MINISTERUL EDUCATIEI

SCOALA POSLICEAL
SANITARA ,,REGINA MARIA DE
ROMANIA,, PLOIESTI

CALIFICARE ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU TRAUMATISME CRANIO-
CEREBRAL

PROFESOR COORDONATOR, ABSOVENT,

FERU VIORICA GHISEA MARIA

MIHAELA

AUGUST 2023

1
 MOTTO

,, FII PUTERNIC IN FATA TRAUMEI SI INVATA SA TE RIDICI DIN

NOU,,

Bryant McGill

2
 ARGUMENT

Această lucrare este menită să prezinte îngrijirile pacientului cu traumatism cranio-

cerebral deschis, evidențiind astfel studiul acordat acestei tematici si parcurgând fiecare etapă
a lucrării.
Am ales această tematică de proiect fiindcă este o latură a medicinei care mă
impresionează considerabil și care îmi sporește interesul pentru practicarea medicinci de
urgență sau alegerea unei secții de neurologie/neurochirurgie pentru practicarea profesiei de
asistent medical generalist.
Această tematică aleasă este, de asemenea, o încercare înspre a conştientiza populația
tânără și libertină că viața este mai presus de orice și că e mult mai uşor să prevenim decât să
tratăm un eventual traumatism cranian, iar viața are prioritate în fața teribilismului frecvent
întâlnit în această categorie a populaţiei. Neurologia este specialitatea care se ocupă
cu diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu suferinţe ale sistemului nervos
sau diferite accidente care-l includ pe acesta.
Neurochirurgia este o ramură a chirurgiei care se ocupă de operațiile pe creier și
alte intervenții asupra sistemului nervos, sistemul nervos de control care reglează activitățile
din organism.
...Neurochirurgia este regina artei chirurgicale!" Prof. dr. neurochirurgie Leon
Dănăilă, interviu.

3
 CUPRINS

Capitolul I

 1. Notiuni generale despre anatomie..............................

 2. Notiuni teoretice despre afectiune:............................

2.1 Definitie....................................................................
2.2 Clasificare..................................................................
2.3 Etiologie.....................................................................
2.4 Simptomatologie........................................................
2.5 Investigatii..................................................................
2.6 Diagnostic diferential.................................................
2.7 Evolutie......................................................................

4
 2.8 Complicatii.................................................................
2.9 Prognostic...................................................................
2.10 Tratament medicamentos..........................................
2.11 Tratament chirurgical................................................
2.12 Educatie pentru sanatate............................................
Capitoul II

 1. Date despre cei doi pacienti ........................................

Capitolul III

 1. Concluzii......................................................................
 2. Anexe-poze..................................................................

2.1 Tehnici descrise...........................................................

2.2 Tratamente inovative ..................................................
3. Bibliografie..................................................................

CAPITOLUL I

1. Notiuni generale despre anatomie

5
 Craniul reprezintă o structură osoasă ce adăposteşte encefalul și organele
de simţ (nas. gură, ochi, urechi), alcătuit din 28 de oase, fiind cel mai
complex element al corpului uman.

Craniul este un spațiu închis, neexpandabil şi e constituit din 3

compartimente:

 Lichid cefalo rahidian

 Sange
 Encefal.

Scalpul este stratul protector al cutiei craniene format din cinci straturi de
țesut, unde pielea este ferm prinsă pe muşchii scalpului prin ţesut
conjunctiv.

Craniul este o structură osoasă care protejează creierul și alte organe

importante din cap. Este alcătuit din mai multe oase care sunt unite între ele
prin articulații numite suturi. Cele mai cunoscute oase ale craniului sunt osul
frontal, osul parietal, osul temporal şi osul occipital. Aceste oase sunt
dispuse astfel încât să formeze o cavitate în care se află creierul. Craniul mai

6
are și alte structuri importante, cum ar fi foramenul magnum, prin care trece
măduva spinării, şi orbitele, care protejează globii oculari.

Encefalul este partea creierului care controlează funcțiile cognitive, cum

ar fi memoria, gândirea și percepția, precum şi funcțiile motorii şi
senzoriale. Encefalul este împărţit în mai multe părți, cum ar fi creierul
mijlociu, creierul posterior şi creierul anterior, fiecare cu rolul său specific
în controlul diferitelor funcții ale corpului şi ale creierului. Encefalul poate
fi afectat de diferite afecțiuni, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale,
tumorile cerebrale sau bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Este important să vă mențineți creierul sănătos prin obiceiuri de viață
sănătoase, cum ar fi o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate şi evitarea
obiceiurilor nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool.

Encefalul este format dintr-un număr mare de celule nervoase numite

neuroni, care comunică între ele prin intermediul sinapselor. Aceste sinapse
permit neuronilor să transmită semnale între ei, ceea ce le permite să
coordoneze activitățile corpului şi ale creierului. De asemenea, encefalul
este protejat de o barieră de sânge-creier care împiedică substanţele străine
să intre în creier şi să provoace daune. Această barieră poate fi depășită de
anumite substanțe, cum ar fi medicamentele, pentru a trata afecțiuni ale
creierului.

Traumatologia cranio-cerebrală constituie un capitol extrem de important

în patologia neurochirurgicală, atât prin problemele de diagnostic corect şi
rapid cât şi prin tratamentul neurochirurgical care trebuie efectuat în cel mai
scurt timp. De asemenea traumatologia cranio- cerebrală se confruntă cu
probleme complexe de recuperare neurologica, psihică, reintegrare socială şi
familială. Nu în ultimul rând, neurotraumatologia are multiple implicații
medico-legale extrem de

frecvente actualmente. Odată cu creşterea traficului rutier, a dezvoltării

industriale, și a multiplelor jocuri sportive, traumatologia cranio-cerebrală
este din ce în ce mai actuală și crește ca pondere în patologia
neurochirurgicală.

7
 Grosimea scoartei cerebrale este de 1,5-4,5 cm, fiind mai mare pe partea
convexa girilor si mai subtire in santuri. Volumul sau este de aproximativ
300 cm. Numarul de neuroni variaza dupa autori si metoda de studiu folosita
(intre 14 miliarde dupa von Economo si Koskinnos si 2,6 miliarde dupa
Pakkenberg).

In toate regiunile scoartei se gasesc, in raport numeric variabil, trei tipuri

principale de neuroni: piramidali, stelati si fusiformi.

Scalpul este stratul protector al cutiei craniene format din cinci straturi de
țesut, unde pielea este ferm prinsă pe muşchii scalpului prin ţesut
conjunctiv. Muschii scalpului se afla sub tesutul conjunctiv și piele. Cea mai
mare parte a sângelui care inga scalpul se află chiar la suprafața muşchilor,
imediat sub craniu.

Encefalul este un organ vital format din mai mulți lobi, cu multiple roluri
in funcţionarea optimă a aparatelor şi sistemelor corpului uman, acoperit de
o membrană protectoare numită meninge care este și ea alcătuită din trei
straturi: dura mater, fiind membrana localizată la exterior, fibroasă și foarte
rezistentă, arahnoida şi pia mater localizată interior care acoperă de
asemenea și măduva spinării. Encefalul cântăreşte aproximativ 1.5 kg şi
reprezinta 2% din greutatea totală a corpului nostru.

Emisferele cerebrale formează cea mai mare parte a encefalului. "Maduva

spinării este singurul canal de transmitere a impulsurilor de la și către creier,
pentru toate funcțiile corpului, iar sistemul nervos controlează și
coordonează toate organele şi structurile corpului uman.”

Cerebelul (creierul mic) este responsabil de coordonarea mişcărilor

voluntare, a tonusului muscular şi a echilibrului.

Nervii cranieni sunt în număr de doisprezece, dintre care zece aflați în

trunchiul cerebral:

I. Nervul olfactiv ;
II. Nervul optic;
III. Nervul oculomotor;
IV. Nervul trohlear;

8
 V. Nervul trigemen;
VI. Nervul trigemen;
VII. Nervul facial;
VIII. Nervul acustico-vestibula;
IX. Nervul Glosofaringian;
X. Nervul Vag;
XI. Nervul Spinal;
XII. Nervul Hipoglos.

Nervii I și II sunt localizați în telencefal:

1. Nervii III, IV in mezencefal;

2. Nervii V, VI, VII, VIII localizați in Puntea lui Varolio;
3. Nervii IX, X, XI si XII aflaţi in bulbul rahidian.

Sistemele nervoase:
I. Sistemul nervos central (SNC);
II. Sistemul nervos periferic (SNP);
III. Sistemul nervos vegetativ/autonom;
IV. Sistemul nervos somatic;

9
 V. Sistemele nervoase simpatic şi vegetativ;
VI. Sistemul nervos simpatic si parasimpatic;
VII. Sistemul nervos vegetativ.

Functiile acestor sisteme sunt diverse, printre care regăsim:

I. Functia sistemului nervos central (SNC) impreună cu cea a sistemului nervos
vegetativ (SNV) este neuroendocrini;
II. Sistemul nervos periferic (SNP) cu cele două componente ale sale,
fibrelenervoase somatice şi vegetative se ocupă de placa motorie musculară,
miscarea voluntară si reflexă și, respectiv, de activitatea glandulară (funcții care
sunt inconstiente) şi a organelor interne (viscere);
III. Sistemul nervos simpatic (SNS) reactionează în caz de pericol prin reacția fight
or flight" (luptă sau fugi");
IV. Sistemul nervos parasimpatic functioneaza invers sistemului nervos simpatic,
la odihnă și digestie.

10
 2. Notiune teoretice despre afectiune

Traumatismele cranio-cerebrale reprezintă leziuni apărute în urma factorilor fizico-

mecanici ce se exercită asupra structurilor regiunii craniene: scalp, craniu, meninge, creier,
vase sanguine și sunt cele mai importante urgente medico-chirurgicale. Acestea interesează
preferențial populația tânără, activă, cu vârstă până în 40 de ani şi sexul masculin.
Traumatismele cranio cerebrale se pot prezenta izolat sau asociate cu alte leziuni majore din
cadrul politraumatismelor.

2.2 Clasificare

11
 Traumatismele cranio-cerebrale (TCC) pot fi clasificate în funcţie de severitatea leziunii.
Există trei categorii principale de TCC: uşoare, moderate şi severe:
1. Traumatismele cranio-cerebrale uşoare sunt cele mai comune și sunt adesea
denumite contuzii. Acestea pot fi cauzate de lovituri uşoare la cap şi pot duce la
simptome precum dureri de cap, ameţeli, greată sau probleme de memorie. De
obicei, simptomele dispar în câteva zile sau săptămâni.
2. Traumatismele cranio-cerebrale moderate sunt mai grave și pot fi cauzate de lovituri
mai puternice la cap. Acestea pot duce la simptome precum pierderea conştienţei,
confuzie, probleme de vorbire sau tulburări de vedere. Tratamentul pentru TCC
moderat poate include internarea în spital, monitorizarea constantă şi terapie
medicamentoasă.
3. Traumatismele cranio-cerebrale severe sunt cele mai grave și pot fi cauzate de
lovituri puternice la cap sau de alte evenimente traumatice, cum ar fi accidente de
maşină sau căderi de la înălțime. Acestea pot duce la simptome precum pierderea
conştienţei prelungită, convulsii, pierderea funcțiilor motorii sau de vorbire şi pot fi
periculoase pentru viața pacientului. Tratamentul pentru TCC sever poate include
intervenții chirurgicale, terapie intensivă şi reabilitare fizică şi cognitivă.

2.3 Etiologie

 Accidente de circulație;
 Agresiune prin: forță fizică, arme albe, arme de foc;
 Căderi, fie accidentale sau provocate;
 Lovire de animal;
 Accidente casnice sau sportive;
 Accidente in locul de joacă în cazul copiilor, căzături din copac.
Mecanismul de producere a traumatismelor cranio- cerebrale este reprezentat de impactul
bruse sau mişcarea subită a capului contra factorului ce cauzează lovirea creierului de cutia
craniana, afectând astfel funcțiile acestuia. Aproximativ 100/100.000 persoane suferă de
injurii cranio-cerebrale.

12
 În urma unei leziuni traumatice, se produce of vasoconstricție considerabilă la nivel
cerebral, provocând ameţeli, pierderi de echilibru, concentrație scăzută până la vertij,
obnubilare, convulsii.
Mecanisme de producere a traumatismelor cranio-cerebrale:
 Mecanisme directe: prin accelerație, decelerație și compresiune bilaterală simultana;
 Mecanisme indirecte cu impact extracranian ce intereseaza: masivul facial, coloana
vertebrală, membrele.

2.4 Simptomatologie

1. Accidente de circulație;
2. Caderi accidentale sau provocate;
3. Lovituri de animale;
4. Accidente casnice;
5. Accidente sportive;
6. Accidente de joaca la copii.
Principalele tipuri de leziuni cerebrale traumatice sunt: fracturile craniene, contuziile
cerebrale, dilacerarile cerebrale, injuria axonala difuza, hematoamele extradurale, subdurale si
intracerebrale. Fracturile craniene sunt rezultatul unui impact cranian sever si pot fi insotite de
oricare dintre leziunile enumerate mai sus.
Coma=eprezintă abolirea totală a stării de conştientă însoțită de alterarea funcțiilor de
relație, senzitivo-senzoriale și a motilității active şi de tulburări vegetative mai mult sau mai
puțin accentuate. Cea mai larg utilizată scală de evaluare a stării de conştientă este
GLASGOW COMA SCALE (GCS - 1974, Teasdale si Jennett), care evaluează răspunsul la 3
probe rezultând scorul GCS.

Scorul GCS este cuprins între 3 - 15 puncte, un scor GCS mai mic sau egal cu 8 puncte
semnificând stare de comă.Prognosticul pacientului cu traumatism cranian se coreleaza direct
cu scorul Glasgow la sosirea in spital. Pacientii cu scor mare (13-15) evolueaza ulterior foarte
13
bine. Uneori, chiar dupa un traumatism minor pot sa persiste simptome ca ameteli si cefalee,
sau probleme cognitive, chiar timp de un an dupa accident. Traumatismele craniene grave
produc tulburari mentale permanente si deficite neurologice. Crizele epileptice sunt frecvent
intalnite dupa fracturi craniene severe sau plagi craniocerebrale. Recuperarea dupa
traumatismele grave este foarte lenta si incompleta, uneori putand dura mai multi ani. Factorii
de risc asociati cu tulburarile permanente de memorie sunt aparitia crizelor epileptice, varsta
inaintata, durata si profunzimea starii de coma posttraumatica, prezenta amneziei retrograde,
prezenta leziunilor focale intracerebrale, ca si scorul Glasgow la internare.

Deschiderea ochilor Puncte

Deschidere spotana 4
Deschidere la comanda 3
Deschidere la stimulii durerosi 2
Absenta deschiderii la stimuli 1
Activitatea motorie la stimulii durerosi
Activitate spontana normala 6
Reactie motorie de aparare 5
Retragerea membrului stimulat 4
Raspunsul motor in flexie 3
Raspuns motor in extensie 2
Absenta oricarui raspuns motor 1
Raspunsu verbal
Raspuns orientat spatio-temporar 5
Raspuns confuz 4
Raspuns inadecvat 3
Sunete neinteligibile 2
Lipsa raspunsului 1

14
 2.5 Investigatii

I. Radiografia-Tehnică rar folosită pentru diagnostic. Poate ajuta în identificarea

anumitor tipuri de fracturi ale craniului, dar nu oferă detalii ale parenchimului
cerebral. Poate fi folosită pentru evaluarea iniţială a toracelui, abdomenului şi a
coloanei vertebrale.

II. Ecografia-parenchimul cerebral poate fi evaluat printr-un defect osos (în urma
fracturilor de craniu). Poate fi folosită pentru evaluarea diametrului tecii nervului optic
(în suspiciune de creştere a presiunii intracraniene).

Ecografia Doppler poate ajuta la evaluare fluxului sangvin al arterelor bazilare care,
indirect, poate indica creşterea presiunii intracraniene.

III. Tomografia computerizata ( CT)

a) Avantaje-oferă detalii osoase superioare radiografiei/reconstrucţie 3D pentru

planificarea intervenţiilor chirurgicale/poate detecta hemoragiile intracraniene
şi efectele de masă . De asemenea, are o durată scurtă de scanare.
b) Dezavantaje-nu oferă detalii asupra parenchimului cerebral; CT-ul trebuie
folosit doar dacă pacientul este sever afectat sau dacă necesită intervenţie
chirurgicală.

IV. Rezonanta magnetica nucleara ( R M N)

15
 a) Avantaje-oferă detalii superioare asupra parenchimului cerebral, poate detecta
modificările subtile ale fosei craniene caudale care nu sunt observate pe CT.
b) Dezavantaje-necesită anestezie/fracturile craniului pot fi evaluate, dar CT-ul
oferă detalii superioare.
c) Rezonanţa magnetică nucleară poate oferi factori de prognostic la pacienţii cu
leziuni cerebrale traumatice.

2.6 Diagnostic diferential

I. Tumorile cerebrale;

II. Boli psihiatrice;

16
III. Epilepsie primară;

IV. Anevrism, accident vascular cerebral (AVC);

V. Alte afecțiuni ale sistemului nervos central.

2.7 Evolutie

Evoluția traumatismelor cranio-cerebrale:

1. acute <3 zile;

2. subacute <3 săptămâni;

3. cronice > 3 săptămâni.

Dintre pacienții cu traumatism cranio-cerebral spitalizați, 80% au TCC minor, 10%

moderat și 10% sever, 75% dintre pacienți prezentându-se cu hematoame intracraniene.
Hipertensiunea intracraniana e cauza majoră a morbiditāții și mortalității prin afectaren
neurologică posttraumatică.

Moartea cerebrală este frecvent întâlnită în cadrul evoluției traumatismelor cranio-

cerebrale politraumatice cu scor Glasgow <3. În aceste cazuri, pacienții sunt potențial
donatori de organe, dacă există dovada legală că pacientul sau aparținătorii au semnat acest
contract.

Vindecarea unei plăgi craniene variază între 6 luni-2 ani de la producere, resorbându-se şi
formând o lacuna craniana. Depistarea acesteia rămâne permanentă la persoanele cu vârsta
peste 60 ani. Traumatismele cranio-cerebrale lasă sechele pe tot restul vieții pacientului.
17
Posibilele sechele posttraumatice sunt divizate în mai multe categorii: sechele fizice
(probleme la nivelul mişcărilor mâinilor, picioarelor, mişcări corcice, tremor), fluctuatii
comportamentale (emotii, personalitate fluctuante), dificultăți psiho-sociale afectare cognitivă
(deficite de antenție, de memorie, orientare spatio-temporală dificilă, probleme ale vorbirii şi
articulării cuvintelor-afazu, dislalii, etc. Evoluția traumatismelor cranio-cerebrale e strâns
legată de gradul severității traumatismului cranian. Traumatismele craniene moderate au un
scor Glasgow cuprins 9-12 la internare, în primele 6h-48h, iar cele severe <8.

2.8 Complicatii

Cele mai frecvente complicaţii pe termen scurt asociate TCC includ disfunctia cognitivă,
dificultăţile de procesare senzorială și comunicare, convulsiile imediate, hidrocefalia, pierdere
de lichid cefalorahidian (LCR), leziuni ale structurilor sistemului nervos, tinitus, insuficiență
de organ şi politrauma.

Politrauma poate include disfuncţii pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale,

dezechilibre hidro- electrolitice şi hormonale, tromboză venoasă profundă, coagulare excesivă
şi leziuni nervoase.

Pe de altă parte, cele mai frecvente complicatii psihiatrice sunt reprezentate de depresie,
anxientate generalizată, atacuri de panică, tulburări fobice, tulburare de stres posttraumatic,
dependenţă de diverse substanţe.

Cefaleea este o complicaţie obişnuită a leziunii traumatice cerebrale, în special a celor

uşoare. Aceste dureri de cap pot avea caracteristicile migrenei, ale tensiunii sau a altor
tulburări de cefalee primare, dar sunt adesea mixte, nesistematizate și pot fi dificil de

18
gestionat. Durerile de cap pot aparea foarte des, dacă nu chiar zilnic, şi adesea cefaleea
încetineşte recuperarea după un traumatism.

Mai trebuie amintit că principalele tipuri de leziuni cerebrale traumatice sunt: fracturile
craniene, contuziile cerebrale, dilacerările cerebrale, injuria axonală difuză, hematoamele
extradurale, subdurale şi intracerebrale. Fracturile craniene sunt rezultatul unui impact cranian
sever și pot fi însoţite de oricare dintre leziunile enumerate mai sus.

2.9 Prognostic

1. Traumatisme cranio-cerebrale

a. Hematomul extradura;

b. Hematomul subdura.

2. Tumori cerebrale

a. Metastaze cerebrale;

b. Meningioame.

3. Anevrisme cerebrale;

4. Malformatii vasculare cerebrale;

19
5. Tumori de orbita;

6. Tratamentul epilepsiei;

7. Biopsia stereotactica;

8. Hernia de disc cervicala;

9. Hernia de disc toracala;

10. Hernia de disc lombara;

11. Stenoza de canal vertebral;

12. Spondilolistezis;

13. Tumori vertebrale;

14. Tumori subdurale;

15. Tumori intramedulare;

16. Vertebroplastia.

2.10 Tratament medicamentos

20
 Traumatismele cranio-cerebrale trebuie tratate cu maxim de seriozitate si atentie deoarece
au de nenumarate ori implicatii dintre cele mai grave, in literatura de specialitate, peste
jumatate din numarul deceselor fiind inregistrate ca urmare a traumatismelor cranio-
cerebrale.

In functie de gravitate, unele pot fi ingrijite in mod corespunzator si acasa, insa pentru
altele se recomanda doar tratament de specialitate. Este foarte importanta evaluarea si tratarea
precoce a leziunilor secundare cerebrale, care pot determina agravarea starii generale a
pacientului.

Terapia de bază include:

1. Analgezice: AINS (durata optima de tratament 7-10zile) sedarea - tratament cu

sedative, neuroleptice, tranchilizante in doze standard;

2. Reglarea funcției respiratorii şi activității cardiovasculare (glicozide cardiace,

antiaritmice);

3. Profilaxia complicațiilor infecțioase - preparate antibacteriene (antibiotice);

4. Profilaxia escarelor;

5. Nutriție parenterală, anabolice, vitamine;

6. Miorelaxante: in cazul leziunilor musculoscheletale acute sau exacerbarea leziunii.

Traumatismele cranio-cerebrale minore si inchise (fara pierderea constientei si fara

existenta unei solutii de continuitate la nivelul scalpului) sunt, de obicei, tratate la domiciliu,
pacientul primind instructiuni si atentionari speciale privitoare la evolutia simptomelor.
Recomandarile specialistilor includ in aceste situatii:
- repaus prelungit la pat, consumarea de lichide in cantitati crescute si administrarea, la
nevoie, de analgetice cu efect moderat, cum ar fi paracetamolul
- in vederea reducerii durerii si tumefactiei se indica refrigerarea locala.
In cazul traumatismelor inchise, de gravitate medie spre severa, avand dimensiuni crescute si
prezentand pierderea constientei, se recomanda pacientului internarea, cu scopul de a urmari

21
evolutia procesului local si a starii generale, prin efectuarea examenului CT (computer) si a
investigatiilor biologice corespunzatoare.
In cazul plagilor, acestea au indicatii specifice:
- se realizeaza toaleta locala a plagii, investigandu-se atent rana, in vederea descoperirii unor
corpuri straine in interiorul plagii, precum si a coexistentei altor leziuni
- plaga se inchide folosind fire speciale de sutura, adaptate tegumentului
- de asemenea, este indicata realizarea injectiei antitetanos, mai ales daca ultima a fost facuta
cu 5-10 ani in urma.
Pacientii care prezinta traumatisme craniene severe inchise sunt internati pentru evaluarea
starii generale, tratamentul specific al leziunii si supraveghere medicala in vederea prevenirii
deteriorarii starii pacientului.
Exista si cazuri in care traumatismul cranio-cerebral are drept consecinta cresterea presiunii
intra-craniene. In astfel de situatii se introduce un cateter special pentru determinarea valorii
exacte a presiunii intracraniene. Acesta ajunge in contact direct cu creierul dupa ce, in
prealabil a fost trecut printr-un orificiu realizat in craniul osos. Informatiile furnizate de acest
dispozitiv servesc la aprecierea necesitatii unei interventii neurochirurgicale cu scopul de a
decomprima creierul.
Administrarea tratamentului anticonvulsivant are indicatie in cazul contuziilor traumatice
insotite de convulsii recurente. Daca episodul convulsivant a fost izolat, instituirea medicatiei
specifice nu se impune.
Tratamentul antibiotic nu este necesar in cazul traumatismelor inchise, fara solutii de
continuitate, deoarece in astfel de conditii nu se realizeaza diseminarea intracraniana a
germenilor din mediu. Totusi, unii medici prefera sa apeleze la antibioticoterapie pentru a
preveni aparitia oricarui fel de complicatii infectioase ulterioare.
Masurile terapeutice in cazul unui traumatism cu hemoragie intracraniana difera
considerabil de cele mentionate anterior. In aceasta situatie, medicul neurochirurg
trebuie sa ia in considerare un numar mare de factori inaintea inceperii tratamentului. De
importanta vitala sunt localizarea exacta a vasului sau vaselor implicate in sangerare,
zona cerebrala afectata, intensitatea si severitatea simptomatologiei, precum si evolutia
acesteia in timp.
Aprecierea corecta a altor leziuni asociate este de asemenea importanta. Gravitatea
hemoragiei intracraniene impune, prin rasunetul asupra starii generale si in special a
starii neurologice a pacientului, interventia chirurgicala.
In paralel cu evaluarea starii pacientului, se recomanda monitorizarea presiunii

22
intracraniene, administrarea de medicatie specifica anticonvulsivanta si antibioticoterapie
in scop profilactic. In unele situatii se recurge chiar si la intubarea pacientului pentru a
preveni aparitia leziunilor cerebrale datorate hipoxiei. In vederea aprecierii corecte a
hemoragiei se poate realiza angiografia vaselor cerebrale.
De retinut!
Focarul plagilor de dimensiuni importante trebuie sa fie atent investigat, curatat, materiile
straine restante trebuie indepartate si hemostaza trebuie realizata cu maxim de atentie.
Si in cazul acestor pacienti se recomanda administrarea de antibiotice, atat pre cat si
post-operator, anticonvulsivante, precum si monitorizarea atenta a presiunii intracraniene
si ventilatia asistata.

2.11 Tratamentul chirurgical

În majoritatea cazurilor de traumatism cerebral deschis, pacienții necesită intervenție

chirurgicală pentru normalizarea presiunii intracraniene posttraumatice si/sau drenarea
eventualelor hematome.

Dacă examenul neurologic este relativ favorabil (scor Glasgow > 8), există
probabilitatea ca intervenția chirurgicală să nu fie necesară.

Intervenția chirurgicală decomprensivă în hipertensiunea intracraniană severă este

efectuată ca tratament chirurgical in hipertensiunea severă unde se practică:
hemicraniectomie decompresivă sau craniectomia bifrontală, debridarea contuziei,
lobectomia frontală şi temporală.

Deşi îmbunătățirea rezultatului nu a fost stabilită cu exactitate, intervențiile de acest tip

şi-au dovedit beneficiul la pacienții tineri cu un scor GCS bun inițial, care se prezintă
rapid după traumă şi la care condiția se deteriorează ulterior.

23
 Tratarea plăgilor craniene presupune :

1. raderea pilozității din jur;

2. anestezie locală cu Xilină;

3. toaletă riguroasă, îndepărtarea corpilor străini;

4. excizarea economicoasă a marginilor plagii pentru a se putea sutura; se asigură

hemostaza (de obicei, posibilă doar prin sutura plagij) și se suturează pielea intr-un
plan; plăgile de la față, frunte și gât se suturează cu fir intradermic;

5. profilaxia tetanică şi antibioterapie profilactică;

6. scoaterea firelor la 4-6 zile.

De retinut!

Plagile supurante nu se suturează!

A. Pregatirea preoperatorie a pacientului cu traumatisme cranio-cerebrale

Pregătirea preoperatorie constă în totalitatea măsurilor luate de cadrele medicale înainte ca

pacientul să fie transportat spre blocul operator în vederea efectuării actului chirurgical

24
necesar afecțiunii prezente. Pregătirea preoperatorie generală constă în examenul clinic și
paraclinic efectuat de medic, urmarirea funcțională, vitală și vegetativă, cântărirea pacientului,
respectarea restricțiilor nutriționale inaintea procedurii chirurgicale. Se suprimă stimulii
anxioși ai pacientului, informându-l despre necesitatea actului chirurgical, dacă starea acestuia
de conştienţă permite.

I se asigură legătura cu aparținătorii, iar la nevoie, se pot administra calmante ușoare seara
dinaintea procedurii, înainte de culcare pentru ca bolnavul sa aiba parte de un somn liniştit şi
odihnitor.

Se va obține consimţământul scris al pacientului sau aparținătorului acestuia, i se vor

explica atât riscurile cât şi beneficiile terapeutice.

Se vor verifica obligatoriu înaintea oricărei operatii: grup sanguin, factor Rh.,
hemoleucograma, glicemie, factori hepatici, creatinina, factori de coagulare și efectuarea
electrocardiogramei şi radiografici toracice şi, implicit în acest caz, repetarea radiografici
craniene. In ziua operației, pacientului i se vor masura funcțiile vitale şi vor fi transmise
eventualele tulburări medicului, i se va şterge lacul de pe unghii și/sau rujul, dacă este cazul,
se va monta sonda urinară, i se va depila scalpul de pilozități fie partial sau total, în funcție de
extinderea operației, iar protezele dentare vor fi scoase.

B. Ingrijirea preoperatprie a pacientului cu traumatism cranio-cerebral

Prezența asistentei medicale în prima zi postoperatorie este necesară, pacientul având

tendința de a smulge pansamente, sonde, catetere, electrozi, etc din cauza stării de
semiconştienţă combinată cu confuzie și stare de disconfort atât psihic cât și fizic.

Primele zile postoperatorii sunt cele mai critice, tocmai de aceea pacientul va fi susținut
terapeutic, fizic și emoțional. li vor fi atenuate durerile prin terapie analgezica, i se va
combate starea de nelinişte, anxietate, insomnie prin administrare de sedative uşoare. În sferă
respiratorie vor fi prevenite complicațiile pulmonare de natură infecţioasă (bronşite,
pneumonii).

a. Supravegherea pacientului operat

25
 Supravegherea acestuia este exclusiv datoria asistentului medical și e efectuată în vederea
profilaxiei complicatiilor postoperatorii de orice natură. În mod normal urina emisă în prima
zi postoperatorie nu este abundentă și ar trebui să revină la normal în următoarele doua zile.
Se va nota orice schimbare apănită la emisiile pacientului şi vor fi transmise medicului.

Se vor verifica:

 Aspectul general al pacientului (colorație tegumentară, a extremitatilor), starea

mucoaselor;

 Parametri fiziologici (tensiune arterială, puls, temperatură, respirație Pierderile

lichidiene sau sanguine (urina, transpirație, voma, pierderi prin drenaj);

 Supravegherea plăgii chirurgicale; pansamentul trebuie să fie curat, lipsit de puroi sau
sânge. De asemenea se vor nota şi caracteristicile lichidului de drenaj.

Alte semne clinice vor fi urmărite de către medicul curant:

 Examene complementare: radiografie craniană, recoltarea/prelevarea probelor

sanguine (hematocrit pentru a observa prezența sau absența unei anemii survenite
postoperator, examen de urină, teste de coagulare și sângerare), analiza lichidului de
drenaj.

Măsurile luate pentru coborârea la nevoie a presiunii intracraniene:

1. Pozitionarea trunchiului la 30-45, menținerea capului drept;

2. Sedarea, analgezia uşoară;

3. Menținerea sub control a hipertensiunii arteriale şi evitarea hipotensiunii arteriale

(tensiune arteriala sistolică, TAs <90 mmHg);

4. Prevenirea hiperglicemiei..

b. Mobilizarea postoperatorie

Una din cele mai importante măsuri ce se pot lua în îngrijirile postoperatorii ale pacientului
este mobilizarea cât mai precoce a acestuia, la indicația medicului. In afara contraindicațiilor,

26
acesta va începe mobilizarea incă din seara zilei intervenției sau următoarea zi dimineață în
absența edemelor membrelor inferioare și i se vor misura funcțiile vitale (tensiune arterială,
puls) înaintea ridicării din pat, cât şi după, în ortostatism. Acesta va începe uşor, folosind
mişcări pasive, susținut de kinetoterapeut sau asistenta medicală, apoi folosind scaunul cu
rotile, fie cu ajutorul unui cadru, acesta se va putea deplasa atât cât ii permite starea
postoperatorie, pacientul fiind ghidat terapeutic de personalul calificat. Beneficiile acestor
mişcări includ profilaxiu stazei venoase și formarea edemelor.

c. Prevenirea escarelor

Se va avea în vedere prevenirea escarelor de decubit, schimband poziția pacientului de pe o

parte pe alta o dată la două ore.Dacă pacientul prezintă deja escare de decubit, se vor aplica
creme pe bază de zinc pentru refacerea epitelium și uscarea rănii cât mai precoce, după fiecare
toaletare locală și uscare a pielii.

d. Functiile vitale postoperatorii

Se vor verifica temperatura (T), pulsul (P), tensiunea arterială (TA), respirația (R), se va
calcula hilanțul hidric.

Temperatura corpului se măsoară cu un termometru, fie bucal sau axilar timp de 3-7
minute. Se vor administra antitermice in caz de febră, notându-se valorile şi tratamentul în
foaia de temperatură cu albastru.

Pulsul va fi măsurat prin aplicarea compresiunii digitale a arterei radiale sau carotide pe un
plan osos, măsurând pulsațiile timp de un minut. Valorile vor fi notate în foaia de temperatură
cu un pix de culoare rosie.

Tensiunea arterială va fi măsurată cu ajutorul unui tensiometru manual sau electronic,

aplicând manseta pneumatică pe brațul pacientului astfel încât să cuprindă artera brahialā
pentru a putea capta și măsura tensiunea arterială. Va fi notată cu roşu în foaia de temperatură.

Respirațiile vor fi măsurate prin aplicarea palmei pe toracele pacientului, calculând doar
inspirațiile și notând valorile în foaia de temperatură cu verde.

27
 Raportul intrări-ieşiri (bilanțul hidric) va fi urmărit în funcție de cantitatea de lichid
ingerată de pacient şi emisiile urinare ale acestuia în punga colectoare urinara. Se vor nota
valorile cantitative eliminate şi cele ingerate şi vor fi trecute în foaia de temperatură.

e. Terapia psiho-socială a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale

 stabilirea unei relaţii de încredere între îngrijitorii traumatizatului cranio-cerebral şi

acesta;

 furnizarea detaliilor despre diagnostic;

 educarea bolnavului despre boala;

 observarea percepțiilor bolnavului asupra bolii.

f. Terapia fizico-recuperatoric include:

 fiziokinetoterapia pentru sporirea sferei mişcării, a poziției posturale, prevenirea

atrofiei musculare, prevenirea escarelor;

 masaj + kinetoterapie;

 terapia ocupațională.

g. Alimentația bolnavului

Va fi administrată pe cale enterala/parenterală şi se va începe la 72h post traumatism,

proteinele constituind> 15% din aportul caloric, calea de administrare enterală fiind
preferabilă.

28
 2.11 Educatie pentru sanatate

Introducere în educația pentru sănătate și promovarea sănătății Promovarea Sănătății

reprezintă un proces unificator pentru cei ce recunosc nevoia de schimbare a stilului de viață
cât și a condiților de trai. Este un termen ce presupune o abordure complexă de îmbunătățire a
stării de sănătate şi care include diferite masuri de schimbare sau ajustare a stilului de viață,
formate din trei sfere definitorii educația pentru sănătate, protejarea sănătății și prevenirea
îmbolnăvirilor, Promovarea sănătății înseamnă de fapt implicarea acivă a populației în
programele promovaționale, educative, socio-culturale spre ajustarea măsurilor active în
vederea promovării acesteia. Această promovare include diverse abordari care contribuie la
imbunătățirea starii de sănătate.

Educația pentru sănătate folosește mai multe tipuri de abordări:

 abordarea medicală – presupune relația medic-pacient;

 abordarea personalizată/individualizată aceasta se aplică în funcție de fiecare individ

in parte;

 abordarea care presupune schimbări sociale pentru a facilita măsurile de imbunatatire

a stärii de sănătate.

Metodele folosite în educația pentru sănătate pot fi clasificate pe mai multe criterii:

 după adresabilitate individual, în grup, adresabilitate în masă;

 după mijloacele folosite - audio, video, scris, limbajul direct.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește promovarea sănătății ca fiind procesul

care-i permite persoanei să-şi controleze și îmbunătățească starea de sănătate.

Sănătatea este influențată de mai mulți factori cum sunt comportamentul fiecărui individ,
mediul social, stilul de viață și comportamentul.

Promovarea sănătății nu este un subiect palpabil cum sunt restul serviciilor comerciale.

29
 Exemple de probleme de sănătate publică - Alcoolul, cea mai răspândită formă de abuz
asupra stării de sănătate acceptată la nivel cultural.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul ocupă locul trei la cei mai
importanți factori de risc pentru imbolnavirile și decesele premature, în Europa, după fumat și
hipertensiunea arterială.

Se estimează că aproximativ 9% din totalul de boli sunt cauzate de alcool, consumul de

alcool ducând la accidente şi violenţă.

CAPITOLUL II

1. Date despre cei 2 pacienti

ANLIZA COMPARATIVA A CAZURILOR

I. Culegerea datelor

30
Date culese Pacientul 1 Pacientul 2

Initialele G.C. H.A.

Varsta 38 40

Sex M M

Ocupatie Tabacar Agricultor

Conduita de viata si de Traieste impreuna cu sotia si Trăieşte impreuna cu sotia si

munca cei 2 copii in conditii bune
de viata,intr-un apartament
cu 3 camere in Valenii de
Munte,bine luminate si
aerisite,ducand o viata
relativ linistita.Lucreaza ca
tabacar.
copilul lor în condiții bune
de viață, într-un apartament
cu 2 camere in Valenii de
Munte, bine luminate şi
aerisite, ducând o viață
relativ liniştită.Lucreaza ca
agricultor.

Greutatea 86 kg 105 kg

Inaltimea 1.87 m 1.96 m

Grup sanguin si Rh A II, negativ B III, pozitiv

Alergii Neaga Neaga

Tratament urmat/respectat Fara Fara

App Fara Fara

Ahc Fara importanta Fara importanta

Motivele internarii Boala a debutat in urma cu 1 În după-amiaza zilei de

ora. Aceasta survine in urma 17.05.2023 pacientul iese in
unui accident la locul de parc la o plimbare în aer
munca, in care pacientul a liber împreună cu un prieten
suferit un traumatism cranio- și încercând să evite nişte
cerebral acut,contuzie sârme care ii erau în cale
toracica insotita de fisura pacientul se împiedică cade

31
 temporo-parietala
stanga,fisuri costale,
otoragie.
Istoricul bolii Un coleg de munca il aduce
pe pacient la Serviciul de
Urgență a Spitalului Valenii
de Munte cu următoarele
simptome: plagă contuză
parietală stângă de
aproximativ 3 cm, otorgie,
dureri la nivelul toracelui
stâng și hipotermic.
Diagnosticu la internare Traumatism cranio-cerebral
acut, contuzie cerebrala
forma moderata si
traumatism toracic, prin
accident la locul de munca.
Data internarii 18.02.2023
II. Analizarea nevoilor fundamentale
32
şi se loveşte uşor în bordura
trotuarului.Pacientul este
transportat la Spitalul de
Urgenta Valenii de Munte.
Acesta ajunge cu
urmatoarele simptome:
cefalee, pierdere de
cunoștință, afazie (tulburări
de vorbire), respirație
îngreunată (dispnee de tip
Kussmaul), semnul Babinski
prezent (la excitarea
marginii externe a talpii cu
un ac. apare ca răspuns
ridicarea degetelor,
răsfirarea lor), hipertensiune
arterială şi edeme ale
membrelor superioare,
subfebrilitate, amnezie.
Traumatism cranio-cerebral
acut, contuzie cerebrală
minoră prin cădere de la
același nivel.
17.03.2023
Comune Nevoile Manifestariele de Problemele de
fundamentale dependenta dependenta
nesatisfacute
Pacientul 1 1. Nevoia de a respira -dispnee; - respiratie anevoioasa;
si a avea o buna
circulatie. -senzatie de
sufocare,datorita
traumatismului toracic
Pacientul 2 2.Nevoia de a bea si -hidratare -consum redus de
de a manca. lichide si saruri
-greturi,varsaturi minerale;

-eliminarea pe gura,
partial sau total a
continutului gastri.
3.Nevoia de a se - imobilizare -dificultatea de a se
misca si a avea o deplasa si de a se
buna postura. mobiliza
4.Nevoia de a se -dificultatea de a se -dificultate in miscarea
imbraca si dezbraca. imbraca/dezbraca membrelor.
5.Nevoia de a dormi -somn perturbat - alterarea confortului
si de a se odihnii. fizic datorita cefaleei

III. Stabilirea obiectivelor

Comune Obiective

Pacientul 1 1.Nevoia de a -sa prezinte cai respiratorii

respira;pacientul reprezinta o permeabile;sa-si diminueze
respiratie zgomotoasa cu dispneea;sa aibe ritm
dispnee,senzatie de sufocare, respirator regulat

Pacientul 2 2.Nevoia de a se misca si de -sa-si recapete forta si

a-si mentine o buna postura. tonusul muscular.

3.Nevoia de a bea si a manca -sa fie echilibrat din punct

de vedere fizic, sa nu
prezinte sindrom digestiv;sa

33
 primeasca alimente care sa
corespunda din punct de
vedere calitativ si
cantitativ;rechilibrarea
hidroelectrolitica.

4.Nevoia de a dormi si a se -satisfacerea nevoilor de

odihni. somn ale pacientului.

5.Nevoia de a se imbraca si -pacientul sa se poata

a se dezbraca. imbraca/dezbraca singur.

6.Nevoia de a fi curat si -pacientul sa-si pastreze

ingrijit. tegumentele integre;evitarea
riscuui de aparitie a
escarelor;asigurarea
materialelor necesare pentru
efectuarea igienei la pat.

7.Nevoia de a elimina. -sa-si recapete forta si

tonusul muscular;autonomie
in deplasare si miscare.

8.Nevoia de a-si mentine -pacientu sa fie afebril.

temperatura corpului in
limite normale.

9.Nevoia de a comunica. -pacientul comunica cu

personalul medical, dar si cu
ceilalti bolnavi din salon.

10.Nevoia de a actiona -participarea la slujbe

conform propriilor religioase ocazionale.
convingerisi valori,de a
practica religia.

11.Nevoia de a fii preocupat -integritate psihica;manifesta

in vederea realizarii. abitie in realizarea
activitatior specifice varstei
34
 sale.

12.Nevoia de a invata. -dorinta si interesul de a

invata; acumularea de
cunostinte depre boala sa.

IV. Aplicarea in practica a interventiilor

Pacientul 1

Data Interventii autonome si Evaluare

delegate

18.02.2023 Aerisirea salonului. -dupa 24 h de la internare

pacientul respira mai usor.
Administreaza Miofilin 2x1
flacon/zi lent si oxigen 6-8
l/minut.

19.02.2023 Asigura repaus absolut 10 -edemu cerebral nu s-a

zile. instalat.

Administreaza Manitol 250

ml/zi si glucoza 33%.

20.02.2023 Administreaza lichide -dupa 4 ore de la interrnare,

caldute si incalzeste temperatura se ridica la
pacientul cu sticle calde. 36,5C.

Administreaza gluconat de
calciu 2x1 fiole/zi.

21.02.2023 Efectueaza toaleta plagii si -plaga contuza are o evolutie

panseaza plaga. buna si nu apar inflamatii.

35
 Supravegheaza plaga si
pansamentul.

22.02.2023 Supravegheaza pacientul. -otoragia se opreste.

Administreaza Adrenostazin
1 flacon/zi pentru otoragie.

23.02.2023 Comunica cu pacientul. -pacientul are memorie

prezenta.
Administreaza Piracetam
20% si Pentoxifilin 1 flacon.

24.02.2023 Administreaza tratamentul -durerea scade in intensitate.

indicat de medic.

Administreaza algocalmin
2x1 flacon/zi I.V. lent.

25.02.2023 Verifica pansamentul si -pacientul nu mai prezinta

administreaza tratamentul suprainfectie.
indicat de medic.

Administreaza Ampicilina
4x2 gr/zi I.M. si Penicilina
3x1000000/zi I.M.

26.02.2023 Efectueaza masaje ale -pacientl nu mai prezinta

membrelor superioare si complicatii.
inferioare.

Efectueaza cu pacientul
exercitii de respirat.

27.02.2023 Ajuta la efectuarea toaletei, -pacientul se simte mai bine.

schimba lenjeria de corp si
de pat de cate ori este
36
 nevoie.

Pacientul 2

Data Interventiile autonome si Evauare

delegate

17.03.2023 Asigurare repaus absolut 10 -edemu cerebral nu s-a

zile. instalat.

Administrare de Manitol
250ml/zi si Glucoza 33%

18.03.2023 Efectueaza toaleta plagii si -plaga contuza are o evolutie

panseaza plaga. buna si nu apar inflamatii.

Supravegheaza plaga si
pansamentul.

19.03.2023 Administreaza tratamentul -durerea scade in intensitate.

indicat de medic.

Administreaza algocalmin
2x1 flacon/zi I.M.

20.03.2023 Comunica cu pacientul. -pacietul devine constient.

Administreaza Piracetam
20% 2x1/zi si Pentoxifilin 1
flacon.

21.03.2023 Asigura regim desodat. -tensiunea scade la 160/70

mmHg.
Administreaza Aspacardin
peros 3x1/zi.

37
22.03.2023 Aplica comprese umede. -temperatura scade la
36,6C.
Administreaza Paracetamol
peros 3x1/zi si Piracetam
20% 2x1 zi.

23.03.2023 Efectueaza masaje ale -pacientul nu prezinta

membrelor superioare si complicatii.
inferioare.

Efectueaza cu pacientul
exercitii de respirat.

24.03.2023 Verifica pansamentul si -rana se vindeca foarte bine.

administreaza tratamentul
indicat de medic.

25.03.2023 Ajuta la efectuarea toaletei, -pacientul se simte foarte

schimba lenjeria de corp si bine.
de pat de cate ori este
nevoie.

V. Externarea

Data externarii Starea la externare Recomandari

la externare

Pacientul 1 27.02.2023 Buna,durerile sunt -repaus fizic la

ameliorate,plaga este pat 7 zile, apoi
aproape vindecata. repaus fizic
relativ; evitarea
38
 efortului fizic
şi psihic;
evitarea stărilor
emoționale;
respectarea
regimului
alimentar
hiposodat şi
hipolipidic;
urmarea
tratamentului
prescris de
medic -
medicamente
simptomatice
la nevoie
revenirea la
control
periodic de
specialitate la
interval de 1-2
săptămâni.

Pacientul 2 26.03.2023 Buna,durerile sunt -repaus fizic la

ameliorate,hematomul pat 7 zile, apoi
si-a redus repaus fizic
dimensiunie, plaga relativ; evitarea
este aproape efortului fizic
vindecata. şi psihic;
evitarea stărilor
emoționale;
respectarea
regimului
alimentar

39
 hiposodat şi
hipolipidic;
urmarea
tratamentului
prescris de
medic

medicamente
simptomatice
la nevoie
revenirea la
control
periodic de
specialitate la
interval de 2-4
săptămâni.

VI. Examene paraclinice-pacientul 1

Analiza Mod de Valoarea Valoarea Observatii/ingrijiri

recoltare/pregatire obtinuta normala dupa tehnica
a pacientului
Hct Punctie venoasa, 31,7% 36.00-53.00 % Comprimarea zonei
vacutainer cu dop punctionate
rosu,exament
biochimic.
Na Punctie venoasa, 139mmol/L 136.0-145.0 Comprimarea zonei
vacutainer cu dop mmol/L punctionate
rosu,exament

40
 biochimic.
Ca2+ Punctie venoasa, 1057mmol/L 1150-1330 Comprimarea zonei
vacutainer cu dop mmol/L punctionate
rosu,exament
biochimic.
tHb Punctie venoasa, 8.3 11.5-17.8 Comprimarea zonei
vacutainer cu dop punctionate
rosu,exament
biochimic.
Glu Punctie capilara, 106 mg/dL 74-101 mg/dL Comprimarea zonei
exament punctionate
biochimic.
Uree serica Punctie venoasa, 11 mg/dL 15-50 mg/dL Comprimarea zonei
vacutainer cu dop pănctionate
rosu,exament
biochimic.
Fibrinogen Punctie venoasa, 3.9 g/L 2.0-4.0 g/L Comprimarea zonei
vacutainer cu dop punctionate
rosu,exament
biochimic.
VSH Punctie 14 mm/h 20 mm/h Comprimarea zonei
venoasa.Pacientul punctionate
nu trebuie sa
consume alimente
cu cel putin 10 ore
inainte de examen.
Ts Se punctioneaza 3 minute 1-4 minute Comprimarea zonei
lobul urechii .Se punctionate
asigura confortul
pacientului.
Colesterol Punctie venoasa , 220 mg/dL 120-200mg/dL Comprimarea zonei
vacutainer cu dop afectate
rosu,exament

41
 biochimic.

Alte investigatii paraclinice

Data Examenul Pregatirea pentru Ingrijiri dupa Rezultatul

efectuat examen examen examenului
19.02.2023 E.E.G Se informeaza si se Se face toaleta -E.E.G
locala a pielii
explica pacientul cuprinde in
necesitatea procedurii; Se schimba starea de
cearsaful
Trebuie sa explice veghe cu
pacientului, necesitatea Ajuta pacientul sa precadere
si modul in care se se imbrace unde alfa si
desfasoara procedura; beta; 2 parti
Se pregateste bolnavul ale creierului
din punct de vedere cuprind
psihic pentru a înlatura acelasi tip de
factorii emotionali.Se unde
transporta pacientul in
sala de procedura cu
10-15 minute inainte.

21.02.2023 Punctie  Se anunţă  Se asigură L.C.R. are

bolnavul, se repaus la pat 24
lombara aspect
explică tehnica ore în poziţie
pentru şi se decubit dorsal de ,,Apa de
încurajează; Se fără pernă 6
recoltare de stanca,,
asigură ore;
L.C.R. poziţia decubit
lateral cu  După 6 ore
spatele la pacientul se
marginea poate alimenta
patului, cu şi hidrata la pat.
coapsele flectate
pe abdomen,  Se
supraveghează

42
 bărbia în piept. funcţiile vitale;
 Sau poziţie  Se evaluează
şezând cu bărbia capacitatea de
în piept, capul micţiune a
în flexie pacientului;
maximă, braţele
pe genunchi,  Se informează
spatele arcuit în medicul în
vederea unei cazul apariţiei
deschideri cât de vărsături,
mai mari a greţuri, cefalee;
spaţiilor
interspinoase.
Această poziţie
poate fi
menţinută de un
asistent medical
plasat în faţa
bolnavului.
 Se atenţionează
pacientul să
menţină poziţia
exactă, iar în
timpul
procedurii să nu
se mişte.

23.02.2023 Oftalmoscopie La început, se

aplică După efectuarea Fundul de
examinării fundului
câteva picături în ochi are
de ochi, pot apărea
ochi. Acestea pot ustura unele aspect
disconforturi. Pupila
puțin și funcția lor este normal,vasele
va fi dilatată și nu
de a dilata pupila va reveni la normal de sange sunt
timp de câteva ore.
încetul cu încetul. normale.
Prin
Procesul poate dura de urmare, vederea va
fi încețoșată și veți
la câteva minute la o
simți disconfort la
oră lumina soarelui.
În următoarele
ore, nu puteți să
efectuați acțiuni
precum cititul sau
orice activitate care
necesită o vedere
clară. Din acest

43
 motiv, se
recomandă să fiți
însoțiți la acest
examen, astfel încât
să nu aveți
dificultăți de
întoarcere acasă.

Examene paraclinice- Pacientul 2

Analiza Mod de Valoarea Valoarea Observatii/ingrijiri

recoltare/pregatirea obtinuta normala dupa tehnica
pacientului
Hct Punctie venoasa , 33.2% 36.00-53.00 Comprimarea
vacutainer cu dop zonei punctionate
rosu,exament
biochimic.
Na Punctie venoasa, 120mmol/L 136.0-145.0 Comprimarea
vacutainer cu dop zonei punctionate
rosu,exament
biochimic.
Ca2+ Punctie veno, 1259mmol/L 1150-1330 Comprimarea
vacutainer cu dop zonei punctionate
rosu,exament
biochimic.asa
tHb Punctie venoasa, 12 g/dL 11.5-17.8 Comprimarea
vacutainer cu dop zonei punctionate
rosu,exament
biochimic.
Glu Punctie capilara, se 120mg/dL 74-101 Comprimarea
mai recolteaza pe zonei punctionate
vacutainer cu dop
rosu,exament

44
 biochimic.
Uree serica Punctie venoasa, 19 mg/dL 15-50 Comprimarea
vacutainer cu dop zonei pănctionate
rosu,exament
biochimic.
Fibrinogen Punctie venoasa, 3.5 g/L 2.0-4.0 g/L Comprimarea
vacutainer cu dop zonei punctionate
albastru,exament
biochimic.
VSH Punctie 10 mm/h 20 mm/h Comprimarea
venoasa.Pacientul zonei punctionate
nu trebuie sa
consume alimente
cu cel putin 10 ore
inainte de examen.
Ts Se punctioneaza 3 minute 1-4 minute Comprimarea
lobul urechii.Se zonei punctionate
asigura confortul
pacientului.
Colesterol Punctie venoasa, 160 mg/dL 120-200mg/ Comprimarea
vacutainer cu dop dL zonei afectate
rosu,exament
biochimic.

Alte examene paraclinice

Data Examenele Pregatirea Ingrijiri dupa procedura Rezultatul

efectuate pentru examen examenului
19.03.2023 Examen Explicaţi Se ajută pacientul să se aşeze Nu se observa
pe pat și se
radiologic pacientului nicio
monitorizează: valorile de
necesitatea temperatură, pulsul, tensiunea modificare a
arterială, respirația.
efectuării traumatismului.

45
 examenului
recomandat de
medic
Informaţi
pacientul
asupra riscului
şi beneficiilor
pe care le
implică
procedura
Obţineţi
consimţământul
sau verificaţi
dacă a fost
obţinut de către
medic
Informaţi
asupra duratei
examenului
22.03.2023 Computer Explicam Se ajuta pacientul sa se ridice Se oberva mici
tomograf tehnica si este condus la salon. fisuri ale
pacientului si craniului,dar
importanta care nu pun in
acesteia. pericol viata
Trebuie pacientului.
îndepărtate
obiectele
metalice
precum cerceii
sau protezele
dentare, pentru
a nu afecta
rezultatul
tomografiei

46
 computerizate.
24.05.2023 R.M.N Se explica Ajuta pacientul să coboare de Se pot observa
tehnica si de masa;monitorizeaza mici fisuri ,dar
importanta funcyiile vitale si in hematom
acesteia, se de 0,3 mm.
obtine
consimtamantul
pacientului, se
conduce
pacientul in
camera de
R.M.N.

Medicatie administrata-Pacientul 1

Nr Medicamentul Forma de Doza zilnica Doza Cale de Actiune

prezentare unica administrare
1 Miofilin flacon Dimineata si 100 mg Intravenos Dezobstruar
seara ea cailor
respiratorii
2 Manitol Flacon 250 Dimineata 250 ml Intravenos Diuretic
ml
3 Piracetam flacon Dimineata si 400 mg intravenos Tratament
seara simptomatic
pentru vertij
4 Pentoxifilina comprimate diminiara 400 mg peros Cresterea
fluxului

47
 sanguin.
5 Algocalmin flacon Dimineata si 1g/ 2 ml intravenos Ameliorare
seara a durerii.
6 Ampicilina flacon Dimineata,pr 500 mg intramuscular Tratarea
anz si seara pulbere infectiilor
bacteriene.

Medicatia administrata-Pacientul 2

Nr Medicamen Forma de Doza Doza Calea de Actiune

t prezentare zilnica/mod unica administrar
de e
repartizare
1 Manitol Flacon 250 dimineata 250 ml Intravenos diuretic
ml
2 Algocalmin Flacon Dimineata 1g/ 2 ml Intravenos Ameliorarea
si seara durerii
4 Piracetam Flacon Dimineata 400 mg Intravenos Tratament
si seara simptomatic
pentru vertij
5 Paracetamol Comprimate Dimineata, 500 mg peros Ameliorează
pranz, durerea şi
seara reduce
temperatura
corpului în
caz de febră

Alimentatia pacientului

48
 .Perioada Regim Alimente Alimente Alimentatia
permise nepermise parenterala/lichide
ingerate
Pacientul 17.02- Fara Toate Consum de cola, 2 litri apa/ zi
1 26.02.202 aimentele, cafea,energizante,
3 cu mici alcool,grasimi
exceptii.
Pacientul 18.03- Hipocaloric Fainoase, Zahar procesat, 3-4 litri/zi
2 28.03.202 lactate, grasimi, sare.
Diabetic
3 peste,
carne,
mezeluri,
carne
alba.Toate
aceste
alimente
vor fi
cantarite.

Supravegherea functiilor vitale vegetative

PACIENTUL 1

Data T.A. PULS RESPIRATIE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN

18.05.2023 180/120mmH 70 b/ m 20 r/ m 36.2C 1600 ml 2

g
17.02.2023 175/90mmHg 79 b/ m 17 r/ m 36.8C 1800 ml 2

18.02.2023 150/80mmHg 88 b/ m 18 r/ m 37.2C 1750 ml 2

49
19.02.2023 160/70mmHg 90 b/ m 16 r/ m 36.9C 1800 ml 1

20.02.2023 165/60mmHg 67 b/ m 19 r/ m 36.2C 1900 ml 2

21.02.2023 180/70mmHg 70 b/ m 22 r/ m 36.6C 2000 ml 2

22.02.2023 140/80mmHg 86 b/ m 18 r/ m 36.8C 1600 ml 1

23.02.2023 135/80mmHg 75 b/ m 15 r/ m 36.4C 1550 ml 1

25.02.2023 120/70mmHg 85 b/m 18 r/ m 36.2C 1800 ml 1

PACIENTUL 2

Data T.A. PULS RESPIRATE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN

18.03.202 180/100 70 b/ 20 r/ m 36.7C 1800 ml 1
3 mmHg m
19.03.202 200/120 67 b/ 23 r/ m 37.8C 1900ml 2
3 mmHg m
20.03.202 170/90 89 b/ 18 r/ m 37.0C 2000ml 2
3 mmHg m
21.03.202 185/70 90 b/ 19 r/ m 36.8C 1750ml 1
3 mmHg m
22.03.202 165/75 65 b/ 19 r/ m 36.5C 1600ml 1
3 mmHg m
23.03.202 170/80 74 b/ 18 r/ m 36.2C 1780ml 1
3 mmHg m
24.03.202 160/65 80 b/ 20 r/ m 36.0C 1700ml 3
3 mmHg m
25.03.202 165/70 70 b/ 18 r/ m 36.5C 1900ml 2
3 mmHg m
26.05.202 150/65 75 b/ 18 r/ m 36.4C 1800ml 1
3 mmHg m

50
 CAPITOLUL III

1. Concluzii

Traumatismul cranio cerebral este o urgență medicală extrem de importantă. Cea mai
crescută incidenţă de trauma o dețin persoanele de sex masculin, active, iar cele vârstnice au
cel mai crescut risc de complicații posttraumatice sau chiar exitus. Traumatismul cranio-
cerebral necesită în cele mai multe cazuri intervenție chirurgicală şi reabilitare psiho-motorie
post-operatorie, urmând un tratament pe viață pentru simptomele ramase după traumā.

Asistentul medical are cea mai importantă sarcină în administrarea tratamentului,

observarea stării pacientului și evoluției lui pe timpul internării, și în notarea fiecărei
modificări in ceea ce priveste condiția bolnavului.

Scala de coma Glasgow joacă un rol important în analizarea şi observarea prognosticului și

evoluției posttraumatice, un scor Glasgow <8 având un risc considerabil de complicații atât
pre cât şi post operator. Gestionarea hipertensiunii intracraniene, convulsiilor posttraumatice,
cât și drenarea hematoamelor intracraniene şi profilaxia timpurie a complicatiilor sunt vitale
pentru evoluția favorabilă a victimei. Aproximativ 100/100.000 (10%) de persoane suferă de
traumatisme cranio-cerebrale.

Cele mai frecvente mecanisme cauzatoare de traumatism cranian sunt accidentele rutiere,
agresiunea prin forță fizică, arme albe, arme de foc, obiecte contondente, caderi, fie
accidentale sau provocate, lovire de animal mare, salbatic, accidente casnice sau sportive,
accidente la locul de joacă în cazul copiilor, căzături din copac.

2. Anexe-poze

51
Executia punctiei pentru recoltarea lichidului cefalorahidian:

- recoltarea se face în condiții de perfectă; medicul efectuează puncția lombara pentru

recoltare de LCR.

Rolul asistentei:

 sunt necesare 2 cadre medicale: una aşează pacientul în poziție și îl susține

 supraveghimd în același timp faciesul și funcțiile vitale;

52
  a doua asistentă pregăteşte materialele pe un câmp steril și serveşte medicul;

 dezinfecţia tegumentului din regiunea lombară și servește medicul.

 puncţia se efectuează în spațiul intervertebral L4-L5, LCR se recoltează direct

în eprubeta sterilă cu sau fără mediu de cultură;

 se flambează gura și dopul eprubetei înainte și după introducerea LCR.

eprubeta va fi menţinută la temperatura de 37 °C pana va fi dusă la laborator.
Asta pentru a asigura supravețuirea meningococului care este foarte sensibil la
frig.

 reorganizarea la locul de muncă.

Electroencefalograma ( EEG)

In timpul procedurii, se folosesc aproximativ 20 de electrozi, mici discuri metalice cu fire

subtiri. Inainte de inceperea procedurii, tehnicianul va degresa locurile de pe suprafata capului
unde va aplica electrozii cu ajutorul unui gel sau al unei paste speciale. Electrozii sunt
conectati prin fire la un aparat de inregistrare, numit electroencefalograf, care transforma
activitatea electrica cerebrala in unde grafice sau pot fi atasati unei casti care se fizeaza pe
capul pacientului.

Dupa montarea electrozilor, pacientul va fi rugat sa stea cat mai relaxat, sa nu clipeasca si
sa nu stranga din dinti. Cu cat pacientul este mai incordat, cu atat traseul inregistrat va fi mai
mic. Si cu cat durata inregistarii este mai lunga cu atat cantitatea de informatie analizata este
mai mare si sansele de a surprinde modificari ale ritmurilor cerebrale ce pot sa apara numai
tranzitor (cum se intampla in special in cazul epilepsiilor) cresc.

Inregistrarea activitatii cerebrale are loc "in timp real" adica sunt inregistrate si analizate
numai ritmurile cerebrale generate pe perioada examinarii. De asemenea, majoritatea
inregistrarii se desfasoara cu ochii inchisi, deoarece lumina determina reducerea amplitudinii
undelor la majoritatea pacientilor sanatosi.

Dupa cateva minute, pacientul va fi rugat sa respire adanc si ritmic timp de 3 minute,
uneori mai mult (hiperventilatie). Modificarile metabolice induse de acest tip de respiratie
solicita creierul, putand duce la modificari importante in aspectul inregistrarii EEG (posibil
normal anterior). In aceasta etapa e bine ca pacientul sa nu miste capul si sa nu inghita. Dupa
hiperventilatie, pacientul va fi rugat sa mentina ochii inchisi si sa respire normal, iar
tehnicianul va urmari inregistrarea (uneori modificarile EEG apar tardiv, in aceasta perioada).
La sfarsit se aplica stimularea luminoasa intermitenta (SLI) care consta in expunerea la
lumina unei lampi cu fecventa variabila.

In timpul investigatiei sunt monitorizati si alti parametri fiziologici ce pot aduce informatii
suplimentare in interpretarea electroencefalogramei si anume: activitatea cardiaca cu ajutorul
electrozilor EKG plasati la nivelul pieptului, activitatea musculara cu electrozi EMG plasati
la nivelul membrelor, saturatia in O2 cu ajutorul unui pulsoximetru, etc.

53
 2.1 Tehnici descrise

a. Masurarea tensiunii arteriale.

b. Masurarea pulsului.

c. Masurarea temperaturii.

d. Masurarea respiratiei.

e. Masurarea diurezei.

f. Recoltarea sangelui.

g. Pregatirea pacientului pentru diferite tehnici.

h. Hranirea pacientului.

i. Masarea membrelor si scimbarea pozitiei pacientului din 2 in 2 ore.

2.2 Tratamente inovative

“CAPTAIN-RO este unul dintre primele studii în domeniul TCC care urmează o abordare
cu adevărat multidimensională, bazată pe scale ce urmăresc complexitatea evoluției bolii, în
scopul îmbunătățirii intervențiilor care se adresează pacienților cu TCC”, a declarat
coordonatorul studiului, prof. dr. Dafin Mureşanu, președintele Societăţii pentru Studiul
Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de
Neuroreabilitare (EFNRS).

54
3. Bibliografia

1. https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/practica-veterinara-ro/traumatismul-
craniocerebral-id-6432-cmsid-69

2. „Ghiduri de management al pacientilor cu traumatism cranio-cerebral C. Berteanu, E.

Gheorghiță, O. Rață, M. Trifu, L. Neagoe, C. Bucur, F. gray" Lehanceanu, M.
Berteanu, Timişoara 2008;

3. „NEUROCHIRURGIE, Note de curs" - Prof. Dr. Mircea Gorgan ediția a2-a, anul
2012;

4. Protocol de monitorizare și terapie intensivă în traumatismele cranio- cerebrale

severe" - Ioana Grințescu, Raluca Ungureanu, Timişoara 2005,,;

5. „PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE".București

2006.

6. Reabilitare medicală a bolnavului cu traumatism cranio-cerebral" Protocol clinic

national, Chisinau 2018;

7. „TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (TCC)" Dr. Claudiu Zdrehus, Cluj-

Napoca 2014;

8. https://paginadenursing.ro/

9. https://www.roneuro.ro/blog/79-traumatismele-cranio-cerebrale.html

55