ril$mililtrI

E I*r**rucE*E fx ruxusrcn (ocn*

$r ACIrIvilTATE pnzrcA.

Capfl tonun dezvolrtf, urmfitomrele

lPnezflmtfi - obieetul dc studiu al

fizice). Mliqcarea onaului ca dormeniu de

imterdiseipnimar6. E"ace delflmitfiri comceptuafle" ane

aomtrfihurfle [a famnrfiflfianuz&]re& cu1 dliversitntea

fiziee nn via{a eotidiamd; incercarea de a dofini

pnelf,maflmarfl prtvimd tipuriie dlc cumogtim{e doh6radite
de apnflcare a aoestora flm dezvoltarea canierei
de profesfli 0e pronmoveazd aerlivitdgine fizice,
L activitdtii fiziee in via{a omunui,

n.n. oBntrcTUlL DE ST'UD]rIJ .A[, 1K]tNlESnCILCIG[tr]t - $TnnNTA

nm5cArul : $TIINTA ncrwru'ATrn Fflz]rclc.
Kflmesiologfla ipi trage esemga de Ia KIINIESIS = mf,gcan'e depnasane gfi

LOGOS adflefi vorhine, studiu. lBtimologie este studiurn sau vonhlrea,

$TnnNT"A, despre malpcar"e qi are im cemtrul preoeupdrinor sane, aa ohieet dc
studiu - ACTIVITATEA FIZTCA"
}KIINESICILOGIA este o teorfle gernenal6 a mipcfinflfl umrl&me ce studiazfr
Aatlflvfltatea ffizfiad pfl imapaatul sfiu as]upra sfimfltf,ffifl, aaflfltfl(flfl vie(flf,,
societt6(fli penformnamgefi umarne"
L ryi

Kinesaonogia este o dlsciplirad tdmhr6 eu o evonugne napld6, este o VnZnUNtr

DIE ANSAMIIELU a maijloacetor, maetodlenor, fomatenor de orgamizare gi

11
 dlireo{lilor de aplieare ale exerci{iunul ffizie, oa parte a ACIIIIVITATIX
N\Z\CW""

Zana eemfi"and a kinesioriogiei se dedia6 srlrr-rdiuntai anutic at

conmponnetrteflor qi str"uofumi maiqe6nii utmlanne dar pi a principlilon de apnieare a
exerailiunuli fizac ql malqc6nil" lExistS o paneth nnare de punxate de vedere din a
chro,r perspectivS este tratath disciplima. Kimesioiogie qi eare se aonaerctizeazd

?m praetaafi, deoareae n<imesionogia imrlegreazd aunoqttmge gi eoneepte teoretlae

gi practice dimr mai munte diseipnine. Kimesiologla apnioh princlpllne qtiinfifiae

imrapnmmaurtate din dlisciplltmene au eare conahoreaz6, prinaipii maedliaane, fizice qi
hio,mcaanniee, amatonno:flizionogice, psilao-pedagogiee ?m ahordarea a trefl
prflmcipfli de haz6 pnivind maipcarea urmam6:

n. AIvllmlLlCRAlzuEA - RtrCIJ]PER AREA

2. CCINSIElRVAlzuEA * Nv{IIENTnNIBIRE,A

3" CIPTIMIIIZAIREA : N4IAXIIMIIIZAREA $n IPEIRFORIvIANTA,

,\cestea ?na regla"i eomtinuu aua naaediul soeial eaononmic qr aru]lturatr pe care i1i

dleservepte.

Channes W" im n994 a sugerat e6 existd 3 tipuri nea.jore de aaligcbri, aartivn'r6{x

ultinlzate im Kinesiologie.

- aatflvf,t6(fl ffizlce sportflve sau exencigii speeialrzate pe ramuri sporrllve;

- acttflvfltfi{fi ffizfice de expresfle, aativttmti ae exprimd gdaldum, sentamente

prim expnesivitate fiziad, daels, vorhia"e, gesrlunt;

- aettflvfltfi(t ffiznae suport ce auprind aativirthgi ffiziee de naturh

stil de viag6
L funcgroman6 mecesar6 pexxtru a sutsglme un amrumnit cu

accennt maajor negat de s6rafrtate, dar qi aativirtate fiziah de zi au zi, ADtr-

(aetivities of dainy livimg) grhdinhrit, gospodbrire personal6, igienh
persoman6, ghtlt, eumpdrEtluni prevenirea honinor, 5i loeul de muna6.

i"2

I
 Nlvtrn luR[ DE ]pRACTllcARlE AACT'nVlTAlru
rlzlcm ftX m'UXCqmu

DE cRlllmRliun- DfsmcNilmul'ltrAgm IFlzncE

determatnm aonturarea a trei
saopul im eare aetivitatea 1l'rzic6 este apliaata
earaeteristioi speeifice' privimd
diree{ii maart de aprofuladare (miveluri) ctl
agteptate, rezurttatele adaptarii aa
maijtoaeeie, gradutr de stimraunare, efeatete
rcac{ieaorgamism:Lunui.Aativitataffiziahdimaeestptlraatdcvederedarqiat
se etrasifiaa pe urmamtoareie
dispomihititalii fiziae a praatiaam$tior (gmpun !imt6)
nlveluri:

n{cTRllc qi de sA}$AT',AllE *
n. L[Nfl[TA]Rlt .aLE POTlBNTnAn un ux
ohieativRIBC{JPIERARECaraateristie.dispomihilitlateredtls6,nineirlarede
fimcllo,mallitate. ldeanun aaestLli tip de
aativitate estc oh{ilaerea s&u
miSoare,
pri'n udnizarea exeroiliunntli $i aottviffi'tii de
amneniorarea starii de s6n6tate fiziea
L tip terapetltic (therapy exenaise) Cuprinde
acea eategorie de excrciqii t-:Lzice

de reoupcrare a capaoittagii
6i activita{t speeianizate apnioate in soop terapeutic
tuaralionate a FACIENI'II'OR
de tip
practiaarea actfivflt6(ifl ffizflce tm seop teraperntfic, exereiglun fizic
o de apniearea exerai{itlntli
sata de reedltlearc fume,tionala, cste
fomaaa
coreetiv,
fiziaoaterapieprimtimiqaare,aspeetsttldiatimKimesio[oglamaediaala'9i
penxtn-u aceasta fomn6 de praaticare
este
Klnetoterapie" Elemncntul dcffinitoritl
im refaaeirea unor
BoA{-A qi omut ho1|nav, P.ACIEN]r\J1L, cafe este stitnrLltat
pasiat reversihin sau irevensihin prim programe
de
funalii dinrlirluate reversihin,
recuperafegitnoe1aniffi{idecomapemsarehimestruatLmateeares6asigure
reatlperarea satl atnetiorarea fwacfiei naotriae'

timap pnin xipsa de

2" STARE DE SANATATE ST'.ABILA daa"perisahila im
Ohfiecrtflvtll pnf,mcipan al
aatlvitate fizia6 gi aonT-rpo,rtamcnt noeiv atirmentar"
acestuflmflvenestedeCCINsERVARm-MtrNTnNtrR]E.Seadreseaza
,i2
 timerilor qi adulginor eu dispomihinttate sa6sutS sat"r mon:nialh fizae6 qi de de
practieare a eetivit&{ilor fiaiae de c6tre omnufl sfim6tos. ]ldeafll-al este de a

dezvonm gi memgine o eapaeitate fizich utin6 pnus o rezervd de potengiall motma

(henllth relmted exeircise amd physican ncffivities) Cuprimde exeraigil ga

aatnvitd$i fliziee practieate tm scop de mlenginxere oonnservare a eondiXiei fliziae a

PRACTICAN]T-'NN-OR

Fraatfraanea arativitfi(ii ffiznce pemtru sffimfrtate este o actlvfltate cu impac{r

socflall, flm semsun fimnhumfitfi{irfi comdflgflefl ffiznae pi a caniffi(ii vie{fli.

{Jtunizarea aetivithfii fiziae oa um inst'runaent edueativ qi mediu de

pronxovare a mremgimcrir s6nx6ffitii, sthrii persomane de hime, gi partieipanea [a um

shn de viata aetiv. nepnezireth uar an doinea patrier de praetioane a aatnvtt6$ii

f"lziae. lBnememtutr def,isnntoiu este OIdUn- SAXATOS eare este stirmullat im
toate etapene viegii na apniaarea mriqedrii irrtr-o varietate de eontextle qi comdigii.
L IProgramneXe de aetivith{i ffiziee urnahresa dezvo}tare {izie5, amaaomioasb,
memgiraerea st6rii de s6mdtate, a oomdiliei fizice gi petneeemi timapunui liher prim
aativitb$i de }oisir, tumsma (educa{ie f,iziah si sportivS, Aetivitd{i de imtu"egimere,

fimless, turisna,eta) pentrur elevi, tiraea"l, adungi sdmdtogi dar qt 3m edt"rea{ia fiziab
pemtnu pcrsoarxc cu dizahilithli. nntenesun aatuan crcscut pe pnan soaial pemtru
proga"anaene de wennraess gi fitmess a aomduls ia um imteres sponit at6t din partea
persoancnor ffiziee dar qi dtm partea coqporagiilo,r, guvemrenon gi onganiza{iinor

care pronnno,veaza progfarxle qi aampamii pnevemtive amti stnes, de nefaeerea

eapacit6qii de mumod, de ?mgrijire persomald prevemtiv6 prim aetivitate fizie6.

3" SltARrE DE SAN,{TATE S{JIptElRIiOAnA pruX polttrNTnAL $n

DISPCNIiBIILIITATtr - este tegath de v6rst5' 9i aptitudirai mnotlaoe exprinaate
per'flor-ralant. Chieattivul naajor al aoestui tatven este aeeia de VA1I CRIF'ICARE

NdAXmdA a FCItEN['n\LUn-Un FnZnC. prim Ferliormmanagfi ffi2fla6 pfl motrfla6

tmr flmstruflre qfl pnnctfleare a sponturfllon (dispollihiniitate mare dle practflcane

lrj
 m activitffi(ii sporttve pi a exen"ai$inor ffizflce edlruaarte (Skinned mrovememt)"

Enenmenxtul def,initomu este lE{-EVUn, SPORTIWL cru disponihllitate

mortrie6 superioa:r6) Aaest inivel euprimde exereigii gi aetivit6'1i practlcate im

seop de irastruire qi perfomlang6 maotriefi. (phylenn eduaatflom amd sporntt

pellormamee),

Fn"actfican"ea aativitfi$fii ffiztce ffrn saorp de pen'fi"onmiaam$fi naaotniefi qf

sportflvfi este Xegatfi de CC}v{FET1|T,'[E qr se adneseazh eeno,r cu aptltudtafi

deosehitc. Suhteetu[ aativitE{ii cste FER]FCR {ElRUn-, lEn nTA, iradrvrdun aru

urra potena{iall maotnia de exceplie ae poate fi vanoniflicat tm sportrul dle

peComaan$6. lProgramele de aatilvit6tri sunt comcelpute pentru"r ohlinerea de

penfommam{e mraaxime ?m antnemannxemt spontiv, sport extrema qi sport adaptarl.

KIINtrSICLOGIIA este o tmabinane armomioasd a umui conaplex de

L diseipnine teoretrae qa pracrtice negate de aetivitatea fizied, eomsttituith ira maodl

oomverrgio,mal, didaatia ca o exptriaagie interdiseipXimarb im saopun fomaahrii

eonepeteralenor viitonilon speelallqti ai domaemiuntai Edruoagie ffizia6 ryi Spor,"tliv6,

Fer.fomaaang6 in Spoffi, Kinetoteraple gi naotricitate speeial6;"

Kimretologla se bazeazh pe deser"lerea femom"lemenor imapniaate in

ingelegcrea ryi apiiearea Aetivit6glr Fiziec pe o, serao dc sursc rezultate dim trcl
iruvenum die crumoarytere Lnnmanne :

- experien$a persomalld de praatiaare gi obseruare a aerlivitfi$ii fizice,

- ecluea{ie ql studii foamale de speaialitate prrlvind acttivutatea fizic6,
- praatiaa prorlesioman6 qi experiem{h profesiomand eentratd pe aotivltatle fliziedi"

Suhdomaemii atre lKlmesfloXogiei

1. Klneslonogae strueturald (strucfum qi meoanismae a1e producenuL

nai gc6rii, haze araato:r"uliae, fi ziologiee, thionaeeamiee)

15
 2" lEazene Klnesioilogiei (baze isto;riee, teoria ?mv615rii, haze psihcnogice
pi soeio*eutt,ura{e, haze profesiomane de practieare a aativit6$ii fiziae)

3" Kimesionogie mediean6 apiicatfi fittraess-unui adaptat (de arneniorare,

'terapeuticd)

4" Kinesiologie apnieat6 flitrmess-t"rtui fizie, general - (de eo]aserv&re a

eomdilier fiziee, prin aetivitdli de mrengimere, de agrermemt)

5" Kimesionogte apniaat6 finess-unui {xlotor, speeifie ( de optimnizare a

potemgialrutrtii maotrie prim educagie sau amtremranment spoa'tiv)

DEIFTTE$nTII UTltLliZATrU PE rPLAI$ rrrNlilErRrSA!"nON,Ai-:

- Kh{ES{C{-CGIIA studiazh Aettivitatea fizie5 gr imapactutr shu asupna

s6m6tft$ni, penfommam{ei tmname, soeterl6gri qi eanitdgii vieqii (Asociagia

L ,{rmerflaamh de Kimesiologie, AKA)

Kimcsionogia ofer6 eumogtira{e despre ACTIVIT,AIIEA F\Z[CL,

EXIERCITilUT- F\Z\C, $n N4[$CARE,A UN{"ANA im relagia sa eLl
sfuldtatea St honine; oriemtate spre aspeetcle hiomaeaaraiae, istomce,
neuro-rmoilorii, pedagogice, finozofliee, fizlonogiee, psiho,nogiee, si
soolocrunh.lnane aa perspeattive ane rmiqedrii un'nane, aetivit6$ni f,iziae gi
exerclgiunui ffizie"(The Deparffiment of Kimesionogy at iPemn State
{Jmiversirty)

KINESIC{,CGIA se refer6 na studiun miqa6ril Lnmranne. im ?rrvSgdnafimtull

superior anaerican, tennenun este lFonosit pentru a deserie un domraemiu

de strudiu ciia muntiple fa{ete tn eare maipcanea sau aativitatea fizieh este
,ohieailui de strudiu. Aotivrtatea ftziea inanudc exencilti pentrtr

imrhum6tagirea comdigiea fizice, s6nn6t6gni gi aptitudiriilor fizloe, aatlvitdli

eotidleme aio vietii dLe zi cu zi, nnuxxca, sportl, e1ams, joacd, pi se

16
 adreseazd umor gmrpum speeiale de populagie, oumn ar fi, Copiii gi

persoamele ?n vdrst6, persoamene cu taamidlcap, hoala sau dcficlem{6,

sportivi (Riee Umiversity Hustlom T'eNas)

Krraesronogia studiaz6 ACT'IVITATEA FIZICA UnaeXA dnntr-o

varietate de perspeetive qi la mrrLai rmulte miveluri de arrralizh. De }a mive1

monecuflar, geme, meuromi, mugcnaii tra un mlvetr de perfornalam$6

iaadividuan, pAnS tra studarun aotivit6qli sportului in aadml soeiet6$ni,

precunn ql stiudiul de grupuri cere pronmoveazfr gi edrLlcanea attona

pmvand aotlvitatea fizled (Klmesiollogy {.Jmiversity of Nzlarynanad )

Kimesfiologia este studliull miqadnii umxane (aativitate fizia&), oare joaaf;L

rLrm ron vitan in starea generafld dc sdmrdtatte gi wennmcss a inolivizilor qi a
L soeieth{ii im amsarmhnu. Kiareslologra este o drseipiliraa aeademrefr de

desataidere narg6 ga ?n curs de dezvofltane, im cneqtere de poprunanitate,

ea o daseiplinh lmportantd tra maven lnteramgiomal. Cbqimerea unei haze

de cunogtinge ?n kinesioiogae preg6teqte studengli pentm o varietlate de

proflesii, euxTn ar fi mamagenaerafun smmfiffi&ii, fitmess, antremameratene

spontive, coachimg qi eoampetemge d,e predane. Kimesioiogia este, de

ascnxneaea, o op$iune irmportamt& aleas& pemtru nxun"men'oase profesii pne:

sdn6tate, eurm ar fi terapla fiziea, tenapie oeupaliomand qi naunte

atrtene.(Armgetro State University)

Kimesionogia este stuadiul antei ga qtrimgci migadrti ilfixame" {.a Cani'foamia

Starle Universrty, Northridge, diseiptina l<tmesionogie este

studlunrui mlige6rril unmamre $i aativitd$i fiziae cane se sport,
dams, g:i exereigiu frzie Kimesioiogla are rmuite apiaea{rii practice gi
ao,ncluce [a o varietate de aarierc cunm ar fi profesor de eduaa$la flizlad
sau dans, aoaolaing, ao,msulltarrit im donnemiiLr,l sfun6tdlii, conaeraial gl
 iradusta"ia de frtness, nuerfitor Tn aadruL elinieilor de sfuihtate,

amtnenamaem.tutui sportiv, sau eare {ulereazh imdependemt, ca amtremor

persoman. Miultte ohieetive imaportamtte sumt ierdrepilate fm cereetarrea

6tiimgafliod sau im studil avamsate dLe medicim6, tlerapie fizia6, asistem,t6

nmediaand, fiziologie, hiomraeaaniea, tlav6,tare mraotriaE gi conepo'rtanaemt
motmc, prograrxie die mao,trice pcmtmn popula(ii speeiafle, psihonogia
sponnltrui sau pedagogie" Umii ahsonvemgl devim amtrcmoni de eohipe
profbsaonistte sau nueneazh in naedllle de afaeeri carc se oeup6 au
n:namagementlun spontului 5l maarketimg. ,An{ii {nmmeze o earierh iltL terapie

prin dams sau de dams profesiomist, sau aetivit6gl fiziae penntrLr

persoamene cu dizahin i t6gi (Can i fonmi a State {Jrarvensity, Northrid ge)

- Kiatesiotogia, are ea sttadliu rmigearea tlmlan6, utilizeazfr o ahordlare

ct^rprinzhtloare gi integratoare de a exar"nnnna femonaemene negatle de toatc

L aspeetene eetivithtnr fiziee" Curnieulum-ul ofenit de e6tre
Depantareaemtul de kimesioXogie preg6teqtc ahsolvem{i de a apnica
pmmaapiine kimLesiologiei im imv6{are, performaan!6, ryi perfeagionarea
ahlnitdlinor motonil qi la utinizarea activitdlia flizlae ea uln instrn"rmnLent

edueativ pi amediu de pnomovane a s6n6t6{ii, st6nii persomane dc hine, 5i

partioiparea lla un sfin de viata aetiv" Curriautruma-ui se adreseazh na

apnicarea maiqe&rii omn-rlul pe intreaga durata de vlata de na perspeetiva

hionogia6 / 1ffizic6, eompontlaxnentanh, soeio*c,untura16, gl urnalalslcd, cua

aten$ie aaondath mrevoinor unlce gi eormume aXe tuturor oarmenillor illtr:o

vanietate de aomtcxte ryi eo,ndilii"(Somorilna Starc y'raiversity)

-t-'

(.- Kimesflologfla im $komnamfla

- im gara moasfi"d eene maai nnumeroase nu6ri de poziqie au fost aele ffioute

de maedlai qi klnetoterapeu{i qe s-au, eonncrctizat pnntr-o sene de cfrrga

ql cursuri umivensitare ae folosesc JKJndESnCn CIGnA aa diseipnillh

1q
 grtiimgiffied univcnsitara [a faeultELlile de proffin dar aeeentuatlfi pe partear
tenapeutlic6 - maediean6 a donmemiutrut.

T'oate ahordhnile sunt ffiaute cu referiri la apniearea exercigiitror fizlae

fm seop terapeutie gi se pXiazh pe con(imruturile hazenor gemerane ate

kimetoterapiei ca expresie practla6 a kiraesiolog{ei naedicalie

Ahoa"darea eornplex6 a tmturor naturinor ncimetoiogiei on-n sprijimurii

speaialiginor din toate suhdonaeniine eomstltutive poate fi o reuglt6 in

ala6tuirea waei it-ran6ri eomoptexe a$a aun:rrr suamt eene recurxoscrlte pe p[am

imternagiom,an. Cene mai imaportamte nuer6ri dlc ref'erimgd sumt abordSrinc privimid

kimesionogia ffieute de prestigroasa edirunfr llllumnam Kimetfics pniaa aurtonii:

Sliairll Ftlof'ftman, ,\drianme E.Hardrman, Davldl "n.Stensel, Davicil Carlless, Kittrflna

Dougnas, Tllomaas Battincnii ale cdror nuer6ni sumt surse d,c inspinaqie
L actuanei luerhri. De asemoearea s-au folositt ca srl]rse de lnforema{it, ideile umor
alLe

autori lmpontamgr din ROAi{ANT,A im aoest domenau, cane a}u enahorail nuar6ri
de rnarafi cu reftrlm inmportaflxte despre dlfemtene fagete ane aativith$in fiziee qi

cxcrcllauiui fizie"
Se nemnarah ?m aacst sens, ea autoa'l eitagi Nrllhai lEpuram, Tudor Shenglrre,
Dnagaaea Adriam, M[6r"za Doima, Mlariaaaa naaoh lF{antiu, 1Etrema Sahhr.i,

Fnavia lRusu, T"aina Ava-amaescu"

1,9

I
 DnMltrN{SlllllNlln lE NfiAJCIINE ale $tiimgef, aetivfltfi(flilor ffiznce pi
Kimesfiologiei

Srurse de cumogtf,m$e teonetiee gi experiem(e praailice ce Imahog6gesc

permamemt domemfiun pffiimgei actflvirtfi(iflor 1ffizlce

DINIENSIU[JEA D IN4 EN SII.J N FA

TiORETICA PROFESiONALA

DIN{IENSIIUNtrA PRACTICA - trxperien(a

pnaatic6 - (gtiim{a de a faee, de a praotrca aetivrtatea

fizta6)
Corafi'untarea ioraatiad eu activitatea f,izia6 este
fundlanneratull dimensiuminor n<inesionoglei, fiimd cormponemta aplicativS, baza

g:r suhsttam{a ?mtregutrui demers interdise ipniman. Dimaensiumea teoretla5i

stalolleqte reguli, pnimeipii, cea profeslonaih se impnich fm dim"jarea aati\yit6{ii

de speeialltate dar dinaemsiumea praettefr este esemga de na care se agrteapth

henefliclile iegate de practraanea aativithlii fizice (AJF)

(*
Xn aeesrl oomtext se aen:amuneaz6 expeniear!fr praetlioh persomand ceea ce

eo,ntrihuie la formearea pa"actiaantuntai ca exeautamt, ea suhieot an sfumraul6ml

eomplexe prira aerttvitate fizich qi deananqarea rmecamismaenor de adaptaa"e gi

20
 tramsfommare eorpona[6 gi aptlturdilaanh". Experienga pnaertiah irmpume

aommparagia ,,de a privi pe angii qi de a te prtvi pe tine", imapiicd semza{ii

personane, en'r'lo,$ti, semtimaemte, meon-raloseutte oelor eare nu preatio& aativit6$ii

fizice (.,\1F). Expeniemqa persomat6 mnotiveaz6, marcheazb vratra gi ohiaeiurine,

$inutla vestimemtar6, igiena persomanS, spiritul eomhatant, persomatrittatea,

adaptarea la rcguni qi ?m societatie. Sfera pa"aetie6 imcnudc o, scrie de

connloomennte ciesenise maai ,os

Sufieiemga de s[ne Expnesia de sine

Connpeti-tie
hrtrur:rca

L
SHndtate
EducaEia
Reeneere

SE'ERA IPRACTIICA qfl nafiuritre prim care Ac{rivitate lFflzflafi se mnamifestfi

memraflS ilocfl t (duph ShiriX "[ F]lofT'mian, 2005 )

Sufialenla de sirre Suficienla d€ sine Expresia de sinp

Competilie
Munca

\_
SEnetate
Educalia
Recr@re

2L
 Suffiaiemga dle sf,me - dup6 Shiri} J liloffiman, 2005 este CI perte immportanth a
vielii ?m care sunt inaXrusc aatnvnthfine ce gim de iargmjirea personanfr qi activirl6ft

zinmioe (ADT. Aatrvities oflDainy [-ivimg) 9i aotivitfrgi imstrrLmremtane de zi au zi

(n ADn-) (nm sffitamnerntan Aativiti es olt Dai ny n-iviaa g)
Aaeste aetf,vfltfr{i Sm de comfontul persomnl $t par simpne pemtru or:nul
s6at6tos dar peratna terapigti, eare nuereazd eu o,amlcml eare au pierdut sau qi-au

safizut rmdepemdemga de miqaare prim inahonmdvis"l sau aaaldente (paeiemgi) este

o provocere s6 stimautreze prim aatlvttate fizlab ql exereigiu reonnperarea

func{ionalitefii in sao,pun rezollvfta"ii sarainiXorr zilniee gi liraaitarea depemderrlge:l

in imgri.jirea pcrsoman6, aativiffi$ii casniec, gospodhrie, depnasare ia

aump6rhturi, gr6dimhrit, flonosirea fimstrumnernteflon casrnflce, eneeh-ice, maaglmL6,

reparagii ql toate tipurile de aatlvltd{i meocsare vie(il personaile care sonicith un

nivetr de energie, tonus nnnuiseunar, ecllailihru, coond,omarc, grad de mnohlnitate

L artiaunard" Limxrtarea posihinitfrgilon de exprilrnare a aartivithlilor zllniee qi

imstnLmentale este o reaiitate ce devime diaa oe tm oe nraai vizihin6 o dat6 cn

flmaflmtarea flrrr vffrstfi. Aativithtile ffiziae pemtru v6,rsta a [nn-a au ea ohieetav
pnflraclpan naen{imenea acestor eativntdti la u:a nivel de surfierengd, pentru a

detcmmina wl aomfiort personran gi mraungumaire dc simc" Auto..-stafielcrnga"

Kinestotogia prim reaomraamddnine de practicare a aativith,nnor fiziee adaptate
oferd soniu{ii de nimitare qi fmt6rzierc a efeetcnor eenor dorilh procese
degenerative anaaportante cunoseute ea faottori nimaitativi ai eapacirlhlii de
miqcare pi a dluratei vie[ii aetive"

1" SARCOlPtrI$llA, - sau pierderea de mnasd aetivEi nruseulnand odat6 cu

?natmtarea 3m vdrstl6 ea efect a limit6ritror de aetivitate fizae6 sau llegat

de eregtcre im greutate gi sehLimeharea raportunrui de eonapozigle

coqooraltd

2. DYOPIUNIA - sau pierderea de fo$6 mausauland qi putcre penntru a,

iradeplirai saneiraine zlnraioe oa efect a lipsei de aatlvirtate fizreh

22
 Hxpresia de sime
sufiDien!a de sine ExpPsia dP sine

CompEtitie
Munca

SSnetate
Educa!ia
ReccerP

Expresflm de sflme - Afirmaarea persomanirld{ii propdi, prin aetivrtate fizic6, ea

ldentrtatte persomanh gi expresie a emogiinor gi sentimaemtenor im sfera

eomarumic&nii pnin gestuni, pozigie coqoorall6, dans ryi tradllii" (Slnirin .I n-{ollftmar,,
200s)

L
Suficien!a de sinP Expresia de sine

Competi!ia
MUnffi
lVlunce

senState
Educa!ia
RecrEere

Ntnumca - este o pante importamt6 a vie$ii ee meaesith o serie de aetivlt64l fizice

speeifice, de na aele difialne, greflc, in nmtuxca fizieE, tra eeie simple nlmaitiate in
nmtlnxc& inteneeh.lan6. nra funaglc de speorfliculn mauneii dcsfhqurate praetraarear
aatlvitd,ginor fiziee arc ron dc comxpellserc, trelaxare sau favomzamrt privind

soliaithnile profesiei" (SnniriJl "n Flloffiman, 20CI5)

im aeest oontext aativitatea fizlo6 poate aontrihui dlm pumcrlrial de vedere an

ereqterii efielemr{ei profesiomaXe tra mraune6 gi tn aeeast6 eategorie intrd o, serie

de activitdgi dle prevcmirea a aaaidenthritror na loeun de nauneh pn-nn ere$terea

v3

I
 -

eapaeitfrginon ffiziae a persoanxelon amgajate prim fonme de praeticane a

aetiviffi$ii fiziee, aatnvlthti stlraaulate de amgajatori.

{,a ona aetlruan6 se flaa anatrize engomonnnoe a profesiitror qi se eviderta$iazf;.

nisouniie 5i rueaesarutr de aotivitatc frzia6 pemtru o irndepnimine perfonmamth a

aativitd$ii pro,fesio,nale, dar pl studil ql optimaiz6m ale desig:rului mohilierunum,
obiea'tetor 5i intstrumeemtelor, eahipamaemtellor urtinizate ?m nlrLlmad,.

Nivenun de dezvoitare fizie6 qi starea dle sfrmdtate este o eom'rpomemt6

importamth in selec{ia resursei umname dan ?n sfera praatlahrii pnofesiei

imrtervime qi faetorrul psilaoXogic de stu'es gi rezistem{a la stnesul sp,eci1ffio.

SuficiPnla de sinE Expresia de sine

C0mpeti!ie

L Munca

SEnEtate
Edum!ia
RPcreere

Eduea!i a

trduca(na * Aativitatea flaziah joaa6, de ascmemea, tln non imrpoffiant ?n

edueagie. Eduea,tia ca fun-naizor de aumoqttmge ryi depr.ind,eri yxeeesare

progresului soalat arc imanrus in eomapomemrfa sa, in toate etapete aeesteia, o

lnraportamtlh eomaponemtd de miqcare (oaiai, segalaente ane eorpurhui utiliizate im

deprinderi de scris, citrt, utilizanea n:laterianelor didaatiae, ?ravh{aa"ea uttiizhnii

instrun'lemtenor nrauzicane, a aanauiatonului, deai tot ee lntra im sfera

,,deprinderinor de ctmoaqtere".
Un aspeatt esemLfiat im eduea$le cste asela de instruine speeiffied tn domemriun

aativith$ii flizice, edueare a depriladerinor rnno,tl"ice de haz6 gi apnicartive, a

deprindeninor specrfice ramaumnor sportive gi aoest aspeot estc dczvontat pe nang

NA

I
 im actliviitatea de eduraagie {izic6 gi sport din tnv5r!5ma6:atun de stat gi pl"ivat,
enuhuri qi geoni, amxnatft" Accentul se pLlne pe dlou6 oonnnponennte maa.jore:

X. Direegia dat6 de ohieativeie eduaagiei fiziae aa flitimess general gi

lleghtura lui eu starea de sfuahtate a timerei gemerafit. Ediucarea tlmeri]lor
lpentru un stil de vla{6 aativ6, eomahaterea ohezit6qrli lnf,andne,
pctn"ecerea pnfrouth s trmpunul niher gi imanuderea aeti\iit6tii fiziae fmtre
op{iunine die reoreere.

2. Direcgia fomal6nii deprimderinor speeifrce praetiadrii sportunui ca

fitness speerffia" lBduraanea prira gi penatinu sport a.juth t6mhra generagie na

o fonamano gi dezvontare eomapnex6 persomand ?n eare eomaportannemfiin

d,e imitrecere, dle diventisrnent, dle afinnmane a persomanithtii proprii

aontrilbuie lla f,onnarea dle praatieare independemt6 a aatlivitEgii fizlae im

toate f,oi,"mraele gi eti pneehdere prim activit6qi speaifiee sportunua pe toat6
L rlurata viegii.

SuficiPn!a dE sine Expresia dE sinP

CBmpeti!ie
Munca

Sdndtate
Edum!ia
&ecreJEi

Re[reere

lRecreere : Aativirtatea de noisir" sc referh ila eonaponemta pe aare aativltatea

L fizich o are ?ra peffeaerea ttmapunui niher. Aativitatea fizieh ea aetivltlate de

loaaslr are o gam6 narg6 de fo,rnme de mLaaaifestare ql faae ohiecturLl umor

cllscirotrrnc de studiu ane loasir-ulur si reareerii.

,q
 Ohiectflvun gemen"an a[ aaeston actflvitfi(f reste aicela tile a ntflmge starea aile

p[6cere, rellaxane, humffi dflspozi{ie, care aontrahruie na a"efacerea capaeitdgii de

maune6, aonmhaterea stresului, petreeerea pnfieriltd gl aettvd a timnpuiui niher.

Aatnvit6$i1e fiziae ruttlizate ?m scop de noisir surrt dozatte aomfomm trehulmtelor

pi apl,ieate ea acttivit6gi ugoatre, mnoderate sau lntense"

C acttvfltate ffi2flefr upoarfi este Spectacolufl spontiv ou to,ate a5' estle o fomma
mai nmult sedentar6 de partielpare, presuprlmie deplasane na noaul

evemimentunul, imrapnieare gestluatfi qi emno[ionan6, rlurisnrir ql divertismaent" ilrr

func{le dc dlstamrla"

Speetacoiun sportiv promnovat de naass-media qi amnpniaarea eonmercianfi faae sh

creasc6 nunm6rull speotatorinor" Ohi,ectiwn Kinesiollogiei in sfera }oisir-uliul

este de a detcmmima muta{ii tn semsun schinahEnii raportului tmtre popuna{la
L eare privegte gi eea eare se amptrxch ef,eetiv in praetlearea aetivith$ilor fizlae"

AeitivfiitfiSne ffizice mmodenate * Cele maai populare fonnne de aetivithgl de loislr

moderate sunt aele nceomapetigiomane praeticate individuan (30 mninute pe zl )

oe implicd un munahr mare de nauqahi. fonimahhni,.joggimg, iraot, ciaiisma, schl,

shniuq, eannoe, patina"j, pescuit, vdndtoare)

Acttflvflt6{.frne imtemse - sunt de matur'6 spontiv6 in marea lor maj"oritiarte qr

efortul soniaitat este pe rnndsura impniahnii ?n pnactiaarea actlvith{ii ryi a
mlvetrrunrului na eare se desffigrurath eompetigia.

lR-ecneerea Jla persoaneXe vd"r"stanioe prim activith[l fliziee este limitatd de

aapaaitatea naal a"edursd de efort qi miqcare, de numhn"tnl naic de lpersoanne ce

opteazd penltmn aeeste fo:mae de petreeene a tin'lpunul llher. nm primeipal se

urmadreqte la aceastd v6rst5 fomme u$oauc dc aetivitate fizia6 qi consonidanea

stilunui de viat6 shrahtos"

26
 Suficien!a de sine Expresia dP sine

C0mFeti!ie

S6mHtatc
EduDatia

Sffin6tatea
,\otlvitatea fiziad este importamt6 nu mwmai din perspeetiv6 itadividuald de
naemr{imere a sthmi de shndtlate, dar qi ina context de imtenes na{ional, hugeter.
Este dira ce im ee rTnai evrdent a6 polittiaine dc shnfrtate se refcn6 freovcnt ia
imtrodluaenea de mrifrsuni guvernnanmemfune privind neeomnandhri de praetieare a

acttvith$inor fizice eeea ee nraiegoreazE ef'ortuI hugetar pe eapitollull shn6rttatlre

prin econonaiilc ee se potl tnregistra na hugetul Casei Natiomalie de ShmEitate"

L Tendira{a estle evidemth privinol ianapnememtarea umor mdsrLlrl care sd prormoveze

prevenn$ia cu eosturi maai maici tn pnam persoman gi hugetar.

Suficienla de sine Exprsia de sine

emrn ptrtiElE

Competi!ie
Munca

SAnetate
Edumlia
Recrere

Comnpetfl$fla - este enemaentul ce d5 savoare acttivitdgl f,iziee, adaugfr

emnuna$le,mraotivafic, imtlensitate, pndaere, satlsfae$aa rerLlgltei. lEste aontcxtual aen

tmai favonahin de exprimare a perfomnangeior fizioe indlvidruane gi aonecrtive"

Competigia este 1egat6 de SFORT qi din punatul de vederc an ncimesiologie este

eununa de [auni a eelor eane pnactle6 aertivitate fizicd perlfommamth ql a eenor ee

2V

I
 sc ooup6 de preghtirea }or speeializat6" Compctigic estie aea eare stahileglle
nlvelun de efort qi telaniartate ian pregdtirea pentrru eourapeti{le este o parte de
profesiornanisna gi comnpetemgd" Rezuntatene sumt panpahine qi verifieahine
imaediat qi asta dl6 vatroanea pregdtiri qi calit6gilor inmptnaate.

DINlINSIUNEA
TEORFTICA

DIN/IIUNSIIUNIEA TIECRIETICA = lKrmesflonogtm en Dflscflpnimfl de stiudflu

unaflversirtard este qtiinga de a ,,vorhi, STUDIA" adie6 {,CGOS, despre

miqeare, activltate ffizie6, (An adieh KINESIS intr-un euv6nt

KINESICI-CGIE ea qtliira{d a naiqchrti qi discipnind teoretied frunadamlemtaXd in
L aetivitatea uraiversitand de fonmane pnofesiomanh a viittorino,r speeianigti im

donrreaaiun $ffiin&ei Spoffitanui qi Edueagiei Fizioe. F"inanitatea dim'rensiuni

teoretiae se referft ta earatitatca gi eatitatea rezuntatenor invS{6rii pe trei direogll
prioritare de dezvoltare ca seturi de cumoqtinge, ahiXit6gl qi eonapetenge

spearfiae"

Rezultatefle flmvfigfi n"ii reprezentate prix]:

n" AaumnLunarea de CUNC$TINTE teorettce ca tezuntat al inv6{6rii
cruprinde fapte, pnimcipii gi teonii despre aativittatea flizic6. gi

nnodanit6llne aeesteia de practicare variatfr, diverslffi eat6"

2. lFonmarea de ABllLnTAT""ll pracrtflae * adlah fornaaarea acelor eapaclt6rpi

de a aplica gi utlliza aumoqtim(ete teo:retiae pentrun a rezonva prohnemaene

Xegate de activitatea fizia6. (ahilit6{i cogairlive gi practiae de utinlzare a

mijioacenor, maetlodenor ryi imstrumaemtenor speaifiee pnaatichrii aotivitate

ffizicEr.

,@

I
 3. lFomaaarea de CCAIIFIEI|tr|.{TE speaflffiae, adiad aaea eapaeitate c1e a

seneeta, aonrahiaaa qi utiliza adeevat, situa$iilor comcrete edt qi formaarea

de vanom pi atitudini speaifiee profesiitror iegarte de activitatea fiziod,.
Comapetem$ene se referS explicirt ta rezonvarea aategoriiior de
prohieme negate de sfitua$flflfle de mnrumefi, ca pro,fesie ffm eadrul
aativitft$ii flizice sau tmv6$are qi duc na fol-rnare pro,fesiomanh 6i
eiLezvolttare indiividual6.

DNMIENSNUNtrA JP]RCIF"E SIONALA

L lExpenflem(a pnactflefi legntffi de practflcarea pirc,fesflilor dtll do,nnemrfiul

aativfltfigfinon ffizflce (qtiimga de a auxioa$te qi prof,esa, oaupagii negatc de

arqtivitartea fizia6 (,\F), de a acwmuna expeniem{d profeslonand gi de a disemima
modene de hund praaticb, )

Dimlemsflrunaea profesnomnn6 este legath de C,ALI]FTIC,ARtr"

Canifiaarea este nczuttatuln vanidhnii de edtre un f,or eomapetlemtl, saur onganisnr

speaializat prin care se reeunnoa$te e6 o persoam6 imdepnimregte o categorie de

stamdarde meeesare practia6r'ii umel pnofesii" lEste recumoaSterea ofiaiaid a

rezunmtenon ?nv6[6rii, eduaagiei, fomlfirii profesiomale ryi se tradnree pmm

acorela:rea umrLli aert/dipnomh/eeffiifiaat de ailestare aare aonferft drieptul {.EGAI

de praertieare a unei profesii"

29
 INflisiurmea clflseflplimei

Kimetologia promoveaz6 cnlmoqtiragele despre aatlivitatea flazieh, modatrithline

pnaetice de apliiaare, rena$ia au shmdtatea gl neen-lperarea fizic6,, renagia cu

aaiiriatea viegii ryi vta{6 aativ6 daa"6i aetivitate fizia6 penformamt5i.

Saoprun"fi 1pe cere klmesflorntogfla [e vlzeazfi pe termnrem iiumg

1.. fummtmat6glrea vie{tl eet6{eninor'lRornfuliea prin fonmarea de speelallqrti ce

pot promnova aattlvitatea fizleh prin conapetengele privamd suportul teoretrie pir

aplicativ dlc praattleare a aatrvith$li fiziee im retragie au sdmdtatea gi eondilia

flizic6 qi adaptlarea eu lrgrurimgd na nevoine sociate de praetieare a acttivitl6lii
flizlce, institi*{loraallizat, indepemdent sau utilliz6ndl oferta pmva't&.

(*
2. Freghtire profesio,malb prin strudii umiversltare centrate pe actlvittate frzicE,

suh toate formraetre de praetieare tm vedlerea ohgimerii resursei umlanxe aalifrcate.

lPronnovarea fonmelor de praetieane ql oomstltuirea unor maodele de bunh

pnaoticE

3" Aeunautarea de cumoqttm{e pi flonmarea de eompetem{e au gnadl mare de

flexihanitate qi adaptare fua rela{ie cu diversitatea aercrai de aativirtate flizicfi qi
varietlatea mare de posihinitdgl de nmterven$le motricb imi reerLlperare, edlucalae

fizlcd, s6,mdtate. spofr

AAr