MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

FONDUL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU POPULAȚIE (UNFPA) ÎN REPUBLICA MOLDOVA

BIOLOGIE
SUPORT DIDACTIC
,,Organismul uman și sănătatea’’
clasa a VI-a

Chişinău, 2021
 373.4.091:57:611/613

res un e urri ulumului is i linei i l gie, a r at la nsiliul a i nal entru

urri ulum, rin r inul nr in

n temeiul em ran umului e la rare ntre inisterul u a iei, ulturii și er etării și

n ul a iunil r nite entru ula ie n e u li a l a, semnat la

este estinat a rel r i a ti e are re au is i lina i l gie n lasele e gimna iu

și rmea ă la ele i m eten e ri in m ul sănăt s e ia ă

• , șe a un t ire ia n ă ăm nt general, ,
• , r es ară e i l gie, gra i a ti su eri r, ,, mines u , mun ăl i
• , le t r uni ersitar, iras l, gra i a ti nt i, ,, uss ,
s ușna, r-nul trășeni
• , r es ară e i l gie, gra i a ti su eri r, ,, n reangă , mun ișinău
• , r es ară e i l gie, gra i a ti su eri r, ,, laga , mun ăl i
• , r es ară e i l gie, gra i a ti nt i, ,, le san ri , mun ișinău
• , me i gine l g, șe entrul e ănătate rieten s ineril r, r imi lia.

• - , t r a ilitat n e ag gie, r es r uni ersitar,

• Stela GÎNJU, doctor în biologie, conferențiar universitar, UPS ,,Ion Creangă”
• Virginia ȘALARU, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, USMF ,,Nicolae Testemițanu”
• , r es ară e i l gie, gra i a ti su eri r, ,, lia e , mun ișinău
• , r es ară e i l gie, gra i a ti su eri r, imna iul in s a a, r-nul
l eni.

i l gie u rt i a ti Organismul uman i sănătatea lasa a -a ariana raș, tela r i ,

aniela la inta et al inisterul u a iei i er etării al e u li ii l a, n ul a iunil r
nite entru ula ie n e u li a l a – ișinău eum, – ig , ta

978-9975- -5-

itura eum
ișinău, stra ela er r mului ,
tel
gsm ,
e-mail editura.lyceum@mail.ru eum
www.lyceum.md ariana O ,
fb.editura lyceum tela RHIP,
aniela
la
-9975- -5- ina CHIHAI
alentina
etlana O O
2
 ş ă

:
•
„Fiecare corp este o mică enciclopedie.”
•
• ă

in t ate tim urile amenii tin eau să-și men ină sănătatea ri a a ă e r ria sănătate re um i a
el r in ur este una in ri rită ile ri ărui stat, n i ie ne esară entru e ltare r s eră a s ietă ii.
O ers ană, iin n lină sănătate, u ușurin ă n a ă, lu rea ă, a e s rt și asigură e isten a el rlal i
una un i nare a tutur r m nentel r rganismului este ea mai im rtantă n i ie e e isten ă a
iin ei umane entru a men ine sănătatea e ne esar e a stu ia stru tura r ului, r esele e au l n el
i măsurile e re enire a un r li un a terea stru turii i un i nării r ului este asigurată e tiin e
a anatomia, fiziologia şi igiena omului, ele stau la a a me i inii ntem rane
stu ia ă stru tura i rma rganismului uman, a rganel r i a esuturil r e le
rmea ă
este tiin a are stu ia ă r esele itale ale rganismului i ale rganel r, e i i
me anismele e un i nare a l r ie are m tre uie să un as ă un iile i stru tura rganismului său
ănătatea ie ăruia intre n i e in e n mare măsură e res e tarea n tientă a regulil r e igienă
este tiin a are se u ă u stu ierea in luen ei i erit r a t ri ai me iului e teri r i ai
n i iil r a ra ile entru r tirea sănătă ii, rgani area ra i nală a mun ii i a i nei, met e e
re enire a lil r
Organismul re re intă iin ă ie e se ara teri ea ă rin s im ermanent e su stan e i energie
u me iul e teri r, re tere i nmul ire ntegritatea rganismului este asigurată e m inarea stru turală
a tutur r ăr il r r ului elulel r, esuturil r, rganel r, me iil r li i e , intera iunea tutur r ăr il r
r ului rin interme iul sistemului ner s, are iri ea ă t ate r esele in rganism legătura
nervoasă , i a i erit r li i e e ir ulă rin r legătura umorală
Organismul uman, a i el al lantel r, animalel r, este rmat in numer ase elule elulele
rmea ă următ rul ni el e rgani are a iului numit esut
re re intă as ia ie e elule i enti e u ă rmă, imensiune, stru tură i n e lines
a eea i un ie
este arte a r ului u rmă, stru tură i l ali are i re re intă as ia ie e esuturi
are, rin un iile sale, asigură reali area unei un ii s e i i e a rganismului Organele nu arti i ă i lat
la n e linirea unei un ii, i sunt n str nsă legătură ntre ele, rm n sisteme i a arate
este nstituit intr-un ansam lu e rgane are au stru tură, rigine i un ii
asemănăt are i asigură reali area unei un ii ne esare rganismului
re re intă un ansam lu e rgane unite entru reali area unei un ii itale entru rganism
aratul este rmat in rgane, n al ătuirea ăr ra intră mai multe eluri e esuturi, iar sistemul este
rmat intr-un ansam lu e rgane n are re mină un anumit esut e e em lu a aratul l m t r
este rmat in sistemul s s i sistemul mus ular
aratele i sistemele m reună rmea ă rganismul are funcționează ca un tot unitar, n str nsă
legătură u me iul n n urăt r, asigur n ia a mului

3
 Organismul mului, rin interme iul rganel r, sistemel r e rgane, n e linește trei ateg rii e
un ii .
asigură ntre inerea ie ii rganismului, men inerea lui n n i ii n rmale e
a ti itate eastă un ie e reali ată e e al ătuies sistemele respirator, digestiv,
circulator şi excretor. Organele a est r sisteme n e lines funcţiile vitale res ira ia, igestia, e re ia,
trans rtul e su stan e ir ula ia este un ii nstau n
- pătrunderea şi transformarea alimentel r n su stan e e are are ne ie rganismul
entru a re te, ine energie, re ara ie a esuturil r traumate
- pătrunderea oxigenului ne esar inerii energiei, are este utili ată entru i erse
r ese, re um e mi area nergia se ine n urma ar erii su stan el r trans rmate n re en a
igenului
- transportarea substanţelor, inute in alimente, i a oxigenului s re esuturi i elule
i e la ele se trans rtă su stan e, re ultate n urma a ti ită ii elulel r, și a O nă la rganele e
le r elimina
- eliminarea substanţelor ne l sit are in rganism
Organismul se aseamănă u ma ină, un e alimentele re re intă ar uran ii, iar ga ele e e a ament
sunt r usele ne l sit are
asigură legătura rganismului u me iul n n urăt r st el, e lasarea, rientarea
n s a iu, n ă area, sensi ilitatea i integrarea rganismului n me iu se reali ea ă u a ut rul sistemel r
e rgane ner s, sen rial, en rin, s s i mus ular ate ăr ile r ului un i nea ă a un t t întreg
at rită sistemului ner s i en rin, asigur n un iile e aut reglare i e me sta ă
asigură e isten a rganismului n tim , a i ă er etuarea n il r genera ii,
at rită măririi numărului e in i i i eastă un ie este n e linită e rganele sistemului re r u ăt r
n i i ii u ă n i s a ii, sunt mai mult sau mai u in asemănăt ri u ărin ii

 Organismul mului, rin interme iul rganel r, sistemel r e rgane, n e line te trei ateg rii
e un ii .
 Organismul se ara teri ea ă rintr-un s im ermanent e su stan e i energie u me iul
e tern at rită sistemel r e rgane digestiv, respirator, circulator, excretor.
 Organismul se integrea ă n me iu, l e l rea ă, re te, se nmul este at rită sistemel r
nervos, organelor de simţ, muscular, osos, endocrin, reproducător.
 entru a su ra ie ui, rganismul tre uie să n e lineas ă trei r ese itale să ină rană
i energie, să istri uie rana tutur r ăr il r r ului, să elimine su stan ele ne l sit are
 Organismul este un tot unitar entru ă un i narea unui rgan e in e e un i narea
el rlalte rgane i numai n ansam lu asigură su ra ie uirea

C
 n anul , engle ul illiam ar ei a em nstrat e isten a ir ula iei sang ine n ise i a
ntra iei inimii
 r a e 10% in masa s asă este re nn ită n ie are an tru tura sului ar utea i m arată
u ea a et nului armat
 entru a ar e al riile urni ate e o lingură e mai ne ă, tre uie să mergi tim e ră

4
 DE
-

termenii i l gi i organ, sistem de organe, igienă

ă s a iile li ere in ă entru a in i a e
reali ea ă i erse in rganism

igesti

e nutri ie res ira ie

e re ie

mi are

s s
sensi ilitate

3. e re r u ere

ă are in lu e reali ate e rganism, u are in lu e

e sistemele e rgane n a a literel r in l ana A, i rele res un ăt are in
l ana entru a reali a res n en a re tă intre ateg ria e un ie i r l
A
1. ătrun erea i trans rmarea alimentel r n su stan e
a un ia e nutri ie e are are ne ie rganismul
un ia e rela ie e lasarea rganismului
c. un ia e re r u ere 3. ătrun erea igenului
4. rientarea n s a iu
5. mărirea numărului e in i i i
6. eliminarea su stan el r

ş ş ş ă ă
ntr-un m t r e aut m il energia, e a e să mi te ist anele, este asigurată rin ar erea en inei n
ameste u igenul a el, r ul uman tre uie să rimeas ă ntinuu energie entru a- i n e lini
numer asele un ii ea mai mare arte a i utili ată la ntra ia mus ulară, men inerea tem eraturii
r ului, alte re er e r i utili ate entru unele rme e a ti ită i i l gi e n e n u energia utili ată
n a rul relu rării ranei, a i a s r iei su stan el r utile r ului, asimilarea l r, ntra iile inimii,
un i narea i erit r glan e, transmiterea semnalel r e in e la reier, nă la energia ne esară rmării
a n i m u i n r utili re terii i e ltării . surse W.D.Mc r le, r es r, ni ersitatea e
r

5
 enti i ă asemănările i e se irile intre un aut m il i r ul mului

numeră a iunile mului e ne esită nsum e energie

ă ş ei es eri A- enumirea unei ramuri in i l gie

ă ă

1. ea mai mi ă unitate e stru tură a rganismel r ii

o as ia ie e esuturi are asigură reali area
unei un ii s e i i e a rganismului
3. rgan egetati al lantei
4. rgan egetati u r l e trans rt al se ei
5. tiin a es re ia ă
6. u a ut rul ăruia e a er etat elula
7. n inutul intern, me iul li i al elulei
8. rganism uni elular mi r s i

ănătatea ta se a lă su ntr lul sistemului ner s, iar starea a estuia este eterminată e
is i ia ta generală n a ă-te să iri e i em iile, să- i ntr le i m rtamentul și să m ești
t mai mult

6
 ş

„Digestia este barometrul sănătăţii.” •

•
•

-
Ori e rganism se a lă n rela ie u me iul rin alimentare rana nu e numai sursă e energie
ne esară entru i erse a ti ită i ale mului, i i materie entru re tere, e ltare i resta ilire a
elulel r traumate limentele sunt nstituite in su stan e sim le – ă ă i su stan e
m le e, re um sunt glucidele, lipidele şi proteinele, numite și in ele a arte i
vitaminele. ie are in a e ti m u i au un r l e se it ate su stan ele e natură rgani ă nstituie
sursă e energie i material e nstru ie a elulel r, esuturil r et le ulele m le e e materie
rgani ă se rmea ă at rită energiei s lare, u a ut rul lantel r nume energia s lară este energia
as unsă n u atele e are le nsumăm n elulele r ului n stru, u a ut rul igenului se rmea ă
energie
in gru ul a e arte apa i sărurile minerale. elulele r ului uman
n in nă la e a ă iin n antită i re use, ele t in luen a negati r esele e re tere,
e ltare, la general a n un e e t negati asu ra sănătă ii e e em lu, li sa săruril r minerale u
al iu, itamina u e la a e iuni ale asel r, in il r antită ile re use e itamina au ea ă
r leme ale ă ului, iar e i itul e m u i ai ierului au ea ă anemie e i it e em l ină – o
m nentă a elulel r r șii in s nge .
entru a i istri uite elulel r, su stan ele m le e ne esită a i trans rmate n su stan e mai
sim le i, su stan ele sim le n elule se r trans rma in n u n su stan e m use, ne esare
r ului est r es e trans rmare a su stan el r m le e in alimente n su stan e sim le, numite
, se nume te . utrimentele sunt u r asimilate e ătre elulele rganismului i
utili ate entru re tere, e ltare i inerea energiei r usele alimentare ar urg ale lungă i un
tratament m li at nă a e eni su stan e a e ta ile entru elule este trans rmări, ale alimentel r
n nutrimente, au l n rganele istemul igesti este rmat in i
. n e e u a itatea u ală i se n eie u ri i iul anal
sunt ele sali are, i atul,
an reasul le r u su uri igesti e, se retate n i erse regiuni
ale tu ului u ul igesti este m us in mai multe regiuni
limentele ătrunse n a itatea u ală, r ar urge rin
următ arele rgane aringe, es ag, st ma , intestin su ire, intestin
gr s, re t, anus
egiunile au anumită stru tură i n e lines i erse un ii
n m nen a tu ului sunt re en i mu ii e asigură r ulsarea
alimentel r su use un r trans rmări ni ial in ii mărun es
alimentele m i ate u sali a glan el r sali are
e-a lungul tu ului igesti alimentele sunt su use
trans rmăril r – mărun irea u a ut rul in il r,
ntra ii mus ulare, – ume ire n a a in su urile igesti e,
– su a iunea enzimelor in su urile igesti e

7
 n imele sau ermen ii sunt asemănăt are un r ar e e e ru legăturile in su stan ele m use,
trans rm n u-le n nutrimente
a itatea u ală ser e te entru mărun irea ranei, ume tarea u sali ă, rmarea lului alimentar
a i are l deglutiţia aringele reali ea ă legătura intre a itatea u ală i es ag s agul e su rma
unui tu al ătuit in mu i i a e legătura intre aringe i st ma t ma ul este n rmă e sa și
re re intă r iunea ea mai largă i i n e e es m unerea alimentel r su a iunea en imel r in su ul
gastri
n intestinul su ire se inali ea ă r esul e igestie n a eastă regiune nutrimentele sunt a s r ite
rin ere ii su iri ai intestinului n s nge i trans rtate n r la t ate elulele esturile are nu t i
a s r ite tre n intestinul gr s i i are l a s r ia a ei i e itarea resturil r are e in mase e ale,
a i r i eliminate in rganism r esul e eliminare este numit e e a ie st el rumul alimentel r
rin tu ul igesti se n eie n așa m are l asigurarea elulel r u su stan e ne esare entru i erse
r ese m li ate i ariate.

 limentele n in su stan e ne esare r ului

 istemul igesti este rmat in tu igesti i glan e ane e, numite i glan e igesti e
 a ni elul sistemului igesti se reali ea ă igestia
 limentele se trans rmă n nutrimente at rită a iunii en imel r in su urile igesti e
 s r ia nutrimentel r i tre erea l r n s nge are l la ni elul intestinului
 utrimentele sunt istri uite ată u ir ula ia s ngelui s re t ate elulele are le r utili a
entru i erse r ese re tere, e ltare, inerea energiei

 ntr-un an, mul nsumă ir a 500 g e alimente, e ar ursul ie ii nsumă

a r imati t ne e a ă, t ne e glu i e, , t ne e r teine, , t ne e li i e
 n litru e la te n ine t t at ta r teină t se n ine n 8 uă
 ntestinul su ire are a r a e m lungime i su ra a a lui e a s r ie nstituie a r a e
m , eea e e ă e te e ri su ra a a r ului
 i atul este ea mai mare glan ă in r

DE
-

1. utili n u intele alimente, digestie, tub

digestiv, glande cu sucuri digestive, nutrimente.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
8
 ă legen a u n rm i rel r in
n aiet nturul
imaginii in
esenea ă n interi rul
imaginii nturul
m nentel r sistemului
igesti , in i n
enumirea l r A

ă in rma ia in imaginile i in te tul e mai s ă-

A. ăla i- ă e a ă i m ini u să un nainte e a . Caria dentară istruge in ii i asigură

lua masa, u ă e merge i la l set i n eni i ătrun erea a teriil r n tu ul igesti e la
a asă st el mi r ii e e m ini nu r a unge n aria entară ate a ărea mir s ur t n
tu ul igesti ăstrarea ură eniei r ului este nu a itatea u ală, ast el este ne esară
numai n i ie entru ăstrarea sănătă ii, ar i un res e tarea igienii in il r și nlăturarea
a t r e in luen ea ă stima e sine ariil r entare
limentele n in su stan e rgani e, itamine, ă ute i m lnă i e li r ate e
săruri minerale i i re u nutrimentele reluate in iermi intestinali – helminţi, in e ii ale
relu rarea ranei, elulele res i se re a , i in tu ului igesti dezinteria, holera, boli ale
energia i rele se găses n alimentele egetale i ficatului (hepatite) r ate e a terii,
a ută la eliminarea resturil r ne l sit are rin iru i i r t are
masele e ale n a i la re tri ite, meste a i O ietă nesănăt asă ate etermina
n et, rumega i ine rana, e i a ă lată, e ita i n etinirea re terii, r leme n e ltarea
nsumul e agerat e m n are, mai ales ul iuri i asel r, tul urări e n ă are, tul urări ale
grăsimi m rtamentului alimentar, a obezitatea.
ă in i ă ă e tre uie res e tate, entru a a ea atitu ine re tă
a ă e r ul tău i o alimenta ie sănăt asă ___________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

9
 ă e t a ărea la ni elul rganismului, la neres e tarea măsuril r
e igienă._______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
ă entru a reali a sar inile e urmea ă

le sunt gate n u stan ele re minante u stan ele re minante

su stan a r teină sunt glu i ele sunt li i ele

n i ă are r use alimentare tre uie să re mine n ra ia ta alimentară

e ar nsemna entru tine o alimenta ie regulată, ariată și e ili rată
n rmea ă-te es re irami a alimentară
ă

e su ra a a in il r se găses numer ase a terii are se e ltă ine at rită n i iil r a ra ile
in a itatea u ală tem eratura, umi itatea, a rtul e nutrimente limentele ul i a ri ea ă
multi li area mi r rganismel r, um ar i streptococul in a itatea u ală a teriile se a umulea ă e
su ra a a in il r i arti i ă la utili area resturil r alimentare, ast el se rmea ă la a entară mailul
in il r su ra a a ură este ata ată e a i ul se retat e a terii ngri irea in il r este im rtantă nu
numai entru as e tul lă ut, ar și entru a rana să ie relu rată ine re um i a e ita urerile e in i.
ele mai re ente sunt ariile entare n ele se e ltă mi r rganismele
rie 1- enun uri entru a n irma sau entru a in irma e resia e mai sus
r une o listă in atru reguli are tre uie res e tate, entru a re eni aria entară
ă
etermină re en a ami nului in o elie e art , elie e ine i re iert n a est s , i ură
este r usele enumerate te o i ătură e s lu ie e i O ser ă aria ia e ul ri inută.
rmulea ă n lu ie n a a re ultatului inut.
u ă o u ată e ine em rea ă gustul ei este ă u ata tim e minute. e gust sim i
rmulea ă n lu ie n a a re ultatului inut

DE
inele, mu arele, merele n in su stan ă – acid benzoic eastă su stan ă istruge
a teriile e utre a ie in intestin egumele stimulea ă se re ia e su uri igesti e
u ntul r ine in lim a grea ă ,,stomahi”, iar termenul latin este „gaster” are se
l se te n termin l gia me i ală i i l gi ă ă .
u ntul e se tra u e a t tul entru st ma ul mului
10
 ş

:
„Viaţa e aspiraţie, respiraţie, expiraţie.” •
• ă
• ă

-
ti itatea ie ărei elule, ie ărui esut sau rgan este legată e nsumul e energie ursa e
energie entru rganism re ultă in es m unerea nutrimentel r, a glu ei n re en a igenului in
elule n r esul e es m unere, numit i i are, se eltuie igen in a eastă au ă elulele au
ne ie e un a rt ermanent e igen ără igen elulele s-ar ri in a ti itatea l r i ar muri n urma
a estui r es se rmea ă un ga numit i i e ar n O i a ă umularea ga ului i i e
ar n n elulele i esuturile r ului este u e e t tră it r ate rganele nsumă igen i a est
nsum re te ată u s rirea a ti ită ii n a ul unui e rt i i , ritmul res irat r re te ra i , e are e
ie are rgan are ne ie e mult igen
Organele are asigură a r i i narea r ului uman u igen i eliminarea i i ului e ar n
rmea ă .
istemul res irat r este rmat in – lăm nii i ă rin mi ările
res irat rii e inspiraţie i expiraţie are l ătrun erea aerului mai nt i n lăm ni, a i se elimină in ei
lăm nii sunt l ali a i n a itatea t ra i ă, iin r te a i e aste

ă n e u orificiile nazale
are reiau aerul in me iul e tern, l
n ăl es , ume es i uri i ă, re in n
mi r ii i arti ulele e ra Laringele –
următ rul rgan n ine ar e ale, e
r u sunete asigur n r irea i
n u erea aerului s re trahee. ra eea este n
rmă e tu rin are tre e aerul s re uă
bronhii, are se rami i ă n mi i bronhiole.
estea re re intă numer ase tu uș are mi i
e se termină la a ăt u alveole pulmonare.
l e lele sunt stru turi n rmă e să ule e
u ere i su iri, n n urate e re ea easă
e ase sang ine i i are l s im ul e
ga e ntre aer i rganism in aer tre e
igenul n s nge l e lele a s r i i ul
e ar n in s nge erul e irat n ine
i i e ar n
nali ea ă Figura i enumeră rganele rin are tre e aerul n tim ul ins ira iei raseul
aerului ins irat este in i at rin săgeata r șie.
umește rganele e asigură eliminarea aerului n tim ul e ira iei, urmărin traseul in i at e
săgeata al astră.

11
 rin rganele res irat rii, n rganism t ătrun e, ată u aerul mi r ii at geni i ra ul O arte
sunt re inu i e mu asa ăil r res irat rii, nsă unii mi r i i arti ule e ra t tuși ătrun i r a ă
i erse li rintre a estea se enumeră gripa, tuberculoza, angina, pneumonia a a i alimentele,
aerul ins irat tre uie să res un ă anumit r ara teristi i estea se re eră la umi itate, tem eratură i
gra ul e uritate al aerului uri i area i m r s ătarea aerului se a e rin entila ie, rin iltrarea e
arti ule e ra , nlăturarea ra ului erul luat este li sit e antitatea n rmală e igen i ate au a
m lnă ire i stare e seală e se it e ăunăt r este umul e igară
entu a ăstra i a ntări sănătatea, nu este su i ient să ne asigurăm u aer urat, i să a em și rgane
n stare ună e un i nare a a easta ntri uie mult e er i iile i i e, urile s rti e, lim ările
a ti e la aer n s a iile er i
es ira ia n rmală se a e rin nas e re iile in nas, e i ei, n in mu asă u mi r i i ra
ură irea nasului se a e mai nt i, rintr- nară, a i rin ealaltă Organismul uman se ate m lnă i
e un ir e li ai ăr r agen i at geni iru i i a terii ătrun rin interme iul aerului u i ături e
li i e, e la mul lna la el sănăt s rentul e aer u rin e mili ane e i ături e nu se ă u
iul li er i artă in e ia i ăturile t să se a e e i e ie te, rin urmare in e ia se ate răs n i
i rin interme iul l r i emiile e gri ă se e tin arte re e e, e are e agen ii at geni nimeres n
aerul l aluril r u li e n l urile ume e, li site e lumina s lară, im uri i ate u ra , agen ii at geni
mi r ii se ăstrea ă un tim n elungat
Când tuşiţi sau strănutaţi, acoperiți gura şi nasul cu un şerveţel, pentru ca picăturile să nu se
raspândească.

 istemul res irat r la m asigură a r i i narea r ului u igen i elimină i i ul e

ar n
 istemul res irat r este m us in ăi res irat rii i rgane res irat rii
 ăile res irat rii sunt nările- a itatea na ală- aringe-laringe-tra ee- r n ii- r n i le
 lăm nii sunt rgane are, are n in numer i sa i al e lari a ni elul al e lel r ulm nare
se reali ea ă s im ul e ga e s ngele reia igenul in aerul al e lar i e ea ă i i ul
e ar n
 erul e irat i m i i ă m i ia imi ă, este mai gat n i i e ar n
 i ările res irat rii ins ira ia i e ira ia asigură entila ia ulm nară n r l n asigurarea
res ira iei l a ă mu iul ia ragma entru a asigura una un i nare a sistemului
res irat r este ne esar e res e tat regulile e igienă

asa lăm nil r mului nstituie ntre 0,5- , g i , m e ase a ilare

im e e re mul ins iră i e iră l e aer
lăm nii n in n ur e 300 mili ane e al e le ie are al e lă are o su ra a ă e s im egală
u , mm .
a eliminată e ale ulm nară a unge la 500 g n e re

12
 DE
-

ă legen a u rganel r sistemului res irat r n rm i rel r in s ema A.

n aiet nturul imaginii in
esenea ă n interi rul imaginii ntur m nentele sistemului res irat r, in i n enumirea l r

ă
a ni elul mu asei na ale aerul se , , .
Organul res irat r n ine ar e ale i are r l .
lăm nii se l ali ea ă n . a ni elul l r are l .
a e ira ie aerul tre e rin rgane n r inea , , , , .

u ntul are nu res un e gru ului e u inte ă ă

Cavitatea nazală, plămâni, trahee, laringe, bronhie.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
3 ă ş n rm atel r in ta elul e mai s

O igen
i i e ar n 5
t

ă
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

13
 4. Rezolvă problema:
Cu ajutorul unui dispozitiv special s-a calculat că în timpul unei inspiraţii liniştite, un om
inspiră dintr-o dată 500 cm3 de aer ( 0,5 l). Într-un minut omul efectuează 16 inspiraţii.
Calculează: Volumul aerului inspirat într-o minută, în 45 minute.
Volumul aerului inspirat într-o minută pentru 25 elevi.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
5. Analizează imaginile de mai jos.
Redactează un text din 5 enunţuri în care vei explica mesajul propus în aceste imagini.

_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________

FIȘĂ DE SUGESTII

Termenii „respiraţie” şi „inspiraţie” sunt folosiţi în diverse expresii frazeologice şi figuri de stil în
vocabularul limbii române:
„Nu mă mai laşi să respir cu problemele tale” =a avea nevoie de odihnă;
„Respirarea cea de ape îl îmbată ca şi seara” = boare , adiere;
„Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea” = a exista în egalitate;
„Plămân de oţel”= aparat folosit pentru respiraţie artificială;
„A inspira încredere”= a fi de încredere;
„A fi bine inspirat”= a avea o multitudine de idei;
„Persoană cu inspiraţii artistice era numai domniţa Ralu” (GHICA) = forţă creatoare;
„Rugăciunea este respiraţia sufletului”- figură de stil;
„Adevărul este ca aerul fără de care nu se poate respira”
„A observa liniştea şi a respira profund este cel mai uşor mod de a-ţi deschide inima.”

14
 ş
ş

:
„În inima omului se află începutul şi
•
sfârşitul tuturor lucrurilor.”
•
•

rans rtul su stan el r n rganismul uman este reali at e s nge ngele a e arte in me iul
intern, li i al rganismului i este e ul are r ie ngele ir ulă rin ase sang ine i e us n ir uit,
mi are, at rită inimii ş sunt m nentele sistemului ir ulat r numit
i ar i as ular trans rtă s re t ate elulele r ului nutrimente, igen, ar reia e la ele
r usele inale ale a ti ită ii elulel r, su stan e inutile și i i e ar n at rită lui se
transmite ăl ura i se men ine tem eratura r ului, se a e legătura intre rgane n r l im rtant l
n e line te s ngele n lu ta u mi r ii ngele n nta t u aerul se n eagă, agulea ă, ast el a ă
r l e r te ie m tri a ier eril r e s nge
este un rgan mus ular are m ea ă s ngele n ase sang ine e a lă n utia t ra i ă, iin
l ali ată n artea st ngă, ntăre te a r imati - g i este e mărimea umnului re t a este
al ătuită in atru amere, uă i uă triile rimes s nge rin ase e la rgane
entri ulele m ea ă s ngele rin ase ătre rgane umătatea st ngă a inimii n ine s nge arterial
gat n igen, a us e la lăm ni umătatea rea tă a inimii n ine s nge en s, gat n i i
e ar n, a us e la rganele r ului nima se ă a ti itate ritmi ă umărul e ntra ii este e
ătăi e minut ie are ntra ie r u e ulsa ie n asele sang ine nima reali ea ă legătura intre
rgane rin asele sang ine are se lasi i ă n artere, vene şi capilare.
– asele sang ine e trans rtă s ngele e la inimă s re rgane le au ere i gr i i elasti i
– asele sang ine e trans rtă s ngele e la rgane s re inimă le au ere i su iri i elasti i
– asele ele mai ine și su iri, la ni elul ăr ra se reali ea ă s im ul e su stan e
Organele r ului sunt m n ite e a ilare ngele ir ulă rin ase ntinuu, are un ir uit n is
istă uă ir uite sang ine ă – ulm nară i numită generală igura
igura istemul ar i as ular i ir ula ia la m

15
 ti ită ile i i e i s rtul au un r l e se it e mare n men inerea sănătă ii, ăstrarea a a ită ii e
mun ă i relungirea uratei a ti e a ie ii i area intensi i ă t ate a ti ită ile rganismului res ira ia,
ulsul, s im ul e su stan e, ir ula ia et rin mi are se m unătă e te nutri ia esuturil r i elulel r,
eea e u e la re terea i e ltarea rganel r i sa e mi are – se entarismul re is une la ngră are,
și are un e e t ăunăt r asu ra sănătă ii i uratei ie ii

rin es m unerea su stan el r nutriti e a use e s nge la elule, re ultă a ă, i i e ar n i

uree r usele inale ale s im ului e su stan e sunt ăunăt are entru rganism i e a eea ne esită a
i eliminate in rganism entru a i eliminate su stan ele ne l sit are, r ul are un sistem e rgane
s e iali at, numit e r u e i reali ea ă Organismul uman elimină
su stan e ne l sit are e mai multe ăi, re um și rin glandele sudoripare in iele, rin lăm ni, i at
st el, i i ul e ar n O i arte in a ă se elimină rin lăm ni, la e ira ie rin iele n
r esul e trans ira ie se elimină sur lusul e săruri i alte su stan e inutile, t i e
este al ătuit in i ă .
sunt rgane n rma ului e as le, situa i n artea a minală unt rgane la
ni elul ăr ra se iltrea ă s ngele e la r usele a ti ită ii elulel r, rm n urina e la rini i rnes
uă uretere reterele sunt tu uri anale , are trans rtă urina rmată n rini i nă la e i a urinară
e i a urinară este un rgan – re er r n are se a umulea ă urina in e i a urinară se elimină urina n
a ara r ului rin uretră Ureterele, vezica urinară şi uretra al ătuies ă igura

igura 3.

entru relungirea uratei ie ii, mul are ne ie e gimnasti ă, mi are, nutri ie e ili rată, aer
r as ăt
gen ii at geni, mi r ii, ereglea ă un i narea tutur r sistemel r e rgane, r n in lama ii
ale rganel r istita, ne rita, angina et nsumul e a ea, eai stimulea ă a ti itatea rganismului, ar
n antită i e agerate u e la stări e nelini te, tul urăt are, asemănăt are u int i a iile limentele u
e es e sare, n imente, al lul au e e te negati e asu ra a ti ită ii inimii și rini il r, re ine a a n
r , r n e eme tili area me i amentel r ără res ri ia me i ului nstituie un ris e ne ate
amenin a sănătatea tresul, em iile negati e, neres e tarea regimului s mn- eg e slă es a ti itatea
n rmală a sistemel r e rgane

16
 rans rtul su stan el r nutriti e i ga ase se reali ea ă rin interme iul sistemului
ar i as ular
 m nentele sunt inima, asele sang ine, s ngele nima asigură lu ul ntinuu al s ngelui
istemul as ular este m us in ase sang ine artere, ene i a ilare
 istă uă ir uite sang ine ir ula ia mi ă i ir ula ia mare
 liminarea su stan el r ne l sit are, inute n urma a ti ită ii rganismului, se at rea ă
sistemului e ret r l in lu e rini ii i ăile urinare
 a r esul e e re ie mai arti i ă i alte rgane, re um e i atul, lăm nii, ielea
 entru a asigura una un i nare a sistemel r ir ulat r i e ret r este ne esar e e itat
a t rii e ris entru sănătate i e res e tat regulile e igienă ers nală

 n r ul uman se n in miliar e e a ilare, iin aran ate ar a ea lungime e mii m

 ngele stră ate ntr- ră e ri r ul menes , a n ite a me ie e - m se
 ini ii nsumă in igenul utili at e rganism n re a s
 rimul trans lant e rini i reu it a st e e tuat n anul
 asele sang ine in rini i, use a la a , au lungime e m
 rin rini i se iltrea ă n ie are minut , l e s nge, iar n e urs e re este t ne

DE
-

ă î ă

n rganismul uman, a esta n rganismul uman, a esta

ş ă
ă ti ul ir ula iei n tate rin unt situa i n artea steri ară a a ită ii a minale,
A e o arte și e alta a l anei erte rale, su ia ragmă,
ă enumirea unui rgan și sunt r te a i ar ial e utia t ra i ă u rma unui
e are-l ş e as le
rganului re un s ut. entru ie are i ră in imagine s rie enumirea
res un ăt are a rganului re un s ut

17
 ă
istemul ir ulat r nstă in _, i ngele are r lul e _.
a ni elul a ilarel r au l r esele e .
re ia este r esul e a su stan el r in r
rina se rmea ă n i se a umulea ă n , este eliminată in r rin .

ă ă ă
enele trans rtă s nge gat n i i e ar n
nima este rmată in amere
ini ii au rmă ni ă
nima este am lasată n utia t ra i ă

ă ă ă

a sensul săge il r e in i ă ire ia

ir ula iei sang ine i i ia l r n ra rt u inima,
r une e ini ia entru
artere ________________________________
ene _________________________________
alea ar ursă e i i i e
ar n, enumer n rganele i asele sang ine

alea ar ursă e ,
in i n rganele i asele sang ine

5-8 î ă ăă

ă ş sunt l si i n i erse e resii ra e l gi e i iguri e stil n

a ularul lim ii r m ne
= a reali a un e rt arte mare
„A- ă a su eri mare su ărare, triste e
ă ă = a i n metat
ş a sim i u urie
ă = e rimă gra ul e ru enie
a se nrăi
ă a sim i grea ă
ă ă = a urta sar ină, es re emeia nsăr inată
= a i n urerat, s r it
ă- ă - r er

18
 ş

:
„Nu creierul generează conștiință, ci conștiința
•
are în primire un creier de care se folosește.”
•
• ă ă
•

-
Organismul mului, rin rgane i sisteme e rgane n e line te trei ateg rii e un ii
de nutriţie, de relaţie, de reproducere. asigură legătura rganismului u me iul
n n urăt r rin antrenarea sistemelor: nervos, muscular şi osos.
n a rul funcţiilor de relaţie, a a itatea e mi are ermite rganismului să se e lase e, să
e e tue e i erite a ti ită i entru asigurarea mi ării sunt im li ate sistemul muscular i sistemul osos.
n r l estul e im rtant n sta ilirea rela iil r u me iul n n urăt r l are sistemul nervos. esta
e a a in rma iei rimite e la organele de simţ, ermite rganismului să se riente e, să se a a te e
la n i ii n i e ia ă, e i să se integre e n me iu
e asemenea, n rganismul mului, e istă glande cu secreţie internă, al ăr r r us rm nii
inter in m reună u sistemul ner s n un i narea rganismului a un t t unitar, t i n a a tarea
a estuia la n i iile mereu s im ăt are ale me iului e ia ă

Omul i animalele er e lumea n n urăt are, rea i nea ă i se a a tea ă la s im ările e au

l , u a ut rul sistemului ner s
Sistemul nervos re re intă sistemul e rgane e asigură integrarea rganismului n me iul său e ia ă
i reali ea ă unitatea un i nală a rganismului
istemul ner s este rmat in sistem ner s entral i sistem ner s eri eri m nentele
sistemului nervos central sunt trun iul ere ral, ere el, ien e al și emis erele ere rale i
ă ă le au legătură u t ate rganele rin ner i i gangli nii ner i sunt
m nentele sistemului nervos periferic.
reierul, numit i , reglea ă lu rul rganel r r ului u
a ut rul un r semnale ele tri e, numite im ulsuri ner ase este
im ulsuri sunt generate e – elule ale esutului ner s
Neuronul este elula e a ă n stru tura i un i narea sistemului
ner s i e s e iali at n re e i narea i transmiterea im ulsul ner s
n e alul este situat n utia raniană i e r te at e asele
raniului, iar mă u a s inării e r te ată e asele l anei erte rale
e se im ner i e lea ă e la en e al, numi i cranieni, i ner i e
lea ă e la mă u a s inării, numi i medulari. n a e le iuni ale
ner il r, mă u ei s inării i ale en e alului se ier e sensi ilitatea
r iunil r r ului

1- en e al
- mă u a s inării
3- ner i.

19
 at rită rganel r e sim i, ure i, nas, lim ă, iele en e alul re e i nea ă mesa e in me iul
n n urăt r st el, sistemul ner s realizează integrarea rganismului n me iul său e ia ă t ată,
sistemul ner s rime te semnale i e la rganele interne ale r ului, iin n tiin at es re starea l r e
un i nare a urmare, s re a este rgane rnes men i e realizează i coordonează a ti itatea l r
istemul ner s are r lul e a realiza unitatea funcţională al organismului i a dirija toate funcţiile
rganismului
isten a rganismului e in e e m ul n are a esta reu e te să rea i ne e la s im ările in
me iu istemul ner s a ă un r l rim r ial n rmarea rea iil r e răs uns la a iunea a t ril r in
me iu asu ra rganismului istemul ner s entral reierul este se iul inteligen ei i al g n irii are se
e ltă e-a lungul ie ii at rită lui mul a i nea ă, n elege, simte lă ere sau e gust, i aminte te
i n a ă l asigură generarea sen a iil r i iri area mi ăril r
n n e ere im rtan a e se ită a sistemului ner s n reali area integrării rganismului n
me iul n n urăt r i asigurarea un iil r rganel r interne, tre uie a r ată aten ie e se ită măsurilor
de igienă entru ăstrarea i ntărirea sănătă ii sistemului ner s
rintre a t rii e au a iune n i ă asu ra sistemului ner s sunt factorii chimici al lul, ni tina,
eina, me i amentele nsumate n e es a teriile, iru ii i al i agen i at geni re re intă factorii
biologici, a estea in e tea ă elulele reierului i r a ă ereglări i sa antită ii e igen in aerul
n ă eril r, li sa itaminel r in alimente, re u erea tim ului estinat s mnului u la a ari ia un r
tul urări ale a ti ită ii sistemului ner s e entarismul i ne ra ti area a ti ită il r i i e, g m tele
uterni e și al i a t ri e ris , um ar i a u ul e ga geturi – a e tea ă starea n rmală a sistemului ner s
ă
1. erise te ine amera nainte e a- i a e le iile eur nii au ne ie e antită i mari e igen
limentea ă-te re t eur nii au ne ie e glu ă
3. eali ea ă u lă ere ri e a ti itate tarea si i ă este im rtantă
4. n ai terminat le iile la is i lină, ă s urtă au ă nainte e a tre e la alte teme reierul nu
ate lu ra ntinuu, el are ne ie e ritm tim ntre e rt i re aus
5. ită su ras li itarea reierului
6. r te ea ă- i reierul, alternea ă starea e eg e u ea e s mn
7. rmi i ilni nu mai u in e re

 istemul ner s entral in lu e reierul și mă u a s inării, rgane r te ate e ase

 ă u a s inării se a lă n l ana erte rală, iar en e alul n utia raniană
 reierul i mă u a s inării au legătură u t ate rganele rin ner i, ei a arte in S.N. eri eri
 eur nul este elula e a ă n stru tura i un i narea sistemului ner s i e s e iali ată n
re e i narea i transmiterea im ulsului ner s
 istemul ner s este sistemul e rgane e asigură integrarea rganismului n me iul
n n urăt r, r nea ă a ti itatea rganel r interne i reali ea ă unitatea un i nală a
rganismului
 istemul ner s are r lul e rmare a rea iil r e răs uns la a iunea a t ril r in me iul
intern i e tern asu ra rganismului

20
  eur nii sunt elule are nu se nmul es
 relungirile tutur r neur nil r la m, iin unite, ar a eri e 4 ri istan a intre ăm nt i ună
 reierul n ine este 18 miliar e e neur ni
 reierul mului se nsi eră e lin e ltat la rsta e e ani, iar u ă e ani, ilni m r
30 mii e neur ni
 in un t e e ere imi , su stan a ner asă in rganele SNC n ine 70-85% a ă
 reierul nu arme ni i ată tun i ăn nștientul n stru se i nește, e ine a ti
su nștientul

DE
-

ă ă ă
istemul ner s entral este rmat in și .
istemul ner s eri eri in lu e .
eur nii transmit su rmă e .
ă u a s inării e r te ată e , iar en e alul este r te at e .
elula e a ă a sistemului ner s este .

ă n aiet imaginea- ntur ă n interi rul imaginii nturate,

in i n titlul i legen a esenului

ă3

ă ă are ar in i a in i m nente ale sistemului ner s la m

21
 ş ş ă ă
Activitatea intelectuală intensă și nerațional orgnizată e urmată de oboseala sistemului nervos și de
surmenaj, deoarece nu se respectă regulile de igienă a SNC.
ă ă ă
a rsta ș lară a e i ne ie e - mnul este ne esar entru
re e s mn e i mnul este t ate rganele și rimul are
arte im rtant, at t entru a utea su eră este reierul n li sa
n ă a t i entru ăstrarea sănătă ii s mnului su i ient, tinerii au
mnul ă re a e r ele, ă a e mai un m rtament agitat, au
re istent la li, ă re te uterea e r leme u a a itatea e
n entrare i e n ă are ste n ă are, n entrare i
sănăt s i im rtant să mergi la mem rare
ul are la o ră tri ită.
n enun uri s aturi entru legii tăi n eri a a e a an ă, entru a e ita surmena ul
ă, rintr-un enun , ie are s at entru a elu i a ă
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
e eri l re re intă o ietă e slă ire u rea u ine glu i e sau u rea u ine li i e n
eri a a e reștere ________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
ă ă are sunt nse in ele negati e ale
se entarismului asu ra sistemului ner s la ii

____________________________ _________________________ __________________________

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

ă ş ă
ti itatea i i ă stimulea ă e ltarea sistemel r 1. e ltarea sla ă a s eletului i a
ir ulat r i res irat r i area ă a ută să ă lăm nill r
ntări i asele i mu ii, să ă m unătă i i starea Ţinuta e ine e e tu asă
i i ă, să ă ntr la i greutatea i să relungi i 3. rește re is unerea a umulării n
urata ie ii greutate

DE
1. n anul 1861 aul r a, m reună u arl erni e, a i enti i at artea reierului res nsa ilă
e r ire l ul r ntal are re re intă entrul e r ire
m ulsurile ele tri e ale ner il r ir ulă rin i re mielini e u ite ă e 100- m/se
3. ungimea asel r e s nge u are este tat reierul nsumea ă 100 000 m, su i ientă
enrtu a n n ura uat rul terestru e atru ri
4. e un s ere i e ner i ranieni i 31 ere i e ner i me ulari
5. reierul nsumă energie t un e e a i e ai i e resia i s-a a rins e ule ul
6. n rm er etăril r, un m are ntre și 70 e g n uri e i

22
 ş

„Esenţa fericirii este sănătatea, iar a sănătăţii

•
este mişcarea.”
• ş
•
•
•
-
ate iin ele ii au ne ie să intera i ne e u me iul n n urăt r n me iul l r e ia ă rganismele
se mi ă entru a un a te realitatea, a n i rana și entru a se r te a e la na tere nă la a n ă
ătr ne e n i ne mi ăm ne ntenit
es nsa ilă e t ate mi ările e e tuate e rganismul uman este musculatura, a el m t r are une
n un iune t ate ăr ile r ului r ul mului in lu e ir a e mu i talitatea mu il r unui
rganism rmea ă sistemul muscular sau mus ulatura O arte in mu i se i ea ă e ase
Sistemul locomotor re re intă ansam lul e ase, arti ula ii i mu i, unite entru a e e tua mi ări,
at rită ăruia utem să ne e lasăm intr-un l n altul.

ate mi ările n astre sunt si ile at rită intera iunii intre mu i, ase i sistem ner s esta
in urmă are r lul e a trimite semnale ner ase la mu i are se i ea ă e ase emnalele etermină
mu ii să se ntra te sau să se rela e e, ast el n t asele să e e ute mi ări ne esare u ii nstituie
m nenta a ti ă a sistemului l m t r
u ii n in a ă - , săruri minerale i su stan e rgani e r teine, glu i e, li i e n mu i
ătrun i ase sang ine a m mu ii au r lul e a trans rma energia alimentel r n energia
ntra iil r ntra ia mu il r ne esită a r i i nare u glu ă i igen entru a eli era energie i
a nlătura i i ul e ar n i alte r use ne l sit are
u ii sunt rma i in esut mus ular e se im esut mus ular nete i striat n un ie e ti ul
esutului mus ular in are sunt rma i, mu ii t i gru a i n ateg rii
- muşchii scheletici, rma i in esut mus ular striat i sunt i a i e ase e ti mu i ser es entru a
reali a mi ări, ntri uie la men inerea i iei erti ale i au rmă r ului n stru tura unui mu i
s eleti e se im corp in esut mus ular i a ete numite tendoane, are a ută la i area e ase
- muşchii viscerali rmea ă mus ulatura rganel r interne i a asel r sang ine
- muşchiul cardiac are al ătuie te mus ulatura inimii
ă e a ă ale mu il r sunt excitabilitatea i contractibilitatea. ita ilitatea este
a a itatea e a răs un e la mesa ul ner s e ine s re mu i rin ner i e la sistemul ner s
ntra ti ilitatea este r rietatea muș il r e a se ntra ta s urta i ngr a, n r a lasti itatea este
r rietatea muș il r e a re eni la rma ini ială u ă ntra ie entru ie are mi are i ie are e rt
lu rea ă anumi i mu i u ă localizare se un s următ arele gru e e mu i muș ii a ului, g tului,
trun iului, mem rel r su eri are, mem rel r in eri are u ă funcţia n e linită e se im muș i
flexori i extensori. entru a ri i a greută i i a asigura n irea ra el r, l sim mu ii le ri u ii
e tens ri sunt ei are n e lines mi area entru e irea și n e ărtarea ra ului este uă ateg rii
e mu i u ă a iune sunt antagonişti, e are e asigură mi area asel r n ire ii use ntag ni tii
se ntra tă i se rela ea ă e r n ru ele e mu i are n e lines a eea i mi are sunt numi i
sinergişti i are re re intă ,, ul mu il r antag ni ti n unii se ntra tă, eilal i se rela ea ă
ereu e istă o ntra ie i rela are

23
 ş

u ii nu ar reali a mi are, a ă nu ar i ntr- erare in is ensa ilă u asele i arti ula iile
umai rin a iunea m inată a mu il r i a s eletului se reali ea ă mi area sunt m nenta
asi ă a s eletului, iin rgane s li e eletul re re intă m le ul e ase, aran ate ntr- anumită
i ie, iin unite ntre ele rin arti ula ii O arti ula ie re re intă legătura intre uă sau mai multe ase
eletul mului in lu e uă regiuni s eletul a ial i el a en i ular tru turile scheletului axial sunt
scheletul capului, scheletul coloanei vertebrale şi a cutiei toracice. l ana erte rală e al ătuită in -
erte re astele, sternul i regiunea t ra i ă a l anei erte rale rmea ă cutia toracică easta
a ă ste te i r te ea ă inima, lăm nii i unele rgane ale sistemului igesti entru l ana erte rală
umană sunt ara teristi e atru ur uri
Scheletul apendicular in lu e scheletul membrelor su eri are i in eri are i a centurilor l r
eletul membrul superior e al ătuit in sul ra ului, asele ante ra ului i asele m inii em rul
su eri r se une te u trun iul rin entura s a ulară eletul membrului inferior e al ătuit in sul
a sei, asele gam ei i asele la ei i i rului em rul in eri r e unit u trun iul rin entura el iană
Oasele mem rel r in eri are sunt mai uterni e i i arele su rtă t ată greutatea r ului, asigur n
mersul
Oasele n in a ă, săruri minerale e al iu, e s r i su stan e rgani e r teine, glu i e, li i e
Igiena sistemului locomotor include şirul de măsuri care contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului
locomotor şi buna lui funcţionare. istemul l m t r sănăt s se e i en ia ă rin e ltarea arm ni asă
a sistemel r s s i mus ular i inută re tă a r ului
a t ate a estea ntri uie alimenta ia sănăt asă, e ili rată n su stan e rgani e i minerale
limentele tre uie să n ină itamine n s e ial vitamina D), săruri e al iu i s r n a este minerale
sunt gate r usele la tate i unele ereale, legume i ru te
a ii, n a ul unei alimenta ii insu i iente n itamina i n săruri minerale e al iu i s r,
asele răm n m i i se e rmea ă, a e iunea ata este numită rahitism. e rmări ale asel r t a ărea
i n a ul unei a ti ită i in re te at t n mun ă i i ă t i n s rt e entarismul u e la e itate i la
slă irea mu il r una e ltare a mu il r s eleti i, n s e ial a mu il r s atelui, a ută la inută
re tă Ţinuta re tă se rmea ă a ă a em i ie re tă n an ă, la masa, n tim ul mersului et .
u ii sla i i inuta in re tă u la i erse e rmări ale l anei erte rale cifoză, scolioză, lordoză.
u ii sla i ai tăl ii i masa r rală e esi ă ntri uie la a ari ia stării e picior plat. urtarea e
ătre a les en i a n ăl ămintei e t uri nalte i a elei rea str mte u la a ari ia a estui e e t i ia
in re tă are nse in e ne lă ute i entru un iile res irat rie, ir ulat rie i igesti ă i entele
sistemului s s sunt ra turile, ent rsele, lu a iile

24
  i area este una intre nsu irile un amentale ale rganismel r ii
 un ia e rela ie intre rganism i me iul este reali ată rin intera iunea arm ni asă a
sistemel r ner s, mus ular, s s
 istemul l m t r este rmat in ase i mu i are asigură miș area și e lasarea
 istemul mus ular este rmat in esut mus ular u ii sunt artea a ti ă a sistemului
l m t r i au r rietă ile ntra tilitate i e ita ilitate
 u ii s eleti i se i ea ă e ase rin ten ane are le un n mi are
 u ii le ri i ei e tens ri sunt antag ni ti
 istemul s s e rmat in ase are rmea ă s eletul Oasele sunt unite rin arti ula ii i
nstituie artea asi ă a sistemului l m t r
 limenta ia e ili rată ntri uie la sănătatea asel r i a mu il r itamina D asigură
a s r ia al iului
 er i iile i i e i s rtul sunt a ti ită i are men in inuta re tă i ăstrea ă sănătatea, u la
re terea r ului, asigură relungirea ie ii

 Colagenul este r teină e se găse te n esutul s s și artilagin s, la ier ere se trans rmă n
gelatină, iar miozina este r teina esutului mus ular
 Ţinuta re tă se rmea ă in rage a ilărie i nă la ani reșterea asel r n lungime
e limitată și se a e nă la ărsta e - ani, a easta ntri uie și la rirea reșterii r ului
n lungime
 u ii s eleti i al ătuies ir a in greutatea r ului, a i ă entru ie are g e greutate
i res un 400 g e mu i
 a na tere, ătul are 350 e ase, iar s eletul mului a ult e rmat in - ase

DE
-

ă s a iile li ere u a irma ii re te

m nentele asi e ale sistemului l m t r sunt u ii se i ea ă e ase u a ut rul .
Oasele unite rin interme iul arti ula iil r rmea ă r rietă ile mu il r sunt
, u ă un ia n e linită e se im mu i i .
entru a un i na mu ii au ne ie e , .

ă
tea ă n aiet uă sisteme e rgane e t i a e tate, a
urmare a i iei luate e ele ul in imagine n tim ul s risului
rie uă urmări ale a e iunil r sistemel r e rgane
i enti i ate e tine
r une a iune n s ul ameli rării stării e sănătate
entru ele ul in imagine

25
 ă

ă ă
Organele lăm nii Organele tu ului igesti es agul i st ma ul . Organul e i a urinară
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
ă ă ş
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
ă ă ă

A C D E

es re au a a ari iei a est r e rmări ale l anei erte rale

ă- in literatura me i ală e s e ialitate, es re scolioză, lordoză şi cifoză.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

26
 ă es re im rtan a alimenta iei re te i r lul e er i iil r i i e entru
sistemul s s i mus ular
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

DE

ergi e s n ie are i, el u in un il metru umără așii și r n metrea ă rmăre te

e e tul ene i al miș ării asu ra stării e sănătate ale arti ula iil r și al ntregului rganism
artă g i anul e am ii umeri, ast el ei re eni a ari ia ureril r și a e rmăril r ale
l anei erte rale tă i ia re tă n an ă n eamnă t mai mul i rieteni să i se
alăture
erimentea ă entru a ntr la a ă nu ai i i r lat regăte te aie neagră i aie e rtie
este are res ri uni rm ra e retă al ă e rtia ata u i rul es ul , a i e aia neagră
m ară am renta inută e la i i rul tău u ea in imagine a ă nu-i i enti ă, a resea ă-te la
me i ul rt e i ra ti ă e er i iile re man ate

27
 ăş ă

:
„Reproducerea omenirii este o mare minune • ă
şi un mare mister.” • ă

-
este r rietatea rganismel r ii e a rma urma i entru a ntinua ia a e re intă
o un ie n rmală a rganismel r ii a unse la maturitate O ată e mul na te ii, i re ine un ia n
alitate e ărinte să-i ngri eas ă, să-i reas ă și să-i e u e
e la anumită rstă n r ul etel r i al ăie il r au l m i i ări, are a i nea ă și asu ra
m rtamentului l r eri a a e u ertate la ete este u rinsă n inter alul e rstă ntre - ani i
la ăie i - n urul a - ani rans rmările are au l n ia a a les en il r sunt im rtante le in i ă
tre erea e la eta a e il la ea e a les en ă, iar m i i ările mar ea ă u ertatea
n tim ul a les en ei, ăie ii i etele i ă rganismul n trans rmare ers nalitatea l r se a irmă
entru a i enti i a trans rmările in rganism inter enite n a les en ă, m anali a unele m i i ări
in as e tul i i , are se mani estă rin ara tere e terne i i ile
ă
LA FETE
ă

ă 8- ani
10,5- ani
(poate fi asimetrică)
ă 11- ani
- ani
(prima menstruație)
timp de 1 an
(menstruații regulate) de la menarhe

Ă Ț
ă

11,5- ani
ă - , ani
(pubian, axilar, pe față, pe corp)
- , ani
ă
ă , - ani
13- , ani
ă 13,5- ani

Sistemul reproducător este format din organe prin intermediul cărora are loc formarea celulelor sexuale
- gameţi, se asigură procesul de fecundaţie şi de dezvoltare a viitorului organism.
28
 a re r u erea se uată arti i ă uă rganisme eminin i mas ulin. lan ele se uale eminine
arele și mas uline testi ulele numite rmea ă elule se uale numite se
nt es n r esul e e un a ie i rmea ă elulă numită in ig t se e ltă ,
iar em ri nul se a e lta i trans rma n n u năs ut nă la na tere, iin a umană ar urge un rum
lung, tim e e ile a m e ltarea iin ei umane are l intrauterin, a i ă n a itatea uterină
Organele e nstituie ă sunt ovarele, trompele uterine, uterul, vaginul şi
vulva (organ extern).
Organele e nstituie ă sunt testiculele, ductul diferent, prostată,
penis.

istemul re r u ăt r istemul re r u ăt r

rin ele tre și

rgan rmea ă
ulat r game ii ovule

– l ul
- e e ltare a
rmea ă game ii em ri nului
spermatozoizii

ă O ată u
a ari ia rimel r semne se un are e maturi are se uală, etele t n e e sar ină, a ă au
ra rturi se uale ne r te ate nsă la rsta e a les ent, entru a est r es rganismul n ă nu e
e e lin e ltat, rin urmare e istă eri l entru sănătate și ia ă
rmarea game il r n e e n eri a a u ertară u ertatea nstituie e utul a ari iei semnel r
se uale se un are les en a este rsta n are se nturea ă lar i eren ele m r - i i l gi e i
si l gi e intre ete și ăie i este s im ări a ar at rită rmării un r su stan e numite hormoni
sexuali n g na e n testi ule hormonul testosteron i n are hormonii estrogen şi progesteron at rită
l r are l maturi area rganel r e re r u ere, maturi area intele tuală, a ari ia un r sentimente, interese
i as ira ii n i
u a iunea l r a ar ă , a i ă m i i ări un i nale, ar i m rtamentale

ă
ă
- e mai re entă - a ari ia - s urgeril r
- - eliminarea s ermei e n ine e s nge regulate, lunare
s ermat i i n eri a a n turnă, in luntare . n e n u rsta e la ani .

ate a este m i i ări au l at rită un i nării g na el r.

Igiena organelor de reproducere include măsuri întreprinse pentru menţinerea stării de sănătate şi de
funcţionare corectă a lor.

29
 Organele e re r u ere sunt ăr i ale rganismului e are tre uie să a em gri ă a i e
elelalte rgane e sănătatea mamei e in e sănătatea iit rului il e alitatea game il r e in e
starea e sănătate a em ri nului un i narea n rmală a sistemului re r u ăt r i e ret r ate i
tul urată e serie e a t ri chimici, biologici, fizici. a factorii chimici se re eră utili area su stan el r
u e e t n i al l, r g, tutun et in factorii fizici e rigul, ăl ura e agerată i umi itatea s rită,
are t r a ră eli sau nmul irea mai intensă a un r mi r i entru men inerea sănătă ii sistemului
re r u ăt r este ne esară res e tarea igienei intime ntr lul me i al eri i este re man at u s
r ila ti
Factorii biologici: agen i at geni a a teriile sta il i, stre t i , iru ii, iu er ile
mi r s i e et i r ii t u e la in lamarea rganel r se uale t ată, e istă ris ul e in e tare u
agen i at geni are r a ă maladii sexual transmisibile si ilis, g n ree, in e ia , e atite et
a rturile se uale nt m lăt are și ne r te ate t u e la sar ini re e și ne lani i ate.
m rtant este a rganele se uale să ie men inute urate n r l e se it i re ine i
alimenta iei e ili rate, sănăt ase limentele tre uie să n ină su stan e utile re terii i e ltării:
r teine, glu i e, li i e, săruri minerale, itamine entru una e ltare a rganel r re r u ăt are este
ne esar a ra ti a e er i iile i i e i s rtul
a inele eri a ei u ertare 15- ani rganele e re r u ere e in mature i a a ile e a rma
elule se uale, a i ă a les en ii t e eni ărin i, nsă si l gi și s ial ei nu sunt regăti i.
les en ii e in maturi la rsta e 18- e ani
m rtamentele e ris t r a ereglări un i nale ale sistemului re r u ăt r.

 u ertatea re re intă eri a a e ltării rganismului n sur in trans rmări alitati e ale
as e tului e teri r m r l gi e t i i i l gi e eterminate e un i narea g na el r
 at rită rm nil r, r u i e g na e, se e ltă ara terele se uale se un are, rin are
eti ele se e se es ă it la e teri r e ăie i
 O arele maturi ea ă ule, iar testi ulele r u s ermat i i
 a rturile se uale nt m lăt are i ne r te ate t u e la a ari ia sar inii tim urii.
 n urma ra rturil r se uale nt m lăt are, ne r te ate, u i er i arteneri se in e tea ă
rganismul u agen i at geni e r a ă mala ii se ual transmisi ile, a e t n gra sănătatea
 Organele se uale se men in urate, a li n igiena intimă, n m in i i ual.
 a e ltarea re tă a rganel r re r u ăt are in luen ea ă m ră ămintea a e ată,
e er i iile i i e, alimenta ia e ili rată

 m ri n este r usul ului e un at n eri a a rimel r trei luni e ia ă

 a na tere arele eti ei n u-năs ute au ir a 500 000 e ule, e se r maturi a tre tat
 ir a 500 e ule sunt r use n eri a a u ertă ii nă la men au ă
 em eratura e e ltare n rmală a s ermat i ului este u 1,5o C mai asă e t
tem eratura r rală, i asta e o n i ie ligat rie, ast el ei nu se e ltă
 a rsta e 5 să tăm ni e gra i itate, em ri nul are imensiuni e 5-8 milimetri, iar la 10
să tăm ni, ătul are e a m
 reierul ătului, n e n u luna a in ea re te u 90 g e lună

30
 DE
-

ă ă
enumirea res un ăt are imaginil r i
ă enumirile rganel r n res un ere u i rele in imagini
A.

ă ă ă
O arele r u estr geni, a inul se lărge te, testi ulele au atins imensiunile ara teristi e a ul il r,
e i en ierea regiunii talia, t ra ele i mu ii i e s res intens, e ltarea s nil r, au l e a ulări
n turne, a ari ia ărului su su ri i n regiunea u isului, a ari ia ărului e a ă, uterul i aginul au
ara teristi i mature, e uneri e grăsime e l uri, testi ulele r u an r geni, are l ngr area ii,
a ari ia i lului menstrual

4. listă in ă entru e ltarea n rmală a rganel r e re r u ere n

eri a a u ertară ă rintr-un enun entru ie are re man are ne esitatea res e tării ei.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

ă ş ă entru legi, ast el a să ii u ntul eie -

tili ea ă termenii stu ia i re intă s ema-gra i ă i ntre ările.

31
 DE

re re intă eri a a in ia a mului u rinsă ntre - ani

este stare, mani estare e a les ent
ă este rsta la are legiuit rul nsi eră ă ers ana este a a ilă
să ai ă, n un tin ă e au ă, rela ii se uale nă la a eastă rstă este ilegal entru ri ine să ai ă
rela ii se uale u min ra min rul, in i erent e rstă entru e u li a l a rsta
nsim ăm ntului este e ani
– ansam lu e r e ee are i ea ă e itarea n e iei

32
 ă

:
• na e • ermat i
„Poarta spre viață este reproducerea.” • esti ule • O ul
• O are

ragi ele i,

ă este al ătuit in g na e glan e re r u ăt are-testi ule și are ,

are r u elulele re r u ăt are s ermat i i și ule , anale rin are a este elule tre s re
e teri r, glan e ane e și rgane genitale e terne

ă
1. mas uline sunt re re entate e testi ule are
sunt niște rgane ere e, e rmă ală, l ali ate ntr-o
ungă in iele numită s r t l ali ată n a ara a menului
esti ulele și n e a ti itatea la u ertate 11- ani
esti ulele au un ie u lă
a ă-s ermat i ii r uși sunt elule se uale
mas uline u r l n e un a ie
ă-se retă rm nul se ual mas ulin test ster nul,
are ntri uie la a ari ia ara terel r se uale se un are reșterea n imensiuni a enisului și a
testi ulel r, ăr a ilar și u ian, umeri largi, a in mai ngust, mus ulatură mai e ltată,
il itate mai mare e a ă, ie t, mem re
ă sunt ăile e eliminare a s ermat i il r, re re entate rin anale are rnes e la
testi ule, ur ă n el is și se es i n uretră retra ătrun e n rganul ulat r numit enis și re re intă
alea mună e eliminare, at t a urinei t și a s ermat i il r retra se es i e n e teri r rin ri i iul
ur -genital
3. sunt re re entate e
a r stată
glan e ul -uretrale
e i ule seminale
4. e terne sunt re re entate e
a s r t
enis
este elula se uală mas ulină, mi r s i ă și
m ilă ste al ătuit in a lumin s, g t și a ă are i ermite
miș area s re ul

33
 ă
1. eminine se numes are și sunt l ali ate n
a men le maturi ea ă ulele, c te unul e lună e
asemenea, r u rm nii se uali eminini are sunt
estr genii și r gester nul O ulele sunt a tate e tr m ele
uterine are se es i n uter, un rgan mus ul s n interi rul
uterului se a lă un esut are se numește mu asa uterină i i
este l ul un e se a i a em ri nul
ntinuitatea uterului n s este aginul Organele genitale
e terne artă enumirea e ul ă, are este rmată in uă ute e iele, la iile mari la e teri r și la iile
mi i la interi r estea mărgines un s a iu un e se es i uretra și aginul n tim ul a tului se ual
s ermat i ii a ung mai nt i n agin u ă are rin es i erea uterului a ung n tr m ele uterine i i
se a lă ulul r us e ar și are l e un a ia urata e ia ă a unui ul este e nă la uă ile și
n a ul n are nu a st e un at, el a i eliminat n e teri r
re re intă elulă mare u iametrul e ir a mi r ni și are un nu leu n n urat e multă
it lasmă r esul e maturi are a ulel r are l i li , e la u ertate nă la men au ă a ă ulul
nu a st e un at, atun i îm reună u mu asa internă și rin uș ară em ragie r i eliminate n a ară,
r es numit menstrua ie, urata ăreia aria ă ntre - ile a ă e un a ia s-a r us, iar em ri nul se
i ea ă, m i i ările res e ti e se res
sunt re re entate e ele uă glan e
mamare, are au r l n se re ia la telui n eri a ele e
reștere și e ltare a n u-năs utului
ă
 giena intimă la ete și ăie i– reguli stri te
 giena menstrua iei
 l sirea len eriei e um a
 ratamentul mala iil r la tim
 ntr lul r ila ti la me i
 limenta ia ra i nală.

n ta elul e mai s sunt es rise unele a e iuni și m alită i e re enire

ă
n lama ia tr m el r e ră, se re ii aginale en inerea igienei
uterine eterminate e a un ente, ureri ers nale la ni elul
in e ii a minale rganel r genitale
entru eti e, igiena
e iune are a are n lamare a ielii glan ului res e tată u aten ie
n urma neres e tării enian, ureri la ni elul e se ită n ilele i lului
regulil r e igienă glan ului menstrual
intimă e tuarea ușului n
V n lama ii ale mu asei n ărime, se re ii aginale ie are i
aginale r ate e itarea să unuril r,
iu er i mi r s i e l iunil r e u la
iritarea nel r genitale
tili area l iunil r
s e iale entru ne intime

ă Organele genitale nstituie r i e intrare n rganism entru mul i

agen i at geni are stau la riginea lil r se ual-transmisi ile nta tele se uale nt m lăt are și
ne r te ate re re intă rin i ala au ă e in e tare, in lusi a a les en il r.

34
 n ta elul e mai s sunt es rise unele mala ii se ual-transmisi ile

e iunea este transmisă e un irus și se mani estă rin a ari ia un r

e i ule line u li i n regiunea rganel r genitale e terne
ala ia este eterminată e o a terie e mani estă rin arsuri la urinare și
rin eliminarea unui li i urulent etratarea lii u e la sterilitate at t la
ăr a i, c t și la emei
a teria are au ea ă mala ia are rmă s iralată etratată, ala ate u e la
e esul ers anei
in r mul ala este r usă e irusul are istruge sistemul imunitar al rganismului,
imun e i ien ei ast el ier n lu ta u i erși agen i in e i și ar n urma unui singur nta t
a i i i nate se ual u ers ana in e tată irusul se transmite la a ua ers ană ar li
gra e a i erse rme e neum nii, an er al ielii et

 ar ina ate să a ară n urma unui singur nta t se ual

 ertilitatea este a a itatea e a r rea, e a a e ii
 ntra e ia resu une un ansam lu e met e utili ate entru e itarea sar inii ne rite

 e utul u ertă ii la ăie i are l , e regulă u i ani mai tăr iu e t la ete

 ngr șarea tim rului ii este re ultatul reșterii laringelui
 imenul este o mem rană elasti ă ir ulară, are n n ară intrarea n agin și e nsi erat
tarul intre rganele e terne și ele interne ale sistemului re r u ti eminin
 urata e ia ă a s ermat i ului este e 48- e re n analul genital eminin
 ie are ar n ine la naștere te a sute e mii e li uli arieni – elule in are se t
e lta iit arele ule ar arte intre ele a ung la maturitate
 eretele uterului n ine un muș i ale ărui i re e in e e e ri mai lungi n tim ul sar inii

DE
-

re re intă elulă alungită u a și a ă

este elulă s eri ă, mare, r usă i li nă la men au ă
elulele re r u ăt are r use e g na ele eminine se numes , iar ele
r use e g na ele mas uline sunt .
este o un ie un amentală a rganismel r rin arti i area a i in i i i e
se us a unși la maturitate, a n a inalitate er etuarea s e iei

35
 ă ă sele t n stru turile res un ăt are in lista e mai s
ame i, testi ule, are, s ermat i i, ule, g na e

A ă
A
1. esti ule
O ule
3. O are
istem re r u ăt r eminin
4. enis
istem re r u ăt r mas ulin
5. ter
6. r t
7. ermat i i
8. r stată

um i a re ia eri a a ertilă in
ie are i lu menstrual, a ă n alen ar au st mar ate ilele menstrua iei e , , , a lunii
urente

a umește și es rie su int n ta elul r us, -3 mala ii se ual-transmisi ile

MST es rierea mala iei

r une trei măsuri e igienă entru re enirea mala iil r se ual-transmisi ile
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

DE

 es e ta i regulile e igienă intimă entru re enirea mala iil r sistemului

re r u ăt r
 n eri a a u ertă ii un r l im rtant n e ltarea rganismului l a ă
alimenta ia
 entru a e un a ia să ai ă l este ne ie a s ermat i ul și ulul să se
nt lneas ă n r ul emeii n eri a a ertilă eastă eri a ă, n a ul unui
i lu regulat, se al ulea ă u te a ile nainte și te a ile u ă ula ie
itarea a estei eri a e nu este met ă e ntra e ie sigură

36
 O , , , , ŞO , uri ită i e ieri i e a i ntre legen ă i realitate ișinău:
igra , -9975-947-47-3.
,
, 51- , - , - -06- -1.
, , O Ţ , , Ă Ă ŢO
O i inău , , -9975-61-155- , -
9975-908-04- .
4. MARSHALL tlas u r s umain et e la se ualite rtugal iti ns ,

, , , , O , - i l gie -3-e aris at an,

.
Ş ,O, O O , nat mia, i i l gia i igiena iil r e rstă mi ă i inău
,, umina , - -00071-6.
Ş O , u mila, , ngela u a ie entru sănătatea re r u erii i ul
r es rului ișinău: , -61-378-0.
, alentina arte es re i entru a les en i i inău ,,Ti gra ia a emiei e
Ştiin e , - -037-
,
, , , - -401-044-9.
, , , , , , , giena i sanitaria imi lia i im ,
- -394-4.
, , O O O, , , giena i sanitaria i inău
, e turi es re m i sănătatea lui m en iu i a ti entru ele i i inău
umina, - -00610-
13. tt s mi r i u m relegeri mana nti r ii as unsul imun
14. tt s li rar usm m sites e ault iles - g i nutritie r mana ele tr ni

37