CAPTTOLUU

A"ro*r.artr.a Frz,c.a

Capfltolul dlezvoltffi urm6toarele

Descrie sllena nno(flumfrfl de activfitate ffizic6 1lnaportam{a

ffizicfr, caiitatca ryi camtitatca aetivit6gii fizice
hionaecaaliae, anedieate,
- CPTIM{NZARE.A, CONSERVAREA,
Nfn$cARE UN{.ArdA, REGI,,AJEN,E CU
Mlumea, Eduea{ie $x lRecreere, Sfrrr6tate, Spolt

cCINCrEprE DE BAZA cu cARID cpEizuEAZA mxmsloroclA

n" "acrlvnrATrcA mmrcA:

Aetflvfltatea ffi2flafl este reprezemtatffi ffm moane pante dflm ,,exercfl$fii ea
fonrmfi matunanfi dle mnigcare" (Flavia Rusu" 200E)

Frin aativittate fizied se in{elege orice aattivitlate maodcratd sau intemsd

ee presupunxe miqcarea coqpului qi utilizeaz6 energla comrsumaatS aa facton
L beneffia in s6ra6tate cunn ar fi activitdgile spor"tive, a'ecreatlve, profesionale sau

oare mecesit6 ahiniffi$i f,azlae gl utltizeze f,or{a, puterea, rezistemta, viileza,

fnexthinitate, mohinrmrca, sau aginlmte" (Srcpnaan Wanlamce, 20n n)

1,1

I
 Aorlivitatea fruie6 poate fi orice m'ligcare eorporand produsd de mau5alnii

seheletiai, aare neeesit6 ahenrruieli de emergle" (Eecnaragia dc na Torimo n992

eitat6 de lFnavia Rusu 200E)
Activitatea fizieb este oreoe migeare vontarulard qi intemLiionath.

praetieat6 im saopun dc a atinge o ffimnitate propusfi aa gel ?ra doamemlui

sportunua sau a antur sflene a expenengei de viagd (Hoffinan S. 2005 p. 7)

Dup6' Crganiza{ia Nl{omdiand a Sdm6t6$ii ONdS (Wortd Fllealth Organization)

,,,\ctlvitatea frziah eslle defimith ea fliind orlae fel de naiqeare eorporalfr

pnoclusS de mnuqahii senaenetiai aaa"e solioit6 Lnnx oonnsunn de energie" lPraatiearea

regunath a ilmor aetiviilE$i frziae de intensitate rmo,derarl6 va avea um efect

semamiffioativ pemtru sftm&tate" nmaetivitatea fiziaE este faator gnohal de

naoffianitute""
(._

2" EXEIRCIITIUI, ]FIIZIIC - Comnpomemtfi openagflonnanft a aetflvitfi(fli fizflae

Exeroigiutr fizia este oniae aativitate eoqporan6 earc spore$te sau

naemrgime eomdigia flizicd gi stanea gemerana de samatate sl weinmess". (Wikipedia

The firce JBmeyanopcdia, aceesat martie 20n3)

lExeraitiun fizie pnactneat ca aetivitate fizicd qi spoffitan sumt primeipane

de eompomemte opera{iomane studiate ira Kimcsiologle"

Exeroiliun fizic estc ,,o, ae{iune nxotrieh cu vanoare imstrumaentanE',

oorxaeputh 5l programath sd reanizeze ohieetivele diferitelon aettlvlt6gi naotrice

(ffizrce NA) (Dragmea ,A n999, T'ANr{ p 2009) Aenapi auton preaizeazd cd degi

se manifestlh stei"eotip cn mu estte un maeeamisrya mgidr ai cstle perflect adaptahin

L
-
' Grigore V. 2009 JExereigtul fizia faator aativ pemtr"u pnevemirea
imh6tn"6mirii qi instldrii honilor degemerative , Edit Dnd qi Fed. Bruroureqti,
2009, p 45
Fnavia lRusu , 2008 Note de aurs F"nTldESS, Edit UBB Ciu.j Napoaa

32
 ea varianxte sareiminor dle cxersane" Nu este doar repetarca sistemaa{ric6 eiar gi

poslhinitate de aomahimane, eomstruire pe haza aaumnunhrntor naotriee anterioarc.

s" coNDnTnA Fnz[cA

Condiltia flazlc6 reprezlntfi nivenurl superior de valorifiaare atr lmdiailor fiziei gi
capacitatea de a cfectua um luerna rnuscular cflieient (Fnavia Rusu, 200E)

eomdfi(fla ffi2flcffi este capaeitatea de a rhspumde efiaient medliunr.ll externn

easnic, qconan - profcsional, dc timp nlher gi lolsir pirin activitdti fiziae
adlecvate.

lFnavia Rusu, 200E, anat6 ad im praetiea activithginor frzree se regdsese dou6

tlipruri de aonditle ifizia6:

Comdfl$f,a ftzicfi gemenanfl (CF'G) eare este asoaiatl6 - direagiomat6 efitre

SAXAfAtfE qi ane aa indieatori rezflstem(a aerohfi, rezistem(a mluscullanffi,

L vflgoanea, nrutenea, finexflhflnfltatea, viteza gfl eomapozfl$fi a corponalfi .

Comditria fizrc6 gemeralfi trehule sh fie amilaimad pentm o imdepemdem[E, de

mlgaare pi aa{ime qi maaxinah Ia spor"tivii de performlamgfr

Deel coradigia fffizicd generaXd a umLei pen"soane deplmde gl se raporteazd na

gradui de solioitane mecesar unei activit6gi astfci : CIFG / So,llflcfrt specflffieffi > X

Dezvolltanea eomdiqiei frzice se rmdsoarfi fra eregtenea suprarumitard a raportunui"

Comtilfl$ia ftzla6 speeifficfr - este asoeiat6r - diree{iomatid a6tre perfomaangfL

sporrtivd" fm performaaraga spoffiivd nlvelut de soniaitare este amaxlm penntru ar

rdspunde cerira(enor comapeti{iei gi ?ra aeest sems preg6tirea specrf,ie6 gi rlivenul

de condlilie fizie6 specified meeestit6 imdaeatoni de preghtire snlperioni aantitativ

gi ealitativ" ,\stfel suint vizagi indiaatorii caffit6$lon mofrice de haz6 gi

eomhinate specifie. Freg6tirea speelfioh ea soniait6ri de aratrenanaenrl imapume o

(__
preghtine fizte6 genenaX6 gi speciflie6 penntru ohgimerea umei eomdigli fizlae
specltiioc superioare.

33

I
 Comdfl$fla ffizicfi depflmde de o serire de factorri dinrtne aarc almimtirn:

- vdrsta gl sexrr.rtr

- eomstitugia ql dieta

- neziumri, hoanh sau imfrmaaitate

- tipul de aetivitate fizlch

- stress qi otrosealEr

- eon'Isunrl de droguni, aneoc,ll, tutum

- maediun nahlran gi soeian

Caraateristflaf,le aetf,vitfi{inor ftzf,ce care pot dezvolta comdi(f,a fiiziefi:

: se recomamd& aetivithti fiziae care anga"emeazE um mtmm6n nnare dc

mqahi cnl acoemt pe solieitanea grupenor maari nnuseutare,

- inodra6tura sau sanciraa motria6 s5 fre sulpemoarh niveluXui cotidliana dle

solicitar"c
L * se vor seXee$io,na aetivitd{l fiziee care au un grad mare dle consunm

ennergetia

- ftecvenga solieitthrinor s6 flie in eomeordani{6 au ritnmun individiual de

refaeere gi restahilire a capacitStril de eforr

Dezvontanea ffiziafl gfi Capacitatea m0otria6 stmlt mivenum eanrtative dle

dezvontare eomdi{lomate ereditar gi imfluengate de factoi de nnediul

Pnegfitinea ffi2ficffi ryfl Cormdii$a ffizrch sumtt mivenuni ealirtative superioare de

dezvontare a posibinitE'ginor roeotniae na aare imfTuenga faatoa"ilor de rilediu

este deaisivfi (N46rza D" 2007)

4r" sAxAu'arEA $n sTArzuEA DE rEnNtr

L trm amun n967 Cngamizagia Nllomdian6 a S6m6t51ii a deenanat a,6 ,,sdmdtatea nu
este domr linnitmrea lm ahsernga &olafl'S6m6tatea este o noflume comapnex6 eare

adaugh [a ahsenga holil gi starea totunh de hun6stare flizicd memtalh gi social6.

34i
 Starea de hflme - WlEn"m{ESS

Starea o1e hime ege eunm arat6lFnavta 1Rusu, 200E, cuprlrade riraai munte sfere ane

exprimaare: stare de hime ffizio6, stare de hime naemtalfi gi stare de hine soaialh

Sturrea de hf,me ffi2flcfi se eomapume din:

- nipsa hotrii sam nezitmiior

- dispomlhilitatc frzia6 ge putcne de a praetica um efortui ziimia easmie

profesioman

- rezer-v& de emergle ql plheene de a petreee tipul liber prin aetavit6{i

ffiziae

Starea de hflme mrnemtat& se referd lia:

(* * capacltatea imdividrutrui de a faee fa{6 stresulunl

- de a comffona emao{iile

- de a aveapldoene de-a tn6i

- de a avee sus$inere prirn de iraoredere in sine ryi autoapreeiere

Stan"ea de hflme socflaliffi ffmseammfl:

- aninaente ?mbrdadernimrte troauimr{d, meaglrra

: pnietemi qrL eapacittatea dLe irrrtegrare 3m mnediul socian qi famainran

- pregurire, respcet qi pozl[ie soaiald cormo]idtath

35
 5" CLA,SNiF]ICARMA lEXtrRCjlTnxLCR $n ACTIVITAT.'ILCR
FNZICE

Kimesrologia alasific6 dlnr punet de vedere speelfia exeraiiiile gi

aatlvit6{l1e fiziae astfen:

X.. trxen"ci{fli gi activitffi(fl ffizice pn'aatlicate ffm scopun dezvonffirit

persomafle, sfimffitate, flmaagflme de sflme, flmangflme corporalfi gfl motniafr care
pot fi de trefl tflpuri:
- .ANT'RIENARE pemtru imahumfrth{ia"ea perfornaan{ei im sporrt de

agrenmcmt gl alte tnpuri de aativitatc rffizie6

- ANdEn IORARE a st6nt de s6n6tate, eonxservare ,memtimere a

aonciligiei flizice,

- 'lfER"APllE, recuperare a eapacitafrri de maigeare dupa imahonndvim sau

(
acardemte. (Hloffi:rrara S" 2005 p 14)

2. iExerafl$flfl gi mnflgc6rfl eduaate aare inantad aati\/nt6(n speeifiae c'rd caracter

telanic qi preclzlc, dlrea{ie, for$6, esen$iane pentru atimgerea seopului in care

sumt practieate SFORT' qi INSTR{JIRE fliziah qi spoa"ttiv6.

Aeeastfi elasflfficare &ne um caracter gemeran gfl umufl specflffic astfel:

n. Exenelgll gl aetlvitfi{i Gemenale

2. Exereiiii gi activitdgi speaiffice ae eupnimd malqo6ni prenrucrate, oducate

2
im scop de penfomaaangd gi lnstrulire

2llaaoh
1Hlamriuu,20tr3, Km-lESlOn-OGnE $TnnNT,A ld]t$CARn{, (Nore de eurs),
{.Jniversitattea dim Oradea Faeunmtea de Geograffie, 'llur.tsmra gi Sporti,
http:ilurrw.fefsoradea.rolPDF/curs/HantidcursJinesioloBie-stiinta miscarii 2013.pdf
(accestat 30 martie 30tr3)

36

''l
 1. EXtrRCITNN S[ ACT
renegflomete ffitmess-ulufl adapttatl qfl ffitimess-ul1ufl ffizia /gemerai

Categon"ia de mi$c[ri, exerci{ii Ei activitifi fizice pnacticate flm rena$re cu

SAXAUAUtrA: (Health nenated exerraflse)
Exerellil qi actlvitd{i practicate in seop de :redoh&nadlre, mr.engimere a

filnc{ioaaalit6$it, a aanit6$ii vie{ii, comapozilici co,qporane, aspeatutui pl lmaaginii

de sine, duratlei vie{ir aotive qi aapacttd$ii de maiqaare pe 3 miveltruri d-e

obleetive;

n" mxercffin sn aatlv

,NDA.PTAT
i. Exercigii practicate im saop tenapeutlic de reauperane (tnnerapeutirc
exercise)
: Exerailii qi activitdgi desffigurate im seop de ,,amttren&tre" 5l mnem(amere
(.
/ ?mnhum6t6gire a eondiglel flizree adaptate qi tului nlvel satisffiadtor at stdr"ri de

shmhtate Exercilii de rmem{imere a capaeit6gir zinmice de maigeare (ADL

,{attflvfltlfles of Daflly lleavflmg) qi rezonvare a sarcinllor aotldiene ryl (health -
renated exencflse), exerailli rena$omate eu s6m6'tatea"
- Exercilii gi activrtdgi fiziae desffiqurate ?mL seop tenapeutie, de
recuperare a unnor fuma{iomanithli pierdtite prit':r aaaidemt sau hoan6 qi

prevenlrea rechderii, naen{iraerea fim'le{ionalit6{ii edqtlgate qi stdrii de sdrahtate.

m" mxeralttn sn acltl

ENZNCGENERAX"
l" Exenailii de nxengnnen"e a oondrgie faznae GENERAI-E (Comdflticmimg), de

imhumhtdgire a penfomlanlenor prroprii de m:riqaare qi a corruxpozigiei coqporale"

3 Shirin Ffoffmam, 2005, nmffoduartiom to Kimesiology - Studing physican

.n
acffiviry, Seoomd editiore, lHlumam Kimetros, ISBN 0-7360-55E9-4, Cnaarmpaign,
USA"

at
 2. trXtrRC[TNN SN ACT
reflal(iomat ffitmess-ufu1fl speciffie ([WOllCR)

Cuprimd mnflgc&rfl prefluerate, edlr:laate tm saop de fimstrr:lflre gfl sportflvfi qi de

penfornmamgfi4 (SM[[ developmnemt - Sklled mnovememt relatedl exercfise]

Categorfla de exerefl(nfl ryi activflttfigi ffizfice prenucn'ate, edlrucate qi practflaatte

tm rela(fie cu penformam{a pfi StrOlRTUn,:
Exercilii flrzice qi aativithti cu caraeter de imsffuine (Developmemtal
s[<l[[s) sau ?n seop perfornaam$a, acurate{e im nniqeare, dlree{le, for16', nitrm ql

simcromizare, TEHNIC,A neeesard praatichnli ranaurinor sportive na miven

mdlicatt dle perfom'lan[6 (Sn<ilJledl Mlovemaemt]

Astfen im aeeast6 direc{iLe intr6 2 categorii de nni.jtroaee pi direcgii dc

I

apnieare a aetivithgii fliziee:

n. Exereigtl gi activrthtri desffigtarate ?m scop de dczvoltane a ahilithlilor

gemerale qi spor"tive, INSTRUIRIE gr eduoa{ic (Devetoptmental skilns) ee se

reg6seqte fn cadnun trduca(iefl ffizf,ce pfl sportive elememtare ee &re aa scop

?msuqirea maiqcfirilor frindanrrcntane qi raaodene de struarlan"l de haz6 cuml an fr,
anergare, s6riturfr, anurmo&tre, na v6r"ste fi"agede ae pCIt duae na aaumuanfiri gi

perfomrnanrfh motmeh in aa]iizilia enca'mcntclor pl pnocedeenon telaniac dim

ramuni spontive qi dezvolttarea insuqlril gl capacithgii de praatiaare a tor.

2" Exercr{ii qr activitdgi desffiqurate ?m seop SlPORlfnV, de aomapetigie

pe baza de regunanmemte gi aanendar aomipetl[iormal, desenmnan"ea eannpiomanor gi

anasamaentulul. (Skitled Nr{ovemrent) ,\r:east6 categorie de mri"jloaee se

reghseqte in cadrul anntn"enannncnxtunui sportiv specializat

\-
-
i^"..,
Slhrmli .n F{offiraara, 2005, nffiroduatliora to Kinesionogy - Studing physiaal
aativity, Seeond editiom, iHlumnan Ktnetics, ISBN 0-7360-55E9-4, Claamapaign,
USA

38

I
 ACTnViIT'AlllUA FllZllCA qi c,ompomemta socianfl ca eilect an practicflrfli
Umflvensanitatea activflt6$fli ffizflee, gnohalizaa"ea aomceptenor c{.r,,pmz6"
soeian6: ,,a fr 1F1l'1f" , a ar6ta hime, (este o nupth um drept, un ideat, o motlvagie).
Fitlness-tan mu estle o maodS este ,,o emhnemrd irnpusfi de civiniza,tie", este um
sport prtnx denumlre dan gi um oonxaept ee deserie un atnhut al individului de a
flaee fa!6 sonlcithrunoa' ziflmlce, cotldiene, recrcative sau sportlve ffin"6 sh se

lmsMneze starea de ohoseal6 sau semzalia de rhu dat de nipsa de ,,emergie" de a

susgirae vlaga qr aalltatea ea mrrajorh tnL iaadepemdenga de ae{iumc.

Comceptlele de JFitness, wellmess ea stere de sfimhtate fizieh qi naemtand srus[imut

de dlieth qi programae conneeputc speclan de activirtate fizicd sr*nt dczvoltlhri

modenme ane ounrrurii fiziee, eduea$iei ffiziae, spo,muf*ui pen.gru [o[i" aru vanen$ene

lior asemfimhlloare"

L [Jmflveresalitatea actflvltffi$ii ffizflce este dath de aeumulhrile qi pnogresele

ffiaute ?m ttmap de omeminc im comtext istorie, soeio-eeonomnle qi aunfurai -

geografie"

S-au comsenanat fomaae dc practleaa"e a aativrtd$ii ffizice ?n toate aunturilc,

alasclc socianc, arii geografiec qi s-au eristanlzat flormle impuse de practic6,
aceeptlate gi preiuate, n"frspfimdtte, dezvotrtate specifie gi diversifliaate pe mehsua"a

cregterii mivelului de ouaaoaqtere ql aivinizagie"

a existat un momemt emnpflric canacterizat de

tna devcminea isto,riad
oonnpomemta praetied a aativnt6,{ii fliziee qi de modanitatea praatia6 de

sonu{iomare a pnohnemaelor.

A4ionmenafuln teoretflc aaraeterizeazb evonu[ta aativlth{inor fizice prim sesizarea

(.--
esen{ei {bnomemenor imapniaate, exptriearea sr:xecaxnnsmenor' gi formaarea

ao,naeptelor teoretice, a negltdlllor fundamemtane, a pa"incipiinor de praeticare pi

gemenalizare a expeniem{ei practiee a activit6gllor fiziae.

3g

I
Tnemduni maomdflale
Nofiumea de aotlvltate flizie6 esrte parte a matrunii Lrmane, posihititatea de
expnimare motrie6, m6nimea gi ealitartea efomului ce detemmlmd aanimtea
reaa$iei de adaptare a orgamismaullui (rardsuraloin6) ca mivei de imrteracgitme cu

mediiail, ae se aonstituie ?ntr-wauln dintre lrndiaatorii de sfinhtate.

Fe pnam natomdiatr cele maai active piroieete derutate ?aa paltemeri@t au guvenrrcne

na$iomafle sunt adev6rate semanane de aianarh privimd s6m6tatea ryi vigoanea

viitloarc a umor nagiunn-

Campamifl de pnommovmre a activitfi{'fii ffiziae (,a.$ flm aomnhatenea ohezltfi(ii

perntnu aopfii gfi tflmerf, - pa.imr imapitoarea esengranfi a progranaeior de aativitdli
fliziae comahiraate eu imfon:n6n ql eduea{ie tra nutn(ie qi dhqrtetied.
l

Camlpamflfl dle pnommovare a aatfivfitfi$i ffizice AF pemtnru penoamele flm vffrstfi

- 0 anffi oatego,nie de popuna{ie vizat6 im principan stmt v6rstniali, popuna$e
mumeroash gi ira eomtinud oreqtea"e pmn nna.iorarea spenanfel dLe via{h im maulrle
state au econonail pruternaiee qi imnpaet esen$ial in puterea aeestei eatiegorii de a

se stas{imc Al sonicita aativitd$i pi senvteii de shnfrtate, de prevemire, a inslraXfinii

tlempurii a holilor degeneratnve, a deaiinunui fiziotogre tregart de v6rst6,

eonstmatori de turasma, progrannne de rccrecre gi soeializare, de a rutilaza

adapilat aetivltatea flnzta6 im saopui pretrumglrii a dunatei viegii aertive qi

petrecemi tinaprunui im mod pn6eut"

Carmpamfii de promovere a activfltfi$i ffizflee AIF pemtnu aduns

Caraaterizatfr aa popuna$ia aea mnai nunmeroash qi potent f,imameiard, chtre
aaeasth eategome sumt iradreptate majoritatea aanxpaniinon de pnormovare ane

AF dc intrefimere, iragri.jire coqporaXh, modenare, torarffiere, naem{lnere a

oomeliglei fiziee gi sport" Consumnatori prirecapafli ai programenor ofenite

40
 pernnnatlemt, tn zoma de dormieiniu, ocazioman ?aa Xoealii turisticc, eoncedii,,
vacam{c, im grupuri de teamahr.lindimg organizat sau tm famninie"

Mlodene de aetivitdgii fiziee (,\F) pe sexe, grupuri soeiane, etnice, erc.

.Aativit6{i fiziae perrtru femaei sumt de depante eene maai frecvente qi pnimd
foante hirae maai ates oulplate eu tmgrijire coqporald qi fnfmmusegare.

Freghtire eduoagioman6 speatanizath prim cumoqtim{e gt fomararea dle aonxnpetennte

despre AeTny,nTATEA EnZIeA" EXERCIT'{[]_L_ F'{4lrC, g[ N4{SCAR]EA

UNA.ANA in relagia sa cu shmrdtatea 5i ho,nine; orientate spne aspeotene
hiomoceamiae, istoriee, mcuro*mnotorii, pedagogiee, ffitozofiee, fiziologiae,
psihonogiee, si soeiocnlnhmaie ea rp*G-fuiru ane maiqchnii umrname, aoti\iitmtii
\
flizice qi exerciiiuiLui fizie"

Kimesionogia este studiun mni;chrii umrnane (aetivitate fizie6), cane un ron

"joaa6
vttan tm staree gemeran6 de sdmhtarle ryi wennmess a imdivizinor gi a societdgii im

amsanahlu. Kiraesionogia este o diselpnima aoademied de desahidere narg6 qi in

aurs de dezvontare, in crerytere de popunaa''itate, ea o discipnimd imaportamtd na

miven imtumaa{ionai" Ohgimerea umei hazc dc cumogtin{e tm kimesionogie

pncg6tegte sfudem{li pemtru o vanietate de profesii, ounm ar fli mallagememfun
s6m6t6$ii, flitness, amtremarmentene sportive, coaenaimg qi comapeten$e dLe

pnedare" Kinesiologia este, de asenaenea, o op$iune lnaportaanth aleasd petarirru

numnen"oase profesii pne-smmfrtarte, crlmn atr fi terapla fizica, tenapte ocropagionanm

si mrunte antele.

Kimesiologia ane nnulte apnlca(ii praetice gi aonduce na o vametate de aaniere

! eum ar fi profesqq_de_Gdniea$t@_ Szreh sau d@.ms. ea@qlhlnxg, qonlsn"nlLamt nnx

do@eniun s6ra6t6Lii. eomaeLeiqn si iradustria de fitness" nuarfttor iaa o_aldrul

aliniailclr de sh.{ld.tate" arrtrenanTxemhnnui sportiv" sau eare flucreazh. imde]pexxdexxt,

/11
 aa arntrenxor personatr" 0 serie de ohieotive imaportante sumt oa"iemtate tmi

eeroctarea ryttiirgified sar.e im studil avamsate e6tre naedicim6, terapie fizia6,

aststengd mnedioand, fiziologie, hiomaeeamiaa, ?mv6{are mraotniafi qi aomportamemt
mnotrie, progrannne de naaotnice pemtm pCIpunagii speeiane, psinionogia sporfiunui

sau pedagogle.

{.lmii ahsonvemgi dovim amtremori de eahipe profcsiomiste sau nucreazd ila

rmediite de afaaeni oare se ocupfr cu mannagermealtun sportuiui qi mraarncefing.

Angil urmeze o aarier6 in terapie prin daras sau de dans profesionist, sau
activiti6{i fiziae pemtru persoalaele cur dizahiniffigi"

NNTER,EST]IL ACTUAN" SCICIA{, {N DE WEn I-ISESS $n

FITNESS a co,ndlus [a un intenes mnhrit atdt dim partea pensoamelie f"azlee dlar qi

na coqpora{ii, prin progranxne preventive anti stres, precurn qi de imgri"jire

I
prevemtivh" lPemtru e6 studemlii mogtri tmgeneg ronl.al migehrir ?m weUness, ei arLl

devemirl piomi importan{t im aetivitatea de mlemgimere a uner sdm6t6gi maai hune"

Absolvea4il programaenor din sfara kinesloXogae nuareazh eu oanaemii, im toate

etapele de vlag6 - eu eopii qi cu seniori, cei eu posihilitate de nauaaed qi cu cel

au hamdiaap, eu perfonmeri de enith dan gi persoaraetre cu eapaaitate oblgmuitih

Ktnesionogia, are oa' studru aadgearea urman6, uffinizeaz6 o ahorda.:re

cupninzdtoare gl imtegratoare de a examilaa fenomaenene legate de toate
aspeotelle aativith$ii fiziae
. Curniauium-ut oferit de cdtne lrcimesiologie qi disaiplimene cu care
aceastt6 aonnuereazh, preghteqte ahso,tven{i de a apliaa prineipiile domeniului,
ira invdgare, performamgEr, gi perfca{iomarea ahinitdqinor maotorii, a6t qfl na
utf,flf,zarea actflwtfigtfl ffiziae cn rum flmstnumemt ed]uaattflv pi medflu de
nlromnovere a sfimfitfi$fii, sttfirrit persomale dle hflme, pfi partflcfipmn"ea [a um sffin

de vflatta activ"

42
 . Curriauluna-un se adreseazd la apniearea amiryefrr{i ol'nunua pe inta"eaga

durata de viata de na perspeativa hionogiefr / ffiziah, aomportanxentanh, socio*

auifiiranh, gi unnnanristd, cu atem$ie aeordat6 mevoiior umiee gl comaume ane

tuturor oamennilor tmtr-o varietate de eomtexte ryi eomdigii.

. ,\hordarea eonaplex6 a tuturor laturinor klmetunogiei cu spri.jlnul
speclailqtilor din to,ate suhdomemiile eomstituttive este eatea pe e are

dezvontarea discipntnei kinesiologie trehuie s6 o um'nezfr pemtm a desaifra

toate maeeamtsmaete iartame ale aplicfirii aotivit6gii fizice qi a ftindamemta
primaipiine gi momaele de apnicare tm relalie eu shmhtatea sau perfornnan{a.

" Cenc naai irmportante liiifu(\ eitate fneevemt im prezcnta nuerarc

dovedeso interesiln qi dezvoltare* pb n*o* klneslologia o are pe ptan

intermational. Reinterez oa filaldlamenta]e studilie gi ahordl6mlle pmvind

kimesiologia ffieute de prestigioasa editurd lHltmman Kinetie prin autorii:Shirl

(

lHloffiman, ,\dniamme lE"lHlardmam and Davld "T"Stemsel, Davrdl Carless, Kitrima

Dougnas, Tnaornas Battimenli $i an&ii eare se eomstituie ca sLlrse importamte de

lmspiratie si doaunnxenntare"

d+:)