TE,

INHL.{TI.{N{[$C.{R]E - EXERCITTTU lFlrZnC -

ACTNMIT,ATE FNZ]IC,A - STAPiE Dtr SANAT',ATM.

Capfltoilufl dezvontfi urmnffitoanele

de mfl$aere. Rolul nniga6ria im actlvltatea fizle6"

,\ativitatea fizia6 qi s6aa6tatea. Diri"jarea

vy
= voo
vx= vox

€l

,0
Vro \ ru,'lr*
bahstrc&
1

P'

ccNCtrPTUL Dm MI]r$CARIE
Mlipcarea inasugflne ffiflosoffia6 e mnaterflefl gfl exflstem(ei
(
Dln perspectivh ffinosofiah EX{STEN['.\ este o oategorie filosofiah ae desan'ie
nwnea obteativfi, ian IM,\TERI\ ql natura sunt eomcepute oa expresie a

existlemrtei nmaterien.

44
 N4lateria ,,existh" ea SUIESIIAN{'A sau CANAF.
suhstam(m exlst6, (ca f'omaae de existemgfi) aa tipuni de sisteme aa per[iaLnie

ellemaentare (atonai, mtotreoulle), aelune" Crganisrme vii, soaietate urmam6,

sistemae geon ogtae, astromro,maiee, pnanete ganaxii. ete.

Cene naai innportamte caraatemstici ane maateriea sunt, dan perspecrlivh

flilo,sofieh: tiunpal, spm{iwl, nnigcareu, eawzalitmtemo legitarlea, srlrwctwrmlitatem

im lFinozoffie Ndiqcan"ea este ,,o cattegorie finosofiea eare fmgioheazh toate

salalmahhrinc sa proaesene e&rc au [os in {.Jnai\rers" (DEX) este un maod de
EXISTENTA al mraateriel fua fomae vantate oa tipuri de muipcare:

- rnigcare nmeeanniefi'

- raaiqcare chimnia6r

- m:iqcare ibioJioglah

- naiqcare soeiand

L Irllflrycarea dflm pumct de vedlere ffizfla - maecamfle

Adlqcarea naeaamlad poate fi reprezemtath la mlvet mnrlcro ca rnaiqcare atomaich,

nqonecunarh. lla miven maatemal --ohservahil, de exisriemgh a suhstan{ea, aoqpuri

e1e maturb sonid6, niahid6, gazoasd formeaz6 eategoril distimate im fiziad dim

pumct de vedere an studtunui gi maecanioii aoestora"

Exastd gi una nivel mnactro? pargian ohservahil - cosmnla ?m eare maiqearea

pnanettetor, coqpurinor cererytl, galaxiinon g"a"na"d", sunt ohieatul sttudiunrui unor

diseipnime gtiimrlifiee"

Mltqaarea ahflmmiafi * este naigcarea dat6 de transfommrfrrile calitative sruferite im

struafura maateriei suh ae{lwlea iominor, radicalilor, atomninor, naolleaunenor saul

energiei" Ct:rimia amorgamioh (mimeranh studiazh tramsfommdniie ?m nafiird, a

L elenlentenor ql conmpugilor alrylmaloi"

45
 Ckimniu orgmmdcd sc distinge prim studir,l eonapruginor carhoaauXad qi studLiaz6
hidroaarhurine, iar hioakinnia se apneae6 asLnpra procesenor ahimiae ce aul floe
ln orgamisnaeie vii.

Mlipaarea orgamf,smeloir vii * hflologicfl

Nfiflrycan"ea lBflologicfi este cea rmai cornpnexh fommd de migea:re reprezemtatd cle

elemente defimitorii: VIAT'A qi n CCON{CTIE, ea atnihure de seamah ane

maateriei vii im pro,oes eomtinuu de tmaoire, cregtere gi dezvoltane.

Mligaanea umanaffi (omarui ca orgamisma vita, comapus hionogic) ,,estc rezunfufuil

dimtl'e unirtatea hioiogio6 gi maediun ?m eane aetiomeaz6", este o corena$te

fumafiona16 intlegrato,are tm naediiu matuiral], soefiafl, edlucatflv, spor"tiv

Dirn punict de vedere evolu{aonist Sneerebmn s6 faeemnL o legdturrd ?mtre aparigla

(,_
qi dezvontarea fommeno,r de V{,\[A ryi {-OCONdOTIE" Asffen in oeeallul
pninaordial pnanetar priaata foml6 de maigcare hiologiefi de na ,,aparigia viegii",
(pnotozoare, lEugnena verde) a fost mnigcarea fua meedlutr acvallle.

caraeteristica de miqcare este dlezvoltath dc regnul animal tmlde anafihicni

sunti primii care au euaenit uscatun iar apoi reptilele p6s6rine au dezvoltat
fomale dle mlqcane, noeomo$ie pe useat gi im aer.

n-oconao[la hiped6 apare o datd au aparilia omnulltu, aa elcnaemt defilaitoriu.

scoprun pemtnu eane omrLln face depnasarea a evoxuat de na een dle consenvatre,
supravie$uine (edurlarea llaranei, adhpostuntu, proteegie pnin depiasare (fug6)
pemtruL evitanea penieotenon apol ea maiqedri sub fomre de niupth de aphrare qr

ataa tm procureree hrareei qi vdnhtoare"

Culegdtoriii, agrlcuntoril, vAndtorii, eonforml prlr:nii diviziumi a mruncii a adus

(_
foraale moi de migcare efeatruat6 tm seop produetiv, imtlen{iomat, ian fomalene de

nupt6 se dezvontd pran coanponemta soeiand a aativit6qll ?n ga"up, prtna cooperane

gi aspeate de taotied de nupt6, n6zhol, eucenil"i, ap6rare a teritoriunui propmu aa

4]6
surs6 de via{6" ,\pare migaarea eu valen$e dle eoatauniaare gl art6, dansutr,
obieeiua"i , tnad4ii, forme de expresie artistied pi renigioas&.

Nliligaarea soaflaflfi * sumrnfi de eomnpontannnemile

Viaga maatemanh ql relagiile soaiale au eondus na progres socian permtanemt na

hunbstare, na aparilia wao,r efecte ate acesteia qi a fornnelor de prorlec{ie prim

exerci{it fiziee, retaNane impotriva stresunui. "Acea sunafr de eomportamaemte pi
ohloeiuri soaiane earaeteristiae practiadrii exerciltilor flazioe a aativitm{ii ffiziCIe

a comdus la pereeplia soelalfrL a femomaenuLlui dLe activltate fizia6, de aarr-ln:urlLhri

teorctiec Al praetiee imtr-o ,rcunturffi ffi2flcfi qfl spont" ce exprimfr acumaunfu"ilc

dle vanoane ane domaemiului" [ra comtext de sinrtagrnd g6slma ilrl DEX :

,,Culturd fizdcd : dezvonmre ammomioas6 a coqpunui prin spont gi gimmastiah,

at6t pemtru imt6rirea gl aalenganerea sdn6t6gii, c6t qi pentu"u fornaanea aanitdEinor

fizice neaesane ?n nataraed, spon"t etc., na aare se adatag6 haza maateriaih,

cercetare& gtiimgifrcd, proeesui de fomaaare a speeialigtiior; discipilrrh care se

oaupd au aeeast6 dezvoltare; eduaa[ic fizie&."

Renagfla m.f,qcane * aatflvfltate ffi2flcfl

Nzfigearea este Sngeneasd oa modrfiaarea poziliei segnnentelor sau a aoqpului in
fumc{ie de un reper" fl/zpcarefit este aomdigie meeesard dmr ma safietemtd
pewlraa cd mu oriae fel de nnigaure este martivitate fizied,.

Aatlvltattea ffiziad este maiqcare vonuntar6 ou efeat lmtengionat, eu saop dealarat

de a atimge um olbieativ preais ?n sport, im exerailiu fnzie hemefia tm shm6tate,
sau Tm oriae anth sflenfr a expemetagei de viag6.

Fmnclpalun suhieet pe aere se foaailzeazh studlul }<lnesiologlei, este

ahondatt dln prisma numaeroasele fa{ete, umghLiuri suh eare este privith esenta
domaemiului educa(ic fizieh pl sport, prinaipanun mijnoa de stimunare adia6
Activfltatea Fizficfi (Fnaysflaan AcfivrS) gi lExercfi{iun ffizie (pilaysflcan exercise)

4tl
 Rolun migchrf,i tm natflvfltatea ffizlcf,
N{flpcan"ea dam perspectivd urmam6 hlologlch im relagie au aetivitatea fizie6 este
o eondlgie NECESAR.A dan mu S{JF{CIE}ST pemtrur defimlrea ei aa faaton de
oauzallitate pemtm aativitatea frzie& eu efeate seo,mtatle ctmoscute im tenapie,

sdmfrtiate , perforaman{6, sau om.ae alt6 fommd a expememgei de via!6 crmn an fi

aetlivit6gine de viagS zinmiee (ADn ), casmic, gospodhresa, pregfitire aninaemte,

cump6rhturi, gr6dim6rit, iaagri"jire persomalh ete .

NU CIIzulcE N/nn$C,{RE lESlllE

VCIN-UNTARA cu utl scop hime preclzatl gi
de shmStatle, de imstruine, s&u reeulperare este

Mlflgaarea umamfl este definitd ca oriae sehinahare a poziglei eorpunui sau

L segnaemtelon tmun fa@ de antun sau in raport eu maedirul

Mlflrycarea umam6 este rezuntuftin mnohinizErii gemenane a emergiinor qa structurii

func{aonane gl exprirmh potem{ianun imdlvidual in reanizarea:

- cforrtunui de perfomaaamgd sportlivS prila aativitate fizled

- efortl-unui de pneg6tlirc Ai mcn,tlmere a aomdi{iei fiziee pmn activltate fizrah

- etlbrmnui de reeuperane ftlme{iomanfi prim aetivitate fizioa
- efortunui neeesan" zilmrc pemta"u 5aoand, pnofbsic tinap liher

N{flgcanea umanafi este aspeetul vizihin al comduitei eu caracrter stiructural

fumegioman (M[6rza, D. 2009)
N4lflqcarea ummamfi este rezn*trtat al intenaegitmii eu maedrun qi rbspunde tra

nevoine iradtvidului de adaptare, im.tegrare, rhsptms la sonloitfrrile externe, ea

i
sarcimLi nnnotriae prin solu$ii de neiqeare ea nhspumrs adeavat reglarl intr"-uln

lpermnement feedhaaik.

Nflflpcanea ca proces de adaptane (lM6rza D, 2009) lln aaest eomtext maiqcanea

este pmvitb in semsun de:

d]8

I
 sistemia etl intrani (stlrse dLe
- sistemn im eare organismul umaan este orgamiizat
qi iegiri NdI$CARE''A ca produs mneeania de
energae - apft, tuara6" oxigcm,

adlaptate rhsptlms tra situaqii. stimuii

-Comtrolanmeditrnui,ohieete,meateniane,pefsoanxecue&reirnter,ac{iomeaz5,.

CoNCE]PT]EA[,tr1P,{TE]RN-UR]llLCIlRDEMISCA]REllqnmcmpnmm
DNDACTNCA
*COPtrC n992' SKln llhenmes'
(dup6 Connmcil om Fhyisflean trduaatiom for Childrem
physflcal educatiom progrem fon ahrildrem)
m@veflI0emt comaept nmd Natiomal Stanadards -
Nrllfl qeffi nfl de comqtnemdzare
spa{i\l timnP. nocaitzare
dlnecgie

nivenuri

traiectorii, rmhnimle

Nrflflqc6ri de floconmo{fle

n:,ers, aiegare

shnittarfr niherd 5i peste ohstaeolie

galoP : tlma6nine

N{ipafirfl mommnamflPunaffive
tratoaraeri - r6sucire

rostogolLirc

eehitrihru

sfrrittlrh aterizare

Ninfl qc6rfl mamiPrulatrive

arnnrlcare - Pnimcierc

io'vire

trae$iuni ilrnPingeri

drihning - vtciholLare
trovire ena raeheta sau eros6

/iro
 trxERCnT.nUr F.IZriC : .ACTIVITATEA lFnZnCA $[ SA]{ATATEA
trxencf,Sul ffizfia este mf,Snocun de haz6, conmpomenata opera$flomanffi ryi

flmrtlegrat aetflvitfitii ffizflae"

Exencfl(irul liizia este Smdreptat deffinitoriu spre dezvottarea CONDIT'IEI

FnZnCE gemeratc pcmtrur shm6tate qi co,mdlqiei speeiale pemtru perfonaaanf6.

I[oate e]lemeemtene utilizate ACT, AC"['NJNE, ACTIVITATE definesa sfera

voltmtard a nnigoSrii ultaarnne (N46rza D.,2009), astfen exerai{iun fizic este
ounxoscut ryi apreeiat penntmr tfume{ia sa didactiah, pentru fumc{ia hiologlod,

orgamieh -
adaptativd Si prim porlcaagianun de repetarc sistemartisfr cu
posihinitatea de a comstmti, diversifrca, adapta 5i genenaliza (Draglea ,\",
leee)
trxercfl(iun ffizf,c prezlntfr o ?naahinane eomrapnexd de naigcbri naturalLe sau'
L enahorate ate segmentelor gi eoqpului, adaptahln na seopurl sl ohieartive dtverse

fm strdnsd negfitura cu situatiine comorete de exersare.

Com{flmutrufl pfl forma exerefl(fluflufl ffizfla stmt denlmaltfini ao{xeepmane privirnd

earaatenisticine de structurd inrtemad, ascunsd gi extern6, vizihil6 a exerci_tiunui

fizic.
Congtnutun reprezimtd eonnnpomennta gemerald gradun de sonicitare pi efortu.tr

tradus tn maiqcaa"e at6t frzie e& vo,[tml, imtensitate, eormplexitate, dar qi ea efort
psihic vonitiv, r'motiva{ionan qi de oniemtare congtiemtd. Com{inutun este eauzd,

paflle& interm6 energetich" Cea aare faoe posihilfi exprinaarea IFCRIVI]E{ ea

parite exrtenmd vizihind. Fom:raa reprezirarth mao,drui in care se sueeed fazelo,

meaamisnaun, ffiaieotloria, ritnmul gi poate ffi exprimath pnin pozigia aorprului gl a

segmaemtcnor direegia qi amplirtudimea ,mige6rii, fo(e, ainemaatiaa ql dlnamica

maiqa6mi.

Co,m$lnriltul cxerelginanur ffizlc este stirarul responsahll de reallzarea efeatetre

adaprtative at6t in sfera somato - func{ionanh dar 5i naotrie6 gi aoglltivd.

50

I
 PruR.at{nDA ExtrRClT tlm()rR $[ ACTIV nTATn r" CI p. FnZi C E
F i RAM @A IAGTIV Ti-Affi [ FMC iE

,,w ,#tr ...

acryrva fa 6Ep6fl7aRA

O9' F€ AdF'AtrAM
A€TMlTAfr AE BilEEffiTS6 ruETA 6J
Golr-. R@B ,fuEXIBM7Afr
€ECFEEFE
&fflrrc aewvafl,
re64
6AAOtM

3-S oEt PE saPvawm 6reFI F€EE€A'ry, @A FffiE

aeTMtrav, gE AWW&F' UN 7O7AL DG N QE N'WE g6ae
ryP AEruA

PircARE, eW, FArr&, UPA&F& #Aptu@p, t@t, TENG, AAW, AqW

zt@@

K
FACET' CAV M' WLfl PAA'

ALE@EYI P€ A&Ri @ eg u@{a Pwaael rfr paFKw w, a&&eTtwRNL pE 4@a w MatM

L Dttlp6 ,A"mlericam Colnege of Sports Mediaime, 2007, adaptta't

Flnamida exerai{inlor fiziee este o inncercan"e de a ilustna graflrc, lmtruirtlv

aatlegornine de aotivrt66i flizice, evanuate pe haza de EFORT 9i T"nNdF" Gradarea

pormeqte cie la nivetrun de haz6 rumde avemr efort recllm (activit6ti zinniae
) efort
redus qi ttrmp lumg de praetiaare aativitdti de ip acroh) gi erepte progresiv prin

cfoa"turi intense gi durath maie6 de utinizare.(aativitdgr de riip fbrg6 rezistem(b

mruscullar6) V6rfuX piramidei este ocilpat de neereene de tip sedentar na eare se

llmpunae ILIAdIT^ARE a timapului aloaat" Reglla de hazh este: N4lqaare munffi, -

repaus edrt maai pu{in. Se iracepe aL} un program shptdm6nal de acfiivitatte ffizicb
plaodrad de la haza pir"amidei na eare se adaugh progresrv aativit6$i din panel,

pe mhsura areryterii aomdlgiei ffizitee, asffen ?rna6t ata efirtaeestiea siilmtl mai na haz6

cu atl6tl ne anocfinn un tlmrp naai lung ryi eu e6t sunt mrai spne v6rf ne aloefrm un
tirnp rrmediiu sau scurt. (drilp6 U.S" Cemtens lior Disease Conatron amd Prevemrliom, c&tre

pnevede c6 alegera se face im fumgie de posihinfltfiginre tmdlividluale qi nm oniaare dimtre ene

cantitatea d1e mnunnafi este estirmatt6 aa fiimo1 egal6)

J.I
 Clasflfficanea exeirei{ifllor ffizflce (dupd Grigore V. 2007)
Dflra pumctt de vediene allstnuetunifl ryfl llonmefl:

V exeroilii amatritiee pr giohale

V exerei{ii simpne ryi eornptrexe
V exercigui standardazate qi variahine
V exeraigri speeiale
Dupfi gnadlul de co,difiicare:
V exerei{il aru eodifliaare lartterm6
V exerai{rLl ou eodifriaare extemlh
V exerci{lt ou eodifraare nniixt6
V exeneigii ffird eodiffiaane
V exerei{ii au eodlificane striat5,
Dupffi aalitfl{flle nmotrflce im{nmemgate.
(*_
V exereigii pemtu"u fCI46,
V vitez6,
V rezastlen{6,,
V coondomare gi st^rpne{e,
V mulltipnene non eonahima{ii.
Dup6 tipun de f;racfircfiturffi adigflomalfi:
V excrci(ii eu partener,
V cu 1hanter"fr,
V au mimgi rnediainale,
V saci eu mislp etc.
Dupfi tflpul de pregfitflre.
Y exerailii pemta-ua pregdtinea tetanlch,

V taatiaS,
V ffiziatu,
V arctlistieh ete.

52
 Dupfi gradul lor de specilfficirlnte se distimg:

V exercilli p,a"eghtitoane generalLe -

V exerciqii pregfitltoare onieratate
V exeraigii preghtitoare speaifioe
V iExerci(flfl dle comcunns. Fresupun o stimarulare sutpnimmentar6 ca efeart al
stress-ului dc compctigie. Aaestea pot fi:
- exereigii de amtremamremt - de tip eompetittv l

* teste de amtrenament
- connpeti{ii pregdtitoare gi de eomtrol;

- compettgli pnineipale
Dup6 sflstemene hflologflce sornicitnte;
V exeroi{ii neunomuseunare;
V exerci{ll eardio+espirallorii:
\
V exerei{li endoerlmo-mnetahotice.
V dup6 matura aomtn"aa{iei mausctanare:
V exeraigii stattee, exeraigii dinamaioe gl exerellii mlxte.
V dupd intensitatea efortullui ffizie :

V excnailii mnaximaane, exercilii suhmaaximane, supramraximaale

ee_n-mnAfllmmpEUtrytglterflu de clasf,fficare
Astfel, putena oh{ine urmahtoarea anasifieare :

V exercilli pemtm dezvontarea aanitdlinor rnotmee;

V exercilii pemtm vitez6, for$6, rczistem$d, eoordomare
V exeneigit pemtru dezvonmrea fizied amaoraloas6;
V amanitice (pemffi"ur fieeare segnmemrt al aorputrui);
V simtetiae (pemtra.l rmai maulte gflilpc rmuseulare gi segmnemte);
V exercigii pexntrtl ?mvhgarea qi perfleagiomarea drepmndeninor motmce;
V derprindeni motmce de hazd
V deprimderi maotniee speeifioe umor sportun

35
 V excrci{ii pexetru dezvonmrea capaait6gii dc eforrt;
V amaeroh anaetacid& - dunata n-20r see";

V amaeroh traailaoiu6 - duraila 2n -n20 see .;

V aerob-amaeroh (mixtl) - drurata n2i-300 sec.;

V aerorh - durata peste 30n see"

V Dup6 fr-rmcgiile ?aldepnimite, exerailiile ffizice pot fi: imtradwctive

(preghtitoare, eun"rn sumt cene de ?ma6nzire), repetittve (dle flixare a
maeoamtsmaului de hazfr) asaciathte (de favorizane ai

trarasferunlui\, aplicative (la situa$ii tiplce sat-r naodifiaarle) , u"eatfve

(suhfommadejocaneator), de frutrecere (conapetl{ionane s&u mon

eomapettigloalane), de recuperane (eomapemsatorii), de expreste

corporald ete"
V Dupd sltruatura soeiald de efectuare a exerclliitor, acestea pot fi
(*
indi.vidwale qi fn grwp, dernixtate (h6iegi / fete) saru mazxfe.

V Dupd flomma dle execu{re, ecestea pot fi tipizate semitipizate qt lihere"

.acTnvnTATEA rFr%rrcA sn SANAT.a'I]EA

Acttlvitatea ffiziafr im nelagie aru sfuadtatea arc ea ohieetiv pnimeipal o,ptimaizarea,
dezvoltarea CONDITTET FIZICE GENERALE" Ac{rrunea este eomapnex6

eanlinihratd pe togii iradicatorii oomdigiei fiziee gemerale sau FnTNESS*runui

GENERAI " Acerytra sumir
- nezlstcra$a aenohfr,

- nezistemta rmuseutrand,

* vngoarea,

- putenea,
- flexihinitatea,
- vlteza

- aomnpozigia aorporaflh.

Edi
 Ueaurl dintrc indiaatorii despre oatre s-a vorhat meai pugi qi pe eare il eonsiderhara

esengral este CCINdlpCIZnTnA CORPORA{,4

Cfintarele fimteligemte ,,SCALE" de tip lEody Mlamager oflerh na domriaintu o

aaletod6 de m6starane eunnosorlth suh mumaeie de Amaliza de nmpedan$6

hioeteatrica (Bll"A) Aaest sistem se hazeazh pe unx aure{xt de imtlensitate foarte

maic6 aarc este trinrxis in coqp, prin t6lpi gi eare imt6mpim6 o rezistemgh rrnai
maare tm {esutun nauscriliar (ou um eongamut ridicat de lliahrde) gi o rezistem{h
eneotmah naal mieh prin aomapomLemta gnas6 a organlsnaunul" Folosind tlpare de

aancun hazate pe nthrimai efleetu"ice aorenate experinaentan se o,hlirrne prin

mafisurarea rezrstemgei na curcmt pi canihr6ri ale v6rstei, stdrii die mutri{ic, tipunui

de efort pnactioat. Se na'nhsoair6 aantitatea de mas6 aetiv6, muscuiarfi ryt untemor

eantitatea de gn6siltae sl apa a subieetuliui.

(* rPARAnylilETIzurn AII CCN{rPCZnTnrEn CCRPCRAI tr $I STARnn DE

*x-.x
SA\1\A\ ]IA\ ]L ]L

Grdsflmmea conporanft : este cormpusfi dim dou6 aategorii de enenaemte

grffisflrmine esemfrane locanizate pe orgamele imtenqe qi m6duv6 si gnhsimaine de

dlepozflt care ml sunt atteeva dec6t
aeumunEri de {esut-un adlpos"
"\cesta se
dezvontd de regunb imjuarun orgamenor qi suheutanat

flr1lasa miom-grasfl - este fomn'latd dim compomemlta pnsivfi oase, nlgannemte,

tealdoane, orgenie lmtcrme, dlmgl iar mmasa activfr, naurseuelar6, cste cea care
reallzeazfr mraiqaarea gi eforfun, este cea eare suferd eene naai naana vaniagii im

timap. Scade permamemt cu vdnsta, este fiialegie de starea de nrratni{ie qi de

amtremrare tn actiivitate ftzieb" fesuttan adlpos se dezvoltd pe de o parte pe

seamna mrulnadrului de cenule adipoase eare stahilizeazd incd din perioada

aopinSriei, iar pe dc anffir parte {es-ult-ilan adipos se dezvonffi pnin aneqterrea

dim'lemsiumilor eenuieno,r existente"

55
 Cnmtitlatem de ap6 * JPro,eenta3"u[ de apa repnezint6 eamtitatea tomna de tria]rLide

din eorpufl tnaei pensoane exprimata ea proaemt dim greutatea torlala. Este
evrdemt o6 ongamisrnun un^ram fiimd anadhait ?na proporgie de 60 * 7A% dara ap6,

aceastd s5 joaee um rol imnpontant tra maetaholisrinui eelunar asigun6md suhstnatun

citopllasmaatic ae detemmin6 furac{ionarea efrialent6 a eenulneior qi lesuturinon.

Ilmdiaaton afl IFIIT'NtrSS - UILUI GEI$I0RAL (,Amtremamnemtuil de comdflgfle)

lmdflcene de mnasffi corporallfi ([MIC) este un imdliac de greutate/inhnlime

eorenat cu un faatlor de ma6mmae pentrul v6nst6" [Nr[C este freevent fonosit penntnu

a dletemmima, exeesun de greutate qi pemmrite ooffinpaurarea de adipozitate na

persoane dle diferite tmdl{inai gi grerut6{t. nM[C este destun de exaot na persoane

neantremate, dlan devime eomtostahil na persoame eu nTnasa mlruscrunarh eneseuta

aare pcxxtmr aceiaqa ?m6fl{inae naportun cu greutatlea ilcalifia6 supraponderal sau

(*"
obez" Nu faae diferenga de eompozllie pnivimLd proaentul de naasa activh
n"eportat na proecntuln de maasd gnas6. Astfel dctlermainS::l1e cu ajutorul

Gnfisfirmea corponanfi QEody F"atl) Corpun uman esrle aiaStulit dimi, pnirrtre

antene, um proeemt dle g:rhsimae. ,\aeasta este vntan6 penetnte o viag6 s6n6toas6,

furacgionan"ea orgamismululi - ea prote"jcaz6 artiauna{iitre, organcle vimne, ajuta

na regnarea tenaperaturii coqprunui ryi ?mmagazinal"ea de vatamaine. Cu toate

acestea, eantitatea de (esut adipos dim orgamtsm prea rnult sau, prea pugln, ea

grhsinme aorporana poate fli d6unf,toare pemtnr shndtatea. Body Fat, nmdsurat im,

lpnoaennte oferh o nniai hum6 nadsurh a fitmess-unui dec6t gneutatea.

lPflendere im greutatle mru dfr nadsrura daad se plende nlnasa musouXara, sau
grdsinae, asUten se poate asffen maem$ine wa proeent mdleat de gr'6slmne, ahiar
(*
elacd saala imdacd o "greutate nornmana".

Apa dflmr orgamflsmn (lBo,dyM/ater) Caaartitatea de ap5, este eonnpo{xemta eea nraai

inqportanntfi a greutdgii oorporate. ,\eeasta reprezint5 nnnai mnmlt de jumahtate din

56
 gneutatea totalh gi Epros{pe dou6 tneiraai dim maasa nauscunara satl predonaimant

amuseuiard" Apa iradeplimepte o senie de a"onrLlr.i imaportante in orgamLism: T"oalre

aenunene dim orgamism, ia mivenutr pienii, gnalldene, maugchii, oreier-ul pot

ftmo{ioma ?la m,lod eoa"espumzdtor mumnai ?m aazull ila eare aeestea au un mnediu

de aph suficieart. Apa de asermenea, joaed un rol vital iaa regnarea temperaturii

aorpunui qi temmoncglare prim tlramspira{ie.

Rata maetahorflfica hazana @MR) ]Rata metaholica hazala (BN,{R) estc o

estlmaare a energiei (mhsurath in eaflonii) depnnsd de organisna, im repaus,
pemtrua a maemgime fumcgiomanea mromrallh a orgamrsmaului. IEMIIR reprezimt6

aproxinaatlrv 60-7CI% din oaloriine pe care organismun tre f'onosegrle qi imenudie

hhtaia iaaimail, resplr4ia, 6i mcn(inerea tlemaperaturii" BNIR este infnruen{atE de

o scrie de faatori ca v6nsta, greutatlea, tndn{inaea, sexun, dletta gi ohiaeirurine

f pmvimd praatiearea exeraigiinor fiziae.

IEvanuare grfisflmne vflsaerarla Grdsiraaea viseerana este situatd im cavitatea

ahdomarman6 (zoma stomraaeului) gi imeonjoanh orgamele" Cu edt naai munM

grdsime visaerana exist6 o gamsfr maai mare de a dezvolta rezistemta na imsuniraa

(care coraduce dc tip 2 dlabet zaharat), holi de imlmaa si a tensiunil arteriane.

lPnoaemtun de grffisfinale conporanffi este o nnfisunfl a mflvenunufi de ffitlmess,

deoarece este stmgurui rnod de mSsurare eare aaneuleaz6 im modl clireat

eomapoziqia unei persoane, relaitivd ffird rena{le au in6l{amaea sau greutate sa.

DNRNJIA]RMA,\NTIRtrNAMItrNTULUJi DE CCNDNTrc ]FNZNCA

Orice denmers orflenntat c6tre apflflcanea aetflvltfi(f,fl ffiziae inn rena(fle eu

(-_ sffimffitlatea pleae6 de la urmahtoanele reaornamddri lmdlea(it gl dlreetrii de

aagiume:

5V
 Evaluarca st&rii de mutrigie, allef;,tr"tirea umei diete uqo hipoaanorich
plec6ndl de na nivelun neeesarului zilme
Determrimane meotiva{ionaid de restrmeturare a oonxpon'tanxnemtunui

anlm:lemtar'gi treaenea c6tre o atimaenrta$ie s6n6toas6 im eomlloina{ie au um

stin de viat6 aativ

Comtronun perm"ramemt an conapozigiei corporane gi evidemgierea

temdim$enor de scddere a masel grase gi are$rterem tomusutui gi maasei

aetlve mnuseLnlare

Evitarea mor dlete seven"e cur defieit aalorie dranoatic aare detemadmh

mnccaraisnme de protee{ie a orgalaismaului gl autloreglare na nipsa de laramfi.

pr"im schderea ratei nnnetaholisnxuiui hazan qi cn"eqtenea, intenstfrcarea

aaflumii enzinaelor dle stoeare a grhsilrnillon" De asemenea dliete]le sevetre

cresc apetitlun, scad energia, pofta de via!6, ramdamentrui ?m activlrlate

(__
profesional6 qi aetivitate fizic6.
Dieta severd duee gi la pierderea nmasei mrauscunare aative, arderea

nau5ahlnor sqnaenetuai din lips6 aatoriad oronlch.

Se rceonnand6 diete uqor naipoea1omee qi pe temxnen nung eul formnarea

o,hiqnuiaagei de aniaarenta(ie sfim6toas6

Aativitagitre fiziae reaomaamdarte trehuie s6 ac,taoneze ?m trei dla"ea$ii

pa"ionirtare;

n. ,\rderea grdsanninor pnim exereilii gi aettivrtd,r de tap eardio, cu efort

aeroh de imtensitate maic6 qi durath xn&,re ee stinquieaz6 ardlerea
grhsrmllor, crese rata maetaholnsxxluiul hazal, intemsi{Te6 aa{iumea
enzimetror de ardere ee stimuleazd mettabotisnqul lipidenor"

2" lExereigii eu greuthgi sau aetivlt6gi de foSA ee stimuneazh contracgia

L nanaseunard, tonieitatea gi creqtenea masei aatrve" Nz{asa nTxuseu}arh

se c6gtlg6 greu ql se paerde naqor. n-lpsa dc rmas6 mausctalar6 actlvh

detemainfi remun{area la aetivltatlea fizia6 qi duce tra nipsa de putere,

5E
 emergie tripsa de poft6 de via!6 ahiar pemtrua aativit6gi eotrdianh de

rutiarh, ryi ?ergrijine persomalfi

3" Exercigii qi aativitdgl de tip stretehimg sau de naohititate, penntnm

rmemfimerea anmplitLndinnii de rmiqcane ryi enastlaitbgii mnuseuiare imr

nimaitene aeceptahine vfu"stei"

Dleta eehllihrath cu dcfioit calLoria mie, eu atimemta{ie s6mfrtoas6

atrhtuni de aetivltate ftzia6 efeatuate pe temnem {rumg detennaimh

salairmbBri ale stilului de via{h qi ereqtea"ea aanit&gii viegii

Chiectivele de men{rmere a greurthftl coqpo,nale qi a aomapozigier

eoqporalle im limite monmale se stahilese gl se urmnhrese pe teramera numg.

De evntat episoadene scun"te mai anes pe haza de dret6 severh eare

sllhhesa orgamistmull qi il dleregleazd fune{lomarea" Drupd astfell dle

eplsoade revemirea la staturlun imigian se faae napid cLn unn pnus ca

L rezerv6 rezultath dim maeeanisnrxene de proteclie qi regnare ane

orgamismunui" ,\aeste episc,adc de sndhine im'gr6rqare eumoscute im

praauoh domemnunui suh dentanalrea de ,,yo-yo" ao,nrtinuh ffir6 efeart.

penffu nxnun$i de mai naulte on pe parcursurl viegii cl* efeate in

dlrrniaauarea capaoitSiii orgamisrnulut qi a naetahonisnaunrui na fiecare
imeercare

Fierdenea de ga"hslrne trehuie s5 fie obieetiv pemalament qi sd devind

memtalltate, ohlqnulm{d
lllugetaii 5i maasa aativh trehuie eundvath pemtnamenxt, mai alies a6. odat6
eu v6rsta apare feraomaemui de pierdere natluralfi a naasei eative $i a
for{ei aeea ee nirmiteazfr drilrata vie,tii aetive cu efeet ?m linaitalea

de qr aefiune eu efeete in ealitatea vlegii pi

L nihent6grii

participarea
meigcarea

na viaga soeial[

qo