FACULTATEA DE MEDTCTNA DENTARi.

SUPORT I)Ti CURS

PS TOL(X;t\ \ t)tC A I A
I\rhologa t)redicald esle un doncniu de inteNeclie dirtre mcdicina pedeopate$i psihologia
pcrr.rlii I socra a pe de altd parle Fla abodeaza omul bolna\ irlr o viziune tfidimensionaii compie\a
$i rrlegrirli\a. sonlato'pslho socialar. IrsihoLogia rnedicalar adopt, ideea cA atet co[pu]. cill !ii minlea sunl o
slruct ral r(li!lribil?i.
Irs(. ramrrm psihootier carc cerceleaza psihjcul ii coniportamenrul persoanci ii condilii de
,.rr l.l tr l. j, .. ..r.,IJ.
Donenii de cercetarc
psihologia omulul sirrilos $i a bolnavlrlui t45 de agr.silnea somarici sau psihici ir eleclele
psilrologice ale snta nlei in dirersele t'rze de evolutie alc bolii;
\olulii lehnice de speclalftalc penlru pre\enirex imbolfA\'irli $i a cofsecirrlelor Jlirii patogenel
r. rriile boln.r\ului cLr pc15orrrlul rneLlico-saritar, tarnilir. arnbienla;
r. r! . nrcdic,plcient ir elehor1rrcl liiigrroslicLL]ui. de\tiiurarea aatamenluiul;
-rr !rLrar.ii cof L'o r rLi li,rii |\ih c Ir condlllil. ac 'pi(Lr1 tl desrLIe nli:
- ll.r(n jj psihici fl lne.rL| sDr(]:. |rolLr.cr i lulbUl1irilor:
l)r)hlemrLlicr dc falrLra pslfologici.r pdesiLLnii de rrrcdlc: so iciliri psihice, elecrele ic! !hatii
a\trprr int.lrililli tl.zicc si psil)icedle pcrsonalLr u nedical.ror lr slalirtLrl- cauzele prcdroerii de erofi in
praclica f.dicalii (malpraxis. abUz. clicali
- lrL.lorl carc asigL[i etlcicnla nedicamente]or si a inle ,enliilor rehnice de specialilale. etaclele
iccurrdiltc iuu Ilaoebo al. accstota:
rietodrle $i tehnicile ps holop cc dc itrlamefl ii de re.Upcr.ue.

AC'I'IVTTATEA PSTHIC-i

I\ cul rcprczirrla arsarrblrr de \tiri. inrutir. tinorrcre ii procese subiecli!e ce depiid

lr cLr
necesitalc .le necanisrrelc ccrebraie ii de interacliunea cu lumea obiectivi. indeplinind finrclii de
rrpL,riare la lurne ii La sirre prin oricr)larc. reflectare. planillcare menialA ii acliuni iranslirrmarr \ -c rear i\ e
lI'arLl PopcscLr Neveanu. 1978).
('rrrct€risticile principalele
- \slefrrleschis.consriif!ifscrimbLri de cnergie. de \uhsranli $i inlbrnialiei
. \ \lefr riirxnric. c(jit51iIa if !or)t rui lr.rnrll nare:
\ nefr lripcrcornpl.\- cor.lirl linlr un rfs.rrblu d..lerrente Lrilale in interacliune. fiecxre
dinlreclencnle filnd ld |ilfdLLl orsislcnre(percepti!e..onceplualeelc.);
- \isterr rdapL.lr \,. aulor.gl0b l. consle if cepacilalea de auloorganiT-are (de ehborare. de
rcedeplare la loi lornie de organizare noi modele sau lirnclii inieme).
\iyrluri (forme) ile orgarizirii psihicului
er ni!cul irrcoirilicrn: lbnnlliunc fsirica c. cuprjnde errjnlirj- dorrnle. lrrpuLsrrrl. lendinle
rscunse. .r,rlllcle emolionale ifilnre .r e per\oiLnel. inaccesibl['corst;in1ei]
bl rivclLr rutreoristienl: li)r ratrLLne psihici ce cLrprinde irrJorrnaljl. inrinliri. d! onrr(i\rne,
dcprinJer. nonlaje ferceptive tl intr eclrale ce pol irna selecti\ )i clr relaLivi u$urinli in conlinulul
cofillrfleir tirrnra sLLperiorLrar de orgrLflzare |sihici prif care se retrlizeazi integrarea luluror lcnornenelor
\ ielii |\ihlc. ii carc lacil teazar adaptarer lndividului h mediul natural ii soclil
c) ni!eluL consliert: llnni srLperloara de olganlzare psirici prin care se realizeaz, inlegrarea
lutLrfor lcforrrcrclor \,ielii psilrice li carc licllileaza adaplarea individului la mediul natlrrai ;i social.
lndlcalonrl comportanienlal trincipal penln e!a r eree lirncllonalitalii conijtientului il
corstirLie:\/nrrd r. r,.g/,r i!iglcrrr) AcerLsta este eyidcnlirla prlf LLflnloarele: trezenia de sine
(iJcnllalcn eulLri. orienlarei in pxrprii per$ani. ol.iertarea i| lilnp. orie|Iare! in spalru. prcgunll
lrric.lirrlcl b osratlce:oricntarea rcilionali inlerpeNona a: ortzoniut jnlbrmalionaL (votumul de
.uroillrrc lcl)rl: lLrmea ilzicri,si $cletirte):ca|acilalca rerolurj\i (slabilirea cauzel(n.
e\eilnrcrL(clor. rcrollarea dc ptublcnrc. rcall,,rrca de conexiu,i ogice i,tre noli!ni. lu.lecdli. inlelegerer.
pre\ zlLrrcr etc ):oriTo.tul moti'a1ior).rl (dorinte. espimtii. id ealuri au!ogu\, ernxrea a,(oorcanLzarea
):
(.ollranda. conlr.(rl. reglire)rIlan Jicerex acliunlj shbitirca scopl Lrietc.
)i
Srrl1rx ae \'eshe eslc ca|rcter zitt, prir rcecx c, tinicljj c psjhjoe se clesliloara cu: claril.rte (acrelc
deo frot(r i surt d stincle ii inrr o corccri orjenlare)l lncidjrxte (orieniare in realhate oponuna
Si
eLler\.rarl: .ortro rLl raliLL,ii (c.re i.rnune respeclaret uror norme si vrLorl. in consers cu normele

NIodifi clri ale con$tiinfei

i\) ,\lodi/icdri norndle lllziologicel ale con,rriinlcj: Jomnut. \isul, hipnozal
l') \|ad;t;.;ni cnarnule ale co|iriinlei: aherarea geDdirii if concenlrurea atenliei. in
rerLnr r1irc. in Lrdccilir mi\riri ifrre cx.lzL'ti e llcte);perl rbarex perccpliei
^,artalji
rimputui: pier.lerea conrrclutuii
schiLrbx..r e\prcsillor errroliofaLer scir rnbarea imagirlii cor't)Lrl.tr dino*iurt perccpliveischimbarca
i:rreleJLLrilor sau serrnilicaliilor:rticrdrer conluficdriir hipersLr!eslibilitale (pier.lerea conraclului cu
r. lr '. .. ".'. r
.or .' .li: ur.,l Llred ur. r.c
r ) Slerilc de co lltiirrF aLlerar.il
^.r r1i
- obruTlir corsti irt ridicarea praplr lor senzoriale
- rcberL(llIe.r rcpreriIla o de\prindere de rcatilalc
1. porrelL csle o strre carxcl.tiTtti pri rtr o u$rtri dezollarlare
,)[)|ubr .llcr sLlr€ detcr.]lrirn(i dc coborArea nrnusrrlUl liIrclionrl
'\rut)oarer - narc c€ coistrtrric LL| erad acccnluat de tr lbl]ture a cor$llnlej in rxrc aclr\LlJlen
|s rorro()r. r frcrsoxnei parc st]\pefJala
:io})()r1] reprezinta o slare de sornfoterli patulogicii
!L\llcrdarea cornpletar a co|itiintei (srarea coniatoasa) sc caracterizeaza prinlFo eliminarea
l!rcliilor ! xtlonrLle (ipsihism)
- .onN reprerimi o nire parologicd a reuropsihisrrlrlul. alectand prolund persisrenr starea de
li
constiinla (pi.rcti. abolili1. irr mod brulal sau lenl. trogresl\r. iillrcliitc de relalie. dar cu relaliva pastrare e
liLfcllrLor \,.gc1itiv€ (if rapon cu gradrr dc protinrTime)

(lomponentele modrle rle rir{ji psihiire conJrienre

stali lnsusi . trisetui AclvitOI Condilii

tacilllaloare-
reelatorii
a'ag iti|e ‐11〕 lbュ
￨

- senzalla Oflini\nr opl ilurllr i -10C dcprindere

- perceplia ^￨]Vatale nnxi!.r1ie
- 1]tl]Ctl
―c lea、 :a
gendirea
- imaginalie

serltinrentLrl
vofrltL

― ´´
レ
 Structura p€rsonalitilii

aeccpliunea clasica pc\)r litrLl.c cne alciLuita din Ir'el .onponenle strucNrale: tenlperarnentul
if
ltxlura .l |.rIico,crlergclica .1 fer!onNlirarlii)r .rptiludiIile (sistemul iIstrunlenlal opera!ional): caracterul
(ii)1.fruL !lc.ltinrdini ii lrisatuIi volili!e).
T€mperxmentul se observi if manilestiri ale colrlpoilanlenlului persoanel ll nircJre
(pronrpirlLL(line[ ]nlensilalea li .luraLlr rdspunsurilor la slilnuli fi solicllAri. rapiditalea acliunilor elc'). in
lorhirc. iI g.sticil. Se relira la nnr.lul curr rcrclioneaza persoxna din aceasla perspeclivi in dii'rile
siLLralii: \;1,:zrL de desli!urare a proccselor fslhice (laliditarea percepliilor' a reacliilor molorii,
r,lifLLfsrriLor vcrLrxlc) l)€ aJerrrenca se reftri La lnterrsjtalea;i dlrrala t|iirilor emotiorralel rezistenF la
'
elirrL. rr itr'ci: echilibrul ti din.llnicr ])occselor rlecti\c: orlentiueir spre lumea exlerrra (e\lre\'ersie) sau
cer i.tcriorLri (in1ro\ersie). Ie|rpcramertul cslcln slrarsi lcgat i cu inninclele ii lrticti!i1a1ea dar
'Frc
j
! acti!il.ltee srslcmulLri neuro-errdocrin
.LL
se rc1cE polen{ialul inslnrmentel adaptativ cllrc permite individlrlui relrliTarea inrr-uf
Aptitrdinilc
rrLLnrii .iomeniu de activitare a LLnel pe'1lrmanle superioare rrediei popLrlaliei. Valoarea aptitudlrrllor
!elnrie pLsi if legalua direcri ou inrutirea opera(iilor ir1 cadNl rcalizarii unei sarcini sau activitiili. cu
ferlirnnurlir ii ciclenla desiisuririi unei acii\'itdli.
Cirttcterul, in scns lar.q. enc rrodul de organiz.rre u protllului psiho-social al peruonaliralii'
considerLrl Jin pcrspecliva Llfor norne,ri crl.rli !aloricc. Flcuprinde cofceptia general'r despre lume ii
\, rLar a fe\onnci. colvrngeriLc il :ienlierrl.le iocial_moritle.lsPiraliile li idealurilelf \en\ resi':ins'
ra,'rcLeri .lcsc,rreezi u. .r rsambLrL jnchegar Lle ltitudini. cdre delennin, Lrn n,nd relaliv stabil de
rrieflar. ri r.rpor'L.1re a onlrlui La celL.rlli. La societale. la sine insrLii. lnlre struclrrra inlern, a camcterlrlui ll
corrrprr.,c ri se i*p ica alituLlinca- respecli! Pozilia irlema ado,tatd dc peNoani lhl, de \iru'rl J i I car(
,l],

.l/rrr,/i/r.,r rcpr.linli o rrrodalit.1te de rapoltarc la obic.le sau liromene. prin ciLre persoana se
orienletl1a iclecli\ il se aL lor.qleTii prc trcrrlial. Aliludinea esle o pozili€ lata de cevr. nlanliaslati pdntr
ul] rr(rd sl..ilic lle re.rclie L.it esle o siflcTa.le aeblrinle. irrlerese- convingeri. sentimenle, lLrdecili de
!rharr. Irri.|risnre i ol Ilare crre IL rrlrr lLrxtapusc ci rrnillcal.. alcituird o sir.Lrctura Alirudinea contra
Lrr rnunl r;e rs:i o afumilar colo.axLra colnponarnerlului

AI)APTAR" iiI STRLS

]ji]11.1\iedis|LlnedeolnLLnl]lriplanichalc.delol(.cile]aijesleposibilsisemenliniintlco.dcU
fredlrLl r echilibrul sirr inlcrior. Prccesul \ilal fecL'si15 o conlinui aluslare t erjun'rr( 1
'ar falstreze
orgarisrnL u; !ctltr.u rcsrahiLirea echillbrului nereu r_ r'e].|rpl Aceasla sc realizeaz, prirr schimburi
fei rc rpre jnlfe orgirrisrll $r nl.diu frin procesele de:
- r,ofrodare retrclia satr comPonarrertrLl carc pune orgitfismul ;ri activilalea psihicii in relalie cu
di\ erseld \ xrirbl c rle nre.liLrltrl (.rcliunca rrrediulLrl asupra fersoanei)i
- rrirrrillre capacit.tte.r p.ilr crlui de a !e ]nodillca ir rapo11 cu schimbiri c rrt'n(nrle il
cofJilii r !ic !41i. .lc\e lrrd capebll rar ifdelrlineasci oblcrti!ele sale (acliunea pe soan'i asup't

A.lslc doui modlLl !le.lcljUl]c irltelacljol]eaz:i penl11 il nlcrllil)e sialea Lle cchiliblU l.la1i\'slabjl
rnrc Jcljn.\le rLixplarciL

l'rct{n ii addptirii
lalosirca activi a 'seior inlcrne iie\leme.
rcs
- rcrol!areiL frctrlcmelor r.ru cofllictelor.
- !ari.billlale privind scopurile
I rlturi (lc:'djrPlrre
' tloLogici (irIp ica Lln pro!cs continuLr orienLel asupra nroditicirrii proprirLltli organisrn sau a

,_
 psilrolopicii tnrodiUcare in ftporl clr rchilnbirile inlervenite ii condtiile sale de viaF delenind
ctlpabil si inlleplifeasci lunclilLe !i obieoti!ele sale - asinilare).
- $ciai, (proces comple\.le inleracliuni perranente. dirlamice inlre individ ti membrii grupului'
ii recrrnosc ldentitaLea. ca1)achAlile. rollLl
rociet,r(ii .rrc $i slalulLrl).
A..nc firnne de adtpi.t|e surrl rlerdependcnle

l)(li'rirer slrtsului

,'e(leoparle.snesulindicacondjliilenep.jclfice.agresive(situaliistresanle)cirorejndlvidul
lrcbLLie si le lhca ta1i. iar pc d"- alla pa|1e. in.lica slarea in carc se gilselle organisrnr.Ll in unna acliunii
asLrl,rr lLr .l.rgefliior stresori (starct de oboseali, de uzlrri, de sulerlfja)'
De]inlleasrresrrlrLieslcoplohl.ll]icomPlex..irlconljnUaleaclUa]]zare;iadaptarelarezolvalea
rlcr!ala r silualii or dc naltrra l)riLC1.a.
Sc ). (1t56) dcune$te sl|c'LLl ca liind raspLrnsrLl lesPecillc pe care il di corpu! la oricare
solicitll'e Ll car.c eslc sl4nrs, Colrf.onn.lUtorului. ir] cazul lulei nclrUni de rnai lUngiduafi a agentulu]
itrcior. .rpllr. \inll|1nnul gener.rl de adrlfr.lre Accsta consla in rispunsul organismulLri l'ela de agresiurre 5i
c!frinde roQLitarer mecanlsrnelol nespeciiice (se manilesra 1a oricare dintre agerlil declangalori).
capabilc si.lsigure nrobilizarea resLn-selor adaptativc ale organisrrLLlui in lb1a agesiunii ..Lr( ian(riil;
irnegritatea rfo ologicd sau a consurrlelor sale umorale.
'lcftari!ele iontemporene dc Lleiinire a srresulul (irdiltrenl de natura sa blolollic'' psihici,
roci.Lli) LLrL dLrt lr diversiUcrrea sensllLui terrrrerrrrlui. Asltel areslr esle iflcl.js ca: slllnLrL rJ\purrs' ptu(e'
stlesulcastinlulselelil.li0]jclareaplole|ind.]inSurse.ollmsunt:evcrrjmentecaiastrclhle
lcLLrr.crnrrcL. (nrlLlde e): €vefirtrcItele rrraiore.rle !ielill circrL rrtar!e srlrnice. curn ar 1i celc de
!i.r!6 in
coLrdi! iLr! orlle rLle seu lgomol
Si,.'sul ca reaclie (rlspuns) \e relaE rnodul i care p.L'ana raspund€ li stres Reaclia i,nplic'
itir .omForenLe er)olionale.;oefili\€. llzice (lrunspiralie. bilii mai fieclenle ale inimli) cilt ii
f rolilrllof ale I.ape1ia. pierderca intel.esUlL i)
Strrsul {r proces: se relaE la o seic de ifteracllurri ii irilLsl'rri inrre persoara ti mediu Acesle
ifl.racliri| )i rlLstirl sLLrrr nuIrile liLi),,.rc!ii. slrerLrl nu estc \arrLLl ca un slimul s.ru u raspuns- ci mai
.tcgklir,LLirfrljccs.PdrsoiLna..rr!\Lrleat!l!.1'tsesrL\,r7LL('r LJg(nr 'tcL \ ' uJre poalc if uen!a
inirctul Lr]n,r slret prirr sll?t€glicorrrl.Llirrrenule. coqr)i1l\e ii crnolionale' Procestrl po'e lrr' l'rmr de
bLrcli: tacronrl rle sr,:cs plezinri o arnenillare. produce strre dc tensionare sau nervozitate care are ca etbct
sinrpt()ne dc slres mri inlense dacii perioana ru reu$e;ire si tacar lala in mod adeclal situallel'
' in s"r, larq. nresLrl esle rezlrltrlul unel nepolrivlri inlre exigenlele silLraliei $i capacitatea
' onr'. li r'o(n ' r'n.. l\ '( l'le
C olllponent€lc stresului
- nrcsorii (sursele de nres)i
reecliile La s1rcs\:
- coniecirl. a:
in slres'
!rarli.Lrlrrltilile irlili!idLraL. crre nledlaza compo11anrerlul
St,:.LLl aparc alunci tend orrrrenil sc conllrrnla cu c!enimenle pe ca'e le percep clr flin'l
poate s:r Iu reaclion€7e irloldeaurla
frricLrLoar. f.rrlru lrunislarer lor uTica JerL fsihologici Orgerrismrrl
ercrrrplLr' perLru o per'oena care s a acomodal le lenrperalur'
frin slre\ l.L.rccLa!l agerrl slresor idc oaldLL|e
ildicclar. d!|i cL.Lm.ln caztrl rlresuLLLi P\ihlc. xceln)i agenl nre$r (de exernpl o obscrvalie uf reprol)
pofue r\cr \!llrnilicali! .1i\el\. PenlfLr pcr$,ne dllerile

Snr\elt ti t)ctorii stresului

lrr rencr.r. laclorii de slrcs rLLnt 11)ultipLii' insaei pol li grupall la ni!elul urm'Loarelor suxel
nrecliILtllzic. rocial. protesior)al. cultrrral): indi!idLrl(blolizlologic psihologic):

_4-
 - rollcitArilc \'ietii colldicncr fier.leri realc de orice teL (banj. lllnre apropiare. bunuri maleriale).
pierlerl ,illrbol ce (sperallle. pr)iecrel. boeii. Jchimbirite rrriore ($mai. pensionare, despirliri, divo{).

- conliuntarea cu desfi$urarca unor lj:nomene, cum sunl: sanctiunij amenzi, abuzuri, discrimineri,
veSil prca\te. impolltele, iriarzierii
rclallile iensionarc cU elliii
- sif!ura1a1ce ii ab:jenl.r re aliilor:
l- i. r.. .r ,ri ...11 ,jr.r\.r'.Ii
- it fr dc \
soLi.ita|t itcl \ ilarli .u rlsc crcs!ut (m itxr nedlc. pornpier erc.);
aliL
- ri.diI L'sli]:zgo|r01. caLJulli. i]g. dezanrc. cat!mtrili. .lLlboi eic

F:rctori de stres - criterii de clasilicrrc

- natura agentilor slresoril
- \heyti li.ici - zgomotele- vlbraliile. mdialille elb(ul fizic pretLrngit, rraumarismete.
hennnafijl! e\terfc. arsririlc. stimulii L m Iofi.tcrnperatufle e\rr'errrc. unridilateaj
\r.(i,i (irxl.i - no\ele chi Iicc:
I -.ir ii. . r. . t.,.!. I :.
- \1rc\oti Li nntl / uiLliriltlti: organismului - pred spozilijte genelice. parljcutarilalite .le
de7\o lxre. \rrrea dc sar),tele llrica e1c.: psihicului - predispozllii genelice. padicularildlj nrorllnctionale.
particfltrrilali de dezvollare ll lb nare. slarca dc sAnataie llzicA li psihjca. - sn esori de nat rd
\r.xr.i - r.sigurerla politici- urbanizarea $i supraaglomerarea. elnigrarea. condiliile economice dillci e.
derorqani.,area sociala, poluarea. violenta. evenimentele de viatd etc
\n'c.\tr'i dr tun.rli pro/esLonuln: supr.solicirarea. subsoilcilarea aclj!iti1ir. aulornatjzarea $i
.ornpr 1c r,,rrer contl icte de rol. a|rb gL itatea rclulur. e!errinien(e de munci etc.
- n n nrirul prrsoanelor rl'ectrtel
.r \rr,rri.,lrr/riii(1/tit :tritt i,,li.,ill.tli (dc.).. in\lrisIa.lla preluIgi1, a Lfor n.ebuinle
llliololilc .r rr rr Ii srtea lcnsi ti ilsr perrpectiycr dc e o potrri. li)anre. sorr r):
b) vr.]lrri.r\.rr,/i.dl! tL)iiti\ti. 'de grup" tirrri ial JaLr pr(rtesional (de ex.. rrerelr$iLa unui
copil l.r e\rLnrcn. decesui parinlilor. di!o(ul. per.spectjva Sorrajulu etc )t
r) \rr.!l,, r/!!rrrlli.1rlie qenardal care aiecreaTi orice individ (le ex., evenimenrele
! sLrbile
dezasrruorsc specill.e Inor \rlualii de ralamitale naNrali lfL Idalie, cutrernure. rizboi. elc.).
- nrtura rgeDlil)rstresori. \ub tb nx conflictebr:
t\) , trilli.lt ll liiit!t
b) t |)41 iL t. t)rule\ianuI c:
c).trtliict. \t)cLdle rezultate drn: probleme legite de locuinla. criza de tlmp. poLuarea sonord,
.lecideflele. iorrrluL. ufe e prolrame fV. terorls|rul:
tl),nttlLte dtu \latu rietii tntine cornpLe\c de i feriorilale, diticLrhilli de intesrare socio
lamiliali. jriralislactia legatai de unele lrebuinlc biologice. trisrele daftrriri subsolicilirilor sau nroioton cr
dlr !ixla tersonali

(lrrxcteristicil€ siturtiei s(resN te:

frcnsitxrerL e!cnlme rlrrlui 1i)riirinrea scl)irnbariloI percefure i^n situalia personala)t
,l f .n!iLin.N e!eilfre.rrrlLr
,lL rNtN,r\cf irrenrLr ri:
- rrfrc\rzibiLilelca.\cninrenlrlLri lelectul de nouiale)i
- acliLrnca sirnuLiana sarL sec!.f1iala a e!eninieniului:
fN\ocarei propriei imiLe

Iipuri de stres
( L:)\ llcrrca \1rciu L.L txx(! ll [LrLrti i]r rdporl de mai mu le.riterli:
 ￨llilllllll1111111:111111]￨￨
h九 嘲e“ 山mla lle Ⅲ田ea電 帥 :呂
,],ute stit。le:、 どしゃピ′ 県凛霧 鵠ili:F711鷺 ‖ITRょ 欝
“
″た,ア i]cale icOlt,￨ 、[lesai]1
aC1 0'Ca/i/ じ 11 ],(lez c

l‖ i》1椰 燃
‖ 「
I漱ilntr[F‖ 織織

II (
()Jti]￨、 1]l‖
「じを
lcl。 /i a c、 じ1 〕
1ビ ■ )ビ ]ttl c(,〕 sidじ lal 、1 せ、そ
,■ 11 1〕 lal lレ iC li∠ ￨。 10gic. P、 11010gic
Ct)i]￨う 1)111で 1を 1

価¨工￨￨‖ll[fili肺 」::tr昂 i1llli‖ ど ‖こ“

haビ a"P‖ dα :hPattdome nm祠 vaa de
げ よに い 0… ■et口 に に a“ mau■ ￨￨1酬・ 認
]l踏
i器 よ 1柵 翼1総 :柵
‖聡
:i‖ ]￨「 ;

‖
‖‖ [慟lfli‖ ll響
pill:ヽ
111!選 ‖
‖wttlt脚 11讐 F‐
1霊
ll .ミ :‖ 胤:Iド 混 ￨]11よ iti‖ ￨￨° I:1ギ lllllll滞

illlllliilll聰
せ]、 ib itatじ la cl tich
ーヽCう delea caPacitati de cO]centl ai el
=l dc atellビ

mЧLl員 ‖ mll嵐 濡
sau l]● t l)11 ): tulbl‖
‖ ‖紺
榊喜1撫11鼈聾
0「
Jr:蓄
alじ 、
:chil blc al■ l cl,lal e(te1ldinta(le a lη anc.l prea lnu l
Ol]ln tl (tcndin,a de a d。 ￨]]
「 )lea n,t口 1 、 au lllea put n cO、 ]aru「 1):1〕

-6-
fn$lenc !1. relilliolirre iilcrpcrsonxli- irolare socialA: amenerea r!u fegliiarca responsabilitalilort llpsa
cipncililii Lle deciTiei al)u7 de.rlcool. urtun. caiaa. rnedlc6rrefle:1lcur-i neNoase (bdlLrtul din picior. roslrl
rrrrghiilirrl: lenloare. acliuni nesigure. recoordonaler accese de lLrie. acte de !iolenl, absurd.
Semne fi simptome comportamenlirle - cu impAct organizationir| interes sciizul pertru
rerlizarea s.rrcinilor: pefbnnanle scazule in activitatel realizare:r incompletai a sarcinilori activitate
de;,or!af zrta: indilircnla tal,t dc rrur)ci. abscnleisnr: llucrualic prolesionali: sciderea inleresulul pemru
rlrlorarex celorlaliir reducerea contx.telor ifteryersonalel predisloziiie spre erori. accidenle: pierderea
cof lr)lulLLi,.rutodisciplirei.

Ilecanismele de actiune ale stresului

l'rlfoipalele leorii rcceptate pri!ind mecanismele de actiune ele slresulul: sladiile slndromului
gcneml Je rdxpl.ue (Sel\e. 1955): se.!eflele stresulul (L.azarus. lt)68: Lazanrs ii l'olkrnitf. 198,1), leoria
r\.rimCllt.lor de \ir1i I Iolnrr\ ii R.rh. ( 1967)
Snuliilt sinlrot'tul i gt)totl l! nlaptutre (Sd.r., 1956)
('oflorrn lul Scle srfdrcfu gcreral de adafiare se desl:r$orri in nrai multe eliper sladiul
rcilcllcr d. rlafra (care cr+nrfdc ilo0li lizc: dc ''Soc' il de "cont|aloc")l stadiul de rezistenti (de revenire
sarLde '.orrrasoc prclLrngil"); sliLdlul Lle epulzxre.
S!(tc lel( sttcstlli (I-azittt, 1968: Lfiznr$ ti l'olkr,&n, 1984)
lcoria inlcracliufii din$e indlvid ti me.1iu consi.leri snesul drepl un dezcchilibru inlens,
p€roepul srrbiecli\'. dinlre cerinlele inpuse orgenismLLlui ii cdpacitatea sa de rispun\. in.rplrcrrea
LI famicii inr€ .tctiLLnll dillt|e st|erori tr lfdi\id leorix considcra irrponanti cunoa$erea milloicelor prln
cilre r(li\idLrL lace thla silu.rliei. \i.mefleLe (secvenlele) cuecLcrlstlce stresului slrnt ameninlarea.
c!rlrur.r rcc\x L.L.]]er )i a usLrre0 (coling).
Ttot iu erutinE tcbt dr rit4ti (llolnlcs ti Ralg 1967)
Dl\clsc sch]nrbiri de vla1,r (rcspectiv moarlea pallencrului. mularea. schimbarea locului de
nLLnci. di\,o(nl etc.) inrplica incerciluli. readaptare pi cofsecifl, (]deea de baza constani r'n eprecierea
\irualionrla r itresulLri). Orice schirnbare in viaF care soliclli runeroase aiuslari poale fi percep ti ca
slresrrti. r\crrmuhrer de e\,eninre|1. Jc !lale duce la cre$erea susceptibilitilii in.lividrrlui la diverse
bo.ifcrrcifri \ri rraso e i |!crul scllinrbiirilor de viali. auloril nrenlronali au elabomL Socra
RerdlLL\',r'nert Rllting S.al. Sc rinrhii i . .lc \ .Lli .Lrf if \e h .lresl o ar po1 Ii cL.rsllicalc pe a nute

PSIHoSONIATICA
゛ ﹃ “

NIeJiciu psihosonrilica rrlcraclitrni intre creicr. minte. cory. precum

se corrceft|eazi esupra
conrporuncnl. L)e iNemenee. ccrcel.rlza modLrl ir care laciorliemolioneli, nrirlral;. sociali. spirilrall
lrct(n-i cofrporranrerrLell pol atecta dir€cl sarlalatca. l-la are irr veLlere crellerea capaci(5lii lrrdividului
orlo cxfoarlcre ii auro-ir{rijire si il.7\oltarea tehrlcilor ad.c\al. penlru realizarea acestora

Sursrle tulburirilor dc sonlilizdre

S$esLLl lrc rrn (, iurfonafl in prodLrcerea tulbufirilor de somelizare. Dintre cele nrai frecvente
sLr'se alc slr'esului rreniiondrn: starea de boali ilzica sau Psihical dbuzul fizic- emolional sau sexual:
siturlia llranciari precarait pierderea locrLlul de muncil problenlc de colnunicare. de adaplare la fcoald. la
rnrr.i. in jirnilie. i| societale: conlllcle (divor1. deces clc.ll deTaslre naturale (cutfenlLn. inundalii etc.):
p11)prln l)e \orLni (inslablLitare enrolionali. lreirlcreLlerea in sirrel etc. Prob emele proltsionrle li sociale.

cor)rt)o 1r f. rrx e Ltcorr|r r iuri lul[-rL.Lririlc de \(rrrlrLt zir!.

I'rincipalele crrrtteristici alc tulbur:trilor psihosomrlice

-+-
 - l)rezefla de siDrftome \omalice multiple. a.lese.r |roduse in dil'erile orgar,(, sau iistenre
orldrrrcc. cilrc fu sunl c\pllcale cornplcl dc lf\estlgaliile nrcdrca e sau de eltcle directe ele unei subslanle
ori lc o l{r hurrre nrin(ilal
'rrifll)rcl. dcrcnnlfa o !ll]rcrror$c serrfitlcati!a lr domeniul so.ial. prolesional. famiilal al

frodiTlcerile aparute sunt arnfle ii de dura6;

- fr'.1.1(4.,., 1( lij, .r(! 'r ,.lj.
- pentru pelsoana respecrilri disconlb ul sau durerea sunt realel
sirfplorr.lc nu sunt intenliofale (sub control \,olLrntaf) sdu simulale;
etlologie saLr mecanismele de pmducere \unt dilerile de la LLn tip de lulburarea la altLrll
- \imfknnele iunt intAlnite if r)oil relali! tieclent ir populalie \alr ir unit:i1ile medicale generalel
diagnosrlcrLl acenor lLLburari esre diuciL de dete ninat (crileriile pertrLr determinarea ii
(1 lircrli.ru rrLlbuErilor psihosorraricc este dificil de aplicat ir placlici). lar medicii giisesc acesle
.l li l.(. ir r' :r".i,..
('rr.crarlle lru demolsn'at ci p€rtr-Lr a declefll slarea ,Jc stres qi a maladiilor respeclive. laclorii
_slresorilor" sau "agenlilor
de arliurc t|ebuie si indeflineasca efrLmllc cofdtll. Dinlre caracteristicile
saesrnll . .Lsocl.[e cu declaniarea nraladiilor au ibsl cvder\il1re: inlensitaleal dimensiurca; drrrala de
acllufeiirr|osibilitarea conrroLr) ui .cliufi lor: cilcul .le noutrle : condiliile de rrediu exlreme etc.
lll !.1!flr1. sorili;,arca csle Jctinitar oa lerdinla de alrii ti deae\primaosufe nlJ \umcrlcica
raifLrs r srr'es sa0 la uf tlrumatisfr psihlc. Se rnrfilislli ca discontarl somatic. ine\plicabiL prinlr,o
rullrurare s.rL leTlrrfe llzici sr cxre nu c\le un eterlul s€cundar xl consunuLui de subsranle (mcdicamenle.
aLcooL \.rLdnr,quri).
Sor)arlTarrl. rntra. in general. in cadrul tulbLrrarilor lirnclionale care acopera un afsamblLr vasl de
discoflinllLri cu predomirranla lizica. a circr organicilale fu poale fi slabiliti ii (rrc !cncreaz:
ifsxrislicllc. dilicLLllali exisleiliale s.1u,itr-es prorunlal ti prelungll.
Sifplofele izice if ab\eflr unei legaiurl organlce iJenlillcabile sunl fiecvent€ in praclica
r r .,, rr,,u,].1.. l

Tulburnrile psihosonlrtice

\TrLlledinlresi ptornele psihosomatice pol fl intefite ii la pacienlii cu patologie or!,rf ca. insi
rc.slel sL rrr i7olalc. Pac enlii crL \orrrlizare 0u diverse simpnnne. irl rnulle slsteme organi!c. cire au rLn

Irccrrl rrf! ( clc rnai liec!eIte lulblLriir de raturi p\iho$malica il raporl ,:le diversele s \tenrc rrgrnitc
sLLnIr \islenul r.rr.jio\aseular: sislcnrL I rcsplr.rl(n: siJLemrrl grrslrointeninali sislemrrl mLrscuLaF\chelel;
sirterrLl endoerin. durcri crofice:lrr btLrari irrLLnologlcct celcer-t puri drYerse: ateciiuni dermalologice.
( cl rr lir.\ enl aleclale dc rrlbrLrari l)rihoronialicc sunl siste nele gaslfointestinal li respirdlol.

IA'IROGEN I II-I]

IfrpacllLl negati\ .rl aclului rncdlcal ltsLrpr:r bolnavulLLi poarla eticheta de iatrogenic.
131(rgenix reprezintl ltfsa]nbLrrl consecifleio| negaiive rsupra bolnavulLri ca umrarc a elictelor
f.lorilc. fccrLnosclLte sau fepre\a7Lte rle aclului nledical. Ahlel spus iatrogenia desenneazi un anibul
co rlcr I r rei alitudini. rtcliuni. sngeslil \au oricarul iLct volunLar sau inlolunlar aL pellsona]ului rnedical
crre poirl! irrducc rerctiv. psihog.n, sulirirle bolfavuLui
Riscul i.ur.ogenic Pentru pacienli cuboliacutcesteinall.sludiileraPorieazirateinlre4 i7%.

Tipuri
,\Ltli nt.ntoavi .nprlnde tolalilalea tulburirilor sorrarcpsihice detemrinale de adminislrarca
rrrcdicanerlelor liirrLl rorba tie de rcrclll adverse. inloleranli. lie de admininmrea exrnali (ca doza.
(ltrilti. ll r dt rlrcdiciLnltfl. rLsr). ere medlcrnlcilloasal). lic dc reaclil lfdivi(1lr,r c !ariale'

^=_
 rrl)r!\izib .l'cn1tu a dere.ra rrrj bine et;c1ee fedorjte ale |rellicame|1clor s,a dez\olrat o rroua
(liscifLina frcdicala thmacovlgilenl.l
P.\r/ri.r: este derel]nirala i11 |rare rrasura de adoptarea de slrategij delicirare de comLrnicare
dinr'e rfcdic ,Ji pacienl. ( antitalea ifsLllclentar de inibrmalli duce la o crettere a anxieldlii. cu o scadere a
pragu ul de sensibl iiale cen€steTici ii o concentrare asupra senzrliilor:i tirncjiilor propiibf organe. O
caiililrle e\reri!5 de date medica c. .rre depiiesr capacjl0tea de prell]crare a jrrdi!ldului. poate constiluj
o rl(i \rrsar ac ilre\ inlil frlrorral penIu bolra\i_ cxre. de rsemc|er. iflra inlFo slare .1e an\ <r,rtc.
Aliltliinea €tillsra. crL un limbai elaboral. p in de tel]nerli e\clLrsiv medicaliaccentucaza conl'uzja
pacicflulrr ir legilura cu boala sa. J,.r polul opus, abo area excesiv de hmiliarA, uneori chiar sub
dcrnrilatcr prcfaslel ncdicele este 1a til de noci!a.Sechelele grale datorale unor intervenljj chirurgicale
neadecvalc .ondlLc h perlurbiri de nalur[ psihioi (nemuqlrm]re. ingri.jorare. anxietare, nevrozA) ii la
aqr.r\arcr nirii de sinitate. r'rr ger)eral.
llt't)le)ltu d. itttn:tntic ti.-,q1.r/.r.., , sc poate daiox lle erodlor aparlrte in firlosirea tehnjcjlor
dc ilr!eslig.r(ie. Ue lel)ficizirii excesi!e a nredicinei, ceea ce ducc a derumanizarea acllrlur medlcal.
lttt.qenru tlL rfi/r1 este dctcirrrinata de cond(iile Icidec!are dir punct de !,edere fizic seu
Lror:r I 10 irea ti in acchii timir pierJerer irtirr;la1il. con\ielulrca cu alll bolna!]. ljmitarea contactulur
cLL 1ii)r li.r .gLrli impe[onx e Lle o inr inlerio.ri. traLe]rentul Llepersonalizal.
hlrog.nia poale ll declanixla in orice elapa sau iposldzil a acrului edical cu tot ceea ce
prc5Lrpufe acestil in an\anrbiu (instjnrlj.r edjcaLl ii risorile ei. crdrele medicale ii acti\Ll.ueit dreDua.
rclalia niedi. pacierl. prescrierea !l urul medicamenleior. rnlcrle ljile in scop diagnosric selrlempeutic

Frctorii producerii introgeniilor

P r. talil lactorl !i pr1)dLll.r] i,rlrogefiilor sLn| nreiicul_ pacicnrul. natura bolii. rnediul de
firirc,l t.o rditri rrat.rialc- orgar) zltori.c)
Nledicul. Ex)rile principale generrtoare de bo i ldfogefe evidenliare de cercelare:rchnicj
dilLgrroslic. neadaptatc.conlrolaLe nea.lecvat;tralament medicamentos neadecvaltirrrer\,errlii chjrurgicale
readcc\ial.. rereuiile:condllii de spilalizare incompatibile spilalizarca prelungila:incompelenla
rredicLlrLl:ariludinea readec!alAl inte.\e|1ii psihoterapetice neadec!are sau adrninislrale necorespunzdtor
e1.. l+rnc paleie ralrze detennlnele de uompotamentLrl medicrr ui:soliciiarca exagerata de analire de
laboratu)r:rclxli neadeclate intre rred c !l pacierrL in perioada slabilirii diagnosticului. lrararnenlului li ill
li pul tel.l!]el: c\prinrere.l ac.rdemrca. soflslicaii r'rr lransnriLerea intirrrnatiilorjransmiterea de intbnnalll
incoml)1.1. riilrogerie negati!a)lrr'nnsnjlcrea nccont.olaLa r unor infurmalii care pol genera reacljj de
.rril)1.)irr. ridi.rii h pacierli; prcilispLrsi \i irlterpreteze ii si arrpliflce tearna de boalAt aceslea sunt ou atilr
rrai fr.f\c cr cill prrsoanel€ frcr nti tulhuErl lirnclionale: lirlosire.r urlui insn'urnentar inteclal:loloslrea
r ror rreiliira nenl! carc au reeclii ad!ersc. secllndarete\aserarc. ddlrtinislr.irli de medicenente \i lirlosirea
or pe rlr'r srrplonle banaie. eriager.I€ etc
Prrie trl. Per5irdfe e allate ir sulerinF rcaclioncaza Jilcrit in ftrport de .rtirLLdinea 1al.i de propria
iaralirlc: irri fim atiludlfi dc e\rgcrarc. dc rpirare. de rompe|s.LE. de rclirglu.
SlLd !l feNonr li.rlii boira!lor cu suiari|1. ntrrgene pLLne ir evidenli unele lfisituri speciUce
.rre e\f l.i rcccplj!ilxlcr rccsl()a .arl e iiLlr'oqenrTiLferesocerlr'js ll pronunlr! (lcndrnla de a aneliza in

LL!or irll!entahil.cL dillcnltalide adaplrre: susc\Libllilale:neslgLLun(i desine. lnstabilitat( ir ir,eru r.L(

inrcr oa : fraLLLrilrle ernotionalar ri\el inieleciual ,iicullural deflcltar.
llrrrgementul medical. Surn eviderrliare cofdilille readecvate de t|aiament, de spitalizare
(r!lorrerll rl- rno riloriz0rea ir conlrirlul feadec!.rt al pacleflilor. spilalizarea prelungita.
\lecnnisnr ul producorii ororik)r
('crc.l ca arltli ci JLLsc.pribi iurrea la en re esre pulemic Lrleclata de condilii advcrsc ale rnrinciri
sxrolra dillciLi] dc mrrnci- suprr\egh!r'er iridecvala. probienre de comunicarc. schimbare rapidi in
orgtfizrlie Deciziile$i acliLrnile uln.ure ioaci or rol rnalor in.1prr.lpe fuate accidertele. []e se nranlleni
p lN (loL.Lir !rij plrfciprle rfsucce\. acri!e ii iniuccese larenle (Rcason, 1990, 1995).
 IrrLrrcere activc s!rrl ,rcliurri ncsigurc sau omisiuni care pot a!ea consecinle imediele adverse
(pl 01 . co r1l()lorl de tmllc rerirn. fi$tcziiili. chlrLrgi. iftirniere etc ). Termenul insLrccese acti!,e inclrrde:
a.liufc !r.\ lri snLr irsr cce\ ic.r iblo\l).a greiili a sir rglilr ilsr.ccse.ogniti\e (ca sciderir mrm,,r1( )i
ofriJiuri l) r efora\ii sau inleLc!cr.x s lLalici): ile!icre de ln sigurar)1a. praclicile. procedurile sau
st.rrJ.Lr.laLo' opel,lllorr i

Inruccesele latenle iti au or ginea in decrzll gre;ltc. adcsea Luate dc oameni neimplicali direcl in
rctivitate. In rrcdlcina. insucccsele hlenle sunr r'n prinlul rand responsibililatea lnanagenrentului li
rnedioilor senlori if perioada cand au adoplal decizll aslrpm organizaliei. Insuccesele larenle furnizeaza
corrdilii if e.re \e ])lor]uc rctivilali res grL e ?\ce\te cofdltii de nunca ifclLrd: sarcinl de inLrnca incarcalel
cr foe$rr. sru e\peri.- rli feade.\atlr srrfr.rreghere feadec!ata: t) cordilre stresanlal schirnbare mpidi in
organizalier scoprri inconl]atibLe (t)enttu e).enrpLLr. conllict i lrc posibil;1a1ile linan!i.1c ii ne.,'id
medica al: \ stemc corruricitlionrle fcrdcclalc; menllreree neadec\ala a echipamenlului ii cladirllor.
.{.e:li! sunl tactorl ce lfflucrrlcaza pc.lbrmanla slalirllri il poale prcclpira erorilc. lar rezultate!e
eticleazri prciefrul.

FENOMENUL $I EFECTUI- PI,ACEBO,INOCEBO

lr f.fuL Pde acebo esLecehi\rlent al clLvlrtlLlui ebrair "elhaalil .el reprezirU lbnna. aviiror.
r \erbrLlr 11 r *flicc.' ra pLercl ii t)o'IC ll lrrdurprin \'oi plicea san. mai liber. prir'\,oi u plicut".
1\llrl l) :lrar. crr!inILLl arc sen\o .Lr ag e.rbl . plarc!1. in scr,i de pRrmlsiune. ,si deci porte Lietini
ili,lcplerrr rnu .F,olrrr\ cind sc l-.rcs.r t LLn nrtdicarrenl. lll.rc1iun.a ulila. pLacuLa a acesLLLie lnl]1eftILrru
nrcd cilai r.rru r de tenn€nul fl.lcebo irtilnim e\presiile eleclul pL.rcebo ti ieromenul plecebo.
f itrd,esle delinit ca fiind orice rlrbsranla. lralamenl. inle.venlie sau sinrulare chinrrgicalA care
prodrLce modiliciri irr crrndi!ia niedic.rla a pacientului.
I t)),)rrn|l pld(ha ftpterlrti ansa hlul modilicirilor psihologice sau psihollziologice pc carc le
pre/irli hofa\LLl \i. inll. oerecarc fli\L.Lri- rrcdicul- ln legilrL]1i cu ulij]zare3 cllfici a unei subnanle

/,r(,.r/l /rr..b, ide lx \ertrul rrin nirceo, a liunn, in opozille cu pLrceo. r p,cea) se manit-esla
xtLrfci rirJ p.Lc cntLrl rapoftetllar electe indezlrabile ale unei substanle lipsile de activitate larmacoloSicd.
I rctorii producerii electului phcebo
r) Ilolnalul Si personrlitater sa. In raporl de reactivilalea la placebo sLrnt dil'erenliali pacienlii
inr r.d./1ri nri vn.\)bilitlLlceba (au caracterislici ale personalirilii cLrn sunl: sugestiblLi!erc. pasivi.
enrorili. lira ifiliariva, cooperrnli. conlbmritli. inlro!e(i)i ,!r.11.riIi rc:iitenli-daceba(.it1di\izl tigizi,
cLraiol . inripaFnali. crltic;. cu grxd 'idical nteleclual. bun contrrlemoliolal. necoopenrli- cxrravc{i).
\rrr/ ierneile rispund po,,i( \ ai ifrel]J ri iflr-o proporlic de dolLa ori mal mare decet barbaliir
Ilii\/r/: ropiii ii lincrii cxlrcre lali in.leo\ebi p n c\lra\erre. labilllate atlctl!,ar r,spund slab 1a
lirL)lnenf l)LLcebo: h virsliL 11 t|e rL. .lc.1rL ruroa)te un cilmp lr\orrbil ile dezvoltare se datoearar
rnp1lr Lr .r_r l].r.i.nt!1. ifrlilcre rl dcrLl.clirL0c-rrre ilisraoprco.upa'cdeosebiliil.rlidcstareasinilAlil sale
, "'1" . r '1. . ,,ll,, ".1 'i .
b) Boah.Alecliunile cu uf grld ir.rlt de subieijti\ilale rispund binc la subslanlele placebo; cele
cu derermifare organiri se do\€desc a ti rezlsLefre Placebo aclio cez, mai b fe li mai fiecvenl la durere
si lrllrriri rl.:jcnz.r{ ei Ir(onorr.. c. lrcrla; psiho evrcze. lirbii ii depresiel tulburiri ale factorllor sub
conrrr rci[i]umo'.11. ca preslrner sif!dlrLi. circultuL rerul!i bionhial. ftclu placebo se intAlnelte cLr cea
frLri m.r r id.\en1i if dofi.nlLLl rlg ilor. cclilcc. frielgii durcrile denLlre. ace\le.r llind cele nrai uior
re\crsihr rl)accbonrL \a rcrr dac, bo.rlr este hiperucute(de e\ernflu. slopul cardiac) sau crind liLncjiile
!ilaLc dele rerexTi (de e\emplu. h acidilatea nielabolica se!cli).1)e asemenea. electul placebo, in mod
obrinuil. fL \e obrire pertru bolile persrnenlc. ca sindroarnele ere.litare.
r)\ledicrl.ln ctplarea irxereslLlrr tl increderji bolnavului. Junl lffpofiante unnikrarele calitali a]e
medl.rilrrir rr r\r,.qril(c.r rezlrlt.rrti .r |rcgalirii prolesionele- 3les1aia de iillLLri ce imPLln rcspec! prc1esor.
speciaLisl. (lireclo dc spirtl. lel de \e.1 e eIC . $i a rezultatelor oblirrulc ti vehiculate de pacieflii !indccali.
care c 'fopularlzcazi"\)ti))ti\rnrl /./',4)crrrlc( nclusil ifcrcdcrca in medicanlenLul cc LLrrneaz,r a ll

_/φ 一
 ad,inislrar)r.r/lr.ilrtu reldllrrrl.(..ci dur.r u anii.., ariludinea prieteno asl e{.);cotnunicnre' crpticitd
cu
pri!ire lr acriunee nredrcamennrrui p, forosirea urui Iimbai :Ldec'aL bornavuiui. ark .itdteti
,letricLrri
rlce|lala lrbcr de crilre bolnav.
d)Nlediclment L nnutLttra \cr cit sunt nrai roi. sunt nraj bine apreciare de bolnavl)l
a'ltrini\tr!tttl r)it.nru-urat ircz\orri .n eiecl ma arnpru dccar rirrrinislrarea oraril produsere cu
ntini\tt.tt inttdrcnt)./!,; srrr orai crrc.!. decal cere cu rd,in \rrre inrmrrusclLra'ii
prczirrii irLbsranla pl.rcebo lsub tbrfa dc gelLrle esie mai erlcac. d€cer cel sub lbfina
/;rrrd sub care se
de ;oluLie. iar acersr.
are tLn ele.r nrai nare decil cet suh li,rmi de tabtelc: dcr(.,r t,'i ph..Ltt. t11ai
lalistici//, rrr.J,rr (cclr
co()irc ru Lln elecl mai nrare)i grr{u (subslanlele cu un anu,nii gust -de exemplu, amar suni mai
elicierlc (leril cele f.iri gusl).
A 1; lacr(n i cu elec1 rriacebo c\ iderliari: condiliire ii mil oacere de inteNenlie me.ficara: insliruria.
fcrJofalL.Ll. ralornele. imbricirninlea. lenlefi. (rc are,rea rep <zrrra s mbolrLri !c dp(LLric..
l:.rclorii iIcrimlfali in producerea eteclului placcbo ru acljoneaza in mod izolar, cj ej
frleracl o reazri reci|rcc.
Nlearisme dc producere
Tf Lircrrlura dc specirlitale s-au e!idenliat cilteva rnirdele jpoletice pri!ind explicarea acliufii
.
leromcnulLri p)acebo ,tcdidn .i bia.l,rrrr.i (endo,1lne. catecolamine; conizol
Si psihoneuroiniunologie) ,
lorte sunl capabile sa rransrinrne simpk)melor c(n'purui $i toale sunt cunoscure aa fiind conecrarc cu starea
cogr)itilat ii emolionali a indi!idu uii nrJel / senntJiatiei((J schimbare pozili\,A in semniUcalie
se
prodrLce arrLlci cilnd unur din u nrnoarcrc nei sirualli se inranpri: pacienrui
sirrre cd este ascurrat;i a
prlrrit c\ir i.atie. coerena.5rLri\licato,o€ i sulerinlei luii pacierrLrJ iimte. rraietle grija interes,
dir lrrlr irLi: flcieItLr sinr1. cri I crcscIr grrd0t de slilpinire ;i conrr.o i - ,rs Lrpra ti ceto.
srmprometor
u l.r!\/{r/,ir i/ rltct)1arle fot .resr. !oin1x sa upte pe|trLr sa|alale
$ schimbarea jrdecilji prjvjnd
siml')rorre.' .'\pe'enl 1lc\!rrt'litiotntti (!chirrbanilc co.fora. sunr ptud se aunci canLr subrectul
esle
e\pLrs lx Lrr sr rrrul ce a r'orr legrl i, r,.erur de prccese acli'e circ au produs schimbare.
l_eoria explici cum
c\perierl.le lrecute ae pacieflulLri af-ecleaz:i semnillcatlv evenimenrele prezente); liputilor de
personaljlatc.t,rrlrr.rn?/r1 rrir/irrl/ (consta din uDniloarele caraclerislici ale medicuhlr: rnteres DenrrLr
perloaf! privili ca un iftregr cuforlrerea isn)riel pacienrulni: alenlie. senslbililalei; emn.lrre.rp,(rr.ir(.
er.ln. d. rrJeldc si denrrr dc i|crcd.r. de calre prcefl: ad.rlr.]lca scofurilor medi.rle ale iDgri jrli la
rr!\olLe s \.rorle p.rc cnLllori incur.rleazi pecjerlrLl sd p,llicipe ileplin a luarea rJeciziei privind
ianrilatea)r,,,(/L,l/1 /lirrlrg( (creti.rc. ii spcrerrlete peroanei .lespre rralamcnr_ combirrat ou
sr!cslrlr ilL,le.r ci- ]roarc a\ea uf c c.l biocrinic sernrilicari\ Etictul placebo poate ll o nrdsuri a
cof rpo[hnre]11ulur schjnrbal de credinla ir1 tralanrenr).
F()l0sirei placebo
x) slrbilirer di.lgnosticutui $i tr:rtamentului
Pl.lrcbo fmedicantenlele. sinuLiriie uror manevre medicale_ opemlii_ psiholerapji) se lb oseite in
iilLrxlii crL| \urt:
.r,'rr;
c,rre lrere]iciari dc o rerarie terapeLtical tbane burar (rncdrc optimis!, aprupLJr..rulor tJr.
olnrv. i.ll rrestx. iIcr€1rir1ir jf rnedic ii |)edicame n ):
.rl) ecirt !1. t
\ frpn]]nel. hol ILL pot !' lrillrlle cu nic.L cxnreItc r.t;\c sru ap]icarea acestu.a are el.ecte
!clr\xl. n.. l:na x 1l rcomfan irle d. cl!cle sccufdarei
!rulll(ri ir1 care se ul]nareite se\,rajllL urLLi medicament La carc s-a instalal o dependenlA;
\itualil in carc.lozele nrcdicanrerrelor acrive trebuie sc:izule dalo ti elictelor secundare
. \ n rlii in care sc urniiirellc do\edir€.t bazcr lil]lctionelc I unor rcUze;
^i r ,ilux(ii if carc sunt acuzNlr LIL rer . fira o bazi reaii
b) c€rcelarex elicienlci nledicancntelor
Conprrilrca eLctu ui orican.u medicarrenr rlou. caruia dorrm sa i demonsn.em eleae trrea. in
nces( \rol) !c re.urpe . anumire slrrlegii menite s, eLimine orlcc indoiala asupra neulralitatii at lLrdinii
nrediculu s.llr a pacie|1ului alunci cand esle cercerara etlcacitatea terapeLrtjcA a unui rnedjcanrenl.
Strrtegr i ilc cercetare lblo!ite:

- 11*
 t,r;L*lrLtl !it)rnt orlj. in care pacientul nU $tie ci i se adrninisrreazi o substarF placebo;
-
-tto&l.rl duhl rb, ir c.[e rici uDUL din ce doi proLagoniili a] actului lerapeurLr nu.unosc
nalura me.l cantentuluil rncdicLrl )lie ci rrna dintr.e cele doui substefle cU care se lace sludiul fi pe care le
adninrllrea.,a ene placebo. dar nLLilie insi care dintre ele;
j.i'rLclel.tl n-ipl ot.b. in crre substarla actrva ij cea pLacebo sunl innanate de e\perirnentJlol
LLfui interrnciiar care nu le cunoaile I care la rdndul siu le predi medicului pentru adminr.Lrare.
(bnsiderrtii Si implicalii etice
f_olo\rrc. lr !ceLro i|rfllci o L.Lnele problerre de erica clin ca naiorc.
lc\(ele legis rLjve in donreI rL pfelAd intannarca prcienrrrlui asLrpra uljlizirii Lrnui placebo $i
oblifer.ir .](nrsinila fiinlLLlur \riU |enlrL. ircr5t tip de protocol.

( o\ \t( \t{t. \ il trtL.r Jrr t4t ut( pq( tF\ I

( onuricarcr csle proc€sUl irnpa:1rlsirli cu o allE persoani sau persoane dc cur)oilirle. inlerese,
0liLrLdini. op rii. sentrnente. i.lcl.
(l0municrre ii inlbrmnr€
iIlofirelia €sr€ o prenrisa ne.esari unui acr de corrunlcare. ea nu esLe insd suflcienti; absenla
if1. eler i ffornulle ,\i .1cadflr ui rrh( onal eLimifa sLaree de conrunicare:
(Lrnruricarcl !sr€ o rehlrc iftre indi\izi: ea irrplic, n.rnsmiterea. intenliorreii sau nu_ de
intirflnalil destlnate si irrrureasci sau sa nUuenleze un individ sau [n grup de jndi\izi rc(rprr]nl esre un
circuit carc sc auloedilici fi se autoregleaz, permanen!.
Tipuri (forme) dc comunicare - criterii
- .Lul"tlIl dc n1nt5nita? c: sorora, !izualar.lactilA. oltacll\,1
t\).ilit.rtq\ti lc nnetr,,lnrri: lerarhici si reclproci:
lindiitt!tn u.u !ti tu to,rrr/,irrr. accidefirla: sublect va| inslr.unenralA;
- tttttt \t)t]t.lt| !tiii.llt
i)) .tttko itlir tltatl!,r: \crbe a. paraverbal:i fi nof\erbalA
( omInicarex ,l erhxli
irTi)rrnrlir e5te codiicari : lrr srriJa prin cuvanr il ccca ce este irr relalie cu acesra: aspectul
lanic. c\icxl. nrorlb-sirtactlc. A.e lo|ria omla ll scrisi. Mesriul esle transmis sub tbrma de expunere.
dlscu s. (lixlog. Clomunicarea \crbalS este lacililari de prezenF geslualitdlii $i miX;rii: pri\irea
or entareir corpulLri. pozilia ii disrrnla drrtrc parleneri sunt imporlanle penllLL suslinerea icerrcLJ.
(h rnic:rrer parr\ertuli
Irldrmrlin esre co.liil. a fj n'ans isi )i prin inlermediLLl altor resol1lli: carrclerlslicile vooii;
parliculariti(i de p|onrLnlie: inLefsilatel nrsrinir ritIrul rosllriii debiLul \orbiriir intonalia rcstirii, pauza in
!.rsrire e(. \rc eliclul dc r o pcNonliTa ii de .r rmllica aLctiv alel cmllenlii. cat ti reoeptorii
Comunicarex non\crbrli
lnli)rnalia eire codillcila $i lrunsrnis:i fl]nlFo di!,ersitale de sernne egalc de porTu'a. rnLf(arer.
gcslUrile. lnimica. i n f.it italria parlenerilor.
Inrpltctul mesajului in raport de ibrme[e de conunicare: 7% verbal: ]8% paEverbal; 55%

I'orlne de comunicaro lii pond€r€r lor nt crbinetul medicalr 95% lbnna non r'erbala (spaliLr
c.rbinet - li!ir irreuinc lJ9,n: corpu ullrn-559ror: 5'l,o1r)rna \crbri.
('rrrrrtcristicile rehliei nredic-pncient
- esle o rclalie rrlcrpcrsonl1li dua a. ayand ca prolaglrriiti pacientLrl, care soliciti alulor calificat fi
rrcdicr I errc e\le ir m.tsllli sa aco]ie ecesl alutor; este impus, de situalia de suterinla. ca o condllie a
. i I r,,,. ..,fri,.-.rir
.nc o rehlie soci.rlar i re doi rnenrbd ai LLfor grupe sociale distincre prin comperenlele.
oriertar l. presl riu lor: uf grLLp ur caror nemhri cer nrgriiire 1i nrenlrneree sanilalii ii allul. a cimr
nrcmbri o .i inllriiirea:
 c\1e o relalic psihologicAr pune ir4, in taF pe de par1e. persoane cu psrhotogii diferite. iar pe de
elta e\pcrrcrra medico-protesio|ala a nredicului cLr e\perienla sul'eri.lei bolnavului;
- enc o relalie cullurali- care delennin:i corfrurlarea de 1ipuri dilerite de de valori. de
aliudini. de co poramente ctc.
se re.llrzeazi irxFLn rncdlLr institLrt oul;rat cabiIel nredictlt. polictinice.
- fedicul ocuti Locu principlll:
f redlcul co-p. licipA sirrrpatetic La rLLl!rif ln prcierILrlLLi:
- cslc o rclalie de crltoaltere ll comprcltensiune.

Arlepttrri, cornportanlcDte rle prcientilor frti de medic

- ca medicul sa fle un profesionist;
- unil pacienli cautd un spiiin, un refuglu, incurajare, aslepdndu-se ca medlcul sa fie.,o mamA

unii pac enll cautar ir medic o persoanA palenrell_ purelrricd, fal, de cere sA ascultel
Lrnii paciefli doresc sa nelre nevora lor de contacl enrolronalj
rrfir paciefti au teama dc i fu ti dorninali de cin.e doco.

Ifuctori care pot determina p.obleme in comunicar{.!

DillcrlLSli de e\prl0rare: diierenle de perceptie ii de cunoeslere:rela1iile birocralice. reci stabilile
irrlrc irtcrlorLrtori:cofclLrz ile gr,bitel stereoripiile. comunicare |edifirenliari: lipsa de ini(res. jrnpuner<r
rrrror arlurfenc lopcc. prlrpriitlblosirca anreninlArilor (recurgerea la or.llfe. 1a monlizare, judecare a
far|.erilor
jntcrloeuloftrlLrll:pe Urbrir ae inrcrrcltufii dinl|e iId;\,izj , conllictLL] de roturt rlgidiutea
rolurilor':emo1 ileripul rle pe.sonalitated:contexlul. cordilijle de comunicarc.

Cruzele romrnicirii del'ectuorse dintre medic $i prcient

,\l lrilinea prclesronala - dislanla prolesio]lald. co|1fol sever asupra consullaliei. olera
pa.ierrlilor t)rr nrinirr dc irrlbrmxtiil stilrl de inlcrviL.r biRrcr.rl ct rcerlitirdiner diagnosti.ului: evolutia
Lroliir ieir.rcdcrea paci.ntulul: perst.cri!ele medlc ui li f,rcientuLrLi asupra bolii: diliculrilitc de
inlclcr:e|e ;i remorarc Ilc 1)lrlentL lUj

('{)mportxmenlul Dli (le pnrieniii dificili

,^scL.Lltare cLr rllcrrlre;ocupar€a de rezo varee problemei pacientuLui;corectarca proprijlor
!rrreli:lirLos rcr lehIicii ..rli\cuLLLi qllicirl":lblosirea ie]elbfuluj sc l.spLrnde in mod prompl la
aIel:pr.icrlii irsolil de copii:pacieflii \ril.'5rnici:pacicnlii cu handicapuri;pacienlul ..bulbrr":pacientul
feafunl.rl:n!c;cnlul vo$a-lurgelprcl.fiul ..ilie-tot' lpacienrul Iepolllicos.

\Iodcle ale rehliei me(1ic-pacicnt (camcteristici)

\lodelnl palrrnnlist:med crl dccide ce est€ in intcrcsul bolfavului pe baza intormaliilor
Inedic.rl€ pe rare lc d.1ire ii a r.rliorxnrcnrulLrl rredical: ieaiunsLLl aceslui model esle reprezentat de taplul
ci rlr.dicLr ri pacientul pLrl avcr srs1.|rc de !alori dilerhei rezervai rIedicinii de urgenlil
Uodcrul inlormrtiv:rnedicul oleri paclentului krate intbrmaliile rcle!anre pri!i1oar. la
.Llccl rrf.r * )i la opliLrnile lerapeLrlicc. tira sa lirra conl de istoricul. personalilatea sau sislemul de valori
rLl pr. .rnLrlLLi: porte prodLroe en\ielatc. strcsi lips;1dc compesiLrne: presupune- in nlod eftrnar- c; pacienrul
.!1e |e lrtrL ) rr(onorr: polfj!il silux( ilor if ca e pac erxrl eslc .onsllLtal pentru o aLcljure rninori. ir)

\lodelul intcrpretrti\,inrcrl !ul sc cri.lcczi jnlr n sl.l1r! tor" al p.rcicrllului..rjutrlndu-l in luarea

rufei Je. r crlrc si lrf, corx rrer de ir)jbrm liile $ ralionamerluL medical. cat li de sisterru persoral de
\,n ori nl r.c\rLria: presupurc ca iredicril si h(eleagi Llorinlele;i ne!oile pacienlului. lucru nu intotdeauna
pos biL: Iori!jl\ilLreliilor ir care paciernrl est€ consullal pentru afecliuni cu durata lunga de evolulie;
Ilod€l ldeliherNti\irredicul seco porti ci rf prolesor sau prieLen al pacienlului ri n!edrrd!.j
i ron\inlr si .llcagi calea _cci nra bL f5 . linand con( arAt de inibrnaliile $i ralion,rmentul medical. c,1

t1.
ii dc s st. rL fer\oraL dc !.llo| a bolriLvulLLi; ul lizat in special in inslitul ile cu prolll de sandtare
publica.

CoDdifii ti tltitudini relationate comunicdrii eficientc

[''ezenlarea. enpetia, respecnrl. 5upor1ul. organizarea, nor judecarca. alianla.
Sp.r1!ul person.rll contacllrl !izualt ieedback-u1; ascultarea; vorbirea lluienta; amabilirarea.
polhcl.a.
Drll-\. Hamermar. Cohen (l98rl) idenliiicA un nurnar dc zece ebilidli comLrnicalionale in relalia
cfr In rafol1 de lrec\,en]r lor de apari!i€. acestea suri: e\arnina.ea lizicA dircct.i a pdrlilor
nrcd c pirc
.r!arisnr rLi rel€\.1fle petr'u srilirrrrla PrcienrLrlui; e\plicareiL naturii rrledicallci ii tralimentului stabilil:
t\,.rlurrer irlr(i illrnoslcra lj.rlm5. dest Isi e compllarlel paci.rrlrLlui: asigurerea colnunicirii pacienlului
prin ascr lLrex $i ifcr.Lralarea lui: cltlboarea crr propriile,i cU\r|te ale pacienlului a simptonelor
c!rdcnlir(e in unna ananr]lczei: incurrlarea pacierrrului privinll solicitarea de intinmalii despre
diagnosilc'r. lnementul. prcBnostrcLLl bolii: explicarea narurii boliii intbrlnarea pri!ind silualia $i
pl1rblenreLc ,rocirle rle pacientului: descillarea rcacliei emolionale in starea de boali a pacientului:
inii|ml]rca prirind ce 5i cal pacicntrLL r irlFles despre propria boa A.

li.l'crtele rehlici fi ronlunicirii rdecrrte dintre medic;i pacienl:

( onll1ruL drrreriii fcdlLcerca sresuluil r€.]uccrca a|xietillr

TR.\t \4 \ P5 tH t( -\

D.s foljurile de slres ii lr'aul]rasl.rrr apropiaLe. ele definesc insa lenomene dilerlte.
\olrufcr dc slr'es se rel'eri l.r o maniJeslare colidlani. la rcaclie e organlsmLLlui li se asociazi mai degrabA
.ll ideea dc presiure. in timp de tr.llrnr se relira la o eziufe (mni). la o leziune psihr(; r prrsupure
sfl.rifli :ii l.o.1lti Slrcsu csrc rasprLnsrLl dat la o fresiune. pre\r|prrne tensiune psihici !i se soldeaza, de
ccl. nrri nirrLtecLL 'ezrllalLrl \lzr1 dc pcrsoafa. AsLlel. ori de cere Lrri o pe$oana urmire$te un scop
orl
nrxnile:jl! leriiLLne psihrca. Crr clil pcrsoafe depufe nril mlLlr elbn $i cu cat produce tensiLrne psihici. cu
alil se af ()pie de realizarc.r scopului iu
in)bunaGteile silurl a if c.rre se alla.Obse11d]n ci lermenul de
\1rcs rrLr r.oferi pr.oblenralica Enl fsirologrcc, adlci i cofsccinlelor regeti\e asupru personaliGlii

ht| o rirualic de slrcs e\isui ofllLrfea de ! lupla \au Lic.r lrrg ( lighl or llight")i intFo situalie de
lrxLrmi e\isla doar po\ibiLiurcir dc ir jrrcio'ieni s0u dc cli!ai ifrerior f'lieeze or liagmeDt").
R.irclia de dLLce L.r o moblLizare a energiei. rnecanisn]lrL de rrgenF in cazul n'aumer duce la o
'lres
J.frotrilizr \r la derofecrrrea ercr!ic ,Ji L.r .Lnulirc.r senz.rl ilor Reaclia de stres .leschide canalele
fs h cc. r.r.1jr rrilLrnalicii c inchidc.L\isli rslleL o Lleosebire calilalivi intfe reaclia la slres il cea
specilic:L raLrmei.Lmbele sunl mecanisme dc Lrgenla if rinr|.( rta.tia lJ slrei energizeazn- reactia la
lr.Lr)mi prr.lllzcaza. Slresul lrezeile. lrrunra anio4elle. MecenismLrl de urgerF al lraumel esLe precedat de
reaclia h stre\. El esle xltimLrl mitloc. cind altceva nr nai rnerge.
De .Nenenea. cuvrinnrl/r.rr,1rr,?r/,.'ar sugera ci e\ista un snes dLrpi traumi. deci. dupi ranri.
I)ar triLLfr prlsuplLne o (lcslii$urire prcccsuala Si nu se lemira arufcr card sc finalizeaza un evenirnent
srLr o silLLal;e lraurrlatica. ori stre\u respecti\ apare uncor toa,te mult timp dupa evenimenlul
lrarr irti;/unr.
freud a abordar psihan.rlitic.rcesl termen. ddrdu-i rrei senrnillcellr rrajorc: de toc !iolenl,
clixr(iirfc sl corserinld fegatl\'ii asuprd orcanisrnulur a urrui llclorexlem.
A11 plil)o ogi au d.tlfir Ir'urirra ca un evefiment de o lftensitate exagel?i dc rnale. depgind ctr
nrLll |oi hiliririlc illdiviLlu Lri dc adat-irarc.
(l rllri perspecri!i co na in iflcOrclarcr e ca ur allur d. e\ciI.Llii/solicitari e\cesrvc irr rapor1 cu
fr.rSLrl .lc ro eri rli aL in.llvidrrlLLi

͡/イ ー
 Stresul adnptat li trtlumatic
..Sresrrilc .rd.lptati\e se .irrxcldiTedzii prin e\ace$.irea cafacil(ilor cognit!e. echiLibrul
crrolionrl. rcitarcr La acliune clic crlla.
..Sll]:Su|ilc depairtc sc carnclerizlezii prin neinlelegerca situaliei. pierderea conirolLrlui
emol j(iul. rldcrare
SrresuriLe ad.rptalive fu ar ll 1r'eLrnatlce. spre deosebire dc celc depAiile. care se destiioara prinn.

Tr{umE ;i lraumntism

Trxrrnra !'slc rrni oblinLrla prirr pilrunllerc sau lezare. pe cand tnunratismul este consecinl.r
lczarir.
I c nrefrLL Lle lrarLr atuLoqre rc reJ'eE a siuiliul lfaunrc or ni lralc ii i1 celor provocale de oamcni-
rl cofs!!' r1ror lor if fhn social ti Ishobioogicr fresLLpunc,,1 strdirLi regulilor dr irLrr\<nle i

Trruma psihici

l rxurn.r est€ Lnornenul care lLrlbuE psihicul. ca reaclic ia un evenirrent care implici arneninlarea
.u moafier.rLL illcrar."a rnlegriiilii ilzicc sau psihicc. (e\.. o rgresiune individualii, un acciderl grav, ur
!iol r n rir. rliu ,),:rrr\lnrll:l
irrp.u,r o.ria chi|urgicnla. lrrLLrntism ir\eamna transrrirerea urLri $oc mecenic \iolenl e\ercitat
de ur ape rl .\terior a\LLpra urei pa{i i coryulLri. ccaa ce pro!oac5 o rana saLL o conluzie.
IfpJihopatologie tralLlnalisnrLLl psihic inseamri lfansrriterea unui \joc psihic (nLr mecenic).
e\ercil.Lt de aqcrli e\leriori psihici (nr asupra corpului), provocend tlrlburnri psihice oiu so'natice).
-l-rrurr.r
fsihici este exIerienla vitala de discrepanli inLre t'actorii silualionali anlcninldlorl ti
capec la1ilcindi\iduale de sl.penire- care este insolira de serlimcnte de neajLrlorare ti abandonare lipsili
de apararc ii care duce aslf-el la o TaLnrncinare de dur"ti r inlelegerii de sine ti lumii (O. l-ischer. P.
RleLles\er. l9q8).
Ir frali\mLrL p\ihic esr. ..linomerL I LIe perlrLrboe clrrc sc pclrece ir inerorul pslhismului in
urr.r e\..rrLlui de de e\cir.r1ii e\(.rir.re if eazul unui even rrr.|1 subil. violent ii agr(\,r Lrr(e frir
clirc1,. rl L:o oLo d. rr.ci.isnrc e dc rl)ararc l1le acestrri psihisni (( ])cq. 1012. p. 18).
lr.rLrnr.L psihici este oemolie lirr e inrensi- rilrLefLa c.dclenninao rnodificare termln(rla ir
pl.rrrLL piirl. al indlvidului. modilicare tradusii prin sensibilizrre exccsi\'a a indi!idului la ernoliile
rrlLerjoare: esle o dezorganizere a vielii psihice. gercrend elccrc patogefe durabile.
'I rir mtt eslc un cvefime l car. a lrccLrl deia allncr cind alar simpbrnele tulburSr i.
'!lbLllaLli]e loflnere dufi e\eiimenl sc nurnesc tuLburari posltl?lrmatice. care depdiesc
to\ b I 1.1 lc indi\ r[r]rLi Je a l€ conrrlx.
l]xr nr esle LLf e\efinrcnr cnr. d.paicllc srrrcop]cieile cxpacitxlea urer perronne d. c iSi prolela
rrn.-!rilrtlcr orr slirca de bine fsihrc.
('arecteru t|aurratic al iioclrlrri depinde de violenla cgrcsiunil, dar ti de starea psihlcului celul
.are e\le s!pus rcestuia. Lrn clcfinrcfl nu esle inloldeauna lralrlnillic. ci prirr raportare la fersonalilatea
rLli!idr)lr care lrebuie sl] fac:] lrrlat cu ib4cle lile constilutive ii energia de care dispune; de!i
c\cnimcrtrLl e\refoten\ial tfaLLmalic.

Tipuri d€ tr:r me

I ir lirnctie de jircLor i cc dclcrrrifi t|.llrma sunl dilercnlialc doui mari categorii:

lr3uLnc !r1r\ocnt€ de lacLu rratu'al . inllependenti de om (cutr'emurele, inundallrle. incendii.

lrrunre pro!ocrie de tackrli ce 1in de onr (ac.identelc. \ioludle. vAlSrrarile corporclc.

- 1J--
 I in rrporr rle g|arirl de re\erilrle a tactorilor'lfau tatogefi sunl dillrenliate:
- cu grad ulor LIc se!erirate (ex.. pentN copii schimbarea Scolii, in cazul adullilor
iiturlii tlillrnra
gr,rdul de rglonrerare urbafA. cerurrj lhnriliale noderate;
' iiruatii lraumi cu grad nrediu de severltate (e\.. la copii extnatricularea. nailerea unui fiate-
bouli cmfi.a !L unul parintc. lr edulli pensionarea)r
s copii despa4lrea parinlilor, la rdolescenli gravidilale
lurlil .le tfaumar severi (e\.. la
redorllii. areslul sar dlYorlrL . rnoa(c. unuli difLre pa nli - la anrbele categorii)i
silLL,rlii .le nrumi e\lr'em dc scvera (ex- triallf.lare corporala saLr nloarlea sollrui sau a soliei

- \ilrLa1ii dc lraurna ceksl|o1uli] rnoanea copilului. sirlrciderea lrnuja dintre soli. dezaslre

Acestea se inclLrd in calegorir lrauntelor:

- fraum€ "rnari : _f aprcsiunl lizice. moaiea Lnor persoane dragi. accidente. calamitili

LrLrfrr 'rnirl I t|aume reL.rtiorale. Lrnilire. negliltlrt..

I lf rr .\. rii)rcflcior lrirrL]llttizant. srLnl dil.rcr)liale:
rLIon de .rrLrnrrrLr
- nonot|eurllali4rrca. c\: o i rlijrnp erc \ iolenli. leiitar dif cornun frin..r'e trece individul.
- politl.luJrrlrzarea. apare auLfcr cend e\isli circumsttrnle tfaumetizarlte rnulliple care dureazi
nral nrLrI lrrnp Aceasta poate li:.r,nrrrdr.7 (coexislenla evefirnentelor tEumarizante). .\ r.rcrir.; (care la
rirdul e este de doua lilLLrlr cumLrlaLi!5 (suocesiunea unor evenimente traumaiice ce rAman subliminare
if rrrlrrlce ir)di\'idullri; srrccesiunea teLrforala. acrrnularea slabeslc foal1. rn lt fbl1a cul ui);i !(.vertril,
(c\rslenlr rner coer€nle intre erefimertele lrarrrralicc: llecare r)oI avenimefl lraufializal determini a)
rerclie if arl re se implitjca a iparillr ullui nou evefimeftl.
.l ln rtpon de gradLr de deter i re sunt deosebile iraumc cu
- rLiiclarc dirccla. elur)ci cArid c!l lrrurnarizat este chi.r !ictinra:
rlectare \erulrrl.lrar (axunra fdirecti). aruncj cand atictalr suntcei din anlurajul \ilrlrnei,
xlect.ue tel'liari. .rlunci cand sunl aleclate genemliile \,liloarel
- .ltaclarea vrcarianti aturrci cafd i'i lralrmarlzeaza pe cei care ii alura pe cei aflrctali (pompieri,
polilitLi. nredici etc.).
5 If mporl de cauzalilale sufl dilerenliare:
Ticlln i care 0rrleninl, iflegr larce coDirralai
rlilrd reir !lc sp.crllor li] ir!rc\arcx persoafei iubile:
- !ino\41 r tili \1. noiLilea cr \ir
6 If r.r|o 1de reLrlia L:lp1.rf ti \.tim:rsuftditerenlate:
\ lrrLLnulicc sinrple (fecunoefterea !iclimei de carlre lipla$),
1L.Lrlj
ifalLnlalic. cof'rple\c ([i]pla$ul cne persoana apropiaG !ictimei).
s lLLallr
r- Tr raporl dc critcrul c inic. sr{Lrelii surr dilerenliele:
- intlrrirxte negati!ar (viclifiel i se !ioleazi inljmitarea llzici ii psihici (ex: luiri de ostatici.
\ oLfrl l.nurir ll7ic, 5i !silrical O allfi dc iflirnilile clllivi csre raprrrsu. cand persoana are
\.rninrrr[|r i]a \-.r iiLrrL ec!a. ca I \-rL tlat.e\axp.Lfte.
- \Lclilnizareai
t)fi.,rsr I iirbi!l

Frz€le reacliei trallnratice

- lrL7.r Lle $oc l1 ori I siplimifil npare dupi temrinarea evenirnentulul. ind vidul
corlitientizerzi lroporlia .rcennia. AcerslS thzi se ceraclerircaza prin: sensibilitate aparenii. negrre.
aLtel.trea t.rcef erii rimpului:
Lurx dc .rcliun.. ift. inr lLLpa o pclroada dc 1rf0 dc h eleninienl li dureaza pdnd la doui
\iplinriIr. ird ridul nrrmilcstindLL sc Frln rr]lj i.. jndoirli lali de sire, depresle. senlimenle de neputinli,
inr])o.i;bll r!r.x .1c l yeder prrer fo/ 1i!ri .L LucruriLor- tulbrLriri dc somn. lritabilitale, hipervigilenla.
\ ,,. 1., , | 'i...

´ ―

“
 laza de descircare, se maniltsu pin persistenla unor compofiamente din f'aza de acliune $i
necesita inteNenlie.

Rerclii laln de trrumi

Rrrcliile ifdilidxlui 14i de lrolLma diler, lbar1e rnull penlru ca exisla sriluri de apamre dil'erirc

copirlg-ul inslnrmenlal enc uf stil de ep5rare decl.rrl:rl de individ aruncl cand vrca sA rezolve

copinq-ul exprcsrv esle iicercarea individului de a co|runlca se|timcrtcLe pe care 1e simle 1aF
de t!aurrl rcspectr\'i:
- cofi r!l{l ba^l pe reslfucturare co.qniliva. care poalc ll pozili\, (lncercarea persoanei de a
inlelege frrr crlllcL ce \-a inliimllai. de .r exp ica caLrza iucercllnd si depaleasci situatia) $i negativ (Iregare
sxu llaBrnenlare):
- coping-Lrl reziLicnl. i_olosirea capacitAlii proprii de a para elenimentlri respectiv.

Tcorii fi modele €xplicative llle lraumei

Srrfr rlilerse reorii car,- incearci sd explice producerea rriunrei psihice
\r.\1c. t)or li .srrLp.rle in rrporl ile .orce|lia rhordel, dc .rLrori (Crocq. 1012. p li-l
nrodclc orgrnir! tr biolo.qicel
- ..,J.1 ..rn, . ..,,.fi,i\r:
niodele fsihologice:
- nn)dele linorrenologicc

Trrunln in medicinr dentN rI

Accldertele soldate cL lr.urrc defmre sufL lieclente- ertimifdIr-se ca rproximariv 55% dintre
rop ti ado.\ccfti sulira la un mofrenr dr( un.rstlel de lr'auniatisnr. dintre care i5% se produc in cazul
Jiflilor fe L.rpre t 159; i. cadrLrl diritjlor pcrrnarcriti. Srudiilc eu slatrili! ci cele mai vulnemb;le sunl
l.r.l r .1. ,rl(.,'.,.
Tlpurile de t|aumaiisme denlare surll liacturile (coronarc. radiculare, corono-radiculare $i
dislocririle (rnobilizarea dintelLri, luxalie).
Speciali$tii sustif ca lacrodi dc dsc cei mai imporlanfi pent accidentele dentare sunt irocluzia
\agirali r..entr.1ra. apropierell inslLl]c efli a blrzelor. difarirele spo]1Lrri. precum $i sexul masculin. Cele
rnr |errL oasc spol1uri pclrlrr lflc!rilalcir danlurii copiilor sLfl ifotul. rnersul pe role. patine. ski-uri
c1c:.iIortL lLc (lc tr.riirri))rirrta cLLfr \ Lr hrrxlhilrrL hrrch.lrl ho\r I hochL'iLLl l:eclorii secrrfdari de risc
&fipli!a1i \!fr ifllrreir.L !ereriqi. oh.,,i1arer irf,.rtila. hip€racLi\ilatea !i lemperanieftLrl rmpLrlsrv al
coIi lo t)r..rfr sl r))cdiul socio cconorric. cducalia.

TULBUTTA.RE,'\ DE STRES POST-TR-{UM.4TIC (TSPT)

lrlhLLrircir ii. sLfcs posl lrrunralic (lSPl ) .!Ic dcTvo tarea de simptome psihologice
rar.Lcleri\rfue pe lerfrcr lufg urui e!efinien( lraLrrnslrzant (Dlclionarr rredical.
l( l) lil (a las;ilcrrea lL.Llbrrar or nren1.tle :i de conrpoftamenl. 1992. p.177) specillci ce
rLrbLrlrer Je slr'es po\r-rrauniatic rparc ca raspu!rs irtirzial lltau prelungil la un eveninrcnl \au o silualle
str.rafrr (lic \curla. 1ie de duraLd) dc filura srreninlAtoare sau calaslrclica exceplionala, care e probabil
!, dcrernifc o suiarinla prctirndi la lprcape oricine (dazastru nlltnal sau cauzat de om, lLrpla. accidenl
serios. nrarlor lI moatea violenta r rhora- \iclimi a loflurii. lerorismului. \,iolului sau altor acte

Ir brLrLrea dc sne\ posl-trxunralic ( I SP I ).ste o lulburare de ar\ieLale pe care o persoanil o poale

-/L-
劇 .〕
￨,=‖ 鳳lRF「 出滞
濡猟1ど W∬ ∫ ittisよ 出 1鳥 Ⅷギ
COlll pllll]]te=lav bt‖ 〕 撤
o ∬11泄 ‖
istarcaじ ]]● ,10 1ali a tlnei pel、
:ギ

Simptomele rSPT

Ш祠Ⅷl躙 鵬 ゝ 寧器 肥電 t∬ ￨な

i:舗 や]￨∬ ￨ポ￨1漱諄憮

(lt t、
、 ]decarea CSte
ul eヽ olutiti せ｀
te osc ant. 71a「
、
ci∠ tti a pビ r、 oa]elol. starca pll.nte l■ ュ]itSta o evol
speo、
「 1:』 ム ∬1冒 l SPT,e■ azo h mod dヽ 市 ■
i trd lpul pindPJe de
■。
ヽ
1‖ [よ
nlR.1“ =flllieⅢ
「
]い
ca evenimttmJ輌 c amiml ht「 ua_ o● u nl面

::よ 繁 淵‖ 馴I翌 1話 l器襦1習 ‖:淵Ttth"商 山向 lよ

STRI,SIJL l RAU MATIC SECUNl)AR(STS)

nd Ⅲ‖ lttc鵬 ∬
[lW‖ 1滞 ボ‖
お1:品 1拙 ‖ ‖
よ‖ΨI棚 Pせ ]■ :出 器 TM: ￨ .n unUi CVe1l nent
「 ぃ C7tlti Oin alじ a la cuno、 ti l、

ical、 ● esteヽ lresul ec e∠ uLO din auto「 ul ofen sau

lei dilltai
l椰 ￨1王 棚iawi∬は 寵
器∬ t脳
t■ lt‖
'nat Cc ale cじ
SIS este de輌 1]l Ca o 1 1]lh a TSPT li, Cale slll〕 P10〕 〕
ele stl1lt aselllinltOale, Oal etiologia se
￨‖
ロトい 0市 ゛口alヽ 0い m dedげ vЫ ●t
ll[ギ ‖躍 1]]ボ 1‖ illll籠 I翠 ‖ :1卜 un pJ・
ti S iS:
―Clllpalia cel()r eale ltlC「 ea∠ O ct ヽiCti nne ale lratincloll
―じ、elnllllビ ])te tiat‖ )〕 atiCe perSO〕 al el
-llau l,cle llersOnale 1lerezol、 ate`e activate de t「 atl]]lCle sinl alei
ヽlgrleSC
_LШ ndecoⅢ i応 1.CarCヽ un cJじ mJ prOvocttoare pcmm persOa]de caleヽ

Simptome STS
elerrenlcle fiediulLLil evitarca
Iliperrigitenta; lipsa de speranla; irilabilitale'in a procesa
liiciit epuizare cronica: lragilitaG
orcerl ,o ; ' rcdp.. r "te I de a a'Lu,'' p'crir4,, urie''in'm ''''mnie:
.,,nr-a ,( irnerle de .rn; ,"tr g"rrd '' rreg rl''e
oh'^exlx comPa\irrnii IOC)
lc f.rr{rl iii are origifea i'' 'nn'i''s'unc
1"nr"rent.Jc \rml]atre plofundi $i de
rrr.ocLroare,en1. ille pe*oane allare
''"1i"'";''i;
, strL;rinF. senlinrenl insolit de o dorinla pulerricn de a anihila
.,, .. , '.., \\ rr-r.r I rtr\' l' l " ''' ''r8o\ persurne ixr oboseala
1r|lul c, Sl-S podle !r ;pLr!'rt l'1 nLlr nulL' !dt!glrLLL de
S. iugcreazi medici'
compdsrrLrrii se rclefi ex.lu,;t tn ac" t
pt"oa''t lle ciror protesil presupL; acordarea aiLrlorului
asisltnli (l L\ood et rl . l00l).

_/`´
 PSIHOI.,OGI-4. DUIt tiRII

l)rLre|eaa lbsl deiniti ii dl\cllse nroduri: o starc errotionala neplicula' o experierrF ijzicd, o
isLL|rare-e|igmi splrirrrala. uf scl co|rpler lle sernnaLe lflr-acelLrlurc inie|coneciale (vadil13lu ct al , 201 l).
Aso;ia1ia internaliorrli fentrr sludlul durerii (lntenralronal Associarlon lir lhe SlLrd) of Pain)
detlncslc drrrerea ca _.o experienla senzoriala ii emolionala nepliculd asociala cu leTltrnl reale sau
potenliale r e lesulrn'il(n (Taifter.20lll.
L.aro|sse (:006- p. 393) delineSre durerea ca tlind experlcnli senzorialA fi al'eclivi negalivA care
pr!\oici..npo inlcfle de e!illtrc i; Jc \uPriortre a condiliilor cxre i atr dat raflere"'
,rsrlel.durerealeprezirLliLicorrponerrlilirica(.arcruretlectaintotdearnr'inlensilalea
rinonlenutL ctSezic resimlil dc individ). u|a atecll\'a (lrairea sefzaliei de durere fi rdspunsul ernollonai ii
cognitir'h ace.xti senzalie) )i una soci.rld (implicatiile socloeconornice, ahera.ea caliliiii \ elli)'
Nolirrirea.le durere este sLrbiccli!i. fiecare indirid nrarlitesland o perlepiie diierita asupra
irccltcia. crr ur prag al lnlensildlii ce este ditcrit de la o persoani la aha.
O,,t"rea a c Lrn rrl adeftaiiv. llirld in mod licc\ent ull sclnnrl de alarmi l'ali de rnr \liffIl noci!
enlogcn saLL e\ogen. Prlrr reaclia cl. .rpilrur. pe care o declanieaza. reprezifla un nrecanisn esenlial
perLri a n,.nq;ne lrtegrhalea llzlci r organismului in condilill. dezvohirli u ri proces palologic,
rcspecli\ suprd\,ic1.lre:iitdiu'idului Acesl serrrnal de ala nai rrc rol li de protectie. in !ederea luirii Lrnor
rrrasuri de iflaLurare a stinrulului no\i.
\'lcdicirlr .]entrri este idenlilc.rti rllescil cu dureret .lceasla fiind ceuza maioli a solicilarii
trrlarref rLLLlLi slomcloLo!lic

Tipuri d€ durere
if lle|arurll sc dcscriLL peslc l0(l de dLrrcri cu .lile
lc grade. lipuri' rruanlc
linIrile du!crl cst duPa sediLLL (difuz saLL ocalizat), inrensilalc periodicilate'
se sLrrbi
!xra.reri\r;1.i. Durerer poirle tl puls.rtili. 6elenti. rvecnilo.ue (carlclerislice unei ]nflamatii). ca un t'ulger
ialifscrr f.r\oasal. poale rlea o nrlrLri tlc cl1rmpli (alirrgere muscrrlari) sa(r de colicd (alingere visceral')
il rn" . .rru,i. durcrce esle rcsi.rlir:i l^nlFo a lar parLe a corl)ului deciir cea ln care se alli zona lezalar
"r.
saLr t|aLLrralizirl, (durcr€ irrdieri).
'liplrrilcdureriisunt.letemrirateinlinrclie,:lenalrnullecrilerii:durati,eliologieproceslrl
iiziologlc
i ittrdt\,1 d. ct'itrnl thltrttti le dclittk \t!1t dilird4iote d rerca crcrtti ti cro n ':'
l)urer;a ucutn .rpare ir1 nnnll ln rrnna nul 1r'alrmtrlisnr tisultr' este declanlati de stirruli cu
de
lociilizare ii inlcnsit e !.rrieli. |lre durr1a limilata (minule. orc. zile) ll se arociaza crl anxietatea. Este
ohlcci ifrrf!,a1 il loc.rlirala. eradlLl dc anrietale descrelle cLr cat mai rapid pacienlul percepe ti inielege
crL{r7x. trrlrrfenlul Du.erea ac ra delermln, snlerirli ti rrrodificiri flziologice care accentueaza
lulbufiril. hom€ostnlrcc: tfanspiralii. tahipnee, tah]cardie hiperlellslune aterial', \'lsocon\triclie'
rre$crcr . \ elurilor trrror hornrofi (corLiTol. "ie'olimlnel
Llurcrta cronici presupLLr). trn inleNal Lle Limp rrrai lufg (\ipl'rrrami lufi .lnl) ln ciuda
reTolu(i!i c!.iimenlulLLi declari,tll) ii esle insolili dc rrrr sel d. rcac(ii psihologic' lf lnod fieclerL cu
rlepresia. ,\ccasta e,tc dcllnila jrr rrroLl 1l.c!crrl ca lilnd o dtrr.re persilli pene lirnpul de vindecare
'rre
r 1i..r
i'acienqil cu dLrreri cronice rc!jml o durcre nl|)rorcni- plictisiloere chirLritoare. por apare
(le loCalizare esle
.i|]rlc!1.1 rj \i dUleze loa1. ziUe, uleoli a!(a\LJ <Slc n.l gl.r\.1 rl iJplL.d, LJIrrjLl.rte.1
searuti ii JrLrer.r cronici sc rllanilena compor'lamente currr surlt lipsa de somn con!lngerea ci sule nla
nu !N rrri Llisparc. ci hoala esle lba{e grala Cel mai liecvenl durerii cronice i se asociazd depresia'
lnrnilcsrrlar frnnr o Llescreilere mercali a acli\'ltilii. o relragere din relaliile interpeEonale $i sociale'
irr ,Iertlu sro,ratoioglc prlnciP.rlele sinrplorne r.tre se !Ianilesre sunl: durei nliolhciale arsur' e
lfrbli ier .r taLatu ! . feuraL!ii ;ri .rr iicLrri dure;oare saLr du|eri dc originc \'lrcular' in iurul guii' lroane
llcr\efl :r Llililexz:i.lichcl.r J. durere lrci11li rlipici.
) in n4:otr lc norttenttt ltndtrL etii nnt tlifrtnliatu d tcteu Ja'ica $i bnid

_/タ ー
 Durered frzici este ascu1il, traiti in nromenlul ranirii; irr general dureazd pulin. cu o cre$ere
rN.idi ir lftersilrte unnati dc o scadere
Durerea tonici este o tbnna, de lunga durati. lriifi in Lrrora unel raniri. este detemrlnati. de
obicei. d€ a lLrmoare sau de leziuni ale leslrlurilor.
3. it raport de iiteriut elialogiei sltnt identifcate larmeLe de tlurcle nocicePtil,ii n. ropdlici.

Durercdnocicepti!iaparcinllll])aunolleziLrnilisLLlslelealelj-allmalice.chirurgicaleSau
inflim'rrori cu rol ln
asocfule alnrf boll. Aceaita lmplic, irrflamr{ia perif; c, ii elibenrea de mediatori
i!)l1iere.r d.zvoltarea sa. Drrrerea nocicelriva cunoaite dLru, iirnne: somatici
ti ti
visceraln'
,t,ftccpriri rlttTtitti se.liiereIlixzii prin unnnroarele c!riclerislici: esle bine localizatd. inilial"rerea
inlensa
(ull!'rio l)er..FUli.aarsLrEs.lnras.rTaliepulsalili).lrparecel 1)ra liecrerrl dup' iraumrlLirl( mt(anict
t)iltlfta,|1,\il.l|)lnnr,i\.,]ldi7.irl.oIllnslllLcelsomatjc!.clteJilUz.t'gleLLdelocaliT.lIJ\t](i.rIa(L
re lzalii (lc cra nPe.
Durerei neuropatici este corsccinlr unel leziuni pc traiecluL de transmitere al durerii de Ia
rociceplori. ner\i pcrlterici. nradlr\tt spin,rii $l pana la crcier' Durerea nu este preci! localizati li esle
crracre|iz.rii ca seizalie de aHuri salr inlepatln'i. Acest tip de durere esle liecvent cronica are un rdspuns
.!. /, r.. ( tr ta -<.'ro.o.tre'rt''r r.'
l)rrert,'l ianto;i este o lb nA rle durere c|onici neLLropaticd Sener'rtd de semnale nociccltive
alircfle.rberxr)lc. in p',,.es. serrratia de durere esle generali la nivel cerrlral in absenla stimulilor
"cest cel nai iie!\ erlr se manit'en, la nivelul
fcriiirici I)Lrrcrea poaLe ti percepLrre in orice zona r corplrlui. d.1rpoale li lnianit la pacienll edenlali care
ir.r,.n,iL:1i or, r.rs.'limbi. sarrl. !ericri urinara. din1i. Ac.sl 1ip
perioadA de timp'
acuzi Lirfcrl Jenrare la nlreluL unLLi lnrrlla| undc dintele respecti! nu nrai existi de o
-rDrr/-rrf\/,..1i|ir.!ini,'itolilt):.iLilinsntutatt)!j'rxnldd!trr:\coei.furnedcdurete
\o,totiti. )r!hr::rni l,!in,g.r, {Cnmfian. :017. p 251-158)'
Du,.erca somatice istc cer mri iiecrenl int/ilnit5 irl mediul medical stomatologic. Aceane ili are
origrrrca ir *r'LLcturi ti\ulare de origlrre eclodennicd (durere sLrferllclali) saLL in strucnrri tisulare cu
,,riginca ir mr:zoLlerm sarr endodcitr (dtLrere prolirrdi) Duredle superliciale (patologia
girgi!ald'
palologiei
.Il.rfr1rir tol 1l LocaLiTilc rctlli\ lr:ior..lt cirre prcicnt Durerea \ornaiica proiurrdi.este asociala
jj
lrrrL|r([ic. illllar]rilorii ti iil \terx |ra\ilo irclali. i\ccastr porl! delenninela d€ o PaloLogie sporten,
{r .lc ilcr\eflii nomxlologice in!ari\e.
uu.e.e, u"u,og",i 3re ca suLrst|al nrortblogic neNii scnzitili, ea fiird localizati pe rarnuri
rerlods. rtictale. |.csp.irl" p. leritoriuL de inervalie'aL Lrnor rarruri ner\,oase. in si'era maxilo-tacialr,
pe care o arc
rcrraLgld lrigcnrin.rla eserlliala ene boala cea mai reprezentolivi' Principala prolocare

Durerea psiliogenn. lcrrnerrul psihi'!crr\eurr 'c'17;p!rr JLclrrfJeJurtr(Lecarerrusepoele

!lccclr ceLLTa son)alici. rceasla conslanLl ir fhclori psihologici. DLrrerea de ace5l 1iI ese
o senzatle
pacient rirnltitlrla pr I Jinrplome crLfr \unl ajlslLri' lflcpiLlrra irltensiute mai
Jrir.rori\aIcaLa fcnlrL 'rr
frrre'runlinriciiFlticl)claLlepslhosefpuneprcl'em:r\'eridiciL'liisiinplonelordescrisedepacienta
cd dihoonlia organic
ecc.t-1lirii c\jrlc|1.t L|ret du|eri reate srru inchiprrile. in llle|ilu|1r !l]inljllce ce araia
rsLLprlr persoanelor r_r cauz' Atunci cand nlr
f\lholerr rrr est. operaliorralii ii poale a\'ca elecL. negati\c
pol ll_p{rii irr e\iLlenla laclori obiecli\rblli ii eliologiit dLrrerii' esle rccomandit' lbLosirea
termenulul de

Jir)dm]nLJiopnlicd.(lurere,^cerslirirrliiurari!cLrtcrliipaclellis'tl€lonsiderallcredibillcudurei
reale. dcc rLL feloie.ie lralanrerrl. in llnrpce.rlli ljacienl sf iie pcrceplrti cabolna\iclr
sirnplomatologle

ilureru\a rrirsifrrar. dtcl cofdrLira Lcir|enLici si lie dileriLi'

r(Li\lldtta
\lliILL[ir Lc dLLrcrox\c.Lr o cafi]citale de neegalat de r cafla atenlia si .le a irrrrtrup<
acestei siluatii
c,rgfiti!i sr corrrfol.1amenleli in curs de dc!f:\urare' flonseciflele enlolionale scurle ale
srrfr ohser\ale fu evrluarile cresclle al. stirii de spiril fegalilc. in special lir.rsnarea. Alentia
esle un

t)roccs 1-.\ilrolo!ii: lLrn.larrrentil cxre scrve$le dolri

iurclli in prirnul rind' lacillleaTi controlul

corrpo(rrllerrlulLLi orierrltt spre scol irrlr un rrediu irr care pol e\isLa lrl!i slirruli
concllrenli fi in care un

-Ze -
irLli\r.l po.lc a\ea rrai multe oblective: aslglrri tlu\ul neled al corllpodarrlenlrrlui. in al doilea rnnd' degi
lrebLrie sa proteieze indi!i.lul dc a r,:sllLnde ccrinlelor mai plLtirl impo ante, sistenlul de aten!ie permite
irtrerupcrca de evenimeDle care sernnaleaza noi cednfe ,nai inrPofiante car'e ameninli iniegritatea ii
h!f i\1rreN indi!idului.
Dur€rca psihici apare in cez d€ cor(crlrr.rre r torr)ri rr1<r J'uf a u rLri stfr mcrrr trisl- ca nelirifte
lagar. cofiizle re.leflnili. a.\ieirte conlinlri \au cr lraire a unci situalii tensionale grele. de pie ere a

I)ur€r€r mornln reprezifti tLn rerrtimenl prelLrrrglt Lle clrin !i de sufirlrrl, minlala Fsle legat' de
narile de Lrn\lolat!' li Llepresic (e\.. doliu > qolirinti > depresie melancolic:l) Ea este exPrusia lezirii
orgaris lr ui sau psihicLrlul.
Stonutologii. medicii ii chinrrgii ORL pot intilni o gama larga de aclrze in zona laciali (durerea
licl.rL, rlitical llalele penlrlr populilie dln SUA indici o pr.\'alefla de 120% i dul€rii lemporo-
fra|ibulrrr. I,ccicfli se flins dc dLreri i zona mandibrler srLL r nraxil.rului ori ir interiu'ul cavit,lii
tucrle l,ri|lr.e sjmplorfe se for e!ide|1ia durerlle de limbi ii dinlii sensibili. Durerea po,re fi ufilaleraii
iiLL bilatel.lla. lLrrda. Nculila. ca o sefrelie de arsu* sau sicilLoare Deseori drrrcrea a debutal dup' o
nrcNcnlr. slonralologicar nljrlorA. dxr a persistal il apoi ti_a modiilcal caractelrl ir limp' Simplomele
persistal pc p.lrcursul rnullor ani. pol ll incapacitanle ;i pot delennina muhe tfalanenter if(irliv scoaterei
{linlilor. blocrree nervilor li alle inlervenlii. Lste irnpotant ca palologia organica sA fie e\clnsd' Acolo
Lurde c.luz.r esLe irr rrod ctar pslhogen:i. complexul siirptorratololic esle asociat aproape inlotdeaLrna cu

Cttuz€lc durerii
(.rl'cplatontemPolrll:i.lrlclcl]ze.LziLlurercac.lljjl]!]mUllidjrllensiona].]ci(ienrllnervo.i
ienLral 1toIt.'cgiunile creiernlui), cosrr liil€ (gArrdurile) enrolil e, convirlgerile surrl sirnultan implicale'
l)tLrereieste provocati.,:ie ccLe mei muleo . Lle crcilarer reccptorilor dellLrmili in mod obiirllLil
rociceplori ileln1inalii |el\o.Ne scnsit)ile la slirnulii durerc!i). care se afle. in prirrcipal, in piele l;i, inlr o
ai rric! masura. ir1 vrse. irucorse. oase ii tendoane Or'rancle irten)c conlin rrai futini asltel de

I)L .r.n poale li ir)llucrrlati i t.rc1()i psihologici. crLrr er li iln\letalea satr depresia Adesee'
rur\iclarer \ru deprcsil se pol inriutali la.lLLrerlle cfofic..
Dco|r.eci este vorba Llesprc o perceplie. caracterizara prinlfun grad ridicat,1. slhiecrlvlrale.
persoani
durereir 5c rspofleaza Lil fiecrre ifdivid. Intens]later durcrli este perceputi dilerir de citre uecare
i| p.ute;i e,rLe inl]uenlari dc siarea.rolionrla. dar li de gradul .le atenlie acordal. Asllel. durerea se

inrensiticrl Llace se atragc at€irlilr asLrpra ei $i se amelioreazi dica se distrage alenlia ori s" echilibreazi
eniolioraL prcierlul. fiina lnliLenlatrl dc tact(ni cogniti'i. conrpotanlentali' de exferienlcle personale
,rxerioare ii chiar de iaclo.l econornlcl (('ooper, 2001)
l.sledil]ci]pentluslolnal()logs.dcte|n]nec.lUlarcalaxdUlerii.iallbllnaliuIeasaolganic]stil^l
(lcr.nninar l). ilcesre \i r,u 0...1,1. o,1,,r.r. ['n.i subslril de acesl gcn. slornahlogul lrebuie sar f]e pregilil
])eIlllllr.].!e|lxlll.1o.1ulel!slnnat{u!]].IdecaLLl.olg.lnici)clitiiunl1psihogene(jecauz.l.Urrclionali.
, ,, ]
ir;Lonrrtolopie e\isla nrtrlli loc1(ni slrcsanlicapablli a delefllina o durere psihogen': anxrelaie-
leprc!lc. r'elr(ia boln:rvului clr sfumaloLogul. slarea generila a sanaLalil pacientului'
I\ilrlrltric se poere alinra rlesprc ace;li pacierrli cti 'ru Lendinlc rlelrolice (sunl depresivi'
ipohordrici) l'-oa e ueclenl nce$ti Pecierrli tru o lslorie medic'rlir lungi' nurremase lerapii medicale il
crinrrgicre. lcrxpie slorrral(rog;c,i .r\.ind elici.rlta m.ri rrllci ldld de cea psihologici' AcliYitalea
ilomalo o!LLlrLi .u ace\t tlf le p,rclerrli .\1c .Ldesea tblfte.1lu':il:r'

´ Z′ ―
 Factori psihosOCinli ce inlluenteaza pereeptia durerii:
_ te lu e]Sibilじ la dtl「 ere (daill la d 10rcntelor
re l]et e suT,l l]]ai ヽ うzlologice (le naturd

ht)口 nt,■ ■i:a necven.‖ la mal adt‖ じ いr■ onpatdOgicじ ,piecun s a unOr ditlentc de ordh]genelcヽ
_ヾ a、 ta niuenteaza n〕 odu de percepeteコ 「apOⅢ ale a dure市 (dit enta eSte deteinlnati de

epele lle、 ぃ工es五 in percepclea S COnt「 Oltn du℃ lo,

olul ei deCat
_etnia cu tt「 a(ex, latin i sunt l■ al e、 PIeS Vi t],pl ezei、 a PCrccpeli durcri ,i colit「

l。 ldic ,
ユt‖ l ■le pe「 sOntuit..lli inl=oVell Sllni l￢ ai leact vi la durele ,i atl un Prag lnai scizut al
- 11ヽ
1「 c at ●olヽ lseli llc8.lt Ve legate de ditrite
、el、 ib llliて ｀l el()a、 c:、 t)「 nesl ,l alビ そt lc itle pelsoa lcle cを
lo,()incapacitate de
ヾven 〕 e ctl]]ヽ ￨‖ ]t abt/tl in cop ilie. cale atl dez、 oltat ulte「
lじ 11じ
POte n｀ al dtiC'Oaゞ
1l legatura cu O「 Ice
e｀ l111〕 ヽ 、じ111 〕
cibal.l a ]entelol nesat ve ヽi Cale resil〕 t lヾ 、Oia de pedeapsヽ
'ale
sじ ]til],olt tC｀ 10Vat e
ヽ4ecanlsme

il遼 il:l潔 :l::i11選 ittI‖ 軋

饗 liir・
■ctth este、 ln alinditrent daCi ale drept
C lSia
,cclali l]te)sitatea rlurer i dep l]de de eヽ

i‖]』 ::l濯 脳
￡ 1∬』
iり 1:乱 意1乱 pO・ en

襦
mr器露避
謙祠繁
鎌1鰍1耐輔剛通
●.劇 Ⅲ 10、 。、にcanduJ hcaPablヽ i inde口 ineascl
i

c[「 ●Je、 c tl ]]eca ll、 llo lう いlositせ ド｀

う ('()ビ iCe ct ttlale

EMO:IA,FRICA,FOBIA、 ANXIETATEA

品棚
油 tttI Wl∫ Ⅷ
nど器鶏ポ曝
浦tぎ恐蔦鮮織 leギ
￨∫ ￨

市‖躍 。
格 1響 ‖ 憮 titi部 憮 お ょ 出 ns面 M¨ Ⅲ 山鵬 前

｀ "el則
:T「 濯IⅧ 」
裂 ∫器rCⅢ :鴻 ￨ボ穏∬

eapa● 」
ぶ:tl丼 :∫ 1:器 :Wiヤ カ
」 lll:F:tmp。 .mum 8劇 10J
Frica

incvilabild ii necesari Frica esle emolla

Frica (team.l) este o emolie iirrdarnenlaln (LLrrilerlsalil
specifica pimejdiei saLr a percePliei

-2し ―
 l: rcx (1ealna) cste o stare emollonala specillci susceplihila la condilionare_
care poaleJuca un ro
rnolrv.rnn (Lnrousse. :006 p. 192).
11 rcprezinta rln semnat de at.1 na nenii si thciliteze vigilerF
in fhla pericotetor !j si creascd
1..,..):1".r:..irl l.'er,,,,t
r.,,,., rl*L ,r ,J ar persoanei r,;
,,,,;;r;;;-;;;.'"r.1. de obicei
. r. '.ispuns
..", .Lut rLenlia asupra unui perlcor ;i rnobiriza persoafa penlr! a lbcc r.at.
, ii ll.
:l::,ll ::i.
I:lll l..ll l
\rnrrrir Jf(,,t.rr,rrc. t.le,\lL.rlLu (i esre proportional, c, pericolul )i .lireclioneaz, nrcdul de
lir.a nolrnald eslc adec\,ar si cllcicnt.rcli\alA
Si re-glati. ea se stlnge repede. odala ce pericolul a
trccur sa. ,ersox.i n constientrzal cti nu este anteninldt.r. in caz conrrar. i..r" i",,tifi ,t periculoas.. O
li ci fcrell.rta es(e ateclrl p.rnjci cltlt etimrf.i ..,p..i*1, .
D'r'. 1,, de -,.,
.t" ,,.t"p,ur.
.. t,,ro,".< (^./rt/;.c."i "t. i" p.lr"r,r., pr* ,^azO.
'
erroliel de lljri rcsinrl tri (pina
,;;i;.. 1.,,, ,,,.".r.e,
ir atrcrLl Lt€ panici ir tbbiilr n.\,oi11 l,np.rtonri,i"-n ti,gi ,.t.."."."
jl:":l.ll
I :,,..!.ll: lll:i,.I rrrrir,"',rrr (,i de a i,,fl.unta sirLr.,lir respcciival: rrinamica aLrroasravanla
ll :]il.;l:]::;:;1: i
rc !'rr'(
'! enel' nrriduc aore orriri) Nu e\ n. o granil, cr"'a inrre nicire
'l'ipuridc fricn
Lristi doui lipuri de tiica: in|iscula ii invilali. Cea irf,scuti este indusi liri a exisla o
expcrienl, rnlcdoara )i este codiijcati ir1 nrcd natural in creier. l_rica poale ll invaFra prin diverse
modr:ri:
.\pcrie|le lra ffeljzarni ic\.. accrdentul de mafina);
Lrpcriclr(e slresarrle reperale (nrai rfurte zbo|uli cu a\ionnr ccva
mai agiiale lira ra se 1i penecur
- e ectul retr-oactiv (dupi lrecerca unui eveninient periculos)
Copiiiinvatiliicadelaadulr rrri 2les daca acesta este apmpiat luj fi observ.i cd sc sperie in mod
s slenlalic ilc ceva enlnne.
Irr rcipalele tipLrj de liici specitjce surlr:
.1. . .l ,. .' .t i ... .r.. ..1r' 0o,..t..i,.,,. .. .ui.r. . i.- ro.:. u,,p
,,.,. l.:. L i., . ,, rr r .1 .:
^ \lr jilriatii: . .tuslrclbbie lsfrlr in.h 5c. .rscerr\olrc_ mrlaz
-d. sit,!e. tzirmi tt riifi. ,,rrtaru ,. ,".,,ir., re aq;"omerare. tuneluri):
,:;u.. tuc,ri
r.: \,r...,. .te.l.r .,.r i,.i r c",,.,,t...,. cd ".,,er.Jlr. denrere.
. tilo *
, ,-ilr .. .r.c .t 1...,J lrc.,rt.. (-r ,l \ui ol "i-.e;.,,.t,, "",.
Prlrciprtete liici ta adulll. jn oiinea rnanif.eslirii tor sunl:
Jl rrra r iir.qrrt iuarce . .c|pirr
!l( ir.L\rri I flrLr I berl
(ie insccre ([]b fc_ lirm ci):
ile i|i: Iinri (bx coane. palat).to. rchete. drLrn i| paIrar)i
Lie rifge (jnieclji. recohiri. \,caerea sAnge ui)r
- (]f spa]ii inchise (Lili. canrcre mici incuiaLe. camere tiri tircsrrel
- r.t, L,,t ..lddrer.-n t.. ,rt.., i | .. r r .ti I aJ- .(. r.
de tirnuDi (iunele. lutgere)
llefrolbbia sau liica de sange este tj.ica extrenta lmtionale de sange. in unele
fi
.rlr1\ta r.r : ,,1 .r|].iri. r(.jrt tlzrc. i|,pecial leiinul.Reaclij similale poi
cazuri acute de
api|ea. de asernenea. li la
ibrdcr.LLL t
lr,!,rrl.,,r./i(red.or.rLcll!LrrL.sli,L.L spcc llcarrcr)ifla,., cum \unt serrtrgi,
_ sa rge. rnslrumenle
\fccTlc.-L!ir(errL'rrier\cerirxc\Lr'!rerclrcrorr,rarasrlnrLLrrmenrrrd..,ri
dirr;e;iar stornalorogic.
11i',1 fu &.ni! e5te o re:lctrr la u| pericol ctL|oscut si se manil.esli
atunci cerd persoana se
conilunti cLrrr;nrull]l anreninlitor Reaclil se poaLe nUnrisi ..lrLpLa \au
1.ugi,..
Porrj!lr srLLdiilor. apro\trnat Y l0_20% dir poputltlie s;tird de ti;t specifice (Masee
el al.. 1996-
l5Tl.Acesrea xiecleazi. in gencrirt. de .lorLi ori mai Jr;tre iinrej
decel birU"lii ." .r*i1iriri., l. .i"g. ii

^L3-
 i.
Mfi. Lrndr i|rc!rnreazi cgalrtate iflr. s e\e (lrreddksor el al
arba ccl prlif o tiicri ' I996_158) Praclic, nu este om care si nu

. Frrca este o cmolie cu ,n ,,.,"r. rn,p"., p.,,ost'l!1'"to,T,i,.our.,,

.rirecl slarea ..
:j.:-.r:.:.:Ili.i,l.,n n,i r,1,mu resprr.:liei.muschiiiecor*"r,ai"ii""i.", "r,.,",h ,.!is,nr,ecr,depiereas.
fiica: se
,L(e i, r.,,: I)( c,e."(tLJ. .t tl,tc tnE...r.tnc.e ,r"f"p,..
. r,r" . . lJ . . L,:r,lt .r( t...ir.rr.t .,
"","1.*...tetnLl lrer,,,,
rr ..rlit :u.,esrer._, ..r.r,!i_,'..p,,.,1i,.,..
r\rc,, r rr.rinr r : Lir rr|i .

,,, riretuLre ce se poere do\edi nccesar in arllnire

..r. rn", , ." situalit. insi de
lr "t",,,t
cr portc sa".ri.;;;,,;",;;r,
cofduca ia lbb e fiica ircontrolabll:i in .iiveNe sitr]rrii

Fobi.r
l. rL,r.s! 1tUUr,. rr t-!rJ. f..r_ Ibb a ca teama jralionali
I .. . ll co|iinu.i.le un obrect. llinF sau
"i
.. r. I..i.. oi .\.dr , i.
r,, I i.r| tfiLi J.,, r re|. r-rrr cl
;;;. ,:|T:,::ii..:l:i;llrli11.iit,li'.J1.);,iit.:lLffii::,:1f:1:xJl.ii_l,ix1l:;
l,l;:.:.i:,:
l,,hi.r ,|,cL tc .c nrdnrttllj Dr |rr-o 1l.icA penislenlA )i iraljonala de un obiecl specillc sau Lle
\ t ,l( I .l(.

'(. .'. (\r!(,Jrt

-..", i,r .
|) ,ar( s-i .rtr,fJ tJta d-_ ,n ,,ni
I11",". :).". 1,.."l lj.,il l:,,,:1"i,,"1;.;"1
1 i.. ,e, . .. i. -, t. ,,. "r..,, i . ,, 1 ,: '-..,_ c:,/., \,e.rr(f,
o

rl Lr( r! \ | I . \,trt1jj care sut.eri dc ii,Liia..,,rri..t ,,,,,,,."i5,rren1; de thprut ci

1 I tr r -r r ( ) , , r
ri ia t,re.re (\rr(.i,j 5 i,Jrio,.1l,j,, , +ria
ri .lr'r ',. (r.iqr .:,. a",,0,".. .t. .ui,u,.,
rcrrrl r ",,,,;;;;,;;";;i;j",i.".illiinu,
uJir,, i,. .r.,",.
rr
I 0.,,. rrrii , .., .i ,1,.r , . !i \
... r. c( .i..ill-dl.
"".-", -.,
frlrc li,bll .rrr le-rrnrrtr dernediul irc;nj Lllrit()
rr
ir,.|],'.,U.-l4l,,i,',|.',|pltil ( in ill irne_ tirrlu ni. apa erc. ). de senge.
.,',,,.,1'',,
, rri.,r cite l)crJislrnl, ri inlcrjrri:

'l t l '\" 'r' rrr" oi - ll'a't.' . .rrndrr'c.

. r, , "
Id i\ idrrl esrc co )tjerrt ci liicr esle i]11lionalA
si e\cesi\.i:
lllca impiedtci tirrclionarea fdirjriulL.Liin
viatr rte zi cLrzi

CategOrii de robii

11
A∝ ゞ
calttξ ∫
翼黒籠
皿 :‖ 温:11盤 ::cti‖ 出
配lei[電 ¶
eビ

11:￨『 Liよ ie凛 ∬:11

co npdtib e cu viata: a〕

Ⅲ 濯‖ ‖]:胤瑠 躍
1ム ‖
I‖
ポIλ WII:認 lHli官 楠;T:出 tiⅧ t腑 :T鼻 翻
:｀
:

ビ esteじ 、denl"d de teama de a siml d seon、

rt h]
C]t Pe'1「 t ri、 。le]tcle,i destab iza:]t。
le ei crizc(le

‖
rl脳 端灘部le織 1喘

-2ク ー
c.rrpL.xc surl .lsocialc unor colnplicalii. prccun depresia. consLurrul de alcool Sj alte elicle negaii!e
rJLLfra crlliatii \' ielii
i'a niult. alle tulLruri[ de sar]aLaLe mentalA. fubia esle rezlrltatul unei intemcliuni contplexe intre
lrrlori hlologlci. psihologici ii sociali.
It!r.ribioogicir reccplorr r(riadrenercici ii cci nroroamlnergici s-aLr dovedil i jucr un rol in
.orcl;llofrr.a tiicil. Acclrii eLr nt in nrodularca inlerindi\idurl:t a reactiei de iijc,.
l:rcrori social saLr de rrrcdiu: rezulraul unei cxperienle neplicute din copildrie, rezullarul unei
.\perienle y carirfle (cui!a aproplat ii cra liicA de acele obiecte sau silualii ii persoana a preluat aceea
ji ca ii l!'llIri e\agerala). al inlbrrnirlileducirii (de exemplu cirrera a poveslil sau persoana a cilit undeva
despre ciili crre eu mutilal oarneni). saLr esle rearltatul unel asocieri dinlre slimul ii reactia de liici carc
s a prod!s pe lindul Lrnui slfes cotidian.
' lracloi psiholog c: tcrn.rilc se rnenlin prin condllronare operarti. adici evita|ea lor sau
rtillzrrer nrcclIisDelor .1€ disnrg.rc artlnci ctind persoana se cLrnliunla cu sr]mulul tbbic reuiette sA
r.arLcar ]]c lrrn.f \cun en\ietalea. Jur nu pcfnll si fiodilice corvirgerlle disliLnclronale $i exegerare
corrli,mr .alln'.r o si sc intar)ple ce\r 1bar1e negaii\. adica rLr s€ rlrpe legarura dintre srimul li dspunsul
ne.ofdlli.ller de liloar.
Alcsctl nelr-ara1e. rcactiilc lihice se pot generalrza:i catre alli stimuli. dezvohand asrlLl o paleU
tol mrl l.]l-!a dc tli]nuli tob ci. sau s. pot rsocia cU alle ruLburiri dc rn)iielile $ilsru depresi(.
Sc rorsideri c, lobia are l:L bazi e\perenle tr.au|rarizante sau cA e)!p m, .Lr\rerali
neco islii r!irilate. inch plrite srLL simholizaLe t-r1i de situalil rlilerite
l;/,i-.id Ar/,r, rre l.L origil. llrca .le inLensitate rnai ridicilli si irrliofali. Reac\ia este dererminati
dc gilrdrri frsirri.lllrinrirl a acr'L.i \1urli drneIiIlritoare. Aceasra poatc corrduce ln ufJ\prn\a|\i,,s
ifrcclirl- crrr poate Lua tirrifi unui irtac de prrica. De aici. relirzul total al persoanei de a intl? in contact
crr mcdicLrl slom.1loLog.
C&uel€ denlolbblei pol fi e\perienle proprii |.placute anlerioare cu sromatologi sau ale
niemhri or hrrillel: povestl ruzite dc h dlve$e persoane in legalu'i cu tratamenteLe denlare
('orsccinlcle oce\lelr asupra \ielii sociele a p0cientrLlul sLrnt imforlante. pulend apare stresul.
.1nrle1alcr1- dcpresr.t

Arr\ie[Ller esle o slare aliclrvE caracterizatar prina.uI senlimenl diluz de insecuritaie. de

nellflte.if c!ilLLricu uf pericol polellla saLr perceplrl. In unele cazuri. pericolul care induceslareade
ln\ielxte iL crlc conllierLizat de cel .Llectat. acestr res rrlind o nire de nelini:jte lirai a pulea idenlitica
percou lala dc care resirflc aceasti felinl$e Aiunci cand nu csre coflrenlizeu. anrielatea poate lua
lofrri uror simplome erclLrsl! []ric.. dir) acrn\ti cauza. cei alecl.lli fot alLrnge si creada ca sL]iira de o
al'cc1iL.[)c o]gaiiui.
l)!rsoarele cu rn\ielate surl lominale dc senlinienle iftese de insecuritate (generata.le reama
ebafdofL.lui. fedels;rii. a prodrcer i rLnor accldefte. a Lrnor neforociri :i calastroli inrinenele Anxilalea
gencrcazil froduse irnagir.rti\,e (scerc irsfaim,nl5loarc) ca.e Lr pol ji ignorele ti elimlrile ir cire prn
slipjrire pc pcr5oani ii o domini. Aceste persoane sunl merclr in alerta. au senzalia de reputinF ln fala
p€ricoleLor. au scad.ri inrpo anle Lie ranilamert inleleclual.
AIrietalea resimliri e\cluslv prin sirrflorne flzlce f)ce pate dl:r calegoria lulburarilor psiho

lLrlhLLririle de.rrriet.rte inrlLrd !nxlclater gelerrllzl!4. lbbir social,. firbi le specific€ iex. lbb a
Je insecle. Lle sfalii deschlse sau ifc rise). atacu de parica- lulblrarea obsesiv corrpulsrvi sau stresul

,\r\ictrte genorrlizrt, este llica exageratar ti griia legaii de lucruri comune. Centrul enxielalii
!oa1e i enr.zer)1at de prieleni. lhnrilic. s,nAlale. mnrci. bani (rLrl ceea ce este irrponanl frerco.nei poare
Ja .auere cen Ll atenllei) Vorbim despre ar\ielate generallzali daca grijr exagerxtA esle preztnla in
apl..apc i.cLre ,,i. tirrf de ai lur. daoi persornr are diicLrll.ili jn contrclarea anxietilli. In plus
ti

-2り■
 per\oirf!j nrr sr)11e rLna raLL nai nrLrG.rr re L.Lnnarl0are e sinrpronlc: irascibirilale )i irilabiritate u$oar5j
obosexla: ifsorrnre: pr-(rb crre dc cof0cftr.rrc
inu sc simre capabil si pA|deasci)
At:rcurilede panicE pot sri iU lje (g,rt. d( u \irLrJti( rnLL,Ii
.
de pirica porrc sar Ue diagnosticali dac, arar, c de p.rica
\unr "l.potap;reaspontan..lulburarea
!i,rulr o fiica inlens::i si
r i i. ( rr ,. " r, " ,,J. dr,. ic.. ".,.ri" ir
.{nrietato:r drntarl este o lriir anticrpanr.lc l:r carc persoxlr
se alteapla ci ce\a perrculos s er
r' (,' -.1 r.:.,(. .r(r r.t.r..r dr;. r.i,u...iL.ri...,i,..r ,r.u. ..,:,r,.nL
u.fr!,rJ(|(st)!etrL-A\!j,Le.L.re,,probtenraobtsnuilar.rnu4jndivizt
tMiesc aceastasrare iI]
,,,1,,: cr r rill-iirr lJr.i !!,, (\ ,(rjenii noua. |ecunoscUtii An\ieiarea
:l].:.:11 denrara esle o reactie ta
in,llr LI L rc Deaze ce esre mai rau din parlea proce,:luritor slorlraroiosice.
il.rl:i:,. l:!i1,.*,,.irrLl
. ll:i:::Il),.1,"
\r I ,ie\r,re e\u-!( ,i\.,,e apareamainilor.rltnlcardiacrapidqiclureriirstomac:
,c rn.r rl.5r,Lf\rInen,ur.rn(zcdlrprlmelorii
din cauza unui acr medicatlraunatizanr djn copitirje

.,1. rmJ uIor .-\n(,re rre inlt.icor.toare di. adolesce|l. sau ca a,:luh
:ll:llcnr:
|r nr ,, i.r.,,:.1|.:
'.,fIatr. Jrt ! t: ji L, \, zit.Lrc ri se manir.esra

t)ilorenle intre anxielrte $i fricn:

rr\:!(ateaesle seftirlrcrttL ll. f. rlste lala de u| per coj anrlc par. aunej primeidii
presupuse.
,,,, lnrlt fric \- i| ti|rp ce ttica este LLn rispuns emoliorul t.a1a
lll-:1,. de un pericol concrel ti reai ii
rrrorLlearil |eisoarrr ct'rrr. actiu.i dc apan.are (iuga sx! apirarc
ir car.le amenintarea identillcat,,
arr\ielalea nu cste asociari cr a.tiunea cl este tfiiti subiecti! ca I ps, de sperant,; apare ir
sirurtf jr) .rrc ime|intarea percepL[:j de persoan, r! poale U inlilurara (sollrlioneta) pdn
tugi sau
x.\retxlcr este o starc i| lirn Lrror rmenjr)tari mar prrt|t rer e. ea apare in iila
unor enienintari
afleplilrc. rrlic pale. sc anlicipii un.lcr. o consecjnti celasn,(r:li. se a$teap1; o respjn;ere. o,.1..ri..
clcnirrcll( al]enrItitor. Eindllrj care gc]rereazi nelljrilte nu IapI. care reprezintri
,,
li
- lrl)\ietalea poak de\eni crofici. iiica arc o manilestarede
o aieninqare r.eal6.
scufi:lurata:
r(.-mrrl(\r.n j rrenondernl de na1ufi psihotogici (griji. netinigre). fi.ica are
.-.--,.
n rn e\tdr
''i.r",": flz rjr.
-. tr(prfderanr
. . . Anxietatca esle eslt! o |regatlre a raspunsului tala de ur pericol care ar genere tiici. Asltil.
.',,. r;inun\ ll1,,nJt ,i! rrril.re a !jgiteltei ii a !i(ezei de reaclie in siLualii potenliai
-,ll:;1..
r,urL r,r\( rl, Lr I ni\i Lr (\rLrl !r r,\ielate poate devenr ilczadaplali\,a r-n sensul h carc impledicA
ir)di\idul \r Derti)nne7e a fi!er rjdi.ar ir rree situalii sau in iretermini sa evite
arte situarii care ii
Bcfer-earii ar\icurc in plLrs. un |) !el rl.iicat sar prelLLngii de an\ eLare. creeaza sul.erinla lizici
cnrclioraLa 1r\iclatex poare ua lirrnc iml ,,utr. !un *. $i
,.,r,, rof, f.r.. air,r.i cen,:l pericotLrt
perccpL.rt frLeJte unuL rcil sau prohabl [atea ca ecesta
s:i se concrcirzeze esle nepl]lahila
l)itercnla rreiori djr)tre a|xietxrc ti 1,,h c r\rc .r, r."., ,.1ori,:r.., perrinrcto
|l )r lrii cu
an\ietrtce. ace0srca sinr(indu-se neliniil lc sau stinienlle. eragcrin.l cu teama persoanele
cU tbbie
de'1, i ri,rr . riica irr,lsii iar corrro r r \r.rnarorog c de\ inc .r eripcricnra
lmumalizrnti. mou! perlru
irrr \a .\ i[r \i] nexrla la slorrlrr(] o!.

__26-