Sunteți pe pagina 1din 118

tnstitutul

gogic

de

Peda-

3

anl

Eibliotecä

-

'l:

"'^'f '/;

n

't.ta4*

'e'

'!

a

F!r

,.,,

,,,.,.-

E9SBI]L

UAIaOI.E

LBGEI\DE

DESPRE

A

FLORI $I PASARI

A

EDITUNA

ilTINEBVA

Coperta seliei I Da

e Stan

Ilustraiia

copertei I Vo.l Mulrtednu

i-:,I

'ir

{'trJ

-

i

,la; a

r,

lL/

.1

^

r

L-) q

1'l

,

LEGENDE DESPRE FLORI $I PASARI

.Antologiede IOAN

$ERB

PrefafÄ ti blbliografie

MIIIAI

COMAN

lrflfils

'

|TAI3ATEHNty^

oiADEA,/

EDITURA

MINERVA

BucureFti -

1990

ie*e1e

sint reproiluse

dupÄ ior.

Lesende powrßrc

totuafle$i,

r.

Edilte criticä de Tony Bril1. Bucüre*i,

Editurä Mlnerva, 1981.

tsBN

973-21-0183-0

PREFATA

D

lirica popularä .,limba, poetizindu-seoarecuh singurä, devine .

Paraftazind o lormulä

a

lui

Calacostea'care spunea cä

ln

poezie" se poate alirma

naratiünea, rationalizind sing!rä", devine legendä'

Desigü,

ptoces mlsterlos,incontfolabil, generatot spon_

tan de fome

explesie se referä, mal degrabä, la un efort

sumat indeosebi in

oferit

nicile ri principiile acesteia,Ieeendelereatizeazäo vastä operä

dle ordonare a lealulüi, de stäbiltrc a unor relalii it plincipii semnificative, in mäsurÄ sä explice atit muliltudinea fenomenetor

obisnuite, fireFti, cIt 9i paradoanl unor fepte ti din comun, plovocatoareprin ineditul lo.,

cä, in

povestirile de facturä etiologicä'

modul

acest ,,odec1rm

singurä" nu trebuie inleles' la

.omantic, drept un

$i structuri cultuale. Dupä opinia

intertorul

unui

de consirucfie con_

orizontur

sistem: äsilel, in

de prccedeele 9t losicile specifice naratiutil,

lolosind teh-

aspecte iesite

^stfel,

in

$i prin

,,povestea"

lor, Iegendeleatirmä cä lüüu_

i4conjor_, cini ur.a$ele unor luffuri

DIe >' tenomphelecsre ne

$i ienomele dintr-o areme ce a dispäfui, cä atribuiele 9i cdac- lerislicile obiectelorreale slnt conseciDtaunor evenilnentece s-au de!ülat tntr-o lume de odinioarä. ln consccintä. realilatea cog_

noscibilä ri teiliöabilä empilic este descendeniä unei realitäti .e poate ft cunoscr.ttä (prtn sindire), dar nu mai poate tt verili_ cäLi, prin expcrien!adirectä.

dependenrä (lumea con_

Postulind o .retä. prezentä -

asemedea relatie

derivö din

de

lumea de odinioarä, absentä) le-

ge.del€ instituiq in ansambtul realutui, o an'rmitä ordine 5i im_ pun un anume principiu explicativ. Chiar dacä acesieanu co_ respund iebntcilor rtiin$fice de cunoattere 6i de stabilite a ade- vÄrulu', ele reprezintÄ,totugi, o modalitate de strueturare 4 .elor

"i

.lc

i:inm.f.

ri

irrl)rjnriiof.

irrl)rjnriiof.

unraniza.e, prin

dec{lajul

cullurät,

s

Sau, cn

alte

culiDte,

o

formä

de

a

irlrodusä

in

tümc

nu

de

.le una

d.

liD ,,nr.ari!,,,

pfin

nriefmc{liül mo,

üi:

,,rrrL.Llizr' fe.lilalca. EseLrtirlfti sc par., l! cazut corpusului

:!.:fiLii

i\r

L

jirr.l .1. ln

,,r , r'rifil. caf.

dc.arlä

sint

coDsi:tafe g.ncricn ne 0tir

,.dirn!nsiunilc inlelisibil.'

r.cufsnl

la

.,loli.r'

in

Dosib,lrlaiea de

sistehruLui) p.itlll

:nt

.irll!ale

ba,

Lle

trtrr

,,r.(lilrl r

l.e.riltrf.

lltrllil

ci

rclionalilaica

!sie

o

.3n].lifede 1ip leilüic ori

.nalili

ci

a.l .ir

i.lri!i

de

l.j

Co.r

nn

ct

1

.iori

.le siii!inlfc

irsernün

ir

.

ci

r

I'i.loficr-r ir'in

ncfariunil,.f iegen-

a

di

o

oLr.c l(r1.

e:pli.r1ie

!ni

p.r-

aba!efe

.1.

r:ilfc

hniea

.io

 

''

 

:1,:L,l n

El.

nslir

(.:'L ,

, L. r,)rfr

i,

ljDjtrl.

l'1' !)rl,r, rfelr:nieIt

,,r,.irL I

!,

rc

la

i.frjril

r );tl,l)r

snnsn ruiners,lirnlii.

lrlalflir

riri,rrl

.l

.

,

feahhi

or.rora e s! a operxLiilorsibla.iice spe.ilicc disculsului

(si. ii\plici.t. pen1itr o icc

Trnnilind

l'altul

Ienl

s€ desliLsoariin

acclasi N

ces se brurFTri p.

.orlllfer si senlrilicar

iirlLijrilnf .Dl.i-. Un .scn.rtca lrod de n dorafe I eledirrentelo.

inLcrrre.iiul in-

cxpiliarea concr.iohi

e se .onshuieste Lr\ intfe!

asczaren lui!Lof

eDiitiiilor

lu

pc DarcuAu! si !fü

i.

nafrliv:

sl.c

1

pe onri

.rlfe o ]rrrr! c!re, iin,d c.hslfüiii' ir niv.lül i.leii. !!cl,c

ii

Doali: sr!)nilica

nelirxrlä1. naraliün.a

legfn.jarir ili

^.easLa insc.nrni

cä, in

vif!urea p.s-

ambjrnt, zona sar evc_

anrLizi.le llD legendar' I!if_a.1.,-

ee tr.buie , \Fli.at.

lal.ntit

si

ir

lu_

onLdogizerer rn,

ac.st pro-

iuie,

ei sgccilic., nu rxislir, in hediul

,

in

.r.isür:1 sir

f,:Tist.

i."11 de

,.sarfir i.

.r:lil.nli

la

I

lmele,i

d.Dl nirlatea s.

Irri ('ntr.

.!1,iile,

clcr.cnlrl

rli

l,r un.f

:!l.grifii

5i

l€!,n€nclrr inlpllcä fcD.ftizaf.e inl,r.rsülrliansanrbh in luoc-

1i.

l-eclouirfepefe. esenTii!. penhu

orice lct dc .riicare

diege-

l:rir:

s/irs,ilri- FfihLrL r.pr.zin1ä

iiril) ü sLlfe de echilibfu. o sla.e minaLä dc o co.!.a.lic1ic ]äun-

trici.

i1r.!rntrl

ii

(jn

loeica troves-

repcr mär-

gcncfalorre de dezordiDc ti

crolrli.-

äl d.ilea

cheazi puncLrL d

e;üsire

a eclrilibfuhi.

daloralä unei

s.:

.r',.nt'.',

|

.

.a

51

.

r.Cisirc or r ', l i

l.si

elininalü.

1n

sisreinul legindclof

.,incepu1nl,,si

,,stirsiiut*

sini

ralofizaie

simb.1ic,

Lleleniicl

ccte

dou:r

hodufi

cxemptare

.lc

ä

Ii

ale iumii : ,rodrl

nle(t ti mbAtrLreal \jj1a.est caz, .,i.teal"

Du

numai

inseanrnr-rc-iL priNa

slructuri

ar ca o plismuifc

ti

c:L ea se constituie

perlecli.

pafadisiaci".

ci

ca un con-

a cin.tirii,

sLru.t pur

mental). Prh

urmare, pov€s1i.ite legerdare nrstituie

. pri1.

rnlLe realilaiea imediatä

{ä5a citrj

si

sti)iniln

de oan€rii

satului t.adiljonal)

si

era

o atiä,,r.atila,"e-,

ea

cLnöscl1tä

ginditä

ri

inraginatä

ca

un

tcrmcn

d€ referinlä.

ca

o

orlindire

(c!l niri

äd.sea

pe

dos )

a celci

imecliai€. Pcnlru

ci

rcalizcazä

corc!3fea

realului

dc

ur

"altcf

eeo"

ol

sllu

idcal,

lceenda

func-

tioneazä ca .,rbdel redus. omoloe al lucfufilor.

ca

o

I'eril.biti

expcriürli ümani asupra obiecrtrlui lralal. Conirar deüerstrlui

De.rre

siL!\ile lui reale, dc h parlicular spr. intfeg, itr Do.lelll redus

cqDoaSierea nltregului pfececlä cunoaiiefa larticularului. h mo-

delut redus, esleticui si inteligibitul sint lcerte inti e]e. Cali- latel intrinsecä a modelului fedus este cn e1 cornpens.azä renün-

tarcl

dimen-

iL facern chd

vrem

sä cunoatiem Lrn obiecl in

1a dimensiuniLe

s.nsibjle

prin

achizilia

unor

dnnenslunl

! Mihai Pop, Pavel tetli, Edilft n Di.laclicä

nuxändotu. loiclor ii Fedagogicr-r,rtt6.

literdr romAnesc,Brca-

po!.sl.ca etioloeicai.i.rcpri

r!lt-

\r,.1

, ,,, r d. ,i.IrDrl : deslrisqfrrca lifului .pic urtr:uej1.'. ptri lrj-

I

" irlifirtrl. D'ii s.ln(iä linal:'r- Dre.ilalca fi lcgili.)ilo1c1 r',r.-

,: 'ä

siLL.nfl legcn.lnr se d.r

a .rizantülui

ir!irli.!Lir'le .rorulia'lirc!scä n oric:LreicrlLLrrL.

rliirl)ri aalen"rt

lärgif!

iposLaz:!äctiva sru

cortrLara si

pers.lnnie firers

n1t

c.ord.nalele pcflnan.nlc alc r.aluloi- -^s1fcl,

l.sr.

a

1i, in

flrinuei

lä|!i.i

cel rnai in.ll

sLrd, clicr.'rl,

c!gniliv.

 

\i

d.ilea

ciiLig ir

.rdin.a

inteligLbilrlLric.rsti

Nl'1atea

ri

nll,rnoDir

modelrlhi

Afalizird

si

dnrd Ln

fosi

rd!irlri,

]c-

|.1',nC.lese hr.n1in, cu sli i.tclc.

rrnlrl

h

Ac-"s1.elcm

\rrl.

(1. la

r.nli

ir

chiü

limilcle a.csluia:.iri-

.oDcret este erplicat lrin recrrsul la alt aininrnt c.rcret,

de

!

li

abat.r.a

de

l.

n.rii.

l,r

Nrn

lnnea

.rdinen li.easci.l€rivri

1ot dinrr-o rlrr

Le.

.onCrucnle tn

plan caliiar,i\i,

i.nrpofal.

D

nlconjlfirorrc

cxlst.n1ä

pt

!fnefe.

intre

l!Jre;r

nü se ins{iruie o dile-

Drima r

fiiniil

inaille3

lei.un

1,fc

r1gfur11le

.,ilrccDul' s!

nc .sen!i, .L Lrni .le

.,lcilillc.

Po$stca Lrnrpl. rupt!ra tempofrli si ole.i, prjn d.s-

lirurarea

ei, iianloL reccsar adu.dii

coD.rctului dir

jllo

l.in-

pr).€'la

cohcfettrL.l!n timprl

rctual. Cc.r

c.

tns€nrnii

ci

lc-

xicfl

mcnirea. de ::Doriul rLnof r.ilirl, Drove.iDd din alle sisl€m! ,

i;i

r.prel.r

(l.lof

.\Dli{i,

I, [r! acesla !o,eslired pefmite lumii co.crcte sä se .g]i4.1€.,,.ci1

rrfaliuDilof

legendrre nu

a.e ncvoi€. pentftr ä si lndctljni

)nri

ifipoltaDt.

de IoLla de c[Drjnd

c

si

e.n.ra]jzare

a con-

dnr.ocl,

di;

N.tasisleh.

Pfincipiul

ef,plicallv al

leg!r-

este, nr corsecinli.

inioldeaona,

urnrito.ul

pfin

ali,

:

rrr

lucru

lucrü

!.riicülar

(!r

1)

Daflicular

(poresin).

se

ln

h slne, institüind un sistem lnchis, unitar ti suiicient Eietl. Ast-

fel, vesmintul rindunicii are o patä rosie peDl.u cä odinjoarl p.ototipul ei uman s a pätai cu singe ; cio.iriia zboarä ln liecare dimincatä spre soare pöntru cä €sie ind.ägostilä de soare ; la fel, floarca soarelui se intoarce me.eu spre astrui ziiei pentru

cä ii poaltä o iubire velnicÄ; mlcut e rosdj cäci p.ovlne din sin-

pentru cä

s rästu!.at

gele ünei lemei ce-Si .äuia copilül ; ariciul a€

lepi

pe el aracii dintr-o vie i päunul arc penajul fruhos

.olorat p€nirü cä a avut timp sä se imbrace cu hainele de sär-

bätoafe, in timp ce !äunita a rähas c! cele dc lucfu ; caii n-au coarne penttu cä le-alr däruit boilo. ; codotiatura are coadä hare

pentrü cä a furat-o pe cea a

pÄstrare t

auqelului i ciinele l!1gedupä

BisicÄ

pentu .i aceastai-a picdut zapisul incredintat spre

balza nu slie si cinte (.,n-are limbä") penl.u cä a pierdut-o it timpui unei luptc cu un qarpe eic. Drplieatia legendarä constä deci in combinarea lucrurilor corcrete din lumea de,,idccput" (combinafe r.alizatä de destärü.areanaiativä) pinä la atingelea conligu.aliel concrete dn1 lumea de azi. Si, pentrd .ä lumea de ,,inceptl" rcprczinti o proic.iic idealä, un construci utopic ln

care legil. rcalului poi li transgresateii ih care, ia timitä, totul este Dosibil. orice lcnomeni oric. atribüt si oricc eveniment al

realitilii

Dimelte. atribute si lenomene (analoge ori idenlicei din .,ilio

concrcle poale fi cup.ins $i lähufit

de iocul unor eve-

tem-

pore". lo felul acesta,ln contextul cülh}ji o.ale, ,,legendele al- cätuiesc mai mult o stiinlä decit o literaturä, dar nu o stiintl

bazatä pe cunoarterea rcalä ii pe

intä fundabentatä pe reprezentäriimaginare AFa cüm se obselvä din exehplele citate mai sus,reprezen- tärile imäginare din povestirese impun 9i convidg prin laptul

cä ale sini extrem de concrete, extreh de particuia.e : soarele

sau zmeul care o tin inchisä pe rindinicä (i.e. prototipul ei uman) aü o casä obitnuiiä, cu ljucäi.ärie,laie rJette cu ün culil,

au gesturi Si atitudini banale 9i, cbiär, necioplile I a.iciul se im- batä oi impleticindu-se, agatä toti aracii ; ciinele $i pisica d€- chid o clrciumä ri trateazä ca doi asociati in negustorie etc. Aceastä populatie concr€tI. acestc intlmpläri aproape cotidicne (in care numai deznodämintüI tine de fabulos prin blestemul, detamo.foza, distruserea ori crealia pe care o aduce) sint lnsä proiectaie intr-un orizont revolut, considerat a Ii ideal. Ne puted aiunci inl.eba ce deosebesl,econcrelul cotidianulut

de concrelul arheiipului legendar? RäspunsüI,simplu, esle esen-

ralionamenf, ci

r'x

o pscudo-tlt-

rll!l. Pop -

P. Ruxändoiu, op, .it., p.271-

trial pentru lnleleserea mecanismului 9i logicii lesenilale: rim&t.

Int. ud periiDent studiu asupra acesteicategorii a literaturii popu-

lare, Silviu

tipul .,l.gendä" consirucliä epicä se realizcazü c. o consecintäa

de tensiune ineeale ca putere : un

co_

poetjcä a legendei, acuzä o

ißuticientä

orale de

ngelescusublinia Iaptul cä iin

douä cimpuri

)

fi

ur

la.atiünlle

reLaiiei intre

pfezent ar povestjrii (

ncclarea lqi-ocrm

trecur at evenimeDtului (

normä

).

la ofsn.i,

a prezentului povestitii, resimlit

ca inapt sä semni_

lice prin el insuti. Prin deschidereaunei rclatii cätre trecutul

lescnda., iu teritoriul cäruia, färä exceptie,

lutdror

orieiqitor

formelor realului, acesta capäiÄ semniricatie.!, 3

esi€imaginatä eeneza

ca

timp

al

in

anrplu, tlebuie sub_ alte con-

ahänuntele unet

Recursul la un

timp

revolut,

väzut

3pfopie Legenda de hit.

ilczbateri .e

lnriat!

structii epice iprotasoniiti

Färä a iDtra aici

ar solicita un spatiu mult mai

ldeea cä, deosebirile de conlinut ditrtre mit,i

divini _

spaiiu

$acrel - sDaliu cotidian, evenimente majore _ evenlmente mi-

no.e 3,a.) nu orerä criterii de difereDliere

ral välabile. cbidindu-ne dupä ele, vom descopericä mutre rexre

tegende,runctioneazä. In me.tiile

pe care n.i

of,einr.e, ca miiuii (Fi invers). In aceastä situatie hai fertilä

ui

dire.enta este la

Ee pare calea propusä de C, ravi Shauss care consiilerä cä

proragonirri profani,

sarisfäcäioare,gene_

te-am catalogadlept

nivelul slructu.ii

epice n!$ai

una de nuanlä :

,,1d p.imul lind povettile sint

decit cele pe care Ie eisim in mituri :

ii2ice sau naturale, .i, hai ffecvent, locale,

consrruite pe opozitii mai slabe

nu cosmotogi.e, meta-

spatiale sau morale.

In al doilea rind, dcoafece povestea consiä rnrr-o transtormare

släbitä a temelor a cäror reatjzare ampttticatä este proprie mitu_

lui, aceastaeste mai putin subordonarä coerentei loeice,

lului

presiunjlor colecrivitätii. poves_

lir,tr ol.fi mäi mutrc posjbititili p.nLru jocj permutäritc devrn

respec-

{.1,1dc modelul rctigios ti

tjbe!_

tate". In

fetut

esie una de tip antedor-posterjor, primidv_derivat. Xtai deelabn

ea $te una de complementaritate. povestirite sint mituri in mi- niaiuri, unde aceleati opozitii sint transpuse la scära redusä

r.ialiv

mu.+

llb

e

$i ele ciqtigä, in

mod progresiv, o anumitä

cöncluzie ,,mitui Si povestea crploateazä o schemä co-

dar

o fac, tiecare in

säu propriu.

Eetatia lor

nu

rsilviu

Angelescu, Poetic@tegendei,1b \o\. Legend,epopularc

Edjtura Albahoq 19e3,p, 250.

Antropologie

stru.rrrate,

It,

parisr

rorldae9ii, Bucuetti,

rClaude

Ldvi-St.auss:

Plon, 1973-p. 154 5i 156,

lnir

adevir,

utilizlnd

{schemä narati!ä,

tipuri

tiul

calie

teza

snbstrnlir epici,

rit.

nafäliuni, laloarea sa.le

ni timpul

clarö

hi

C.

Cu alte

povestirii

hituri

intre

Lati-slrauss

dar

culinte

ii

criterijle

olerite

de

o

conlitutot

conflictuäle,

epjc

spa-

de

etc.) nu

pelsonaje'

puiem

legende (ca lorme

cä anbele

esie

ti

s.cio-cultural

mod.].

trass

linie

d.

demär-

Ipo-

ale povestirii)

.u

se hrän€sc

seinnificä

decide

in

aceeari

cä ele o utilizeazä

.oDtextul

mii.ri

mod diie-

unci

pozilia

de leeendi, basnr' basm cu ati

ale etc. Drr

aceri

proces de modelarc

a substantei

eprcc nu

se

rcalizazä in chjp älealotiu : nr.nilulareä ii seDanfiTärea pov$

tirilor estc r

lectivä asnpfa mediltlüi

teia talä .le .o.Dusul nalativ, falä de rosturile Fi !alorile

lul

presiunilor

cxrcitale

consiani

de

gindjrea

co_

acer-

sale-

cultural,

este o lünc1ic

a aliiudinii

Ajuns.N

ii

pare

astfel

evident

la

o

all,ä dimensiune

pe care

o

esenlialä

in

definjrea

(ie

peäI'f-

aceste textf

lunctjon€

ca

daqi

'u

it

aiar*

medii

legendelor, aceeä a aliludjDii

bereliciarii

nelij

Mi se

atafe, iar -.ralionalizärile'

beneticiäzä de asenlimentul grupului social: prin urnEre'

dele nu

colectivitälikrr crfe 1e_a! cfeat Si care le utiliTeazü ']es:eür clc

se

legen-

au hembfii

iatä

de

poate

srvestifilor

c:i sisiemul

etiologice)

leeendar

nu

poi

nu

li

lor

pr.puse

si

eficienie

specilice)

asifel

subzlslä

(cu mcrireä

p.in

sensurile

ating

pe$etueazä

tormeLe scfise

li

dilers€

ale

i.gendei,

lul. Pierzind atrib!lul ctedibiliiälii. povesti!ile etioloeice devit

simple polesrjrj, sinple inin'uiri narative existind numai pentls

sine

adeziunea la

numai in spaiiul (fjctiv) a] epicului propriu-

sofieiätii

nü-i

moderne,

mai

dar

acestea. nü

roshl

mai

cred

li

in

adetäru1"

rea-

ai.ibuie

de a explica

sennjlica

li

ln

semniii.ind

m

liile

?is.

folclorice,

adevärul

legendei

este üD

factor decisi\', Iactor care diterenliazä legenda de a]le mraliuni,

.hiar const.uite pe acccagi stfucluri €picä Se deduce de äici cä

atfibutul

di.

orale

textrl

nitivä

povestiri

opo-

de

.,legendar" ei socialä I catcgofii

sini

nu

deri!ä

din

conlinutul

isloiisirii,

ci

funclia

,nu

ceea ce irseahnä cä genurile literäturii ale povestirii, ci ale poaesiilutui " t Con_

socio-cultural i. care apare o legendä $i necesitatea cog-

cäreia ea irebuie sä i räsplndi

delerhinä tuh.ija acestel

ii,

rJrjn

factori

aceasta, apart.nenla

ei

ia

genul

etjolÖgic,

detersinä,

povestirii

in acela$i timp, legendare : in adploarea

de

opoziNii majofe

Fi abplitudinea

füDctie

de ltiltt€tea

D.opu-

c&urir

.,ralionalizirli"

stu,

it

alte

Aetti

zili'ior

9i eiicienia

r, ea poate pune

constitutive

ei

in

explicatjvä,

mitcare

5M. Cohan, Milos li aeasci, 1985, p. 122,

epos,Bucureiti, Ediiura Cartea Romä-

r,r)!/1it d^ fl.1u:i mcdic Atiiudire,

coteclivititii

se ogtindegte

:rrLrrl in conlinutut povestirjj, dirijind rtit coNtruclia ei cir

!' .'ita.ea scnsurilof. Este vorba 1nsä de o tuare de pozilie so_

r

,'i,!hlitate

rr)rn.v'a

ai

rlri

',.')

r)r!m.

'rffrl

'

,

ti

i

ftentalä

di!

Legendele

inrplicilä,

dizotvalä

iil

sräre1ie

deci

epicä,

.levenirä

/

va

in

/

tmpur

de exDfcsie

opozilii

hinore

a a.esieiü

Niciodaiä

(stricr

psibologice.

mai

se inlemeiazä

pe

€rotjc / hascutjn

isrorjsjrea

in

.i!fut

,i

tegenda n!

o

ancorare

tärir

aproape de mit,

acensl.ircauzä, ea sii

ciocirliej

ti

decit de

projan

non_erotic ; aceca

arthohiite

axei

pur

: .io3 / sus. Icminih

uni.ii

aseazä roarä

rli,iilzmeuicurai/spurcat,

cäsälorje) . rä-

, fiNioarele se nasc in ürmä unor tniimptäri alaic pe an1.in;mie r"'roc / slibiciune : fäiä de impärat / fecior orfan, prinlesä / cio_ r,,n, r.estieiu sociat / säräcie, celere /.rrt, bucuie / $reririä

alb / !oFu; Ie.iorie /

l1,ntN

rrfü

ci

of.rä

o

hodaliiate

prezentalea

de

odginii

.j.alioDatizare

a

realului,

spe_

te_

rr

cn e{Dlicä

(pfin

fabuloasc) chipul

tegenda (i.c. Iunclia

non

a

( Lc de 3 Ii ät diverselor etemente din universul tncotrjuräto.,

r!.nrJd .i

irr,(lnrä) solicilä. ca o conditie

dä sens fi

umänizcazä luheä.

sine q!a

elistentei sate,

.,!111i(t)e.

,' !vriftrl po. al legendei, cel puiin elicienta semanticä a istori-

.olectivjtätii t.adiiionate Aceasla e.ceptä, dacä nu chiär

rii

,iiri

,'r"l

ci:

n!

läfä

lc tupc

solicili

a-i

.,ontologiza'. spuscte

tolal

de

reat

c.edinta, tn

(ca i!

cazut

mitu.itor),

ea

^ttfet

acceptarca;

numai

(ca tn cazul

timp ce

aceste atribute.

ascultat.

basmelo.).

spüs,

soli-

legenda numai

impticind

I','r'nul

, rrrrlinea, dispozilia

se dispenseazä de

de

a fi

r)feDt

urmarc,

legenda fiinteazä

crezut fi

tntr_o

zonä

de timitÄ,

imaginaf,

Angclescu :

,i

tnrre

prac-

,.ade_

| 5i cunos.utj

i r

1

i,1 ,(.

',

, 'iv.rsd

grup,

'.,,noscut

\

I

r't

fictir.

necfezut, real

rclevä

Silviu

riptrl

-leeendä-

de accideniete

sint

invesrite

De aceea, a$a cum

epice

de

leactivate

detatii

.rnsl.uctriilor

ralori

lizicj

de

epa11in ficljunii

reintilnirilo!

cu cu alte semniflcatir

a1e cärui

l,r'il

c.le

imediatc,

proiectärii

lor

pe ecr$Llt

altüi

Frtiul

"rc"i

rza

ci

legenda, de$i nu

rmbivaleniä,

relevihd

aparte

totodatä

spre

deosebir€

coniine

adeväruri

mediite

acest.i

cu

alte

verificabite

ei

poziiii.

genlri

legat

r,'fi.,

,r

i"

'rllrii

I 'nrr

^ste Lotu$i crezuiä

o pozitie

Asltel,

em_

ca adeväfatä

in

DAtoritä

(in

raport

o mare

de basm,

de circulatie

ea bene_

ale

titc_

la fs.torul

de

o

de ud pfestigiu

orale)

vulnerabititate

care,

Deiiinil

6Sirviu A.gelescu, op, cit,r p.244

mod de a girdi, se poaie p€rpeiüa murt

circüla pe mafi spaiij, leeenda' depinzind de

realilate si de un anume

-.i

ranre .rocarizaUire"ti eroOeazal atqnci cind sumeniele ile lalidjtate

r"""

t' n**

ilc o anumilä rnentalitate, dispef {orj se

acestea

nu

ii n1ai conlerä spriiinüi

ar-

consecinlä difuzarea ei ('ä

oljg'ne

$i

necesarc ln

un lenomcn concret de o anüde

mai

liniiatö,

iar

rczistetta

la

deveDnea

de menlalitäle -

m|rt

mai

alizind '

aceea cn ,.rafiot

scäzütä'

anltm1t€

cit arnbii terüeni

'äre

rolJui

r: modilicä'ilor I'

o susue

co1 '-

tr'bultL:le legendelor s" dalo- inerentä acestor povestiri :

;enn llobal ce lcagä

labuloa:ä) este nqlt

i.i""i.a, r" ".*t

Accast;

segmenieale ralului prin tiltrul anurnito! categorji äle cülrüra-

"t"tic

släbiciunc .lerirä din

'a

t

Iului, legenda subzistä aiit timp

lrnteaTi

ci't;

reaze tocoai

o\id u B:rlFa.o1(d''1 'r

condiliei

v t",

"

o

.

tliiniitice",

lpge'ds ä '5ra I eap_r"t vPadi'ä in

!"gFnJs cä aldrpn

noal'

t: d"cit

pe

explicalie 'gtiinlificä"

prin

q

acearta, o pozilie plivile_

de

CLmse

'1. -

adeväratä, jnlfucit

."

lpo'r'a/'

ea oferä o

anumilä pozitie culiuralä, avind,

giatä fatä de celelalte specii

;r

ie tnaarace lu rrl c crezuli, legeriladi pare si d!p; tmpre-

itrräri

;atä

ti""

de a Ii

piricä a reaiurui,

si

nafatile, cu excepfia Fovesttii' ca'e

nrmai

inrimpr"ri adevärale'

),

dar cel mai adeseä' e

rireste cä prin

"ttiinli-

inde d"

i."neaca

se iraDstormä tn

uiituii,

tot"tn.itt"t

o ,,ttiinlä"

al!ä specie (

ca o recuzitä ireparabilä'"?

amintit

lnlelege oblieatia povestirilor etiotogice

(in sensül de cunoaqiere' ralionalizare) em-

un sistem coerent 9i efica'e de luare ln Dosesis

li

etosul unei colctivitäii

in lntregul $i par_

'

o re"u oait€F

de le_

j".omen orl pro_

semniflcare (in consens cu vaiofile

istoric ilelelminaie) a univ€rsului inconjuräior,

ii",r."r:'t|'" ."'" M''rune da carp lrpbuic

conteltul 1o. cuitural 9i mentät

maximä conglijnciozitate, cu maxim nndamont'

lrl

srtecific, Ieeendelese achitä cü

Asa cum spuneam anierlor, ',ialionalizarea'ploprisä

rpdlulu: )i un.nrre

gende se dezlolrä prin jocul categoliilor epicului, prin logica edii

iiciitor narative. La tenelia

o R.drnit;dimp-s"n. a

acesteiconstruclii stä o 4hdiosie intre

c€scu1tLual.A

.unos.ütul

totül

ilumineazä dinir-o datä intreaga zonä investjgatä Ceea' c€ ln_

unei nole comune (evidente säu latente) cate

"raiionaliza" inseamnä,in acest caz, a aduce ne-

logic, abaterea lä

normä -

ia cLinoscui, ilocjcul la

in riflutea

seamnä cä in

sislemele de gindjle

tradiiionale, aharosia \t1de-

TOvidiu Birrea, Falctrotul rolnAnesc,Bucure$i, ncrva, vol. L lq8l, P 52

Ediitra

Mi-

,LLn.5tcimportante roluri cogntive. iEsenlial esie faptul cä ana_

r!'rir

se exptici_

r ,7.i-

. !!npi!,

j iirDiter

]li.rtall

,'rllrmnatä sä siea mereu depäriatä de acesta i acelaFitucru este ,,,trbil Dentru'miraco1ul.'mterjir jocut dintre binecuvintare 9i

rl,-rt.ür ii acordt un statut aparte, care explicü eenezä nister'oa-

.,, i

',,r!la

acestfapr, devise $i controlabitä.,, 3 Spre

iii

asumi douä funclit, una explicativä Fi u.a

cä prin analogie realitatea nu numai cä

straniu

Fi

nuhai

nuhai

nelinjttitor

precum

sub

pämini,

normativä:

unui

.oriide.ä

da.j prjn

un

prin

chia.

lapt

care träieite

€xistenia

devine

controlabil

a Solrelui,

ipostazierca

cirtitei ca-sorä jncestuoasä

a.esl,uialiment

; aparilia

cind

lnbeaga naiurä doäfme. devine jn_

ca doi copii

metamo.fo?ati de

cumva actireasci a

in pädüre

Fi

el'ocei1or,

e incä ,,in putere,' ti

,lirlibi11 ($i controlabilä) prin de\crterca tor

r',r,, su.prin$i d€ o vifoüi1ä iirln tlls in flod t.a,m,d,

pri-

obs.rväm deci cä leeendele;u

lasä analoAia ,,raiionalizaroa-

ecuaiie

rot o analogie de-

contra, legcnda des-

Lr' ir

s:are nudä, nu prezinlä .,taiDa,. realutui print.-o

ä

directä {ca in cazul ghicitorii unde

t)'.rlo

r ,n,s.ä:r:i o incifrare sjmplä, concisä).Din

r ,.!r'r

fe:alia analogicäintr-o suitä de evehimenteca.e, pornind

, rr o s'tualje, aparent fäü '

. rreria

r,li

',r.ocare $i mac etc.

i !

ri!.1o., prin

rfümoasä

aceste fiinie

leeäturä cu reatul invocat, conduc,

maximä apropieie de

$i

Ileara Co_

ti

.r. sie. Astlel, lntre dragosteadintre fiut ZefiNlui

tlaDslormäri sugesrive,la o stare de

ri

shiocei nu existä, tn sinie,ntct o legäturä; lä rel in1.!e

Fi.indunicä, intre hotul de cai

,i

cuc, intue o mamä

Dezvoltarea epicä duce la convergenta din_

imaginare

9i obiectete reale, confedndu_le pri-

tnilmpläli,

arrjbute,

siäli sau

lnlänfuirea diverselor

,,lirni

Lr.rsii povestire, Aqadar: datoritä maStedi copiii fug de acasä

analose cu cele ale tenomenelor conclete expricaie de

rea., clnd "se luprä mai aha.nic

frigut

cu cälalu_

' ,'

,,'ifi

,

,

'

,i

i

.ilpiii

de zmeu, ägresionatä rotic de acesta, atinsä cu o

de siDge, tara cea

disperale:

frumoäsä ajunge inlr_o srä.6

häftuit

de lupi

{ciinu

tui

sl.

caii) Fi de ücuricr (care tumi-

nlroriiä

noapte

rumplitä spaimä ri

rfu, ci.uia

I

in

|'.o

''"r

a indräznft sä-t fur;

ca sä-i descop€reäscunzätoa$a), hotui se pireFle

sftntul rlebuie sä reculsä la ulrimul mijtoc ite

singur lo.u. undp se at ä ;

a.! sar.

dupä mä.ai,

,rir. dc binc incft

' |

i

' '"i

n'

a : sA-l obttgesä-Sia.at.

ilnt

rare

ti-a

rrimis copitutin

, i- rä ihrlr2te.1l cautacu ätita

.ricä. tncit nd tin" sc.ma

'rlemo Guideli, La route des morrs, pariq

Ealifionsilu Seu ,

de

miräcinii

.le

pc cimp

9i,

ln Iuea

e'.

arrilge

cu

tälpile

'im-

Pini

in

acest punct

naraliunea

se clezvoliä

(in

genere) pe o

mä1cir ijreascä, Iärä mari ruperi de regisiru epic, läIä jnreNen-

tii labuloas ori inlimpläri

tra-

alilionale, a Dormelor ii latorilor care ghid.azi deciziile indivi

dului qi cde.iivilälii. C!nllolind cursü1 cpicului, alegind anumite functii 9i o a.uditi dispunere a rolurilor narative' perlormcrir legen.lelor au rcuiii,, prin povesliri de Nai ma.e sau mai njcä

corcr.t, cle date exlcle asup.a lieiii satului, I hentaliiäiilo!

supraratürale

;

ea

esie nLvada6

de

intinilere, sä orienteze etolulia personaje)oi cäfre un punci situll

la ,marginea" buie rupt ti

saltül uniiicaior. sinte2a ceLor doi termeni ai ccualie! prinrare lü 'nteriorul uni!ersului pov€siirii asemenea schinbäri de regisüu

C'I

introducerea

sjnt posibrle numai

analoeiei

nrlocuit

cu

prin

iniiiäle,

ur

acolo

unde

nou,

in

{irü]

istoiisjrii

fue_

elemeDt

misurii

sieüre

operatorüor

narotini

mäi

täre,

mai

vestjrii cu concretut

lata

in

de

in

äd€sea aceitir

blesiem.

elicieDl

s a preläcut

sirge

.lc

acle Ilofi

sinl

rcprez.ntali

de

meiamorlo?ä

intfecere

etc

uDette

scape de

hajnele

binecuvin-

Desigu!'

idealul

cel

po-

erotic'

paiä

si

vrajä,

päcälealä, erorre.

opcralor

este melamoffoza

reälului

pasä.e, pästind

:

.a

sn

;

aglesorul

de

atunci

pe

ele ;

la le1. copiii

rcbegiti

de frig

cäre

apar nereu

la

vrernea

iernii.

cotidiänului,

originea

unei

se lranslormä

lrinlr

insliurator

a

un

Iorme

ase-

de

rea_

meDea act brutal,

ru!!

de

o.dinea

Doi

obiecle 9i noi

ordjni,

se

exllicä

lnlui, alribulcle.ei specilice,

{pornitä

portanenrul)

a lost

oarccare

mäsurä

nnr-o singurä unitate, Acesi operator laciliteazä sjnteza djntre