Sunteți pe pagina 1din 2

4) Umarul blocat

Este o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cudureri moderate ale


umarului, exarcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros sim-plu.
In timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilita-tii
umarului realizand asa numitul « umar inghetat ».
Durera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta, sau
poate sa dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.
Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei
glenohumerale, determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp capsula
retractila. Retractia capsulei articulare se opune special abductiei si rotatiei
(externe sau interne) a umarului si impiedica bolnavul in efectuarea unor ges-turi
uzuale (ca imbracatul sau pieptanatul), sau profesionale, cand se so-licita o buna
mobilitate a mambrului superior.

5)Umarul pseudoparalitic
Are la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor
rotatori, aparuta de obicei pe un fond degenerativ (la peste 60 de ani) dupa
traumatisme minore.
Ruptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui
traumatism puternic, situatie in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fa-ta
anterioara a bratului.

B. Anamneza generala
Interogatoriul trebuie sa urmareasca unele afectiuni asociate si sa obti-na
date referitoare la suferinta actuala, insistand asupra modalitatii de debut si asupra
cauzei declansante, la 20% dintre bolnavi pot fi identificatedrept cauze
traumatismale, la 50% durerile apar cu ocazia unui efort, aunei misca-ri gresite sau
aunui traumatism indirect iar la restul de 30% durerile survin fara o cauza evidenta.
Trebuie precizate caracterul durerii initiale, evolutia sa si influenta diferitelor
tratamente. In ceea ce priveste durerea pentru care bolnavul se prezinta la medic
acesta trebuie analizata precizandu-se urma-toarele :
a) Caracterul durerii este relativ greu de apreciat
b) Calitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere ;
c) Localizarea durerii si mai ales iradierea ei sunt date importante pe care bolnavul
ni le poate preciza ;
d) Durata durerii trebuie deasemenea analizata, uneori durerea este perma-nenta
alteori intermitenta. Durerea permanenta poate avea o intensitate cons-tanta, sau
poate prezenta unele exacerbari, durerea intermitenta poate fi de-clansata de
anumiti factori care trebuie precizati. Durerea care prezinta o in-tensificare
nocturna sau dimineata la sculare este posibil sa aiba o origine ar-ticulara ;
e) Reproducerea poate avea loc prin miscari sau diferite manevre pe care bolnavul
le poate efectua in timpul examinarii ;
f) Factorii ce usureaza durerea sunt : repaosul la pat, diverse medicamente sau
mijloace ortopedice.

C Starea prezenta – examenul clinic


Durerile umarului sunt frecvente, la aceasta contribuind existenta, in
structura sa, a numeroase tendoane si burse. Alte cauze sunt interventia lexata si
mobilitatea extrema a acestei articulatii, cu solicitarea ei repetata in activitatea
curenta.
Examenul obiectiv poate evidentia, la inspectie, umarul tumefiat si ro-su,
amiotrofie (mai ales de deltoid si de trapez), caderea umarului, modifica-ri ale
mainii (in sindromul algo-distrofic ; umar-mana).
La palpare se constata puncte dureroase pe marea tuberozitate (pe care se
insera supraspinosul), in santul bicipital, pe apofiza coracoida.
Studiul mobilitatii se efectueaza punand bolnavul sa faca anumite mis-cari :
sa efectueze abductia (miscarea permite indepartarea bratului de tora-ce, cu
participarea supraspinosului si deltoidului), se efectueaza flexia (proiectia bratului
inainte), sa efectueze extensia (proiectia bratului inapoi). Pentru a studia miscarile
de rotatie se procedeaza in felul urmator : antebra-
tul fiind in semiflexie i se imprima o miscare de rotatie in jurul axului bratu-lui fie
in afara (rotatie externa), fie inauntru (rotatie interna). Miscarea de ro-tatie se poate
realiza si prin ducerea mainii la ceafa (rotatie externa) sau la spate catre coloana
dorsolombara (rotatia interna) antebratul fiind semiflec-tat pe brat (realizand un
unghi drept).
Se realizeaza apoi, examenul mobilitatii active, examinatorul opunand o
rezistenta.Durerea, care apare numai la abductie, sugereaza o tendinta a su-
praspinosului, cea care apare la rotatia interna tine de tendinita subscapularu-lui,
cea care apare la rotatia externa tine de tendinita subspinosului, iar cea care apare
numai la extensie tine de o tendinita bicipitala.
Examenul fizic trebuie sa analizeze si articulatia acromio-claviculara,
marginile articulatiei glenohumerale, manseta rotatorilor, bursa subacromia-la si
culisa bicipitala. De asemenea trebuie cautata o eventuala adenopatie a-xilara si
efectuat un examen al coloanei cervicale si al mambrului superior respectiv
(reflexe, sensibilitate).