Sunteți pe pagina 1din 2

PRINCIPII DE RECUPERARE POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (2)

Reabilitarea post accident vascular cerebral este constituită din totalitatea mijloacelor care contribuie
la recuperarea fizică şi cognitivă a pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral.
Reabilitarea medicală după accidentul vascular cerebral are ca şi scop îmbunătăţirea calităţii vieţii prin
scăderea deteriorării şi ameliorarea funcţiilor organismului, inclusiv funcţiile cerebrale supeioare, tratamentul
afecţiunilor, prevenirea complicaţiilor.
Recuperarea după AVC este diferită în funcţie de perioada căreia i se adresează. Astfel pot fi descrise:

 Perioada de recuperare precoce (de la debutul AVC până la 6 luni post AVC)
 Perioada de recuperare tardivă (de la 6 luni la 1 an de la debut)
 Perioada sechelară/ cronică de recuperare (la peste 1 an de la debut).

Planul de reabilitare post AVC se stabileşte în etapa de spital, pentru fiecare pacient în parte, în funcţie
de particularităţile individuale (tipul de AVC suferit, gravitatea acestuia, rapiditatea instituirii tratamentului
după debut, comorbidităţi, etc).
Reabilitarea post AVC se realizează de către o echipă – neurolog, medic de reabilitare, medic de
familie, alţi medici în funcţie de bolile asociate, kinetoterapeuţi, specialişti de terapie ocupaţională, psiholog,
logoped, asistenţi medicali, asistenţi sociali, etc.
Criteriile după care sunt selectaţi pacienţii în vederea includerii într-un program de reabilitare complex
sunt reprezentate de :

 Status neurologic stabil.


 Deficit neurologic semnificativ persistent.
 Dizabilităţi care afectează cel puţin 2 din următoarele categorii:
 mobilitate, activităţi de autoîngrijire, comunicare, control sfincterian, deglutiţie.
 Funcţie cognitivă suficientă pentru a învăţa.
 Abilitate de comunicare suficientă pentru a lucra cu terapeuţii.
 Abilitate fizică suficientă pentru a tolera programul activ.
 Obiective terapeutice realizabile.

În principiu, planul de reabilitare, înafară de tratamentul medicamentos, are ca şi obiective :

 Combaterea escarelor – Saltele speciale anti-escare, întoarceri în pat la 2 ore, inspecţie a


aşternutului pentru depistarea umidităţii, sau a eventualelor cute. Practicarea masajului vaso-
stimulator periferic.
 Combaterea spasticităţii -Terapie posturală, kinetoterapie pasivă/activă. Terapie ocupaţională,
aplicarea ortezelor, fizioterapia.
 Combaterea epilepsiei secundare – Evitare a efortului fizic și psihoemoțional excesiv, evitarea
consumului de alcool și alimentelor cu conținut sporit de sare.
 Combeterea durerii neuropate centrale – Kinetoterapie posturală, tehnici de relaxare
(Jacobson, Shultz), electroterapie antalgică (TENS), acupunctură.
 Combaterea sindromului de umăr dureros hemiplegic post AVC – Terapie posturală antialgică,
mobilizări pasive, tehnici de facilitare neuroproprioceptivă pentru stablizare, ortezare (orteză
de umăr), terapie ocupaţională, electroterapie antalgică, electrostimulare a muşchilor,
acupunctură.
 Combaterea osteoporozei de imobilizare şi a căderilor – Instruirea tehnicilor de prevenire a
căderilor. Utilizarea dispozitivelor ajutătoare (cadru de mers, baston ș.a.). Sunt benefice
exerciţii fizice dinamice, ciclice, libere, ritm lent.
 Combaterea incontinenţei şi a retenţiei de urină – Reantrenarea vezicii prin exerciţii speciale la
nivelul centurii pelviene. Electrostimulare. La nevoie cateterizare
 Combaterea incontinenţei de materii fecale şi a constipaţiei – Exerciţii speciale la nivelul
centurii pelviene. Regim alimentar adecvat
 Combaterea infecţiei urinare – Profilaxia nespecifică (măsuri riguroase de prevenire a refluxului
urinar, traumatizării uretrei în timpul cateterizărilor, distensii excesive a vezicii urinare, formării
calculilor urinare).
 Combaterea depresiei post AVC – Psihoterapia poate ameliora dispoziţia fără a avea efect
curativ sau profilactic.
 Combaterea demenţei post AVC – recuperare cognitivă (psihoterapie, logoped)
 Combaterea infecţiilor pulmonare (pneumopatiei de stază) – Posturi de facilitare a respiraţiei,
kinetoterapie respiratorie diafragmatică, dinamică pasivă/activă, prevenire a aspiraţiei din
stomac, administrare de antiacide, poziţie semi-aşezată.
 Profilaxia secundară a recurenţelor AVC
 Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor medicale