Colegiul de Medicină

Ungheni STUDIU
INDIVIDUAL
KINETOTERAPIA.
TEHNICI DE
LUCRU
A elaborat:Bogaci Eugeniu, grupa
AM-54
A coordonat: R. Scoropad

Ungheni, 2023
 CE ESTE
KINETOTERAPIA?
Kinetoterapia (KT) este o forma de
terapie care foloseste o varietate de
exercitii fizice, miscari active si
pasive sau masaj pentru recapatarea
sau ameliorarea sanatatii si mobilitatii
unor segmente afectate dupa boala
sau accidentare.
DIN PUNCT DE VEDERE AL PAȘILOR CARE SE EFECTUEAZĂ ÎN
VEDEREA APLICĂRII CU SUCCES A KINETOTERAPIEI, UN
SPECIALIST VA FOLOSI URMĂTOAREA ABORDARE:
01. 02. 03.
Elaborarea unui Efectuarea cu
Evaluare inițială
program de regularitate
amănunțită a
recuperare/profilaxie a ședințelor
pacientului;
specific; de kinetoterapie;
04. 05.
Îndrumarea pacientului Reevaluare periodică pentru a
să efectueze lucru putea monitoriza rata de progres
individual în afara și a ajusta constant programele
ședințelor; de recuperare folosite.
 Corectarea posturii Creșterea
Relaxarea și aliniamentului rezistenței
corporal musculare

Creșterea rezistenței Creșterea forței

OBIECTIVELE
musculare musculare
TRATAMENTULUI
KINETOTERAPEUTIC
 PROGRAMELE DE KINETOTERAPIE

● Programele de kinetoterapie sunt realizate în conformitate cu vârsta, constituția

și afecțiunile pacientului, alături și de gradul său de sedentarism, activitățile
desfășurate în mod normal, stadiul bolii sau existența altor afecțiuni.
● Aceste programe au la bază mișcarea efectuată prin planuri de recuperare
medicală atent structurate, al căror scop este refacerea funcțiilor alterate sau
diminuate ale corpului.
● e asemenea, pacientului îi este asignat propriul specialist în kinetoterapie,
căruia îi revine rolul de a supraveghea activitatea pacientului în timpul
sesiunilor de kinetoterapie, și de a oferi consiliere pe durata întregului program
de recuperare.
Ca in orice domeniu, kinetoterapia
are cateva principii care trebuie
respectate in orice circumstanta.
Acestea constau in:

• Principiul “primum non nocere” (“in

primul rand sa nu faci rau”);
• Principiul kinetoterapie fara durere;
• Regula gradarii efortului.
 TIPURI DE KINETOTERAPIE:
ÎN PREZENT, EXISTĂ DOUĂ TIPURI DE
KINETOTERAPIE – DE RECUPERARE ȘI
PROFILACTICĂ. PE LÂNGĂ ACESTEA,
EXISTĂ O RAMURĂ SPECIAL
DEZVOLTATĂ DE KINETOTERAPIE
PENTRU COPII ȘI BEBELUȘI,
CUNOSCUTĂ ȘI DREPT KINETOTERAPIE
PEDIATRICĂ.
KINETOTERAPIA DE RECUPERARE ȘI
PROFILACTICĂ
 Kinetoterapia de recuperare este axată pe
refacerea funcțiilor diminuate ale
organismului, cu ajutorul unui set de
exerciții specifice, numită gimnastică de
recuperare.

 Kinetoterapia profilactică, în schimb,

urmărește fie menținerea condiției de
sănătate a pacientului, fie oprirea
cronicizării unei anumite afecțiuni severe, și
se folosește atât de exerciții fizice, cât și de
masaj medical sau de tehnici de relaxare.
KINETOTERAPIA PEDIATRICĂ

Dacă este necesară, kinetoterapia poate fi

o soluție atât pentru copii, cât și bebeluși
(numită și kinetoterapie pediatrică), atât
timp cât recomandarea este emisă de către
un medic specialist pediatru, neurolog sau
ortoped.

Așadar, un program kinetoterapeutic

pediatric se poate dovedi util pentru
copiii cu afecțiuni ortopedice,
afecțiuni ale coloanei (cifoze,
lordoze, scolioze sau cifoscolioze),
 afectiuni ortopedice –
vizeaza recuperarea
postimobilizare (luxatie,
entorsa sau fractura);
deficiente ale coloanei
vertebrale – cifoza,
scolioza, lordoze,
cifoscolioze sau combinatii
ale acestor afectiuni,
alterare a posturii;

afectiuni reumatologice – afectiuni neurologice – pareza,

CAND ESTE NECESARA
coxartroza, gonartroza,
poliartrita reumatoida,
paralizie (hemipareza,
parapareza, paraplegia,
KINETOTERAPIA?
spondilita ankilopoietica; hemiplegia, tetraplegie, pareza
faciala.
 BENEFICII ALE KINETOTERAPIEI
Printre cele mai importante beneficii, general
valabile, ale kinetoterapiei se numără:
 Menținerea condiției de sănătate la
niveluri optime și a unei stări generale
de bine;
 Îmbunătățirea mobilității și a
amplitudinii articulare;
 Scăderea riscului de accidentare, datorită
unei mobilități și flexibilități ameliorate;
 Creșterea forței musculare;
 Corectarea deviațiilor aparatului locomotor;
 Creșterea randamentului în raport cu efortul
fizic și îmbunătățirea tonusului muscular;
 Permiterea recuperării rapide în urma
posibilelor accidente sau evenimente
traumatice;
 Ameliorarea sau tratarea tulburărilor de
echilibru și/sau coordonare;
 CONTRAINDICA
ȚII
RELATIVE: Absolute:
• Condiții după operația spinării cu anchiloză • Oncologie malignă
• Chirurgia articulațiilor în perioada postoperatorie • Hemoragii deschise și închise
timpurie • Pre-infarct sau stare pre-accident
• Leziuni acute cu rupturi ale tendoanelor și ale vascular cerebral
mușchilor • Fractura oaselor tubulare (până la
• Decompensarea sistemului cardiovascular, îmbinare)
respirator, ficatului și rinichilor de mai sus.
• Cancerul coloanei vertebrale și articulațiilor
 EVALUAREA MEDICALĂ
Recomandarea pentru kinetoterapie se poate obține de la
medicul curant, de regulă reumatolog sau ortoped, sau
de la medicul de familie.

Evaluarea inițială, care presupune procesul de

anamneză și cuprinde o serie de întrebări despre starea
de sănătate generală a pacientului, istoricul de boli,
alergii, fondul genetic (boli/alergii în familie), și alte
aspecte relevante pentru conturarea tabloului clinic.

Pe baza evaluării se va elabora, împreună cu pacientul, un program de recuperare, respectiv

profilaxie, în conformitate cu necesitățile medicale ale pacientului.
TEHNICI DE KINETOTERAPIE LA COPII

Tehnici manuale: mobilizari Tehnici vertebrale: metoda

pasive manuale analitice, Schroth, Sohier etc.
mobilizari active, stimulare
senzoriala, streching

Tehnici de contentie si corectie: Tehnici non-manuale: posturari si

orteze, bandaje compresive, tractiuni
kinesio tape etc.
 S TĂ R II D E S Ă N Ă TATE A
EVOLUȚIA
C IEN T U L U I T R EB UIE ATENT
ocv PA I C O N S E M N ATĂ DE
MONITORIZ A T Ă Ș
IN ET O TE R A P E U T UL ASIGNAT.
K