OPTIUNI

-MASAJ TERAPEUTIC

- MASAJ DE RELAXARE

-IMPACHETARI

-AEROBIC CU INSTRUCTOR PERSONAL

- MASAJ ANTICELULITIC

- PROGRAME PERSONALIZATE DE EXERCITII

OFERITE DE- FizoMed Cabinet kinetoterpie si Fizioterapie- Botosani

http://www.kinetomedica.ro/preturi.html
http://kinetoterapii.ro/

De fapt, ce face un kinetorapeut? Kinetoterapeutul este expertul care, în

urma unei evaluări funcționale și a diagnosticului clinic al pacientului,
alcătuiește un program individualizat de recuperare fizică.
Programul cuprinde exerciții executate de pacient, iar întreg procesul de
activitate fizică se desfășoară sub atenta supraveghere a specialistului.
Pentru pacienții care au suferit un accident sau o afecțiune,
kinetoterapeutul le va oferi ajutor ca să-și îmbunătățească mobilitatea și
stabilitatea articulară, să prevină pericolul permanentizării dizabilităților și chiar
să le limiteze.
La aceeași întrebare, ce face un Kinetoterapeut vine și răspunsul:
examinează mai întâi trecutul medical al pacientului, apoi îi testează și măsoară
forța, amplitudinea mișcărilor, echilibrul, coordonarea, postura, respirația,
funcțiile motrice și gradul de performanță al mușchilor. După aceea dezvoltă
planul personalizat al pacientului, care include atât strategia tratamentului, cât și
obiectivul final.
În timpul ședințelor de kinetoterapie, pentru pacienții care prezintă
umflături, specialistul terapeut poate folosi, în funcție de situație, pungi cu
gheață, împachetări calde, ultrasunete sau stimulare electrică.
Dacă pacientul acuză dureri, pentru ameliorare și îmbunătățirea
flexibilității și circulației sângelui, kinetoterapeutul va aplica o tehnică specială
de masaj, numită deep tissue, care se aplică pe straturile inferioare ale țesutului
muscular. De asemenea, poate exercita tracțiuni asupra pacientului, o procedură
care constă în tragerea unei părți a unui membru sau a coloanei vertebrale.
Kinetoterapeutul este cel care învață pacienții cu afecțiuni ale aparatului
locomotor să folosească dispozitive orto-protezice, cârje, scaune cu rotile sau
alte dispozitive adaptative.
Specialistul terapeut este mereu informat în ce privește progresul
pacientului, face examinări periodice ale stării acestuia și adaptează în mod
corespunzător tratamentul. El ajută pacientul să găsească cel mai bun mod de
maximizare a punctelor forte, cea mai ușoară metodă de eliminare a obiceiurilor
proaste și îl învață cum să pună cât mai puțină tensiune pe zonele sensibile.
O durere de spate cronică, de exemplu, poate avea o multitudine de cauze.
Poate apărea în urma unor activități repetitive, cum ar fi cele legate de serviciu,
din cauza menținerii unei posturi defectuoase sau ca rezultat al unor mișcări
greșite în timpul practicării unui sport. Chiar și un surplus de kilograme poate fi
sursa unei dureri cronice de spate. Ce face un kinetoterapeut nu se rezumă la
ameliorarea durerii, până la dispariția ei temporară, ci remediază chiar cauzele
care au generat-o.
Rolul kinetoterapeutului variază de la o zi la alta și de la un pacient la
altul. Stabilește programe de recuperare, supraveghează exercițiile pacienților cu
probleme locomotorii sau îi ajută să facă față dificultății deplasării cu ajutorul
cârjelor sau scaunului cu rotile, este responsabil cu educarea pacienților și a
familiilor acestora pentru prevenirea rănirii și, în general, pentru a se bucura de
o viață sănătoasă.
Kinetoterapeutul va lucra de-a lungul carierei sale cu copii care suferă de
paralizie cerebrală, bebeluși născuți prematur, viitoare mămici, atleți accidentați
sau care doresc pur și simplu să aibă o formă fizică bună, pacienți care necesită
ajutor în urma unui accident sau unei afecțiuni.
În concluzie, ce face un kinetoterapeut nu e doar un masaj, cum ar putea
părea la prima vedere. Un kinetoterapeut te face bine!
 Ce este kinetoterapia?
Majoritatea dintre noi suntem obișnuiți ca atunci când ne îmbolnăvim să
optăm pentru un tratament medicamentos. Fie că este vorba despre o durere de
spate, de măsea sau de o simplă răceală, medicamentele sunt prima noastră
opțiune. Încet, încet, medicina avansează, iar tehnicile prin care putem scăpa de
anumite boli se înmulțesc. La fel este și în cazul kinetoterapiei. Înainte de a-i
vedea beneficiile, haideți să vedem ce este kinetoterapia.
Kinetoterapia este o formă terapeutică individualizată care, plecând de la
programe de exerciții statice sau dinamice, se poate folosi în programe curative
sau de recuperare. Ea se definește ca o terapie prin mișcare efectuată prin
programe de recuperare medicală, programe care urmăresc refacerea unor funcții
diminuate sau creșterea nivelului funcțional pentru diverse dureri.
Kinetoterapia se poate regăsi și sub formă de chinetoterapie, cineziterapie
sau kinetologie medicală. Prin traducere, termenul de „kinetoterapie” înseamnă
terapie prin mișcare și reprezintă un tip de gimnastică medicală.
Pentru unii dintre noi, noțiunea de kinetoterapie poate fi asemănătoare terapiilor
complementare de genul aromaterapie, cromoterapie, reflexoterapie sau chiar
bioenergie, însă diferența este că ea aparține domeniului medicinii tradiționale,
având efecte ce pot fi suplinite cu succes de terapiile complementare, în măsura
în care le înțelegi și le accepți ca fiind o completare la tratamentele clasice.
Vom încerca să facem o diferență între conceptul de kinetoterapie ca parte
a medicinii tradiționale ți restul terapiilor complementare. Mulți specialiști în
domeniu mărturisesc că atunci când pun întrebarea „Ce este kinetoterapia?” unei
persoane, răspunsurile sunt care mai de care mai halucinante, existând de multe
ori confuzii cu alte tipuri de terapii sau considerând-o un simplu masaj.
Kinetoterapia contră în aplicarea unor seturi de exerciții bazate pe
principii științifice, personalizate să crească puterea, rezistența și mobilitatea
unui individ care necesită activitate fizică. Kinetoterapeuții pot efectua programe
de kinetoterapie prescrise de un medic.
Prin cuvinte simple și înțelese de toți, kenetoterapia se traduce ca fiind
terapia prin mișcare, utilizată și în tratarea unor afecțiuni ale organelor interne,
boli cardiovasculare, respiratorii sau chiar digestive, nu doar pentru recuperarea
afecțiunilor locomotorii.
Efortul fizic controlat poate reduce valorile tensiunii arteriale sau poate
reduce diabetul zaharat. Kinetoterapia stimulează resursele de adaptare ale
organismului printr-un stres reprezentat de exerciții fizice bine dozate și
controlate.
Cum funcționează kinetoterapia?
Specialiștii în kinetoterapie tratează în special pacienții care au suferit
accidente, anumite intervenții chirurgicale sau au alte probleme de sănătate care
le îngreunează libertatea de a se mișca. În primul rând, kinetoterapeuții
 evaluează starea pacientului în ceea ce privește puterea musculară și
flexibilitatea acestuia. În cazul accidentărilor sau anumitor handicapuri, aceștia
vor pune chiar și un diagnostic cât mai precis al bolii sau afecțiunilor de care
suferă persoana respectivă.
În cadrul ședințelor, specialiștii pot recomanda, în funcție de nevoile
pacientului, un program care să-l ajute să realizeze exercițiile cu ajutorul
hidroterapiei sau cu ajutorul unor dispozitive speciale.
După ce traumele pacientului au fost diagnosticate, kinetoterapeutul va
pregăti un plan de tratament care poate să includă menținerea unor poziții
corecte și creșterea forței și flexibilității prin exerciții fizice. Tot specialistul este
cel care va încerca să diminueze traumele sau să menajeze zona accidentată prin
metode prin care pacientul învață să aplice mișcări diferite în activitățile sale
zilnice, mișcări care exclud stresul asupra zonei respective.
Pe măsură ce planul de tratament este implementat, kinetoterapeutul va
monitoriza progresul pacienților și va încerca să stabilească rezultate pozitive. În
cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, tratamentul va fi ajustat în mod
corespunzător.
Scopurile kinetoterapiei se referă în primul rând la redobândirea forței
musculare și a capacităților de a face efort, la redobândirea controlului și a
echilibrului muscular, la îmbunătățirea legăturii dintre creier și mușchi, dar și la
corectarea unor traumatisme.
Stresul cotidian și bolile sunt cele care creează probleme musculare, iar prin
kinetoterapie aceștia se pot regenera.
Prin acest tip de terapie se dorește restaurarea funcțiile normale ale
nervilor, de a normaliza digestia, mișcarea și funcțiile endocrine sau chiar a
funcțiilor unor organe. Cu toate beneficiile kinetoterapiei, aceasta nu poate
vindeca boli precum cancerul, diabetul sau boli ale inimii.
Tipuri de kinetoterapie
Așa cum spuneam și mai sus, kinetoterapia își găsește aria de utilizare în trei
secțiuni de asistență medicală:
 kinetoterapia profilactică – cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor de
realizare a tratamentului, având ca scop menținerea unui nivel funcțional
satisfăcător, creșterea acestui nivel funcțional (prin profilaxie sau gimnastică
de întreținere, plimbări, gimnastică aerobică, jogging), aplicarea unor
programe de prevenire a unor posibile agravări sau complicații în unele boli
cronice;
 kinetoterapia de tip curativ – se asociază cu sectorul de tip profilactic sau
de recuperare;
 kinetoterapia de recuperare – este cea mai importantă secțiune în
programul de recuperare medicală. Prin intermediul unor programe de
exerciții fizice, are ca scop refacerea funcțiilor diminuate, creșterea nivelului
funcțional, realizarea unor mecanisme compensatorii în situații de readaptare
funcțională. Cazul din urmă este pentru atunci când un anumit mușchi este
 afectat ireversibil, se încearcă tonifierea altor mușchi care îi preiau parțial
funcțiile, pentru a-și recăpăta mișcarea în limite acceptabile.
În tratamentul prin kinetoterapie se urmăresc anumite obiective generale:
 refacerea forței musculare și creșterea rezistenței musculare;
 ameliorarea funcției de coordonare, control și echilibru a corpului;
 creșterea și adaptarea capacității de efort;
 formarea capacității de relaxare;
 creșterea mobilității articulare;
 reeducarea respiratorie;
 reeducarea sensibilității.

Există o gamă variată de afecțiuni pentru care recuperarea medicală prin

kinetoterapie este specifică și absolut necesară.
Tehnici în kinetoterapie
Specialiștii în kinetoterapie afirmă că atunci când un mușchi este slăbit sau
imobilizat pot apărea disfuncții și la nivelul organelor, fiindcă fiecare mușchi are
o legătură directă cu un organ. Chiar dacă tehnicile utilizate în kinetoterapie
variază în funcție de afecțiunile fiecărui pacient, de multe ori ea ajunge să
combine partea de exerciții fizice cu presopunctura, masajul limfatic, cu sfaturi
nutriționale sau chiar cu manevre de reducere a hipertoniei musculare.
Deși nu există multe cercetări științifice care să confirme filosofia de bază a
kinetoterapiei, specialiștii spun că mișcarea este o cale sigură prin care
organismul se poate echilibra.
Ce tratează kinetoterapia?
Fiindcă există numeroase afecțiuni care pot fi tratate prin kinetoterapie, mai
jos aveți prezentate câteva dintre acestea:
 afecțiuni ortopedice și posttraumatice ale aparatului locomotor ( cifoze –
toracală, lombară, totală, lordoze – lombară, toracală sau scolioze;
 afecțiuni de tip cardio-vascular – recuperare post infarct miocardic;
 afecțiuni de tip neurologic – recuperarea în cazul unui accident vascular
cerebral;
 afecțiuni endocrine și metabolice – fiindcă glicemia scade în timpul efortului,
kinetoterapia este cea care ține în frâu diabetul zaharat;
 afecțiuni respiratorii – bronșita cronică obstructivă;
 afecțiuni reumatismale inflamatorii – poliartrita reumatoidă;
 afecțiuni neuro-chirurgicale – hernie de disc, ante și postoperator;
 fracturi – fractură de col humeral, fractură de gleznă, pumn;
 rupturi ligamente încrucișate la nivelul genunchilor;
 entorsă a gleznei;
 tetrapareză spastică;
 obezitate;
 hipotonie;
 sindromul Down;
 diverse tulburări de coordonare.

Kinetoterapia – dincolo de terapia mișcării

Atunci când ne referim la terapia la copii, abilitățile kinetoterapeutului trebuie
să reprezinte un factor esențial în procesul de tratament. El poate transforma
acele exerciții kinetoterapeutice în adevărate ore de joacă pentru copii, în acest
fel ei vor fi motivați să revină la tratament.
În programele de kinetoterapie, abilitățile sociale, emoționale, cognitive și
comunicare sunt exersate la fel ca și orice altă aptitudine motrică. Este dovedit
științific să exercițiile fizice intense duc la diminuarea agresivității și
autoagresivității, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipurilor la copiii
autiști.
Ce trebuie făcut?
Kinetoterapia presupune respectarea unor reguli stricte atât de pacient, cât
și de kinetoterapeut. Ele reprezintă principiile de bază ale acestui domeniu, mai
exact respectarea principiului „primum non nocere” (în primul rând să nu faci
rău), regula „non durerii” sau regula gradării efortului.
Cine poate practica kinetoterapia?
Dacă pentru a face un masaj, reflexoterapie, bioenergie sau orice altceva
de acest gen este nevoie doar de un curs în baza căruia se obține un atestat,
pentru a fi specialist în kinetoterapie trebuie să fii licențiat al Facultății de
Kinetoterapie fie în cadrul Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport, fie
în cadrul Universității de Medicină și Farmacie sau la orice facultate particulară
care are inclus această specializare. Aceste facultăți au o durată de patru sau
chiar cinci ani, se fac cursuri la zi și practică în diverse centre de sănătate și
spitale. Materiile studiate sunt aproape la fel cu cele de la Facultatea de
Medicină, cu excepția că se pune mai mult accentul pe tratamentul kinetic, decât
pe cel medicamentos, chirurgical sau de altă natură.
De aceea, kinetoterapeutul trebuie să se gândească despre cum să
utilizeze mijloacele terapeutice învățate și cum să le combine cu succes în cadrul
unor programe de recuperare.