Recuperare Postoperatorie

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-1-
GENERALITATI
 REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a organismului de

a se readapta noii situatii de existenta.
 DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial si
motor),psihic(intelectual,caracterial),social si profesional.
 INFIRM=deficient permanent.
 INVALID=deficient incapabil de a presta o munca remunerata.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE
-GENERALITATI
 MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de prevenirea bolilor si restabilirea

sanatatii,studiul anatomiei si fiziologiei corpului omenesc,al cauzelor si
mecanismelor de producere,al simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor.
 TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi igienice pana la cele mai
complexe actiuni cu caracter medical (radioterapie,interventii chirurgicale).
 RECUPERARE=actiune de reabilitare prin dieta,medicamente,interventii
chirurgicale,mijloace
fizice.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-
GENERALITATI
 FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID POTENTIAL.

 DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE SANSE EGALE DE VIETUIRE.
 Reabilitarea devine,dintr-o datorie medicala,o obligatie sociala.
 Mijloacele de actiune ale reabilitarii urmaresc
obtinerea unor valori optimale pentru cei 4
parametri vitali ai individului:
morfo-functionali,
psihici,
profesionali
si sociali.
GENERALITATI
 MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-
tionala,ergoterapie.
 RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor fizice se face
de specialistul internist,neuropsi-
hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,pneu-
molog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,
balneolog.
GENERALITATI
 TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si reabilitarii.

 CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune aplicarea programului de
reabilitare medicala,de a obtine capacitate maxima morfo-functionala psiho-fizice
in raport cu gravitatea deficientei.
 STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau definitiva,mijloacele de
tratament,spitalizarea prelungita,contactul cu oamenii sanatosi- atrage tulburari de
personalitate si de coordonare.
GENERALITATI
 PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este imobilizat o

perioada mare de timp,la inceput se zbate,apoi devine din ce in
ce mai adinamic refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE
LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.
 DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice
electrolitice si ale metabolismului apei,ce antreneaza si
probleme fizice de reabilitare.
GENERALITATI
 CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare

depind de posibilitatile si dorinta de colaborare
a deficientului.
 PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacitatea de a
da o alta functie unui tesut transplantat ) pretinde o conlucrare
a terapeutului cu bolnavul.
 REABILITAREA este un proces complex psihomotor (de
remodelare psiho-sociala si kinetica) pre- si post-operatorie.
GENERALITATI
 LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne ale corpului

(impulsuri nervoase,parghii osteo-articulare, contractii musculare)
si fortele externe ale mediului (gravitatie,presiune
atmosferica,inertie,rezistente,fortele de reactie la sprijin,fortele de
frecare).
 PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu maxima eficienta
folosind la minim fortele interne si la maxim fortele externe-ca o
forma superioara de adaptare a organismului la mediu.
 Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,

(clino-statismul determina staza venoasa generala in sistemul cav,edeme,tulburari
trofice), mersul (in lipsa lui se simte acut acceleratia gravitationala in ortostatismul
prelungit,mai
ales in trenul inferior al corpului) ce activeaza circulatia de intoarcere.
In clinostatism,presiunea venoasa scade de la 15 cm apa la periferie- la 5 in vena cava
sup. (in respiratia profunda 22).
In ortostatism ,presiunea periferica este 90 cm
apa si 22 in mers).
GENERALITATI
 KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai eficienta metoda de readaptare.

 TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii
bolnavului
(de exemplu,un accidentat este operat la chirurgie,
pregatirea protezarii si-o face singur,
proteza este confectionata la atelier,
revine pentru retus la chirurg,
reeducarea se face ambulator,
durata de invaliditate este stabilita de
comisie independenta ).
GENERALITATI
 REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,

cu tendinta de auto-izolare,cu complex de inferioritate si stari
nevrotice.
 ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fie intrerupte ci trebuie
sa aiba coeziune terapeutica si o finalitate sociala.
 CA URMARE,apare procesul de degradare
functionala,psihica si sociala.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI
Perceperea durerii
Se realizează iniţial la nivelul talamusului.
Durerea talamică:
-Este neprecisă,
-Prelungită şi intensă,
-Însoţită de o alertă generală a organismului,
-Cu agitaţie şi manifestări vegetative,tahicardie, midriază.
La nivelul scoarţei cerebrale are loc perceperea conştientă a durerii:
-Cu localizarea agresiunii,
-Discernerea naturii acesteia,
-Cu înţelegerea atitudinii diferenţiate necesare pentru a se apăra sau a scăpa de
factorul nociv.
Totodată elementul algic determină şi o participare afectivă particulară.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI
 Perceperea
Pragurile durerii durerii
Comportă două aspecte esenţiale şi distincte perceperea şi reacţia la durere:
-Perceperea: este un fenomen neurologic.
-Reacţia la durere este un ansamblu de fenomene: somatice, vegetative şi psihice.
Fiecare din aceste aspecte are un prag propriu.
a. Pragul perceperii durerii: reprezintă cea mai slabă intensitate a unui stimul care
este recunoscută ca durere.
În condiţii similare, acest prag este constant la aceeaşi persoană.
El poate fi modificat prin zgomot puternic, strângerea unui obiect în mână sau a
maxilarelor, diferite senzaţii,presiune, încălzire.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI

Perceperea durerii
b. Pragul reacţiei la durere: reprezintă intensitatea senzaţiei dureroase care
declanşează:
1. fenomene somatice: contracţia unor muşchi – facial, pleoape.
2. fenomene vegetative: modificări vasomotorii de puls, tensiune, de respiraţie,
transpiraţie, hiperglicemie.
3. fenomene psihice: anxietate, tensiune psihică, agitaţie, diminuarea atenţiei, a
puterii de concentrare, a voinţei.
Acest prag are valori care se întind pe o scară largă, la diferite persoane.
Este înalt la persoanele cu temperament flegmatic, şi scăzut la nevrotici.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI
 Perceperea durerii
Cauzele durerii
1. Presiune excesivă sau tracţiune exercitată asupra terminaţiilor nervoase
- contracturi musculare,
- vasoconstricţie,
- vasodilataţie,
- distensii ale organelor cavitare,
- tumori.
2. Traumatisme: prin loviri, tăieturi, înţepături etc.
3. Iritarea terminaţiilor nervoase prin substanţe chimice exogene sau endogene.
Exemplu: în inflamaţii – modificare de pH, concentraţiei electroliţilor.
4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului şi substanţelor nutritive şi acumularea
de metaboliţi iritanţi, datorită ischemiei prin vasoconstricţie prelungită, tromboza,
embolie.
5. Temperaturi extreme.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI
Perceperea durerii
 Importanţa durerii.
Durerea reprezintă un sistem de alarmă important în protecţia organismului.
Declanşează reacţii de apărare în vederea îndepărtării agentului nociv. Oferă
informaţii utile pentru stabilirea diagnosticului.
Durerea acută determină:
- Creşterea frecvenţei cardiace,
- Creşte debitul cardiac,
- Creşte tensiunea arterială,
- Midriază,
- Transpiraţii,
- Hiperventilaţie,
- Pe plan psihic agitaţie.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
GENERALITATI
Perceperea durerii
 Durerea cronică determină:
- Tulburări ale somnului,
- Apetitului,
- Constipaţie,
- Scăderea toleranţei pentru durere,
- Pe plan psihic: comportament modificat faţă de boală, tulburări psihomotorii,
depresie.
Durerile prelungite pot duce:
- La atrofii musculare,
- Tulburări articulare sau nervoase,
- La agravarea evoluţiei unor boli.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE-GENERALITATIBeneficiile terapiei prin masaj
 Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai buna intelegere
a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului.
Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile terapeutului are o importanta
profunda
pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului corp.
Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.
Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa extenuarea
antrenamentului sau jocului,
masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior, favorizind astfel o mai buna
performanta si inlaturind pericolele de accidente.
Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.
Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal complet.
Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si corpului in egala
masura.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE-GENERALITATI Beneficiile terapiei
prin masaj
 Interesul publicului modern de conditia fizica, sanatatea holistica, starea de bine si

potentialul
uman reprezinta o incercare de a readuce la viata o filozofie onorata vreme
indelungata.
Pentru cei mai multi oameni care pornesc un program de antrenament, adeseori
spiritul vrea, dar trupul nu.
Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape fiecare parte a corpului se schimba.
Foarte interesant pentru maseuri este modul in care vasele de singe devin mai
complexe pentru a face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului, pentru a
furniza mai multi nutrienti, pentru a permite o eliminare mai buna. Aceasta cere
timp.
In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa obtina suficient oxigen si nutrienti.
RECUPERARE IN BOLI
CHIRURGICALE-GENERALITATI-Beneficiile masajului
 Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile si suferintele ca un pret

inevitabil.
Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece masajul poate fi folosit
intocmai precum era folosit si de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a
controla oboseala si a se simti mai bine, ca parte integranta dintr-un program de
sanatate.
Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele secundare ale actiunii muschilor,
efecte ce irita muschii si terminatiile nervoase.
Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt timp dupa inceperea unui
program de exercitii.
Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si crampele ocazionale.
Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este ars pentru a produce energia
din timpul exercitiului.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE-GENERALITATI
Beneficiile terapiei prin masaj
 In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti in glicogen si restocati sau
eliminati prin limfa si sistemul circulator.
Durerile si oboseala persista pina ce procesul acesta de reconvertire sau excretie
este incheiat.
Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate de aceste deseuri, marind astfel rata
refacerii musculare.
Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a inregistrat o refacere musculara de la 20-
75 la % pina la 100 la %
De exemplu, acesta este motivul pentru care boxeurii sint masati si nu odihniti intre
runde.
Articulatiile au un rol extrem de important in exercitii, pentru ca ele sint activate
de muschi pentru a genera miscare.
 Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind folosite, intepenesc.

O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii descurajeaza exercitiile.
Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor de masaj si miscarilor
pasive, pentru a elibera tensiunea musculara si tesutul conector din jurul
incheiturilor.
De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de traumatisme
 ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest lucru este posibil intrucit
cresterea si repararea tesutului sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele
afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de vindecare.
Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase incit sa determine o
vizita la medic, dar totusi pot cauza disconfort si disabilitate.
 Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si imbunatatirea refacerii si reducerea

disconfortului.
In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti intre neglijenta obisnuita ce
rezulta in leziuni usoare si o interventie medicala majora.
O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu sine si o constientizare a
nutritiei.
Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta daca vasele de singe nu sint
dezvoltate si deschise astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.
Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea circulatiei.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes pentru toti cei preocupati de
mentinerea sanatatii.
Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza vasoconstrictie si diminuarea
circulatiei.
 Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia devine mai rapida si
superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile prihosomatice arata modul
in care factorii de stres pot cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere
peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de stres. Teparia calmanta si
relaxanta prin masaj poate ajuta contracarind toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul trezeste simtul tactil, simtul
primar al corpului, el aduce oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea
generata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la eliberarea de emotii
reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv constipatia, artrita, astmul,
sinuzita, precum si dureri minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in
urma terapiei prin masaj.
Terapia prin masaj este o forma de terapie fara medicamente.
 Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si conditie fizica

 Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat, parintele medicinei, printr-o
afirmatie foarte concisa:vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale
de recuperare ale organismului.
 Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind propriile procese ale
organismului.
Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in intregime.
Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca intregul corp sa fie
sanatos, toate
celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale ale corpului depind de o
alimentare
din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide aduc nutrienti si oxigen
si indeparteaza
deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta bunei circulatii pentru
sanatate si
efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.
prin masaj
 De asemenea, s-a constatat ca masajul:

- determina modificari in structura singelui. Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la
suta mai mult.
- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula pe cei slabiti,
flasci.
Acest echilibru muscular poate ajuta postura si promova eficienta in miscari.
Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa poate grabi recuperarea
dupa oboseala ce
survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa se realizeze mai multe
exercitii si
antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si imbunatateste conditia fizica. De
asemenea, masajul
intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea elasticitatii lor.
prin masaj
 - mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca masajul mareste producerea

sucurilor gastrice,
salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de nitrogen, fosfor anorganic si
clorura de sodiu (sare), ceea ce mareste rata metabolica (utilizarea materialului absorbit de
catre celulele corpului).
- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l, in functie de ce efect are nevoie
individul in acel moment.
- imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod direct asupra functiei glandelor
sebacee (uleioase)
si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata, curata si racoroasa.
O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si supla.
- influenteaza organele interne.
Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce alimenteaza organele interne,
vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o alimentare marita cu singe.
RECUPERARE IN BOLI CHIR
URGICALE-GENERALITATI
 Ce este masajul?
Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului asupra
tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor aparate speciale.
 Scopul masajului
I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea bolilor,
prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.
Se aplica:
1. intregului corp
2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)
II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor afectiuni.
RECUPERARE IN BOLI CHIRUR
GICALE-GENERALITATI
 Tipuri de masaj
1. clasic
2. reflexogen
3. neuromuscular
4. shiatsu
5. acupresura
6. polar
7. sportiv
8. sexual
9. Chi Nei Tsang etc
SCOPURI
 Cei patru parametri enuntati anterior trebuie

dobinditi concomitent,intr-un plan comun de
actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in medicina
conventionala.
 Recuperarea medicala urmareste doua obiective:

-accelerarea proceselor de regenerare tisulara;
-cicatrizarea functionala a leziunilor.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-SCOPURI
 Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin

mijloace:
-farmaco-dinamice;
-kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii functiilor;
-psihoterapice.
 Vindecarea functionala a leziunilor,include si prevenirea instalarii unor deficiente

reziduale
(cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri vicioase).
Mijloacele folosite in acest scop sunt:
-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;
-interventii chirurgicale preventive,corectoare sau compensatorii;
-kinetoterapie;
-terapie ocupationala;
-psihoterapie.
 Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge

laboratoare de investigatie a capacitatii functio-
nale a deficientilor.
 Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din
timpul de scolarizare (centrul de reabilitare are
si o scoala).
 Recuperarea adultilor se poate face spre re-
castigarea calificarii profesionale anterioare sau
spre schimbarea profilului de munca (prin ergote-
rapie).
SCOPURILE
 Kinetoterapia postoperatorie locala si generala

 Scopurile kinetoterapiei:
-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor generale;
-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;
-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;
-stimularea starii psihice.
 PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

-’’Primum non nocere’’(in primul rand sa nu faci rau) prin
colaborarea chirurg-kinetoterapeut;
se dozeaza intensitatea tratamentului in functie de capacitatea
si evolutia bolnavului,de intelegerea sa,de gradul de
complianta la metoda.
Aparitia durerii implica aflarea cauzei ei si micsorarea sau
oprirea miscarii.
 Scopuri secundare ale kinetoterapiei:

-combaterea edemului (pozitie ridicata a
membrului,contractii);
-combaterea hipotrofiei musculare (prin contractii izometrice
de lunga durata);
-combaterea redorii articulare (prin imobilizari in
pozitie functionala si apoi mobilizari precoce).
 PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

-se individualizeaza tratamentul,in functie de
statusul general si local,
gradul de antrenament fizic,
evolutie,
intelect,
varsta,
boala,
operatie,
localizarea deficitului (oase,articulatii,parti moi,
zone de forta,de elasticitate,de finete,tendoane,
muschi).
 PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-se incepe cat mai precoce pt.a preveni
instalarea unor gesturi vicioase
compensatorii;
-se gradeaza efortul pacientului,fara depasirea
nivelului functional actual,ce poate duce
chiar la reintoarcerea din program;
-se continua pana la recuperarea integrala,
intreruperile duc la regres;
ETAPELE
 Reabilitarea incepe cu examinarea completa a

deficientului:
-somatica;
-functionala;
-psihica;
-psiho-tehnica;
-a nivelului intelectual;
-a conditiilor de viata.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-ETAPELE
 Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei la

conditiile deficientului si a reeducarii sale,si a acestuia la
familia sa,a readaptarii conditiilor (arhitectonice si
functionale) de recreere si distractie.
 Nevoile financiare pentru acest scop sunt mari,greu

suportabile pentru tarile sarace,unde mana de lucru
sanatoasa este in exces.
 Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii

calificati decat sa fie reabilitati.
 Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil strict chirurgical.

 Actul operator nu este suficient pentru a reabilita un individ.
 Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:
ambulator,
saloane de pacienti de pre- si post-operator,
bloc operator,
nucleu de reabilitare,
punct de ortezare si protezare.
 Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de sali de:
gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetoterapie, hidro-
Kinetoterapie si dusuri.
 Aparatura minima necesara:

-scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,
-franghii,bare paralele reglabile in inaltime pentru recuperarea mersului,
-banchete de masaj,scripeti pentru exercitiile de rezistenta, saltele,
-cuptor de parafina,
-aparate de produs ultraviolete, diadinamice,ionizari,
-bazin de hidro-kinetoterapie cu bara longitudinala,
-mingi,scripeti,planse si plute.
 Punctul de orteze si proteze cuprinde compartimente de:

-bandajerie,cizmarie,ghipserie,montaj (cu cuptor pentru
prelucrarea materialelor plastice) si depozit de materiale.
Se pot confectiona:
-ghete ortopedice dupa mulaj,sustinatoare
plantare dupa mulaj,
-aparate corectoare pentru deformitati ale
degetelor mainii
-bandaje elastice,genunchiere,cotiere,corsete,
-proteze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara
articulatie s.a.
 KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea completa.

 Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale (encefalopati, imobilizati
in ap.ghipsat,apareiati ortopedic)
 Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea articulatiilor ce urmeaza a fi
operate,troficizarea si tonifierea musculara,intretinerea calitatilor
fizice).
 Ameliorarea capacitatii generale a organismu-

lui se face prin gimnastica generala si respiratorie.
 Ameliorarea functionala segmentara se obtine prin aplicarea
programelor de gimnastica
selectiva,mers,prehensiune,ergoterapie.
 Orice pierdere somatica sau functionala a organismului,poate fi
compensata.
 Compensarea pierderii unui membru se face prin hiperfunctia

celorlalte parti active.
 Compensarea pierderii unui organ duce la hipertrofierea
perechii sale (rinichi,plaman).
 Conditia pentru compensare este ca sistemul
nervos sa fie normal (plasticitatea sa),iar semnalizarea pierderii
sa fie precoce.
 Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor

extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a
ariei operate,permite recrearea stereotipiei dinamice.
 Compensarea este un proces in etape,de la simplu la
complex,fara a pasi peste etape,continuu antrenat.
 Recuperarea postop.dureaza cateva
saptamani apoi se mentine nivelul toata viata.
 O boala intercurenta poate reduce sau anula

nivelul de readaptare castigat,necesitand reinceperea reeducarii.
 Forme de aplicare a kinetoterapiei:
-imitatii si jocuri;
-gimnastica generala si respiratorie;
-gimnastica selectiva;
-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,
sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.
 Miscarile active cu rezistenta se incep numai

dupa ce s-a obtinut un tonus muscular suficient.
 Reeducarea mersului se face prin antrenarea unor
lanturi cinematice complexe,macar pt.realizarea
unor miscari compensatorii,daca nu poate fi
reluat mersul normal.
 Etapele reeducarii mersului:ridicarea in orto-
statism,mersul intre bare paralele,mersul cu carje
axilare,cu carje canadiene,cu baston,mers fara
sprijin,mers pe teren accidentat.
PROGRAME
 Jocuri (la copii):’’lupta cu mustele’’,rostogolire,

‘’spalatul rufelor’’,’’prinde pisica de coada’’,
cursa cu obstacole,’’calarie,’’culesul cartofilor’’,
‘’umflarea balonului’’,rostogolirea mingii medi-
cinale,’’cantatul la fluier’’,rotari de trunchi,
‘’cucul’’,genuflexiuni,respiratie libera,transmite-
rea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de
trunchi.
PROGRAME
 Gimnastica generala si respiratorie:

-respiratie libera (6 ori);
-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);
-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si re-
venire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);
-inspir profund apoi expir cu flexia capului si
gatului (4x1);
-idem cu usoara flexie a trunchiului;
-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);
-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);
PROGRAME
-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);

-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genun-
chii intinsi (3x3);
-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);
-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);
-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor
ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,reve-
nire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trun-
chiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),misca-
rile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea
membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).
PROGRAME
-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridi-

care pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);
-rotarea bratelor(3x8);
-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de trunchi cu arcuiri(4x8);
-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la
spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);
-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir;
revenire cu expir(5x1).
PROGRAME
 Gimnastica medicala selectiva necesita coope-

rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau
fizioterapie;contine:
-miscari imaginare –mentin tonusul muscular;
-contractii izometrice,mai ales imediat postop.
(3 sec.da,3 nu;5min/ora);
-posturile alternante(schimbarea alternativa a
pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.
la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);
-miscari active;
-miscari pasive.
PROGRAME
 In articulatia cotului,miscarile pasive se fac dupa

inceperea celor active.
 In articulatia genunchiului,miscarile active si pasive se
fac concomitent.
 In articulatiile degetelor,miscarile pasive preced pe cel
active,mobilizand ligamentele.
 Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalarea
flebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme,
redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat chiar un
plan inclinat care este miscat de un motor pt.a face
flexia/extensia piciorului).
PROGRAME
 Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul superior,centura

scapulara si trunchiul.
 Mana este un ‘’tentacul al creierului’’ce executa miscari
complexe,fine,de precizie si este si un organ senzorial.O treime
din centrii motori ai scoartei cerebrale sunt pentru mana.
 Exercitiile pt.reeducarea mainii:abductia/adductiametacarpo-
falangiana I-IV,flexia/extensia degetelor pe marginea
mesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.
PROGRAME
 Hidro-kinetoterapia,conform principiului Arhimede-care spune

ca un corp scufundat in apa,pierde greutatea volumului de apa
deslocuit-usureaza miscarile +/-scripeti,macarale,plutitoare.
Indicatii mari ale hidro-k.sunt pt.atitudini vicioase ale coloanei
vertebrale,mers,incarcare progresiva prin scaderea nivelului
apei.
PROGRAME
 Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei decazuti
moral.Se organizeaza competitii pe categorii de deficienti
si chiar olimpiade.
 Kinetoterapeutul nu este ‘’omul orchestra’’,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si a
pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si
a raumatizatilor,a celor operati etc.
PROGRAME
 Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze

anumitor programe specifice locului unde
lucreaza.
 Organizarea programelor de kinetoterapie se
face pe baza unor parametri:
-generali;
-locali.
PROGRAME
 PARAMETRI GENERALI:
-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.
Dupa masurarea capacitatii maximala prezente,
se incepe programul cu 30-50% din capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei pu-
ternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).
PROGRAME
 Programul celor slabi contine 30 min. de

gimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnasti-
ca selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.
 La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga
sedinte de sport si dans.
PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de
Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),
caracteristici morfo-functionale ale segmentului
afectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,
PROGRAME
 Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la
pat,nu se fac miscari;
-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,
si generala,contractii izometrice,posturi alter-
nante;
-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.
PROGRAME
 Durata unei sedinte de kinetoterapie este de

40-45 min.:
-10 min.-incalzirea;
-20-25 min.-partea fundamentala;
-10 min.-incheierea.
 Programele au caracter individual conform
antecedentelor pacientului,a tipului de boala,
de tratament,starii generale si locale,evolutiei
si scopului urmarit.
PROGRAME
 Programele sunt presarate cu exercitii

respiratorii ce antreneaza intreg corpul,expiratia
facandu-se cu forta si zgomot (repaus activ).
 Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai mult de
10-12 bolnavi pe zi.
 Rezultatele se testeaza saptamanal:functional
habitual( pe un traseu fix,contra cronometru),
 goniometric,ergometric,dinamometric).
PROGRAME
 METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura prea slaba
(in prima parte a tratamentului,prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii membrului
pana la reluarea miscarilor active):
-miscari pasive
(flexia/extensia cotului,a soldului,a genunchiului,
a umarului)
cu celalalt membru sau de catre kinetoterapeut;
nu dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate
articulara);
PROGRAME
-miscari combinate:pasive+active,pe masura ce se dezvolta

forta
(etapa este intermediara si obligatorie);
-exercitii cu folosirea inertiei segmentului
spre exercitii active complet;
-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sau ingreunarea
rezistentei;
-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau
din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.
PROGRAME
-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu-

crul mecanic,pana la solicitari maximale:
-care folosesc gravitatia
(poz.oblica,deplasarea centrului de gravitatie,
tractiuni in brate,genuflexiuni),
-opozitia unei forte externe(auto-
rezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi,
corzi etc).
PROGRAME
 Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii fibrelor musculare ca

urmare a excitatiei nervoase(exercitii concentrice-cand distanta dintre
doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt. forta) ;
 exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si suplete.
 In viata de toate zilele predomina contractiile dinamice,izotonice.
 Intr-o contractie izometrica maximala participa de patru ori mai multe
fibre musculare fata de contractia izotonica .
PROGRAME
 Exercitiile izometrice blocheaza toracele si abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie

si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu edem cerebral,
 scade aportul de substante energetice,
 stanjeneste procesele metabolice si de eliminarea toxinelor;
 de aceea se prefera exercitii izometrice (max.10)pe segmente mici, de 10 sec.cu pauza de
20 sec.,cu 1/2,3/4 sau
maxim de potential al fortei.
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-PROGRAME
KABAT
 Metode kinetice folosite in procesul de recuperare
 METODA KABAT
 ,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variaţi, care se adaugă la eforturile voluntare
ale bolnavului, are ca urmare facilitarea funcţiei şi o contracţie musculară mai
puternică decât cea care poate fi provocată numai prin efort voluntar”.
Facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu intens, cu maximul de efort şi
rezistenţă. Autorul subliniază că mişcarea pasivă nu realizează nimic în mod direct
în ceea ce priveşte ameliorarea funcţiei muşchilor paralizaţi, întrucât nici-un fel de
activitate voluntară nu este provocată în grupurile motorii.
RECUPERAREA IN BOLI
KABAT
 Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare folosite în procesul de reeducare

sunt:
 1. Rezistenţa maximă - se opune mişcării active a pacientului până la anularea ei,
obligând muşchiul respectiv să se contracte izometric.
 2. Întinderea (Elongarea muşchiului) Autorul consideră că un muşchi paralizat
poate deveni activ prin întinderea lui, dacă i se aplică o rezistenţă
 3. Schemele globale ale mişcării Kabat pe diagonală şi pe spirală sunt de obicei mai
eficace, în ceea ce priveşte facilitarea, decât schemele de mişcare pe linie dreaptă.
Schemele de exerciţii globale prezintă avantajul că implică în mişcare un număr
mare de grupe musculare, tratamentul adresându-se mai multor muşchi interesaţi,
obţinându-se astfel rezultate mai rapide.
RECUPERAREA IN BOLI
KABAT
 4. Alternarea antagoniştilor – reprezintă o tehnică de îmbunătăţire a metodei Kabat,

care aparţine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternării antagoniştilor constituie o sursă puternică de facilitare”.
Ea se bazează pe legea de inducţie succesivă a lui Sherrington: el a constatat că la
vertebrate, imediat după provocarea reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului
de extensie este mult mărită.
Aceleaşi fenomene se observă şi în mişcarea voluntară.
Această tehnică constă în a excita contracţia unui muşchi şi a facilita contracţia lui,
prin contractarea în efort a antagonistului său.
RECUPERAREA IN BOLI
KABAT
 EXERCIŢII PENTRU TRUNCHI

 Exerciţiile pentru trunchi respectă aceleaşi principii specifice metodei, ele se fac
sub rezistenţă maximă, pe diagonale şi asociate cu mişcări de rotaţie.
- Pacientul în decubit dorsal cu mâinile deasupra capului, braţele sau trunchiul
îndeplinesc o mişcare de flexie în partea opusă, ca în activitatea de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul aşezat la spatele pacientului, cu o mână pe frunte
şi alta pe genunchi, se opune flexiei totale a trunchiului (ghemuirii).
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE-
PROGRAME
 KABAT
- Pacientul în şezând, kinetoterapeutul în faţa lui, se opune cu ambele mâini aşezate
pe umeri, aplecării înainte a trunchiului.
Mişcarea aceasta se execută şi cu rotaţia trunchiului.
Mâna dreaptă a kinetoterapeutului se opune în acest caz proiecţiei anterioare a
umărului stâng în timp ce mâna stângă opreşte umărul drept să fie tras înapoi.
Mişcarea pentru trunchi se execută din poziţiile – decubit dorsal, decubit lateral,
şezând.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE
Programul Williams pt.centura musculara a trunchiului
 Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se face

flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara indreptarea
genunchilor;
 Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor gluteali,bolnavul
proiecteaza bazinul in sus fara a ridica coloana;
 Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor spinali prin flexia
fortata a coapselor pe abdomen,cu genunchii indoiti,cu mainile
pe genunchi,genunchii pot ajunge la axile;
 Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in fata,in
sezand,tinzand cu mainile spre picioare;
Programul Williams
 Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata prin fandari

alternative ale membrelor inferioare,cu flexia genunchiului de
sprijin,plecand din pozitia ghemuit;
 Exercitiul 6 :flexia genunchilor la maxim,pornind din stand in
picioare,cu mainile pana spre sol intre picioare.
(vezi si diapozitivul urmator)
Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltarea centurii trunchiului
 Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele deasupra capului,se

ridica picioarele cu genunchii intinsi,la 30 cm de sol si le
mentine 2-3 secunde (progresiv,se pot pune greutati pe
picioare-pana la 5 kg) si se revine lent;
 Exercitiul 2:din decubit ventral,se face hiperextensie brusca a
capului,coloanei si membrele inferioare,ca si cum am vrea sa
atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand pe abdomen (se
sta asa 6 secunde) si se revine lent.
RECUPERARE IN BOLI
CHIRURGICALE -5-CAP-GAT
Torticolisul
 Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinarea capului pe o
parte,cu usoara rotatie (barbia este intoarsa de partea opusa
leziunii);
 Exista o asimetrie faciala,santul median al cefei este inclinat
fata de linia verticala,linia biauriculara nu mai este orizontala;
 Linia orizontala a ochilor este mentinuta prin ridicarea
umarului de partea leziunii,ce duce la deformari compensatorii
ale coloanei (scolioza).
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE -CAP-GAT
Torticolisul
Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:

-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;
-respiratii libere;
-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,ex-
tensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;
-ridicare,coborare,proiectie
inainte/inapoi,rotarea umerilor;
-ducerea bratelor inainte,in sus,in lateral a
bratelor,rotiri de coate;
Exercitii preoperatorii in torticolis
-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,dia-

gonal jos,sus;
-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si
gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile
la ceafa;
-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;
extensia capului si gatului cu rezistenta pe
occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;
-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea

opusa torticolisului,cu rezistenta;
-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si
sub barbie;
-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:
mentinerea capului in extensie,apoi cu rezisten-
ta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si
gatului;
-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului

si gatului spre in sus;
-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi mici,cu mainile prinse de spalier;
-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.
Postoperator,recuperarea in torticolis se face in trei etape:
I.respiratii si miscari ale membrelor in
timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva;
II.inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este
scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;
III.miscari simetrice ale capului dupa scoaterea
completa a minervei.
Exercitii postoperatorii in torticolis
-in etapa I:-respiratii libere;

-ducerea bratelor in lateral,in sus;
-ridicarea genunchilor spre piept;
-departarea/apropierea picioarelor;
-”bicicleta”;
-in etapa a II a:-rotarea bratelor;
-ducerea bratelor prin lateral in sus;
-ridicarea /proiectia umerilor;
-incrucisarea bratelor;
-rotarea bratelor;
-masajul partilor eliberate din corset;
-inclinarea si rasucirea capului si gatului spre partea eliberata din corset;
Exercitii postoperatorii in torticolis
-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;

-cu mainile pe solduri,ridicarea/rotarea umerilor -flexia/extensia
inclinarea capului si gatului; -pe genunchi,cu sprijin pe palme,alunecarea palmelor
inainte, apoi lateral ,simultan cu extensia capului si trunchiului;-culcat pe spate-extensia
capului,cu apasarea crestetului pe plan; -culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in
extensie ; -culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si rotarea capului;
-sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu rezistenta;extensia capului cu
o minge medicinala pe cap;flexia/extensia /rasucirea capului cu rezistenta manuala;
-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspiratie;
-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;
-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;
-cu redresare activa privind in oglinda.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE CAP-GATTehnici
si manevre fundamentale in masaj
 Masajul capului
 1. efleuraj – cu degetele rasfirate de la linia mediana spre frunte, lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire – dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni – executate temeinic pe toata suprafata pielii paroase a capului
4. vibratii – cu degetele rasfirate dupa aceleasi directii
5. percutat – ca”picaturi de ploaie”
6. efleuraj final
7. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
TRUNCHI
 Coloana vertebrala lombo-sacrata are

40 de grade din amplitudinea de 160 pt.flexie,
30 din145 pt.extensie
si 35 din 165 pt.inclinatie lat.
a intregii coloane.
 Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5-
-S1 actioneaza o forta de
25 kg in decubit dorsal
70 in lateral
si peste 100 in ortostatism.
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-TRUNCHI
 In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade,

asupra nucleului pulpos L5-S1,
actioneaza forta de 158 kg
(175 cu mainile intinse).
 Exercitii pt.refacerea spatelui:
-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate,
respiratie dirijata,
miscari de cap/gat,
contractii izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,
miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.
 In decubit ventral:
-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);
-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,circumductii);
-contratii izometrice ale muschilor fesieri.
 Culcat pe spate (decubit dorsal):

-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu trunchiul aplecat inainte,
cuprinzand genunchii in “cocos de pusca”,
apoi trecere pe stanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit
(2x4);
-trecerea in sezand la marginea patului
(cu ajutorul kineto-terapeutului)(2x4),
revenire.
 Sezand la marginea patului:

-inclinarea capului la stanga si la drepta,circum-
ductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;
-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia
umerilor(2x4);
-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;re-
venire cu expir (2x4);
-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si
simultan;
-ridicare pe varfuri (2x5);
-ridicare in picioare (2x4),revenire;
-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)
 Stand in picioare:
-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe
celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)
(2x10);
-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5 ori);
-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umeri-
lor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca
(2x4);
-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat
(2x4);
-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu
mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea pas.
 Culcat pe spate cu exercitii de respiratie abdominala +/-

ingreuieri cu saculeti sau palma kinetoterapeutului in inspir si
revenire cu expir abdominal (diafragmatic).
 Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter
nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchi-
lor +/-apucarea genunchilor cu mainile.
 Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la

90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisarea bratelor la piept(2x4);ridicarea
umerilor cu inspir si coborare cu expir(2x4);inclinarea trunchiului pe stg.si spre dr.
(2x4);
 Sezand pe marginea patului:indoirea genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi
simultan;inclinarea laterala usoara a trunchiului ;cu miinile pe solduri ,inclinari
laterale,apoi ducerea bratelor in lateral;ducerea umerilor inainte si inapoi;rotarea
umerilor;
 Stand in picioare:ridicarea si coborarea umerilor,cu mainile pe solduri;ducerea

umeri-
lor inainte si inapoi;rotirea coatelor in ambele sensuri;indoirea genunchilor la
piept,alterna-
tiv;departarea si apropierea bratelor;inclina-
ri ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trun-
chiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile pe solduri,cu ridicarea alternativa a
genun-
chilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,
apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trun-
chiului succesiv cu aducerea genunchilor la piept;
respiratii libere din mers.
 In ultima parte de recuperare functionala progresiva,se fac miscari

asemanatoare celor
din viata de zi cu zi(si de la serviciu):
-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu mis-
cari ale bratelor;respiratie abdominala;
inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,con-
tractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea
bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept;
ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea
genunchilor spre piept;
-sezand:ducerea bratelor in lateral,cu inspir si revenire cu expir;ducerea bastonului in

sus,
prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoirea genunchilor la piept,alternativ apoi
simultan;
ridicarea unei mingi medicinale de jos;
-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fata
si lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor lateral;aplecari ale trunchiului;indoiri
ale cate
unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu
cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in
sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe
sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genun-
-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale pi-

cioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;
cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fie-
care pas;exercitii libere de respiratie.
Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacien-
tul continua un program minim de gimnastica,
adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de
miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.
 Pacientul face toata viata un program de intre-

tinere:
-respiratii libere;
-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;
-flexia/extensia capului si gatului;
-ridicarea bratelor cu inspir;
-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe
solduri;
-ridicarea genunchilor la piept;
-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale trunchiului si
ridicari ale genunchilor la piept,”mersul piticului”;
-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale;

indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioare-
lor;
-”bicicleta”;
-flexii ale coatelor cu mingea medicinala tinuta
deasupra capului;
-departarea si apropierea genunchilor cu
rezistenta cu palmele;
-ducerea mingii medicinale lateral;
-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu inspir;

-inclinarea trunchiului;
-ridicarea mingii medicinale;
-ridicare in picioare si revenire;
-ridicarea genunchilor la piept;
-inclinari ale trunchiului;
-rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold
-stand in picioare:-ridicarea bratelor;

-aplecari,inclinari,rasuciri ale
trunchiului;
-ghemuiri;
-ridicarea piciorului pe scara;
-semigenuflexiuni;
-genuflexiuni;
-ghemuiri cu mainile pe sol;
-mers:-cu exercitii libere de respiratie;

-cu indoirea genunchilor;
-”mersul piticului’;
-cu mingea la piept;
-cu fandare;
-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;
-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;
-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir,
revenire pe alti 5 pasi,cu expir.
Pozitionari:
-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o
parte cu un genunchi indoit;
-este interzisa pozitia culcat pe burta;
-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flectata;
-la condus masina,se trage scaunul spre bord,
genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite (interzis invers);
-a nu se ridica de jos greutati mai mari de 5 kg si atunci cu genunchii indoiti
(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);
-se interzice extensia coloanei vertebrale;
-durerea arata ca am procedat incorect.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE ALE TRUNCHIULUITehnici
Regiunea spatelui (regiuni: dorsală, lombară, sacrată)

 1. Efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan (variante „tras/împins”)
- alternativ
- forma transversală - simultan
- alternativ
- “în romb” pe regiunea lombară
- pe grupe musculare (“mână după mână”): marele
dorsal, trapez inferior, trapez mijlociu
 2. Presiuni - NU se execută pe regiunea lombară
- simultane în ritmul respiraţiei (la sfârşitul expirului), cu
precădere la baza regiunii dorsale;
- alunecate, pe coloană cu o palmă în prelungirea coloanei, iar
cealaltă perpendiculară pe ea;
- cu policele de o parte şi de alta a apofizelor spinoase
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE TRUNCHITehnici
 3. frământat - longitudinal – cu o singura mână pe o parte- pe ambele părţi

- transversal - în cută
- în contratimp (“în val”)- geluire
- palpare rulata
4. fricţiune – cu degetele, policele, podul palmei, rădăcina mâinii (eminenţa
tenara/hipotenara), marginea cubitală, despicătura mâinii,
pumn, nodozităţi
 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul regiunii
- vibraţii statice pe locul dureros
 6. tapotament – NU se execută pe regiunea lombară protejând lojile renale
- tocat – cu marginea cubitală
- cu degetele semiflectate (“nuiele”)
- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)
- cu pumnul semiînchis
 7. efleurajul final
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE –
TRUNCHI
Tehnici
 Torace – si manevre
partea anterioara fundamentale in masaj
(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala inferioara)
 Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si aria precordiala
 1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan
- alternativ
- forma transversala – simultan/ alternativ
- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)-pe dintati
si pe marginea superioara a pectoralului
 2. presiuni – alunecate pe regiunile costala inferioara si sterno-pectorala(nu sunt
obligatorii)
 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este cazul=tesut
adipos bogat reprezentat)
- cu o mana/ambele pe marginea superioara a pectoralului
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE –TRUNCHI
Tehnici si manevre fundamentale in masaj
 4. frictiune – cu degetele liniar in spatiile intercostale inferioare

- cu degetele /marginea cubitala – pe marginea superioara a
pectoralului
- radacina mainii – umar la limita intre pectoral si deltoid
 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui
- vibratii statice pe locul dureros
 6. tapotament - batatorit – cu palmele in ventuza(caus) pe regiunea costala
inferioara numai la barbati
- tocat – cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pe
marginea superioara a pectoralului
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE TRUNCHI
 Masajul peretelui abdominal

Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis
 hipocondrul drept
epigastru
hipocondru stang
flanc drept regiune ombilicala flanc stang
regiune inghinala dreapta
hipogastru regiune inghinala stanga
 1. efleurajul initial – in sensul de evacuare al colonului(sensul acelor de ceasornic)
cu o mana/cu ambele maini
 2. presiuni – alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al colonului
 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este cazul=tesut adipos bogat
reprezentat)
- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor
- serpuit, cu degetele
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE TRUNCHI
 4. ciupiri – usoare cu degetele in sensul de evacuare al colonului

5. frictiune - cu toate elementele componente ale palmei, urmand un traseu
spiralat in sensul de evacuare al colonului
 6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de evacuare al colonului
 7. tapotament – percutat/tangential in sensul de evacuare al colonului
SEMIOLOGIE
Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de reflexe proprioceptive,ale urechii

interne si vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune forta activa a muschilor si cea pasiva
a ligamentelor) sunt indispensabile realizarii pozitiei bipede.
SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).
Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.
Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru mentinerea pozitiei
verticale,centrul de greutate trece post.de sold si anterior de genunchi(normal
invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru mentinerea
ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE
In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece prin

protuberanta occipitala externa-proeminenta cervicalei 7-santul
interfesier,iar din profil prin tragus-mijlocul fetei externe a
trohanterului.
Se noteaza cu creionul dermatograf reperele osoase(apofize
spinoase,trohanter,spinele iliace etc).
In traumatisme apar edeme,echimoze;in cervicartroze si ‘’coaste
cervicale’’apar ‘’pernele supraclaviculare’’.
 Congenitale si ereditare
 Traumatice
 Infectioase
 Reumatice
 Endocrine
 Carentiale
 Distrofice
Scolioza poate fi compensata sau decompensata (firul de plumb nu mai trece prin pliul
interfesier),poate fi cu o curbura mica sau mare,sau chiar cu mai multe
curburi,benigne (reductibile) sau nu (nu se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa Friedland,scolioza poate fi de gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea coloanei bolnavului prin tractiuni sau
flexii,in lipsa capastrului.)
SEMIOLOGIE scolioza
Scolioza simptomatica din hernia de disc se instaleaza brusc,dupa efort de ridicare,este

unica,necompensata,ireductibila,este antalgica,incercand sa indeparteze radacina
comprimata si inflamata de protruzia discala.
Scolioza din hernia de disc poate fi directa sau incrucisata,in functie de pozitia
nucleului pulpos (intern sau extern de radacina nervului spinal).
LORDOZA
 Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau

generala(miopatii);
 Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare in
ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la femeile care
poarta tocuri inalte);
 Lordozele din dezechilibrul dinamic
(rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se datoreaza
unui compromis intre extensorii si flexorii trunchiului;
 Poate fi si o disparitie a lordozei lombare fiziologice(spatele
drept Malmros in hernia de disc).
• Compensatie statica
• Neurologice
• Dezechilibru dinamic
• osoase (fixe)
SEMIOLOGIE
 Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei cervicale,in morbul Pott (tuberculoza
osoasa a coloanei vertebrale);
 Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale (semnul Fauquel);
 Capul este infundat in umeri in lipsa unor vertebre;
 In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau hernii de disc,membrul superior are
atitudine caracteristica-umar ridicat,bratul in abductie,antebratul flectat sprijinit de
mana sanatoasa si capul inclinat spre partea dureroasa;
SEMIOLOGIE
 In fractura vertebrei C 7,antebratul este flectat,bratul in abductie iar adductia este

imposibila (semnul Jolly);
 In spondilita ankilopoietica,coloana vertebrala nu mai are curburi (semnul
Strumpel);
 Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se suprapuna peste cea bitrohanteriana;
 Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da compresiuni vasculo-nervoase in
defileul toracic superior,aparand edeme,paloare sau cianoza la membrul superior;
Semiologie
 In plegii,pielea este umeda,palida si cianotica,apar atrofii musculare;

 Deviatiile coloanei vertebrale se pot observa prin fotografieri in spatele unui cadru
cu fire metalice paralele si echidistante (tehnica Ludu) in diferite pozitii si la
timpuri diferite (reperele osoase sunt marcate cu creion dermatograf);
 Reperele osoase sunt:apofizele spinoase vertebrale,varful si spinele
omoplatilor,spinele iliace,crestele iliace si unghiurile costale;
SEMIOLOGIE
 Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminente

primele patru lombare se palpeaza bine;
 Linia prin varfurile omoplatului trece prin
varful spinoasei D 9;
 In morbul Pott,vertebrele sunt mai proiemi-
nente in dreptul leziunii (semnul treptelor de
scara Menard);
 In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o
depresiune in loc de apofiza spinoasa;
 Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere
paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul
radacinii nervoase;
SEMIOLOGIE
 Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:

-paraspinos;-lombar;
-sacroiliac;-fesier;
-trohanterian;
-la mijlocul crestei iliace;
-la treimea sup. si inf.a coapsei;
-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);
-peronial (marginea post a capului peroneului);
-maleolar extern;
-ahilean;-calcanean;
-medio-plantar.
SEMIOLOGIE
 Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera iliaca (pozitiva la

80% din herniile discale);
 Manevra Meaghi-durere la compresiunea latero-laterala a
toracelui,in spondilita ankilopoietica(inflamatii ale
articulatiilor costo-vertebrale);
 Manevra Menard-se palpeaza cu palma in sus sub apofizele
vertebrelor bolnavului asezat in pat-la locul bolii,vertebra este
dureroasa si imobila (semnul Huc);
SEMIOLOGIE
 In poliomielita,musculatura paravertebrala este atona;

 Abcesele ‘’reci’’(tbc) se palpeaza paravertebral anterior-
cervical sup.,inf.,fosele iliace,inghinal,coapsa intern;
 Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea arcului reflex
cortico
medular(sectiunea maduvei spinarii,polio,mielite,polinevrite);
 Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala L5-S1;
SEMIOLOGIE
coloana vertebrala normala
segmentul flexia extensia inclinarea rotatia

cervical 70% 60% 30% 75%
toracal 50% 55% 100% 40%
lombar 40% 30% 35% 5%
general 160% 145% 165% 120%
SEMIOLOGIE
 Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive vertebrale

cand se ridica corpul in atarnat de picioare (datorita
durerii,coloana vertebrale nu se lordozeaza);
 Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul stand in
decubit dorsal;
 Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei bolnavului
in sezut (datorita durerii);
 Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului si
trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal (datorita
durerii date de elongatia sacului dural si a radacinilor nervilor
rahidieni;
SEMIOLOGIE
 Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia membrului inferior

(cu genunchiul intins )pe coapsa;
 Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia piciorului pe
gamba;
 Manevra Bechterew-durerea coloanei la ridicarea de pe planul
patului a membrului inferior sanatos (in herniile discale
mediane);
 Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie exagerata
picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;
SEMIOLOGIE
 Semnul Anghelescu-este imposibila pozitionarea pe cap si

calcaie;
 Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune vertebrala ,cand se ridica
din pat,se sprijina cu palmele inapoia sezutului;
 Semnul Dejerine-semnul stranutului-durere la stranut,tuse,prin
cresterea presiunii lichidului cefalo-rahidian si deci cresterea
presiunii sacului dural;
SEMIOLOGIE
 Semnul Demianoff-bolnavul cu lumbago nu poate ridica

membrele inferioare intinse cu mai mult de 10 grade de planul
patului;
 Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul nu poate merge pe
calcaie in hernia discala L4-L5 prin paralizia muschilor
extensori piciorului;
 Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu hernie discala L5-S1 nu
poate sta pe varfuri;
Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina iliaca ant-sup.,spina iliaca post.sup. si
ombilic- sunt echidistante;
-linia prin spinele iliace ant.si post.de aceeasi parte face cu orizontal un unghi de 12grade:
SEMIOLOGIE bazin
 Semnul Roux-regiunea trohanteriana este aplatizata prin

fractura cavitatii cotiloide si infundarea trohanterului;
 Semnul Destot-echimoze perineale in fracturile cavitatii
cotiloide;
 Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a membrului inferior in
sacro-coxalgie;
 In spondilolistezis,lordoza este foarte accentuata si regiunile
fesiere sunt aplatizate;
SEMIOLOGIE bazin
 Hipertonia musculaturii paravertebrale sacro-iliace apare in

tuberculoza sacro-iliaca ;
 Hipotonia musculaturii fesiere apare in afectiunile
traumatice,inflamatorii,tumorale sau paralizii ale centurii
pelvine;
 Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si post.,crestele
iliace,spinoasa L5,coccis(varful pliului
interfesier),trohanterii,tuberozitatile ischiatice si simfiza
pubiana;
Paralelogramul Neugebauer-
Ribemont este format din
orizontala care uneste punctele
cele mai inalte ale crestei iliace
cu orizontala prin varfurile
marilor trohantere
SEMIOLOGIE bazin
 Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza spinoasa L5-varful sacrului –spinele
iliace posterosuperioare;este f.evident la femei;la barbati este sub forma unui
triunghi cu varful in sus;normal,cele doua triunghiuri,drept si stang,din care este
format rombul Michaelis,ar trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt in jur de
10 cm;
 In scolioza, triunghiul din romb dinspre convexitate este mai mic;
 In lordoza,unghiul superior din romb devine obtuz prin coborarea varfului L5;
SEMIOLOGIE bazin
 Semnul Hertz-durere la articulatia sacro-iliaca prin extensia

coapsei pe bazin;
 Semnul Nachles-durerea la articulatia sacro-iliaca apare la
tractiunea coapsei in jos cu bolnavul in decubit ventral cu
coapsa atarnand;
 Semnul Erichsen-durere in articulatiile sacroiliace la
comprimarea latero-laterala a bazinului;
SEMIOLOGIE-bazin
 Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu lichid (abcese calde

sau reci),putand apare si cresterea temperaturii cutanate locale
(se ia cu dosul mainii);
 Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot face si tuseul rectal
si vaginal pentru a palpa tumori,abcese sau fracturi ale oaselor
si articulatiilor bazinului;
 Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia membrului
inferior este dureroasa;
SEMIOLOGIE-bazin
 Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este imposibila flexia

genunchilor peste 90 grade,la bolnavul in decubit lateral;
 Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la apasarea
bolnavului pe umar (pozitionat in sezut) in sacro-coxalgie sau
ridicarea bolnavului de pe scaun si lasarea lui la loc brusca;
 Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul ramane fix
datorita durerii in sacro-coxalgie;
SEMIOLOGIE-bazin
 Mersul in sacro-coxalgie este pe varful piciorului bolnav,cu flexie usoara a gambei

si coapsei (ca artic.sa fie cat mai putin mobilizata);
 Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la rasucirea trunchiului;
 Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul stand pe membrul sanatos,nu poate
face flexia coapsei bolnave decat daca se sprijina cu mana de ceva din jur;
-7-ale membrului superior
Interventiile chirurgicale la membru superior impun imobilizare segmentara,bolnavul

pastrandu-si independenta de deplasare. Deficientele sunt mai evidente in cazul
operatiilor umarului, cand trebuie imobilizat si toracele. Apar atonia si atrofia
musculara,precum si reducerea mobilitatii.
Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior, consta in:
-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,
ducerea in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;
RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
ale membrului superior
-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;
-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea bratelor in
sus,simultan si alternativ;
-stand cu coatele indoite la 90 grade,cu hantela de 1kg,

flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.
ale umarului si toracelui
in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,

se fac miscarile:
-de respiratie;
-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea
mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui
sus;pronatie/supinatie;
-genuflexiuni;
-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta
ale cotului
Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:

-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:
-respiratii,ducerea bratelor inainte,late-
ral,in sus,rotare,supinatie/pronatie;
-ducerea mainii la frunte,nas,barbie,cea-
fa,solduri,”spalarea pe fata’’;
-flexii/extensii ale cotului;
-inchiderea si deschiderea pumnului;
apoi cu rezistente.
ale antebratului si pumnului
Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,

pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:
-sezand-indoirea si intinderea degetelor;
-rotarea umerilor;
-inclinarea/rotarea capului;
-ducerea inainte si lateral,rotari de brate;
-indoirea/intinderea cotului;
-inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor;
apoi cu rezistente.
ale mainii
Reeducarea prehensiunii:
-globale cilindrice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-”in ciocan”,in care policele se afla pe axul
obiectului ,
depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor
metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor
colaterale ale acestor articulatii.
ale mainii
 Preoperator:
-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,depar-
tarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;
-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manu-
ala);mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta
in treapta.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE
MB SUP
 Membre superioare - antebrat-brat-umar
 Zona protejata: fata interna a cotului si axila
 1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)- simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)
 2. presiuni – compresiuni in bratara
 3. framantat - longitudinal – cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele parti
- transversal - in cuta
- in contratimp(“in val”) – numai pe brat
- geluire
- mangaluire = cernut(doar pe brat)/rulat
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB SUP Tehnici
 4. frictiune – cu degetele/policele – articulatia pumnului

- cu radacina mainii/degete - antebrat
- cu degetele – cot
- cu radacina mainii/degete - brat
- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid
 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului superior
 6. tapotament - tocat – cu marginea cubitala
- cu degetele semiflectate(“nuiele”)
- batatorit - cu pumnul semiinchis
- cu palmele in ventuza(caus) - brat
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB SUPTehnici
 Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului
 A. Fata palmara
1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre palma
2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe eminenta tenara si
hipotenara
3. frictiune – cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
 5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate“nuiele”
7. efleurajul final
RECUPERARE IN BOLI CHIRUGICALE MB SUPTehnici
 B. Fata dorsala
1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre palma
2. presiuni – cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat – sub forma scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune – cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
 Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MEMBRE
 Masajul articulatiei pumnului/cotului/gleznei/genunchiului

 Efleuraj – longitudinal, transversal, in jurul capetelor
osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia formatiunilor ligamentoase de
la acest nivel
Vibratii
Efleuraj
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MEMBRU INFTehnici
 Membre inferioare – partea posterioara

 Zona protejată: fosa poplitee
 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan
- alternativ
- forma transversală - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
 2. presiuni – compresiuni în brăţară
 3. frământat - longitudinal – cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele părţi
- în contratimp (“în val”)
- geluire
- mângăluire - cernut/rulat
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGIUCALE MB INFTehnici
 Masajul piciorului
 1. efleurajul initial – forma longitudinala - de la degete spre calcai simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune – cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(“nuiele”)
7. efleurajul final
 Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate.
RECUPERARE IN BOLI CHIRURGICALE MB INFTehnici
 4. fricţiune – cu degetele/marginea cubitala - pe tendonul achilian

- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele – pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mâinii - coapsă
 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul membrului inferior
- vibraţii statice pe locul dureros
 6. tapotament – percutat – tendonul achilian
- tocat – cu marginea cubitală
- cu degetele semiflectate (“nuiele”)
- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)
- cu pumnul semiînchis
7. efleurajul final
8. mobilizări analitice ale articulaţiilor învecinate
 Membre inferioare – partea anterioara

 Zona protejată: triunghiul Scarpa
Zona nelucrată: faţa antero-mediala (internă) a gambelor=tibia
 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan
- alternativ
- forma transversală – simultan/alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
 2. presiuni – compresiuni în brăţară
 3. frământat - longitudinal – cu o mână pe lateral (gambă-coapsă)/
medial (coapsă)
- pe ambele părţi (doar coapsă)
- în contratimp (“în val”) (doar coapsa)
- geluire
- mângăluire = cernut (doar coapsa)/rulat
 4. fricţiune – cu degetele/policele – articulaţia gleznei

- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala – gamba antero-lateral
- cu degetele/policele –genunchi
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mainii - coapsa
 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului inferior
 6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate“nuiele” -
batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
Exercitii pentru tratarea piciorului plat (previn instalarea
herniei de disc)
 Masaj al talpii (10 minute);

 Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu picioarele
goale,pentru supinatie si flexia metacarpienelor (10-15
minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe marginea externa a
plantelor,cu flexia degetelor si a antepicioarelor,cu inspir cu
bratele lateral,revenire cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara a marginii
ext.a plantei;
Exercitii pt.picior plat
-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe calcaie,flexii

de genunchi cu bratele inainte,cu flexia degetelor si ale
antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri cu calcaiele in
afara si apoi pe calcaie,cu flexii la al treilea pas ale trunchiului
spre lateral cu tendinta de a atinge cu mana pamantul,cu
genunchii intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si piciorul pe
latura externa a sa (de 2-3 ori,fiecare);
-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului spre genunchi,cu

piciorul sprijinit pe marginea laterala,cu antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,mar-
ginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele
picioarelor,castigand spatiu prin flexia
degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(se
parcurg 20-30 cm);
-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:

-sezand,se prind cu degetele picioarelor obiecte (creioane) si
se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se arunca departe (din
sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte (creioane) cu degetele
de la picioare si se pun pe un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele picioarelor (apoi si cu
punerea unei greutati pe cearsaf);
-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;

-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe varfuri,cu inspir
cu bratele lateral, apoi rasucirea calcaielor spre exterior cu
coborarea bratelor cu expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si
ridicarea bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele apropiate si varfurile
departate,pe varfuri si pe partea laterala a plantelor-flexia lenta
a degetelor si antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)
 DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE ŞI
EXTENSIE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
 - Diagonala I Mişcarea de jos în sus.
Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior extins, în abducţie, cu uşoară
rotaţie internă a şoldului, piciorul se află extins în pronaţie.
Konetoterapeutul stă de partea membrului inferior respectiv mâna omoloagă
cuprinde piciorul peste faţa sa dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează peste
marginea internă a piciorului, cealaltă mână se aşează pe fata internă a coapsei.
Exerciţiul se execută cu genunchiul în extensie şi are loc gradat: extensia degetelor
piciorului, flexia dorsală a piciorului şi supinaţia sa, adducţia, flexia şi rotaţia
externă a coapsei.
Întreg ansamblul de mişcări se execută sub rezistenţă.
Mişcarea de sus în jos.
Din poziţia de la sfârşitul mişcării de jos în sus se fac: flexia degetelor, extensia
piciorului, extensia, abducţia şi rotaţia internă a coapsei.
DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE
ŞI EXTENSIE PENTRU
MEMBRELE INFERIOARE
 - Diagonala a II-a Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior addus,

dincolo de linia mediană, uşor rotat în afară, piciorul în extensie şi supinaţie,
degetele flectate. Kinetoterapeutul stă pe partea membrului inferior respectiv.
Mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa sa dorsală, astfel încât cele patru
degete se aşează peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână se aşează pe faţa
externă a coapsei.
Mişcarea: se efectuează extensia degetelor, flexia dorsală şi pronaţia piciorului,
flexia coapsei cu abducţie şi rotaţia internă a piciorului.
Mişcarea are loc în amplitudinea sa maximă.
Variante pentru mişcările genunchiului se pot realiza în ambele diagonale.
DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE
ŞI EXTENSIE PENTRU
MEMBRELE INFERIOARE
 - La sfârşitul mişcării de sus în jos a diagonalei, se continuă extensia şoldului cu
flexia genunchiului (în afara mesei de tratament).
În mişcarea inversă se execută mai întâi extensia genunchiului, apoi flexia coapsei
cu rotaţia internă din momentul în care se ridică de la planul mesei.
 - Se execută flexia genunchiului din partea finală a celei de a II-a diagonale.
 - Din prima diagonală, flexia coapsei este asociată cu flexa genunchiului, astfel
încât se atinge cu călcâiul (piciorul în flexie) genunchiul opus.
În mişcarea contrbatarie se începe cu extensia genunchiului şi se continuă cu
extensia coapsei.
METODA BOBATH
 Metoda Bobath se adresează tratamentului aşa-ziselor ,,paralizii spastice”.

Mijloacele terapeutice se bazează pe două principii:
 - Inhibiţia sau suprimarea activităţii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri şi reglării
tonusului muscular.
 - Facilitarea integrării reacţiilor superioare de ridicare şi echilibru în secvenţa
dezvoltării lor adecvate, urmată de un progres în activităţile elementare.
Este esenţial ca în tmpul tratamentului să dăm pacientului cât mai multe senzaţii
posibile asupra tonusului, posturii şi mişcării.
Trebuie să-l ajutăm cu mâinile noastre să experimenteze senzaţia mai multor
posturi şi mişcări normale diferite.
Poziţiile reflex-inhibitori sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a
pacientului.
METODA BOBATH
 Aşezarea pacientului într-o poziţie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea.

La început pacientul rezistă şi spasticitatea poate fi mai mare decât înainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziţie, este cea care dă rezultatul dorit.
Odată cu descreşterea spasticităţii prin menţinerea poziţiei reflex-inhibitorii,
rezistenţa cedează.
Kinetoterapeutul poate să reducă în acest moment asistenţa sa pasivă.
La sfârşit va fi posibil să ia mâinile de pe pacient, lăsându-l să-şi controleze singur
noua poziţie.
În acest mod pacientul îşi câştigă treptat controlul asupra posturii sale spastice şi
învaţă să iasă din această postură.
METODA BOBATH
 Poziţiile reflex-inhibitorii sun variabile în funcţie de pacient, de forma spasticităţii

lui şi de vârstă.
La fiecare pacient va trebui căutată calea adecvaă de inhibiţie, poziţia cea mai
avantajoasă pentru libertatea mişcărilor.
Pentru o mai autentică înţelegere, oferim un citat de Bobath: ,,Secretul
tratamentului constă în alegerea cu grijă şi gradarea poziţiilor reflex-inhibitorii,
având în vedere că pacientul va trebui să le adopte singur, fără dificultate.
Perioada iniţială de rezistenţă este urmată de o perioadă de linişte şi ajustare”.
METODA KENNY
 Concepţia lui Eleonor Kenny se caracterizează prin:

 - Spasmul muscular
 - Disocierea neuro-musculară – ce apare în antagonistul muşchiului în spasm, care
este considerat paralizat.
Prin nefuncţionare, acest muşchi paralizat ,,se şterge din conştiinţa pacientului”
devine ,,înstrăinat sau divorţat de centrul său cortical motor”.
 - Incoordonarea
 - Paralizia musculară
 Mijloace terapetice – se pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor: aşezare,
imoblizare, temperatură ambiantă, zgomot, socotind că cele mai mici abateri de la
aceste prescripţii, sunt condiţii care agravează spasmul muscular.
METODA KENNY
 Relaxarea pacientului este foarte importantă în tmpul procesului de stimulare.

Procesul de reeducare neuromotorie începe de îndată ce spasmul muscular a cedat
mult din intensitate.
În concluzie, metoda vine cu trei noţiuni de folos practic:
 - Participarea scoarţei cerebrale în efectuarea mişcării.
 - Necesitatea împiedicării procesului de incoordonare.
 - Lungimea de contracţie utilă a muşchilor.
RECUPERAREA PE MB INF
Recuperarea dupa operatiile pe membrele inferioare se face in conditiile

imobilizarii prelungi,a necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe membrul operat
(cu carje axilare,apoi canadiene,cadru de mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,a coloanei vertebrale,cu
lombalgii,sciatalgii greu de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe o latura,in sezut sau stand pe
piciorul sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a fortei si mobilitatii, precum si
pregatirea reintegrarii sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).
Carjele axilare se confectioneaza astfel incat presiunea sa fie uniforma in axile si

pe maini (altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea ridicarii din culcat in sezut,si apoi in
picioare (atentie la lipotimiile de schimbare brusca a pozitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4 timpi.Urmeaza o perioada de
tranzitie cu carje canadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in mana opusa leziunii,altfel trunchiul se
inclina de partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la pamant pana la mana,cu
cotul usor flexat).
Sporturile complementare pentru reeducare

a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa de greutatea corpului).Se incepe cu
bicicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru, pot folosi un cadru cu 4 puncte de
sprijin,cu sprijin pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta cu greu la el.
Miscari pentru sold,preoperator:

-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu genunchiul intins sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare, mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu spatele, genuflexiuni.
Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari de brate,inclinarea trunchiului
lateral,aplecari, rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept cu rezistenta manuala sau cu minge
medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi cu rezistenta,ridicarea picioarelor
inapoi cu o minge medicinala intre genunchi,forfecarea picioarelor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea piciorului intins la verticala,coborarea
piciorului lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.
Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul intins lateral,ridicarea piciorului intins
lateral,impingand o minge medicinala;descrierea unui cerc,cu genunchiul intins,cu
o minge medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele intinse,apucat inapoi, ’’bicicleta’’ cu o
greutate legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.
Miscari pentru sold,postoperator:

-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,tractiuni la trapez,mobilizarea
gleznelor,ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea bazinului din atarnat,contractii
izometrice ale cvadri-
cepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,‘’bicicleta’’,contractia izometrica la
cvadricepsul operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului lateral cu
ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi inpicioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa
a gleznei,ridicarea genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea genunchilor;mers cu carje.
Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,

ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre
glezne.
Program preoperator pentru genunchi:

-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.
Program pentru genunchi postoperator:

-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului membrului sanatos(5 min/ora) si ale
membrului operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand –flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,-’’bicicleta’’,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,-genuflexiuni,-mers/cu genunchii spre piept.
Recuperarea gambei operate:

-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate;ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea
piciorului intins la verticala,’’bicicleta’’,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsului,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;-cizma ghipsata de mers;-scoaterea
ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,
pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea gleznei operate:

-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,rotari,’’bicicleta’’) si bolnav (izometrie
cvadriceps,genunchi piept,lateral,’’bicicleta”, flexia/extensia genunchiului din culcat pe
burta;
-scoaterea ghipsului;-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea piciorului operat:

-imobilizare in aparat ghipsat,-genunchiul la piept,-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,-’’bicicleta’’,
-flexia/extensia genunchilor,-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,-mers cu baston,
-genunchii la piept,-’’bicicleta’’,-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,ridicarea degetelor de pe sol,a
calcaiului,rularea talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe varfuri,calcaie,pe
marginile piciorului,pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea dupa amputatii:

-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vasculare(30% cu
diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme, infectii(gangrena gazoasa),deficiente
congenitale (focomelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functional) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-
la 20 cm de olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25-30 cm de
trohanter,pt.gamba la 14 cm de genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;
-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita

si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului
osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus
de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot
reduce timpul de asteptare pana la protezarea defini-
tiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu
cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa
pt.a evita contractura coapsei in flexie;
-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;
-se poate face retus de bont;

-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,rea-
justabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dina-
untru sau extern,cu sisteme de blocare,mio-
electrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig,
pedriatice.
Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi
RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE MB INF
in arteriopatiile obliterante (AO):
-AO este o boala generala;

-se urmareste cresterea circulatiei sanguine periferice,impiedicarea continuarii
obstructiei,
dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechili-
brului dintre necesitatile de oxigen si aport;
-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;
-repausul la pat si abstinenta de la fumat ameliorea-
za;
-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele
de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea,
2 ore la pranz);
RECUPERAREA IN BOLI CHIR
-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren plat,pana a apare durerea

ischemica(claudicatia intermitenta),nu in frig,ploaie sau caldura mare,cu durata
progresiva,dupa repausul de la pranz;
-”antrenamentul vascular”-pt.imbunatatirea circulatiei
capilare,posturi,pedalare,mers,ridicari pe varfuri,ridicarea/coborarea membrelor
(gimnastica vasculara);
-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20-30 cm sau pe pat oscilant cu diferenta
de 60 gr.
-masaj arterial cu manseta pneumatica asincron cu pulsul bolnavului(20-30 min,de 3
ori/sapt,3 luni);
-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si supra-presiuni,intr-un cilindru,15
min/zi,15 zile;
RECUPERAREA IN BOLI CHIR MB INF
-mentinerea constanta a temperaturii camerei la 28 gr.(temp.>32 duc la ischemie);

-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu talpa groasa,elastica,iarna cu blana,ce
impiedica transpiratia piciorului;
-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun neutru,fara alcooluri;
-nu se poarta jartiere;
-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;
-se trateaza micozele ungheale(bai cu permangat1/10 000,de 2-3 ori/zi);
Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):
-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii vasculare;

-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in zonele reflexogene lombare,in caz de
gangrene se face de la leziune spre zonele sanatoase;
-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin injectii intraarteriale (40-50 ml in 15
min,de3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la 3 atmosfere,15 min de 3 ori/zi);
 hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul

arterial sau aplicata pe abdomen si membrul sana-
tos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare as-
cendente cu cresterea progresiva a temperaturii
(cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand
se tine 15 min);
 -impachetari cu parafina sau namol in zonele lom bare sau
chiar pe membre;
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica, faradic, de frecventa joasa cu impulsuri;

-undele scurte se aplica pe zonele
lombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3zile),nu se aplica in tromboflebite;
-galvanic imbunatateste troficitatea tesuturilor prin modificarea mediului
ionic, introducind chiar ioni in organism(iontoforeza cu KI,histamina,heparina;
-curentii de impuls cu frecventa joasa duc la virarea mediului intern din
acid in neutru,avand actiune analgetica,irigatia de repaus creste cu 50%-se aplica pe
ganglionul stelat,para vertebral si longitudinal;
-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;
-balneoterapia in AO actioneaza termic,mecanic si chimic(prin CO2, iod,sulf);

-apele carbogazoase-bai locale si gen.-Buzias,Borsec,Vatra
Dornei,Tusnad,Covasna o data pe an;
-apele sulfuroase au efect in arteriopatiile diabetice,reumatism,boli
renale,gastrointestinale-Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt
contraindicate in gangrene;
-apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli tiroidiene-Olanesti,Bazna,Govora;
-CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant,
creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.
SEMIOLOGIE MB INF
Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva

150).
-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttra-
umatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze
(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe
15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;
SEMIOLOGIE genunchi
-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca

la flexia pasiva) ci si de muschi;
-forta de contractie depinde de numarul fibrelor
musculare (de sectiunea transversala-1 cm
patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul
sural are 82 cm patrati si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate este
proportionala cu lungimea muschiului;
SEMIOLOGIE muschi
-muschii se pot contracta sub lungimea de

repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)
sau la lungimea de repaus (extensorii capului,
pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santu-
rilor vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura
insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno-
cleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul
fasciei lata);
SEMIOLOGIE miscare
-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism reflex:de ex.aplecarea

capului se
face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sterno-
cleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun
muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali
trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,
ca si oboseala sau obisnuinta;
SEMIOLOGIE
-goniometria si dinamometria pot aduce date privind capacitatea

functionala a muschiului;
SEMIOLOGIE
Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu contractilitate favorabila;
-cinci-muschi normal.
SEMIOLOGIE
Electromiografia-pune in evidenta biocurentii

generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.
SEMIOLOGIE
Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:

-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.
Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:
SEMIOLOGIE
Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de reflexe proprioceptive,ale urechii

interne si vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune forta activa a muschilor si cea pasiva
a ligamentelor) sunt indispensabile realizarii pozitiei bipede.
SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).
Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.
Cand muschii membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru mentinerea pozitiei
verticale,centrul de greutate trece post.de sold si anterior de genunchi(normal
invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut necesari pentru mentinerea
ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE-sold
 In luxatia congenitala de sold sunt semnele:

-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii flectati,se inclina spre partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei bolnave sunt mai sus decat pe partea
sanatoasa;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea bolnava;
 Afectiunile soldului creaza fenomene compensa-
torii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de examinare este foarte importanta;
SEMIOLOGIE-sold
 Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;

 Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate fi intalnita in
artrita de sold;
 Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
 In afectiunile coapsei apare atrofia musculatu-
rii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
 In artritele acute apare contractura reflexa a adductorilor;
SEMIOLOGIE-sold
 Tumefactia apare in tumori,infiltrarea tesuturilor

moi,abcese,higrome(bursite);
 In abcese acute,pielea este rosie si calda, in abcesele reci,pielea
este intinsa si alba,iar in tumori pielea are o culoare galbena,cu
reteaua venoasa bine dezvoltata;
 Fistulele se datoreaza unui proces inflamator sau micoza;
SEMIOLOGIE-sold
 Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-marginea ext.a labei piciorului sta pe planul
patului.
SEMIOLOGIE-sold
 Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a triunghiului

Langenbeck pot fi intraarticulare.
 Patrulaterul Delorme este format din linia intertrohanteriana
ant.unita prin 2 linii cu 1/3 mijl.a arcadei femurale.
 Triunghiul Langenbeck este format dintr-o linie spino-
ischiatica,o linie spino-trohanteria-
na tangenta la marele trohanter si o linie paralela cu ischionul.

Recuperare Postoperatorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Recuperare Postoperatorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE-1-

 REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a organismului de

 MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de prevenirea bolilor si restabilirea

 FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID POTENTIAL.

 TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si reabilitarii.

 PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este imobilizat o

 CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare

 LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne ale corpului

 Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,

 KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai eficienta metoda de readaptare.

 REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,

 Interesul publicului modern de conditia fizica, sanatatea holistica, starea de bine si

 Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile si suferintele ca un pret

 Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind folosite, intepenesc.

 Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si imbunatatirea refacerii si reducerea

 Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si conditie fizica

 De asemenea, s-a constatat ca masajul:

 - mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca masajul mareste producerea

 Cei patru parametri enuntati anterior trebuie

 Recuperarea medicala urmareste doua obiective:

 Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin

 Vindecarea functionala a leziunilor,include si prevenirea instalarii unor deficiente

 Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge

 Kinetoterapia postoperatorie locala si generala

 PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

 Scopuri secundare ale kinetoterapiei:

 PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

 Reabilitarea incepe cu examinarea completa a

 Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei la

 Nevoile financiare pentru acest scop sunt mari,greu

 Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii

 Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil strict chirurgical.

 Aparatura minima necesara:

 Punctul de orteze si proteze cuprinde compartimente de:

 KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea completa.

 Ameliorarea capacitatii generale a organismu-

 Compensarea pierderii unui membru se face prin hiperfunctia

 Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor

 O boala intercurenta poate reduce sau anula

 Miscarile active cu rezistenta se incep numai

 Jocuri (la copii):’’lupta cu mustele’’,rostogolire,

 Gimnastica generala si respiratorie:

-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);

-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridi-

 Gimnastica medicala selectiva necesita coope-

 In articulatia cotului,miscarile pasive se fac dupa

 Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul superior,centura

 Hidro-kinetoterapia,conform principiului Arhimede-care spune

 Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze

 Programul celor slabi contine 30 min. de

 Durata unei sedinte de kinetoterapie este de

 Programele sunt presarate cu exercitii

 METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:

-miscari combinate:pasive+active,pe masura ce se dezvolta

-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu-

 Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii fibrelor musculare ca

 Exercitiile izometrice blocheaza toracele si abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie

 Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare folosite în procesul de reeducare

 4. Alternarea antagoniştilor – reprezintă o tehnică de îmbunătăţire a metodei Kabat,

 EXERCIŢII PENTRU TRUNCHI

 Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se face

 Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata prin fandari

 Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele deasupra capului,se