Conf. univ. dr.

DELIA CINTEZA
Medic primar medicina fizica si de reabilitare,
doctor in stiinte medicale

Fiziokinetoterapeut
Marius Donici
Recuperarea medicala
dupa accidental
vascular cerebral –
scurt ghid therapeutic
pentru acasa
 DE CE ?
• Pacienţi cu AVC – numar in crestere, varste tinere
• Supravieţuitori – numar in crestere, dizabilitati multiple
• Refacerea funcţională spontană ineficientă şi insuficientă
• Refacerea functionala necesita:
 reânvăţare motorie, compensare şi substituţie
 adaptarea mediului
 suport psihologic
 reorientare profesională
 Recuperarea functiilor dupa AVC dureaza
toata viata; terapii incomplete eficiente

Riscul de recidiva si deces

ACCIDENTUL
Accesul LIMITAT la recuperare medicala +
VASCULAR recuperare medicala insuficienta
CEREBRAL
Surse de informare limitate; confuzii, erori

Varste tinere – munca, condusul masinii,

viata intima?
 CE……CINE…….CAND….
• Toate afectiunile neurologice generatoare de
dizabilitate
DIZABILITATEA
• medicul de recuperare si ECHIPA de specialisti pe care o
coordoneaza

• in momentul in care suferinta acuta este controlata,

riscul vital general si decompensarea de organ/sistem
au fost depasite, iar tabloul clinic este dominat de
dizabilitate si efectele acesteia asupra activitatii si
participarii.
 OMS 2001 – International Classification of
Functioning
Boala si comorbiditatile

Infirmitati/deficite :Forta mm,

rezistenta mm, tonusul mm, Activitate: pozitia in sezut
sensibilitatea, tb echilibru si Participare: restrictii
sau ortostatism, pentru autoingrijire,
coordonare, tb de vorbire,
mersul,limitari mb viata domestica,
deglutitie, sfincteriana, durerea,
depresia retracturi, pozitii superioare, mb inferioare, munca, viata sociala
vicioase; rezistenta la efort, generale
cognitia

Factori personali: Factori de mediu: dotari casa, loc de

depresie, atitudine fata de munca, dispozitive ajutatoare, suport
boala, obiective, religie social, sistem de sanatate, legislatie
 Echipa
Medicul de recuperare Asistent medical (rehabilitation
nurse)
Medici din specialităţi
conexe Maseur
Fizio/kinetoterapeut Psiholog
(physical therapist)
Asistent de fizioterapie Nutritionist
(therapist) PACIENTUL
Asistent social
Ortezist
Specialist terapie Vocational councellor
ocupationala
Logoped Familia; societatea
 CRITERII DE ADMITERE

• Stabilitate neurologică
• Stabilitate funcţii vitale
• Deficit neurologic persistent semnificativ
• Disabilităţi : mers, autoîngrijire, comunicare, control
sfincterian, deglutiţie
• Funcţii superioare (comunicaţia)
• Capacitate fizică de a tolera program
• Ţeluri terapeutice posibil de atins
 CAT?

• Recuperarea medicala in bolile neurologice - Proces de lunga

durata – toata viata

• Afectarea familiei, societatii

• Echipa pentru managementul terapeutic eficient

• Medicul de Familie trebuie sa faca parte din echipa

 CUM ?

Bazele neurofiziologice
ale recuperării post
accident vascular
cerebral
Istoric
• Jumătatea sec.XX – SNC nemodificabil
• 1950-1960 – fiziologia sinapsei
• 1968 - NGF în creierul adult (Levi-Montalcini& Angeletti)
• 1971- fenomenul de înmugurire axonală în SNC
(Raisman, Field,Wall, Egger)
• 1973-creşterea transmisiei sinaptice prin LTP (Bliss,
Gardner)

Neuroreabilitare
Neuroplasticitate
1. Cortexul cerebral suferă remodelare constantă.
Are capacitatea de a se reorganiza şi adapta pentru a compensa funcţional
pierderile datorate unei injurii sau modificările din mediu
2. Modificările sunt funcţie de experienţă şi învăţare.
3. Creierul se reorganizează după deaferentare.
4. Regiunile învecinate preiau funcţia celor lipsite de aferenţe.

• Donoghue&Sanes 1988, 1990, Merzenich et al.1983,1984, Pons et al. 1991 – tegument

• Robertson&Irvine 1989 – cochlee
• Chino et al. 1992, Kaas et al. 1986,1990, Wall 1988 – retina
• Wall et al. 1986, Allard et al.1991, 1998, Merzenich et al.1988, 1993, Recanzone et al. 1992 – creierul somatosenzitiv
• Donoghue et al 1987, 1988, 1990, Nudo et al. 1990, 1992, 1995 – cortexul motor
NEUROPLASTICITATEA = capacitatea creierului de a suferi
modificări funcţionale pe termen scurt şi modificări
structurale pe termen lung pentru a se adapta:

Injurie ÎNVĂŢAREA Modificări

periferică de mediu
sau
centrală Îmbătrânirea

NEUROREABILITAREA = AMELIORARE/REFACERE
FUNCŢIONALĂ DUPĂ INJURIE
Neuroplasticitatea
• MECANISME SPONTANE, FIZIOLOGICE -
reorganizarea structurală şi funcţională a materiei cenuşii şi
albe, ca răspuns la acţiunea hormonală, a
neurotransmiţătorilor şi a stimulilor comportamentali şi de
mediu

• DEZVOLTAREA SNC PE TOT PARCURSUL VIEŢII - modificările

ce apar cu vârsta, în unele boli ca schizofrenia, postlezional

• INFLUENŢATĂ DE MULTE VARIABILE - puterea

sinapselor la momentul injuriei (nivelul educaţional), vârsta,
numărul de leziuni, succesiunea leziunilor, factori genetici
Plasticitatea pe termen scurt
• Apare rapid (săptămâni); de scurtă durată
• Studii pe animale
• Studii pe om

Neuronii vicarianţi
De-mascarea sinapselor neutilizate
Lărgirea ariilor corticale receptoare
Creşterea numărului de neuroni sau
arii corticale activate de un stimul
Plasticitatea pe termen lung

• Începe la 3 săptămâni – 2 luni în funcţie de

severitatea deaferentării

• Reorganizarea corticală este mai importantă după

leziuni ale SNC decat ale SNP şi implică şi reorganizare
subcorticală
MECANISME

• rezoluţia factorilor patogeni dependenţi de timp

• regenerare
• reorganizarea funcţională
• substituţia funcţională
• compensare
• reînvăţare motorie
Sfaturi practice
• Fereastra terapeutică
• Prelungirea efectului neuroplasticităţii prin strategia goal-oriented şi
utilizare forţată
• Dirijarea neuroplasticităţii pe termen scurt şi lung
• Stimularea repetitivă şi coincidentală
• Evitarea schemelor compensatorii
Interventii terapeutice de reabilitare medicala
postAVC
• Interventii medicamentoase
• Agenti fizici terapeutici
-Kinetoterapia
-Electroterapia
-Termoterapia
-Masajul; terapia manuala
-Alti agenti fizici
-Balneoterapia
• Stimularea electrica functionala
• Biofeedback
• Terapia mentala (cognitiva)
• Stimularea corticala directa
• Stimularea magnetica transcraniana
• Terapia ocupationala
• Psihoterapia
• Logopedia
• Dispozitive ajutatoare
• Interventii nutritionale
• Interventii de nursing: escare, deglutitie, mictiune
si alte tb sfincteriene, aspiratie bronsica, ingrijirea
stomelor, complicatii imobilizare
• Robotica (dispozitive elctromecanice), realitate
virtuala, terapii de augmentare
• Alte terapii
Kinetoterapia
• Exercitiile de tonifiere si rezistenta
• Exercitiile de mobilizare articulara si Stretching
• Tehnicile de neurodezvoltare si neurofacilitare: Bobath, Brunnstrom,
Rood, Knot, Voss, Kabat
• Reinvatarea motorie prin antrenament orientat functional
• Posturarea
• Antrenamentul aerob
• Constraint induced movement therapy
• Mirror therapy
MEDICINA BAZATA PE EVIDENTE
SI RECUPERAREA MEDICALA
POST-AVC
definitions of evidence
• Level 1a (Strong) : The findings were supported by the results of a meta-
analysis or 2 or more RCTs of at least “fair” quality.
• Level 1b (Moderate): The findings were supported by a single RCT of a
least “fair” quality.
• Level 2 (Limited): The findings were supported by at least one controlled
trial with a minimum of 10 subjects in each arm.
• Level 3 (Consensus): In the absence of evidence, agreement by a group
of experts on the appropriate treatment course.
• Level 4 (Conflicting): Disagreement between the findings of at least 2
RCTs.
• Absence of evidence: suggesting that additional research using an
experimental design is required before concluding if a treatment is
associated with benefit
Tehnicile de neurodezvoltare (Bobath, Kabat, Rood) nu sunt superioare altor NIVEL 1
tehnici

Metodologia de tip compensator, Task Oriented Approach, amelioreaza NIVEL 1

semnificativ mersul si scade durata spitalizarii

Intensitatea terapiei este direct proportionala cu ameliorarea functionala NIVEL 1

Ameliorarea functionala a mersului se mentine peste 3 luni, dar pentru o NIVEL 1

perioada mai lunga necesita repetarea terapiei

Antrenamentul specific pentru echilibru duce la ameliorare functionala NIVEL 1

semnificativa a mersului, fara a fi favorizata o anume tehnica

Terapia specifica de prevenire a caderilor NU duce la scaderea semnificativa a NIVEL 1

riscului de cadere dupa AVC
Antrenamentul pe covor rulant creste viteza de mers in faza cronica NIVEL 1

Antrenamentul pe covor rulant cu suspendare mai eficient in refacerea NIVEL 4

mersului comparativ cu alte metode

Realitatea virtuala duce la ameliorare semnificativa a mersului NIVEL 1

Metodele de tip feedback auditiv sau vizual duc la ameliorare semnificativa NIVEL 1
a mersului

Antrenamentul bilateral nu amelioreaza semnificativ controlul motor al NIVEL 1B

membrelor inferioare

Antrenamentul mental de tip terapie augmentata poate duce la NIVEL 1B

ameliorarea transferului in ortostatism, dar nu este superior terapiilor
conventionale in ameliorarea mobilitatii si echilibrului
Antrenamentul de tonifiere musculara poate duce la ameliorare ADL, distanta si NIVEL 4
viteza de mers
Antrenamentul cardiovascular amelioreaza capacitatea de efort si de mers, dar nu NIVEL 1
aduce castig suplimentar la nivelul ADL
Sprijinul in baston poate ameliora mersul si functionalitatea in general NIVEL 2
Bastonul de tip tetrapod mai eficient in asigurarea echilibrului postural decat NIVEL 1B
bastonul standard
Orteza de glezna-picior singura imbunatateste diversi parametri ai mersului NIVEL 1

Ortezele electrice (cu FES incorporata) nu sunt mai eficiente in refacerea mersului NIVEL 1
decat metodele conventionale
Aplicarea TENS scade spasticitatea in faza cronica a AVC NIVEL 1
Stimularea electrica functionala combinata cu antrenamentul mersului NIVEL 1
amelioreaza semnificativ mersul
Antrenamentul biofeedback EMG amelioreaza mersul si postura in ortostatism NIVEL 1
Tehnicile de neurodezvoltare nu sunt superioare NIVEL 1
altor tehnici
Antrenamentul bilateral este superior celui unilateral NIVEL 1

Tratamentul intensiv amelioreaza functionalitatea pe NIVEL 4

termen scurt
Tonifierea musculara creste forta penselor postAVC NIVEL 1

Tratamentul specific orientat functional si repetitiv NIVEL 4

creste functionalitatea membrului superior
Antrenamentul senzorimotor pasiv creste NIVEL 4
functionalitatea membrului superior
Stimularea electrica amelioreaza functia membrului NIVEL 1
superior
Antrenamentul mental poate creste functionalitatea NIVEL 4
membrului superior
Orteza de pumn-mana nu amelioreaza functia si nu reduce NIVEL 1
riscul de contractura mm
Stretchingul zilnic nu reduce riscul aparitiei contracturii mm NIVEL 1B
CIMT mai benefic decat terapiile traditionale in faza acuta NIVEL 4
CIMT mai benefic decat terapiile traditionale in faza cronica, NIVEL 1
inclusiv la cei cu sdr de neglijare sau cu tb de sensibilitate
Terapia in oglinda amelioreaza functionalitatea membrului NIVEL 4
superior
Terapia in oglinda nu reduce spasticitatea NIVEL 1B
Biofeedback amelioreaza invatarea motorie NIVEL 1
Antrenamentul robotic amelioreaza functia membrului NIVEL 1
superior pentru umar si cot
Antrenamentul cu roboti nu amelioreaza functia pumnului si NIVEL 1
degetelor
Realitatea virtuala amelioreaza functionalitatea membrului NIVEL 1B
superior
Stretchingul repetat poate creste mobilitatea si NIVEL 2
reduce durerea in faza cronica a AVC
Terapia cu unde de soc reduce spasticitatea NIVEL 2

Biofeedback EMG nu este superior altor forme de NIVEL 1

terapie
TENS la nivelul membrului superior amelioreaza NIVEL 4
spasticitatea, forta musculara, ADL
FES amelioreaza functia membrului superior NIVEL 1

Edemul mainii poate fi redus de aplicarea drenajului NIVEL 1B

venolimfatic intermitent
Edemul mainii poate fi redus de stimularea NIVEL 2
neuromusculara si de miscarea pasiva repetitiva,
mai eficient decat prin posturarea antidecliva a
membrului superior
Stretchingul repetat poate creste mobilitatea si NIVEL 2
reduce durerea in faza cronica a AVC
Terapia cu unde de soc reduce spasticitatea NIVEL 2

Biofeedback EMG nu este superior altor forme de NIVEL 1

terapie
TENS la nivelul membrului superior amelioreaza NIVEL 4
spasticitatea, forta musculara, ADL
FES amelioreaza functia membrului superior NIVEL 1

Edemul mainii poate fi redus de aplicarea drenajului NIVEL 1B

venolimfatic intermitent
Edemul mainii poate fi redus de stimularea NIVEL 2
neuromusculara si de miscarea pasiva repetitiva,
mai eficient decat prin posturarea antidecliva a
membrului superior
Subluxatia umarului apare rapid in evolutia hemiplegicului,se NIVEL 1
poate insoti de durere, dar nu e cauza principala a umarului
dureros
Exista corelatie importanta intre spasticitate si umarul dureros NIVEL 1
si blocat
Rolul major il joaca subscapularul si pectoralul mare care NIVEL 1
dezvolta cea mai mare spasticitate cu dezechilibru muscular
consecutiv
Exista corelatie intre umarul dureros si prognosticul functional NIVEL 1
prost
Posturarea corespunzatoare poate preveni subluxarea NIVEL 3
Posturarea prelugita nu influenteaza negativ mobilitatea NIVEL 2
articulara sau durerea
Strapping-ul de umar poate preveni aparitia durerii NIVEL 4
Strapping-ul nu amelioreaza functionalitatea membrului NIVEL 2
superior
Mobilizarea umarului peste 90 grd abductie sau NIVEL 1B
flexie favorizeaza durerea
Un program de mobilizari blande amelioreaza NIVEL 1B
durerea
FES nu reduce durerea, dar previne subluxatia NIVEL 1

Infiltratia cu corticoizi amelioreaza durerea NIVEL 4

Injectia cu toxina botulinica in subscapular NIVEL 4

amelioreaza durerea si creste mobilitatea
Masajul reduce durerea NIVEL 1B

Rezectia tendoane subscapular si pectoral NIVEL 2

amelioreaza evolutia celor cu umar hiperalgic
Blocul motor de suprascapular reduce durerea si NIVEL 2
amelioreaza functia
Sindromul dureros complex regional tip I
(CRPS I)
Corticoterapia orala amelioreaza CRPS I, cel putin NIVEL 1B
pentru primele 4 saptamani

Mobilizarea pasiva poate preveni aparitia CRPS I NIVEL 2

Terapia in oglinda reduce durerea NIVEL 1

Injectia im cu calcitonina poate preveni instalarea NIVEL 2

CRPS I
 Alte terapii
Acupunctura spasticitate, ADL, deficit motor Nivel 4
durere umar Nivel 2
Terapia Reiki fara efect functional Nivel 1B

Masaj reduce durerea si anxietatea Nivel 1B

Stimularea magnetica transcraniana eficienta pe termen scurt pt mb superior Nivel 1

eficienta in durerea cronica Nivel 4

Stimularea cortex motor reduce durerea poststroke Nivel 4

amelioreaza mersul Nivel 4

amelioreaza functia mb sup Nivel 1B

Terapia hiperbarica nu amelioreaza statusul neurologic Nivel 1

Cat dureaza ameliorarea
functionala
Ameliorarea functionala este mult mai buna la NIVEL 1
cei tratati in unitati medicale specializate in
recuperare postAVC si se mentine o peroada
semnificativ mai mare

Ameliorarea functionala continua si dupa un an NIVEL 1

de zile de la AVC acut

Un anume castig functional se depreciaza in NIVEL 1B

medie dupa 5 ani de zile
NIVELURI DE REABILITARE MEDICALA
(FAZE???)
• Ingrijiri si manevre de reabilitare medicala in timpul AVC acut
• Reabilitarea de faza acuta (acute inpatient rehabilitation)
-Reabilitarea multidisciplinara (longterm acute care with rehabilitation
focus) pt pacientii care necesita ventilatie pm, aspiratie, hranire
parenterala, adm prelg de antibiotice etc; dureaza pana la stabilizarea
medicala.
• Reabilitarea de faza subacuta (II)
• Reabilitarea cronica (III) (longterm care): internare de zi, ambulatoriu,
ingrijiri la domiciliu
Serviciile nonspitalicesti de recuperare
medicala dupa AVC
• Programele de recuperare la domiciliu nu aduc
ameliorare functionala semnificativa – evidente nivel 1.
Pacientii mai tineri pot beneficia mai mult de serviciile la
domiciliu

• Controverse privind eficienta serviciilor spitalicesti fata

de programele la domiciliu

• Unele subgrupuri: varstnicii, beneficiu mai mare prin

programe ambulatorii sau internare de zi decat servicii la
domiciliu (se reduc mortalitatea, institutionalizarea)
“I consider myself a stroke survivor,
but my family are stroke victims”

POSTURAREA

AMENAJAREA LOCUINTEI

SCURT GHID DE EXERCITII FIZICE

TERAPEUTICE
POSTURAREA
• Trebuie schimbata la intervale regulate
REGULI • Trebuie sa respecte ABC –ul biomecanicii: Aliniament,
Balans (echilbru), Coordonare

• Ajuta la normalizarea tonusului muscular prin stimulare

proprioceptiva si de presiune corecta
• Previne escare, retracturi musculotendinoase, redoare
EFECTE articulara, posturi vicioase, durere, infectii pulmonare,
aspiratia pulmonara
• Pregateste reluarea mersului, reluarea schemelor corecte
de miscare
Posturarea in pat
• Pozitia cea mai buna – neclar. Nu exista studii RTC care sa sustina o postura
sau alta
• 6 posturi principale: decubit partea neafectata, decubit pe partea afectata,
decubit dorsal, decubit ventral, in sezand lungit in pat, sezand scurtat.

• Consens:
Mb sup evita F, ADD, RI
Trunchiul drept, aliniat
Mb inf evita RE si ABD
Genunchiul in flexie; controverse
Pumnul - controverse
• Recomandate: sezand in fotoliu cu brate,
decubit lateral pe partea neafectata,
decubit lateral pe partea afectata

• Mai putin recomandate: sezand in scaun

cu rotile, decubit dorsal; preferabil
variantele Fowler si semi-Fowler

• Capul la 15-30 grd amelioreaza fluxul ACM,

dar nesemnificativ

• Pozitii care pot induce hipoxie: decubit

lateral stg, pozitia ghemuit sau alunecat in
scaun
Reguli – indiferent de pozitie
• Umarul in usoara anteflexie, RE
si in ABD
• Cotul extins sau doar foarte usor
flectat;
• Pumnul si degetele cu fata
palmara in sus, degetele extinse
SAU in orteza care sa impiedice
flexia pumn si degete
• Policele in extensie, ABD si
usoara flexie a falangei
proximale
• Bazinul asezat simetric
• Sold in extensie, cu perna mica
sub bazin
• Genunchi in extensie sau usoara
flexie
• Glezna in pozitie neutra
• Talpile sprijinite pe toata
suprafata lor de un suport sau
pe sol
! Schimbarea frecventa a pozitiei
 !!!

“The rule of 30” Aliniere cap – coloana

Perne pentru sprijin si corectie
Evita sprijin direct genunchi
peste genunchi, glezna peste
glezna
• Capul si trunchiul ridicate la
maximum 30⁰ fata de planul
patului
• Umerii si soldurile inclinate la 30⁰
fata de planul patului

• Cea mai buna pozitie pentru

prevenirea escarelor de decubit,
cu conditia schimbarii periodice
 • Mb sup paralizat cu umarul in
fata, cotul intins, sprijinit pe o
perna, pumnul si degetele
intinse; perna intre brat si
corp ptr abductie umar
• Mb inferior paralizat posturat
in fata corpului, genunchiul
indoit, posturat pe o perna;
glezna si piciorul pe perna
• Mb inf sanatos in lungul
corpului, eventual genunchiul
usor indoit
• Perna la spate
• 2 perne sub cap (plan inclinat)

Decubit controlateral
Decubit ipsilateral
• Mb sup paralizat cu umarul mai in
fata, greutatea corpului sa fie pe
omoplat, nu pe articulatia umarului.
Cot usor indoit, pumn-degete intinse,
umarul in abductie
• Perna la spate pentru sprijin
• Una-doua perne sub cap (plan
inclinat); atentie la aliniament cap-
coloana
• Mb inf paralizat in linie cu trunchiul,
genunchiul usor indoit, perna sub
genunchi si sub glezna-picior
• Mb inf neafectat mult in fata
trunchiului, eventual cu perna
• Capul usor anteflectat, barbia usor
spre piept
 Decubit dorsal
• Pozitia nu e recomandata, duce la spasticizare;
majoritatea pacientilor, insa, o prefera;
recomandare – una din pozitiile Fowler

• 2 perne sub cap (plan inclinat), pozitionarea

capului aliniat cu coloana sau usor inclinat
spre hemicorpul neafectat si barbia usor
rotata spre partea paralizata
• Perna de inaltime mica sub hemibazinul de
partea afectata, care sa se intinda pana sub
genunchi
• Corectia rotatiei externe a piciorului
• Perna mai inalta sub brat si antebrat, umar
abdus, cot intins, palma in sus.

• Atentie la inaltimea patului

Posturarea in sezand
• Efecte favorabile: creste toleranta la efort, stimuleaza proprioceptia;
stimuleaza neuroplasticitatea; amelioreaza starea emotionala si
cognitiva; permite antrenamentul orientat functional.

• Este recomandata pozitionarea in fotoliu (cu brate)

• Mai putin recomandata posturarea in scaun cu rotile
Posturarea sezand in pat
• Nu e recomandata perioade lungi, se va trece la
sezand pe fotoliu cat mai repede

• Extrasuport cu perne pentru genunchi, membre

superioare
• Jumatate din greutatea corpului e sprijinita pe 8%
din suprafata sa (in special la nivelul
tuberozitatilor ischiatice) (Crow,1988)
Posturarea in • Solduri flexie 90
Genunchi flexie 90
scaun sau fotoliu •
• Sprijin pe toata lungimea coapselor
• Sprijin complet de spatar, spate drept sau
in foarte usoara extensie
• Picioarele cu sprijin complet pe podea
Distributia greutatii: sau asezate simetric pe un suport,
• Fese si coapse – 75% genunchi departati, gambele paralele
• Greutatea uniform distribuita pe fese
• Plante – 19%
• Mb superior cu sprijin pe o perna,
• Lombar – 4% antedus si usor abdus, cot cat mai putin
• Coate si antebrate – flectat, antebrat si mana cu fata volara in
sus.
2%
Posturarea in
scaun cu rotile
• Evita efectul de “hamac”

• Perne pentru ajustare. De

preferat scaun cu partea de
asezat dura, peste care se
pune perna antiescara
ajustata

• scaun de dimensiuni
adecvate

• Schimbare pozitie mai des Risc de accidente!!!

Pozitii incorecte
AMENAJAREA LOCUINTEI
1. ACCESUL IN
LOCUINTA

1.1 Accesul pe scari

PLATFORME LIFTANTE

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/7928275/1/
handicap-catalina-filip.jpg?width=400

http://www.mediaconstruct.ro/pics/size2/52 http://www.timisconstruct.ro/images/com_sobi2/gallery/321/32
28_pr_4766_.jpg 1_image_8.jpg
 Inclinatia pantei:
1. ACCESUL IN LOCUINTA -maxim 15% pentru denivelari < 20cm
-maxim 8% (recomandat 5%) pentru
1.2 Accesul prin intermediul rampelor denivelari >20cm

Lungimea rampei:
-cat mai mica pentru a evita aparitia
oboselii si riscul de accident prin
imposibilitatea continuarii deplasarii
-maxim 5m pentru rampe intre 8-15%
-maxim 10m pentru rampe intre 5-8%

Latimea rampei:
-minim 90cm
-recomandat 1.20m

-trebuie pravazuta cu mana curenta de partea zidului si cu balustrada pe partea

libera

Inaltimea mainii curente:

-60-75cm pentru utilizatorii de scaune rulante
-90-100cm pentru utilizatorii de alte dispozitive ajutatoare
1. ACCESUL IN LOCUINTA

1.2 Accesul prin intermediul rampelor

IMPROVIZATII PERICULOASE!

http://farm4.static.flickr.com/3089/2449432759_136abe3d5b.jpg
2. ADAPTAREA
SUPRAFETELOR ASA DA!
ORIZONTALE SI
VERTICALE

2.1 Adaptarea pardoselilor

-evitarea pardoselilor alunecoase

ASA DA!

http://3.bp.blogspot.com/-
h5qkC9NNo2M/TfsnnxeveUI/AAAAAAAAAKU/N-
39SdPvzo4/s1600/untitled.jpg
2. ADAPTAREA SUPRAFETELOR
ORIZONTALE SI VERTICALE
2.1 Adaptarea pardoselilor

-evitarea pardoselilor alunecoase

http://elenjeriedepat.ro/wp-
content/uploads/2012/01/covorase-baie.jpg

-evitarea carpetelor,
covoarelor de mici dimensiuni
care pot constitui piedici

-evitarea, mascarea cablurilor

-inlaturarea pragurilor

http://images02.olx.ro/ui/11/38/81/1306250704_206993781_1-Fotografii-de--Vand-
covorase-blana.jpg
2. ADAPTAREA SUPRAFETELOR
ORIZONTALE SI VERTICALE
2.3 Adaptarea usilor si ferestrelor

-latime minim 80cm (recomandat 90cm)

-inlaturarea pragurilor

-recomandarea usilor cu toc si pervaz rotund

pentru evitarea traumatismelor

http://www.usi-din-lemn-
stratificat.ro/images/stories/usi/interior/prestige/co
mpact/01-compact-usi-de-interior-seria-
prestige.jpg
3. ADAPTAREA PIESELOR DE MOBILIER
BAIE

-instalarea barelor de sustinere

-cada de baie ergonomica

speciala pentru varstnici

Cada“walk-in”

http://stagetecture.com/wp-content/uploads/2011/09/handicap_accessible_bath_01.jpg
3. ADAPTAREA PIESELOR DE MOBILIER
BAIE

http://adaptingtochallenges.com/wp-content/uploads/2012/03/BELLAVIDA_LIFE3.jpg
 Exerctii in decubit dorsal pentru membrele
superioare
Exercitii in decubit dorsal pentru cresterea
stabilitatii bazinului si trunchiului

Scurt ghid de Exercitii in sezand pentru cresterea

stabilitatii bazinului si trunchiului
exercitii fizice Exercitii din ortostatism pentru stabilitate,
terapeutice echilibru si coordonare
Exercitii pentru tonifiere musculara

Exercitii pentru abilitate si dexteritate

 Exercitiul fizic - componenta critica a sanatatii
Hippocrates (460–377 BC
• “if we could give every individual
the right amount of nourishment
and exercise, not too little and not
too much, we would have found
the safest way to health.”
• “walking is man`s best medicine”
WHO, American College of Sports Medicine,
American Heart Association, US Department
of Health and Human Services etc
• Activitatea fizica scade semnificativ
riscul de deces de orice cauza si creste
semnificativ calitatea vietii
• Lipsa activitatii fizice este un
determinant primar in dezvoltarea
bolilor metabolice si in aparitia mortii
premature
• Joyner, 2012 - propune ca
deconditionarea fizica sa fie definita ca
diagnostic medical (Joyner MJ. Standing
up for exercise: should deconditioning
be medicalized? J Physiol. 2012;590(Pt
15):3413–4
 Brain aria drives exercises,
reward motivation. E Turner,
• Habenula - structura la nivelul talamusului, Journal of neuroscience,
asemanatoare la om si soarece 2014
• Controleaza dorinta de miscare si dorinta de a
bea; modificarea optogenica a zonei – soarecii
isi pastreaza capacitatea fizica de a alerga, dar
nu mai sunt motivati sa o faca
• Studii genetice – memorie, invatare,
comportamentul maternal, somnul, efectele
comportamentale ale nicotinei
 Pozitia de start

Secventialitatea

Principii Progresia

Siguranta

Utilizarea dispozitivelor ajutatoare