t

lr h
E

FACULTATEA DE EDUCATIE PIZTCA $I SPORT

Co n f.u n iy. d r.

ELEI\A_LU*fi iy{T,A rrnr*an

h
Ir

b
F

t
h h
T

GHXN PRACT'{C DE EVA[dIARtr ART'TCULANA $I NN#SCUIANA

ThT

KTIVETOT,ERAPIE

It
t

pEN

rRu

pna cA

fo olVIgRuL

ird;;#AMrnriluto"s

AB s ol,rrErvTnoR

r rc e ru TA

r
a

t t
t
t
L

EDTTURA FLTNDATTET

Bucuregti

nouAuu nt prhnut,
,2005

CUPRTNS

lntroducere
I. Anatomil func{ionalii a articulltiilor
I.

1. Clasificarea arliculatiilor

9
13

L2. Bilanfirl articular-generalitzifi

II. Bilantul articular;i muscular al coloanei l'ertebrale
IL 1. Articulafiile coloanei vertebrale

22
27

II.2. Evaluarea coloanei vertebrare - bilanf'l articurar

III. Bilrrn{*l articular

gi muscular al

membrului superior
46 80

m.1. Anatornia urnlmlui III.2. Bilanful articular

- generatitdli
cotului

qi muscular.al

IV. Bilantul articular gi muscul'r al mcmbnrlui inferior

IV.1. Bilanful articular qi nruscular al goldului IV.2. Bilanful articular qi muscular al genunchiului IV.3. Bilanful articular gi muscular al gleznei gi piciomltii
V. Analizn mersului
135

159
167

I
Bi

V.1' Observafii legate de func{ionalitatea globat[ a menrbmlui inferior

V.2. Evaluarea fazelor rnersului
b

190
190

lio g rafie sclectir':i

196

INTRODUCBRE

evaluare articulari qi musculari

spec ializarea kinetoterapie.

Necesitatea acestui ghid a ap[nrt ca Llnnare a introclucerii metodeloi de

in

tematica exarnenului cle licenti, iu

Studiul anatomiei funcfionale gi al evaluirii aparatului locomotor este destul de dificil, cuprinde nn volum nare de nofiuni, teoretice qi practice, qi pune destlle probleme studentilor, pe parcursul pregdtirii univeisiiare. aminunJite de anatomie ftinctional5 qi biomecanicS" gi pistrAncl doar bagajul minim de anatomie descriptivr, neceiar inlelegerii manevrelor. Considerhm cd, Ghidul va fi. de real foloi pentm pregitirea examenului de licenfd, dar gi- mai departe, in anii de praitica, in dufo ..uti fiind in permallenfi un indrumar pentru orice kinetoterapeut.

r considerat necesarl prezentarea prescuftati a metodologiei propriu-zise de evatuare, elimin6nd potiunile

Datoriti acestor consiatdri,

Autoarea

Il

r
t

1
,

I. ANATOMIA FUNCTIONALA A ARTICULATIILOR

Ll. Clasificarea aiiirillaliilor

Din punctul de vedere al funcfionalitdlii, al fonnafiunilor de leg[tura qi al modulni de dezvoltare, articulaliile se impart in articulaiii _fibroaie sau sinartroze,
articulatii ccrrtilctginoase
sav

amfinrtroze 5i articula

gii

sin'oviale

satr diartroze.

Articula!iile
trohoide

Articulafiile
trohleene

E
Articulafiile fibroase - sinartrozele
Sunt articulafii ilr care oasele sunt unite intre ele prin fibros dens (membrlne sau ligarnente). Aceste articulalii nu permit migc[ri, lesut sau permit migciri foarte redtrse. Existd clotdt vctrietdli de ctrticiilctlii.fibrootse: ' a) sindestnozct -'este articulaliain care suprafegele articulare sunt legate intre printr-un ligament interosos; ligamentr.rl cleiegifurd poate 9Ie fi: fonnd cle qnur (ligamentul stilohioicl) sau in forma de banda liigam.nt,l co.acoacromial), sau elemente elastice (cele clintre lamele vertebrale); b) xhtrile - atticttlatii care se gdsesc nwooi la crzuriu; oasele srrnt articulate i'tre ele gi clesplrfite printr-urr.strat sublit a. fesut fibros, continnat inafhrd cu periostul qi

i'

iniurrtru cu stratul fibros al clurei mater. Sufuirile pot fi: ,dintale" (suhlra fratrto?ariotal[, sutura sagitala) cn marginile in dinli de ferdstdu, ,,scua11]oase" sall solzoct,vii
(sr-rtur-a

parieto-temporald) cu snpraftlele osoase tdiate oblic, sau -.L-lale" (sutltra internazald, sutLua lacrimo-etmoidala) cn margini regulate, tlgor nlgoese. Sinostozele iau laqtere prin osificarea unei sinfibrcze sau sincondroze. (Anchiloza este sinostoza uttei articulafii sinoviale). Gornfora este articuialia dintre o extt'emitate osoasi conici si o cavitate alv e olard (articul alii le dintre rdddcinlle di n {il or gi al veol e).'

Enartrczele gi echivalentul lor tnecauic: rotula (C) umrirul (D) qoldul

Articul aliile cai'til agin o ase

acestor articulafii, legitura dintre oase s"e realizeazd-prin fibiocartilqi sau cartilaj hialin. Se deosebesc doul varieti]i de articulalii cartilaginoase: 'a) articulafii tranzitorii in care suprafefele articulale sunt sinconclrozele unite printi-un cartilaj'hialin (sincondroza sfeno-occipital5, sinconclroza pieselor

in cadml

A'

,-

corllponente ale osul coral); b) sinfzele suprafefele articulare sunt unite prin fesLrt fibrocartilaginos, care are clc obicei fonrra unui disc (articulafiile intervertebrale, simfiza pubianft).

l0

Arti

cul

atiile sinoriale

Sunt cele mai numeroase in strucftira coqpului uman. Sunt articulapii complexe care penxit ntiqcdri multiple gi variate. Ele presupuy stqrafele art'icrilctrl, pot fi "o* sferice, cilinclrice, eliptice, sau plane, permigi.nd migcdri mai recluse sal mai.ample; ele sutt acoperite de cartilajul articular compresibil qi elasic - qi lncori, atunci cAnd nu sunt intmnite conditiile de concordanfi intre suprafegele_articulare, la ' congrlrenla participi qi:

r: '

labitil arriclulal (cadml articular) fibrocartilaj de mdrire care face

posibila concordanla dintre o suprafald articulara sferic[ (cap articular) gi o'cavitate articularf, mai putin adAnci (ex. articulafia qoldului), jucind in acelagi timp uneori gi rol de mijloc de unire; o fbrocartilcriele intrsartictilare (cliscurile qi meniscurile) formafiuni anatomice plasate intre suprafefele arliculare, cu rolul de a asigura o cdt mai buni concordan![ a acestora.

Articulafiile condiliene (b,c) gi articulafiile toroide (cl,e) gi echivalentul lor rnecanic, axul cardanic '

I\'Itjloacele de unirc ale arliculatiilor sinoviale sunt constitllite din capsula articularl gi ligamente. Ligamentele

adciare pot fi: ligamente intracapsulare qi ligamente

e\tracapsulare. Dupd struchrra 1or, ligamentele articulare au fost imp[4ite in: ,, ligamente capsulare - diferentieri ale capsulei pentnr frdna.rea Lmor miqcdri (ligamentr.rl Jrubo-femural la articulatia goldul ui),

1l

" ligamente tendinoase - rezultate prin transfbrmarea urlor tendoaue (liganrentul patelar la geulurchiului); t ligamente musculare'- provin din atrofierea Llnor fascicole musculare
(ligainentuI acromio- comcoidi an) ; ligamentele fibrozate (ligamentul stilo-hioidian); ligamentelc intraarticulare (interosoasc); ligamente la distantd L unesc firtre ele dou6 oase separate de ur interval Ei nu intrl in contact cu capsula articularS. Clasificarea arliculafiilor sinoviale se face dupl numf,rul oaselor care le colltplurclup[ folrna suprafelelor articulare Ei dup[ numdntl axelor articulare.'' Dup|fortna suprafe!,elor arliuLlcrre, se deos-ebesc rntnitoarele gn4le cle articulalii sinoviale: i i' c;rticulafiile plane I au suprafele articulare plane, pennit uumai rniqcdri cle alunecare (articulafiile dintre oasele carpului sau tarsului); e ginglinrul - sau afticnlafia trohleand, o suprafali articulari este un scripete (trohlee) iar cealaltd, o cr.ectstd care corespunde qanlului scripetelui qi dou[ rnargini laterale corespuu zdnd marginilor laterale ale scripetelui; ele pennit rniqcfui de flexie-extensie qi rniqciri foarte reduse de lateralitate (articulafia hnurero-cubitald" articulali ile interfalangiene) ; articulafi'ile trohoicle - au suprafelele articulare fonnate dintr-un cilirrdru osos confinut intr-un inel osteofibros; fac doar miqciri de rotalie (cilindml se rotegte in jurul arului sdu in intedoml inelului osteofibros) (articulaliile radio-cubitale p roxim al i qi distal i, articulaf i a atlanto -axoidiana rnedi ani) ; d. articulaliile condiliene. pe o suprafali osoasi existi doui fele arliculare rotunjite, iar pe cealaltf, dou[ depresiuni corespunzitoare - deci existi douil perechi de suprafele articulare crr axe paralele intre ele; ele permit migciri care se produc intr-un singur plan, secundar fiind posibile miqcari qi in alte planuri (articulafia genunchiului); e articulalia ,,frt qa'f (sau prin imbucare reciproci) - are suprafeple articulare oplise collcave intr-un sens gi convexe in celllalt, concavitatea rureia corespunde convexit5lii celeilalte; sult posibile rnigcari de flede-extensie, abduclie-adducfie, qi circum duclie (arti cul afia carpo -llletacarp ial[ a po li cel u i - trape zo -metacarpi ana) ; e arriculaliile elipsoide o suprafa![ articularf, are fomra unui elipsoid (rnai mult sau mai pulin alurgit), iar cealaltir are fonna unei depresiuni corespLulzitoarepulin ad6ncit6; au rniqciri de flexie-extensie, abducfie-adduclie qi circumductie

'6 u

(arti cul ali a radio -carp

e artiatlayiile sferoidale (cotilice) i- se mai nrunesc gi enartroze; supraftlele .t articulare sunt reprezentate de un cap (segmentul de sfera) care pitrunde intr-o cav-itate in fonn[ de cupi; prezinti nlal mobilitate qi pennit flexierxtensie, abduc]ieadducfie, circumducfie qi rotalie (articulaliaumirului, articulafia qoldului). Dupi' ntintdnil'axelor in jurul cfu'ota se executi uriqcarile, sau altfel spus clupi 'r ntundi'tul graclelor cle libertate pe care il au; afticnlafiile se irnpart in:""'o
12

iani,

arti cul afi a metac aqpo -fal angi an 6) ;

articulafii cu un singur grad de libertate -,earticnlatiile .unia.dale.- permit miEcS:i opllse intr-un singur plan, ca: fleia-extensia (ginglinrul), rotafia (trohoidele); irrnrdite sunt qi articulaliile condiliene - la care miqcdrile principale se realize azi in junrl unui singur ax; articulaliile cu doui grade de libertate - articnlafiile biaxiale (c-u doui axe de migcare) *'cele clou[ axe-sunt perpendiculare intre ele (articulaliiie elipsoicle,

n e

articulafiile,jn qa");
articulaliile cu trei grade de libertate - articulafiile triaxiale (cu trei axe rniqcare) - permit migclri ir toate planurile spaliului (articulafiile sferoidale).
cle

r I,2.

Bilsn{ul articiular - generalitdli

Dupi majoritatea autorilor, din punct de vedere fiinctional, existl trei tipuri
de articulafii:
i

E sinartrozele -r care uu sunt cle fapt articulafii, ci reprezintd contactul dintre doui oase; acestea sunt articulafii ,,fixe", ca acelea de la nivelul calotei craniene, cu interlinii foarte dantelate; rolul lor este acela de a realiza ansambluri solide, deci fdrir rnobilitate; E amfiartrozele-:- core sunt articnlafii semimobile, in care suprafelele de contact surt unite printr-un ligament central subgire; acesta poate fi pur fibros sau fibro-cartilagitros, presupunind o schi16 de cavitate articulari (artrozd - amfiartrozd); acest ligament central este inconjurat de ligamente periferice; arnfiartrozele ne intereseazi rnai pufin, deoarece unele dintre ele - de exemplu articulaliile sacro-iliace qi sirnfiza pubiani - nu-qi manifesti calitalile de articulafie decdt in circumstanle excepgionale: na;terea, de exernplu; altele, cum ar fi articulafiile disco-vertebrale, dimpotrivS" joaci un rol capital ?n statici qi dinamici (exemplul dat, pentru coloana vertebrali); E diartrozele t- sunt articulafiile mobile qi asupra lor ne vom concentra studiul.
L2.1. Tehnica bilantului

articular ;
si fie rnererr

dPentnr a reahza bilanprl articular, desfbgurarea examenului trebuie aceeaqi, parcurg6nd cinci etape: l \

l) misurarea amplituclinii migcdrilor normale;

'

2) ciutarea rhigcirilor anonlale; ,r 3) punerea in evidenli a eventualelor aspecte clinice asociate;,) 4) studiul radiologic al articulafiei; l 5) sinteza hlturor datelor oblinute. ' Conditiite de examen. Presupun, atat pe plan material, c6t gi psihologic, ptlnerea subiectului in conditii de relaxare, de incredere gi de colaborare. Trebuie ca pacientul si fie instalat intr-o pozilie confortabild gi sa i se cdqtige increderea de cf,tre examinator, prin gestu'i blincle. Este nevoie ca eraminatorul s[ diferenlieze de la inceput cazurile de rea-r'oinfd sau simulare; uneori este nevoie sd se introcluci in examinare o eroare detemrinatd de aceste conditii.
13

" ligamente tendinoase - rezllltate prin trzursfbmrarea unor tendoane (ligamentul patelar la genuncliiului); o ligamente musculare'- lrrovin din atrofierea uuor fascicole musculare
(ligzurrentul acronrio-cor acoidian) ; ligamentele fibrozate (ligamentul sti1o-hioidian); liganrentelc intraarticularc (interosoase); ligamelte la distanfa L uuesc firtrc ele doud oase separate de rur interval qi nu intri in contact cu capsula articular-d. Clasificarea articulatiilor sinoviale se face dupd nrundrul oaselor care le complul dupd forma suprafelelor articulare !i dupa numdrul axelor articul are." Dyrppfornra sttprafel,elor arliculcrre, se deoiebesc unnitoarele grupe de articulalii sinoviale:'J

'o ,

arficulafiile plone - au suprafele articulare plane, pemrit numai migcdri cle alunecare (alticulafiile dintre oasele caqlului sau tarsului); e ginglinutl i sau afticulafia trohleani, o suprafald articulari este un scripete (trohlee) iar cealaltd. o crecrstd care corestrlullde qanfului scripetelui qi doud margini laterale corespurlzAnd nrarginilor laterale ale scripetelui, *1, p.,'roit rniqciri de flexie-exteusie qi miqciri foarte reduse de lateralitate (articulafia hnrnero-cubitaldarticulali ile interfalangiene) ; o arficulafi'ile trohoidA - au supmfefele articulare fonnate dintr-un cilindru osos conginut intr-un inel osteofibros; fac doar migc[ri de rotatie (cilindml se roteqte in jururl axului sdu in intedonrl inelului osteofibros) (articulafiile raclio-cubitale proximal[ qi distald, articulalia atlanto-axoidiana rnediani) ; d articulafiile condiliene. pe o suprafalE osoasi existi doui feje arliculare rotunjite, iar pe cealalti doui depresiuni corespunzitoare - deci existi doud perechi de suprafele articulare cu axe paralele intre ele; ele permit migcdri care se produc intr-un singur plan, secuudar fiind posibile migcdri qi in alte planuri (articulafia
o'

genunchiului);

a articulalia ,,tt't ^;a'l (sau prin imbucarc rcciproci) are suprafelele articulare opllse collcave intr-un sens gi convexe in cel[lalt, concavitatea ureia corespuncle convexitdlii celeilalte; surt posibile rniqcdri de'fleie-ertensie, abcluc{ie-addrcfie, gi circuntductie (articula{ia carpo-llretacarpiali a policelui - trapezo-metacarpiana); e arficulayiile elipsoide o suprafali articulari are fomra unui elipsoid (rnai mult sau mai pulin alungit), iar cealaltir are fonna unei depresiuli corespunzdtoare. pufin ad6ncit6; au uriqcdri de flexie-extensie, abducfie-adduclie gi circumducfie (arti cul a(i a rad i o -ca1p i an5, a rti cul afi a metac arp o -fal an gi an d) ; articttlaliile sferoidale (cotilice) ':- se mai nunesc Sr enartroze; suprafelele ,1 articulare sunt reprczentate cle un cap (segmentul de sfera) care p[tru1de iltr-o cav'itate in form[ de cup6; prezinti nlal mobilitate qi penrut flexie-extensie, abducfieadducfie, circumduclie qi rotalie (articulafiaumdrului, articulagia qoldului). Dupa nititdrttl axelor in jurul clrora se executd miqcarile, sau altfel spus'dupi nttntdrttl gradelor de Iibertate pe care il au; afticnlafiile se hitpart in:

l2

articulafii'cu un singur grad de libertate -,oarticula$ile .unia"ria[e ,,- permit rniqciri opuse intr-un singur plan, ca flexia-ertensia (ginglimrrl), rotafia (trohoidele); innrdite sunt gi articulaliile condiliene - la care miqcirile principale se realize azA in junrl unui singur ax; o articulaliile cu doui grade de libertate - articulaiiile biaxiale (c-u dou[ axe de miqcare) -'cdle cloue axe sunt perpendiculare intre ete larticulaliiie elipsoicle,

articulafiile,jn $a");
articulafiile cu trei grade de libertate - articulaliile triaxiale (cu trei axe migcare) - permit migciri in toate planurile spafiului (articulafiile sferoidale)

cle

I I,2. Bilctnful articular - generalitdti

.;

'

Dupi majoritatea autorilor, din punct de vedere flincfional, exist[ trei tipuri
de articulalii:
i

E sinartrozele

I care nu sunt de fapt articulalii, ci reprezintd contactul dintre

doui oase: acestea sunt articulalii ,,fixe", ca acelea de la nivelul calotei craniene, cu interlinii foarte dantelate; rolul lor este acela cle a realiza ansambluri solide, deci

flrd rnobilitate;
B amfiartrozele = care sunt articulatii sernimobile, in care supnfelele de contact surt unite printr-un ligament central subprrl; acesta poate fi pur fibrbs sair fibro-cartilaginos, presupmAnd o schili de cavitate articulard (artrozd - amfiaftrozd); acest ligament centml este inconjurat de ligamente periferice; amfiartrozele ne intereseazi mai pufin, deoarece unele dintre ele - de exemplu afticulafiile sacro-iliace qi simfiza pubianf, - nu-qi manitbsta calitllile de articula]ie decdt in circumstanfe excepgionale: nagtere4 de exemplu; altele, cum ar fi articulafiile disco-vertebrale, dimpotrivd" joaci un rol capital in statici qi dinamicir (exemplul dat, pentru coloanavertebrald); E diartrozele L sunt articulafiile mobile qi asupra lor ne vom concentra studiul.
L2.1. Tehnica bilantului

articular

,j

iPentnr a reaitza bilanful articular, desfdgurarea exarnenului trebuie sd fie mereu aceeaqi, parcurgdnd cinci etape:, \ l) mdsurarea amplituclinii migcdrilor normale; 2) c[utarea rhigcdrilor anomrale, i 3) pturerea in evidenli a eventualelor aspecte clinice asociate;,r 4) studiul radiologic al articulafiei; 5) sinteza hlturor datelor obfinute. ' Condifiile de examen. Presupun, atet pe plan material, cAt qi psihologic, punerea subiectului in condigii de relaxare, de increclere qi de colaborare. Trebuie m pacientul si fie instalat intr-o pozilie confortabild pi sd i se c6gtige increclerea de citre examinator, prin gesturi bldncle. Este nevoie ca eraminatorul s[ diferenlieze de la inceput cazurile de rea-voinfi sau simulare; uneori este nevoie si se introch.rcd In examinare o eroare detenlinatd de aceste conditii.

'

,,)

13

Pozilia de referin{d; Pentru fiecare articulafie trebuie sd se defineascd o pozitie zero sau pozitie neutr6, pornind de la cate se mdsoard arnplitudinea diferitelor niiqcariAceasti pozigie corespunde, de obicei (dar nu intotdeaura), poziliei a:ratomice qi ie ra ptecizala fiecarc articrrlatie in parle. . Definirea: migcdrilor'.: Uneori persistd o oarecare ambiguitate in clefinirea miqc[riloL rnai ales in ceea ce priveqie articulatiile cu trei gracle de libertate. Vom pistra definiflile simple, unanim admise. 1. Pentrtt miqcdrile eletnentore: wflexia.este rniqcalea care strdnge segmentele niembrului unele peste altelg care apropte extretnitdlile, care strdnge coqpul la volunul cel nai mic posibil; w extensia este 111i$carea inversd, adicd aceea prin care se alungesc segmentelc unele fa!6 de altele, se deplrteazd extremitafile cdt rnai nrult posibil qi d5m coqp,lui cel mai mare vohun posibil qi cea mai marc sr.rprafa,td Se va face distinclie intre stsrea de flexie, adica pozilta unui mernbnr in flexie, qi miscarea de .flexie, adicil deplasarea unui segrnent i1 sensul flexiei. De asemenea, trebuie fbcuti distinctie intre starea cle extensie qr rniscarect cle extepsieAceastl nuaud iyportanli uneori, din punct de vedere practic. Trebuie, do 3re asemenea, sd se facd distincfie intre: w exten'sie '- migcare natnrali opus[ flexiei, aga curn se observ6 la punn sau
umdr, hiperextensie i migcare anonnald, opnsd unei flexii pomite din pozilia ze a5a cllm se obserud la cot gi genunchi. Se uutneEte abduc{i :tniqcarea care clepi rteazd,un membru sau un segnrcnt di arul sau planul de simetne, dar vom vedea, iegat de urnd.r, lirnitele acestei definitii. Se numegte adducyie,inigcarea inversS, udi.A aceea de apropi.r* un salr segmentului de nqembru, de axul sau planul de simetrie. Se numegte rofalie aiciala sau roti;ie longituf,inald'rniqcarea cale face si se invdfteascd un membru sau u1 segment de mem-bru in jurul aiului sd' lo'gitudinalVom vedea cum putem defini aceastd miqcare ca rotalie intemi sau extemf,, satr pronatie-supinatie
M

rnib;i;

libertate, combinf, flexia-extensia, pe de o parte, cu abducfia-adducila pe de alti pafte, la arnplitudinile lor tttaxime. Extremiiatea unui segrnent clescrie acest fel in spaliu o curbi inchisi care strdbate planurile de referinfa. 3 ' Pentnt - se definesc prin actiunea pe care o realtzeazl. ds ry'1;iE.cgite .globale, exemplu, aducereamdinii li ceaf5-.Aceste migciri pun in joc mai multe artic,lafii ;i au r',al3a1a. ut?or in e*ernplul de mai sus, ,*.*1iu pennite e.r,aluarea amplifudinii .feste. abducfiei-rota{iei exteme a urdrului qi flexia coturlui. dceste migciri globale evidenfiqclionali intre rnai multe articulafii in' cadrul Jingur. acfiunL 1.]"!ia frecvent aceeagi pentru o miqcare sirnpla, o articulalie indenura putdnd supi.u o articr-rlafie cu redoarc sau zurchilozati. Aceasti posibilitaie de srpleere: prin articttlaliile ttecine trebuie evitatiin conditiile examindrii siricte pentru o.r,ul,r*, precisd.

derrine rnai dificili, ele pr ndnd miqcdri elerneirtare in proporfii variabile. Circuntdttc{ia,este ntiqcarea, care intr-o articulalie cu doui sau trci grade de

2. Pentnt ntiscdrile combinate - definirea lor

i'

'

[T:

;";i

pasive.

Amplitudinea migcirilor normale., Prima etapi a bilalfului articular reahzeazd' pentru a aprecia amplitudinea maximd a miqci"rilor normale,

se

active qi

Acestea presupun intntnirea a dou6 conditii: tnlelegerea de citre subiect o n ig.A.ii centte (rureori este nevoie sf, se exemplifice) + btmd-voinlct qi cooperorects'biechllui, care rmeori poate necesita ribclare qi putere cle convingere;

a' Miscitrile active sunt cele care se executi. la comanda examinatorului.

rnobilizeazd cu bl0ndefe qi pmdenld,tn r.gr.nt, in timp ce cealaltd m6n6 fixeaz[ cu fermitate celdlalt segment. Trebuie sir se obflnd o clecontracturare qi o relaxare completi a subiectului, qi astfel miqcirile pasive sunt, cle regula, mai ample decdt migcdrile active.
evalnarea unghir.rrilor cu o exactitate suficientf dacb ne referim la unghiurile uqor de construit in irnaginatie: 90, 45, I20, 60 gi 30o. 4precierea obiectivd se realizeazi cu ajutonrl, goniometnilui.'

b Misciirile pctsive 'Le obgin prin lnanevrarea cle cdtre exarninator, care

M[surarea unghiurilor.

Cu

pufin antrenament. se ajunge. la

O alti modalitate obiectivd cle evaluare este mlsnrarea distantei dintre extremitdfile' libere ale doul segmentc ,nn*a *er";;; evolufiei mobilitltii, pe parcursul examindrilor succesive . : Centnrl goniomeimlui trebuie s[ corespundd cel mai exact posibil centrttltti articula[iei Si bra]ele sale treb.q.r"e s[ se : suprqp,r,n[ qxelor t;ingtr!!1ltnct]e . , ale s.egr.nentelor' Acest lucru este posibil datoritd cruroa5ieriu reperelor oso(rse -care se vor ',j* detalia pentru fiecare articulatie. Dacd nu er,ista ,*p.o ,u,r u.urt;;i;dil localizat, Ch Rogher prqpune ca,'dupd ce, se tr*rure pe piele perimetnrl la nivelul articulafii, si se marcheze peiceslamiilocpf r.i.roi *-tJrioar4 posterioard qi fecargi laterale, aceste purcte otpt rrniincl cu opro*i*aE. proie"glile centrelor articulare qpr-,e,t area rez u It atel o r. {n!,g Iy raporf ctt pctrtea opttsciF atrurcicind partga opusd poate fi mai uqor apreciati. In laport cu ttt:l srtbiect cornpctrchit t- iclicitae aceeagi v6rstd qi, aproximativ, de aceeagi constitufie. Aceasta metoda este, cle altfel, singgra utilizabila dacd doud articulafii simetrice sunt afectate sau clacl se exarnin ,ul|, o articulalie n.perech.,

;;#il;il#;'fb#*;il'

rahidiand de exemplu.

normele' Se cunosc clin tabele antplituclinile norntsle alediferitelor articulafii, ceea ce cld un reper cle apreciere in evaluarea unei articulatii. In acelagi timp, trebuie qtiut faptul i5 acesre cifre nu reprezi#;;;a;'valorile medii qi cd existi varialii importante in plus sau,minns, in^ ftlncfie de partic*laritdtile individuale, de constitritie, virstd, se* qi cle nivel de antrenanent. Nu toate nivelele de arnplitucline au aceeagi importanfi; este evident cd sunt mai valoroase articulafiile suple" care gi-au conservat amplitlrdilea extrernd cle mrigcare. Dar, este mai pulin importantd functional pierclerea a I 0-20o din amplitudinile extrenre decfit pierderea a 5o in juml pozifiei cel mai frecvent utilizate..Esto,, mevoie si se precizeze trei notiuni: ''Pozilia cle ftmcliune) Este atitudinea cea mai favorabil[ cle fincfiolrare a mmuEchilor qi articulatiei, qi cle folosit cle cdtre articulalia respectivi in gestica
,

in rqport ut

1_5

curent6. qi indispensabild. Aceastd pozifie trebuie precizad. peniru fiecare articulatiel

qiva{inrereupoziyiairrcareSeVainrobi1izaarticulafa

de nrobilitate aiticuiar[ au o importanfi primordiala pentru valoarea fulctionali.l articulari fala de cele 15-20o extreute, care pot fi relativ ilutile. Priurele-erade-l incadr6ird pozilia de fi.rncfiuue, constrture sectorul tttil de rnobilitate. iltins ;. ;i

Sectot-ul util de mobilitcrte. De o parte qi alta a pozigiei de functi'ne, cele l5-20"1

nrundr mai tnare sau mai mic de grade in fiincfie de articulala consi Co.efcientulftmclional de mobilit'ctte.De lanofiunea de sectorgtil de mobilitatel s-andscut ideea de a acordaLn coeficietrt difedtelor sectoare de mobilitate ale *reil articulafii, de a le .,cota" dand astfel mai mult[ importanfi rnobilit5gii in sectonrl gtill Este astfel de ajuns sd se multiplice unghiul reprezentdnd amplitudinea de rnigcar. ,o] coeficienftil fiecdnri sector, apoi s5 se adune cifia obfinutd pentm fiecare rnigcare elel mentard pentnt a obline procentajul reprezentdnd coeficientul fi.rnctional de niobilitatei al articulaliei considemte. Exemplu, articulalia

derath.

genurchiului:

Hl pentru un genllnchi nonnal, flexia se face pdnd la 160"; coeficientul" potrivit calculului, va fi 100%; El daci genunchiul np poate efectua dec6t 45o de flexie, pomind din pozilia zero, coeficientll sdu frurclional va fi 45 x 0,9 - 40-5yo; @ daci alt genunchi nu poate efectua, A. ur.*.nea, decit 45o de flexie, dar] intre 45 qi 90", coeficierrtul func{ional de mobilitate va fi de 45 x 0J = ii,{"t ,: deci mult mai redus, ceea ce nu face decAt sI exprime utilitatea mai redrisa ai sectorului 45-90'. Dacd o articulufi.* cornportd patru sau $ase rniqcdri elementare, surnal coeficienlilor funclionali de mobilitate elementari dd coeficientul funcfional slobal de nrobilitate care, in mod nonnal, este egal cu rcA% pentru o articul#. ,u ftincfionalitate in lirnite fiziologice. rnigcdrilo.r anormale. Anumite rniqc-iri sunt impiedicate de factori j ^^^^:a-1-11"|:i osogi, musculari qi, mai ales, ligamentari. Cazul cel mai clar il constituie articulafiile cu un singur grad de libertate, ca de exemplu cotul, la care, fiziologic, nu se pot efectua nici miqcdri de lateralitate, nici miqcirea de rotalie longihrdirde Nunrinr miscdri anorntale, acele miscdri cere se efecfl,teazd in crfara diiecyiilor 4e tttiscare deternrinate de anatomis Si fziologicr nonnald, dalorita unei' rupturi ligamentare sau unei fractud atticttlare. Ciutarea migcirilor alormale trebui. ,i g, comparativd 'mereu cu contralatemla sirnetric[, deoarece, la unii subiecfi hiperlacqi, este posibil sd apari nriqc[ri anonnale dar de arnplitudini.rnici. Se descriu patm tipuri de miqcdri anomrale: 1. h{iscdrile de lateralitafe - Nu se inregistreazddecit la nivelul articulafiilor cll ult singur grad de libertate - articulafii trohleene - la gelunchi gi la cot. L,6nd exernplul genunchiului, se distinge: ffi nri$carea de lctteralitcrte externd - nunriti qi valgus- qi care poate fi
datoratS:

l6

fie n4rhrrii ligamentului lateral intem; fie unei fi'actr"rri de platou tibial extem, sau de condil ertern al femumlui.

@ mi$carea de lateralitate internd - numitS qi vants- qi care poate fi determinatir de: * fie ruptura ligamentului lateral extem; - fie o fracturi a platoului tibial intem, san a condilului intem al femumlui. Aceste rnigciri de lateralitate se cauti pe genunchiul tn extensie completd, deoarece cel mai mic grad de flexie relaxeazd ligamentele laterale qi permite migc[ri semnificative care nlr au nimic pato]ogic. 2. Itfiscdrile de ,,sertor". Nu se observ[ decit la nivelul genunchiului. Sunt miqcirri de alunecare antero-posterioar[ a tibiei pe femur. Se pot nota, indiferent de gradul de flexie, dar in general se evalueazi pe genunchiul flectat la 90o. Se disting: &| nn sertar posterior - expresia nrpturii ligamenhllui incmciqat postero-intem; Hl un sertar anterior - expresia mpftrrii ligamentului incmciqat antero-extem. 3. Miscdrile de rotcrlie - La nivelul cotului, aceste migcdri sunt impiedicate de olecran qi coronoidi. La genunchi sunt nomrale qi posibile in cnrsul flexiei; sr.urt interzise in cursul extensiei complete care tensi oneazd"ligamentele. Rotctlict externii,impiedicat[ cle oblicitatea ligamentelor laterale, exprimd deci mptnra unuia din cele doui. Rotalict internd, impieclicat[ de ligamentele incmcigate, exprim[ leziunea tunuia din cele douf, ligarnente. 4. Miscdrile de piston. Aceste miqciri se pot observa la nivelul tuhrror articulafiilor. Aceste migclri constau in deplasarea membmlui sau segmenhrlui de membm cle-a lungul axei sale longitudinale. Prezenta lor dovedegte distmcfia suprafelelor ar:ticulare sau a ligamentelor, pennifflnd luxapia. Se pot int6lni. de exemplu, la nivelul qoldului in luxafia congenitali sau in fracturi de cotil, in general fracturi ale rebordului posterior (ceea ce cletermini o miqcare de piston numai pe goldul flectat).
I.2.2. Bilanful muscular -

generalitifi

Datele obfinute fir urma acestui exarnen sunt precise qi surt utile pentnr diagnosfic: se pot diferenlia qi sistematiza atingerile la nivelul mdduvei spinirii, la nivelul plexului sau la nivelul trunchiului nervos. Aceste date sunt indispensabile pentru elaborarea. controlttl Si modificareo programului de reedtLccu'e al fiecimi subiect, ca gi pentru aprecierea rezultatelor oblinute. Pe baza acestor rezultate se indicd qi se orienteaz[, tiptil de intervenlie ortopedico-chintrgicalii'corectoare, qi tot pe baza acestor remltate se poate formula un prognosfic pentm fiecare pacient. De aceea, mulli autori considerir c6, aliituri de bilanltil articulctr, bilanlul musutlor reprezintd tm el.ement .fttndarnental al evaludrii fimcfional.e - parte importantd cr semiologiei specifice domenitthi nostnl. de activitate, reatperctrea medicald. ReErli generale. Nu se poate desfdgura bilanfirl muscular dacd in prealabil nu s-a verificat funcfionalitatea articulard. Integritatea afiicnlar[. atit din punct de vedere al amplitudinii de migcare, car qi al indoloritdlii, penlite efectnarea unui program complet qi precis. O manifestare dureroasd sau prezenfa urei redori
articulare lirniteazd explorarea ftrncfionald; prezenta urei anchiloze face exautinarea

l7

irnposibild. Retractura unui ruuqchi sau unei gnlpe muscrilare antagoniste impiedica o

Bilanlurile musculare, priu dcfinitie, sunt crctivi:. in cornparafie cu bilanful articular in cadrul cS.ruia pacientul trebuie s[ fie in relarare perfectd. Participarea subiectului la demlarea bilanfului muscular este deci inclispeirsabila; rccr-4reratoml dinjeazd, comeuteazd. sau incurajeaza desfi4urarea exarnindrii. Este necesari o colaborare perfecti intre subiect gi testator, pentru a influenta favorabil precizia rezriltatelor obfinute, dar qi in scopul preg[tirii pacientului pentru prograrnul de reeducare, la care este uecesari colaborarea lui tota16. Desfagurarea nici uuei examinid nu poate fi prestabilitd: sunt importante tipul de suferinta fatigabilitatea pasientului qi particularitagrle sale individualb, pentnr a se putea preciza succesiunea nlarlevrelor. Adesea pentru a evita deplas[rile dificile pentru pacient, se efectueazi maximum de evaluiri (la toate nivelele articulare posibile) dintr-o anumiti pozitie, dupi care aceasta se schimbi. Alteori, dimilotrivd. pentru a rupe monotonia examiudrii, este necesari schirnbarea poziliei sau a tehnicii. Unele afectdri neurologice intinse necesitd mai multe ore de exarninare. De aceea este obligatoriu ca bilanlul sd fie fiaclionat qi, uneori, sd se desfiSoare in mai multe gedinfe. C6nd este uevoie si se reexalnrneze pacientul este de dont sdse foloseascd agelaSi examinalor.tFrecv'e'iya bilanfi,trilor va fi variabild, in frurclie de tipul de

afecgiure evaluatd.i '. Condifiile materiale. necesarf, intrunirea ruror condigri. in primul rAnd"Este este necesar un spaliu calm qi relativ izolat, mai ales daca bilan[ul se face urui copil. Acest spafru trebuie sd fie incilzi! deoarece frigul reduce considerabil perfonnanla musculait'd. Masa de examinar va rcprczcuta un plan dur, du confortabil, gi va tretrui s6 fie suficient de lat[ pentru ca pacienflrl si se sirnti in siguranfS. Este necesari qi o masi mai micd pentru explorarca m6inilor. Este util. dar nu indispensabil, un scaun cll speteazd verlicald, de exemplu, pentru examinarea niusculaturii unrfrului. Materialul auxiliar necesar este insignifiant: cAfiva saci de nisip etalonali pe1tru desfiSurarea testelor de iucircare. Pentru copiii foarte rnici este necesar5 o periuld de dinfi, care pemlite excitarea tegunentari qi provoacd astfel miqcarea. Este ireyoie de cdteva obiecte mici pentnt evaluarea miqc[rilor implicate in prehensiune. Rezultatele se trec in fiqe-tip de examinare. ',, le it i1t g-;u l, m u s c u I s r - ev' a I tt a r e a r ezu It u t e I o t: " Scala rrurneriqi adoptati de Natiortal Fotmdation for Infantile Paralltsis iy51s :r'__'-"''' : "-;'::''"':: universal aplicatd in serviciile de W 0 (z9ro);, exprinla parali{a conrpleti a nrugchiului.
'

rccuperare:

(schip): exprinrd o contractie musculara slabfi palpabili, dar ineficace pentru miqcarea unndritd. i ffi 2 (s!ab)r' lnugchiul produce o rniqcare completi,. pe toati arnplihrclinea articulard disponibil5, dar cu condilia desfrguririi in afara gravitaliei (se elimind eforful contra greutdfii). i , .P,,,3,. (satisfbcdtor): miqcarea completi seJ,poate realiza CJtiar impotriva gravitati ei, invingdnd greu tatea segrir entu lui mobil izat. W + (bun): rnuqchiu\ realizeazi . o. miqcare contra-gravitafieij:'dar'' lloate ' invinge gi o rezistenli moderatdi'etercitatfde ,ria,ru e*anii,rat6rului.' ,r

PI

18

@ 5 (nomal): exprimi for,taunui mugchi nomtal. i Semnble (+) ,li (-) addugate cifrei amelioreazi rigiditatea cotafiei, sporind posibilitalile de evaluare mai. precis5, mai aproape de valoarea reald, ad;.ard o mai rrrare finefe in apreciere.iDe exemplu, dacd,'mi$carea se realizeazd contragravitapiei, dal nu poate fi parcllrs[ toatl clrrsa c1e miqcare, sr'foio.r.qt'e cotatia (3). Dinrpotrivf,, dacd lilgarea se efechrcazd" frri gravitalie, dar pot'fr "Ufr"t. ii c6teva grade de amplitirdine in pla-4 vertical, contra-gravitaliei, notalia va fi (Z +) ;i va da oapfbtierb cu',tohil diferita de (3-) Se'mai fojosggte ii'semngf f"ir.U*i tij pentru a elimina riscul de eroare in unele situatii, cnm ar fi: ,, * se foloseqte singur dacd ne indoim de existenfa unei simple contraclii; - insofeqte o cifrd daci blnuim, f5rf, a putea afirma cu certihrdine, existenfa nnei compensafii sall a turei substitugii efectuate printr-rur alt mugchi. : Aceastd scali de evaluare gi aceste definilii necesiti ins[ c6teva comentarii qi ldmuriri. @ ,Zerol'. Nu este nevoie si precizf,rn faphrl ci, uneori, este dificil de folosit qi atunci apare utilitatea sernnului (?).
,,IJnu": Aceast6 cotafie este foarte.prefioasd, cleoarece constatarea rev-enirii contracfiei musculare este adesea foarte importantir pentru prognostic, dar nu tofi rnuqchii sunt la fel cle ugor palpabili, iar tendomrl muscular - punct cle reper de valoare excepfionald - nr.r este intotdeauna nici superficial" nici ugor de individmlizat. ,,Doi".l Suprimarea greutilii (contracfia filrd gravitalie) se obgine, in general, folosind un plan de alunecare, adicd in general masa de examinare idecubit hornolateral pentm membrele inferioare); aclesea, pentm un plus de uqirrare a sarcinii se susline segmenhll de mernbnr de examinat, pen5.la examinarea execufiei rniqcdrii orizontale (decubit controlateral). Aceasti metodd mai simpli suprimi u* anumit sprijin care poate denafura examin area, dar necesit[ o *ur* dexferitate qi experienli din pattea examinatorului, care nu trebuie nici si intirzie, nici sf, aj,ie executarea miqc[rii. Este nevoie s5 se insiste, legat de acest nivel de cotafie, ca gi pentru cele care urnteaz[, asupra necesitalii ca miqcarea s[ se realize,ze pe o amplitudine articulari completa. Hl ,,Trei"."Se adntite in mod curent cd aceastd cifrd traduce o valoare vecini cu o fo4d eficace. Nu este o reguld qi nu corespunde clefiniliei, dar este vorba cle folosirea practicd a cotaliei, in mocl cleosebit pentnr segmdnte de rnici dimensi'ni.

eficace a cvaclricepsului, efortul solicitat flexorului superficial al clegeteior pentnr flexia falangei a II-a pe a II-a contra-greutdfii este ricliiol cle slabi av6nd in vedere forfa aceshli rnugchi. Este nevoie deci, in asernenea cazllri, de o derogare de la reguli in sensul de a fi mai pufilr obiectiv qi mai rafional fin6nd cont, in primul rdnd, de valoarea funcfionald mai mult clecdt de convenlia cle bazd,. W ,,Patnt",. Mugchittl este, in acest caz, itttr-adevdr funciional, utilizabil, dar poate exista o diferenfd considerabila intre 4 qi 5, pe care un singur grad nu este suficient sd o pund in evidenfi in acest caz, se va otrline o precizielult mai bunl a cotatiei daci se folosesctestele de incdrcare.

De exemplu, daci ridicarea gambei contra-greutafii exprim[ o funclie relativ

t9

a rczistettlei nurnai c6nd s-a realizat anrplitLrclinea completd. de niqcarc. l.trr-r se plute problema pentru subiect si realizeze miqcarea contra-r'ezistenld, ci sd rezi*e static Ia o forJd inversf,. Aceastd metodd, denurniti break test d.e speciaiiqtii alglo-szuroni, este utili,la copii sau in cazul evaluirilor rapide. ,t,lest.ele tle tncdrcare. .:T'esling-ul rnuscular; cri toate insuficienlele, . ;i inrperfegliunile sale, are rygntajul de a fi fost acloptat de toatilunea, devenind o metodd inteiiiafional[.',,Tdhnicile de_apreciere gnutinurci a. fot-tpi,,4r.1gp.ufare'suirl dintpotrivS, departe de'a$ comune. Dinamonreiria, incdrcirile it Oiiecie. incdrcdnle diiecte reprezintd diverse ntetode tnai mult ,u,, ,rrui pufin raspdndit.. iC.rt, tetinici devin furteresante din tnomentul in care trebuie sd-unn[rini progiesele lruqchilgr paretici, sau care qi-au pierdrit pentru o perioadi de tirnp valoarea funcfiolal[. . Se numeqte ,,test de inclrcare direct6" metoda simpla pdn care se evalueazf, sarcina rnaxirnd rtdicalh contra-greuti,tii qi pe amplitudinea articnlard dispgnibildde o anurnita grupq musculara. Tiebui e precizataptut ca: 1) aceste cifre nu au nici o valoare prin ele insele;' 2) nu capiti semnificagie decdt pnq comparalie cu cele obfinute'de controlateral[ (cu condilia ca aceasta sd fie sindtoasa); 3) derril ytil!{ile dec{ repetate pe parcLrrsul deruldrii progranului "gr,r, recuperator, compardndu-le urele cu altele; valorile testing-ului mtisbirlaf_iiropriu-zis (nu se pot .o,opuru kilogran. .u rn (4 aj sau (5 -), a$a cum nu se pot Compara performanlele ?,n kilogram. JOoi pr.i."fii I Este bine sd plqi in.gard5, atdt pacienlii, cdt qi.r.uprralionigtii, orupo {n tent5gieii litt ffi aepSgiiosibilitaliie re"if c" toati retatiyitatea lo4 testete 9e 1 de hrcircars sunt chiar indicate mai ales in recnperarea posttraumaticf,. cauze tle eroare tn derurqreo bilort(,ruii,usrul*f. Comylnsalia prin alte gntpe ntusutlare. Comanda motorie, in afara paraliziei . unui mugchi, detennini adesea antrenarea in contractie a ,nuqchilor yecini, a cd.ror funclie principal5 este uneori clestul, de indepirtatS de r,rigcarea dorita. Dac6 adesea aceste compensatii sutlt dorite qi uneori programul iecgpemtor trebuie sd le favonzeze, ele nu trebuie sd inducd ?n ercarsexirninatorul, mai ales cd, ori de cdto ori recupelarea funcfiei nonlale este posibild, ele trebuie evitate. Aceste tentatirs de substituire se vor depista gi prin observalie nu doar prin rnigcarea propriu-zis1 Indiferent de cotafia aparentd, intotdeauna palparea rdmAne indispensabil1 p.nt* afinnarea responsabilitnlii unui uruqchi in teulirnr.u unei migcdri. . ,tr[:rS&ii po;liartiailari.iAcegtia suut adesea sursd de eroare, putdnd falsific,a miqcdrlle; de exernplu, flexodi lungi ai degetelor pot antrena o flexie netd a punnului $i p.ot.afecta o aprecierc corecti. a valoriipalmarilor qi cubitalului alteri"r: in ;;;; capitol nll se insistd pe conipensafii. trucaje sau iubstitugii, clal acestea yor fi setnnalate, in mod special, la capitolui .errr,,,r,ifiecdrei grupe m-,lscrilare
20

Poate pdrea uqor de acordat acrasti cotalie, dar adesea lrn grup'uruscular; iu aparenti. norrrial, lroate sd nu mai realizeze fupclia obiqlgita. $i aici este trevoie sd se rccurgi la testele de incdrcarc. Pentru cotaliilep an:tt qi ciitci, rezistenta trebuie s[ se aplice pe toatd cursa de miqcare, dar poate fi folositd o variantd c1e aplicaie

',

El ,,Cilci'l, (nomral).

T F

I I
F

ti
F

MuSchii stabilizntori. in exrcutarea anumitor miqciri, este nevoie ca Lln grup de rnuqchi si stabiliz*ze un segment, in timp ce Lrn alt gmp cle mugchi mobilizti alt segment. Este deci indispensabil sd se lini seama de acest fapt, qi nu se vor putea cota corect mugchii mobilizatori decit claci stabilizatorii sunt intacti. De t cxemplu: W un deltoid, altfel normal, va pirea paretic daci nuqchii fixatori ai omoplahrlui sunt paralizafi; @ o paralizie completd a flexorilor coapsei impiedici stabilizarea bazinului gi, in clecubit dorsal, face ca flexia trunchiului s-o realizeze abclorninalii.

r ll

II

t
F
;

l!
T
T

I
t

I T I
i

2t

II. EILAI{TUL ARTICULAR $I MUSCULAR AL COLO.ANEX VER.T'EBRALtr

ILI. Articulayiile colosrtei vertelrale

j:

','

Articulafiil coloanpi vertebmle pot fi inrpdr,tite ,

.g

ii articulalii intrinseci (articulaFi

ir

propriu-zise) qi ariiailalii extfinseci (articulalii ale coloanei cu oasele ?uvecinate).

II.

1.1 .

Articulatiile vertebrelor adevlrate

Vertebrele ader'lrate se articuleazd,intre ele prin coqpurile lor gi prin procesele articulare. in acelagi timp, ele se unesc la distanla pr{n irocesele ,pirroore, lamele vertebrale qi procesele transverce.

irrrnrite ,sintfize. Suprafe{ele articulare: felele superioare + inferioare ale coqlurilor vefiebrale; fiind u$or excavate, intre ele se formeazi un spafiu eliptic. Mijloace de unire:
r,
i

'A,rticula{iile corpurilor vertebrale se incadreazd in gmpul de articulafi

@ discurile inten:ertebrale'- fibrocartilajele intenertebrale, de fonna unor lentile biconvexe care depXqesc pufin circumfe.inla lor; aderi la ligalrentele verlebrale longitudinale; a ligantentul longitttdinal snterioi - panglici lungd, albd-sidefie, pe fafa anterioari a coloanei vertebale, de la porfiun ea bazllard a occiputului pana i" vertebra a II-a sacrat6; ligamentul aderd intim de corpurile vertebiale qi mai slab da discuri; obseruafie: itrtre ligament, marginea vertebrei gi disc se afld un spafiu ocupat de lesut conjunctiv lar, plcxuri venoase qi tenninaliuni nen oase - aici poi sA aparfl ,,osteofitele", semnul caracteristic al discartrozelorl e " ligamentul vertebral longiturtinul posteriar - siurilar ca aspect cu prinru\ aplicat pe fafa posterioari a corpurilor veriebrale, dar in interioml carialului rahidianinaintea rniduvei spirririi qi a durei inateq se ?ntinde de la fala eldocraniani a porfiunii bazilare a occiputului pdnd la baza coccigelui; este niai lat la niyelul veftebrelor adevdrate, iar fir canalul sacrat se reduce la dirnensiunile urui cordon sublire - ligatnentrtl sacrococcigiam t{orsal pt ofr.nd. ,

Articulatiile procesetror articulare sunt la nivelr.il segrncntelor cervical ;i dorsal arficulatii plane, iar in regiunea lombari, artiuiayii rrohoicle.
22

, .,..,.. .,

.,,r::i:s9N:a8rmrrnilq}89lllligtfiil!,|!i::.:ir

iil': i.:l

nonnald, dr,pa ce a fost flectatd; impiedic[ flexia brusci sau exagerati a coloanei; hstfel protejeazi discurile impotriva leziunilor; contribuie la menfinerea vertical[ a coloanei vertebrale. Unirea proceselor spinoase se reahzeazd,prin doui feluri de ligamente: ,i' ligantente interspinosse -: sunt in numir egal cu spafiile interspinoase; se prezinti ca doud lame spinoase aflate in spafiul dintre dola pror.*. spinoase vecine; sttnt mai pufin dezvoltate cervical, nloi15!ite gi mai pitrate lon-rbar; ^ ligamentul supraspittos ,!- cordon fibros putemic, pe toatd lurgirnea coloanei vertebrale; unegte v6rfi.rl proceselor spinoase; maimul cie dezvoltare este in regiunea cervicalS Iigantenhtl rurcctl * fonnatiune triurghiular6, disp'sd *git"i, care separi rnugchii cefei; se insereazd prin Uqta pe protui..*fitrcipitala + prin marginecr anterioard pe proce sele spinoase alc vertebrelor cervicale; este dezvoltat la patrupede gi mai redus la om. Unirea proceselor' transverse se realrzeazd, prin formaliunile fibroase . numite ligamente intertransverscrle. Ele sunt mici in ,.gign.u cervi ical5 gi toracicd, dar ajung la o dezvoltare mai mare in regi'nea lornbara.

supraf$fele articularp surit acoperite cLr rrn strat hialin subtire. Mijloace de unire: i 6 cupsttlii fibroasd - inserati la periferia sr,rprafefelor articulare; rn reglunea cervic,ala.= subliri; sLroun; in rn regiunea reglllnea toraclca 'i!"_ " J3,)g, * lombard toracici + lombari = ingroqat-e. 11,)!, Unirea"lamelorvertebrale tse reahzeazd. prin inlermediul ligctmentelor galbene. Au fomr[ drephlnghiulard, gi ocupi spafiul dintre procesll artic'l ar procesului spinos. Aceste ligamente inchid partea posterioirS. a canalglui -baza rahidian. Rolul ligamentelor galbene este multiplu:i 6 prin elasticitatea 1or, lcorttribuie la reaclucerca coloanei in poziyia ei

u o

II.l .2.Articulafiile

ve r.teb

relor false

componenfa acestei articulalii intr6: , a) un disc intervertebral; j b) partea inferioard a ligamentelor vertebrale longitudinale anterior gi posterior; c) o capsuld articular'i pentm articulalia pror.Jrlor articulare; , d) ligamentele galbore, ;, e) ligamentele supraspinos gi interspinos.

Articulafia lombosacrati uneqte sacrul cu vertebra a V-a lombari.

i"

articulafia se sinosto zeazd. suprafe{ele articulhre: eliptice, cu axrl lnare transversal.

o articulafie supli, dupi modelul simfizelor. Ea permite mobil izarea pisivi inapoi a vdrfului coccigelui in timpul nagterii, mirindu-se astfel strdmtoarea inferioard a bazinului. Cu inaintarea in v6rstd,
d este.,

Articulatia sacroccigian

23

\ I A { I statlstica joncfiunii lonrbo-sacral I componerta de ahuecare G csrc lirurou a. rua.ginru apofizci articurare tjii)ffi&il,,nur I ;#JJj n,*;**l*l;*:

I I I

,ffi[r{u;fM* lffi I I\h

l:rHl,,",,jL:ffi";f;;f:ii:r
I
troardaligamentuluivertebral lonI gitudinal I r,f,rful antcrior; se intincle de la sacrului la coccige; | b) ligamerlful I dorsal superficial - laclgcoccigian inchidt tti"utrt I sacrat;

t7

t*lnr#*ii

| .0"^l'l,lxxtTl;ffi:,?l:fiH

fddffi;, ff::l

**ruqfl *y,;'11
ffrir'r*T!:"1't,-,":$3:'' ':"oilii

;::{#l

,"..-tif #ifff h#*ff,#,ilji{#?*fl i:tii;Tr.ii.,r;,r",#r,.1*Tl

occipitali + cavitilile arricurare are atrasurui

24

llijloace de.uliret
Iigamentul interosos - are valoarea unui disc interv'ertebral; *:
osifica dupd vArsta de 40 de ani; ligumentele periferice: a) ligamentul sacrococcigian ventral - consiclerat porliurea inferioari a ligamentului vertebral lougitudinal anterior; se intinde de la vdrful sacmlui la coccige; b) ligarirenhrl sacrococcigian

c) liganientul sacrococcigian dorsal piofund reprezinti partea temrinali a ligamenfului vertebral longitudinal posterior; d) ligamentele sacrococcigiene l.aterale c6te unul de fiecare parte; se intind de la unghiul infei-ior al sacrului la procesul transvers al coccigelui.

Statistica j oncfiuni i louibo -sacrale: cornponenta de alnnecue G este anulatd de rnarginea apofizei articulare L5 (1); dacd istrnul (2) al,verlebrei L5 este mpt (cartu$), se produce alunecarca, se prorluce spondilolistesis.

dorsal sqrerficial
sacrat;

- inchide hiatul

Articula(ia inediococcigianl r La copil, vertebrele coccigiene sunt independente, fiind unite intre ele prin discuri interv'ertebrale. La adult, aceste articula{ii sunt osificate. Uneod. eiisti articillafie ?ntte pi"ima vertetlri qi restul eoeeigelui: aeeasti artieulafie este niai frecventd la femeie decit la bdrbat.
II. L3.

Articulatiile cap'.rlui cu colcana.rertebral6..

unitate funcfionali.

Articula{ia superioar6 a capului sau atlantooccipitard Atlasul este unit cu occipitalul prin doui articulafii condiliene qi pr-in doui formafituri, numite metnbranele atlantooccipitale. Cele doui articulafii-colstitgie o
+ cavitdlile articulare ale atlasului $uprafetele articulare: condilii occipitali i Mijloace de unii'e: capsula srticulani - fonnatiuue laxi care mentine in contact suprafefele ,' articulare: inseratf, superior la periferia condililor occipitali + inferior pe lrarginile cavitdlilor aft icula re supe ri oarc a1e atlasului ; o membruilo stlantooccipitald anterioard - inchide spaliul existent intre arcul anterior al atlasului gi occipital; insertii: in sus - partea anterioar'[ a gdurii occipitale + in jos - marginea supedoard a arcului anterior al atlasului; iniintea membranei se afl ir ligarngntu| .yerteb ral longitudinal ante rior; , mentbrffitq atlantbocc atlantooiiipita[d poiieriburri I inchide spafiul dintre occipital qi .o., ,mq.rybqarts arclll posterior Dos al atlasului, se insereazd fir sus pe rnarginea superioard a arcului posterior al atlasului. i se atribuie valoarea unui liganent; inipreuni cu arcul posterior al atlasului. deliiiriteazi de fiecare parte cdte tur orificiu de ti'ecere pentru ctrtera
verlebralcl.
24

urritate anatomo-fi.rncfional

articulatii atlantoaxoidiene laterale $i o articulalie atlantoaroidiani me_ diand. Toate trei constihrie o
iL, ctr

axisul prin doui

capului sau atlantoaroidiatri- rAtlasul se articuleazi cu

Articulagi hh,isari a r

cttlalia inferioard

fi_ t

ct

captiltti. t

proceselor articulare superioare ale axisului - suprafege convexe acoperite cu cartilaj hialin mcti gros tn portea centralci decdt lcr periferie (important in mecani_ ca articulard)

Suprafetele o.ii*lu.., fefele inferioare ale maselor laterale ale atlasului + felele

Articulafiile atlantoruroidiene laterat. r*t *rict,i;fif1r".'t

i

Articulaiiile sub -occipitale: a. interlinia occipitalo_atloidianl

b. articulaf ia oclonto iclo_atlantoictiana

c' articulafia intre masele latemle 1. condilii occipitalnlui

2. rnasele laterale ale atlasului 3. apofiza odontoicla 4. masele laterale ale.trisului
.

are atrasur*i gi axis

'''" Mijloace de unirei e copsula slticulard _ faarte lax6;

atras

I
li

anterioard ;= fibroa,si., intre inferioard arcttl a'terior at auasit.,i marginea gi fa,ta anteiioo.a corpr.rl - ^" axisului; ?naintea ei sc afl a ligamentul vertebral longit'cli nui rr[rior; b) rnembrana atlzurto-aitoidiana portrriourd rvulvrrvcr,c' intre arcul posterior al atlasului 9i arCul Si'filaral aXiSUlUi. =

: ^Ir:*uranele a) membrana atlanto-axoidiani

atlanto"auoidiene r,, doud fomafiuni fibroconjunctive

ini.

\ Suprafefele articulare: inelul atlantoidian + dinl.le axisului. e inelul atlsntoidisn 1-&rcul anterior ui-otrurutui (pe fafa sa posterioard fali articulari circulard qi nt.la"nil * are o bancleletafiLroasd transverrald intr. cele clo'i mase laterale ale atlasul'i (fap sa anterioard vine in mport c' clintele axisului, iar fafa posterioari este acoperitd cle membrana tect"* care separd de ligar'entll l'eftebml longitudi'al posterior); de p. mo.girriir ligo,,'rhrlui ,r*rur., se desprincl doud fascicule lo'gitudinutt inr.r*oz1ne -,rut qanlul banlar,ce pe fala enclocraniand a porliunii bazilare ^rrrauiir. a occipitalului + alhrl airrirarnt fixatpe posterioard a corpul'i adsului fala gi numit fasciculul transvers,o-ctxoiclian.

Articulatia atlantoaxoidiand meclianfi (atlanto-oclontoiclian5) este 'r(L 'r'tlrarla (al cr-rlatie trohoicla.; o arti-

il

tigo*onfft:#)lilf;Xf,ff,"*entul

transvers

-F

cele clo'irascicule ro'gihrcrinale

25 H

e ligamentul trausvers imparte orificiul atlas,.rlui in doui porlluni: anterioari - pentru dintele axisului * posterioar'[ - pentru bulbut rahidian: _i " dintele axisului - are o fa1[ articularf, anterioard. - pentru arcul anterior al atlasului + o fa!5 articulard. posterioard - llcntnr liganrenrul tiansve rs. h{ijloace de unire: e ligqmentul upical ul dintelui - dc lb partea alterioard a g[uni occipitale - la v6rful dintelui axisului; se afl[ iutte utentbrana occipito-atlantoidiand (anterior) - fascicolul supedor al ligarnenfului crucifonrr (posterior); acest ligament are semnificagia
unui disc intervertebral care uteqte ultiuta vertebr'f, craniand cu prima vertebrd cervicalfi

,i. ligamentele alqre + doud fomratiuni fibroconjunctive groase,

scurte,

puternice, cu direcfie oblic ascendentd; ele se insere azi pe faia mediali a condililor occipitali (rn qus) + pe laturile dintelui axisului (in jos); ntembrsna tectoriQ fonnaliune -fibroasi patrulaterd, care acoperd aparatul ligamentar prece'dent; se at1[ iutre occipital gi axis, anterior de ligamentul longitudinal posterior; se insereazi (in jos) pe fafa posterioari a co4:ului axisului + (in sus) pe porfiunea bazilarda occipitalului qi fa,ia intemi a conclililor occipitali: irnprcunf, cu dura urater, separ[ articulalia de bulb. protejAndu-l.

D ! sp og.i!1a,

di4qtntelnap o i a I igamentelor e ste - deci, unn ito area I ) I igamentul vertebral longitud inal arrterio r; 2) megb14191 e anteri oare allanto -o gcipital 5, + atl anto -axoid i al i; l)ligamentu! apiCal il dintetui ligamentele alare; 4) ligamentuI cruciform; 5)mernbrana tectoria; 6) ligamentul vbrtebral longitudin al po ste rio r', 7) m embranele po ste ri o are atl anto -o ccipitald + atlanto -axo i dian6.
:

-4--i--)

\ 'j it

'[...*-.

'A

Pozitia zero a trmchiului gi poshua raliidiard (de fatft posterior de prof,l gi de sprijin,.asimehii

IUtffirutrci
tr2I-

wtebrale - bilangut orticular j

Ffryciriile mloan ei verteb rar e (gon i om etrie)

Migcdrile^ se evalueazi de la ,,pozigia zero,,, din ortostatism, cu bazi'ul fixat' in practic5, estery*ind foarte greu, un*ri .rriur i"rpor]uir, sd irnobil izezi riguros bazinul, in primut r6nd migcelle qolclurilor. Doar in pozifie ,,aqezat,, se obline o evaluare corectd a migcdrilor de inflexiune lateral[ qi rJagie, astfel reuqincl sd obfnem o fixare relativd a schelehriui pelvi* FLEXIA;- este nrigcarea care deiemrin[ curbura concavi a trunchiul*i in sens ventral: lordoza lombard se inverseazd,, cifozadorsale se ur..nt.r.azd, rahisul cervical devine rectiliniu sau Lr$or concav inainte. Rahisul cervical - trunchitrl rdmdne fixat, mentonul se apropie de stem, cll care poate veni in contact fdrd sd cleschidd gura; aceasta este migcarea-test. Reperul pentru.mlsurarea amplirudinii este planui-masticato. (suirurulu cle contact dintre cele dou[ arcade dentare) care se proiecteazi la exteri.; linia care uneqte colgul gurii cu lobul urechii. Amplitudinea{miqcdrii este cle 30-45", din ru* ZO" ',. sunt date de articulafiile

"

sub-occipitale. e Rohisul dorso-lombar amplitudinea

deoarece nu existi repere absolute. Se ptarte mdsura unghiuifornrat

este

ffi; poziliile inifiald gi finalilale plato,rl; r,tpr.io. ut prirnei veftebre toracale. Se obfne astfel un unghi de 80-90o,din care 50o se fac ia nivelul
celui dorsal. in practicd, folosim doud metode: a) reperarea nivelului atins de v6rfrrl degetelor in flexie maximi din pozigia ortostaticd (aici intervine insd gi flexia qolduri6r): fie se m[soari in cm distanta de sol, fie se repereazd nivelul de migcaie raportat la membr.te vrv 'r junritateagambei, gleznd,,vdrfrrl
aprecierea (cu o ruletd sau o bandd centimetric[ flexibild) a alungirii distanfei intre apofizele spinoase ale vertebrelor gi Sr Qr,,oorrate cu un creion dermato_grafic (in.acest caz, alu'girea distanlbi eri. o. 5cm).

anterioara' a acromionului, dar acest unghi cuprinde gi ampli'iudinea de flexie a coapsei' Metoda radiologicd este mai frecisd: se misoarf, ,ugfrii,r--fo**i

intre;.;;# gi linia care uneqte unghiul antero-superior al marelui trohalter cll marginea rrrrlr"r"i';;*;;

dificil cle evaluat

clinic,

40 lanivelul

b)

--.' ' clegetelo,

infe"rio;;ffi,

EXTE!{SIA

liL*icali cifozei mai fifi.;il;";;;;#;:,H; cea a flexiei. @ Rahisul cervical , trunchiul rS.rn6ne fixat, coborincl pe linia comisgra bucala-lobul urechii lyplitudinea mdsuratd este cle 30-45o, clin care 20-30" din articulafiile sub-occipitale. :'' Se poate aprecia alungirea dir;r;;*i *;r*-;;;":v @ Rahisul dorso'lombsr.- se poate evalua unghiul intre verticala qi lilia care une$te unghiul antero-superior al marelui trohanier qi rnarginea alterioard a actotniouului' O rnetodd mai precisi este ca, dupi misurareu uniptituclinii globale '"
21

dg:toll,-prin

este migcarea in',ersd fiexiei, care curbeazi coloana pe fala sa accenhtarea lorclozelor lombal gi reclresarea relati vd a dorsale. Arnprihrdinea de exlensie este incd gi

de extensie a coloanei reprezentate de unghiul foilrat iltre cele dol[ pozilii ale planului rrasticatol, s[ se elirnine amplifudinea de extensie a rahisului cervical" Metoda cea mai precisd este, gi aici, rnetoda radiologicl, care apre ciazd, unghiuill fonnat intre poziliile iniliala qi linald aie platoului primei yertebre toracale. Se ob{ine astfel o arnplitudine de 20-30": La subiectul tdnd.r, tn test bu1 al suplerei rahidiene in extensie este migcarea ..podul". Dar aceasta 1u este. erridept- $ niiqcaretest aplicabild in toate cazurrle. II{CLINATIILE LATERALE (fufluiunile) 'slrrt migc[rile care curbeazfr rahisul de o parte. Curbura obtinuti tru este perfect concayd: exarnenul clinic $, radiologic uritltcd maximul curburii se afld in iegiunea dorsali meclie qi ilferioari" Rqhisul cervicsl inclinatia laterald se aprec ieazdcel mai adesea din faf; (mai bine decdt din spate); se mdsoari prin unghiul dintre linia sprdncenelor gi lilia unredlor. Amplitudinea este de 4A-45", din care 20" din articulatiile sub. ; occipitale:

'

'

fanul sagital qi planul de simetrie al capului. Unghir"rf mdsurat intre plJnul gi fro'tal tini. umerilor reprezinti rotalia trunchiului. Se poate astfel dedice rotafia proprie a rahisului ceruical, care este de 45-60o, din care 30" din articulatiile sub-occipitale. fir total, amplitudinea de rotatie a rahisului in intregime poate atinge l05o de fiecarc Plrte *. ieea ce inseamni uri sector acoperit de 210o care duce privirea in spatele planului fronlal cu un unghi de 15o (la care trebuie s6 adfurglm nriqru..u A* * rota{ie a globilor In practicS, o asemenea pozilie extremd. a privirii se atinge foarte rar, bazipu[ pir,'otd,d m'lt'rai repede pe menlbrele

rs Rahisul cervicsl * tnrnchiul fiind fixat la baza sa, unghiul fonnat de planul frontal qi planul care trece prin cele doui conducte audiiive mdsoard u'ghiul de rotaiie total[ a ra]risului. De asenrellea, se poate mdsura unghiul dintre

fonnat intre verticalf, qi linia care unegte apofizele spinoase ale verebielor S, Co li .Este mai ptecisi misruarea unghiului format de vertical5 cu tangeuta la curba rahidianS, la nivelul vertebrei Ct. Metoda ladiologic[ permite oblinerea unei deternrindri mai precise: 20-35". Este posibil s[ upl..irm amplitLrdilea acestei inclinalii laterale not6nd nirrelul atins de degete de-a lungul nienbmlui ilferior omolog: genunchi, deasupra sau dedesubhll acestuia. Rgf4TIA - '" este miqcarea de torsiune a rahisului in juml axei sale longitudiuale, aducdnd privirea in lateral, de partea ?n care se face iotalia. pe*tnr a aprecia corcct aceasti miqcare, evaluarea trebuie si se faci vertical de sus: subiectul fiind asezat pe un scalrn cu speteazi joasa fixind bazinul qi genunchii. Planul de referinti este planul frontal, trecdnd prin verlex s Rahi'sul dorso-lontbar rota$a tninchiului antreneazf, lilia umerilorUnghiiii foiiidi intre aceastl linie qi planul de referinfl mdsoard amplitudinea de rotafie a trunchiului care este de rnaxi*rum 30-45o de fieca,e parte.

Rahisul dorso-lombar -''vdzut din spate, linia spinoaselor face o linie coucavt ci direclil de inclinalie. Amplitudinea se poatl mf,sura prin gnghiul

'u

"' ':

'

oculari).

inferioarl.

28

Tahel retupiutlotiv al antplitudinilor de miscare ale coloan ei v erteb r a I e

Rahis

Flexie
30-45 20 80-90
I

Extensie
3A-45 20-30 20-34 50-75

Inclina{ie

Rotatie

laterall
Cervical, din care Sub-occinital Dorso-lombar Total Cumulativ
45-60 30 30-45 75-I 05 Dreapta stf;nsa I 50-210 40-45 20 20-35 60-80

I0-t

35

160-210

120-160

lI.2,Z. Evaluarea coloanei vertebrale pe segmente bilanful muscular

lLz.2.l. C.oloaia ce n icaid

1L2.2.1. 1. Flexia gAtului

Amplitudinea de migcare:

Coloana cervicald

se

flecteazd pufin

deasupra nivelului cle clisparifie a convexitilii. Cea mai mare parte a miqcirii se produce la nivelul articulaliei atlanto-occipitale.

Factorii care limi temd migcarea

Tensiunea ligamentului vertebral comun posterior, a ligamenhrlui galben, qi a ligamentelor intersp inoase gi sr.rpraspinoase. Tensiunea mugchilor posteriori ai cefei. Contactul marginilor inferioare ale cor-

l.

2. 3.

pilor vertebrali cu fafa sdperioari a corpilor vertebrali subiacenfi.

4.

Compresiunea fibro-cartilajelor in fa!6.

Mugchii principali:
St e r n o - cleirl o-mast oidi

* Nervul spinal + (Ca C: ); Origine;,' " partea superioari a) capitul

sternal b) capitul clavicular

n I :,
u

fefei anterioare a manubriului stemal; marginea superioard gi fala anterioari in treimea intem[
a

a claviculei.

29

Sterno-cleido-mastoidianul

(I

qi 2)

Ste

rno-cleido -rtrastoidialul evaluare bilateral5 (a qi 5)

hrser.tie::
l"

a) fafa"gxterni a apofizei rnastoide, b) de la vArf spre rnarginea superioard *;

c) printr-o apotlevrozd, find pe jurndtatea extemd a liniei curbe occipitale supefloarc.

Sterno -clei do -rnastoidi

nul

pe capul in extensie

Mugchi accesori:

o rnarele drept anterior. o lungul gdtului;

' scalenul anterior;,, ' scalenul mijlociu; " scalenul posterior; n

micul drept anterior;

; @ grupa subhioidienilor,"

30

,,lr

o ;.;,, F[[6 gravita{ie

cle

fo{[ lr2: se

palpeazi,nrugchii

fiecare parte a gdtului cdnd iubiectul incearcf, s[ flecteze

gitul

steilo-cleido-rnastord,.,,

I I
I

Notd: Daci muqchii accesori sunt slabi, coutractia stemo-cleido-mastoidicnilc,r mai puteniici va creqte, fiLa si scadd couvexitatea coloanei cervicale. Capul poate fi

;*tf

Observatie: C[ndcapul este in prealabil[ extensie, contractia stemo-c1.rao- | rnastoidianului nu mai produce flexie, ci, dimpotrivd. tntdreSte extensia coloairei I cerv'icale. in aceosti pozilie, axa de tracliune a lnllgchiului se afld in spatele axei de I flexie-e:rtensie a g6hrlui,qi participi la urentinerea extensiei. in cazul paraliziilor I intinse ale muqchilor inspiratori principali(diafiagmul ;i intercostalii), stemo* | cleido-mastoidienii devin inspiratori accesori. De aceea, este necesard. fixarea I inserliilor lor superioare(care se obline prin contrac!.ia lungului gdtr.rlui), in timp ce I inserliile inferioare devin mobile. ln aceste cazuri, sterno-cleido-rnastoidienii se I lripertrofiazd" aldtun de pielosul gAtului, dar total ineficient
1r.2.2.1.2. Extensia

gitulu
trunchiului.' '

I I

in

cle migcare: extensia coloanei cervicale pdna c6nd capul contact cu niuqchii poster-iori ai pa4-ii superioare a

Amplitudinea

vino I

Factorii limitan{i ai migcdrii:

l)tensiunea ligarnentului vertebral comun anterior; 2)tensiunea rnriqchilor anteriori ai 3) apropierea apofizelor

spinoase.

g6tului;

I I I
I I

l. claviculei;
2.
Mugchii
Trap e4u

Fixarea migcflrii: : Contracfia extensorilor spinali ai toracelui gi coboritorii omoplat,lui qi I

Greutatea trunchiului qi a rnernbrelor superioare.
'

I I I

principali:
l
(fa scicu l u l s u p

eriol

u Nervul spinal * C:,

C+
* treimea intemf, a liniei curbe occipitale

|
I I I I I

?l"1ft:ran!a occipitald e.$emd

supenoare; b) partea superioarl a ligamentului occipital Inser,tie: margiriea posterioarl a treimii exteme a claviculei

posterior.

' yif::;tr::tr"n,.

'

olr,.rioare

are nervilor

rahidieni
I

32

a) apofizele transr.erse ale primelor 6 sau 7 vertebre dorsale qi ale celei de-a 7-a cervicala; b) apofizele articulare ale vertebrelor cervical e a 4-a, a 5-a qi a 6-a. " Inseriia: intre liniile curbe occipitale snperioar[ gi inferioar[. Splenius al capului: e Inervafia: ramurile posterioare ale nervilor cen icali mijlocii gi inferiori * Origine: a) jumirtatea inferioar[ a ligamentului cervical posterior; b) apofizele spinoase ale celor 7 vertebre cen'icale + a1e primelor 3 sau 4 vertebre dorsale.

' Originea:

e Insertie:
a) pe occiput sub treimea exlemi a liniei curbe occipitale superioare; b) pe apofiza mastoidd a osului temporal. Splenius al gfttului: Inervafia: ramnrile posterioare ale nervilor cervicali mijlocii qi inforiori

'

o Origine:
a)apofizele spinoase ale vertebrelor dorsale de la a 3-a la a 6-a. Inserfia: a) apofizele transverse ale Marele prinrelor 2 sau 3 vertebre cer\ conlplexvicale. Trnpczrrl A[ugchii spinuli: Spleniusul (partea Nervii rahidieni + Iliocapului superioard) costalis cervicis Spleniusul Origine: unghiurile posgCtului terioare coastele a 3-ala a 6-a. * Inse4ie: tuberculii posteriori apofizele transverse a 4-a, a 5-a qi a 6-a vertebrd cervicald Micul complex: Origine:

, '

+r3*

transverse primele 4 sau 5 vertebre dorsale; b) apofizele transverse ultiniele 3 sau 4 vertebre cervicale.

' a)

apofizele

* Inserfie: marginea pos-

terioari a apofi,zei mas[oide. Trnnsversul gfrtului:

* Origine: apofizele trarnsverso primele 4 sau 5 rertebre donale

o Inserfie: tuberCfulii posferiori apofrzele transverse vertebrele cervi * a6-a

cale a 2-a
J_1

-'',',fll

Spiralul capuhti: e (lcgat inseparabil de nrarele courplex). Origine: a) virf,irile apofizelor tralsverse primele 6 sau 7 vertebre dorsale * a 7 -z
ccruicald b) apofizele transverse ultimele 3 vertebre cen icale. o hisertie: intre liniile curbe occipitale snperioara gi inferioar5. Spirtulul gdtultti: o Origine: a) partea inferioari a ligarnentului cervical posterior; b) apofiza spinoasi vertebra a 7-a cervicald, c) uneori, apofizele spinoase primele 2 r'ertebre dorsale. o hise4ie: a) apofiza spinoasi ads; b) uneori, apofizele spinoase vertebrele cen'icale aT-a qi a 3-1.

,'\Extercorii cefei (3.a 5i 5)

ale nervilor rahidieni.

Digrstricul nucul: " Inervalia: Ramurile posterioare

Origine: apofizele transversc ' prinrele 5 sau 6 vcrtebre dorsale.

o Inse4ie: apofizele spinoase vertebrele cervicale a 2-a, a3-a, a4-a qi a 5-a.

MuEchii accesori: o'transversql spinal; * marele qi micul oblic al capului: n augularul (ridicdtorul) omoplatului; . marele gi rnicul drept posterior; Extensia gf,tului:.

' t*potriva gravita{iei forf[ 4r5: decubit vcntral,

gdtul in flexie, partea superioari a toracelui + ornoPlafii susfinuli, subiecful extinde coloana cervicali pe toatl amplitudinea de migcare; rezisten{a se aplicd pe regiunea occipitald Not6: rnuqchii exten-qori de pafiea dreapta pot evaluali prin rotalia * extensia capului spre drcapta, qi itrvers.

y,3\ 'l.l.r\F
m\Ns\,/ #
.4

to/
t

fi

1i

l+

I
F
F F

Impotriva gravitafiei for(d 3: decubit ventral, gdtul in flexie, partea superioar5. a tora-

celui * omoplatii susfinufi, subiectul extinde coloana cervicalf,: a) claci amplitudinea rniqcdrii este totald :forfa(3);

b) dacd amplihrdinea mi$cirii

este parfiala =forfa (3-).

decubit ventral, se poate observa o schifa de miqcare sau se palpeazi

"

F[rd gravitafie -foffil];

mugchii regiunii posterioare a

gAtului (se poate face testul
cu

capul sprijinit pe rnasd). Notd: trebuie ca migcarea si se execute pe toatd amplitudinea sa; muqchii dorsali se pot contracta gi ridicS partea superioari a tntnchiului, simulAnd extensia regiunii cen'icale. Remarcd; Bilanful poate fi denaturat dacd existi o parahzie a extcnsorilur capului; e.xaminatorul

\'

susline capul tmnchiului.

in timpul extensiei

\s"./ r\
\
\r\
,tt

/'t7

ffi

Bilanful extensorilor rahisului se completeazi la adult cu tur break-test: cind extensorii rahisului sunt in contraclie completd, se aplici o presiune putemici pe partea superioar[ a trunchiului cdteva
secunde, dovedind rezistenla staticd a extensorilor.
11.2,2.2. T'runchiul I1.2.2.2.1 . Flexia trunchiulr,ri

wti{j

i,v+\ t.t'-'=+
-U

a{f. .4'-

el',t !

t t

Amplitudinea de migcare In pozilie decubit dorsal, flexia toracelui pe bazin se face penA c6nd omoplalii se riclici cle pe planul mesei. Migcarea se efectneazd nai ales la nivelul coloanei dorsale . (Trunchiul igi poate termina migcarea pA.n[ la pozilia .,aSezat" prin acfiunea iuversi a flexorilor qoldului. muqchii abdominali actionAnd ca fixatori).
35

,r

Factorii care limiteazd migcarea: 1. Tensionarea ligamentelor: r,crtebral colltun

posterior, galben, interspilos gi supraspinos. 2 Tensionarea mu$chilor extensori ai coloaneu vertebrale. 3. Apozilia niarginii inferioare a coqpilor vertebrali, inainte, cu fala superioari a vertebrelor subiacente.

4. Cornpresra anterioare a fibro-cartilajelor interrrertebrale. 5. Contacflil intre ultimele coasie qi abdomen.

Fixarea migcdrii: l. Acfiunea contrarl

flexorilor coapsei.

2. Greutatea gambelor qi a bazinulr.ri.

1\{ugchii principali: Marele drept ab domina I : o Nen'ii intercostali (7-IZ) Origine: a) spina pubisului; b) ligarnentele eare a-coileri fafa anterioarl a sinrfizr,il pubiene. e Inse4ie: prin trei langhete pe cartilajelc, coastelor a 5-a, a 6-a qi a7-a

'

Mugchii accesori: " micul oblic abdominal o marele oblic (actiune contrarl).

36

! ,,/
Mu$chii drepfi abdondnali (for[[ a) Mu$chii clrcpfi abclorninali (fo4e 5)

p
rv.

't

l
dJ

\
I

Mugchii dreptr abdominali * a doua metodl cle evaluare

Flexia trunchiului:

. impotriva gravitaliei _ for{I 5: decubit clorsal, mfiinile

cap, gambele fixate, subiectul flec_ teazd,toracele pe bazin pe toatd amplihrdinea de migcare (daci flexorii coapsei sunt slabi, trebuie fixat bainul; spatele se rotunjeqte mai mult Ei flexia este posibila p6na ce omo_ platii se riclici de pe planul mesei; testele de flexie a gdtului trebuie
sub

trunchiului).

frcute inaintea celoi cle flexie

37

gravita{iei - for{d 4: decubit dorsal, bralele de-a lungul trunchiilui, ganrbele fixate, subiectul flecteaz| toracele pe bazin pe toati anrplitudinea de miqcare (dac[ flexorii sttnt slabi, se fixeazhbazitul; flexia este posibila pfrni cdnd omoplalii se ridic[ de pe planul mesei).

" tmpotriva

Fs'{

|ui, gambele fixate, subiectul flecteaz[ toracele pe bazin cll o alnplitudine limitata dm lriqcare; capul, partea superioar[ a umerilor gi marginea superioari a omoplagrlon trebuie si se ridice de pe planul mesei, dar unghiurile inFerioare ale omoplafilor st rdndni in contact cu masa (dac[ flexorii sunt slabi, se fixeazi bazinul).

"

tmpotriva gravita{iei

- fort[ 3; decubit dorsal, bra{ele de-a Iungul tmnchiu-

e FIrd gravita{ie

* for([ 2:

decubit dorsal, bralele de-a lungul tninclriului, subiectul flecteazd" cp loana cervicalf,; partea inferioari a toracelui este comprimatd qi bazinul se inclinf, pena cdnd coloana lombari va fi plat[ pe masd, palparea r ajuta aprecierea egalit5lii contractiei.

e Flr[ gravita{ie - forti 1: decubit dorsal, se poate decela o coutract uqoari palpdnd peretele abdorninal anterior, in timp ce subiectll incearcd tugeasci (sau in timpul unei expiralii rapide sall in timp ce incearci s[ ridice capul se noteaz[ devierea ombilicului; traclionarea sa ?n sus sau in jos exprimd contraclie mai puternici fie a p[4ii superioare, fie a par,hi inferioare a rnuqchiului.
' 1I.2.2,2.2. Rotalia

trunchiului

Amplitudinea de migcare:
pozigie decubit dorsal, rotafia trunchiului se poate face pAn[ ce otnopl cle partea unrdmlui care vine ?nainte se ridic[ de pe planul mesei.

in

38

-=_Factorii care limi teazdmigcarea:

.
r

vertebre. 2' Tensionarea nrugchilor-abdominali oblici de partea opus[ cel*i examineazd.

;

1. Tensionarea inelelor fibroase dintre

SC

in regiunea toracicd, tensionarea liga_ ? mentelor vertebro-costale.

4. in regiunea lombari, imbinarea
fe

coapsei.

ielor articulare (rotafie neghl abila). Fixarea migclrii: Acgiunea contrar[ a muqchilor flexori ai

sllpra_

?ntretaie cu cea de par[ea opns[, pentru a forma linia albd, care se inti'cre oe ta apindicere xifoid pini Ia simfiza pubianir.

Mugchii principali: IVIarele oblic: " Nervii intercostali (S_12) + Marele abdornino-genital + Micul abdomino_genital. n Origine: opt digitafii pe faga externi gi marginea inferioard a ultimeloi opt coaste. 'o Inse4ie: jumdtatea anterio ard. a crestei printr-o.aponevrozd pe spina pubisului gi 11":. pe partea mediani a crestei pectinelle, .ur. ,.

brfd 2)

genital

Micul oblic: Nervii , intercostali (S_12) + " ramuri din Marele abdomino_genital + (uneori) ramuri din Micul aidomino_

Origine: a) jumdtatea externd tului inghinal;

"

ligamen_

Muqchii oblici abdomiirali (forla 5)

b)

crestei iliace,

doua treimi anterioare ale

39

c) foila posterioald. a aponevrozei toraco-lombare. " hise4ia: a) spina pubisului * pafiea intern[ a crestei pectineale; b) linia alba; c) cartilajele coastelor a 7 -a, a 8-a qi a9-a; d) nrarginea inferio ard. a cartilajului ultimelor 3 sau 4 coaste.

MuEchii accesori: " lungul dorsal, o transversul spinal; ' rotatorii;

marele drept abdorninal (rotafia qi flexia combinatd a tnurchiului).

Rota{ia trunchiului:
p/.ortu f,

n tmpotriva gravitaliei forfd 5: decubit Heral, m6inile sub ceafi, gambele fixate, subiectul face o rotafie + flexie a toracelui cle o parte; se repetd de qu.t u opus[; se testeazd Marele oblic stAng * rnicul oblic drept prin rniqcare sprs (rotafia spre stdnga se face prin acliunea rnu$chilor de partea opuia;; {reapta laace flexorii qoldului sunt slabi, se sustine bazinul; partea superioarS. a toracelui trebuis si se ridice de la nivelul mesei in cursul rotafiei).

l/i
+

coQuJul, gambele fixate, sutiectul face o rotafie + flerie a toraceiui de-o repeti de parte a optrsi (daca flexorii coapsei sunt slabi, se sustine bazinul).
40

'

Impotriva greivita{iei '- fortX 4: decubit"*fte1, brafele de-a lungul

olcri^-(

p;;;";

' Impotriva gravita$iei - forld 3: decubit clorsal, brafele incnrcigate, fiecare mdni pe umi.nrl opus; se susline bazinul; subiectul fage o .t"$;;;;;il;;;

frcf,nd rotalia de partea opusd. o FSrd gravitafie for[6 l:. a+9zat brafele pe linga tnrnchi, se sustine bazinul; sr.rbiectul face rotafia tmnchiului; se r.p.iA Aiana rJagia cle partea opurJ. Fir[ gravitalie - for-t[ 1: examinatoml palpeazi mugchii subiect'l,i care incearci sd apropie, hemitoracele st6.ng de hemibazinul clrepq se repeti de partea opus[. Notd: se observd deviafia ombilicului, care este tractionat spre cadranul cel rnai putemic, dac[ existi o diferenfa de forfa intre mugchii oblici oplqi.
T

ridicl de pe planul mesei omoplatul de partea umdmlni care vine inainte; se repeta

II.2 2.2.3. Extensia trunchiulu

Amplitudinea de migcare: extensia coloanei clorsale nu poate reahzao linie

dreapt5.. Extensia coloanei lombare se face Ll$or. Factorii care limiteaz[ migc&rBi :

Tensiunea ligamenhrlui vertebral comun anterior. Tensiunea mugchilor abdominali anteriori. Contactul apofizelor spinoase intre ele. Contactr.rl marginilor articulare inferioare cu lamele vertebrale.

1.

2.

3.

Iliocostalul dorsal

4.

Lunzul
dorsal

Fixarea migclrii: 1. Contracfia Marelui fesier + muqchii ischio-gambieri. 2. Greutatea bazinului qi a membrelor inferioare.

spi

Mugchii principali: Masa comund: o ilio-costal dorsal;

spino-spinosul spatelui; sacro-lombanrl. Inenufie comund: nervii rahidieni.
@

spinosul spatelui

lungul dorsal, " o

Sacrolornbarul

Ilio-costahtl: o Origine: marginea superioard a unghiirrilor posterioare ale ultimelor

6 coaste

o Insertie:
a) marginile superioare ale unghiurilor posterioare ale primelor 6 coaste; b) apofiza transvbisd a r.erteb rei a 7 -a cervicale,
41

Lungul dorsal:

e Origine:
a) tendonul cornun al niasei comune; b) apofrzele trausverse are vertebrelor lombare: c) foifa superficiald a apon evrozel lornbare. n Inserlie: a) vifirrile apofizelor transrzerse ale ftlturor vertebrelor dorsale b) pe ultirnele 9 sau 10 coaste, intre tubercul gi *rgtiirip*t.ao,

Spino-spittosul:

origine.
dorsale.

apofi,zerespinoase prirnere 2 vertebre rornbare + urtimele 2 vertebr

Insertie. apofizele spi'oase pri'rere 4 - g veflebre dorsare. Sacro-lombsrul: " Origine: tendonul masei colnulle a) partea mijlocie creasta sacrului +; b) apofizele spinoase vertebrele lonibare +. c) a ll-a qi a l}-avertebri dorsali. +; d) ligamentul supraspinos; e) partea posterioardbuzaintemd creasta iliaca +:

f) cresta extemd
7 coa.ste,

sacru.

" lnse4ie: marginile inferioare ale unghiurilor posterioare ale

'ltimelor

6 sar

Pdtratul lombar: Nervii rahidieni D,r, Lr $i Lz ' o origi'e: riga'rentul ilio-lombar o hrsertie:

5cm pe creasta

iliaci

a) partea intemi_a margiuii i'ferioare, urtima coastd; b) varfunle apofizeloriransverse, pr-i'rele 4 vertebre lo'rbare.

MuEchii occesori:
nru$chii interspinoqi; e transversul spinos;

o rotatorii spatelui.
Extensia trunchiului:

il*ffi;,:"rlfiIl *
t1

- forf6 4,5: decubit veutral, se sustine bazinul, sublectul extinde coloana_lombard para Jii.a'l; p. pla'ul rezistenfa: sJ aplica pe 'resei; iarrea Notd: testarea extensiei gdtuiui trebuie sd se faca inaintea

* impotriva
A

gravita{iei (extensia coloanei lombare)

.i*1"#

trunchiului.

(Bxtensia'coloanei dorsale): decubit ventral, se susfine bazi'ul qi partea infurioari a toracelui, subiectul ertinde coloana clorsarf, la orizontal[; rezistenffl: pe pult?u superioari a toracel'i (se poate pung o perni sub.partea i'ferioari a toracelui daci dorim o amplit'crine maimare ; tmpotriva gravitatiei - fo4r 3 (extensia coroanei clorsate * rombare): decubit ventral, se susline bazinul, subiectul extinde coloana dorsali qi coloana lornbari pe toatd amplihrdinea de *ig.*r*.

'

pil ;li;dj

ryffirf
t-g-\
n{iii,l
F[rI gravitalie - for{[ 2: (extensia coloanei clorsale * lombare) decubit ventral, se susfine bazinul, subiechrl executd *ig*r"opi **un iiire tirnitata. o F[rr gravitalie forfd 1: decubit ventral,-examinatonrl palpeazd muqchii
e
\

ertensori spinali - prezenta gi gradul de contracfie, in timp '.---i--' ridice tnrnchiul

11.2.2.3. Bqzinttl
'

.. ,iruirrtul incearci sd

II.2.2.3, I . Ridicarea bazinului

Amplitudinea de migcare: Din ortostatism, bazinul poate fi riclicat de-o parte astfel ca picionrl atingd podeaua (acliune inversi pdtratului lomlar).

sd ng mai

l. 2.

actorii care Iimi teazdmigcarea:

Tensionarea ligamentelor spinare de partea opusd. Contachrl crestei iliace cu toracele.

+)

rrfl

Fixarea miqc[rii: contraclia muqchilor exte:isori spinali. Nlugchii principali: Pdtratu I lomb ar (acliune contrar[) : ' R[d[cinile Drz ,Lt,Lt. pm " Origine: ligarnentul ilio-lornbar + 5cnr creasta iliac6. o Inse4ie a) jumdtatea intemi, tnarginea inferioard, ulun',u

,o*i6;

b)

v-Arfurile apofizelor transverse,

primetre'

4 vertebre lombare.

Urteori, insertie suplimentard cu: n Origine: apofizele transverse, ultitnele

3-4t

vertebre lombare. Inserlie : marginea inferioari. ultima coasti' S a u o- I onrb u r u I (acfiune contrard)'

s Newii rahidieni. u Origine: tendonul cofi]Lrn al masei collllme

spi'oase veftebrele lornbare + ligamentul suPrasPinos + + c) partea posterioara buza inferioari creasta iliaci d) creasta extemi sacru. n I'serfie: r-narginile inferioare, unghiurile posterioare, ultirnele 6-7 coaste

a)parteamijlocieacresteisacrului+ , rl qi. 1. qi vertebrele a 1l-a a 12-a to

iiilp"frrele

brele externe);

" Marele oblic abdorninal

o Micul oblic abdominal ( fiune cotttrard a fibrelor exteme): u Marele dorsal (acjiune c trari daci se suslin brafele); Mu$chii abductori ai co
(de partea opus6: acfirure contrar[).

'

Ridicarea bazinului:

gravita{iei - for{[ 4,5: decubit dorsal sau ventral, pentru a-qi men]i lombar[ ?lixtensieinoderati, subiectul apucd marginile mesei rnen! toracelel (dac[ muqchii bralelor qi ai uurerilor sunt slabi' un ajutor aplicd rezistenta: toracele); subiectul trage bazinul de-o parte spre torace:

" tmpotriva

deasupra articulaliei gleznei.

.14

n impotriva gravita[iei - fodl 3: decubit dorsal, gambele intinse qi coioana lombarl in extensie moderatS- subiectul se poate line cle rnarginilc ntesei pentru aqi susfine toracele; subiectul trage bazinul spre torace; se aplicd o rezisten{[ uqoari pentm for([ (3) realizarea migcirii fera rezistenlir se noteazi (2)

.,*,r,.orrr,."r,,rr.,jil

r,,r,,r,

rr]ffiff

n impotriva gravitagiei(varianti) t- for![ ,3: in ortostatism, se susfine toracele, subiectul riclici bazinul spre torace pe toat[ amplituclinea miqc[rii.

sd tragl bazinul in sus, se poate percepe o contracli. u pdtranthti Lombar prin palpare profunda a regiunii lombare i,rb *otginea exteml a rnasei comune.

r Fdri gravita{ie - for{[ L,2: dacdsubiectul incearci

45

,e,

III BILANTUL AR.TICULAR

$I IVIUSCULAR AL MEMBRUI,UI SUPERTOR - generalitdtri

IIII.1. Anstontio urndrului

16 15

14

.7
.B
9

2 Lig.:"*i#f'E1i|*xJ,:Tifi|tl,",ar scap,rei; 4 Lig grenohutneral 5. Lig. glerrolrumeruiinf"rior; 6. Lunga po4iure a'i. tdceps; 7.M. 'rijlociu; Rotund mare; 8. Lunga porJinuc a lricepsului; 9. M. iutirlnr; 10. M. pectorai marq 11. Lig. humeral hansvers;12M. SubscapLrlar;13. l-endonul rn. Subspinor; f+.iig. glenoltttrneral superior; 15. Lig. coracohunreral; i6. Lig. acronrio.o*.oidiori; f i. f,;E. acronrioclavicular
1 Lig trapezoid;
46

n. 1.1. Articulafiile umlrului

stemut qi

Articulafia sternocravicurar' unege extremitatea -" sternald a clavicr-rlei primil cartilaj;;;;i.

cu

slperior al scapulei; 7. Capsula articulardl g. La6rul gl"noi_ Cavitatea glenoidd; 10. M. Biceps 91,.9 lcapatul"lungj; 11. Acronrionul

Articulafiile centurii scapulare 1. Lig. acromioclavicular; 2. Lig. 3. Lig. "or*lon.ro,nial; trapezoidal; 4. Lig. conoid; 5. Clavicula; 6. Lig. ironru.i

Suprafe{ele articulare:
'st?.rctfcryct crrtiailard toracold = marginea laterald a manubriului . : stemal * "r!-r orvrrrcr'r prirnul cartilaj

costal

suprafap artiailard clavictilctrit ' unghi diedru (verticala

- fac impreund un unghi"diednr deschis in uArI;

qi orizontala);

= d,oua feliqoare.articulare claviculare in

o discul articular

fibrocartilaj situat intre cele cloui suprafep articulare.

Mijloace de unire: @ capsula articulard

inteme a claviculei gi malrubriului s ligamentul sterno-clm'icular posterior rnai puternic dec6t primul;

pe marginile suprafetelor articulare; ligamentul sterno-clm'iculsr anterior- inire fegele anterioare ale erremitdtii -'

- se insereazd

stemal;

pe fala posterioard a articrilagiei;

ligamentul interclavicular -pe fafa superioard a articulatiei;

47

rUII

ligamentttl costo-claviculur.- ocupd unghir-rl fonnat cle claviculd q cartilaj costal; este foarte putentic gi, deqi icrrt, per-,1ite ridicarea clavicul planul olizontai.

a scapulohurnerald (vedere posterioar.h) . Articulafi r scapulei; 2 L!F. transr,ers superior al scapulei; Mg coracoglenoidian; 4. Capsula; 5. fuI. Supraspirios i llg 6. M, Subspinos 7. M. rotundul rnic

rticu la{icr scromiocravicu rard este o artic'ralie prani. extrem.itatea acromiall^a claviculei (fafa arriculari Tti."lare: converi) extremitatea acrorniald (fate articulal ."u."ral-fibrocartilaj de climensiuni variabile, aflat intr. ruf.ufefele
4

*lyt:_Y: *

Mijloace c{e unire: @ capsuls articulurd * ligantetttul sTonio-claviculur'- pe fap superi oardaarticllafiei

articulare

i,'i)i'\,*',ifni7

Sindesmoza coracoclaviculard Clavicula este.unitd de procesul coracoid prin ligantenttil coracoclavicttlar fonnat din dou[ por]iuni ligai'entul trapezoid + ligarne'tul conoid.

Ligamentul irapuzoii

supedoari proces coracoid qi fafa inferioarr craviculd. I'igmrentu{ conoirl- fonrid triunghiular[, inserat prin varf proces_ul coracoid + prin bazd - l6lgd matginea posterioaria claviculei, inapoia ligamentul"ii;;;;;.'
48

1rya nuroasa patrulaterd, inseratd intre fam

Aceste ligamente unosc clavicula cu procesul coracoid qi fac ca greltatea membrului superior si fie suportati in mai mare mdsurir de clavicula ilecAt de acromiou;in acelagi timp, ele limiteazi_miqcirile dintre scapuli gi clavicula. Ligamentele proprii ale scapulei sttnt dou[ formafiuni fibroase, asemdnitoare unor benzi, care se insereaz[ exclusiv pe scapul6.

Ligamentul corscoocromisl evantai fibros, triunghiular, intre vdrfrrl

acromionului qi maryinea laterald a procesului coracoid; este dispus ca o boltir care protejeaz[ capul humeral qi rnuqchii ce se insereazd pe el. I'igamentul transvers superior ul scapulei (liganrenhrl coracoidian) - trcce ca o punte peste scobitura coracoidianS., transformf,nd-o intr-un orificiu prin care trece neruul stryroscctpttl.or, rar pe deastrpra sa trece ctrlcra.scaptilctr(t Se insereaz[ pe marginile scobiturii coracoide, in partea superioard a acestora.

III.I.2. Articulafiile membrului superior liber (I) Articula{ia scapulohumerald este articulafia care unege capul humeral
qi

cavitatea glenoidi, formd.nd o articulalie sferoidd. Suprafetele articulare: capul humeral + cavitatea glenoida (ovalar[) limitatl de o spr6nceani glenoidala qi al'And in centm un tubercul glenoidal; n cadrul glenoidatl - care suplineqte disproporfia intre suprafegele articulare (cavitatea glenoidi propriu-zisir 114 din suprafaga capului humeral), cordon fi b ro caft ilagino s de fo nli p ri smati c-t ri unghi r.rlari. Mijloace de unire: @ copsulu srticr,tlard se insere azd, la periferia cavitilii glenoidale pe coh.rl humeral; inserlia nu este perfect circulard: insertia lungii porliuni biceps * intraarticulari, inserfia lungii porliuni triceps extraarficulard; este lax[, pufin rezistentir;

humerusului + capsula articulard, trece ca o punte peste $anFl intertubercular; ligamentele glenohunrerule - trei fascicule fibropse care intlresc capsula; ocupd partea antero-snperioar[ a capsulei; se intincl intre cadnrl glenoiclian qi colul anatomic al hr"rmerusului; ele limiteazi ertensia + rotafia interni + abduclia. Capsula articulard ioaci nn rol minor in mentinerea suprafefelor articulare; rolul esenlial il joaci presiunea atntosfericd + muschii periarticulori. Muqchii sunt clispuqi asemenea unui con, cu baza spre scapula qi virftrl spre humenrs (subscapulanrl, supraspinosul, rohrndul mic).

ligumentul coracohumeral - cel mai important ligament al articirlafiei; inserfii: baza * marginea extemi a procesului coracoid - hlberculul mare al

' o "

R.ap ortu

rile articulafiei scapulohumerale:

contil, nntsculo-tentlinos format: ?nainte - subscapular,inaltol - subspinos " * rotundul mic, in sus - supraspinos. fn jos - lunga poriiune triceps; a deasupro arlicttlatiei: bolta acromiocoracoidiand, acoperiti de deltoid,
49

u "

mec{icrl

- raportlri cu organele dil cavitatea arilarir;

articulafia este ,sfriihdtutc1 de tendonul bicepsului.

AbdLrclia gi anteputsia

ornoirlatului (for{6 a qi s) Abducfia qi antepulsia omoplatului (for[[ 3)

50

1II.1.3. Er-elueree

articular[

gi

muscular[

a umdrului'

principal

gtnl

Rota{ia

in sus 9i abcluc{ia

omopla-

tului:

, tmpotriva gravitafiei - for{6 4'5:

bralele flectate la 90o, in uqoari abcluclie gi coatele in extensie, subiechrl riOi* braful, Punflnd omoPlatul in abducfie; dxaminatorut oPure o rezisten{fl, aPucind antebraiul jos qi cotrrl qi impingend bralulin se noteazi miqcarea *pr*

dectrbit dorsal,

ll

,rf. utiPil; u o*oPlatului,..d: de l'

realiz6nd-o rnuqchii anteriori
toracelr-ti.

**ir,

.*. **ginea sPinald' se ridic[ l; planril toracelui, srrbstitiriia ai

" i*potriva

"rr"o;;f"!#ffi trebuie si fie in abduclie compf.ta fAra miqcare de .,PriPl"

.-; i,

gravita{iei

- i**n :1 *::::l'*::: bra!,l in sus, omopr artrl *;..tJ ;-;t ;"b t.rt'r impinge

bralele flectate la 90' 9i

(dacd'muqchii ertenson al coiului suni slabi, cotul Poate fi flectat sau se susJine antebraF'1)

FIrd grar-italie- forla 2t 90" qi aqezat, bralele flecmte la ,priiinit. Pe ma-c5. toracele n*ut, subiectul irnPinge bff.ul onePlaul in inuint.
@

Puninri

abdtrcfic.

Iryr

Fr

l gravita(ie

* fr,.F 1, l

f,

tli,

t,.3,2 , Ridila'i.ea'gmop,h|utu#

Migcdrlle

cle

ridicare qi coborAre ale omoplatului

ale trapezului,.

I \t/[,,,*,* l:":'3:'j:,ffi:':i,*:j;
/h*t r'*oi.ill"tl catposterior
Ridicarca pmoplatului (forfd 3)

l@i ,H'r ,g-;} I

| &ffi il/Lrk/T#dlffifuI llnt

{.*.!

I -.{'.{f

ffi+-" I 'A$:'ftp{ |
--

ro',

,tabirizareamiscrrii:

l.

M'qchii fle.xori ai coroanei cervicart

I :":'i.lr*[:::''"*;ffi":'?i::i'xii

;;

'o,igin,,

s2

.*t*r"r *;T[;,marginea

posrerioard

treinrii

f,W lqr y t (rifisfrwz,l pryplngu Iy | ',,l e Ramun din C3"Cr=Gi:

i
Trapezul (fibre superioare

u Origine. apofizele transl erse primele 4 vertebre cenicale: I-nser,tie: marginea spinali a omoplatului cleasupra rddacinii spinei:

"

nlr$eare.

Ridicarea omoplatului : ' impotriva gravitatiei - for-fd 4,5: agezat, brafele atdmate, subiectul riclici unedi cit mai sus, posibil rezistenfa se aplicd pe partea cea mai cle sus a omoplatului gi in jos. n trmpotriva gravitafiei - forti 3: aqezat, bralele at6rnate, subiectul ridicd umerii pe toatd amplitudinea de migcare. FIrS gravita{ie - forfd 2; decubit ventral, umerii sus$nuti de examinator qi fnrntea agezati pe masa; subiectul trage runedi spre cap pe ioata amplihrdinea de

,\,,.*^
t1

t\-td

e Fird gravitafie - for{d L: decubit ventral, examinatonrl palpeazl, fibrele superioare ale trapezului, paralel cu vertebrele cen.icale qi aproape cle insertia lor deasupra claviculei.
,1\tltll rtil ltill
+'&-h .t'4o***.-8

53

:;.a.:::--:-,,---

i'.:

III.

3, f.

"

i/ rt i

Cii u o ri7 isi

la

ii)i:

i ii i !i;

Factorii care Iimi teazdrnigcarea : 1. Tensionarea liganrentului conoid care limiteazd rotatia spre ouroplatului fap de clavicul6.

spate a

2'

Tensionarea'rarelui pectoral, nricurui pectorar qi marelui di'tat. ropr atuiui ." *

;r;;;;;,in#ro,r.

Miqcdrile de translaf,e ale ornoplatului (scapulei)

Schimbarea orientdrii omoplatului in cursul ndgcdrilor de translafie

tmnchiului.

Stabilizarea migclrii: greutatea

ES,E*',3:*;+L*jffi ilpl;.f.ffi
Adducfia omoplatului (ID

I}{ugchii principali: :TrgPeza I (pbrliun e a fi ij lo:ci e) :

" inferioari ll ryTr spinoaseigar-nenilrl cervi cal posterior, verrebra cen icati ; i ; ;;;rnele veftebre dorsale (fibrele 9],Tour.le orizontale).
I

,.' I",Tl

iDinH Origine:

+'*"i'lri Ai,,tr,C

hrse4ie: a) marginea intem[ acromion; b) buza superioarr marginea posterioar-d

'

spi'a omopraturrii.

54

Marele rornboid

apofizele spinoase a7-averteb.d cervicald + primele 5 vertebre aorrutl.origine: o Inse4ie: marginea spinala omoplat intre raddcina spinei - unghiul inferior

MuEchii accesori:

ri;r,il*{?P,P

..fu

e{i,irli;,iupecp"{{ jiinrerlpsi)

Adductia omoplatului: a' o Impotriva gravitatiei forf[ "1,5: decubit ventral, bratele in abducfie la 90"gi in rotafie externd, coatele flectate't" clrept, toraceie fixat; subiecftil ridici braful in abducfie orizontald, migcarea siirana.u-se intre',omoplat gi torace gi nu la nivelul articulafiei gleno_humerale; + n*ur*u ornoplahrlui se tealizeazd prin acgiunea parfii mijlocii "J,i".1i" ir*p*r"riti; r. ;t;;"; o rezisten{h pe uttghiul extern al omoplahrlui (nu trebyig " sa s'L uf.r. pe humerus) (daci mrigchii gleno-humerali sunt srabi, boror poate fi d's verticar pe marginea mesei). tmpotriva gravitagiei -io4d 3: decubit ventral, braful in abducfie la 90o. + rotafie extemd, cotul flectat in unghi clrept, rvrl'! v - --- -r, toiacete fixat, subiectul riclicd bratul qi aduce omoplatul in adducfie

*t

'

_s5

I
t

o FdrI gravitafie _ for{d Z: aryz_aq sprijinit pe. masi in plzife inter_ lt"ryt intre mediar'd flexie qi abdt,r1,.,'lor*.1,

<

^-i-^,orizontald + omoplatul in adducfie.-

fixaf subiectul aduce bralul in'abductie ----'..r iv

vertebrald peutru a percepe o contracfie. vvrr rr q.wrat v Notd: dacd umdml coboara.spte uas.i gi o'roplatul este in abduclie, incearcd s5 execute migcarea subiectul cre testatr posterioare are deitoidurui se contractd, dar ott.toplat*! nu este flxat, i;';dduc!ie.

portiunea mrjlocie a trapezuiui intre mdacina spinei omoplatutul gi .ol;;;;;

gravitafie _ to.iA I: aqezat sau decubit ventral, se 'palpeazi .

FlrI

'ici

i,t;;i; di

clavicular.

Factorii care Iimiteazfl miqcarea: l ' Tensionarea riga're'tuiui intercravicurar

a cartilaj

ului articular sterno-

Tcnsionarea porliunii superioare a trapezului + ridicdtorul omoplafului capitu I clavi cur ar ar sterno-cr + eid o -'rastoi dianu
rui
.

2.

56

Stabilizarea

m$cirit

I 2.

ContracSia mug*ibre.xtensori ai coloanei vertebrale. Greutatea trmchiutui-

:.:i

veftebre dorsale

ligarnentul

aponevrozd, care trece deasupra extremitdtii inteme a

'jc

Cobordrea gi adductia omoplatului:

tmpotriva gravita{iei - forti 4,5: decubit ventral, fruntea ' agezati pe masi', braful
opune vrrL'rv v o rezistent5 rr''Lrsrt'La g.e " sp.e uuBllltll extern extrn ai al omoplatur.ii, PU unghiul omoplatulttt, spre in ,u, gi in sus si flexia umdrului este limitatd, braful poate atdrna oe-a irngul meseij.
u

de evaluat intins deisupra capului; subiectul ridici br"F;i .-u; imobilizeazi omoplaflil printr-o contrac.tie forptl parfii-ffi;;;;r.
trup.^rlui;
se

afar[ (rlaci (daca

$1:',

\2/1,

este ridicat pasiv de examinaior, subiectul ?ncearcd sd ajute migcarea; se opune o rezistenf d ca in testul de mai sus.

tmpotriva gravitafiei - for{d 4,5 (rnetodd alternativ5): -" daci deltoidul este slab, bra$l

- for-td 3: clecubit ventral, fruntea aqezatdpe masd, bralul intins deasupna'oporrri, subiecrur ridica b*i;i ;;';;-;h"J mesei pe toati anrplitudinea de migcarie frr5 ca omoplahrl sI fie tias in r,trlut, ;";;;*il"ri ;;
57

impotriva gravitafiei

'riq o Fdrd gravita{ie for"{[ 1: examinatorul palpeuifibre]e porfiunii inferioare trapezului i'tre omoprai qi *rtimere veftebre do.saie.
:

f"--;:::?i;: '

fafd pe'trtt nota (3), sau pe o parre di'ampritudi'ea cle

i;,:'ul.1 3 5, Rota{ia in .iog Sf adduClia othopliitutit(,

o*oo,olu,,Tiffil:,:':tJi::ilentui'i

Factorii care limi teazd,migcar.ea: conoid care

rirni teazd,

rotafia spre ?napoi

2' 3'

Tensionarea nrarchti pectoral, micului pectoral gi marel,i dinfat. contact'l rnargi'ii spinale .u musculatura vertebrali.

"

;*"pil;t'J

Stabilizarea mi$cIrii: greu tateatrunchiului

{ugchii principali: i Mgrele r;qntboii: i

1,,*,
_

Neryul rornijbiauirri (Cs)i

ornoplat printr-o menrbrana fina.

^ se intinde de Ia spina^ ornoplatului la unghiul inferior gi care este legati

de

vertebrelordorsale 2,3,4 5. $i o Inserfie: arcada aponevrotici

" Origine:

apofizele spinoase
care

Marele

ronfioid

ligamenfului

'

Rota{ia in jgs + adductia omoplatului:

decubit ventral, braflrl in rotagie intenrd + adducfie de_a curmezigul spatelui, umerii relaxafi, subiecturl ddicd rrrqt"r gi aduce omopratur in adducfie; se opune o *ezisten{d pe'rarginea spi'ara u ;.*rrrlti"ii" gi' :"s 9i pu in afard:,
58

" tmpotr.iva gravitatiei - fortl 4,5:

o. impotriva graritessi fo4d 3: decubit ventral, brafrl in rotatie interni adducfic de-a cumreziq"""""""'ul s6ratelui- umlrii relarafi, subiectul ridic[ bra$l gi aduce omoplatul in adducFi pr toati amplitudin.n ,1, migcare (clac[ rnuqchii glenohumerali strnt slabi' se-pcu. .'puni o riqoari rezistlnli impotriva onioplatul'i
pcntnr nota (3)).

@ Fdrd gravitatie for{d 2: asezat, brafirl i' rotafie internd + add'ctie in spate, tmnchiul fiyt, exercitind o presiune inainte qi inapoi pentru u i*pi.Ji.u_it;; i'o tu1i n,',' u i.'t J i .l;il'ffi

"u;

;'d# ffi;i'. il

;ff ilffi

'il1ili:lJ

r\

>
I

.t'

v,$
\1

for{I L: examinatonrl palpeazd mugchii romboizi la unghiul format cle marginea spinald a omoplatului qi fibrele exteme ale por,tiunii inferioare a trapezului.
-_

FlrE gravitafie

trl*uiu umdrului (goniometrie) rlefinirea migcdrii: rttigcarect ctnterioarii ct tL,trtdrului

tn

axioscctpulard;

plan sagrtal tntre 0 - 180" repr:ezentfrncl miscarect compusa gtrnit r-,*u-r*ii

Por,ilin cle start: - supinalie: - bralul pe laitga co_t? ri: nihtin tn pronctlie,. l varianti: a$rzar- brdiul p,e ldn_ua trunchi in pozifie intermediari.
59

180"

{'

)-j

iI
\

cleterminare:
- planul sagital:

- de evitcrt substittt;ia prin:

chiului);

arcuirea spatelui (extensia lntn_

Cele trei are principale ale arliculafiei umirului: I - antero-posterior = abductie-adductie II - lrarsversal = fle.xie-extensie ' III - vertical = rota{ie extemd-rotafe internl

rotalia trunchiului; abducfia untdntlui. gottiometrul: - antl miEcdrii : lateral la crrticu_ lalie, chiar suh acrontion;

o o

brayul Jix paralel cu linia nte_ di o-crxi lard a trun chittlui ; brayul mobil pe linia mecriand ct hutnerttsrtrtti -

-intre0-180".

Factorii care limiteazd migcare_a: a'rplitudi'ea de r'igcare este lirnitati tensionarea stabilizarea migcrrii: contracfia mtrgchilor trapez
ligamenfu rui roru.o -gi eno-hurnerut.

de

*Tj:Jj:ffttiunea

* rnarele dinlat (marele superioard a trapezului ajuta Ia rotagia omoplaftilui in

;"r;;;ii;

6A

e o

margim wiosra + fafa superioari t/i q"1.lt[ a cfa.ylqylei; Inserlie: pe ,,\f'{ilOmU*m partea mrjlocie a fegei exteme didZgi humerale. l
Orig_inel

Deltoid
(partea ante.no

Coracobrahialul

Anlepulsia (flexia) (for[[ 3,4,5)

!

humerusului

in

opozilie cu inserlia

Flexia brafului pAni la 90o.

atArnate gi coatele u$or flectate, omoplatul fixat, subiecflrl flecteaz[ bralul la 90o, palma spre iri jos pentru a impiedica roialia extemf, cu substiflilie prin biceps brahial; se aplici o rezisten{i deisupra cotuiui, subiectul nu trebuie sd faci rotalie, adduc$ie orizontali sau

tmpotriva gravitatiei - for{[ 4r5: agezat, bra]ele

abductia brahrlui.

omoplatul fixat, subiectul flecteazibraful la 90o, palma spre in jos. @ Forf[ (2): decubit lateral, bratul sprijinit pe o plangeti netedir (sau susfinut cle examinator), cotul u$or flectat, omoplatll flxat, subiectul drice braful inainte pena la flexia de 90". Fort6 (1) gi (0): desubit dorsal, examinatorul palpeaz;it fibiele par,tii anterioare a deltoidului pe &!" *tetioarr a articulaliei umdnrlui'

"

i*potriva grayitafiei - forfd 3: aqezat,braful atirnat gi coilrl tt;or flectat,

61

it i:/fr
,\
.\t)

N,N,i

FW{$d ft, -}q

a braruru, u,,Ju :y:*r it fi ,,?-9

X"T;ffoiTJ;ld"ti:.:,H;:1"J,,::jtri? ff :tffi : :;H,.j :::ffi ;

,

'l;fil}li*#:#
io
et

ffi::,

?,:

r u.tu i (go n nt ri e) ?, :::r mdmiscdrii, o,is*,ruJ posterioard f,rt* !i _ - !;{:,rra 60";

r.u

a humerusului tn plan

s,

inapoi *::rT_,,1-Tit"ru*. *"n'jt t, pe

pozi{ia de start: - decubit ventral. corp cu ntdna rnt.y prona;ie; vanantd: agezat pe marginea

;!*{:!f' !::::

_l:1ryr @ detenninare: - planul sagital; - de evitat substitulia prin: e ridica,rea umdrult,i de pe masd , rotafih,trunchittlui

" tA'ga-t*"cr,i

fi;ffiJ#,

ffi;#ili.#

(pentru variantd) flexia @ (pentru varianti) abducfia

62

*urciffi;'

a omoplahilui;

+ rotafia in

urrru*fui,

o
-

goniomdrul:

f:::,:;'x:!wrabl : bra{ulfn

*y," e, r b : ;,w ? ;: * t r-rr*a,#,uii"; ;;:r:;;iri,li',

r,
c h i a,
su

a c r o mt i o n

'

(i\=\*
rl2 \ '-#

Retropulsia -- rnarele dorsal Co{u

bra{ul mobil pe linia medianci a humentsrilui, paralel cu axul longitttclinal al aceshtia pe fa;a taieratd n b,rip,h,i;

-tntre0-60",

Extensia bralului - bilonyore

Amplitudinea de migcare: intre 0. gi 50_60o. Factorii care limi teazd,mipcarea: 1. , Tensionarea mugchilor flexori

brafului.

humenrsului cu acromionul (in spate). 3. Tensionarea ligamentului gleno_ coraco-humeral.

2. Contactul marii hrberozitdli a

Stabilizarea

boid, micul romUoiA

1. Contracfia mugchilor marele rom_

li ;;;;:;;.'

m igcdrii :

"'

2. Greutatea t un.t ir.,t,,i

t,IvlalWitoriati;i
,,,?,Nld.#,..ul

_Y..,Sl!!i prin cipati :

* Origine:

M+SJ U"ido,gAI (e,=Cr;

Cq)

a) foig posterioarl

aponevro za, lom_

6 vertebre dorsale * lomba_ re {- vertebrple sacrate, pe "r,.6ole ligarnentele su_ praspinoase gi pe partea po*eriord creasta rlracd);

Itlt

;ffi;ili.

63

b) buza extemd.. c re asta iri acd, i', afar ama-. ei c o nllr n e ; c) p_artea posterioari ultimel e 3_4 coaste; d) (in general) cdtlvafibre de pe unghiui inferior ar ornoplaturui. in fundur cuiisei bicipitare i rx+1*: I - a humerusur,i. t', Maiele rele.rotw'ritli r;otwitdi

"

o (ci, co)i, fa[ap.osterioarl unghiul inferior omoplat. ,-9n*tly: lnse4ie: buzaintem[ a culisei bicipitale (in spatere marerui dorsal),

ie#$ijfafgluj'i-ffi

Extensia bra{ului:

deasupra cofului.

tmpotriva - fortd 4,5: decubit ventral, braful in rotatie i " + adducfie, palma 9:1T_lttiei t: iTf;;il; ;ffi;#:ffi: TJ:llij;i'l: :ll:, pe ::: l=-n;* I subiectul extinde braful toati a'rplitLrdinea
cle

*iil-*; ;;;;;';#r#;

lf{}"r'tli.?{'r.r'p;

:tLi.\11.:1.irr!

.In

:.rl'r 1.'

.,

61

plangeti netedi (sau srqimn de ermminator); oryop-latui fixat, subiectul --- - ^'^^'*-" braf*l in rotafie int'me pe toafiil amprit'dinea de ' ," "rtr"a, . a Fdrd gravitafie forfd 1: decubit ventral, examinatorul palpeazl fibrele marelui rotund pe partea inferioara a marginii axilare a omoplahrtui,-qi fil;;i;' ': marelui dorsal pulin

" Impotriva gperlgd - fo4E 3: decubir "gllrqtr bralgfe p? ^l*ee lrynchi, omoplatul fixat; subiectl rrhtp bmF pe toatd amplitudinea'dsriigrur.. ,' F[rI gravita.tie - forli- 2: decubit lateral, braful flectat'ii'.aqezat pe o

*iqdre

"'

dedesubt.

Noti: migcarea trebuie sd se efechleze mai ales la nivelul articula$ei glenohumerale; subiectul nu trebriie ,basculeze
sd

completeze amnfitudinea de migcare.

cmoplatul inainte,

inclrcila s[

Ab du cyia umdrului (goniometri e)

0o -

l80o (ceea ce reprezintd miscarea contpusd glenohtmqt'qld o pozi{ia de start:

" deJinirea migcdrii: miscarea laterald ct httmentstthti fn plan frontal tntre

axiiscapulard);

supinafie;

65

, permite eliberarea *.orniorrului;

gi rotafia extemd a braplui ipentru a

;

rotalia externd

untdrulti .pentnt

i**ir

c gottiometrul: - ctxul miscdrii : anterior fit arficulafie, fit linie cu qcr.otnionut 1usi, considerald mai s,igttrd tnd,surarea anterioarii); vananti: posterior in articulalie (de preferat

rnaximul de ntigcare); - de evitat substitulia prin: e ntiscarea laterald a trunchiului: o,rotalia tnmchittlui ; s riilicarea omoplatttltti; e flexia/extensia ttndntlui;

mdsurarea posterioard Ia fernei); braprl paralel:ctr linia mediand a trunchiului, de_a lungul trunchiului; - brayul mobil pe linia medi_ and a humennului, pei,elrl cu axul longi hdina I a I ace sluia ; intrb: 0o Igla.

tk

Abduc;ia bra{ului pfrnd Ia gF

.

bilanyare
pozipia trohitenrlui

Factorii care limiteazr migcarea:

falr de acrcmion.

stabilizarea rnigcrrii: contracfia rnugchilor trapez gi rnare dinfat; marele superioar tartea F, atrapsrutui ajuu ,"rq,t; omopraturui j.:l"H in sus, ca gi
fixarea

fru*r*flrserfie:

pg ,,V"-Lll deltoidian _ pu,tro

l*''11'

"r,i;';

fefei e.tleme a diafizei

trqlarului'(Cs): ,4,--. -!/: it --H+,r-

ineme ale
supra-splnoase.

fosei
Deltoidul (fibrele

mijlocii)

Abducfia braluhii pf,n5 Ia 90o:

/!
I I I I I t I
I I

impotriva gravita{iei - for{i 4,5: aSezat, braful atAmat in pozilie intermediari intre rotafie intem[ gi rotalie externi, cotul ugor flectat, pmoplatul fixat; subiecflrl face abducliala 90o fbr[ ca articulalia r.rmdnrlui si fie in rotalie extemd (palma orientatf, in jos pentru a impiedica rotalia extem[ cu substitu$e prin biceps brahial); se oplme o rezistenf[ deasupra arliculaliei
cohilui. A

Impotriva gravita{iei - for{[ 3: aqezat, braful in pozilie intermediari

intre rotafie intemd gi rotalie externd, cotul ugor flectat, omoplahrl fixat; subiectul face abduclia pffni la 90o flard ca articulalia umdmlui si fie in rotalie externi (palrna in jos). e Fdrd gravita{ie - for{d 2: decubit dorsal, braful pe lAngd trunchi in pozilie intermediari intre rotalia extemd gi rotalia intemi, cotll ugor flectat, omoplatul fixat deasupra acromionului; subiectul fbce abducfia pAnA la 90o frr[ ca articulalia umirului sd fie in rotafie externf,. e Fdrd gravitagie fo(n L: examinatoml palp eazd po4iunea rnij locie a deltoidului pe fata externb a ll3

:/

superioare a brafului. NotS: subiectul poatr pune braful in rotafie externd gi incearcd sd substituie bicepsul brahial in timpul abducfiei; trebuie menfinut braful in poziiie intermediard intre rotalie erlernd gi rotagis interni.
67

rrIJIJ;3..9":A

Abducyia orizonulrt o nfului (goniometrie),,..,,

definirea misdfi: migcarea humerusult.ti fntr-ttn plan orizontal pozilia de 90" flexie a unrdntni de pard Ia pozilia cre 90o cbcructie ct ttmciruhti la rrvL't''L' 'wt limita de miscare; ,Si lct
-umdnilfrectat ra g00; cleterminare: pkuntl trffitsversal, ptna ta pozi,tiaf nald: brctlul la abcltrcyie * a se evita,substitufia prin 90o; rotalia tntnchiultd goniontetrul: arul miscdrii :-if " vdrfiil nrrorrforu.ltti; * braful fix: la tncepitt, paralel ,r,"o*r',"i to,igiir,,"i"not nt hunnerusulai pe rdmdne ;; ;;;;f;'';;;;;;"oerpenctic,ilar T::f:;,';,r;rff:::,:,,r:;:!;!;:; pe variantd: br4$l fix incnrcige.azd anterior de g6t gi linie clr acromionprl op,s; in agest caz, ginionrrt*i 'mirul, urojta g0' de ra inceput, valoare care trebnie reginutd prgl, inregistrari ,.,, - bra{ul mobil pe liia mecliand a hutmentsuhti, paralel ctt ctxttl longit,dinal al ocestrtia, pe morginea superioard ct braltiltti; tntre 0o _ g0o.

* a$ezctt, brarur rotat intern

i'

Abrlucyia orizontsld a brayului

- bilanyure'

' 2.
l

Factorii care limi teazd,migcaiea:

Tensionarea fibrelor anierioTe a1e- capsutei articulare gleno-humerale. Tensionarea marelui pectoral + delt-oiluii,i

fnU.rle antirioare).

oara)

Stabilizarea mipclrii: contr:ac1ia ma_ relui romboid, micnlui romboiA gi-t ap.zr,fui (mai ales partea mijlocie purt u inferi_

* '

partea mijlocie a felei externe

a diafizei

69

Abductia orizontald

bra{ului:

lmpotriva gravita{iei - for([ 4,5: decubit ventral, braful i1 abduc]ie a+??t pe mas5, antebraful atdrnat vertical la margin.a tt rr.i, omoplatui fi,

'

subiectul face abducfie pe toatd arnplirudinea de mi

humerale qi nu intre ornoplat gi torace.

lagiei gle

subiectul face abduclie pe toatd amplitudinea de miqcare.

e Impotriva gravita{iei - for'{[ 3: decubit ventral, brafgl in abducfe a4ezat pe mas[, antebraful at6mat vertical la marginea mesei, ornoplatui

*
a-,id

fiKd i:k

l|-r*,j

v\i

aqezat, braful sus,urut qi flectat la 90o, onroplatul fixat; subiectul face abductie orizontalape toati-arnplitudinea Ar *iq.urr. o FrrI gravita_fie for{6 1: se palpeazd fibrele *ur.ulurc ale por}iunii posterioare a deltoidului pe fap posterioaid a articulafiei umirului.

Fdr[ gravitafie

fo(d 2:

IIII, l. 3: I 0o;"A:i{di'ii iiSr g i i 26n t qi I a 91

tt

nt

d,t Li !

Adducyia orizontald u umdrului (goniontetfie)

tlefinirea nttigcarea ltunterusului tntr-un plan orizontal c{e la -miscdrii: pozifia de 90" abducyie a utndrului trecdnd prin pozilia ae io" Texie a untdrrlui, tncrucisdnd trunchiul pdnd la lirnita rniscdrii; goi ale miEcirii de reverri,n iio ""ti abduc;ie orizontald nu se rndsoardl niisror:un se ntdsoard c{e la poziyia cle flexie 90" a urndntltd tncrucisdnd trtmchiul; Pltzilia de start: asezat, brafiil rotctt intern -umdntl ectat la 90"; f e determinare: -plaru.tl tt'ansversal, pdnd la ponyia fnald: brayul fntcnrciseazd tntnchiul la lintita-de miscare;
70

goniomdrul.- cri;j mi;cdrii : in vdr-fiil acromiontiltti; braptl- f.tt F*leI czt mr-fi longinrclinal'al hunterusului ,pe marginea superioard a braluhti din pziria de start; ritmdne tn aceastd pzitie pr_ pendiuilar pe tntnchi pe tot paio,r_ stil rniscdrii; variantd: braful fix incrucigeazd umdnrl, anterior de gAt gi in linie Adducfia (forfd 3) cu acromionul opus; in acest caz, goniometrul arati 90" de la inceput, valoare care trebuie relinuti pentm
o

ct

se evita srbsfru,no prfn: rotagia tnmchitilrti

inregistrare

diand a humerusttltd, paralel qr anil longitudinal al, aceshia, pe

ntarginea superioard tntre 0o - 45o.

bruptl mobil: pe linic

me_

bra{uhti,

Adducfiu orizontald a bra{ului

* bilan{are
0o - 45o

Amplitudinea de migcare: intre

Factorii care limiteazd migcarea:

2.

1.

Tensionarea muqchilor extensori ai brafului. Contachrl brafului cu tmnchiul.

Stabilizarea migcdrii: in adductia orizontal6 fo4atn, contracfia muqchiuiui marele oblic de aceeaqi parte.

a)

li3 intern[ cla-

viculd;

b) jumitate din ldrgimea felei anterioare a sternului pane la niveiul

celei cle-a 6-a sau a 7-a coaste; c) cartil4jele primelor 6 sau 7 c,oaste. e Inse4ie: buza anterioard culisa bicipitald
71

t''Mu

ri

s ch u

I I

a'c

i aJb i :,- i

elioioilt,ipart"a'ariteriodfd)1;.s

Adduc{ia orizontald a bra{ului:

toat6" amplituldinea de miqcare; se opune o rezistentd deasupra

u tmpotriva gravita{iei * fortd 4,5: decubit dorsal, brapl in abducfie 90o, subiectul face adducfia bra!'lui

articuialiei cotului.

FK}T
lh

face adducli a b rafir rui aducAndu -l l a'e rtical [. e Fdrd gravita{ie fortl 2: aqezat, braful aqezat pe masd la 90o abductie, tnurchiul fixat; subiectul i duce inainte.pe toata amplitudinea de nriqcare. llaprl Notd: se pot izol4 pane la ur anrunit punct, partea stemali gi partea claviculard rnarelui pectoral; in tlytdrile (5) rezistenfa se apfica in aiieclie opusd liniei.ds { ^(+), tracfiune a fibrelor, qi in a{ff6 p.niro partea stemald, qi in jos gi sus in afrJ {icain !!ry* partea claviculard; in testarea (3), braprl poate fi pus ?ntr-o abd"r$;,;; 90o, pentru a evalua partea slematfl gi ?ntr-o abducgie mai micr d, 90;, partea claviculari; bralul este, in acest caz, ridicat Ia verticali in di#li; evaluat.

impotriv-a Slavitafiei _- for{[ 3l decubit dorsal, braful in ' abducgie 90i sub iechrl

"r*r; ;;;* ;.]}; fib;r;;;

72

l?otu{ia externd u rtmdrului (goniometrie) a rleJiflireu miscdrii: miscarea humerusuhi tn c{irec;ie luterald, ?n itmtl anthi longihrclinctl ctl
htLmentsil.tti;

, pozi{ia de staft:

- supinafie, deatbit clorsal; - braptl abdtrc la 90o Si cohil tn afara mesei;

antebrctlttl perpendiailar pe sol. variantl (I): agezat, membrul superior sprijinit clr um[rul in abducfie 90o + cohrl flectat 90o, cn antebralul pronat paralel cu solul, pozilia finrl[: cxtiemitatea este inlr:o pozilic cle abduclie 90o + cotul flectat 90u; antebralul pi mina se migc6 spre in sds pfinii la limita migcirii variantf, (II): cdncl mobilitatea umimlui

- cottil flectctt la 90o Si mfina pronatd;

*

'

Rotafia

ariall

longitudinall
cu braful in ebductie la 90n

este limitatir pentni pozifia de star[ clasici,

sLrbiectul poate fi agezat cu bralul addus gi cotul flectat la 90';

"

nu este indicati aceasti pozilie

pentm rotafia internd la pacienfii cu abclomen voluminos (rotalie externii intre 0 - 60") tletermin&re: - plaruil transvers - de evitcrt stLbstitulia prin: a arcuirea spatehi (ut-

.\ " .rl /

Rota[ia extem[ (forf[ 3)

rff
00
! !

: .*':{

ten,via spateltLi)

a totalia tnmchitLhi unghiului ' scltimbarea la ttmdr/cot (exte nsi ct co hilui) o (pentru variantir) cobordrea * rotatia in slis a omoplatului

o notd: in clecubit dorsal, untd.nil trebile

alin ieze cu ncronlionul

su,s'linul ct.t ul.t sttport

core si-[

a goniotttetrul: '- crxttl miS'ciirii : prin axtil longitudinsl al humerus'ului, ysrin olecrctn - braful fix perpendiculqr pe sol, pcrralel at Jala lcrlerald ct trunclii;titri: goniometrul citeSte de Ia futceput 90" ;i ,\e ve line cont de nceq.s'lct fut mdsurare * l:raful mobil parctlel cu linio ntediand a antebralului, ctt an,tl l.ongifudinal ctl ctrbifttsului - tntre 0o - g0o,
Rotu{ia externd a bra{ului

- bilan;are

Amptitudinea
F

cle

Lrigcare: intre 0o - 90o.

Tensionarea pirfii anterioare a ligarnenftilui capsular coraco-humeral. Tensionarea muqchilor rotatori interni ai bra[rlui.

1.

actorii care limi teazd nrigcarea:

iigamentullui

2.

ronr boid pentru ftxarea ornoplatului,

Stabilizarea migcdrii: contraclia mugchilor trapez * marele rornboid

* nicul

r,*e,r.LJg,,ffi

llF$itjdi^edp:ijlar(.Cs,ce).,,,,

" Origine. 213 inteme ale fosei sub. splnoase.

n Inserfie: fafeta mijlocie
tuberozitdli a humerusului.

a marii

R.ota{ia extern6 a bra{ului: A

90" gi aqezat pe rnas5, antebralul atAmat vertical Ia rnarginea mesei, olrolilatul'froai

1'[

o {m{iotriva gravita{iei - forgd 4,5: decubit ventral, bra}ril in abclucfie ia

cu mana $i antebragl, dar lasand posibilitatea dc r balanseazir antebralul inainte qi in sus, qi face o rotatie externi u Utni.,i,,i ;; *"td '""""' amplituclinea de *iq.ar.; rezisienla se aplicd pe antebrag clcasgf ; tmpotriva gravitatiei - fort[ g: clecubit ventral, bratul in abducfie la 90o

t"*; .*,t.rrffi ililifi."

qi aqezat pe ntasi, antebratrii atArnat vertical la margineamesei, omoplatul fixat qi ntina contra anterioare a bralului pentrn a impieclica abclucgia (frrA u _fegei i.nu nrigcarea); subiechll balanseaztrantebralul inainte qi in sus, qi face o rotalie a brahrlui pe toat[ amplituclinea de mipcare,

r^d;;

{f
I

atdrnat la rnarginea mesei in rotafie intemd, omoplahll fixat; subiectnl face rotalia extenrd a brafului pe toatd amplihrdinea de migcare (nu trebuie ca antebrafirl s6 fie in supinafie, ceea ce ar permite o amplitudine completi de rotalie extem[). e Fhri gravita{ie - forffi L: se pbate palpa micul rotulnd pe marginea axilari a omoplatului, gi subspinosul pe corpul omoplatului sub ;

s FErd gravita(ie

forfd 2: decubit ventral, membrul superior

spin[.

Rotayia internd a urndrultri (goniontetrie)

wfigce'irii: rniscarea hunieru-milui cr xului longi fidinal sl hrnn entsuhd ;
,n tx o dejinircn

fn direclie

rnecliulci,

ti juntl
75

E pozi{is de start: * clea,tbit dorsal; * bralr,rl obdas la 90" Si cotul tn afara mesei; cotulflectat la 90o Si mdna pronatd; * antebra!.ul perpendiatlar pe sol; r,ariautS, (I): a4ezat, tnembrul superior sprijinit cu mndrul in,abduclie 90" + cotul flectat 90o, cu antebraful pronat paralel cu solul; pozitia frnald: extrernitatea este intr-o pozilie de abduciie 90" * coftil flectat 90o; antebratr.il qi mdna se miqcd spre sol p6nd la lindta miqcarii;

'

chnd mobilitatea unrS.mlui este limitat[ pcutm poziiia de start

u vaiantd QI),

Rotafia (forfd

3,4,5)

intemd Ftr^,. 'n'{titr

I
$

clasic6, sr-rbiectul poate fr .a4ezat cu biaful addus qi cotul flectal la 90'; nr,r este indica.t[ aceastd pozilie pentrLr
rotafia intemf, la pacienlii cu

abdomen voltuninos (rotafie interndirrtre 0 -

80');

determinare: planul transvers; de evitat substitulia prin: tracpiiunea tnainte a tundruhti;

rotalia tnmcltiulut; 6 jlexia frunchiuluf ; e ' schimbarea unghiultti la unrdr/

cot (extensia cottilui) ; (pentru. varianti) ridicarea + rotafia ?n jg,s a ornoplatului; @ rtoici: tn c{ecubit dorsal., ctr trmdrul qbdus la 9ao Si cotu.l flectat la 90", braful fix e,ste perpenc{ictlar pe sol, bralul mobil de-a lungul cubifisului; goniometrul va cifi }ola incept; o gottiotnetrul: axul tttiscdrii prin axul. longitt,tdinal al lnnnerusttltd, prin

olecran,'

pe ,sol gi paralet cu .faya laterald a trunchiului; gortiontetr"ttl citeste de la fnceput gA9 Si se va line cont de aceasta tn rndsurctre; bra(ul ntobil paralel cu linia mediand a anfebrafuhi; cu antl longirtalinal

* bra{al fix perpendiutlar Ao

al atbitttsuhti fntre

70o.

Aneplitudinea de rnigcane: intre 0o qi 90o (70.). F'actorii care lirniteaz6 naigcarea : 1. Tensionarea paqtii superioare a ligarnentului capsulzu. 2. Tensionarea muqchilor rotatod extemi ai braftilui.
76

Stab il izarea migcdrii:

L Greutateatrunchiului. 2. Contrac[ia muqchilor trapez, marele romboid

qi micul romboicl pentnr a

fixa ornoplatul.

e Origine:
a)
213

'

interne fosai subscapularl;

b)

213 inferioare $a"1!u1

marginii axilare a

omoplatului.

trnse4ie:

a) mica tuberozitate a humerusului; b) partea anterioar[ a capsulei articulare.

|ilffiffi Maitl'tr*sal JCi;Cz;--C.r),.,. ;"f

u Origine:
a) apohzele spinoase, ultimele 6 vertebre clorsale; b) foila posterioar[ aponewoza lombo-sacratii (fixatl pe apofizeie spinoase ultirnele 6 vertebre dorsale * vertebrele lombare * vertebrele sacrate, pe ligamentele sripraspinoase qi pe partea posterioari creas[a iliaci); rl buzat*it*e ,rruitu iliacd, in afaramasei comune; d) partea posterioar[ ultimele 3-4 coaste ; e) (in general) cdteva fibre de pe unghiul inferior al omoplatului-

Maftliiiilorial: ,;i

"

Insertie:in fundul culisei bicipitale ahumerusului'

Rota{ia iniernd a br.atului: o rmpotriva gravitatiei - fort5 4,5: clecubit ventral, braful ?n abducfie lm gffi* gt agezat pe rnas5, antebraful atd'rat vertical Ia marginra,urrri, omoplaful fi_Em mm ntdna gi antebra$l, dar lasdnd posibilitatea rt, o a.* o rotafie; subiectul balansmm*nffii a*tebralul i'apoi qi in s's, qi face o rotalie intemi a bra$rLri pe toatr amplitudilm,mm, de rniqcare; rezisten{a se olrti.a pe antebrai aeas.,pr
pumnurui.

o F'dnd ga'avita{ie fontd 2: decubit ve'tral, rnenrbrux superior at6.niat la matginea mesei in rotafe extem6, omoplatul ft;;; subiectul face'rotagia intem' a bralului pe toatd tnpiitodi,r.J o.u"ie ca *rt u*gur s6 fie in 4: tiil;;;'nr,, pro'afie, ceea ce ar pennire o arnplirudil, ;;,iilra a, rotafie inremd). o F'Erh gravitaiie Fouta se pof purpu fibrere *ur.uputarurui r -.r:, profunzimea axilei aproape cle

* for-tE 3: clecubit ventral, brapl in abducfie la g0o agezat pe masS' antebrafr'rl atamat 9l verdcal la inargiii.u oinopiatul fi:xai; subiectul balanseazr a'tebiar"l rrrp"i "r-r-;, r4w \r o rota$e rulauc tltt ui i'temd a bratului pe toatd arnplit'dinea de migcare.

Impotriva gravitatiei

- il;:

a*

inser,tia

lor.

i'

7E

Ridicltonrl scaoulei // ,Romboidul mic. / a.

,'

t'*.f.Rornboidul

: -l-'Romb

oiclLrl mare

mic

'---\FPt

tndul mare

\.r'
d\ t
U na dintre
penfru

i\=-:l
mi;c5ri-test
ptdnatul
Cea de-a doua mi$ca-

re-test pentru umdr

Fozilia de func{iune a umdmlui

idrEcatulbafuEi

79

B
Suprafef e articulare ale articula tiei co tului 1. Capsula articutard; j, Foseta coronoidd; 3. Iipicondilul medial; 4. Trohleea; 5. ganful i nternredi ar; 6. Cubitusul; 7. Foseta radi al E; (antebrahiale): I. Capsula articularl; 2. Incizura ohleard (partea olecrhniand); 3. Incizura trohlear.d (partea coronoidian[); 4. Tuberozitatea cubitusului; 5. Tuberozitatea radiusului; 6, Liganrentul inelari . Foseta capului radial

4 (nnnerale):

III.2. Bilan;ul articulur Ei musculat,ul cotului

' t'

ini.2' I ' ^Articula{iile rnemhrului superior: libe]- (XX] ^Articuna{ia cotutruffi La fonnarea articulafiei cotului participS-trei oase: hulerusul, cgbiftisul Ei teoretic, sirlescriu trei articulatii: hun**o,tHtuti iYL* l,*:a \.acest,t].iog, ro+adiali gi radio-cubital[ proxirnali. Deoarece pentru toate acestea capsul5 gi o singur-d sinovial5, m{oritatea autorilor ciescriu ia nivelul cotului o si

r*;iil-i

a:ticulagie

Fiziologic insi se descriu doud articulalii diferite, una in raport cLr migcirile de prono-supinafie qi alta in raport cu rnigcdrile de fle xie-extensie. Articticrtia radio-cubitald proximctld este o trohoidi, in raport cu miqc[rile, cle rotalie (pronafie-supinafie); artiailalict hmnero-cubitalii o trohleartroz[ qi cea htrnero.radialit o elipsoidd, miqc[rile cle flexie-extensie ale antebratLrlui \ --')realizeazi

pebra!.

'

t,'

Deoarece considerentele fi.rncfionale au prevalat fall cle cele anatomice, s-a convenit ca in articulatia cohrlui sf, se recunoasci de fapt doud articulafii:

Articulafia cotulni (vedere mediaid clreapti)

1. Burs6 seroasd; 2. Tendonul mugchiLrlui biceps;3, Tendonul mugchiulpi brahial;4. Fund de sac peLiLadial; 5. Ligament inelar; 6. Nervul cubitaliT. Mugchi triceps; 8. Fasr:iuulul pustedor al ligarnentului colateral cubital; 9. Fasciculul ' anterior al ligarnetitului colateral cubital
,t
?.

Articula{rile radioulnare
1. Ligarnentul inelar al radiusLrlui',2.IJrna;

Articulafia coftrlui (r,edere

Xaterald dreaptd

3, ProcesLrl stiloid nl ulnei; 4. Discul arii-

cular; 5. Procesul stiloid radial;6. Membrana interosoasd;7. Radius; 8. Coarda oblicir: 9. TendonLrl ntrgchiulLri biceps (scclionai)

I - Cepsula ariiculard; 2. Fascicolul anterior; 3. Fascicolul posterior; 4. Tendontrl mugchitrlui b,;eps brahial; 5. Fascicolttl posterior: 6. Tendo

r':l rirepsr:lui. A. Flunterusul; B' Radiusul;

ilc. cu,b::c-**!
81"

) arti cLrl atia humerusului cu oasele antebralu lui (hume ro -anteb rahi al a) ; 2) articulafla dintre ertrernitSlile proxirnalc ale radiusului gi cubi
l

(radio -cub ital a p roximald). Se coustat[ c5, pentru miqcarea de flexie-extensie, articrilafia hunero-cu e ste hotdrto are. Articulatia humero-radial[(el ips; oi d [) unneaz[ rni qcdrile arti

hunero-cubitale.
Sup rafetetre

articulare: s supra.fala artictilard htunero.ld - fata articulari eptfizadistal5; 6 suprafafa articulard antebrahiald = fi:tele articulare epifizele pr

radius + cubitus. ft{ijloace de unire:

articulard - se insereazd. astfel ca cei doi epiconclili r[rn6fr li pentru inserfii, musCulare, iar virful olecranului qi procesul corcnoidian sunt interiorul capsulei; '^'' liganreniul colateral cubital - pleacir cle la epicondilul medial - sprc rnedialf, epifiza proxin-rali cubitus(marginea incizurii trohleare);'este un li putemic, triunghiular, c[ruia i se descriu doui faxcicule: a) fasciculul hur
capslwl,q

)-

coronoidian b) fasciculul ligamentul colateral rsdial- pleac[ de pe fafa antero-inferioard epi lateral - dA doud fascicole divergente care trec inaintea + inapoia capului radial fixeazAla extremitatea respectivd a incizurii radiale a cubitusutui; sunt strAns legale ligamenhll inelar al .l ' Cele doui ligamente colaterale sunt foade rezistente, prin intermediul putdndu-se produce smulgeri ale epicondililor, Raporturi: fala anterioard a articulaliei - planutr profund al plicii cotului.
;

humero-olecranian;

racliusului.

'

Articula{iile radiocubitale

Radiusul gi cubitusul sunt unite intre ele prin doud articulajii trohoicle - la nivelul epifizelol proximale qi distale- gi printr-oiind*sn"to zd"Ianivilul diafizelor. Articulafiile radio-cubitale forrn eazd, o unitate ftincfional6,legathde migcarea de pronatie-supinafie.,

gol radiusul'= jurn6tatea'mediall a circuinferin]ei capului, segment de cilindnr plin; intie cele. doud suprafcile exist[ o mare dispropo4i*, ,,ipru]ugu cubitald =t/+ Oin eircumferinla radial5.{ea este completatE de ligamentul ineiar). Mijloace de unire: g:apiswla articwiaid''inpartea laterald capsula articulari a cofului, intaritA ' ; ': i de ligarnenhll colateral radial; o ligumentul inela!' - principalul mijloc de unire a oaselor;

Articula{ia radiocubitatfi pnoximalS este o articulalie trohoidS. Sup{4fg{ele arficulare: incizura radiall a cubitusului = segment de cilindru

'

B2

liSsmentul pdtraf unegte radiusul cu cubitusul; este o larnb. fibroasi patnrlaterd., onzontalS, intre marginea inferioar[ incizura radiala - foln medialir colul radial; acesl ligament este relaxat cind antebraful este in pozilie inienlecliard gi intins in pronatie sau supinalie.

Articulatia radiocubitala distall este tot o trohoid[ Supnafe{ele articulare: doud fefe articulare capul cubitusuiui - nna laterala junidtate de cilindru * alta inferioard - partea inferioard a extremitilii (htre ele fac un unghi diedru), incizura cubitali a racliusului + un fibrocartiiaj triunghirilar
(discul articular). Mijloace de unire: capsula articulsrit - se insereazi pe marginile suprafefe,lor articulare; discul artiutlsr - vArfrrl - peu scobitr,rra dintre procesul stiloid qi capul cubihrsulni; baza- pe rnarginea inferioarl a incizurii cubitale a radiusului; Fata superioara in raporl cu cubihrsul; fafa inforioari - in raport cu piramidalul; marginea anterioard posterioarir aderi la capsula articular[; acest ligament indeplinege rin triplu rol: I) completemd, suprafelele articulare; 2) le menline in contact; 3) limiteazi rniqcirile

u o

de pronafie-supinafie.
ri': lvlembrana Este o formaliune fibroasd care umple spaliul dintre cele dou[ diafize ale antebrafului. Se insereazi pe marginile interosoase ale acestor clou[ oase. ln jos coboari pAn[ ia articulafia radio-cubitali distal[, iar in sus se termind la cA1i.,'a ccntimetri sub hrberozitatea radial[. Spa[iul rfunas liber este ocupa.t ele o formafiune fibroasd numiti coarda oblicci. Membrana interosoasfl prezinti mai multe orificii pentru ramnrile vasculare care trec din regiunea anterioarl in regiunea posterioarI. Rolul acestei membrane este acela de a transmite forJele de ia extremitatea voluminoasi proximald a cubitusului citre exlremitatea volurninoas[ clista]6 a radiusului, Coarda oblicd este un fascicul fibros cu direc$e oblic[. care se inserea;d in sus pe baza procesului coronoid al cubifusuir-li, iar ?:r jos, p* iralii rmtene.,ai5" a radiusului, imediat sub tuberozitate a radi al d.

interosoasd

IIL?,2. Evaluarec r.s{uf

l-,1,:r::: -.-::' -.::. :_,

rci

a.cotul ., ul i :',II1.2,.2.1:'Flexi i-. - I _.

:.

ir

clefi.nirea rnigcdrii: miscarea mtterioard u:'tiei:rctltrlzti st;ysinrt{ in pbm s;ug'uui; pozi;in de staft: clecubit dorsal, brafii pte iiirigit tytrnchi, r,oiu{ fyttins, wtiirtct

stryinatii; o variant[: agezat, braful in pozifie uaionici: cieienlinari:;L se r"aco plnii, trn Iinrita miqcirii; pozilia finali: antebraful se" n,o::i irraurtr:i hunrcii.rsniui, ci.i .rniir.ra spre um[r, pffn[ la limita de flexie a cctului.
{}J

Flexia cotului * biceps braldal (forfa 3,4,5)

Flexia cotului - lungul supinator (humero-stiloradius) (fortfl 3.4.5)

o tleterminsre: pl.anul sagttal

s . gonionrctrul: axul migcdrii

l.ateral de articulalf e,

prin

e.

humerttsttlui; bra{ul fix paralel cu linia mediand a humentstilui, cu axul ntarginea lsterald a bra{ului bruful mobil paralel cu l.inia mediand a antebralu.lui, ct,t. aml lo al radiusului tntre Ao - 150o,

r#t

t.tui,

bitan(are.,,',.,;;,,!

A.mplitudinea de migcare: intre 0o qi 145o-150o

Facto rii care limi teazd, migcarea : 1. Contacful maselono,or,ihr ale feteloranterioare ale brafului qi Contacful apofizei coronoide cu foseta coronoidi a humenrsului.

2.

Stahilizarea nriqcd rii : 1. Greutatea brafului. 2. h4uqchii frratori ai omoplatului.

Origine:' a) porliunea scuftd

8+

- tendon plat pc vdrful apofizei

coracoide a omop

b) porliunea lungi: bureletele glenoidian. {, Inser,tie: traverseaz[ capsula arliculari, coboari in'culisa bicipitala qi se inse reazd pe partea posterioarf, a tuberozit[1ii racliusului (exp ansiune aponevrotici, co sc conftindir cll aponevrozaantebratului).

''

:,,"si!,lpinlti!^gti,l*ei.ig!i.:,,i
I

.:

, '.. .'i . ':

_' .

'

,,

,.J,,1Nsry1+1.*y !pjirit+,li,tg*) f (a$gseg)Si?nu'a$il,rlerytil$g.iflii1,:r1; "'"'Olid in* i J iitiiatitri i#iioiri i re fei anieiioiie i hume rusului.

i ..

.ajr"

"
jri.l !

Inse4ie : fafa anterioard a apofizei corono icle'

r,i

ttt n i i, i trtii i at p i ; i ,'t;,Niio,fl raoiit (Cr,Co),i ii.{

" Origine:

..,i:"r.-::';'"

'

a) 213 superioare linia supraepicondiliani a humemsului; b) zona intermuscular[ exten[ sub ganful radial. * Inse4ie: tenclon plat pe fala extemi a bazei apofizei stiloicle radius.

Flexia cotului: braful atimat 9i antebra]ul in ' tnipotriva gravita{iei - for{[ 4,5: agezat, supinafie, braprl fixat; subiectul flec&eaz|cohrl pe toatd amplitudinea de mi;care: se opLlne o rezisten{fl deasupra pumnului.

,)*ftr
\
\\
,

.\\\
t

flo'r' t a*{,,!}r

!f,

rnr

#'7

'..I-/ ./ ,J
/l

rtrii

lrr{

.{..

B5

supinafie,

cxtenla bralul fixat; subiecful frce sdalunece antebrair-rl pe mas[ pe toati euripli de miqcare a flexiei cotrlui (dac5 amplitudinea cle uriqcare este liinitatd p.ut o n extemd la nivelul articulatiei- te$ul se poate face put6ncl braful ?n rotatie iltema)-

bralll fixat, subiecrul flecteaze cotui pe toatd anrplitucliuea de rni E Fdr[ gnavita{ie - fo{E 2: decubit dorsal, bmiul ?n abductie }a 90" qi

s {rnpotriva gravita[iei - for{d 3: a;ezat, brafirl rtdrnal qi ante

o Fdrd gravitafiebicepstilui inaintea cubitusului;

donul

tr: examinatornl poate

tnusculare sunt

perceprdmr

fala anteri aard abralului. Not[: dacd subie.ctuutrfi 4 cearc[ si se serveasci de !m supinator, se va menfine bralpl in pozilie inte intlg pronalie qi supinafie; rohmdul pronator intriin acfime, antebralul va ajurge i,r pronalie. Notd: flexorii pumnului pot si se contracte pentru a ajuta flexia cotrd purnnului, ca.re vor fi astfel putemic flectate; pururul trebuie relaxat.

1II.2.2.2. Extensi a cotului

rlefinirea miEcdrii: nti1carea anterioard a antebralttlti supinat dinflexie maximd inapoi; Pozi(ia de staft: " decubit dorslal, briyut pe ldngd trunehi, cotul. flectat

" sagital,

?n

la ntaxim, tndna suptnatd; variantd: a6ezat, braful in pozitie de rnarimd flexie; detenninarea se face p6ni la lirnita migcdrii;

pozifia furali: antebralul se miqci dinaintea.

humerusului , inapoi, .n. mA-na depdrldndu-se de um[r pAnE Ja lirnita de e.ltensie a cohllui; deterfilinare: planul sctgital; o' @ goniometrul: axu! migcdrii lateral de artiailatie, htmtentsului;

Extensia cohrlui (fo4a 3,4,5)

prin

epi

B6

- braYul fix paralel ctt linia mec/ictnd a httmenrsului,,cu axr.il aceshria, pe marginecrlatercrldabrafului; i ,
ctl.

racliustilui tntre, lS0o u

- bru{ul mobit parcilel ut linia meclic,tnd a antebrctlr,lr,.i,

0o.

r,:.,

,r, nn,l'''|orgitttclincrl

II ip e r e-tt e rt s i u c ot lui
@

.:
(goni o me t ri e)

Pozilia de stsrt: stryinalie -brafitl pe ldngd lrtmclti, cottLl intins -miina stpinalci,'

, deterrninare: plctmtl sagital; u goniometrul: axtl misccirii : humcnrctiltti; I

. ..,_..: ,. . .....". --

laterctl cle ctrlictilafie,

prin

epicondilii

- axulfix parulel cit linict medisnci a huntent,suitti; - anil mobil paralel cu linia mecliqnd a antebralulrd,
-

tntre 0o - I0o.

Exie,nsi u cgtruJy$_:,billg

n lg1s .:,

Arnplitudinea de mipcare: intre l45o-160o 0o. $i

Factorii care limitedzE migcarea:

extem al articulafiei cotrlui.' Tensiona-rea rnugchilor flexori ai antebrafului.

1' Tensionarea ligamentuliii anterior, ligarnenhrlui lateral intem qi lgamentului

Contacful olecrmului cu cavitatea olecranieini,

2.

3'

humenrsului.

p* fafa

posteri,-:arf, a

2.

Stab ilizarea m igcErii : Greutatea braflrlui,

1.

contracfia'r'gchilor fixatori ai omopratul*i.

ci

Mlr$bh ii;i"riii,i

ii"tjNe-ffi i. rhdiii( d; c,).,

phl,+: r ri Ci i ri t;::
J

l
\

* Crigine:

a) lunga porfi'ne "- hrberozitatea sub-glenoidiand a ornoplatrrlui; b) vastul extem * fala posterioari humerus deas,pra qarrfurui rar{iai; c) vastul intem - fufu posterioari humerus sub gonlut radial.

r Inse4ie:

a) partea posterioard fala superioar[ olecran; b) expansiunea aponevrotic4 ce tnsofefa aponevro za antebrafului.
.: M
t1.gi

a 1BllCOIlOUl;,,J
,

:.r r : i. rlr 1' ljt';.1;';;..:r'rl

clii i, airc'c e! ti i:i i' !

n,"'*io'iiieliii dxtens'6ii,ai anteura-g*tui (cie.qigrqrsd* pq epiconcidX

87

Exteirsia

cotului:

'

n Impotriva '. gravita$ei - fori[ 4,5: decubit dorsal; bralul flectat la cotul in flexie: subiectul este fixat; er,tinde cotul pe toatir amplihrdinea de mfr
se opu11e o

rezistenf[ deasupra pumnului in planul de miqcare al antebraiulul" hnpotriva gravitaliei - forfd 3: decubit clorsal, braful flectat la cotul in flerie; subiectul este fixat; subiechrl extinde cotul pe toat[ arnplit
miqcare.

e Fdr[ gravitafie - for{d 2: decubit dorsal, braful in abduclie la 9{P rotafie extem6, cotul in flexie, braful fixat; subiectul ertinde cotul pe arnplitudinea de miqcare (daca amplitudinea rniqcS.rii este limitatl la nft articulaliei, in ceea ce privegte rotalia extemd, testul poate fi executat pundnd
in rotafie inteml). o F6rd gravita{ie - for{6 L: examinatorul poate palpa tendonul tri nivelul articulaliei cotului qi fibrele muscularc pe fala posterioard a brafului.

1II.2 .2,3. Evaluarea anteb ratutrui (pron o-supin a(i a)

S.

ongi htdinal, pornind din pozilia intermediard;

"

ii:srt"Aij;_iii t!.i{,i;;' (gdniontetne) definirea migcdrii: rotafia antebralulti Iateral tn jtn'ul andwf

8B

I
I

" poli;ia ae stur-t: osezcrt/tn orbstatism -brcrlurpe tdngd rnmchi; - cotut tumchi .fiyt'r n io;, i,i..poritiu neutrci ,rupinalie)
",:r,:!r:!:,i
in t,io,f,

..

f,rir!"i;;!;,;:;lrn:,r, .\ *rfil_p,rn

r,rd,:

Supinafia - A. veclere laterala B. veclere axialzi a antebratului

Pozifia zero (cle referinfi pentnr misnrarea prono-supinaIiei

pozi!ie
@ @

+ attebral in

e adducfict * ys16ryict externd a ttntdntlui; a miscarea brafitlui,. a schimbarect tmgltitilui la cot * angularea pumrurhd. * goniornek'ul: anil ntiscdrii : prin axul. rongihrcrinqr ctr inqintea qtbihtstiltti -n anrebrafitrtti, i;t,{t';' poritr}' i, oi"'"r,n,n -mecrru;; perpencliarlar pe sor : Jrr,,rrurusurtti, bra(r,i oroiir

pLrntrl o,;";r;orutr

antcrijarJT;i}h' "tj;r;,rturori

e.rrremihtea radiusuruiei a

(pe crjrecrict poricehi);

.,,t;i,rur,,i pe fur.

89

r-_ t''
i I

Anrplitudi'ea de migcare: supinatia (de la pozifia intemrccliara) intre 0" Ei

F

articuI aliei puutuului.

actorii care limiteazl migcar.ea: l. Tensionarea ligamenftilui anterior

ligaurentuh-ri

lateral intsm

I
I

L
i

Supina!ia antebralului

radio-ffiil'- + menrbranei interosoase. 3 Tcrsionarca mugcrriror pronat'ri ai a'tebr,atLrrui. t-

2.

Tensionarea fascicur'lui

fibrelor

inforioare

'

Stabilizarea migc{rii: greutatea bralului

.....'''..

Mugchii'iri.'ffiipau*
i F l:'px!,!, ip hi.sii-'
I

,',.Nt,1y.-,.,,.1,.,T1r1.g:ll".g,i3yig1at(p5,CeI.

e ungltle;

a) porfiunea scurtd - tenclon glat-le vdrf'l apofizei coracoicle a o'roplatului* b)porfiunea lungd - bureletele gfinoidian. Insertie: traverseazd capsula articulard, coboara in culisa bicipitala 5i ttrseteazd pe partea posterioara t'berozitafli roai..,rur,ri --'*' (expansiune apo'evrofi care se confunddcu aponcvroza zurtebra$lui).

s; e ; W!;ii 1,j!t;;u;;,";;' t

; ir',' q,
t
t'

Ne,$! ia$ia! (co)j Y

Origine: a) epicondilul humeral; b) creasta * suprafata triunghiula'd sub-sigrnoidiani a c'bitusului; c) Iigamenhrl inerar-+ rigalriontur rateral eie,i, a,ticulaiia coturui.
90

"

qi se insereazd pe fala

Supina{ia antebratului : * trnpot,'iva gravita{iei - forti 4,5: agezat, bralul atdntat, cotul flectat la 90" qi antebralul in pronalie pentm a irnpiedica rotalia la nivelul urlirului; muqchii pumnului qi degetelor relaxafi, bralul fixat; subiectul face supinafia antebrahrlui; se opunc o rezistenf[ pe fafa dorsald a extreuritirfii inferioare a radiusului qi se exercitd o contrapresiune pe fafa anterioard a cubitustilui; rezistenla se poate aplica
apucAnd fata clorsal[ a mfrinii,

frirpotriva gravitatiei - fortd 3 (incontplet 2): aqezat, braful atflrnat, cohrl flectat la 9do, antebrahrl in pronafie sustinut de exarninator;- mugchii pr-rmnului gi
degetelor relaxali, subiechrl face supinalia antebrafului pe toatii arnplittrdinea de miqcare pentm nota (3) qi pe o intinclere limitatd pentru nota (2).

$\t
l, tl
?

,4(,

e Fdr[ gravitaiie

radiald a antebralului dacd p e rcepo tenclonul b i cep sului brahial inaintea cubihrsuiui. Notf,: subiectul nu trebuie s[ facd rotalia extemd a brafului qi s[ aducd cotul inaintea toracelui atunci cf,nd antebralul este in supinafie; in tllma acestei migcdri, antebraful poate plrea in supinatie, dar amplitudinea migcfuii este linritat[; aceastd miEcare poate face ca antebragul sd se roteze in supinalie flrd a se prodtrce contractie tlrusculard.

for{d 2: se poate palpa scurlul supinator pe marginea muqchii extensori care il acoperi uu srint in activitate; se

9l

illl.f|il,j.;2t7.=6'iiaga'Eiiitbia.mttiii
i,,,

P i,;,g n a {i i1;,tr n tu:b i;a ( u I ui

(go, ni o n e

nie

)t
medial in .ftu"ul axultil

) deftnireu ntiscdrii: rotalia

Io

antebrapLlui

gi

u cli ncr I, p a r n in

d di n pozi li a i nte rm e di ar ii ;

Pronalia - vedere laterali B. r'edere arial5 a antebrafuIui

a pozilia de stori: asezal/?n orto,sfnii,sm -brnfiil pe ldngd tnmchi + cotruil

de tntnclti
supinafie) - pttntnul tn pozi{ie neutrd - se line un creion tn plica ntedio-pa variant[: pozilia iniliall = hunterus addus * cot flectat la 90o * ante pozilie intermediard; pozifia final[: antebrafr"rl rotat cu palma in jos determinsre: plamtl transvers - de evitat ntbstitttlia prin:

- cohtl flectat la 90o * antehra{u.l itt pozilie neutrd (futre

Pronatia antebraiului
92

@ t'ot:alict tnLnchiului;

* o , *
det,ie rect

rnitcarect brcttului;
.schintharect
ctngttlctrect

lmghitilti Ia cot;

scu prin ,flexia qi ntilcarect creiontil.td prin sldlsirect crltt.tcitrii ctce',sttrict,

ctbc{trcfia -v rotctlictittternd ct tmtdrulti;

lrumntilttii

, e

ptLntmlti;

uI ontebra{tiltri, goniometrtil: ctxtil nti:gciirii : prin crxul lortgitttclinctl

pe sol;

'i ttcti

nte ct ct bi tttaLhd ;

j !

,;dun;,
Pr
o

ct htrntentulti, lterpenclictior - bru(td fix paralel uL linict meclicrnd potic.ehi); - bratril rribil pn,"crlel ctt creirtmtl (pe direclia raclius*liri gi a cttbitusului pe fala

incmciqeara
0o

extre

mitatea

ante'rioarA

,tntre
rt

80o.

u{ia a nteb t a{ttl ui

- bila n{ar e
^

Amplitudinea de migcare: pronalia (clin pozitie intenlecliara) -

""

go'ri 90"

Factorii care limiteazd mi;carea: l. fenrion*ea ligamentului posterior raclio-cubital, ligamentului lateral intern
qi ligamentulu i radio -carpian posterior'

' * 2.
;

Tensionatea fibrelor inferioare membrana interosoasi' Stab il iza rea nr iqc dri i : g reutatc a bralulr-ri'

i"'R'iir;;'ti;i'n:;i;;ir 1
'';,Neiviii the,lid

Mnscfip'j$iip-4tiii

:(gr,Cr).'

'a) Origine: epitrohlee; cap[tul epitrohlean - marginea superioarir * fafa anterioari

b)caplttrlepitrohleatr_tendonulcomunalflexorilor; (intfrlne$e capitul c) capzrhrl coronoiclizur * n-rarginea intemi apofizacoronoicli

marginea eserna a felei anterioare a racliusului; cleasupra b) fibrele proftinde se fixeata p. o ,oprofula triunghiulari sigmoide a racliusului.

"

Inserlie:

a) ll4inferioara

ca'itilii

93

Ill 3. Rilan{ul

srticurqr si ntuscurar
III.3. i . Articulatiile

ur

pumnurui +i *nn,ri
f;

rn

inii

Articulatiile mernbrurui superior riher (III) - Artiutra{iile ma.inii.

Descrienr in continuare nnmai

articLrlatiile oaselor carc fomrcazd mSla propriu-zisd, aclica oasele carpului gi nretacarpului. Arficula_ tiile nrfiinii sunt unnltoarcle: I ) articulalia racliocarpiani; 2) ariiculaliile intercarpiene; 3) afiiculafiile carpometacar_
pl01le;

4) articulafiile intennetacar_
piene. Unii autori cleosebesc la acest nivel o articulafie proximali (radiocarpizur[) ,si alia ciistala, in
Arti culatia racli ocarpian

care sunt incluse toate celelalte.

I
elipsoidare rrnesre racliusul cu randut proximal al

pri' discul ar[icular

l?.::lf:"111":tr:1iii',: caq'rlui' c'bitus'l nu ia parte la lbr'rar'ea

ei. a*rt" al articulaiiei radiocubitale clistale.

*ri;il.;;;;dffi- -*,li

1
-1

,,|

*2

ntcntul dorsal al articulafiei mediocarpie.ie: . L,igaurentLrl colateral cubilal; 5. Li rlorior al articulafiei radiocubitale distale

1. l-.igarnentui posterior. al articulafiJi radiocu bitele;_2._Ligamentul colateral raclial: 3. Liga_

Articula{ia radiocarpiani (vizutd postedor, sinoviala injectatd)

Articulaf ia radiocarpiana (vlarth anteriot sinoyiala iljectata)

I- Liganenttil twletior al articulalilor racliocttbi:ab dbtale; 2. Fa_scia&tl radiocarpimt cu. Si bitrcu-pian; 3. Iigmnenttl colareirtl "r,bitrrl; 4 l"ig;;nz*rl cdileralradial,. 5. Circtri sinaiali
9-)

Suprafe{ele articulirrr
crn{.ebrctltLl

cavitatc clc t'e c - ", lie ovalard, cn axul urate tt:-*":versal fala infctioari ep,*:l distalir racliala + fafa attic'.r.:;l

carpiani * faia distali cului articular; carynl.

;"-,-

scai::fl cmiuentS. elipsoidalf, t- seurilLurar -l- piraniidal, s--'*

darizate
osoase.

prin ligamenie ir,"';-

t'J;rT
:^

in l-orlra literei ,,V"; srint coustituite diir d:n:ru, ligamentele pultnat'e fascicule: a) ligamenflil radiocarpian - se insereazi in partea xperiomd pe urargi.,:r.1, anterioarf,, suprafa,la articr-ilard radiald * procesttl stiloid radial, Siin partea inferio,-: -;t pe semilunar * piramidal * osill maro; b)ligamentul cubito-carpian - se insereaza:e mzuginea anterioard a discului arlicular * foseta dintre capr-rl cubital-procesul siil:rll cubifal, cle urde: fibrele merg cdtre oasele caqlulr-ri (semilunai- * pirarnidal + cs-Li

l: r:;;:;

Id

sei'

se

re a z 6

a p e r i t'e ri a

upra

"

te !e I o r arr i cu I arc ;

mare);

ligamentul radiocurpian dorsal - mai slab dezvoltat decit ligamenl='t palrnare; se insereazS, in partea superiocn'd pe marginea posterioari a f-e1ei i*:sr articulare radiale, iar in partea ir{:erioariipe fala posterioard a piramidalului; * Iigumentul colateral rodial al carpului - se iusereazd cu vArfil pe stilo::"u radiali * pe scafoid; , ligumentul colatersl cubitsl sl cartrtwlui - se inserlpe stiloida cubittisu--'u
+ pe oasele piramidal qi pisifonn. rticul atiile interc arpien e ^A Oasele carpului sunt agezate pe dou[ rfurdud, pe fiecare rdld se gisesc cr*r patm oase unite'intre ele prin ligamente; ?n plus, cele douf, rdnduri sunt unire intre ele. Deci, la acest nivel descriem trei gmpe de articulafii: a) articulajiile rfrndu I ui hrtii (pro.xirnal) ; b) articulaliile rdndului al doilea (distal); c) articulagiiie celor doud rfnduri de oase intre ele.

s,ur

Articulatiile rAndului intffi (proximatr): sunt articulafii

plarre.

Suprafe{ele articulare sunt intro scafoid-seniilutar qi semilunar-pirzunid:j Mijloacene de umire sunt leprezentate de doui ligaruente interosoa,se * d:dil Iignmente palmare * doud ligantente dorsale. Articulalia osului pisiform este tot o articulafie plan5, care are ins6 un nuruur n'lai mare de ligainente ce intdrcsc capsriia, dintre care dou[ sunt nrai clezvotr::, ligatnenltl pisometacctrpian * inh'e pisifonn qi baza metacarpianului + ligcrnic,'t,' pisoltamaf - intre pisifomi ;i cAriigi-rl osuirii cu cfrr'lig (osul harnat).

96

A'ticulafiile-rAndului al cloilea (clistal): trape.zul,trapezoiclul, osul ,rror. os'l c, cil^o articuleazd intre ere, roi,nan,rir.l'u'rti.urafii

:: Mijloacele

-F

t.ci

de unire sunt trei ligcrrnente inturntnru'n''rirlr"ii,scunen{e pctlntare ligctmente pos:terioctr-e sinrilare J.ror,ri" ,a,,a.,r ?ntai

plane.

ul

r6nclul clistal al carpului.

Articulatia mecliocarpiani: rurege ardul proxinial

(e,rcept6ncl

pisifonn'l)

Suprafetele articulare: existi cloui cavitigi glenoicle + cloi conclili:

futiculafiile intercarpiene, carpotnetacarpiene

gi irrtennetacarpiene (l.frarte palmar) Scaftiidut; 2. Sentiltnart'tl; J. p'ir.antirlalrl; L Pisi-fot:nni; 5. Ostl at carlig; 6t. Ostl rttarc; l. Tra

I.

n arlicul aiiile niAi ni i (clreap ta) inferioare; I Sinoviala articul:rfici mcclioeariierre; 3. Sinoviala articulafiei trapezonretacarpiene
e-c

L Sinoviala articulafiei

-S

iune

p ri

riindal proxtnal - ccaitcrte,glenoicld pirarnidal = * ssmlhlnar + fafa interna scafoid, lateral ntic conclil fonriat cle scafoicl. r --a rdnclul di'stctr - neclial concrir vok,n inos * osur mare * osur cu cArrig (acest coridil pdtnrnde iq cavitatea glenoicla r*,r,rr,;i vitute gtenoictd 1 = trapez * trapezoicl suprafafa articulari clistali se articuleazi- cu cea proximala; Iiniaarticulardare-fonrrattnui,,S,,.orizontJtrj:^-

pr;;;;ffi;i:;

- raxd., intSrita de ligarnente; . ligomentul radiql al carpului rtg#ent pntenric, in forma literei .,v,,, sihrat pe fap palmari; are c{otd.rontttri Jo*fonrnte clo :la col'l os'lui inarc, clivergent, citre scafoicl +pirarniclat; de acoroffi;;;,;;;i;'r:;,1#. .,,rul supe,ior * citre scafoid, unvl iffirlor _ c[tre trapez + trapezoid; s ligqmenl'ul posterior - slab dezvoltat qi inconstant; cle la faia posterioarr a piranriclal'lui - clotfi s,prrii,, fcrsciuile, - r;;;';cafoid,' irferior "Yvt 'vt - spre trapez * trapezoicl
A

' a

Mi3'loacele de unire: capsurd articr'trarcT

rticula{iile carpometacarpiene
articulaiia carporiretacarpiana a policehii, in eomparatie ctr
lT,

:gi"t.parat ",.r,^,,f;.?,f " rc'iarllre carporlletacarpiene are degeteror

I{L IV ;i y.

9j

Articulatia carpometacarpianI a policelui este o articulatie in

nu me qte

articulatia trapezomeh.carpianf,

Suprafe{ele articulare: fa{a articulard a trapezului (patrLrlaterf,,

tratrsversal gi convexd dinainte-inapoi) + fala articr-rlard primul mecarpian (con trausve rsal gi concavd dinainte-inapoi) I\4ijloace de unire: cupsulu articularri- se insereazd la marginea sr-ryrafelelor afiiculare

r\rticula{iile carp omc*, carpiene ale celorlalte degg

te se reali zeazd ?ntre metacampiene (lI-V) qi rdnclul disfidfi carpian; sunt afiiculalii plamm,

le ulti rnelo r p atul degete (sinovialele injectate) I . Sir rcv i ale I e n r ettr c arp ofal an gi en el or ; 2. Li gan t e nh I n t e I a c a ra
t

Arti culalii

ure ta carpofalalgiene

Suprafetele articularu baza rnetacarpianului tr scoaba realizrt1, de trapez trapezoid * osul lllare; caqlianul III osul marufi
ntetacarpianul IV

osul cu cArlig; metacm-

- osul

iart h'atrsvet's proftutd: 3. Teaca lendotntlui {le.xorului

pianul V

- osul cu c6.rlig.

Mijloace dc unire: @ cspsulq srticulard

inseratd

la limita cartilajului articular, intdriti du

ligarnente ligamentul interosos - arc fomra literei .,v"; are doud fascicole inserate fo sils pe osul mare *osul cu cArlig qi in /os corl\/ery spre extremitatea proximaliil tttefa eerrri arrr rl TTT' r^rv r,Evsarrs^rur rrr,

" ,

Iiganrcntele carpometacarpiene palmare sult patru san cinci: undl orizontal, celelalte verticale; liganrcntele carpometacarpiene tlorsale - acestea sunt mai numeroase $i mai neregulate in dispozifia lor.

,{rticula{iile intenn etacarpien e Cu. erceplia primului metacarpian, cale este indepeldent, toate celelalh metacatpiene sntrt unite intre eJe, la extremitdlile lor distale,"printr-un liga're't. Unirea extremit[{ilon"'proximale prin felele irticulare laterale alo meJlgaqrienelor sun! diartroze planifbnne. Mijloacele de unire sunt reprezentate du trei ligamente palmare * trei ligarlente dorsale * trei liganente interosoase, fiecaru
dintre ligamente aflfildu-se intre doud oase aliturate. [Jnirea extremitd{ilor distale aceste extrernitdti nLl sunt unite prin articulafii propriu-zise, ci priutr-o panglicd -fibroosd, transversalf, intre ,,-,.tol* pianrrl II qi V; aceast[ panglica se riumeqte ligarnetrtttl transvers proJi*td ail m e t a a rpu I ui (v e zi arti cu I afi i e rnetacarpo fal angi ene).
c:
1

98

Articulatiile degetelor
Falangele srtnt unite intre ele prin articulalii.interfalangiene. prirnele falange {brmeazd articLrlatii qi cu metacarpienele, articutaliit. u-'.t..n;r;Llil;;;;: '*^*"t'

fi:i:"f[X:

---i-^(pufin adf,nci) ale bazelor falalgclor proximale Mijloace de unire: capwlu articurctrri - ,negte e.rtremitatile oaseror; ., - fomrafiuni fibrocartilaginoase ctense, putemice, yLrLwrrtrvv, pe P9 ^r'j,!::'::::u^':,!:,'::!:,r'e se insereazd mai rax pe rneracarpiene qi mai strans pe

'{rticul atiile ln etac arp ofal an gien e su nt articul a}ii cle tip el ipsoicl. . St'Irafefele- articulare: capetele rotunjite ale metaca,pi.nrro, -F cavitdtile

?l1i^1i:Iiiulor;

tenctoanelor flexoritor, q*tT .a /r ) cul aratornistii F.:Y::, francezi i:T:.:::iv{3 le numesc ,.fibrocattilaje ie rndrirei sau .,fibrocartilaje glenoidiene,,;

mocl?fl

primi

v^u yrvtLur\-t

clt

t:,':;i;

Articulafia rnetacarpofalangianl (cleschisii prin fa{a dorsali) 1,1'. Liganrcnhtl colaterttl radial; 2,2,_
Ligtt-menhtl colttteral

,A.rlicula! ia me tacarpofalangiand
a
1.

policelui drept (articulafia

antcri-oard a cap.sulei; A. Capiil ntetacarpiaufii; B. prinn folangit

c

cilhitol; j. partza

or e. s pu nzdtoare c apt fu

trc I ac a r p iot t

descliisd dorsal) Capil nretacarpiatului; 2. Sesantoi_ &il lateral; 3. &tltntfala articulard a fa-langei; 4. Se.sannidtil rnedia

ligarnentele colaterule - in elantai- c,ite doud pentru fiecare artic,latie (agezate raclial gi cubital pc laturile acesteia,): se inseri: pianLrlui respectiv se rdsfi rd. - clistur iuberozitdiile nrarginale aie falangelor.;

proxinttl:;;,il;ffi;:
99

fortttertiurti puternice, au rol in conducerea niiqcdr-ilor cle flexie-extensie (o tie: Ia articr"rlatia metacarpofalangiani a policelui, f iblcle anterioarc ale lor colatcrale sc insereazi pe oasele seszunoidc); liganrentul ntetucarpian transvers ltrofund - panglicd pe fala palmm la utetacarpianul la V, trece inaintea aiticulatiilor metacaipofaiungierum spaliilor iuterosoase; fuzioneazi, cu tendoanele flexodlor + capsLlla + li paltrrare; este liber in spafiile interarticulare; rcprezint[ o legdturi c11 ap palmari gi cu fascia dorsald a mdinii.

II

Articulatiile interfalangiene. Cu excepfia policelui, fiecare deget arc, articulafii, ulta proxiniali qi una distalS. Toate articulatiile sunt alcf,tuitq,
acelaqi tip:
,t

sr-urt

articulalii trohleene. ginglynie.

'Sup rafe{ele articu Iare: slrPr4fcrya proximal(t extretnitatea distala a primei a celei de-or falange; este o trohlee cu doud depresiuni laterale pentru inserliile ligarnentam

s s

stiprafolo distald - extremitafile proximale ale falzurgei II gi III; creasti zurtero-posterioari (corespunzdtoare trohleei ) qi doui mici cavite.h"turF tuberozit[ti pentru inserfii ligamentare

Mijloace de unire: ' capsnld urticulard;

o Lul liganrcnt palttarl o doud liganrcnte colaterrle

cu aceeaqi dispozilie ca la

ii e ta ca rltr-r fal angi enr+,

III;3 .Z Evalu area pumnu lui

ittt,i z i Ftexia'pu"inui,il',i
Flexi ct pu nm u lui (goni ont et ri e)

miscdrii: r'niscat'ea ntdinii fit sens volctr, tn plan scrgital; poziliu de start: cotul flectaf -antebrall1| + ptfinnul in pozilie nm clegelele ,sunt uSor extinse/relexate penlnt a elinrinct-eroorecr po-sibi|d priw tenoclezic; tencloanele exlensorulti degetelor stutt prect scu1"te petttru a flexia punmuluf gi flexia clegefelor pe tocttd crmplintdinea de nriscire,. * pozilia finald: rndna se miscd fnaintea felei volat)e a intebra{ttpi. lfntila de miscare; @ detenfliilare:
defr.nirea

a goniottrctrul: - axal ntiscdrii :

att

plcrnul sagital;

cdeasupra dorsultti

pttmnulti, trt linie ctt cel

de-an

ntetacarpian;
100

vanauti.: deasLrpra apcfizei stiloide a radiusLrlui, pumu Lrl Li i I a n i aflatd pe marginea vel u I tabaclie reiln laterald a otourl.. ;

Flexia punurului (flexia patmara) (forfd 3,4,5)

t^.._.;.hra{utWiupt longitttclinaiaIiactius.trItri'.",ePldor,s.alcnc,nul
,,r

c,r,it;:i:i r,i:'lx*ll;:::jry:;,y;:,!,ou;..,n0,,ii,

paratet a, crxt,t tongih,ctinc,r

7 Bnrlioraclialul

Rohrnclul pronator Flexonrl cubital al carpului (cubitalul anterior)

Flexorul raclial al carpului

Pahnanrl mzue Flexorul cLrbital --al carpului Flexonrl superficial al iile"xonrl -:, profiurd Flexorul lung -al policelui - * Abcluctonrlhlng al policelui

*Palrnarul lung

Es

Fq

*Fitratul pronator

i0I

I I

pumuului
.n--'ir'r'.".._'.':.

Factolii care limiteazd migcarea: tensionalea ligamentului postcrior

:

roJffii

Stab ilizarea mi
. .

gclrii: greutatea brafulLri

.; l.

ilVlugchll pnncrpalr: i i'iVlal:ele palmal,: I

i
6"r,

N[iilli'iiidiJ i fii c?) .i u Origine: epitrohleea humerusr-rltti priutr-r"in tettdon col1llll1 CLI
=(

r-nuqchffi

cpitroleeni. o luserlie:

a) fa{a anterioarir baza uretacarpiariului a1-2-lea U) expansiunelabazametacarpianului bl-3-leail C{i b ithltil : airteri 6ii :;f :f "':-ii-l;:.:'.1,J":r*ri/:i-i*i'11+r;{rli:'4i'{vrnr:!"1 ie:rNelfi.rL cubital (Cr',Dr), f
.

Origirre: a) epitrohleea humerali prin tendonul coullul (capltul humeral);

marginea intem[ olecran cubitusului (cap[tul cubital) ;

b)

+ 213 superioare ale marginii posterioare u

a) pisifonn; b) extensie pe osul cu cd.rlig + la baza metacarpiauului al 5-lea.

t zrrl

"

Inserfie:

, X[ttschi flccesor: ti-,,

;

f,3

,.micul Palmar-' '' i

.i,.-ri,. :.r..'i. ..' "o.,1::,,1.,,-i. ::.."ir.:i.:

Flexia pumnului: Impotriva gravita{iei

agezat, antebralul in supinatie aqezat pe masd, muqchii policelui gi degetelom rela:iati, antebrarhll fixat; subiectul flecteazi punurul pentru evalLnrea tnarehafr'

- for{i 4,5:

palmar, se opune o rezisten{I la baza metacarpianului al2-le4 in sensul de extensiu + devialie a cubiflisnlui; pentru evaluarea cubftahthti anterior, se oplne o rezistenti Iabazantetacatpianului al 5-lea in sensul de extensie + deviatie a radiusulgi,

supinalie aqezat pe masd, rnuqchii potricelui gi degetelor relaxati, antebralul fixat; subiechrl flecteazi pumriul cu devialie radial[ sau deviafre cubitali.

'

trnpotriva gravita{iei

- for{fr 3: aqezat, antebraprl in

t02

ntatginea sa intern5., mugchii policelui qi clegetelor relaxafi, antebraigl n"at; strbiectLrl flecteazf, pumnul, frcand sd aluuece m6na pe masd; mugchii uoi n notali
?n

" Fdrd gravitalie - for{I 2: agezaL, antebratLrl sr-istinut qi mfi1a agezat6 pe

care s-a produs

flnctie de devialia

/r
Nx_.,j

for'{n 1: examinatonrl palpeazi tendonr.rl ntarehti pctlmcu. pe fala ;urtero-e.ltemd a ptrntnului gi tend ontil cttbitcrhtlui ctnterior pe fala sa anteiointem5..

u Fdrfi gravitatie I{otd:

clegetele nu trebuie si se rohrnjeasc[, inainte sau rezistentei, pentm a evita substitutia prin flexorii clegetelor.

in timpul opunerii

stort: - cotulflectat;

definire.u mi;ccirii: ntiscctrect ntdinii tn s'en,r dor,s'ctl, tn plctn sctgitcrl: poziyia de ,l

;

'

- clegetele trebuie sh fie ugorflectate/relaxate pentnr a elirnina eroarea care poate ap[rea clatoritd tendoanelor flexorului clegetelor ptea scurte pentni a pennite hiperextensia punrnului gi flexia degetelor pe toatd amplituclinea cle rniqcare,
:''
pozi{ia migcare;

- crntebrapil + pumnil fn pozifie netird;

finaki:

mdna se nrigcd spre fafa dorsali a antebrafirlui, pdnft la limita

I

ct

o goniontetrul: axtil tttiscdrii : pe

-fala anteriocrrd a puntmiltd (tn linie ctt cel de-al 3 -les ntetct cctrp ian) ;
Extensia punnului (forfii 3,4,5)

cleterminare: plamtl sagital;

?00

0': t

0:i

variairt5: deasupra apofizci -.dicide a radiusr-rlui - ltru{ul .fi* pn iniiloati -{eiei cinlerioctre ct crn{ebrcr!u/tti, pcrrctlel ctt e.-ti:ttttl I o n gi ludi nctl o I rs c{ iu,stitti : l:ru(ul mobil pe niiloculfetei polrnare a tttdirtii, parcrlel cu crxril lo1gi1rc.{inr;.' ,:il celtri cle-al 2-lea ntetacarpiait ?ntre 0. - 70o.

Amplitudinea de nrigcare: exlensia primnului

pumnnlui.

laJ}". Factorii cal'e limiteazd migcarea: teusionarea ligapreltulgi anterior \

Stabilizarea migcdrii: greutatea bratului.
,Mu qghii pi i11cip,ati r, P1i1ttu I i, o clia t j; :,:'.
",;,

cle Ia

linia rnecliarl - de ia

is

u-e lilid iii'i

Cc,

c, )

-Extensonrl ulnar al carpului

" Origine: a) I13 inferioard. creasta suFraiepicondilianf, a humenrsului; b) unele fibre de la tendonul mun al uiuqchilor epicondilieni.
nretacarpianului al Z-lea.
c**,-

I ungul extensor
mdial al carpului
Scurtul extensor radial al carpului
Exlensorul contul al degetelor

'

Inse4ie: fafa posterioard

foazm

:;l

f&i aoii e'a r;:a'ct i 0 l : i

Erlensonrl propriu al

r'rb*ulruni;i'tcr,e;).
Origine:

.,

a)

epicondilul hunrerusului

prim,

Tilrapriu al

Erlensoml

-Exlensorul lung al policelui

tendonul conlull; b) ligaurenturl lateral extem al arti_ culaliei cotului. hrserfie: fala posterioard apo-fiza stiloida al-3 -lea metacaryrian.

"

e Origine: a) epicondilul humerusului pri' tendo'ui comurial e.rte'sorilor; b) apo*evroza lnarginii posterioare a cubitusului. * Inserfre: tuberculul intem baza metacarpianului a.l S-lea.

104

Extensia purnnului: e Impot.iva gravitatiei

fi-j;;";,.,biect,l face 'rLrqchii extetrsia puntntrlui; pentnr eval,,irea primtlti si certri c{e-'nl a"itra ;uclialse oplrne o rezisten{i pe fala dorsali a metacarpianulu i al2-leagi al 3-lca, in se'sul flexiei + dcvialici cubitus'lui; pentm eval'ar_ei cthitsltiltLi p.ost.er.it)i.sc op,uc o r.ezistentd pc fala dorsaid a metacarpianului al 5{ea in sensul fle xiei - A_ri.ii.i racliusului.

tnasi''

policelui qi degetelor relarafi, antebraprl

- fortr 4,5: aqezat, aliebraf'li' pro'alic arsezat pe

antebraflrl susfinut, m6.na aqezatd pe marginea sa intemd, antebrahrl fixat; subiectul extincle p,r*ir,,i,'g.ana si alunece cle n'isco,"f u,uq.t'ii rirncrie cre ;'#il,iJ#l#rg*:nrpritucrinea

Impotriva gravitafiei - forf5 3: agezat, antlbraflr m,qchii policelui qi clegetelor reta*agi, 'antebra,rurl !n pronalie agezat pe fixit; subiectul face extensia puni*rlui c' deviafi. .,.ibitola sar.r cLr aluiuli. radiala. e Frri gravita{ie forti 2: asezat,

' rnasi'

;";;l';;;li i'

,r\b
\

J,.-

o F dr6 ge.avita{ie fort6 1: se pot palpa tencloanele extensorilor p'-rmnului p3 punrnului in prelungirea metacarpienelor , .fala postcro_extenri a al z_rca $l at J_tea, qi pe fafa postero_ nterni deasupra

;:X.lj],llp

metacarpianului ul S-t.o. Noth: nu trebuie s[ lisim clegetele si se ce se opune o rezistenta, pentm

"

inti'da, i'ai'tea cxtensiei pLrmnuf ,. .r,iro il;;;;;l#irin extensoriii

I0-5

A
Abcluciia-aclcluclia punurului : A. Adduc{ia; B. Abduciia

t:i1!i1i|tiidilifdi4!1t*n|uitryuJa,i@911yior7t9!r!,il:,:,,,i

defirtirea nriqcdrii: miS:ccu'cct.nrdinii sJ)re tnctrgiuect racliclii, in plan f'ontal: poz.ilict de start: -cmtebraftil pronctt"-pt,mrutf tn pozi!.ie netttid -Jitnvolarfifil "_ n antebralului + palma sprijinite trte rnasd -degetele rela.rate;

pozilia finala: mAna se urigcd astfel pina la linrita posibilS a rnigc[rii;

6

va,

policele sd se aproiiie cle radiiis

detewnin ar e: pl a nul f,ontal ; a se evita substitttlia prin;

extensict puttutuIui

106

i,,!i,i.',iifftr;|^r\,. n ,i,nr,,,,,t:.rj?.it|,',:tn tinil

clxttl nii;cririi : clor'atd ct ytuntnztltri certrat tn _pu faya ,,, ,1i", a{_r/i'_irr,-)','u"i,r'r,O,llii 91r" bratulJix pe rttijlocul.feyei drtrsale ct antebrafitlui;
I

I cubiria I ^. I a malrul
I

I Inclinatia

Inclina!ia
raclial5 a

malnit
|
?r.

- broyul^ntobil pe -- tntre 0o - 20o.

antl tnetcrcargtiantilui

ctl_3_lea;

.!r

' ' volctrii

dert'nirea miEcdrii: rniscctrecr miiinii spre htorginea cubitalit, fn plan,frontal; poaiyiu cle start: crntebrcrft.tl proriat pumnttl fn pozrlie neutrii -jrt,getele r, .fofct o,,r, rel.axcrte;

r,n,oU

poaiyiu J,inuftV: m6na se miqcd asifel ca clegetul nric s6 cubitus pfrna Ia limita posibila a nrigcirii: a t[eterntinnra:

se

apropie

cle

107

- planu,lft.ontal;
-- ct ,s'e evitct substitttfra

a extensia pumtttthd; r -flexict 1rumrutltd; , gotti.otttetrul: - axul miqc[rii : pe faia clorsalf, a puttttiulr-ri
Co

prin:

centrat

in niijlocul carpului,

im

linie cu baza celui de-al 3-lea ntetacarpian

eficientul furicf io nal de mobilitate al punlului (dupit Ch. Roclter)
75 85

8s 8o

FLEX

EXT

- bra{ulfix pe ntiilocul felei dorsal.e a antehralului - brayul mobil pe axul metaccrrpianului al 3-lea
-tntre
0o - 30o.

III.3.3. Evaluarea rnfiinii

Flexia articula{iilor metacarpo-falalgrene

Extensia actir'5 a arlicula{iilor

ruret ac arp o -fa l zurgie

ne

108

flexorului --"Tecile comult

al clegetelor

*-7r-Lurnbricalii

Adcluctonrl policelui
Abclucto nrl degehrlui rnic
:d

a--/ -\

Flexoml clegetllui mic

Opozanhrl degehrlui
Rarnura profund:ij a nervului cubital Teaca pahnarii

N <:7 ==-.'; -z-

.'tt

_34-'.:

<

_Ranrura nervLrlui meclian 3entry mugchii policelui -. Scurtrrl flexor al policelui

il abductor al

- - -Opozaltul policelui

T eacatenclonului

comun[ a flexorilor s irper ficial gi profu ncl

-lflexor

lungului

aI

policelui

@ursa radialh)

MuEchii ctccesofi: o scurtul flexor al auriculan-rlui; flexoml comun superficial al degetelor; u flexoml comun proftrncl al degeGlor.

'

Flexi a arti

cu

rafiil o r

etacarp ofar an giene

atre

cregeteror;

* tmpotriva gravitafiei * forf6 4,5:

agezat, mani sprijiniti Pe f,a!a..sa clorsali, metacarpi*n.t. fixate; subiectul flecteazi degetele la nivelul articulagiilo. mriffiofr,tongi.rre, pistrfuicl e.rtensie articulaliile interfalangie'e; se opune o rezistentr rcL'LcL a'terioari ----'-"r" pe crrturrui rv fala a prim*lui fdnd de falange. Nlotd: se poate testa separat fiecare dege! dacd lLrnibricalii nu sunt do forfa egal6. Impotriva gravita{iei _ for.t5 3 (inconplet Z): agezat' nrf,nl susfitttttd, nietrya_+ienele fixate; subiechrl flecteaz[ degetele la toati anrplitudinea cle ntigcare la nivelul articuraiilor pistt.Ancl irt exlensie articulafiile interflalzurgiene; muir.irr metacarpofalangiene, executi nrigcarea pe toat;i amplit,clinea de mi;care pent*t nota f:) Ei pe ampl*tJi"r limitat.ipei:tnr nota (2)

i'

'

lll

I a. b4d,l*-

p 'o

r]e -',[ 'q,;!

9F

aE

-qo4s*u

:*'::--i'

.J

Fort[ (1) ti (0): se poate ' cepe contractia

lunrbricalilor
a

.. r

,.

r.,rl,lrrr,'arh{il!{'l ltJ ri!i&

;. r . .

;r'i:ti{ ri}..t.r fp i.,rj;r.1 tirr.i{fi,,t

NotS: in toate testele, adesea ateta timp cit nu au aeeea$i forfi.

se

u$or pe fafa palmar6 priurele falangs timp ce subiectul incearc[ si fles& articulaf iile metacallrofalangi ene . Notd: nu trebuie ca flexorul superfrcial * flexorul cornun profund substituie lunbricalii in flexii deserd aceqti muqchi trebuie relaxati cet nrult posibil qi migcarea trebuie lin in articulatia metacaqrofalangiand. preferi sd se evalueze fiecare deget sr

III

3.3. 1 .2 Flexia interfalangienelor degetelor

II-V

Flexia articula[iilor interfalangiene

l12

Fleriu interfaluttgienelor
(goniomctrie)

elegetelor II:{V

p,oxiinie. in plan sigital (flexia in articu-lalia

intcr falangian[ Pro xirnal[)
;

defmireu miscdrii: ' a faliinget rniqcarea falangei iniitocii spre fa[a volarir
spre -falo volard.a - tniscctect,fclangai clistctle (flexict in artictila'

tn pim sagttal -fclangei miilocii, yi a in t e rfcrlcutgi cmd di s talit)' a pozi(ia de sturt': * cotulflectctt;

- ctntebrctfiil' Pronat;

pttnmttl

ti

pozilie netttr(t/tn tryoarit hiper-

Convergenfa degetelor

extensie; cle evcthnt (pritximaldldistald) extins(t' interfctlangianit articttlcrlict -

pozi(iafinulii: se ;;i;;;;-'i'nin,'fnt n, giu n ii p r oxi m a t :' f!t',Y o l:' . :: !:::::st' mijlocii :,' apropie clefayct viara i "ftyisti.p','i:':',",!on!-'::'.',:'::,::':,' ']"i,lii,',,riii'i,,',:iaii'i'iitr"' ttislatn: f?ry yot':'r',.': f':i^::t:,' !:,:::':,,:,:

o --

;:':

oo,ou,o")i*inpo''iok*'i; i;iyn[u'^milryii
cr ti
ct

1*: a ::':l:::':,' complet(t tn -,':^'::,::: permite ntiscarea ',i!,ii,li,i,',i,";;i;'p;;rl;i;:;;,;, .fleciam pinrrtt ":f:#:':!';; a nt rfaktngi and cli aI d' r i il
1i
i

e cletetmitture: Plctmtl sctgital; de n goniontetrtil: crxul ntiscitrii = cleastryra felei clorsal'e a artiailaliei

te

ge t ; t (p ioxtnt at d kti s t ald) p ent n t -fi e co r e d e - bragulfux: proximcl,e (artiailalict cleasttprcr rniiloctLlti ,felei clorsctle c1 falangei oxi rtr a I it) d e ge tttl' d e ev ah crt ; t n t e t' fcl an gi ctnft p r o fakmgei ntiilocii (cirtiailctfi.ct cleasrtprct miilouthti felei
s t ct

nt e r fcilct

gt ctnd cl i s t al (t) d e ge

ttil d e ev ahta t :

lorsale

de interfcilangiand proximald) degehil

in
te

* hraPil mobil: ct .faktngei tniilocii (artiuilalia clecrsttprct mfiloultti felei clorsale '
-

evahnt; r i , -: ):^+.,t, distctle (artiuilalia n cleasuprct rniiloctLltti fepei dorsale a -fctictngei

cm

al(t) cle ge tt tl d e ev ahta t : deget; aceastd metodd esle mat variantir: pe rnarginea laterall a fiecimi precisir cflnd articufapilJ sunt mirite de .,-;^);nli cantcrchrl nnntrrntl complet ctt tmpiecricd Notri: crctcd ungrtict cregeturtti de testctt tn-Iaterul: se ntodifc(t pazi4a braplui mobil
rfcilct n gt

ir

cl i s t

volum'

gonto,;;trul,

* tntre 0. _ l}ilo p,rnrr,,tr,lia interfalangiand proximald); * ttttre 0o - g0o (articulalia inter-falangio'nd distal()'

113

Flexia at'ticulo{iilor interfrtluttgiene proxintule Ei distale ule clegetelor. bilsntere

.Arn;rlitudinea cle rni gcare : u in afiiculafiile inter'fulangiene proximale hrtre 0 o-1 20o;

Flexorul radial al carpului

Palrnarul rnare

n iu articulaliile interfalangienm distale intie 0o-80o. Factorii care trimiteazd ntigce_

tendoa_ nelor extensorului comun al clegetelon (1igamentr.rl inelar dorsal al carpului1.

rea: tensionarea expansinnii

Stabilizarea migclrii:

Flexorul cubitatr a1 carpului

*Flexorul superficial

cliilor extensori ai pumnului pentru

inqliedica fl exia acestuia.

1. GreutateabrafulLri. Z. Acliunea sinergicf, a nlug_

a

al degetelor Flexonil proftind al degetelor

_ _Flexorul lung al policelui

Flexia articulatiilor inter.falangiene proxirnale ale degetelor Mugchi principal Flexorul

contun superJiciaI: Ncruul median (Cz,Cs,Dr). u Origine:

*.

__

Aliductoml lrurg al policelui

'

a) epitrohleea hunerald prin . tendonr.rl

comun al flerorilor (cap6tuI
altofrzacoronoidd c'bitus (capdt,i cubital); t6nd A insertia rotr,urdului *^* (capdtul /^^-^x+--1 ---,i' i\ pronator radial). Inserfie: a) tendoanele superficiale nredius gi inelar (pe marginile falangei a Z_a); b) tendomele profuncle pe nrarginile falalgei a2-ainclex gi inelar.

b)

FF i'ter'd

humeral);

'

Fiexia articunatiiior interfalangiene proximale

superfi cial al degetelor)

atre

degetelor (flexomi comun

o Impotriva gravitafiei fo(a 4,.5: agezat, n

f:ty: e't"a,a ljfltllui u oua

o

ro

mdna spnjinita pe fafa sa clorsali" qi degetele ?n **t*nrir, prima iatanga a degehrtui fixatd; sLrbiechrl
a

"'g

ii ie

;;;;

;',-,

ffi ffi ;fr ffi *ffi :'::::*1il?#:l

5*/ l*

It4

f,

)r^rritati pentnr nota (2).

subiectul flecteazd prima rgd pe toata arnplitudinea de miqcare pentnr nota (3) ii pe o arnplitucline

Impotriva gravitatiei

- forti 3 (incomplet 2):

F'trexiaarticulaiiilorinterfalangieneclistalealeclegetetror MuqchiprincipaI^FleroruIcomunproJuncI: o Nenul cubital (Cs,Dr)

o Origine:
a)314 superioare ale felei anterc-inteme a c'bitusul,i; b) aponevroza celor 3 /4 sLrperioare ale marginiiposterioare a clbit,sului; c) fala intern[ e Inserlie'.bazaultirnelor falange ale celor 4 clegete (tencloarlele le perfo reazd pe cele ale flexorului comnn superficial).

apofizacoronoicld

profund al degetelor)

Flexia articulatiilor interfalangiene distale ale degetelor (flexoml comun

limitata pentru nota (2). e Ff,r6 gravitalie palrnar[ falzurga a2-a.

impotriva gravita{iei - forfe 3"$ncoryrplct 2): sgbiectul flecteaz[ a 3-a falangd pe toat[ amplihrdinea de nriqcare pentiu noia 1:; $i pe o arnplit*dine

- for$d 4,5: aqezat, rndna spnjinita pe fafa sa dorsala, palrna in sus gi degetele in erlensie az-afalanga a degetulJi dratfl subiectul , -'* flecteazi :'--"-"*' a treia fi]angi gi se opu're o rezistenf r pe fap acestei alung.
fahraral

o irnpotriva gravitatiei

"

- fol'td 1: se poate palpa flexonrl comrn proftrnd pe fafa J ##;: ,;

evaluatea a.riiculatii tor interfalangiene proximale, toate articulatiile clegetelor vor fi fleltate pentru a ldsa flexoml ."o*un profiurd re obiine relaxare ar[tdnd subiechllui unc]e are loc, pas cLl pas, contracfia flexonrlui comun superficial gi ficAnd sd se mobilizeze pasiv articulalia cle rnai multe ori inainte de a-i permite contracfia activd.

Not[: in

III.3.3.2. Exten,sict
\II
.3,3 .2.1, Extens

cle getelor

ale clegetelor

II-V

ia arti cu I aiiilor'retacarp ofalang

'

ie

ne

Iliperesctensia
nX-nV ftoniontetrie)

metacarpofolangiene

ale

degetelor
'ii3:-:-""j,.'.
rO_.. d Wd6@ -

rlefi.ni,ea miEcdrii: miscareo dorsald a clegetuhti, fn ctrtiuilafia metacorpofalangiand, tn plan sagital; poaiyia tle stsrt: * ptLmmtl tn pozilie iteutrdl$oard.flexie: - articulnlict metucctrpofalangiand in pozilie neutrii;

cle

la 0" la 90.
11s

-- articul.ct
o

111allll1

pozilia .finuld. fap dorsali a falangei proxiniale se nriqci sPre dorsuW pind la limita miqcarii; , goniontelri.e: axtt,l miS'cdrii : y -fala volard ct crrticulctliei ntetncarpo{w
lcrngiene a clegetult'Li de evahLctt;

!:ii

le

in

ferfalangiene relqxate-

hru{ul Jix de-a lt'tttgtil mi.lloailM felei volcu'e cr mefcrcarptil.t'ti degetului M

evahtaf ;
rn i.i I o c trh

bru(trl nrcbil de-a

ti
.l'e 1e

/zrngmM

t' o

I ct r e, fa

Ia

ga p r oxi mM

* variantd: Pe inelarul se evalueazit prin intennediul prjmiloi doi, aceast[ rnetodl altemafiffir poate fi mai potrivitl la articulaliile nilrite de volrtm sau la pacienlii ctt exces di&'
lesut

xtensorul collltlll al degetelor extensonil a degehtlui de evalncrt; inte(hlangienM . rtxl alrncularultll auricularului propriu incle:i qi extensopl proxintala.+ clistctl.d se lsot,flectcr; degetului tnic; mediusutr + margiuea laterali a inclexului de

in palmfi;

tntre 0 -45o

Extensia articula{iilor metucarpo langiene ale degetelor II-V

- bikmgaw

Amplitudinea de migcare: intre 0o gi 20o-30o F'actorii care limi teazd migc.area :

extensia de la linia mediad-

I . Tcnsionatca ligarnctttelor autcrioarc ii late,rale'' 2. Tensionarea mu$chilor flexori ai clegetelor.

Stabilizarea mi gcIrii 1. Greutatea bralului.

Z. Acliunea sinergicd a mugchilor flexori ai purinului pentru a impiedica extensia

MuSchii principali: Extensorul conrun al degetelor: " Nervul radial (C6,Cz,Cs). @ Origine: epicondilul humeral prin tendonul courun al extensorilor. Inser,tie: prin 4 tendoane pe bazafalangelor a}-aqi a 3-a ale celor 4 degete; i-n fala articulaliilor metacarpofalangiene, tendoanele sunt frxate prin lame la liganaenteie laterale.

Exten sorul

proprirt s I in clexu lui :

'
116

* Origine: fala posterioarir cubitus sub originea lurgului extensor al policelui. * lnserfre: inrbrd$qeazd marginea intemd a teuclonului extensomlui comumi
a extensorului.

Nen'ul radial (Co,Cz,Cs).

peltm index qi'se terlrind printr-o expansiulte

Exten soru I propriu sl

uuriculsrului:

o Ncrvul radial

Origine: epiconclilul hr"rrneral prin tenclonul comuu al extensorilor. Insertic: se rineqte cLl exparlsir"rnea tendour-rlui exteusotului comLur salir a primei falange auricular.

1Cz)

pc

t'a!a

Extensia al'ticula{iilor metacarpofalangiene ale degetelor

Extensia in interfalangiene

(rnqchi intrirneci)

e Impotriva gravita{iei - forf[ 4,5: bralul sprijinit pe masir, mffna susfinuti, ul in pozilie mijlocie; clegetele in flexie, metacarpienele fixate; subieclurl
e primul rdnd de falange, flectAnd uqor articulaliile interfalangiene; se opune rezisten{I pe fala dorsall a primului rffnd de falange. poate exercita o NotS: stenli pe fiecare deget separat;

se

propriu al indexului ajut[

a
1a.

inclexului,

iar extensorul
aj

riu al auriculanrlui

ut[

extensia

iC u [nrpotrivn gravita{iei - for{a (incontplet 2): agezat, mina susfi-

degetele

in flexie qi punmul in

igie intermecliard, metacarpienele

; subiectul extincle la maximum I rfurd de falzurge, flectfrnd u;or

interfalangiene; aceasti se executi pe toat[ amplitudipentnr nota (3) $i iro amplihrdine
itatd pentm nota (2).

tiile

Erlernorul comun acfionfrnci pe articulaliile I

i'i
'
.,i

i.:iu

o FErd gravitalie
degetelor pc
1b1a

dorsald a minii atunci c6ncl tre c cleasupra

for{5 1: se pot localiza u$or tencloauelc cxtelsorilom

'retacaipie'clor..

III.3.3 .3. Ahcluclia degetelor

Ah du c1ia degetelor (goniometri e)

definireu.nilgcri-r,ii: tniScorea cle fnc{epdr.{sre w inclexttl-ti, inelart,thti s'i degeturt,ii ntic cre rcr crxct ntediarM s mdinii, tn plan f'onrar; ntecrius,r care rept'ezintd rinw tnec{iand q trdinii poate abdttce crtdt racliar, cdt Efi 'e cubital,'

|
I

Migcarea de lateraiitate a indexului 1. nruv.aLltltt

--

langiand degetul de testat; bra{ul tix de_a lt,tngul -fetei clorsale t1t etacarpiqnul de ge tztlui de tes tat ; - hraful ntobil cle_a lwgut .feyei clorsale falan ga proxintctld de ge nil cle le,; lat.
Abdu c;iu degetelor,

marginea dorsald articulcrfia metcrcarpofit_

|
I

poaiyia cle stdt: -faya t,olard sntebrcg + ntdyw spr.ijinite pe *tasii -metucarpianu.l tfalanga proxintafffi ct degelului de te,ytat in linie cft.ecrptd,. poailia finald: degehrl de testat se dep[rteazi. de linia mediani pdnl la limita migcdrii; n goniontett'ul: crxul nti;ccirii _

"

"

Migcarea de depdrtare a degetelor cu coll\'elgen{a axelor lor

- bilan yare
0o qi 20"-30..

Arnplitudinea de migcar.e: intre

Factorii care linriteazd migcarea: tensiouarea ailonevrczei gi pielii i'tre degete Stabilizarea migcir.ii:. Contracfia cubitalului antedor. 2. Greutatea mAinii.

l.

Sdugchii principaXi: Ircterosogii doriati: Nervul cubital (Ca,Dr).

ntetaca4lienelor intre care se afld.

118

. * Oiigine: fiecae diirtre ei

ale cloud capete pe niarginile acliacente ale

AI ll-lea (meclius)

qi al

lV-lea

Primul (inclex) qi al III-lea

interosos dorsal (rneclius)

inelaml) interosos dorsal

1n

r/
Erlensonii comun al degetelor -Abductoml degeftilui ltlic --Interoso$ii dorsali

---

Scurhrl abductor al policelui

lrrserlie: bazafalalgelor proximale ale celor 4 clcgete: a. prinrul Ei al}-leape marginea radiald a inclexului pi mediusr-rlui; b. al 3-1ea Ei al 4-lea pe marginea cubitald. a nrediusului qi inelarului; c. po expatisiurtile aponevrotice ale teucioauelor extetrsorului cotlturl degete lo r coresplllt z[toare.

"

mlfr

Als rlu ctot' u I

ricu I u r u lu i : Nervul cubital (Cs).

uu

b) tendonul
antedor. t-:2

Origine: a) pisiform;

cubitaluluii

h\ v/

in cloui p6rli: a) pe margiuea cr"rbital[, ba'n

primei falange a auricularurlui; b) pe marginea cubitald, aponevroza extensonrlui propriu al audculanilui.

'

hise{ie: tendonul se imparfi,m

Ab ductonrl

auriculamlui

Abduc{ia degetelor c Irnpotriva gravitatiei - forfi 4,5 (test pentnt prirnul + ct/. 3-lea interosos dor,sal): aSezat, tn6na susfinuti, palnia ?n jos, degetele in adducfie, metacarpienele fixate; subiectul face abducfia degetelor; se otrlurle o rezistenfd pe fata racliali a irrdexului [i pe fala cubitald, airediusului (pentru testarea separati a degetelor, ss opune o rezistenln pe prima falangd).
t
I
t

(.,
:\\'

,ti

.l'v .,t

tl ,.'t ,( /t t,l rl t

inepotriva gravita{iei - for'{a 4rS (test pentrtt'al 2-lea + al 4-lea interosos dor,sal * abductonil crt'n'icttlarului):sr.rbiectul facc abcluctie; se opsne o rezisten{E pe fala cubitali a inelamlui * auricr.rlamlui qi pe fafa radiaii a mediusului. o nmpotriva gravita{iei - fo{X 3 (incornitlet 2): aqezat, palma agezati pc mas5. degetele ?n addLrcfie; subiectul face abductia degetelor (meclilsul tiebuie si se nrobilizeze in cele cloud clirecfii); utiEcarea sc executd pe toatd aprplitudi*ea pontm nota (3) gi pr zuoplitudine linriiatn pentr-u nota(2).

'

120

\
I

I
a

,-i t\o

f/\

F-ortd (1)
closul rn6.inii.

li

(0): interosogii clorsali se afld profi_rnd intre rnetacarpiene p0

.{

III

.3,4. Aclcttrclicr clegetelor

Prirntil interosos pahnar (inclex) $i cel de-al Il-lea interosos clorsal (nieclius

ttL i'ftf
l,//eI/ T \ \i lll 'tl Ir
a

Al IIl-lea interosos pahuar (inelanrl) qi al Ill-lea interosos clor,sal (rneclius)

J IV-lea intert acfiurie asocia

; palmar
,u

al trU.{ dmar

.rricular) intercsos

t2t

A d d u c yi a d eg etel o r (gonio me tr ie)

deJinirea nilscdrii-: rniscarea cle apropiere ct inclexttlti, iuelctrtLlgi Si clegehilui tttic cle oxa ntediand a nrdinii tn prcrnf.ontcrt; o poziyict dg sturt: faln v-olsrd crntehrctt + m(ina .rprijinite pe ma,sd _ melrrcarpianul t- fcrlangct 7tr:oximold ct degehtltn ile te,s,tcrt gt lirnie clreaptd; pozilia fittnld. rlegetul de testat se aprapie de linia mecliapi cle rnedius pa'i
la liurita miqchrii.

ntis'carea completil a clegefitlti de testcrt;

Notd: cdnd esfe cantl, se ntiscd celelqlte degete tn ctfcrii petlttu a permite

so

qii painiari

Lrt rrald'tero

- Adductorul policelui
Flexonrl profund al degetelor

_**_J

Flexorul suirerficial al degetelor

pe marginea dorsald articulaliei tnetacctrpofalangiene a degetului de testat; bra{wl fuv de-a lmgttl -felei clorsale metacarpicrnul. degetului de testat: meclittsul nu se testeazd; - bra{wI wohil de-a hmgul feyei dorsctle falanga proxinrcrld degerul cle tesfat.

goryiomqtrwl:

axul

nfiscdrii

122

Adduc{ia degetelor _ bilantore Anrplituclinea de migcare: intre 20"_25o 0. $i

F

actorii cal'e liarliteaz[

igcarea: contactLrl clegetelor

iltre

ele

Mugchii principal i- InterosoSii palmcrri: '* Nen'nl cubital (Cr,D,). Origine: pe toati lirngimea fetci anterioare metacarpienele 2,4 qi 5. * Inserfie; nrarginile bazei falangelor proxiniale all cleget.lo, toare: prifirul * ce.l de-al2-leape marginro "or.rpunz6a inclexulul; al 3-lea + al 4-lea "ubitoli. pe nrarginea racliala a inelarului qi auriculanrlui, Adcluctia

degetelor

" Smpotriv:l gravita{iei -- forfd 4,5:,aqezat, m6.na sustinutd, palma clirijatd in jos, degetele in abclucfie; subiechrl face'aclcluclia'Jegetelor; ,. op,in. o rezistenti

" Impotriva gravitatiei - foitl 3 (incomplet Q: agezat, palma agezatS pe masi, degetele in abducfie; subiectul face aclclucgia aeglteto, p.iJria amplit*dinea
de

spre radius pentru index gi spre cubitus pentm inelar

auricular.

'rigcare

pentnr nota (3) qi pe arirplitudi'e rimiiaia pentm nota (2).

apropie. Notd : Co recyia tlevia{iei metn co rpofal on_ gienelor (caz pcrtict,tlcu. tleviatia ulnard a
a rti c u la i Io li

gnavitatie forti X.: se poate pune- in evidenfi contraclia interosogilor pjmari presdnd pe inde4 inelar gi auricular pentnr.a_i separa in tiup ce subiectul incearcl s[ ii
^e
F'ar

nt

e tct ccr

rpofa

Ia n g i e n

e tn

polianr ita

re u m at o i d ri) (gon i ont e tri c)

Xtozi{ia t\e start: rndna + antebralul. pronate ,rprryinite pe masd, clegehtl de testst fn devictlic cuhitolii;
123

it-

cle le.rlctt.

a degetu.lui t.tL.t.t Ltv cle laJlul, tes,tat; l:ru{ulfix de-a hmgul rnijloatlui Jblei clor'.scrle ct nrctcrcarlticrntilui clegettisg de te.s'lat,' - hrulul mohil de-a lwtgtil rniilocului felei clors'crle.fctlcrngcr proximalit clegetw1

6 por,i{ia Jinald: devialia radiald a clegettthi: ' goniontetrul: antl miscdrii : clea,supra orliculctliei
,

metctccrrpofcrlcrngierw

se cott?pctrd amplitttc{inea misccirii uctive cLt cect pas;vd pentr"tt cr evalua scdderea de foryd mu,sculard;se cot?tpord arntplituclinect miscdrii pa,rtve clt nornw de devfalie 0" pentru cr evqlu..a dscd existd cleformctre -fixcrtit.

Notil:

.
III.3.4' L Evaluarea FI exi u, a r tic u I ali ei

III.3.4. Evaluar.ea policelui

fl exiei policelui
ca rp
o

n rcta c a rpi en

e a p o licel u i (go n i o m e t ri e)

pt{mrull tn pozilie neutrd * u;osrd devialie qhilald, pentru a alinia metacarpianul al 2-lea Si rctdiu,s,ul; a rti culalict carpome tacarpi and fn pozilie neutrd, cu .faya volevd ct p o li cel t d o ri ett tn tii cr.i I r e i n cl e.r ; Pensa polici-digi

' -

clescrierea ndEcdrii: ntiscarea policeltti cle ct ?ncrucisct palntcr pozi.lia de start:

?n

trtlanf"ontal;

poziyia finald: policele se rniqcd

rcidiald a pumnului, la joncliunea bazei prinutlui metacctrpian

cu radiusul;

gortiontetrul: axul nriscdrii : " pe rnarginea

incnrcig6nd planul palmei citre marginea cubital5, pfild la limita rniqcirii;

braful
I on

gi tttdin

fix
u

paralel cu axul
ttlui ;

I a I ra cli
a l. p

braful mobil pat.alel

I on

ut

arul

gi tucli n al.

ri mt tltti

Toroidii

nr e ta cct

- ?ntre 0o -

rpi ct n

ISo.

Fl exia articula{iei rnets ca,pofal a n gien e a policelwi (gon i om e tri e )

neutrdi'uSoard extensie mdna supinatd -degetele + policele extinse; Itor,itia finald: policele i*crucigeazd planul palnrei citre inarginea cubitali a nlAinii, pfurd la limita cle migcare pentnr flexie;

: *

n_rn*,eelnrsldri.i: ntiscarea policelu,i tncntcisdtrcl palnta fn planf.o;ntal; poai{ia de start: cotul _flectat u;ot pt,?tnttl f, pozilie

124

deterntinut'c: plcttttrl.frttntal; goniometrul: anLI ntiscdrii : p0 t?lto'ginea latet"alii ct url:ictLlctfiei tnetacorpofalangiene; varialtd: pe marginea clorsald a afticulaliei metacarpofalangiene; bruplfi.x poriltl at linicgniilocie a prinutlti nretctcaiitian;

variantl: pe fafa dorsalii;

proxitnctle; var-iant[: pe mirginea dorsali a fala'gei proximale. Notii: bralele goniometnlti trebtde sd rdm1nii in contcrct perm0nent uL reperele nu trebrLie sit se exercite o presitme excesivd ctutpra lor'

- brugl mobii pcil'crlel crt linict miilocie a fcl.angei

- tntre 0' - 600.

Flexia articula1iei interfulo n giene
a

policeltti (goniornetri e)

rlcfirir.ert nilgcdrii: ntiycrrect.fttlctngci clistalc tt paliccl.ti ciitrc "frtla volttrri aJhlcmgei proximaLe a Policehi; o p-oZiyia cle stirt: cotti flectat - antebraltil sttpinctt - ptmtnul in pozilie o a r ci e x t e n s i e'- ct r fi u tl fi a i n t e rfa l.cm gi ond exfin s ii ; n ettfrd ',ltt 'pizi;ia finaki: fala volarn a faiang*I ,littul. se apropie cle fala volari a la limita cle mi;care pentm flexie; falangei ptoxintil*, ^determinare:

ct

plcmtl,.frontcil; @ goniometruli axul irisciirii : pe rnarginea lctteralit a articulctliei interfalangiene; variantir: pe margiuea dorsal[ a articulaliei interfalangiene; - braptlfix pt,rilul c:u linicnnijlocie a prirnei.fctlange proximale; (variantf,: pe fala dorsali); - bra(ul *robil prnt,Iel ut linia miilacie a falctngei distale; (varizurtir: pe fala clorsald), Notii: ctqia tmghict policelui tntpiedic(t contcrchil contplet ut goniometnil, se va miscct brctlul ntobll kttircl pentnt ct creSte ctatratelea deterntiniirii tntre 0 - 80o

-@

F I e-uia a rtic tu I u{iilo r ruet s ca rp ofo I a n g i n n c7 ale policelui - bilanftre Eii interfalangiand

Aniplitudinea cXe migcare: flixia metacarpoiala'gia'l intre 0" 5i 60"-70'; " . fleria inte rfalangizurlintre 0o 5i 90'125

7-

Facto ri

ca

re lirn iteazi mi gcarea: teusionarea

terrdoa.n el or nr u gchilor

cxtensori

ai policelui.

stabilizarea migcrrii: grcutatea antebmtulLri * a mflinii

Mugchii principali lrlexia tn articulatia metacarpofalangiand police
S cu rtu

licelu i : F ascicuIul extern (sLrperficial)

a I 7t o

I.f'le-ror

median (Co,Cz). '* Origine: i

a) marginea infeiibardligamentul inelar antedor al b) tuberculul trapezului.

'Nervul

caqlului;

Inserfie: fala radial[ baza priniei fhlange police (os sesamoid) Fascicolu I intern (protbnd) Nervul cubital (Cr,Dr), o Origine: marginea cubitald a primului netacarpian, intre adductorul policelui gi capdtul extern al primului interosos dorsal o hserfie: fala cubitalilbazaprimei falange police (cu aclcluctorul policelli).

"

Flexia in articulafia metacarpofalangianf, a poiicelui:

sris, i:niriul irieiacaipian fixat; subiectui flecte-azh pr-inia falangn

* trmpotriva gravita{iei - for{[ 4r5: 4ezal, nr6na sprijinita pe rnasd, palna i1

poiicei*i, Ai"rgu urghiali rdmAne relaratd; se opune o rezistent[ pe fala palmard a primei fnl*rg..
a-r

prima, falanga a policelui pe toatd zunplinidinea de migcare pentnr nota (3) $i pe zunplitudine limitati pentm nota (2).

Impotriva gravita{iei -. for{[ 3 ' (inconplet

2): subioctul flecteazd

u FdrE gravita{ie poate percepe o contraclie

t26

scurtului

flexor al policehfi apdsi'd pe faia pal*r ard, a prim'rLri metacarpian (sub abd*ctor al policel,i) c6nd sribiect*l incearci. si flecteze
.

sciirlLrl

b) nrenrbrana interosoasd; c) ap ofi za corono idi/epitrohleea hrune rald. Insertie. baza fal.pgei unghiale a policelui.
@

FIexia in articulatia interfalangianl police X-u n gul.fl exor al policelui : n hlervul medieur (Cr,D,). * Origine: a) 'r?!a anterioari racrius, cle ra hrberozitatea bicipitara ra pitratul pronator;

Flexia in articura(ia interfarangianh a

poricerui

trnpotriva gravitatiei

iu sus, prirna falanga a policelui fixatd.

^u

for'gh 4,5: aqezat, mf,na spijinitd pe masi, palnra

s
i

a (mi scarea e efectue azd, inplan ut parme y.l 99*u ::tj::j:i Yl: :ghial se o rezistenf[ pe fafa palm ard" afalangei :w^Lqrbvr

^opune

unghiale LrrrSurcllv o, a poti..tui. yulrutrlLu.

);

z): Jur,i*"r.,i sectea2a fara'ga :,^t',y_::::"1_i.:l:i1i'il I amprit'clinea cre migcare pcntn j:,,.rd nota (3) qi pe amprt;Hff ffi1}i; :::.*:3^r pentru r nOra nota (2). (//. o Fdri gravitafie .* fortl L:
se poate pOrcepe tendonitl lungulr-ri floxor al polieelui pe fa.!a pal'rarr ii prinrei falange a policelui.
IIL3 .4.2. Evctltn re a ex te nsiei poli ce lti
Ext e n s i a a rti c u I a ti ei carp
6 o
o

fo'.tn 3 (incompla

m et

cc*pie n e

p, I

i,

cel u i (goni o nt e t r i e )

descrierea miEcdrii: tnigcarea policelti clin palntd fn ctfurit, ttt plan.frontctl,. poxiyia de start:

pumnul tn pozilie neufrd ntetacarpianul al 2Jea radiusul; Si

uSoard devialie atpitald,

penlnt ct ctiinict

fn 1tozi.lie neutrd, cLt.fuyct ttolnyft tr p;tlips,l11; orienlqtd ccitre index ; a po,i{in finaki: policele se ntis'cd intr-o extensie conrytletit inrifcrrgr palntei, spre ftiorginea rctdicrlii pdnii lcr lintitcr misciirii cle exten,sie o goniotnetru[: - ctxul miscdrii : pe nmrgitteu volcrrci a pumnriltri, lcr jotrcfiti,rrctr {sozci pr i tnuhri me tacat piqn cu rctcliusti ; - ltrapil fix paraler ur qrur rongititcrinar ar rodius.tilui - hratwl mol:il trtorcrlel qt ani longittriinril ctl printulti ntetcrcsrgtio:n ) ' -- fntre 0a * 20o.
t;

ct t,

ti ct il tt li ct

carp

o nt e

pi cr n i! ctca r 'ntfl r'-'

1-r L/. I

E.rt

) rtic l atiei nrcts car p ofal a n gien e ct p olic el t'ti (go n (goniontetrie) vezi Fle.ria urti*tlafei nrntLri,rpo1i,to,,gin,io n policeltti
ert s ia
i

o m elr ie

=:

tni;carm inver,s(t.
E xt e tt sirt

u prtlicelui (goniometrie)" rtri,curecr vezi Flexiu srticulayiei iiierfal"rmgierti

ar

ti c u I ali

ei i r tterfcrl

un

gie n e u p olic el u i (gort

io

ftte t r i e )

inv-ers(t

E xt

en

si

ticu

Ia

{iilo

t m et s c u r p oful a tt giu rt ci

Ei

interfalnngiond u policelui -,bilanlare

i.

A.mplitudinea de ini gcare:

extensia tnetacarpofalangienei intre 60o-70o extensia interfalangienei intre 90o-0o'

:

;i

0o;

Factorii care lirni teazdntigcar;ea

tensionar.uli

g**ltului

alte ri o r

|i

gameptele ateLal e p o1 i ce'

1

Stabilizarea migcdrii: 1. Greutatea antebrafirlui qi a rniinii' 2. Acliunea sinergicl a muqchilor adcluctori ai pumnului care ?rnpiedica abductia punrttr.tlui (flexia radialir)'

Extensia
pr'incipal

in

articula{ia metacarpofalangiani

a policelui

Mugchiul

Scurtul ertensor al Policelui: o Nervul radial (Ce,Cz).

'

policelui; a) falJdorsali mdius, sub lungul ibductor al b) rnembrana iirterosoasd. Inserlie: fala dorsalfl a bazei prinrei falange police'

Origine:

'

Extensia in articula{ia metacnrpofalangiand a policelui

policelui; se opune o rezistentE *retacarpial fixat; sJrbiectul"extincle prima falarrgi a pe fala dorsald a acestei falange.

, tmpotriva gravita{iei - fortd 4,5: a;ezat, mdna sprijinitn pe tnasir, prirnul

*
tmpotriva gravita{iei
extinde prima - for{6 3 (incomplet 2)z subie_ctul (3) pe amplitudine

pentnt nota ;i falang6 a policel,,i pJ toata amplitudinoa,le ntiEcare ximitatii flr*o (il ql (0): se poate percepe tenclo'ul scurrului extensor al
baza nt ctacarpianului policelui

policef i la

Extensia in articula{ia interfalangiand a policelui - Mugchiul principal I-ungul extensor al policelui: u Nervul radial (Co.Cz,Cs). Origine: a) fafa postero-extemd radius, sub lungul abcluctor al policelui; b) niembrana interosoasi. ftiEerlie: faga dorsald a bazei falangei distale police. Extensia tn articula{ia interfalangiand a policelui

" '

Srnpotrivn grnvitagiei ^- for{i zi,S: aqezat, mAna sprilinita pe marginea sa cubitala, prima falangi a policelui fixati; subiectul extinde falanga clistald (miEcarea se efechreazdin pianul palmei); se opune- o rezistenfi pe fafa dorsald falanga distali police. u irnpotriva gravitafiei - fortfi 3(incomplet 2): subiectul ertincle faianga distal[ a policetui pe toati amplitudinea de miqcare pentm nota {3) p* qmplltudine limitatd pentm nota (2).

li

lungului cxi.eusci ;i) trlgtriceliri pc: fala clorsald a mffinii, irrtre capul primului metacarpian gi baza cehli cfe-al doitea,
poate

"

Fortd (X) gi (0):

se poate palpatendonul

fi

de asemenea palpat pe fala dorsald a primei falange.

1.?.9

IIL3
Ab

.4 .3 .

Ilvcthnrea abducliei pol icelui

du

cyia p o I ice

lui

(goni o m e t ri e)

definir"ea miscrTrii: miscarea anteriocrrd n policelti in plcrn .s,ctgitcrl, in a.fcrrct pcthnei tn littie at indextl; u. poliyin de :;taft: -?t,mnttl fn pozilie netirii _ policele cttittge fcrla vol,arii ct palmei s'i inclexul (notd; crc:eastct este pozilia de ,s,tctrt - Ttozilict 0 -, desi gonionrctrul poctle indica 20,scru 3Ao se furegi,streazd ca a); poaiyia.t'inald: policele s-a miqcat inaftra palmei linie cu indexul, Ia liniita de migcare; @ gottiontetrul:

ctxttl misciirii

prinntlui q'i a cefui cle-al 2-lea ntetacarpictt; - brayulfix de-a lungttl ntarginii laterale al 2-lea metacctrpian;

marginea rctcliqld), ct putttntltti, Ia jopc{itmea hcrzelor

- brayul mobii pe -faya dorsald de-u lungul primului rnetctictrpian; - (r,ariantil) tntre 0o - 70o.
Abducyia policelui

- bi.lun{are
se efectueazi nrai ales

Amplitudinea de migcare: intre 0" qi 40-50o migcarea la nivelul articulatiei carpo-llletacarpiene

Factorii care lirniteazi migcarea:

Tensionarca pielii intre police qi index I 2. Tensionarea primului interosos dorsal.

Stabilizarea

rn

Aciiunea sineryici a adduciorilor pumnului pentru a inpiedica o abci'ciie a,pumnului (flexie radiali).

2.

1.

igclrii:

Greutatea antebrafului qi a mAinii.

Mugchii principali Lungul abductor al policelui:

" Nervul radial (Ce,Cz).

u Origine:
a) faia postero-extenrf, cubitus sub ulcollelu b) 1/3 rnijlocie fala posterioar.d radius.

o Inserlie: maiginea ertern[ bazaprimului

i

Scuftul crbductor al policelwi:

median (Co,Cz). o Origine. a) tuberculul scafoidului; b) creasta tlapezului;
130

'

metacarpian.
'

o Nervul

c) ligamentul inelar anterior al Inserlie: a) marginea extemd bazaprimei falange b) cap sula articul ard p rima arti cul atie metacarpofal Murrch.i (tccesor:

carpului.

:.

"

police;
amg
i

anir.

'

nricul palmar

Abclucfia policelui
4,5: . T:rut,Ttfoo susfinuti, cele patru metacaipiene inteme * pnmnul fixate; subiectrrl ridicir vdrtical policele pe amplihrdinea cle migcare cle abducgie; se opure o rezisten{d pe nrarginea extemi prirna falangd police; dac[ I'rurgul abductor al policel'i este mai putemic ciecflt scr"rrhrl abductoq policele va fi tras sple *nrgilea radiald a mti'ii: daci scurful abductor este mai putemic, cieviatia se va face spre marginea cgbitala

o Impotriva gravitafiei * for{d

t\

fibrele scurtului abductor al policelui pe eminenla tenari in afara scurlului flexor al policelui; se poate palpa tendonul hurgului abductor al policelui aproape de inserfia sa.

impotriva gravitafiei - fortl 3 (incontplet 2):agezat, m6"na susfinuti" metacarpienele + mfun fixate; subiecftrl face abclucfia policelui pe toati amplituclinea de migcarc pentm nota (3) $i pe amplitudine limitati pentru nota (2) ' For{fi (1) li (0): se pot percepe u$or

IIL3.4.4. Evctlttcrrecr ctbducliei policehi

,Adduc{ia policelui

- bilantare

Amplitudinea

cle rnigcare: de la 40"-50o la 0o;

nriqcarea se efoctueaz1,,ntaiales, lanivelul articulatiei carpo-nlctacarpiene.

$tactorii care limiteaz[ migcarea: contactul policelui cu al 2-1ea metacarpian.

131

Stabilizarea rnigcdrii: greutatea miinii'

Mugchii plinciPali:
A
cl d u

ctor

u I p ol

icelui :

Por'{iunea oblicI " Nelril cubital (C*,Dt). " Originc:

a) osul mare; b) fala anterioarl a bazelor ntetacarpienelor al 2-iea + al 3-1ea; c) ligainetttele interosoase ale carpr-rlui.

a) se ulegte cu tendonr-rl scurtulfi fleror al policelui + ctt porliunea (os sesatloid); se inseiape fala cubitalf, abazeiprimei faJange police

Inserfrc,

1tt11151re,rsd

b) u1 fascicol pe porliunea extemi scurtul flexor al policelui

scurtr-il

abductor al policelui. Por'(iunea transversd " Nervnl cubital (Cs,Di). Origine : 2/3 inferioaie fala auterioard metacarpianul al 3-lea. " u Inserlie: cu partea intemil a scuttului flexor al policelui + porfitlllea oblici pe fala cubitalil bazJprimei falange police'

Adduc{ia policelui

o impotriva graviata{iei

carpiele inteme fixate; subiectrl face adducfia policelui; se opulle o rezistenta pe marginea intem[ aprirnei falange.

- fortfi 4,5: a$ezaI, m6na sus,tinutS, cele patm meta-

metacarpienele fixate; subiectul face adduclia policelui pe toati amplitudinea cle' miqcare pentm nota (3) qi pe amplitudine lirnitati pentnt nota (2). o Fdr[ gravita{ie fortd 1: se pot palpa fibrele musculare intre primul interosos dorsal qi primul metacarpian.

"

fmpotriva gravita{iei

for{6 3 (incomplet 2}z

asezat, mdna susfinut5-

t32

Noti: lungul flexor

police lLri spre palmi; eitrebuie s[ r6rnAn6. relaxaii pc parcurs'l testarii.

scurtul flexor al policelui pot pariicipa la tragerea

III.3.4.5. Evclltcrres opoziliei policehi

Mlsurarea arnplituclinii opozifiei policelui prin clistanfa intre pulpa policelui gi baza auriculanrlui
Opoziyin policelui

Mlsurarea anpl itulinii opo zifiei policelui prin distalla intre pulpa policelui gi pulpa auricularului

bilan{are

^Amplituclinea cle rnigcare: fala anterioarl a policelui trebuie sd ajungd sI apese pe cea a auriculamiui, cu opozilia metacarpienelor I gi 5. F actorii care lirniteazf, migcarea: l. Tensionarea ligarnenhllui inelar anterior al caqpului care liririteazi rniqcarea metacarpianului al 5-lea. 2. Tensiouarea tenclourelor esensorilor policelui gi auricularului, Stabilizarea maigchrii: greniatea antebralului qi a rnfrinii.

Amplitudinea nnxirn[ a ndqcdrii de opozifie: pulpa policelui atinge baza

133

,W
gv
?l

Mugchii principali:
()p osu rtt u I p o lice Iu i :

Nen'nl median (Cc,Cu) " r

Origine:

lul scafoidulu i b) ligamentul inelar anterior

a) tLrbe rcu

" Inserfie: pe toat[ Iungirnea utalgltlti anterioare primul

nretacaqrian.
Op o1an tu

-t
a-./l-

* *

'

I au ricu lar.u Iu i: Neryul cubital (Cs,D,)

Origine:

fonn[ osul cn cffrlig;

a) fala intemd, apifiza nrci-

Evidenfierea rotafiei axiale a policelui inmigcarea de opozilie (experienfa lui Sterling-Bururel)

b) ligamenhll inelar anterior. o Insertie: pe toatd lnnginrea marginii cubitale a metacarpianului al 5-lea.

IlttuEchii sccesori: plecand din pozilia nonnald, de iepaus, abducgia policelui trebuie sd preceadi opozilia: lungul abductor *scurtul abductoi ajutd migcarea pe toati amplihrdinea.

Oqozi(ia policelui:

- fo(d 4,5: agezat, mAna sprijinitd pe masd, pal'ra in sus; subiectul face opozifia falangelor distate .pbtice-uriri.utu.,-pJn,,t gi al 5{ea ntetacaqpian'fac o rotalie spit mijloiul mdinii; migcarea nu poate fi executatd dec6t de cei doi opozanli; s. opuntb reziiten{r qe fufa uni..iou.a a extrenritatii distale, primul + al 5-lea metacaqpian impiedicdnd rotuiir, ..i aoi nrr,;;i;i;;;;.# *p..rot. irnpotriva g.r'avita{iei " - forfd s'1i,,ri,ir)ini 21, subiecrul udur. policele qi auricularul in opozifie coinplgta pentru nota (3) gi par'fialfl pe1tru nota (2); cei doi opozanfi nu pot fi palpali decfit daci strat,rrile superficiale n4 fulc1ioneazd.

o. Impotriva gravitafiei

NgtS: lungul flexor al policelui * scurtLrl flexor al policelui pot trage policele ^ i'cr,cig6nd-palma sprc c{eget'r mic; aceastd'riqcare se face in planul palnrei pi nn ' trcbuie conftlndati. cu adevdrata opozifie. '
tr3-[

II

*'1iffid*:;*:ml{l$fifi::i'T;;;,,r5rffi j 1;{ffiru:'-',Tl:'l:;i*;

!ilhffi'ff:in;
I

de trrrire i'rre core [ '{,:::^::,'Ji il.i:lsparyl unghiirlar crintre coroana ronrba,:i ,!i{,{:::{,' y*1,,. I I on' a'' ; ;:; j.' e' vc icb :;'
s;i b

0."d :^r!:::;'{::#:;:;:^ry,:,interososeste pri,cipar,r mijroc

I aUriCtrlare.

$; r_

;-5 -- -. _" y. rrv .\,uru . pc creasia rhaCd*f,OSa ;;',i. l'r:T::1""-r

ffi

rs

J,j|J,'"' :l iliaC;i L,t;'ffle CleaSLlpta S*praft1ei

i: j c

:,1,5

Raporturi anatomice:
pir-ifonn;

'

unterior

r,asele iliace exienre

inteme, muqchir.rl iliopsoas, nrLrqchiul

o u

fesicr super-ior.

poster"irtr - mugchii extensori ai coloanei vertebrale: superior - nlu;chiul pirtratul lombar; in.f'u'iol'- tnarea incizur-i ischiatici - str:ibatuti cle paclretul vasculo-neryos

fr{igcSrile articula{iei sacroiliace: Itr tnod ttounal se produc miqcS.ri foarte reduse, ntiscarect cle nututie ;i corttrun utatie In ntitafie,bazasacrului se apleacdinainte qi tn i o - rn contranutqtie, dimpotriv[, ea se indreapta inapoi gi in sus. in ambele miqc[r-i, aiul trctnsversrtl nutiece prin articJlalia propriu-zis5, ci prin ligamentele sacroiliace dorsale/cel interosos. htli$cdiile se prcduc prin deplasarca sacnrlui/prin cleplasalea celor cloui oase coxale pe ostil sacrat imobilizat. Migcarea de nutalie este limitat L de ligctntetrtele sacroiscltiartice.

" *

jos.

e "

Simfiza pubianI
Arti.culatie rezultatd din unitea celor dou[ oase coxale in partea mterioar-a, pe . linia mediali, este o sinifizd,

Suprafefele articulare: felele articulare ovalare simfizare pe fiecare os (mai apropiate pOsterior clccf;t zuiterior =) Lul spatiu cuneiforin cu liaza antedoard). Mijloace de unire: discul interpubian - ftbrocartilaj; ligamentul pabian superior - fascicol fibros transversal aflat intre linia albl-simfiz5,, care se ?ntinde intre tuberculii pubieni;
.

6 o

2 J +
a

Sinrfiza pubiali r'[zuth anterior 1. l-inin albd; 2. Mugcliiul drept abdoniinal; 3. Mu;chiul pirailidal, 4. Ligarnentul nntedor:
5. Liganrentul arcuat putrian

Sirnfiza pubian[ Ia femeie vdzutii pe sec{iunea frontald 1. LigamentLrl superior, 2. Discul interpubiarr: 3. Por[iunea intelcartilaginoasd a ligarncntului interpubian; 4. Cavitatea articularir:
5. I-igartrentul arc:uat pubian

136

inapoi, i mediat

c1e aspect semilunar, clr cotlcavitate in jos simfiza pubia,ni.. foarte rczistcnt. trl.ap orturile simfizei pubiene:

ligomentul pubian arcuut

sLrb

QI

nruutclLri pLrbian; H Lr ur6t I l,

A

a f rtctitrte corpii ca'erno,si ai penisrirui/clitorisul,i t, corpul

I

adilpos al

strabituta de r.rretri.

' tn sus - rnugchii abdominali; * fn jos - ligamentul arcuat

apot

* spatiul prevezical * l,sriair urinari,

se continui cu fascia perineald mijlocie.
L,igamentele sacrois chiatice

Liganrentul sacl.otuberal

(sa_

Ext re tni

t ct te

a supe ri

o ct

rd a fe munilt d

crosciatic mare): foinra triunghiulari cv baza pe sacru qi vffrful pe tube_ rozitatea ischiatic[: inser(iile sulterioarz pe cele doua spine iliace posterioare + pe partea cea mai posterioar[ a suprafetei gluteale a coxalului -r pe ma,ginile laterale ale sacrului gi coccisuluipAn[ la vertebra a-3-a coccigiarii; inser(ia inferi.onrd pe partea supcro-mceliala a tuhcrozitilii ischiatice * de-a lungul ramurii inferioare ischionnlui, fomrdn d, pliccr falci-formii pe care se insereazd fascia mugchiului obhrrator intem. I-,igamentul sacrospinos (sacro_ sciatic mic): anterior fa![ cle prece_ dentul, fomd triunghiular5 cn baza pe marginile laterale ale oaselor sacnr qi coccis (pe o lungime cle 3-4cni), qi vArfril'pe spina lschiaticd

EL

Rap ortu l'ile liganientelor sacroischi atice: ligamcntele conrplc teazd peretele iateral al pelvisului osos, ludncl parte la fomrar.r, orjn.illor ischiatice: orificiur ischiatic mare- cel superior, derimitat: 1) rnedial - ligamentul sacrotLrberal2) superolateral - niarca incizuri. isciriatica: 3) inferior - Iiganientul sacrospinos; ptin ucest ttriJicitt lrec: mttg.Liiul piriform. mdnunchiul vasculonen/os gluteal superior' nervnl ischiatic, ttentrl femuroc.uianat posterior, vasele isc6iatice. ;:id.uunchiul i,asctilonen,os ruginos inieni orficiul iscltintic ntic _ inferior" delinritat

137

virfirl -

"

ligsrnentul iliofenutral

spina iliaca anteroinferioarl

*bu;t-- linia interlrohanteriana;

cel nrai pLrtemic ligainent al articulaliei; inserfie:

ale c1or6 fmcictile.

a) iliopretrohzurterian, lateral orientat oblic + b) iliopretrohantinian, medial orientat verlical; ligamentul iliofeiirural limiteazl cxtensia, rota{ia externd gi adduc[ia;in statiune vefiicald, menline capul in acetabll;

ligutnentul pubofemural pe fnln anterioari a articulatiei; inse4ii. emineuta iliopubiani * creasta pectineali -l- ramura sr-rperloari a pubelui (pe cle o parte) gi ?naintea trohantemlui mic (pe cle alt[ parte); ligamentul lirhiteazd abclucfia gi rota{ia externS;

Cavitatea acetabularil
1. Ligamentrrl iliofentural secfionat; 2. Tendonul niLrgcliiLrlui drept antcrior: 3. Fundul car.itdfii ace-

tabulare; 4, Ligamentul capului fenmral; 5. Ligarurentul trar$r'ers ai acetabulului; 6. L,abnrl acetabululLri

Ar t i uil a li a coxofe m ur al d. (r' dzu t d an t er i or) 1. MugchiLrl fesier rnic; 2. Liganienhrl iliofemural (fa scicul ul i I iopretrohanteri an); 3. Tendonul refl ectat al nmgchiului dLept anterior; 4. Ligamentul pubof+ ntral; 5. Ligamentul iliolernuLal (fasciculul iliopretrohanti nian): 6. Tendonul mutchiuiui il iopsoas

ligantentr,tl ischiofenwrctl pe folu posteroinferioari a articulatiei; inserJii: ischion + inapoi gi sub acetabul + zona orbicLrlir[ + baza trohantenrlui mare; ligal'renhrl limiteazd rotagia internl gi adductia; ' ligamentul caputuifemurul (ligamentul rotund)- intraaiticnlar, triunghiular.

N.
lV.
1.2. tr, F lexict Solcltilui
g

1.2. Evaluarea goldului

F lexis

al cl u Iu i. (gani

o m e f ri

e)

"

Stozilia de stari:
c{euLlsit dors'ctl;

t39

Flexia Eoldului cu genuncliitrl extins

Flesia qoldului cu genunchiul flectat

,t & \'
mernbnrl infbrior cle testat cotnplet extins (men$nil inferior opus flectcttiextins la niv e It il S o I dtiluii gen un cltiului ) ; o posilicr Jinald: ./a1a qnterioard , a coapsei se apropie de faya anterioctld a tnmchiului, p(ind Iq linita de miscare;
Flexia coapsei (forla 3.-t,5)

a deterndnureu:

- axtil miscdrii : centnl, marehi trohanter. proieclio acestttia pe ./hla lateraldaSolduhti; ,i

postero-superioard.;
140

- plaruil sagital;
gonionrctrwl:

.- braplfix linia mijlocie a trunchiulni, variantd: perpendicular pe o linie fntre spina ilincd anteroxtperionrd Si cea

bru{ul mobil parolel ctt linict de ntijloc a /btei lctterctle cr coctpsei (anil -fenrtt rtiltt i) inaintea epiconclilttlui late ral ctl .fenutnthi ; * tntre 0o - l20o (ut gemmchiul -flectat).
-.

. ;.

-, : l'

:,:' r --' jja r!f r: r'j':i

i.'

,.

-', - -,,r..,--,

*-..,,

{.lpyis

A ol d ttl d i

-'b il a n{ riieJ

Arnplitudinea cle migcare: intre 0" qi i [5o - IZ5o. Factorii care limiteazd migcarea:

l.

Contactul coapsei cu abdonrenul cancl genunchiul

este flectat.

Tensiunea mugchilor ischio-gambien cind genulchiul dste extins

/ Fixarea Contractia mugchilor abdominali anteriori pentnr mentinerea coloanei lornbare qi bazinului. 2. Greutatea tninchiului.

i.

migcdrii:

'

iMri$thii principali: ; , It{areldpibiA"i'i"" -"i ' '

t,

F'lexia pasivl a qolclului cu genurchiul

.

flectat

Origine: a) apofizele transverse ale hrturor vertebrelor lombare; b) fefele laterale corpii ultimei vertebre clorsale + toate vertebrele lombare + cliscurilc intervsrrebralc corcspunzdtoare. Inserfie. micul

1g1t1ril. Ilrlr,, S**ul!g' o

.

, I

..t

',:trlirtcul: j

'

trohanter.

']Nervnl

Origine: a) cloui treimi supedoare ale fosei iliace inteme; b) buza inteml creasta iliaci; c)bazasacrului.
a) marginea extemi tendonul marelui psoas; b) diafiza feniurald, sub micui trohairter.

'

-cn15a!

(L??LJ),

" Inserfie:

Mugglti!' occesori:.,,, " oj dreptil anterior;,,, r'ri

rclolLoruli,,,',i, i ,tgrlFonrl fasciei :p

':..

., . ;'j

'"

lata,'
:'

p.Qctiner1l;i'-':i': -. t,rnicul adductor;

':;,oi
'

+I!

.:

it

o : apidqctoJiii rlrii tgci11;

'i:.

iirarele'adcluctor (fibrele o6iice).

.fe nt
t
L

lctterctle ct coa7sei a hru(ul mobil parcilel ctt littict cle ntiiloc Jbyei
t

(ctnLl

it

- tntre 0" - n6" fttt gerumchittl -flectal)'

qi 115o - L25o ' Arnplituclinea cle miqcare: intre 0" Faclorii care limiteaz[ migcarea: 1. Contactr,l tooputi cu abdomenul cind genunchiul flectal g.nunmrrgch'or ischio-gzunbieri ci'd
ensiunea

) i nai n t e a ep

co n cl i hit

I'

cr t e

r al

ct

l'fe nn

ult ri ;

este

chiul Jste { Fixarea migclrii: pentnt 1. Contraclia muqchilor abdominali anteriori pi bazinului' nrenginerra coloanei lornbare 2. Greutatea tninchiului'

extins

Mti$chii p.riltiP-qlli i "' ll'Iarele PSoas:-" .i

i

o,

o Origine:
F'lesia Pasivl a qolclr-rlui cu genurchiul
.

.Inerva!19^r .ramtirilt

Li,L',,

dorsale * b) fefelt: lot*'ott corpii ultimei vertebre interverlebralc corcstoate vertebrele lombare + cliscurile
punzirtoare' @ Inserfie: micul trohanter'

vertebrelor lombare; a) apJfir*le transverse ale tuturor

flectat

' trliiutl:

'''Neryt,l cry1a| (L3rll)t u Origine:

c)bazasacrului.

iliace interne; u) aoria treimi superioare ale fosei b) buza intemir creasta iliac6;

" Inserlre:

mareltti psoas; a) margrnea estem[ tendonul b) cliafua fenrurali, strb mictii troitaiiter'

iMtiEgltii acilsori 1,',

;oi;oio-it nli*i;,i . , tellsomi fasciei lata;' +:r . ;r :-..-..-_. ,. ..:. ., j. - i t
,:,..,,

',

clieptul

Pleligl;,,.
.

:i ;q, p,-Qctincul;'. ad-ductor;

. ...i.

'CI '.

''rnicul
o
;

aclclr.rciortri .-:. ice), obi itirai'bteffi (fi bre'le cliictor. a

lpijlgciti;

Flexia

goldului:

* xtt'potriva g.avita{iei iorfa 3: pozifie asezat,gambere at6.rnate, ,r. fixat;

subiectul flecteazdcoapsa pfurt la capatul migcirii,

fortd pozilie aqezat, garnbole atf,.nrate, : :Ti:::,,"",i^f,ixl1i1i.'bazinul ^4,5: fixat; subiectul flecteaza coapsa p6.ni La capitul miqcdrii; rezistenta: se zrplic[ cleasupra genunchiului.
bazinul

ru r irr fe ri o r d e d easu pra sus[inut, ___) trunchiul ;,?,"' f.lrj,:. ::,j: 3:. -_E-^vr.rsr, - ---i'^^"', , ;,.1il;"f; gi membrcle urellrulele , bazinul inferioare ltlronoare 9r 'LLLL.L.,. i in coaDsa r pt toatd y.ltinrainea de rnigcare; genunchiul extensie; subiectul flecteazl poate fi flectat !:o flecfat pentru rlenrrrr a a evita aa,;+^ tension area rnugcirilor i schio gambi ed.

:l:,lr:

arerar,^ nre rnb

V'O

gravitagie _ for$6 1r clecubit dorsal membrul inferior sustiuut, poate decela o contractie a se marel,i if;;, ;;;; sub ligainentul inghinal, marginea intenrf, a croitoiului. pe
o

_Ffir.h

abduclia coapsei; se poate observa ugor gi palpa mugchiul aproape de originea sa in cursul migcirii.

flexia coapsei provoacd ,otagia extema qi

Notd: substitulia prin crcitor. in

intem.{ gi abclucfie a coapsei;

i{ot5: substihrfia prin tensoiul fasciei Iata in flexia coapsei provoaci o rotatie

obscrva gi palpa rnuqchiul la origine.

* il;

142

IV

.1

.2.2 lixtensict Solduhi

i

Ext en sict g oldul u i (goni o me t r i e ) , cleJinireu migcdrii: niiscarcct pct,stet'ioctrii ct coapsei tntrtm plctn scrgital; rniistLrcrreq uce,slei miscdri s-a -fdcut _folosincl.faya laterald a trunchitiltti cct brap fix ul rnis'cdrii;
Exte nsia goklului

(din decubit ventral)

pozilia fi.nuk\: coapsa este migcati in sus de pe planul mesei pfrnl la liniita de migcare; genunchiul rinifine extins; @ gortiometrttl: anil miscdrii : pr.mchil de pe.faya lateralci cr Soldtiltti opus ntare hd bralul Jix perpendictilar pe linict dintre spina ilictcd antero-sttperioard - Si cea pos te ro-superioard a bazinuhi ; braful mohil cle-a lungttl sxtil.rti /bmuruLui, pe .fala lqterolii ct coapsci, tn

* ,

potitiu tle.stcrrt: deubit ventral,

ctmbele membre inJbrioare extinse;

trohanter;

Ii n i e

ut epi conclilul .fe mttral ; -tntre 0o - 30o (m gent,mchiul extln,s)

(variantd).

Extg rtsiu S ol q!11 I u,i -

b i lctn ya r e,

Amplituclinea cle rnigcareI intre 1i5o-125o: extensia de la linia meclian[ ?ntre 0o

Xlactori care limi teazd nr igcarea : I ) Tonsionarea ligamenturlui iIio-femural. 2) Tensionarea mu;chilor flexori ai coapsei.
Etlensia coapsei (forfir 3,4.5)

$r

10-150

k\t

Extensia coapsei (contra rezisten!ii)

143

1) co'tractia sacro-rombarurui qi a pdtratur,i ro'rbar. 2) Greutatea tnurchiului.

iMugchii principali;r '!{urelelbs,ig!.,

r'.{alvut fi:slbi irlftrior

Origine;

(L5,S,,Si )

c,r-bi iliaca posterioar'I * buza externi creasta iliacir cleasupra qi i' fap acestei linii; b) fala posterioard a pdrlii inferioare a sacnrlui * marginile later.ale coccis; c) fafa posierioari a nraierui Iigament ,o..o*ciatic. a)

li'ia

ilserlie:

..

a) margi'ea posterioari a larnei tendinoase -- fasciei ^Ywv:v^ --a b) rarnura de triftircatie a liniei aspre.
,

r@Lq)

lata;

.$g ttrllqrl tl! u g.l, f ! t,. t " ;f9.,rvql sglatic (L+;Ls,sr;Sz)." r origine: ia1ainferioard * fut"intenri tuberozitatea ischiatic[. o Lrserlie: fafa a'tero-i'temi tuberozitatea ischiaticd.

"

*;:'NCffir
"''

,s.emitnentbranosul:

s.iiliir (pl,sr,sz):,

u Lrse$e:

o ri gi nc : partec i up.io -**te

*a

tu

be

r ozitate ai s crr i ati ca.

qanlul orizontal tuberozitatea intemd ?) a tibiei; b) expa'siulea fibroasi co'flurdd'd*-se .u ufonruroza poplite*lui + ligame'tul lateral intem al genunchiului * aponevroza gambei.
,."#,l7gn.t,;.g1,,yt (tt1ryga ;,,,f;,Nerwtl qciaJig (S r,Sz,S:). (hmga porliune)' origine:

por;yi117ti)!f
i

futu exrenri cap peroneu; b) tuberozitatea e.rtenri a tibiei.

' ' Inserlie:

fafa postero-intemd a tuberozitilii ischiatice. ,

l)

Extensia goldului:

tmpotn.iva gravita{iei ' bazinul

aplici

deasupra genunchiului.

for{6 '4,s: decubit ventrar, garnbele extinse, fixat; subiectul extinde coapsa pe toati cursa de rniqcare; rezistenta:
re.srarea separard

se

I'H:ff :lT;:'Hli ::::::,J:li;:1fJ:",.J':1::lli1uii""1'*::,",;*,i:ff ;;ffi;ili:fi'H;j,ffi'J::

144

; I;flTT:,,.e;,,i1*^fl::;_p1$:,1tu,g.nl*r

amarctui fesier):

aplica

cleasr.tpra genr-rnchiului, anrplitLrdinea cle migcaro varianta cle nrai sus, datoriti tensiondrii clreptului anterior.

va

fi

mai iimitati fala

cle

.*)tln o otriva

gravitaliei

- fortd 3: decubit ventral, garnbele extinse, bazinul

toati amplitudinea
de miqcare.

fi.rat ;'sirb i ectul e xtincle meurbml inferior pe

genunchirll in extensie Ei membml de deasupra sustinut de examinator, bazinLrl fixat; subiectul ertinde coapsa pe toati amplitudinea de migcare in cazudle for[[ {3) qi (2), genunchir-rl poate fi flectat pentm a eviclenfia acfiunea Marelui fesier.

_ gravitafie - fortfi 2: decubit lateral, coapsa flectati, -.-..,,Firi

./'.**,

inferioar[ a muqchir-rlui. I{otd: subiectul ili poato ridica bazinul gi tine membiirl iiiluiior tlai"orii,lr nrtt,rchilor ischiogatnbieri, ridicf,nd membml inferior cle pe planul rne:sci si r;rttin:l6ni.l .-oloana lombari; exarninatorul trebuie sf, se asigure cir bazinul csto fix iri cii i,nisc:rlL:ir
sc realize azei la nivelui articulafiei goiduiui.

pliul fesier;

o Fdr6 gravitalie - for{a 1: clecubit ventral, contraclia

se va putea palpa partea superioard + partea

}'rnarclui

itsier nclic;i

I.l5

IY .1.2.3, Al:ducYIct Soldului

Ab d u c;iu to [d u lu i (goni om e t ri e)

cleJinireu niEcirrii: misccrrea lererald ct cocrl.tsei frtdepitrtdnclu-s'e c{e Iinict tnedicrnit a corysultri, tn plan-fi'rtntulfayd cle corp; pozilia de sturt: * d e utbi t h e te rola terctl : - memhrul inferior de .stqtort fndoit: varictntd: decttlsit dorsal * ntembrele inferiocrre extin,se;

Abducfia goldului ( din decubit dorsal)

finuld: tnernbrul inferior de evaluat se miqcfl lateral, la limita de " pozi;ia miqcare; genunchiul rdrnArre ertins; u detenrdnnrea: plmul sagitctl
variantii : planul f'ontal ct se evita substitttlia prin: rotalia exfernd a Soldului @ gortiometrul: se deseneazd o linie intre spina iliacd antero-sttperioard - ceq posterosuperioard de la cdre se dztce o perpendiailqrd la marele troltanter - axul miscdrii : cenfi't,Ll rnarelui trohanter; variantd: spina iliacd antero-sttperioard (de partea de evaluctt); - ltrutul Jix perpendicular; vflfiantd: pe linia dintre cele doud spine iliace antero-,tttperioare;

Abduc!.ia fle.rie a coapsei

t46

"-

hra\I mobil poi'olel cu linio cle mijloc a-fennnilui; variant[: paralel cu linia mijlocie a felei anterioare a coapsei (care so
:

ind rcaptd inaintea rotulei) --intre 0o - 45o.

,,Aht!ttg.{ig.te!!y1/t14,=,b!!qt,,{q!:.q.

I nsu lic icn ln,fes

(se nm

ie r u I u

rn

ij

loci

ul Du ch e nn -Tre n cle len b ur g)

Abclucf a unci coap,se asocicttd cu adducliu celeilahe

Amplituclinea de rnigcare: intre 0" qi 45o Factorii care liniiteazd migcarea: 1. Tensionarea frbrelor distale ligamentLrl ilio-femural + iigamenturl pubot-ernural.

2. Tensionarea mu$chilor adductori ai coapsei

(qoldului). Stabilizarea migcdrii: 1. Contraclia mugchilor abdominali laterali + Marele clorsal.

linia

semicircLrlard

supeiioare).

'il
.t

Abduc{ia goldului: Intpott'iva gravitatiei - forfl 4,5: decubit lateral, meurbnrl inferior flectat pufin peste linia mediand; genunchiul inferior este flectat pentru a-l echilibra, bazinul fixat; subiechrl frce abdu.li.n p._ toatd anrplitudin.u a, ,rrig.nre, moa rotatia extemd a goldului; reziste'{a se aplicd deasupra genu'chiului.

'

ttnpotriva gravitaliei - forf5 3: decubit lateral, " . membn:l inferior flectat pufin peste linia
mediand; genunchiul inferior esie flectat pentru bazinul fixat; subiectul tace abauctia coapsei pe toau amplitudinea

a-l echilibrq
migcare.

cle

148

bazinul fixat: subiectul face abductia pe toatir amplitudiuea de ntiEcare, fara r2,\ffi.y/o",-,* F[r[ gravita{ie for![ L: se pot palpa fibrele+ffitti-fesier''lidf/!a ra marelni irohanter. cxterni a osului iliac

* FIr[ gravitafie - for{[ Z: clecubit dorsal, membrcle inferioare

iu extensie,

'

i{otd:

subiectul Poate

aProPia

bazinr-rl de torace printr-o contraclie pu-

temicir a nruscttlantrii laterale a toracelui, qi poate astfel ridica membrul inferior printr-o abducfie lirnitat[; examinatorul trcbuie si suslini bazinul pentru a se asigttra c[ miEcarea se face la
nivelul qoldului.

Notd: trebuie sii se excluclii o rotatic extemir a coapsei, petttnt c[ muqcftii flexori ai Eolclplui pot si se ,substituie fesiemlui rnijlociu; flesia coa.Fsei permite
substitu[ia tensonrl ui fasciei lata. IV.1.2.4. Aclcltrclia S olchltti
Addu c(iu Eoidului (goni ometri e)
clefr.nirea miscdrii: ntiscctrect ntedictld a coapsei fncrucis(ittd \inis meclianit a corpril.rti, tn plan frontal Jtt{r de corp;

a pozigiu de stsrt:
cleuLhit tlorscil -v extitt,Y;

rleahit heieio!:tiei'ol

rnenibnil inib'rioi de

ft:sfcrt clin

149

@ rleterminureu: planulfrontal;

lt

o se evi{cr ,substitttlict

pfin: (variantd)

rotcr!ict internd a S'oldului;

gonionietrul:

cleasupra srtiailatiei Solclttltti; v a ri a n ld :,r pin a i lict cir ant e ro -sttp eri oard (de pa r t ea cl ete r m i n ciri i) ; - bruftlJi;r paralel. m linia tntre slsinele iliace untero-s'uperioare; bra{ul nrcbil pctralel cu linia cle mijloc a _fennu'uhti, pe .falct ctnterioarii c o ap,s e i in d r ep tti n cl u-,s e tn ai n t e a r o lul e i ; - ?ntre 0o ." 3Aa.

- axul miscdrii:

t:;Adduttia r . .:r ,' .. l

'!lr.:i j;\i.,i,,rrr::!
j.,..i.j
i

r-.,:...

.:

og

..

lltu lg i,:t,p,i ! n 11 { o r e' t

FLEX
0

XT
30

Flexia

Extensia

Amptituclinea de rltipe are: intre 45o qi 0n

Addircfia

Abduof ia

Factorii care limit eazlmigcarea:

l.Contachrl cu membml inferior opus. 2.Tensiorlarea ligamentuIui ischio -femural ahurci cdnd qoldul este flectat. F ixarea migclrii : greutatea tmnchiului.

INT.

Kiiru

a) marginea extemd fa!a inftrioard hrberozitatea ischiatic6; b) rarnura inferioari ischion; c) fala anterioard ramuta inferioar6 pubis. n hrserlie: a) pe toatd lnngirnea liniei aspre * pe prelungirea ei internf,; b) pe tuberculul marelui adductor.

r50

a) 213 infbrioare ale liniei dintre micul trohantcr gi linia asprd + b) partea superioarf, a liniei

" Inscrlie:

aspre

I : ,,,.M ', ! Q,, I ",.q1!lt t.,c-tp r I

@

I .N;;,li.u*proi.(Ll,l.*)
'(L2

Origine: fala anterioar[ pubis la unghiul cle jonctiune spinft-sirnfizir. -o _hlserire: partea rnijlocie buzaintem[ linia aspri. PpAliinetql;' :. i cryrot ;La), ! Origine: creasta pectinee * portiunea anterioard acesteia (?ntre eminenta iliopectinee gi spina pubisului). o Inserfie: linia intre micul trohanter qi linia asprd.

";N;i+il

"

jnm[tatea inferioard simfiza pubian[; b) jum[tatea superioar[ ramura descendenti pubis. * Inserfie: fafa interniitibie - sub condil.
a)

Adcluc(ia goldului:

u hitpotriva gravitatiei

rdmAne pe mas[ qi celalalt este subiectul aduce membml inferior in aclduclie pind aiungei in contac,t tu membnrl deasupra;rezisten{aseap1ic5deasupragenurrchiu1ui.

for{ir el,S: decribit latcral, 1n r10lnh1r ilferi.r sustinut de examinator cu o abductie de cca 25,;
cle

/i/

ru

r,

forfd 3: decubit lateral, un membm inferior rdrnane pe masi gi cel[lalt suslinut de eraminator cu o abcluctie de cca 25o; subiectul acluce
nrembntl inferior in adduclie pAnd {unge in contact cu membrul

* fmpotriva

gravitafiei

* F f,rh gravita{ie forfE 2; decubit clorsal, membrele inferioare in

cle cleasupra.

abdtrctie 45",bazinul fixat, subiectul aduce meurbrul inferior in aclcluclie pe toati amplitudinea cie migcare, flra rotafie a coapsei.

ral

l-rt

o FdrX gravita{ie * fortd 1: se poate percepe coutmctia fibrelor muqchilor

adductori pe fala internd coapsei. NotX: subiectul poate iucerca s[ foloseascfl mr-rqchii flexori ai qoldului, fbc6nd o rotaiie intemi a meurbmlui inferior qi inclin6nd bazinul in spate spre lnas[; trebuie menlinut decubitul lateral.

IV.1.2.5. Rotctfia externd a Soldului

Rotatia externd a qoldului (gonionetrie)

Rotatia erlem[-intem5 't
a coapsel

(din decubit dorsal)

{* \

carea llterald a femurului in jtu"ul antlui sdzt longitudinctl; , poaiyia de start: asezat. Soldul fl,ectat 90o, genunchiul flec-tat la 9A", gambcr atdrnd la
mar-ginec tnesei; poaiyia finald: gantbo piciorul se migcd medial. itr tinrp ce coapsa ,re roteSte lateral,, .firra

'

deJinirea ndEcdrii: trtis-

.fl exi e/ab dtrcti e asoci a td :

perpendimLlarii pe nta sd ; pozifia finalI: ganrba + piciorul se rnigca ntedial, in timp ce coapsa se rotegte lateral fara abduciie asociatd ; determinarea: - planul trans\lerszl: - o se evita substitttlia prin: rotafia tnmchiultti; ridicarea coapsei cle pe masir

vsriantd alternalivci (II): clecubit yentral + gernmclti .flectctt 90o t- gctmbe

lrl

goniornetrul:
Ro ta{i a e.r tern_i-j nicr.nir

a coapsei flectate

clao,sttltra rohilei

_ anl rnis,cdrii : prin axttl longitttclinal it .frr,,,[r,t'r,,',,''n'r, millocul artictilcr/i e i genunci

it,t)',i

brayul
Fnq,5'Ct,

/i*

Ttarcrlel ctt
pe

-..1 sol
S:'I'
f\,
hiri

vqriqnld:

yse

rpe nclicttlcrt.

ttmgu I crxului tibi ei,. - fhtre 0o _ 4So. Rotafia externd

ctt t:.-: c,ltt rntlloc t,tnta cr gainbci, cle_a

-,bra{ul mobil paralel

Rotafia extemi-intemi a

.oopr*i@
B. Rotafia extemi

A. Rotafia internii

Arnplitucrinea

cle

mipcare: intre 0o -

4.5o (scade daca gorcrut

.rt,

' 2'

F'actorii care Iinriteazd nripcai.ea: I Tensionarea fibrero.;;;;* o,. tirun,.riturui irio-feri*uar. Tensionarea mugcrritor roiotJ interni ai coapsei.

in e.-rtensie).

Stabi[izanea naigchrii: greutatea trLurc]riuluI.

-53

a) fafa

inten[ a rcbordului osos al trunchiului ischiolgbian; Zh inter le ate felei exteme a membralei obtgratorii;

c) ramurile pubisului; d) rarnura ischionLrlui.

I I I I I

Rotalia esterni (for[d 3,4,5)

45o

o Inserfie: t1!q pgpterioard a colului fbmural'

I I I
; .;

i,
i

ob1ttra.irjl,11,i11ji,:i1i,,1. . i, : o .- ..Rarnurile Ls,Sr,Sr,S:.

.,

Origine: a) cea mai mare parte din rnarginea ilrtern[ a tmnchiului ischiolubian; b) fa{a pelvini a p[rfii superioare a marii scizuri iscliiatice * partea auteroinferioari a trunchiului ischio-pubian; o lnseriia: traversffrrcl rnica scizurd ischiatic[ din partea anterioar[ fala intern[ rnarele trohanter.

'

t t
I
I I
.i

i Pdt:rqtul lontbar:
t.t''naniuri'Lr,Si, -t
j

purteo supedoari a marginii exteme a tuberczita$i ischiatice. o Inserfie: extremitatea superioari a liniei care prelungeqte in jos nrargitrea posterioari a marelui trohanter t il t !:;:r I m i. d ii t{d ii ii i,.1 t*.;'.-:-.::f1::'..

il'dfigiii.:

",,.-.;.

;:;,":,r '-1:

i.o, Rdinriii Si,Si. f

e Origine:

a) fafa anterioard a sacrului intre primele 4 tnurchiuri sacrale airterioarel b) niarginea superioari marea scizuri ischiatic[ fata anterioari ntarele

t
t
I

Ii

ganieiit sacro-isctrriaiic.

154

u Inserlie: traversAnd marea scizLrrd ischiaticd pe nrarginca .superioarir nrarelLri trchanter.

d
l\

'6

Ji

'{
I .B

,T

, I
$ $

tr

.{ t llr
d

Genenul supenor

I
T

t
{

I f t
$

tJ

tl

f
$

interior Pitratnl
.fbntural

lobturatomi inteni

A iigl.n:l s u p, e r i o r : j ', Rampri Sr,Sz,S:.1 o Origine: faga extemi a spinei ,i , e Inseriie: niargin*u,,,p*ioard a tendoniili;i obturatonilui iniciii . fap intemi a marelui trohanter.
i
''t ! _ -"t_:r': "i ' ' ir: d'!! rr*{arf
G

ischiatice.

ll i."d 'Bdrliiiri r;;Si, * origine: partea superioara tiiberczitatea ischiaticir

fata intenlX a rnarelui trohante r

e.i1r1i e ;i1|t,i1tferi o r

o Insertie: ntarginea infcrirr:iri. :i i*ncl.onrili:i *-hlurefn*iii.,i

:rrir,ri:

iliacii l.rosteiioara

buza e.xtelxS crcasla

ill;icl

cieal;upre

orr

ilt

i.[/1 u,lc- It

It

a) marginea lrosterioard larna tendinoasd fascia lata; !) r-amura clc trifurcalie a liniei aspro.
E

" Inscrlic:
u

sc.ces q.r
I

r:

-l

i;,

',9lgilo*11 crtual (lLrnga lo!iu1e) il,,,bicttlt

ldota{ia exten'nd a goldului:

presime deasupra genr-urchiului pentr-ui airnpiedica abductia * flexia coapsei; sr-rbiectLrl se line de margirtile mesei peirtru fixarea bazinului; subiectul execut[ rotalia ex.tem5. a coapsei; rezistenta se aplicd deasupm gleznei. impotriva gravitatiei * for{[ 3: agezat, ganibele at6nrate, se exercitS. o presiune deasupra genuuchiului; subiectul executi rotafia extemS" a coapsei pe toatd ' implituclinea db roigrur., fixf,ndu-qi el iirsugi bazinul.

'

irnpotriva gravitatiei

- fo(d 4,5: aqezat gambele at6.mate, se exercitS. o

'

/.r

bazinul fixat; subiechrl executi rotatie extemi pe toatd anrplitudinea de miqcare.

e F[rI gravita{ie -

fortd 2: decubit dorsal, gambele ?n rota}ie intemi,

- fortd X.: se percepe contractia muqehilor rotatori extemi prin palpare proftindi in siratele marelui trohanter NotS: trebuie si se opund o rezistentd lentir. qi atentl in testdrile rotaliilor coapsei qi brafirlui; putem leza structLrrile afficulare claci nu se controleaza bratul mare al levierului
F hnd
156

gnavitatie

IV

.1

.2 6. Rotapia intentd a Solcfului

Rotatiu internd a goldului (goniottretrie)

* ,

defi.nireu miscdrii: ntiscarect madiald a femtrnilui in jw'til ctxului siitt

Iongittrclinctl;

o po1igiu cle start: asezat, Soldtil .flectctt 90o, gentmcltiul flectat lct 90o,
*

gctmba qtdrnii lct tnarginea mesei; poziyitt .fl.nulii: gamba piciontl se miscd ktteral, fn tirnp ce coapsa se r o t e S I e m e di al., Jd rii fl exi e /ab duc ;i e a s o ci ctt it ; varictntii alternstivd (II): decubit ventrctl + gentmchi flectctt 90o -r gantbu

pe rp

n c{ i

atlard p e rn ctsir ;

finald: gambn -t piciot"ttl se mi,1cd krtLral, tn ti1ttpi ce coctpsct se

"

pozi{ict

fi

roteste medicl. pdnci lq limitct cle miS'atre , rd ab dt rcfi e as o ci cr td ; deternin.cu'ea: plcrruil trun,vversal; - a se evitct ntbstitttlict prin: rotctlict trunchitilti; ridicarea clqpsei de pe'ma,sii;

a a u goniometrul: anLl misctirii :-i

prin anil longitudinal sl femutiltti,

tn ntijloatl. ctrtiutlaliei gentmchitthi deasupra rotulei - bralul fi.x paralel cu masa; variantii: perpendicular pe sol;

\35o

mijloc

- brapil mobil paralel m liria de

ct

gcunbe.i, cle-a
,-

htngtl oxttltLi tibiei:

trttt'e 0o 35o.

u:Rawiifrieiiia"/.iiil,iti,ipi.i:p:r,s,nlai;J
Amplihrclinea
F

cle

migcare: intre 0o ;i 45o (scacle clacf, tolclul este in extensie).

2. Tensionarea ligamentului ischio-femural, cdncl coapsa este ?n flexie 3. Tensionarea mugchilor rotatori extemi ai coapsei'
,

actorii care limiteazfl nrigcareft : L Tensionarea ligamentului ilio-feiirural, clncl coilpsa este ?n e:itensie.
.

Stabilizaren mipchrii: greutatea tnurchiului.

x57

'xffiw[$ii'binllwallr ;n't{[ir! ,i
[.e.g,i .i1;,:'.;

I I I
O{:,-. 'r3}, i'i

; lr
I

4;.Niiluie;i;*"pe,lor(L+,L!,S-r)i'

" origin*,

*,,r,,3'n,fil,,ll;Ji:r:;l*",aintreliniilecurbe

r | ft't ,,--*,{o\l b)marginea'rariisciz'riisc'iatice

L\
{, ,,,, '.i,:,ii\9 I f
I

- ijlr#*mx;Tffi',':T:'J'J':[Tfit\{ arric*rare I l/ ,/f'$)frii

ticulare.

f ti i i t a !i ;: r N biiili-tps # 5-ii p,e'io 1p-*,1, ;': i:f,',ffii#'i#if#t{fiif*,,,0,*,.$' t,r;,''6';Gil;;*'

f ,T,n tl,,y-13r!
s,c e
ct t

acresteiiliT;.,'n[a
lloale. to*t"

""fi*i:*il::;"ffi:XJ"l-.-*\ l-spineiiliaceatteto-supe-

1[ origine: .;\ 'a) extremitatea anterioard a buzei exteme | \t \.1iil

1,

/F]K l:
*\

l.
I

f
I,f

l:,,.;\'iV I f
| t

lr II
atibiei. atibiei.
superi-

uttirea treimii itio-trbiale la utirea Inse4le: inte cele doui capete ale bandeletei ilio-trbiale hrsei-lie: tLrbero nlateaextemi oare )are cu treimea rnijlocie; aceasti bandeleti se insereazi pe tLrbero

"

i,w iii

ii,:,h

ct6ij, it" t
iiiiildeiiTlfibr#

d I
I

rl

:.'61 felie?iii

rr'i";..S[ilii'ifi.=ifibi#fr'Jui;ii
Rota{ia internfl a

'lerit8iiiifdriliiiiSsurir#'L-iJi:.;"

antgrioltg)if '1

goldului:

I I

presiune la}ivelul genunchiului peutm a impiedica adduclia coapsei: subiectul se I execut[ rotafia intemd a I line de margilile mesei pentru a-qi fixa bazinul, subiectul

r trnpotr.iva gravita{iei - for{6 4,5: aEezat, gambele atAmate, se exerciti o

""1

I
i58

t
I
J

n Inrpotriva gravita{iei - forf[ 3: agezat, gambele at6.rnate, se exerciti o

p res

subiectul execut[ rotatia internl a coapsei pe toati amplitudine a de nrigcare fixdnd bazinul. o Fird gravita{ie - fortd 2: decubit clorsal, gambele in rotatie extem5, bazinul fixat; subiectul execut[ rotatia' intemd a gambei pe toatl arnplihrdiirea de mi;care.

iune la nivelul

ge nunchir-rlui ;

IV.2. Ililonlul ortiular

Ei

musculur ul gentmchiului

i articulafiile membrului inferior liber (II) N'2i. Articulatiile genunchiului

A

rticulatia genunchiului Este cea mai mare articirlatie a corpului omenesc, cdreia

i se acorda atentie

deoseb ita dato ritd nrmitoarelo r aspecte : a) estc iriai putin acoperiii gi protejata de pdrfi .,. b) este solicitatd foarte mult in staticd gi locomotie, ceea ce determind uzura mai accentnatd. a elementelor sale;

moi;

c) are numeroase implicafii in patologie, fiind sediul unor traumatisme, procese inflamatorii Suprafefele articulare: epifiza inferioar:a a fernumlui + epifiza superioard a tibiei + patela (peroneul-fibula- nu ia pafie la alcdftiirea articulaliei)

saritnmorale.

epifiza i n -feri oarii a fe mtntltLi : suprafala articulard epifizei femnrale, reprczentat[ cle cei doi condili, este rscurbatd inapoi; b) fiecare condil este orientat oblic, avrl sXu cle rotalie este oblic de sus in jos qi din spaliul intercondilian spre fala cutanatd; conclilul rnedial este mai proeminent dec0t cel lateral; d) conclilul medial se afli pe un plan inferior ceIui latcral:

Observalii:

a inferioare

a)

c)

Meniscurile articulaliei genunchiului. Platoul tibiei drepte vlnit cle sus

l,i gancntul msni scolenttral

oste rior; 2. Li garrt enttrl i ncr uci qat

posterior; 3. Meniscul rnedial; 4. Ligamenhrl incnrciqat anterior; 5. Ligarnentul transvers al gcnunchitrlui; 6, Menisctrl Iateral.

159

clinainte-inapoi (in e) di' laterai, raza de curburd a celor cloi conclili descrcqte aproxinrativ l6mm), ,artea anterioari or* uproornativ 45urm, iar ?n partea posterioa|ir 'rrrprofhio articular[ a conclililor aPle ca o curb[ spirala, latcra'l f; contlil,l neclial este maiingust gi mai lLrng (cca 1Omm) clecfit corldllul
(cca 8mm).

cloi conclili diverg dinainte-inapoi, diametrul transversal al extremitilii ilferioare a femulilui fiincl tnai tlate posterior decfrt anterior, arlicttlate (cavitarti Obs,erva{ii: eprfzcr supefioarii ct liltiei ilrezintir doud fose

cei

glerioicle) sepmate prin eminenla intercondilizurd

- 'sltina lihiei'

intranl'ticulare sr:nt dou[ fibrocartilaje dezvoltate la l]ei-lferia frecirei fose articulare tibiale; ele contribuie la o mai bunl coticorclanti iutre sr.rprafelele condiliene 9i fosclc ar-ticulare ale tibiei, insuficieirt
I\{enis curile

excavate.

Mijloace de unire:
1

6 capsula articulard nluul$o11

J
4

care uueqte cele trei oase (femurnl, tibia qi patela); , ligumentul patelef (ligametttLrl rotulian) fornta$une fibroasi putemici, hurg[ de 5-6 crn qi latir de

2-3ern, aflatil ir.raintea. articulafiei:

fonirir triungtriularf cu lsaza pe virfbi patelei Si vhftl pe partea inferioari a fliberozitilii tibiale; dac[ se consideri tendon temriltal al cvadricepsului, pate-la ar fi in acest caz os sesamoid: ligrunettele pasterioare Plut fibros de diverse provenieute, aqezat peste scobitura intercondilian5, format din trei p[4i (tura mijlocie + doul laterale) plus Iigcrntentul popliteu oblic Ar fi cu l ct ti a ge nunchil lui dr e P t. * liganrenlul pnplileu arcucrt; C ap sula cl e s chi sd an terior a) ligamertltil. popl.ileu oblic (satr 1. Ptica siniviald patelar'[; 2. Liganrenhrl incrirci;at postendonul recurcnt al muqchiulr-ri semiior;3. Condilul rnedial femural;.4' Meniscul metdial; membranos) pome$e din tendonul 5. Plicii alare; 6. Fala articulhr'fl a patelei; 7' Meniscul Condilul 9. anterior; lateral; 8. Ligamenhrl incruciqat sg muqchiului semimentbmnos teralientural; 10. Fala Patclarl indreapti in st-ts qi inahrai po calota

'

qi

fibroasl a condilului lateral; b) Iigctmentul popliteu arcuat - bzurdi,fibroasilcorlcav-sllperioard, pleaci dc pe conclilil laTeral qi nrlrge indurtru cdtre fosa intercondilizurd, trecffnd pe sub ligancnhrl retinnurlul ;;lriit;- oblie; ,le l* *arginoa sa inferioar* plcaci o banda frbroasd

Tigantenluhi ctrcucrf, cate se iusereazfi pe capui peroneului;

160

ligamentul colatet-a! peroneal (frbnlar) - inserlii: ntpeiior epicondilrrl lateral al fomurulur,inie.rior - par-tca autero-laterala a capului peroneului; in c.xteusie, liganenhri este intins, in flexie cste relarat, ligamenturl ruzr aderit la capsuli; ligamentul coluteral tibial fomraliune fibroasi aplatizati aderentd de capsuld; inserfli: nperior epicondilul nredial al feniumlui , inferior - fap meclial5. a tibiei: are trei feluri de fibre (verticale. oblice descendente gi oblice ascendente); asiguri stabilitatea ?n ertensia genunchiului; ligsmentele tncruciEote - sturt cloui gi se afli posterior in fosa intercondiliani; inserfii: pe felele intercon-

)
a
-)

4
5

Ligamentele afliculaliei genunchiului. Articulalia dreap t[ vdant[ po"sterior. Capsula a fost indep[rtatd, . Condilul lateLal; 2. Ligamentul ?ncrueigat anterio

, Ligamentul incrucipat posterior; 8. Liganientul

ior al capului fibulei; 9. Condilul rnedial al tibiei:

0. Meniscul medial; 11. Ligamentul colateral rnedial \ 2. Condilulmeclial

cliliene ale femunilui + pe aripile intercondiliene ale tibiei; siurt profrrnde, dar in afara articulafiei, fiind in afara sinovialei:

a) ligame nhtl incnrcisctt' ctnteriot,

inser,fii: cctpul inferior aria interconcliliani anterioari a tibiei, cct1nil sttperior fala intercondiliani condilul lateral (partea posterioara); are tlirectie oblic[ fir sus, inapoi qi in

afad--'
161

b)
po,sterior

Iigcrmenlul fncrucisctl

clitian[ poslerioarl a tibici (inapoia insertiiior nrcuiscurilor) + fala intercondilian[ condilul medial fuartea aurter-ioaLir), are direcsus, inainte qi inbur1ie oblic[ tr
tru;

- inser-lii: aria intercon-

6)

tice tle tntdrire a caPstilei

partea antet'ioarI a cailsulei:

formaliutti

u7onet:ro-

- in

a) fascia genunchiului.
Curbura condiiilo r fernurali 3' Fala patelari 1. Condit leurttral; 2. Cartilegiul articularl
a,b reprezintd desfEqurarea curburii cortdilierte

acoperl aficulalia ca u1 nlall$on' continul suPefior cu fascia fenrurald, rat inferior ctl cea clurald; este intaritir lateLal de tractLrl

b) expansiunea cvadricipitalft
q,adricepsului (mai ales
epifrza proximall tibial6; consolidati pe marginile patelei de liganrentnl patelar retinaut-

iliotibial; lami fibroasa ctin tendoanele termittale ale

lele medial Si Intercrl ale Pntelei (de la tendonul vastului qi marginea respectiv[ a Patelei la

condilul tibial subjacent) ; c) ariPioarele Patelei doud bandelete fibroase orizontale; inserfii: marginile Paftlei - condilul fenrural resPectiv.

r0o R 1oo

LV,2.2. Evalu area genulrchiului

N .2.2.L Flexict geru tttchiuhti

F I *ria gen u n chi w lu i (goni om e t ri e)

@ deJinirelt ndEcdt.i.i: ltiscarea posterioa.rd a ganisei fntr-tm plan ,sctgital; * poziyia cle star"t: decuhit vential, mernbrele inferioare exlitre; * picioorele in
,Jnra mesei;
-t \,ctriantd: asezat, ur genttnchii flectali gartbele ?ncfarcnnesei; a pozi{ia finntd: gintba se niigcd, npropiindtt-se de Jalct prts'tet'irtard ct crtcrp'sei, Ia linita deflexie; 162

'

'

0 a

tletermins.rea:

plnmi

sctgitcrl;

goniometrul: cxttl miscdrii -- prin ortictilalia gentmchiuhd, Interal de condiltil tibictl; hrafuI fix paralel at mlsa, pe linio mijlocie. a felei latercl.e a coupsei (de<t ltmgul

Ischiogarnbierii

- for![ 3,411

jerntmfui);

gtl peroneului, pe linia mtilo-

- bru{ul mobil de-a lttn-

cie t fepei lctterale a gcunbei, tn linie ctL tnaleola peronierd ; - fntre 0o - ljso.

i;tr!.*it*Aitn!J:,i::!ltii,[|6i:,
Amplitudinea de migcare: intre 0o qi 120'-130" Factorii care limiteazl migcaiea:

1. Tensionarea tnugchilor extensori ai genunelrir,riui, mai ales a clreplLrlui anteriot:, claci

coapsa este in extensie.

2.

Contachll moleilllui cu

fa1.'r

posterioard

a coapsei.

ta
,
I
0

! I

I I

I
I
!
g
B

I
I
I
0

I
I

I
I

i}
Ischiogzunbierii - palpare

,,

Stabilizarea migcririi : 1. Contracfia inugchilor sacro-lornbari gi pltrahrl lombar. 2, Greutatea coapsei ;i bazinului.
i

nairpgtuiiflyin tipali, pnf.g y e) :. t F"|ES_ Xt pt I a,l ( I u 4 g a p o r(i u x

i9;'N"*dl,fpi?ilr(S.;S;;Si): I
gri ischiatice.

;'''

'

Origine: fala postero-intemi a hrberozitlhrserije:

a) fala extem[ capul peroneului; b) tirbe rozitate a e.rternir tib ie.

'

L63

o Origine: toati lungimaa crestei cxterne a

liniei sqrracondiliane extcr ne.

aspre -i- paffea supenoari a

o htsertie:
a) fafa extcmi a capului peroneului; b) tuboro zitateaextenrl atibie.
i

s ii rijiiirl itrtit oi*n tj

fl . ryervut

S enzi rneq1b raft i;' '. ,.i..:.- . -. ,.-...', ... -1,'-,: -, ".

{L+;il,S,, $:S;)i o origine: fala infcrioarf, + fala intemi a tuberozitalii iscliiatice. " Inserlie', fa?,altero -intemi a par-fii sqrerioarc a diaflzeitibiale.
sciatic'
I: q_1rt ,

. 'd Ngt{'uf qciuic G,!::S1SI: i

Inser-lie: a) ganlurl odzontal fala postero-intemf, tuberozitatea intem[ tibie; b) exparrsiurea fibroasi carc se conftlndd cu aponevroza popliteului + ligamenturl lateral intem al genunchiuh-ri * alronevrozaganibei.

'
'

Origine: par-tea sripeio-exteiiih atLrberozitifii ischiatice.

.Sl);f

Mugchii uicepoi:t; ,r':''; iropliteui:.' I

,

:' ''btgiio*i;'J
.:.:'"1--

'i.l.driptulIiiffii,l
q,

i.

ggmerll'

-,

;i

Flexia genunchiului:

trnpotriva gravitatiei - for{d 4,5 (biceps fernural): decubit ventral, garnbele in extensie, bazinul fixat; subiectul flecteazd genunchiul; examinatorul upu.i garnba
p.easup* gleanei, irrducfrnd o rotalie extem[ a gambei (mugchiul este mai gi opunf,ndu-se fl exiei pentru testarea bi c ep su.lui tntn,al. fe

iin. Jittuq

/".' ;,fl I

ffi:Tf Tm.*'4lr.fi ffi

fon{5 4,5 (senritenclinos qi semimembrmos): decubit venttal, gambele fir e.rtettsie, bazinul trxat, subiechrl flecteazi genulchiui; exar*inatorul apuci gamba deasitpra glez-nei, inclucfurd o iotatie ilrtemd a garlbei qi olru'fl'du-se fl exici pentlu testar ea s enti m e tnb rcr n o su lt ti Si s e rn i te ncl i n o y t l u i .
164

".fmrpotriva gravitatiei

.1

marginea .*r:T1 fhm; exercita p,*.i,*";. :i,p.' mttscr"tlar de examina! subiectulflecteazd gentnchiul po toati amplihrd1n#;

o Impotriva gravitatiei for{n 3: clecubit ventnl, garnbele in extensie, -

:iiji:tr::g:,.:Y$

se

fixeazi

ft#.J

il,pJ

:!'t ulY/t/f,:

14,
$lli!x,!,rk

flectat.

(Daca gemenii sunt slabi, genurchiul poate fi flectat la l0o in ortostatism; claci bicepsul fernural este mai putemic, gambafa.e o rotafie erterni; claci semitenclinosul * semitnembranosul sunt mai putentici, gamba face o rotalie intenrilin timpul flexiei), Firr gravitatie - fo([ 2: decubit lderal, garnbele extinse gi cea sgperioari sustinut5' coapsa fixati; subiechrl flecteazi g.nun.li rl pe toat6 u*plit,Aurea de miqcare, inegalitatea de contmc,tie (tracfiune) musculad provoaci rotalia ganrbei. o Ff;rd gravitafie - fortd 1: decubit ventral, genurchiul u;or"flectat gi gamba superioari sus$inuti; subiechrl incearcd si flecteze geirunchiul; se pot palpa tenAlanete flexorilor genurchiului pe fala posteriola a coapsei ip,oup. cle articgla$a genunchiul'i. NotS: subiectul poate flecta qoldul ca sd inr.npa tnigcarea r,ig.nunrhi*l uqor

'

.'

r,'

fi substjtuit, ceea a.t noinl flexie rotalie extem[ a coapsei; flexia genunchiului este astfel mai pugin clificil5, gamba nefiind ridicati veftical conha greutafii; picionrl nu trebuie l5sat in flexie for,*-tu, cdci irnpieclicd s,bstitu$a migcarii prin gemeni.

NotX: croitorul poate

..

Ert en sia gen u n ch iu I ui (goni o me t ri e. vezi Fle:;ict genunchiului

(goniometrie) = migcarea inversi Fbrta genunchiului. - bilsnlare
+-..rr*-_-L

Anrplitudinea de migcare:
intre 120o-130" gi 0?

Ischiogrulbierii

for{d

Factorii cane trirniteazh migcfl.n'ea:

Tensionarealiganientului popliteu oblic qi a ligamentelor incrucigate qi laterale ale genunchiului. Teiisionarea- muqchilor fl esori ai genunchiuliri,

I.

2.

16-5

arnplirudiuea cle miScare firi sd-l blocheze; (o rezistent[ opus6 lurui genrnchi blocat poate lcza articitlafia qi nu dI indicalii valabile 'asupra foriei^extensorilOt, trccesar5- o cotttmctie simultani a altor muqchi care inconjLrri articulalia peptru a bloca genurchiLrl); rezisten{a se aplici deasupaglearei (trebuie siL se pun[ o pern[ sub genLrnchi).

A.;.;;;;;

. 3 |mnotl'iva gravita{iei - fortd 3: aqezat, gambele atArnate, bazinul frxat; subicctul erlinde gentrnchiul pe toata amplitudinea cle migcare flri rotalia intemi sar,'exlernd. a coapsei (rotalia pemrite o e*ensie oblicir qi nu pe o linie verticali contra greutafii).

susiinutd; de exarninat este flectatd; se fixeaz[ coapsa deasupra genunchiului (de evitat exercitarea unei presiruri pe cvadricepsul fenrural); subiechrl extincle genunchiul pe toatd amplitudinea mi gcdrii.

gamba

o F'ird grqvita{ie

for[[ 2: decubit lateral, gamba cle cleasr4:ra

t2 ,lJ

subiechll incearc[ sd e.$indd genunchiul; se percepe contrac.fia cvadricepsllui femural palpAncl tenclonul intre rotuli gituberozitateatibiei + fibrele mrisculare

e F[rd gravitafie - fortd 1: decubit donal, genunchinl flectat gi suslinut;

]V.3 Bitanlul ctrticular

Ei

wtuscular al gleTpei

Ei

picictrutrui

IV.3.l, Articulatiile gleznei gi piciorului Articwla{iil e gl eTyei * arti cu I aliil e me mb r u I ui it{erior.

A ft icul a{iile tibioperoniere
t ib

er (fXX)

Oasele gambei sunt nnite prin epifizele lor: cele superiozue printr-o qrliculatie s'inovitlit, cele inferjoare printr-o sindesntozit X'ntre cliafizele ce lor cloud oase se aflt un spaliu ocLrpat cle membrana interosoasi cruial[
161

condilr-il Iateral Suprafe{ele articulare: fala rotunjita-plana pe pattea superioarir aproape plane tibial + fala articulari epifiza s.rperioare petonierai felele aiticulare fornteazii a ctrl:iutl ct i e pland' Mijloacele de trnire: "cctpsulct articulcn.rl - inserati p9 marginile suplafelelor aiticulare; onzon* liganientul anterior aI capului Tterolteului - foarte lezistent, ailroape peroneului; tal intre conclilul lateral al tibiei qi partea anterioarf, a capului
{

A rti cul ati a tib i op eron ier d (superioari)

, *

Ligarnentel e articulali il o r piciorului drept (v azute me di al) i. l,igri*nttl tibiotalar anterior, 2. Ligamentrl tibiotalar posterior; 3' Liganr"n,ri,l tibiocalcanean; 4. Ligarlrenful tibionavicular; 5' Ligantentul
calcaneonavi-cular plantar; 6. Liganrentul calcatleocuboidian plantar.

intre lig,amentul posterior la cupului peroneului - mai pufin rczistent, oblic, pafiea posierioaa a capului p.ron.ul.ri qi partea posterioari a condilului lateral tibial:

este acoperit cle muqchiul popliteu.

Sindesrnoza tibioperon

ier[ (inferioar[)

Suprafefe articulare: incizura peronierd(fa1d articulari triurghiularir u$or col1in cavd) + tala mediala a maleolei lateraie(fafa articular[ planil sau Ll$or concavi); vin contact cloarprin marginile lor, spaliul fiind ocupat de ligamente' S{ijloace de unire: liganrcntul tibioperonier anterior * aspect,de panglic[ fibroasd patrulaterii oblici: insi4ii: marginea-antedoari fala tibial[ - marginea oorospunzitoare rnaleola peronier[; @ Iiganrcntul tibioperorfier. posteriot' * insei-lii: rnarginea postedoard fala tibial.l rezistent decfft - margiir.u ror"rprrnzdtoare maleola peranierd; este nrai scutt, dar ilrai prirntrl; po4iunea sa prof,rnda qi intlnoari fomreazi ligamentttl transvers inferior marginea postetiom'i a tnaleolei iirrt,e ,na,ginea sgperioar[ tbsa maleolari peronierd Ei

168

nreclial-tibiale) care trece dincoro cie marginile oasclor; fbrnrfucr o arti cLrlari peutnr tal us;
este

fomat clin fascicule pftemice scg,te intrc fetere cern,.rln,,X celor ctoui ^^^^ IagciIu1'1intree,rirenritatileinfe.ioa,elil;;i;.."t i]:j*i:.-rele
b

* ligamentul ittterosos se conti ,.o5qItlufILL1Lu1rcroSoSsecottttttttdsuperiorCLlllletnbriurairrter

din suprafata
osoasf, crurald.,

";;; *,.'ii ,i,,'iii,i;,

;l;*$-1il;J;t,:'"::11"::

r-, rorni;l,u ne n roasd, rczisrentE carc incrrirre ffi:r;;l : jl*.:;::::i ::,j j:i,:",:i::lll;F;i;j'd;:xlfJrff#ft

fi fibre oblic clescenclente de ti'tiUil

:JliT:lT; #Hi:Tll"*:,,":,*:::,,:flg,,ty:l_*;;;i_H:ilt;ffi,,Tffi 1o prronru.

Artiula;iile piciorultd afticulayiile ntentbrutlui Articulaf iile piciorului ste articLrlalii srurt'rultiple gi, pastrftrcl purchrl
1)

Jffi,il:|ll;

inJbt.ior tiher (IV)

astfel:

cle vedere anatomic, se

i'rpart

arliculafia talocnrrald sad a gitrilui picionrlui; 2)articulaliile intertarsiene; " 3) articulafiile tarsornetatarsiene. 4) articulalii l. internr.tutorri#'

r:-.. drstrnge
rioari

La,picior, ca gi Ia nti:ri putenr doui rnarj articulagii: rna supe_

clare.

- gi ma inferioara _ talotarsold. Aceasta ciin umi este sub_ divizat5. in mai multe articutatii-r..un_

talocw'cld

'

Articulatia talocrurald La aceasti articulalie participa

oasgJe ganrbei impreurd cu talusul. Este o troh lea rtrozd sau ginglyry.

Iaterala);

_* cnlare ale maleolelor mecliald qi iaterali) sqtalfa rzusiand a arriculaliei (trohleea gi cele clor.rd fete nraleolarej n.,tiuta qi

. .SuprafefelJ aiticulare: scoaba gambieri (fa!a zuticular[ a e.rtremititii tuienoare a tibiei cele doud fefe arti_

oh.set"vctfie;trohleea talari e mai lar_ .. gi anterior

dec6t posterior.
i
I

Mi.jtroacele cle unire:

I qj ul Lr i articular; cele cloud maieol e ra_ rnfu6nd ertraarticulare, capsula este sub[ire. gi str6.nsd, pe lateral, ,ri mai iu4 au, rczistentd ante dor gi posteiior.;

Articulaf ia tablocrurall (capsula cleschisd anteriof

1. Suprathfa articularii a maleoleitibiale;2. Supra_ fafa articLrlard inferioard a tibiei;

carti

.. ? ."nptuln urticulard _ la periferia

talar posterioq 4, Trohlea talusului; 5. Fala ma_ leolard mediald a talusului, 6. Fala niot.otora lot._ rald a talusLrhtj.,7. Ligarnentul iaiofibLrlar poste_ rtor; 8. LigarnentLrl tibiofibular posterior; g. Su_ pratafzr articularl maleolar.I a nbulei.
169

:. fasci.Juititio_

liguntentul colateru! Iatersl (ligumentul luterul e-utern) racliazd cle la nraleola latcral[ la oasele tarsiene vecine; fibrele sale sunt gmpate in trei lbscicule distincte: a) fascicLrlul antcrior sall ligantenltrl faloper'onier (perctneo-ct.stragalian) nnterictr - intre urarginea zurterioard a naleolei iateraid qi fala laterali a colului talusr-rlr"ri; b) lbsciculul postedor sau ligamenlul 'taloperrmier (peroneo-cr,s'lragalian) laterale qi tuberculul 1to,s'terior - ps fala posterioari a articuiafiei;intre foseta rnaleolei laterat al procesului posterior al talusului; are directie olizontali ?napoi qi firduntru,

fiind profund, acoperit

de tendoanele peronierilor;

'
'.i'

Secliune sagitald prin degetul al doilea al piciorului A. Melatarsiartrl al II-lea; R. Falanga proxinrald; C. Iralanga nrijlocie; D. Falanga distald; L Capsula articulard; 2, Tendon extensor; 3. LTnghia; 4. Tendon flexor; 5. Jesut celular subcutanat; 6. Ligamentul plantar;
7. Tegunrent; 8. Mugchi plantari

c) fasciculul mijlociu sau ligantenhtl ccrlcaneoperonier

peroniere gi partea lateral[ a calcaneului; are direcfie oblica hrapoi gi in jos, in pozifia intemrediald a piciorului, sturt tensionate doar fibrele mijlocii ale ligamentrlui (ligamentul calcaneo-peionier), in flerie dorsal[ sunt tensiollate fibiele fasciculului posterior, iar in flexie plantara fasciculul anterior (cel mai interesat in entomele piciorului, ,,ligarnenfu I entorsei"); Iigumentul colateral medial (liganrcntul lateral intern) rnai putemic, triunghinlar (sin. ligament deltoidian referirc rnai ales la partea sa superficialn); de la margirrile qi vArfrrl uraleolei mediale se rdspf,ndegte la oasele talsului (talus. calcaneu, navicular); are patru fascicule: a) fasciculul tibiotalar anterior - fonnat din fibre scufie; intre niarginea anter-ioaril qi virfrrl maleolei mediale - colutr talr-rsului (partea mediala); b) fasciculul tibionavicular - inserfii: intre urarginea anteriozu6 Ei vdrful maieolei rnediale fala dorsala qi mediald a naviculamlui + pe ligamentul calcaneonaviculzu

- intre virfrrl maleolei

planta-t';

c) fasciculul tibiocalcaneall - insertii: intre vdrful maleolei qi sustentaculum tali; d) fasciculutr tibiotalan'posterior inseriii: inapoia vffdulut rnaleolei urediale tala nredial[ a talusului (porfiurlea cea mai posterioara).

'

170

rticulatiile intertarsiene

Cele qapte oase care comDun tarsrrl reahzeazd.intre cle gapte articulatii: s'btalar[ talocalcaneonavicula4 calcaoeocuboklianS,, cuneonaviculzud, cuboidopavicular4 inter.curlecne qr cuneocuboidiene.

Primele trei surtmai complexe. A rti cul a{ia subtalard (subtalara posterioard) (astragalo-calcaneand) unege cele doud oase prin fetele articularc posterioarc.

posterioard concavd (segrnent cle cilindru gol): este q articttlafie elipsoiclci qau o chtbtfi artro_
die

Suprafe{ele articulare: calcaneul faga talara posterioari convexd (segment cle cilindm plin) + tctlustl - fata calcaneani

. .Intre suprafeute se reaJizeu| un tLurel numit si ntt s tarsi.'intre articulatia tibiotarsiani qi articulafia astragalocalcaneard se stabilegte o relafie asemindtoare suspensiei carclanice: a-xril de rotafie este perpenclicular pe zr.rrl articulaliei aslragalo-calczureene (a\ul lui
Henkel).

Mijloace de unire: n capsula articularci inserati la

peri-feria suprafo!elor a rticulare, ligamentul talocalcanefln interosos * cel mai important ligament al articulaliei; ocr"rpir sirun tars.i separi arJiculatia subtalari de cea talocalcaneonavicular[, ligumentul tolocalcuneon lateral (ligameilul esctern) paralel cu ligarnenflrl cal-caneoperonier sub care se afli; nrerge de la fafa laterali a talusului(astragalului) li faga omonimd a calcaneului;

qi

Liganientele articulaf iilor picioruiui (r'dzute pe fala plantara)

1. Ligamenhrl metatarsian tmnsvers profuncl;
2. Liganrente plantare; 3. I_,igainente tarsometa-

culul median aI procesului posterior

talusului

o ligamentul tfllocalcunean medial (ligamentul posterior) - scurt, intre tuber_

al

tarsiene plantare; rl. l,igr,ynepte cuneonavicr1lare plantale,; 5. Ligameutul calcanoonavicuiar plantar; 6. Sustentaculum lali; T. Lig.anreniirl

;i

stt,stenfctu th m tali

tibiocalcanean; 8. lluberozitatea calenneaua; 9. Ligamentul plantar lnng; 10. Tuberozitatea nietatarsianului V.

^Articula{i a talo-catrcan eo-n avicul arh este o articulatie sfei oidal a. Suprafe$ele articulare: tul cctp cuticttlctr(aparlure talusr.rlui) + * crryritctte cle receplie (calcaneul qi navicularul unite printr-r"rn ligament puternic, Iigantenttti calcaneo-nav'ictilctr plcmtcrr);inlre srstentacthm tctli qi osul nayicr.rlar rar"en* ri* .s1iatiu triurghiular, ocupat cle ligamentul calcaneo-navicuiar plantar (gros, lat, rezjstent, flbros); pe ligafirent se spriiinS- capul talusulni, prin el este ireuisurisil greiriatea eorpiiilrr i;cltii

Plantarc;

r,7

oltsentu{ie.' plin rela\area ligzunentulr-ri, capLrl talusului coboari, iar bolta plantarir se recluce treptat, putdnd chiar sa dispara (picioml plat); pe sllb fala plantard a liganrentLrlui calcaneo-navicular trcc tendoalele muichilor tibial posterior flexoti, care contribuie activ la sustinerea capului talusrilLri.

Mijloace de urlire: o cupsul0 urticulard subtire, inserati pe tlatgittea sll-p rafe lelo r articul are ; " ligamentul talo-colcuilean ililerosos - vezi articulalia
subtalard;

culczneofiavicular plantar - vezi nlai slis - este unul dintle cele mai iulpofiante ligarnente ale piciomlui; ligttmentttl bifurcat

e ligunrcntul
a

(sau

in ,y")

denurnit de

cllrurgi

.,cheia articulaliei Chopart"; este Articulafia talocalcmeouaviculard (Talusul

1. Fasciculul

fost erlras)

tibionavicular a[ liganrentului medial;2. Filrrocarilaj navicular; 3. Fafa posterioar[ a osului navicular; 4.Liganente dorsale; 5. Tubeiozitatea uretatarsianului V; 6. Ligamenbitirrcat; 7. Fa[a articulard arttedoar6 a calcaueului; 8. Fala rtic.ulard rnijlooie a calcarleului; 9. Fa[a articLrlard posterioard a ui; 10. Ligarnenhrl calcaneofibular; 11, Ligamentul otrbular anterior; 12. Liganientul tibiofibular airterior.

fomrat din dou[ tamuri divergente (in V sau Y); se insereazd cll ull cap[t pe patea anterioari
fala superioard a calcaneului qi se irnparte doui porgiuni: medianit - se fixeazi pe fr14 sr-rperir:a6"

I I I I I I I I I
i,

ir

+ laterald a uaviculamlui gi
laterald

ligamentul tslo4tavicular suil erioar[ a naviclllanrlui.

superioari + mediali a cuboidului; intre partea dorsali a colului talusuh-ri gi fala

- se inserevipe partea

Articulafia calcaneo-cuboidiand este o articulafie "in ga"(prin imbucarc

reciproc[) Suprafe{ele articulare: fafa anterioari a calcaneului + fala posterjoari a cuboidului h'Iijloace de unire: ccrpsula afticulard - fibroasd, se insereazi lamarginea supratblelor articularc; Iigunrctttul bifurcal - acestei articulalii ii aparfine doar ranlura lateral[, calcaneo- arboidiand; liganwrtul nwre plantar * panglici fibroasi intre fa,ta infeiioari a calcaneului qi bazaultimelor metatarsiene; al'e doui straftui - superficial + proflind: a) strahrl super{icial - Iigumcntul plantar lung - merge spre cuboid qi se terntini pe ultimele 3 sau 4 metatarsiene; el trzursformi qanful peronierului lung intr-ur canal osteo-fibros, participAnd la suslinerea llollii longitudinale a piciorului b) strafuil proflind - Iigantenlul calcaneo-ctLboidian plcmtcu - este ma,i larg qi mai scr"rd; se inseri pe fbla inferioard a calczurenlur + pe qanful ctinapoia tuberozitiiii fetei inferioare a cuboidului.

* *

I
I

t
I I I

112

esle stabilitd intre cele 4 oase ale tarsLrlui posterior 5i se nrai numegte articulalia nrccliotarsian[ (arliculalia f.ri Cf-pnrtt E; rettneqte pattu oase: talusul cu uaviculanrl qi calcaleul cu cLrboiclul. Este clispusn transvcrsal, avincl fo--a ,,-"; 1)artca tato-navicu-lard este concavb inapoi,l;;;; calcaneo-cuboidian[ concavS. inainte. Liganrcntul principnt of nr.itei arric'latii este ligant.entttl bifurcetl - ,,cheia articulatiei;. Cclelalte iigameni. o..,5orii (ligamentul strperior qi inferior) aparfin articulaliilor calcaneo-Iu-boicliali qi talo-calca'eonavicular[, Pot fi, deci, luate in disculic cloui articulatii: a) articul.crlict talo-ncrviutlarit (cistrcrgalo-scctfoiciiand) * articulalia internd, care este o enartroza gi are un fibrocartilaj cle rr5.rire a sLrprafefelor articulare numit I igantentLrl calcaneo-scafoiclian inferior; b) articttlqtict calcctneo-ctboiclictnrT - articulatia erlenrd, care este o arliculatie ' prin ,jrnbucare

Articulatia transversal[ a tarsului

reciprocd".

(scafo-cuneand) se realizeazf, intre lavicnlar cuneifomre. Este o articulatic planfl. Ei Suprafetele articulare: cele trei- fefe articulare cle ps folo anterioar[ a navicttlamlui + fegele triunghiulare aflate pe fala posterioar'd a fiecimi cuneiform. Mijloace de trnire: ligutnentele cttneo-nm'iculure clorsale sunt trei; uresc partea clorsald naviculanrlui - cu partea similari a fiecimi clrneiform: ligumentele utneorrnriru,rn;; i;,;;;t;,, tot rrei; de pe fala pra'tar[ a *aviculanrliri -- po fufclc pliurl.uo ale cuncifurrnelor; ligamentul intern - gros; intre tuberculul naviculanrlui fala medfalir primll

Articulatia cuneo-navicularr . cele . trei

o n

ccrpsula

afticulard;

-'r"*

a c'ueiform.

^'-'

A r"ticu latiile i ntercuneen e cloud artictrlalii inconstaute plzure, rezrrltate clin articularea oaselor cureiforme. suprafe{ele articulare se afli pe fegele adiacente ale oaselor. Mijloace de trnire:

e doud ligamente intercuneiJ'orme interosoasq e cloucT ligamente intercuneilbrrr.u clorsale; , cloud ligamenteintercuneifbrme planture.
A

'

t , o

cul a{i a c ub oi do-n avi cttl ard(sc afoi cli an h) este o arti cglatie inco*stari tiL. suprafe{ele articulare: suprafelele analoge ale celor dou[ oor*' h4ijloace cle unine:

rti

liganterttul interososl trigamerttul cuboido-navicular elorsul; ligumentul cuboido-n tn,iculsr plantar,

.Articula$in cuneo-cuhoiclianl uneqte cuboiclul cu ccl cle-al trcilea Estc o articulafie plani.

culeifo*'.
tr

/-r

Supr'afe{ele articulare: fetele adiacente ale oaselor Mijloace de unire: @ ligumentul cuneo-cuboidian interososl Iigfi.merttul cuneo-cuboicliurt drn'sal; ligantentul cuneo-cuboidian plantur. Articulatiile ta rso-metatarsiene Sunt articulaliile stabilite ?ntre cuboid qi cele trei cuneiforme, pe de o parte, qi oasele rnetatarsului, pe de alti parte. Sunt articulafii plane, curoscute ?mpreuni sub numele de,,articnlafia Lisfranc". hrterliuia articular'E este curb6, coucavi inapoi qi

, "

initurtru.
Suprafe{ele articulare: sunt de obicei trei arliculalii (artrodii), astfel: primul ntetatarsian cu prirnul ctureifbnn (articLrlafiamediala); al doilea uretatarsian - scoaba celor trei crureifonne (se afiiculeaza astfel cu toate trei);

6 o

I
:

uneori , al patruleametatarcian cd al treilea cnueifonn. Linia articulari este curbi cu convesitatea anterioari. Mijloace de unire: ligantentele tarso-metatarsiene dorsale - mici panglici fibroase; de la fala dorsali cuboid qi cuueifonne la fala dorsalS. cele cinci rnetatarsTene; ligametttele tarso-nrctotarsiene plantarz - sunt cinci, gi au dispozilie similarf, celor dorsale; leaga ultiniul rf,nd al tarsului de cele cinci metatarsiele; ligqnterilcle cuneo*nrctutcrrsiene interosouse - srurt trei qi au inrportanli chirurgicald: a) Iigamenlttl interosos ntedial - intre fafa laterald a pripului cgleifomr qi baza metatan:sianului II; b) ligamentul interosos ntijl.ocrer * intre cuteifomrele II gi III gi bazele metatarsienelor corespurzitoare; realizeazdtur dispozitiv cle fonira literei .,X'i c) ligantenttil. interosos lctlercrl ?ntre fafa laterald a cnneifonlulgi III qi fala laterali a metatarsianului IIL Dintre aceste trei ligarneute, cel rnai impofimt este primul, nunrit qi ,,ligalre'hrl Lisfi anc"(cheia articulalie i).

o " "

al treilea uretatarsian cu al treilea cuneifonn (articulatia intennediara); al patnrlea gi al cincilea metatarsian cu cuboidul (aiticulafia laterali);

o c

Articulatiile interrrretatarsiene Existi o l11are analogie intre articula[iile piciorului anteri6r qi cele ale 1r6;'ii: bazele metatarsieuelor sunt unitc prin articulalii sinoviale, ial capltele lor printr-un
ligament Metatarsienele se aiticuleazf, prin bazele lor. Articulafiile sunt de tip plan gi iau astfel naqterc 3, nrai rar 4 articulalii plaue. Mijloace de unire: @ capsule afticulareg ligamente ffietatarsiene rlo{iatre; liganrente rnefutarsienepXantare

o o

174

Capetele metatarsietrelor sunt rurite pnn ligamentttl metntctrsian transvers prrtfund, bandeletd fibroasd tra^nsversal[, iltre cele cinci metatarsiene se clelinriteazfl patnr spagri interosoase metatarsiene
.

Articul af iile degetelor Arti cul aiiile m etatarso-falan

gien e

sunt articulafii clipsoicle (condil iene). Suprafe{ele articulare: capul n-retatarsianului corespunz[toare (ovalar5, ugor scobiti.).

cavitatea articrilar-[ a falangei

Mijloace cle unire:

coresprulzdtor gi tuberculii omonimi ai falangelor; @ - ligumentele plunturefonnaliuri groaso, rezistenie;

o capatlcT ctrticulctrci - larfu intiriti clordal tenclouul extensomlui; a dou[t ligamente colnterale - intre tuberculii nrarginali ai rnctatnr.sinuLllui
c1e

Iigumentul metntursian trunsvers profund care leagd capetele metatarsienelor (de la I la V).

panglic[ f,broas[ trzursversa]a

T

Articulafia metatarso-falangianl a halucelui prezintir cloui oa-se sosamoide iri fibrocartilajul liganenturlui plantar. Fasciculele inferioare ale ligamentelor colaterale se insereazi pe seszunoide, formf;nd un gan! dc trecerc pentnr tendonr,rl fleronrlui lung al halucehii.

t t I

.t{
t

I I

I I f
$

j
{

',.

.t
^l

,'I
,r

:!

I
20"i

FLEX,

i
EXT.
300

Articula{iile interfalangiene sunt articuiafii

trohleene (ginglyme), fiincl fortnate clupb tipul articulatiilor cle la mfin[. Fiecare articulatie are ca mijloace de unire: tcrpsuld articuiorci ligament plontar e drsud ligamente colstersle

o *

Pcrj$a zero a gle;.;:nl

ri:igc,lrile cJc Icxir-r;:.

ier.'r.ri,;
{

Fonna gi clispozi$a lor srurt sihriia,re omolar,;}ci arlicriiatiilcrnietal;rso-,fllaugiciir:. Apo nevroza pl antarfi este consiiiir ii;i r-i il i,rioiiir,{i:niia!i r-lnl. a) astaitevrozct plantorii s'tt1tufici*/r7"* sln-rchiie cea iirai impodant*" iu -ir:rmir triunghiularS, avincl r,6rful pe caloaner.r Ei haza l;i niveJul eleget*ieir. fbrneazir bandelete po fala clorsali a ai'ticuia{iiior rne,tiliars*[eiairgi,;:it*; r;$tr ru;isl*;:tui. ryi "i.lari* este esetitl:r.i; in mentinerca i:oltij plautilie ?n orlosiaii:ii-ri: b) u 1so i t,:'t'rozu pl ct n |o rri 1: ro fi md(r.

I -'i ii

N .3.2-.Evaluarea gleznei
lV .3.2..1. [ilexicr plantard a gleznei Flexiu planturri
ct

Ei pici

orurlui

gleTltei (goniontef ie)

*
te r i o
cr

delinirea ntigcdrii: nisccu"eo po,s-

rii ct pi ci o ntlt.ti intrt,m p lct n,s cr gi tcr I ; * pozi;itr de stafi: asezat, genltnchitil-flectat la 90o, lticictntl la 90".flectat pe
gcunbd;

gettunclti variamt5: decubit dorsal ugor flectat + picioml in pozilie neutlii (90"); pozilie finald: Tsiciorul ,se nfiScii astfel ca degetel.e sti se fndrepte tn.ios;

'500

nthi;

- axul nilscdrii : prirt cdlcdiul lticio-

6 deterntinaren: planttl sctgital; , gottiotttetrul:

vafiantd: pe falct ntediald a gleznei, Ie cca I inch.tub ntal.eold; - brafulfix cle'a l.ttngtrl peroneuhti; variantd: de-a hmgtL.l liniei miilociifala mediald ganrbd; - braqul mobil de-ct lungul celtd de-al S-lea metatarsian; variant[: in linie cu primul rrrctatarsiarr; golriotttetrrrl citeqte clo la irtceprrt 90o, de care se vor fine cont in determinare, intre 0o - 50o.

{lft*A 1;ltiriticild'.a'gLdirt,ii ;- bilaitluye . t

Amplitudinea de rnigcare: intre 0o qi 40o-45o Factorii care limiteazd migcal'ea: 1. Tensionarea ligamenfului perorreo-astragalian anterior
ligamentul deltoidian.

fibiele anterioare

2. Tensionarea rnr-rgchilor flexori dorsali ai glearei. 3. Contachrl parlii posterioare a astragalului cr.r tibia.
Stabilizarea migcdrii: greutatea coapsei.
--.' -.il;i'1':i:l::' ir::-lj:::-a1 :1?

r ${[tbhii principhffi: *.i-t:.;ir;dj:l.::::i: :':ji

!,..'.!Ii;,1'i'r,

- * Ramuri din Sciaticul popliteu intem (Sr,S:). " Origine: de pe fafa postero-sr.rpericaii a colidiluhii
ii'*b,"g,l'J.9JlilJil;ii;.1

a) Gemenul intem

- depresinnea

intem femur.
176

b) Gemenul extem
nur
(cleasLrpra),

- foseia dc pe urargiuea

conclilului extern + fala posterioard

*
*

felei posterioare a Inscrlie: tenclonul lui Ahile, caro so insereazi pe mijlocul

)

lczureulLri.
,,

Solesruli

'r

o Originc:

'tuuiii#clin

Sdiaticirl poplitpii irltqqil'(Si$z)

a) fafa posterioarir a capului peroneului; -. Uj trein",ea superioari a feiei posterioare cliafizaperoneului; ,j Unio oblicn * treimea mijlocie a nrarginii interne a tibiei' n Inserlie: tenclonul ahilian.

exa'rinar, gravirafiei - for{d 4,5; in orrostatism pe rnernbrul c1e ; picioml*i pe toali gc'u*cliur extins; frentru riota (5) subiect'-il se. rieriei pe vfirt,l miqcare tlo

lexia Plantarfl: -i;;ffi;;a

rcpete u$or. aceasli amplitgdinea cle flexie plantarir; subiectul poate sf, qimuqchii scur'ti trebuie sd f;e nota'fi 4-5 ori; (tibialul posterior, lurigul peronier lateral mi;cared asigr"r$nd o (5) sau (4) peirtru a fixa partea znterioarl a piciorului qi a ajilta s,biectLrr exec*ti gre* miqcerea pe contra-presiune i*poiriu" sortrlui); se dir (aj claca
toat6 atnplituclir..o,lt mi;care san oboseqte repecle'

,i ir
::
bt

.::.

'.

..,1

"

-"

.o"

..t:r

I
:l

3: in ofiostatism pe tuetnbrirl clc c:iiti'oittat, suficictrtir tr;i:.i itt'ii iir:'i;11;;i,:;i genLrnchiul extins; subiectut erecutit o flexre Plar"itari

'

lrnpotriva gravita{iei
cle Pe sol.

- for$d

talonultri

1."1

-l

fafa sa extenrfl, genLurchir-rl ?n cxtcnsie gi picioml in pozilre intcrmedjad, gamba fixatd: subiectul erecutS. flcxia plantari pe
toatir amplitudinea cle miqcare.

6 Far'[ gravitatie * fort[ 2: dccubit latelal, picioiul de cxaminat in tepalrs llo

for"(a X: se percepe contracfia gemenilor ;i a solearului paip6ld tendonul deasupm calcaneului + fibre, le rnusculare pe faja posterioar[ a gambei. Teste cu eliminarea greutitii: decubit dorsal cu o pernd sub genunchi pentru a evita hiperextensi4 gamba fixati deasupm glearei; subiectul execut5. flexia plaltar-I, se optine o rdristen{d apucdld cirlcdiul gi- esercitdld o presiture impotrirra fo4ei de tracliune a flexorilor plantari; antebraprl exarninatomlui poate exercita o contrapresiiure pe planta dac[ rnuqchii accesoti carc fixeaz5. partea anterioari a piciomlui ftinctione azd,. (Se va nota (5), (4) sau (3) nrulai dupi rezistenfa opus5., tin6nd cont c[ aceste teste din desc[rcare sult doar pentru evaluarea fo4ei geurenilor qi solearului). IV.3,2.2. Iilexia clor,sdii cr gl.entei (piciontlui) pi c i o r u t i 4 ka;nit o'ih i ni e) f !4xi t .4; 'r'ih!g'et''g le ii 1 'o

F'5r[ gravitafie

il t u deJinit'ea niEcdrii: ntiscqrea anterioard a picioruhti

o
s a gi fa I ;

tntr'-un plctn

pozilia tle sturt:

usezut, geru.mahitil

piciontl la 90o, flectat pe ganbd;

flectat la

90",

varianti: decubit dorsal * genurchi uqor flectat + picioml in pozifie neutrd (90"); o poxi$afinald: piciontl se ntiscd ostfel ca clegetele sd

se ittdrepte

rttlai;

o cleterntinareq: - planul sagitctl; s gotriontetrul: - ctxul miscdrii : prin cdlcdiul picio_

in

sus;

variantii: pe.fcqa mediald a gleznei, Ia cca I inch sth maleold; - brayulJix de-a hmgul peroneuhd; ct ri antd : d e -a ltln gu I li ni e i ntij t o c i i fa yn nt e d i a I d ga ntb d : brafulntobil de-a hrngil ceitti cle-ai 5-lea metatar.rian; variantd: in linie cu ptintul ntetatarsian; goniometrul citegte de Ia incep't 90o, de carg se vor fine cont in detemrinare; - intrc 0o - 20o.
v-

Fletcia dorsald a gleT,nei (piciot"wlui) gi inversia Aniplitudinea de naigcare: intre 0o - 20o.

* bilantare

178

Factorii care limiteazl migcar.ea:

ligarnentelor ertenre ale tarsulLri. 2. Tensionarea lunguluiperonier lateral -F scurtuhri 3. ContactLrl oaselortarsuluipe margiuea intemi. ,
1. Tensionarea
pe
.,

ronier late

ral.

Stabilizanea migcdr.ii: greutatea ganrbei

nau $irr
,;,

I'

G qitb i ei ii

pii irni ff f

:-i

o |4ur[ Origine:

I an t dp.f-.t]$!111 popliiep- extem' (L4lL1.s 1), ;

eriotit

a) condilul extem + 213 superioare ale felei antero-exteme atibiei: -'---') b) membrana hrserfie. a) fafa infero-interni a primului cuneiform; b) baza primului metatarsian.

interosoasd,

'

'

'

Flexia dorsald pi inversia piciorului:

alezat, gambele atfrrnate, gambele fixatc; subiechrl duce piciorulin dorsi-flexie qi inversie, l5sdnd degetele rela,xate; rezisten{a sc aplici pe dosul piciomlui gi pe rnarginea internd. Notd: trebuie si se recontande sLrbiechrlui si lase halucele relexat sau flectat pentru a evita substitulia prin e.(ensonil propriu al halucelui.

"

impotriva giavitaliei --'for(I 4,5:

Miqcarea cle: invercie a

picionilui

ll9

inversia + clorsi-flexia ire toatd anrplitudinca cle migcare pentnr (3) qi lturtxri partial pentru nota (2). Fort[ (1) ei (0): se poate palpa teudonul tibialului anterior 1rc fhta plmtara intenid a gleznei,

" Irorfr (3) ei (2):

aSezat, gambele at5:nate, gambelc

fixatc, subicctrrl lacc

'

IV.3.2.3 . Inver.s Inv

cr

1ti

cioruhi
e

er sia trti.cio r u lui (goni om

tfi e)
tntisccu'ect

@ defirtit'eu ni.scirrii:
Migcarea de
g1'qrsie a

piciotttltti 1n'in ccrre

acluce talpa ca Jtrya ntediald; poaiyia de stsrt:.

piciorului

* gentmcltiulflecfat; - picionil ?n pozilie neutrcl. " poziliu Jinald: talpa Tticioruhd clevinc t,izibilri ntedial, pdnd lct limita de miscare; se vq cviltt rotafia
externd a Soldului;
ctxul.

- de atb it d ors al,la

'

zat ;

o gottiotttetrul:
miscittii

- brafirlfix
aceasta;

tut ptutct laterctl., longi tudinal al pi ci o ralu.i, de-ct lzmgul liniei mijlocii afeyei laterale gamhd,

paralcl ctt anil

bra{ul nrcbil incrucisdnd talpa -t- cuttcpicionrl. Notd: goniometntl va citi 90o la fncepulul detennindrii 6i se va line cont de tntre 0 - 35a.

i tril val;slaiip i i:iii u t n

F b il a ii {ii t e" ;,,:'

Arnplitudinea de migcare: intre 0o -35o.

Factorii care lirniteazd miqcarea

2. 3.

1.

Tensionarea ligamentelor erleme ale tarsului. Tensionarea rnugchilor peronied. Contactul oaselor tarsului pe marginea intemi.

Stabilizarea mi gcdrii : greutatea gambei.

S $,fJ,p".tipa;p+l'jT7!iulw,l pt*ai"iat':' t
tnti,"ffi l,l.i,#ffi Ti!,ifl ttlfl,plprior(|'.:,$1),;i

o Ungrne:

internc a peroneului; b) pattea exteml a tbfei posterioare a tibiei intre incclrutul iiniei oblice qi unirea treimei nredii cu treimea inferioar[ a diafizei;
180

a)

213 supedoare ale fefei

c) membrana interosoasd. Inserlie: a) tubercirlu I scafoidului; b) expzursiunile fibroase spre ststenlcrurlunt tcrli, spre ccle 3 cuneifbrnro, spre ;rrboid qi spre bazele metatarsien.lo. 2,3 qi 4.

'

[nversia piciorului:
I

-t*potriva pmba fisatd; se evitd

sd se exercite o presiure pe tibiaiJ posterior; s'biect*l face nversia pe toatd amplitudinea de miqcare; rezistenla se aplici pe rnarginea intern[ a drlii anterioare a piciomlui

'

gravitatiei

- fortn 4,5: clecubit lateral, picionrl in flexie plantari,

,,,,,\
I

\q
., Inlpotriva gravita{ei for$d 3: decubit lateral, piciorul in fleue plantai.i ;i lrijinit pe nraryinea externi, gamba fixatd; se evitd ra r.'o..rit.
osterior; subiechrl ridicirpicioml in inversie pe toatd amplituclinro,l. niiqcare,
o

f*i,*e

pe tibialul

;pagind nlargiilea mesei, gzunba nplitudinea cle miqcare.

s Fdrfi gravitafie -. forth 2: decubit dorsal, picion"rl in flexie plaritard gi

fi;rati, subiechrl
f,ace iuversia prcionrtLrr pe toatd

tBl

Fird gravita{ie- for{I 1: se poate palpatenclonul scurlultti peronier lsteral,

deasr-rpm bazei ntetatarsianului 5 pe ntarginea

exterui a piciorului; se poate provoca o corrtracfie a lungtlui peronier laterel pilntr-o presiuue ugoari dirrjata spre in sns, sub capuI priurului metatalsiar.

Mecanismul mi gciirilor piciomlui : fl exiunea qi torsiunea p icioru lui (sc herii,itic) A... T-T: Artrl nriqcdrilor de lleriune ;i de extensiune (artic. talocrurald): iu negru: rltugchi 1'lexori; in hagurat: nrugchii estensori ai piciorului; 13... s.-A Axul nligcdrilor de torsiure (artic. subtalari gi talocalcaneoca-

viculard);
haguLat:

in negru: muqchii abductori gi rotatoii in atar[. ai piciolrlui; i1

mu;chii adductori gi rctatori ai piciorului iuEr.urtiu.

l,l

.3 .2.5 .

Eva lua re s pi ciontltui

IV. 3.2. 5. I . Flexia articulaliilor metatarsofal angiene ale degetelor

F l e-ri.u articu I a {ii.l or metat

r s ofo I o n g ien e

le d eg et elor

- b i l an yu. e

Amplitudinea de migcare: intre

0o qi 25-35".

l. Tensionarea tendoanelor muqchilor extensori ai degetelor; 2. Contactrl pfu'lilor nroi.

stabilizarea nrigcr'ii : greutatea' ga'ibei gi a piciorului.
a anticuxa{iilo r rnetatarsofal an giene ale ultirnelo r &Iu gclrii prin cipal i - Lu ntls rica lii :
F xexi
4, cnegete

Factorii care limiteazI migcarea:

o Primul lwnbrical - Ramurd din Plantarul intem (Lo,l-r), o Lunrbricahi2,3,4 - Rarnuri din Plzurtarul extem (Sr,S:). o Origine: in ungliiul cle clividere a tendomelor lungulli flexor coninll.
Inserfie: trcc in juml fctelor iuteme ale r-rltimelor 4 de^qete peltr1 a se insera pe erpzursiurile tendoanelor extensorului col.nurl pe fafa dorsald a primelor.falange.
184

I I

o e

interosogii dorsali gi plantari. scLtrlul flexor a1 degehllui ntic.

n lungul flexor colllun al degetelor. o scurtul flexor plantar.

Flexia articula{iilor metacarpofalangiene ale ultimelor 4

egete (lumbricalii) : decubit clorsal, metatarsienele fi xate; subiecfull flecd

ultimele 4 clegete; rezistenfa se aplicl pe primul rind de falange

teazd.

pentnr (5) qi

(a)

Noti: in
bine

toate testele,

pste

se eva]ueze separat fiecare deget pentru ca forla lor variazi.

s[

Flexia articulntiei metatarso-falangianH a halucelui Mu g chiul p rin cip al - S c u rtul fl ero r a I h al u cel u i : " Ramurir clin Plantaml intem ([,a,L.r,Sr). o Origine: a) rnarginea intemi a felei inferioare a cuboidului; b) parteainvecinat[ din al 3-lea cuneiform. u Lrse4ie: prin douir tendoane pe fetele intemi qi exierni ale bazei primei falange a halucelui (fiecare tenclon confine un sesamoicl). lt{uEchii nrcesayi: * Jnngul flexor propriLr al iralLr\

celLri.
fal
a
ra

Trlexrra
\e

al'ticula{iei
]-l

rma;{i:

inl"sc-

.--*:F

i {scur.hrl f}c.xor' al halucelui): tiecubit dorsal, i:rinrul metatarsial fixat; sribiectul flectea:iir iralucclo. nen'urr (5) qi {4)" rezisttnl,;;
giera e :r
atru ceir
r

se aplicir pe

i:linra fala.lga.

Notd: poate fi clificil[ evaluarea cotafiilor inferioare pentru cir niigcarea'fn ;uticulatie este adesea lirnitati qi ntr putem pa\ra rnrigchii 6i tendourele: daca anrpiituc{incii llarc nonxald, pr-rtem nota (3) penlnr nti;car* |lt: {s;ii,i l'iitr;:lir'rir..liitrrit $i (i1) pr,:r'rt,lu nrigcarc partiai[.
l(!,: I l)-'

lV

.3 .2 .5

.2. Flcxi a articul afi ilor inte rfalaug i ene aie ciegete or
1

Flexfu articulutiilor interfrtlan gien

ale degetelor * bilart(are

Arnplitudinea de migcare: intre 0o gi 50o-90o.

t1

t-tr" *\" pw'... .l

.al-at

'qhirff" ,,'t\,.i
0o

Factorii care lirniteazd migcarea: 1. Teusiouarea teudoanelor muqchilor exte,nsol-i

ai degetelor (ligamentele dorsale). Contactul pdriilormoi ale falarrgelor.

la 50-90o

2.

Stabilizarea rnigclrii : 1. Menlinerea piciorului prin rotatorii intemi qi rotatorii erlenr.i. Aciirurea sinergicd a tibialului anterior, chre hrpiedicS. flexia plantari a piciorLrlui.

2.

Flexia articulafiilor interfalangiene distalea ultimelor 4 degete Mugchiul principal - Lungulfletor conMn al degetelor': Ramurd din Tibialul posterior (Ls,Sr). Origine: fafaposterioaritibie sub linia oblic[ pdni la 7-8crn de extremitatea hrserlie bazaultimei falange a ultirnelor 4 degete

'o "

sa.

FIexia articula{iilor interfalan giene

distale ale ulLiurelor"4 clegete (huigr-rl flc.tcrrcomun al degetelor): decubit doisal, r{:rdul

mijlociu de falange a ultimelor 4

fixat;

degete subiecturl flecteau:d degetele pentnr

nota (5) $i (4), se opule o rezisten{6 pe cnl de-al treilea rdld de falange ale ultimelor 4
degete.

calcaneului.

' '

Origine: ftrberczitatea intemi a

Inse{ie: piiu doui lzurghete pe cele doud margini ale celor dou[ falange
ale ultirnelor 4 degete.

Flexia articula{iilor interfalangiene proxirmane ale ultimetror 4 c{egetc (scurlul flexor plantar): decubit dorsaX, prinrul rincl de falmge ale uliimelor
rB6

"

zl degete

fixat; subiechrl flecteazi degetele;lrentrn nota (5) $i (4), se opune o rezisten{d pe cel de-al cloilea rfud de falangc ale ultimelor 4 degete.
F

lexia articulaiiei interfalangiene a halucelui

Mtr9chiulprincipal_[nnguIfIe.xorpropriu'alhglucelui

Rarnuri din Tibialul posterior (L,i,S1,S2). Origine: a) 2/3 inforioare ale felei posterioare a peroneulLri; b) partea inferioari membrana interosoas[, * Inserlie'.bazaultirnei ftrlange

"

haltice.

i
$

Flexia articula{iei interfalangiene a halucelui (lungul flexor propriu al halucelui): decubit dorsal, prima falangi a halucelui fixat[: subiectul flecteazi halucele; pentnr nota (5) qi (4), se opule o rezisten(I pe falanga aT-a. (Pentm nota (l) qi (0), se poate palpa tendonr"rl lungului flexor plopriLr al halucelui pe fafa plantarl" a pdmei falange). Notf;: migcarea in articulafie poate fi limitatd; dacd amplihrdinea pare normali, d[m nota (3) pentm miqcarea pc toatir arnplitudinea qi nota (2) penlru o uriqcare

\ t

.l* ly'nt

:+ru-r#r

parfiali.
IV.
3 . 2. 5 . 3 .

Eltensia articulaliilor metatarsofalang iene ale clegetelor

Ertensia articula|iilor rttetatarsoJulangiene ctle degetelor Ei (t srticulatiei interfulun giene a halaceltfi * bilantrare
Arnplituclinea cle migcare ,\ - Extensia tle la nivelul liniei mediane: intrc 0o-80o.
i.':l

0o

la 800

F'actorii care lirniteazd nlipc.rul"en: tensionarea ligamentelor plantare gi laterale ale articr"rlafiilor
clegetelor.

Stabilizarea migcdrii

Greutatea garnbei qi picionrlui. Acfiunea sinergicl a gemenilor gi soleamlui cle a impieciica flcxia doisald a g I e zne i (cu contracti a estenso rilo r degetel o r)

2,

1.

1f,? l!{\/

'

4 clegete 5i haltrce Extensia ip articula{iile metatarsofalangiene ale ultintelor' Mtrqchii PrinciPali: Ertensorttl comun aI degetelor: Raururd din Tibialul anteiior (La,L5,SI).

"

o Origine:
a) tuberozitatea

extemi a tibiei; b) 3/4 snperioare zrle felei antedoare a peroueului.

* Inse4ie : expansiunile

ffire

se

insereazipe frlangele 2 qi 3 ale ultimelor 4 degcte'

Pediosul: Raurur[ din Tibialtrl anterior (Ls,Si). lateral. Origine: faja infero-exteml calcaneu iu fala qanprlui scurtului percnier Inserlie: (meori nrnnit a) fascicolul intem faia dorsalir abazei primei falange haluce Scurtul extensor al haluceldi); b) cele 3 fbscicule exteme se ataqeazir tendoanelor extensot1tlui contun al

" . '

clegetelor pentru clegetele 2,3 qi 4.

Extensia articula{iilor metatarsofalangiene ale ultimelor 4 degete (extensontl cotnun' al degetelor-+ pediosul) decubit dorsal' metatarsienele fixate: subiectr"rl nota (5) qi extincle ultimele ,i degete; ,* op*r* o rezistentfl pe primele falange pentru (a). (pentru nora (f) $ (0), ie pot palpa tendoanele extensonrlui co1l1tul q. dorsali a metatariienelor + fibrele pediosului pe urarginea extetul a dosului piciorului, inaiutea maleolei)'

tq

Extensia adiculatiei ntetata,rsofalangiene & trratrucelui (capihrl inte m al pediosului): decubit dorsal. primul metatarsian firat; subiectLrl extinde articulafia
metatarsofalangiana a halucelui; pentru nota (5) $i (4), se opune o rezisten{fi pe prima falangS.

Extensia tn articula{ia interfalangiand a halucelui I\{uqctriul p rincip at - Exten sot.u I propri u a I h alu celu i : " Rzunud din Trbialul anterior (I,+,Ls,Sr) a peroneului. * Origine: treime mijlocie afegei anterioarc * hrser,lre,: baza ultimei falange haluce
.

188

'

4 degete 9i haltrce Extensia ip articula{iile metatarsofalangiene ale ultimelor Mtrqchii PrinciPali: Ertensorul cotrtun aI degetelor: Raruuri clin Tibialul antedor (La,L-.,S1).

"

n Origine
a) tuberozitatea

extemi atibiei; b) 3/4 sttpetiozue ale felei antedoare

peroneului' Inseilie: expansirinile care se ilrsereaz[pe frlangele 2 qi 3 ale ultimelor 4 degcte.

a

Pediosul: Ramurii din Tibialul anterior (Ls,Sr). petonier lateral. Or-igine: tala infero-extern[ calcaneu in fala qanprlni scurtului (uneori nuurit a) fascicolul intem fata dorsalir abazei primei ftrlarige haluce Scurtul exteusor al halucel,ii); b) cele 3 fascicule exteme se ataqeazi tendoanelor extensorului coniun al clegetelor pentru degetele 2,3 qi 4.

" . u Inser-fie:

Extensia articula{iilor metatarsofalangiene ale ultimelor 4 degete (extensorul corntrn' at degetelor-+ pediosul) decubit dorsal, metatarsienele fixate: subiectr"rl pentru nota (5) qi extincle ultiurele 4 degete; ,. op.ur. o rezistentl pe primele falange (a). (peltru nota (f) 9i (0), ie pot palpa tendoanele exteusonrlui colltul q. f?q dorsall a netatariienelor + fibrele pediosului pe margiuea extem[ a dosului piciorului, inaitttea maleolei).

Extensia adicula{iei metatarsofalangiene a hatrucelrri (capihrl iutetn al pediosului): decubit dorsal. primul metatarsian fi.tat; subiechll exlinde articulalia
rnetatarsofalangiana a haluc,elui; pentru nota (5) $i (4), se opune o rezisten{d pe prima

falargd. Extensia in articula{ia interfalangiand a halucelui s{uqctriul principat - Extensorulpropriu aI lralucelui: o Rzunurf, din Trbialul anterior (I,+,Ls,Sr) * Origine: treime mijlooie afegei anterioate a peroneului. u Inser,frc : bazaultirnei falalge haluce'
188

Lxtensra arttculatret lnte rfamngrene a halucelui (exlensorul propriu al halircelui): clecubit clorsal, prirna falangi a halucclLri fixatd, subiechrl exlincle cea cle-a cloua

falangir a hahicelui; pentru nota (5) $i (4), sc olllule o nezistentX pe fala clorsald. (Peritnr nota (1) pi (0), se poate palpa tenclonul extensomlui propriu al haluceliii pe fala dorsall a prirnei articulalii metatarsof.rlangiene -F pe o linie oblicir traversdnd closul picionilui pini la mijlocul felei anterioare a gleznei).

(h- - - * -Vertebra

a 12-a toracici

- - Psoasul mare

miqcarea in articulalie poate fi limitati; claci amplitudinea pare nonnal[, ddm nota (3) pentnr ini;carea pe toatir amplitudinea qi nota (2)
pentru o rniqcare parfiala.

l\of6:

- Iliacul

**Tensoml fasciei lata -*Ligamentul inghinal .- Nervul fernural (cmral) *-'Croitorul

* Pectineul

-- Scurtul

aclductor

- ^ Lungul aclductor

-*Aclductoml mare

-- * Gracilis

**

-- Dreptul femriral - * Vashrl lateral

VastLrl niedial

V. ANALTT, A FIIERS{ILUI

.1. Olsserv a{ii. I eg ate de fit n cgi on alif.stea globalcl cr nrcntltrulut inferior

Mernbrul inferior in totalitate

Membrul inferior hr totalitate lucreaz[ ca u!11 lan! cinematic inchis sau deschis. gradele de liberlate ale segmentelor insiunffldu-se qi realizAnd amplificarea rniqcfuii. Bhzq de su.slinere e*e, in geueral, trapezoidala pentru poziiia ortostaticd, dar poate vada pAnd la un punct (sprijin in poante) sau pfin[ ]a o linie (patinaj). Mentinerea eclrilibrului este cu atAtmai grea, cu cAt bazade sustinere este mai micir. Rolul reflexelor postulrale este acela de a nrentine echilibrul. Eclllibnrl este meutitilrt aftmci c6nd proiecfia verticali a centrului principal de greutate cade in interioml bazei de suslinere. Stabilitatea este cr-r atAt mai mare, cu citproieclia ccntrului de greutate cade mai aploape de centml bazei de sustinere. Reflexelg pgp$rale sunt intrelinute pe bazainfomraliilor primite de la nrai niulie feluri tt. i"C.pio n. ExJet'orecept-orii rcceplioneazfl infomrafii asupra modificiril:r repartiliei pfesiunilor pe, plzurtc. Proprioreceptorii recnpteazi, infbmalii asupra rnodificS"rilor intensit5.filor tensionale dea'oltate la nivelul tendoanelor, ligamentelor, articulaliilor qi rnugchilor. Cend tetrsiunea creqte, se declanqeazd reflexul miotatic, care creqte tensiurea niuscularf, de contractie: contracfia reflexh este intotdeautla proportionalf, cu tensir"urea (traciiunea) exercitati. Aplecareainainte detennini activarea langlui"triplei ertensii care ?mpiedica prlbngirea; iplecarea iiiapoi aeten"ine activarea' lantrrlui triplei flexii. CtLu_q]g!, senticircu,lcir'e din urechea intemS, recelrtioneazd infomiilii despie poziiia rqrui.ii f4u de iruriclri. Senzaliite uiVlqgle dau infoniiatii asupra poziliei cotpului frli de^co,pur.ie din jur. Reflexele posturale detemriu[ reactii statice locale, legryentare qi generale, care antreneazi travaliul static al grupelor rnn scul ar.e.

Y .2. Evalu area fazelor ruers

S{en'sutr mon'rnal

lui

in timpdl tnersului, corpul ulnan reprezintir ntobiltilasupra c5"mia se va actjoua in seusul deplasirii sale, Astfel, asupra centrului de greutate aclioneazd sinrultan doui fotle - gravitalil * rezistenta aerului (se opune din thta) - carc-tTbriie-iriviii'ie iri mers de6tfdle*iiitde- Odatd lioililh miEcaiea, efbrtul este mai nric, deoarcce forrei utusculare i se adaigi alte doiiif eleilente - inerlia * viteza clc plopLrlsie,
i90

tn e ut te,, presupune depl rea pe o linie imaginard'. ntctrginea internit ct plantelor cacle pe aceast[ linie, ceea ce permtte o economie de energie musculara qi o

twet,sLt

t,,

r11zL\imi stabilitate.

Osciln;iile corpului?n tirnpul ntersului sc realizeazi.in toate plalurile: vertical in meclie este cle 4,5 cnr - nrembnrl inforior penclulant in faza posterioara se riclicS, ttienibrul inforior penclLrlzurt in pasul a-nterior coboari, trausversal ?[ medie de 4,4 cnt clatoriti inclinarilor altemative 'ale trunchiului cle partea tnembnrlui de sprijin; scopul acestor oscilalii este acela cle apropieteaproiecrieicentnrltriclegreutateclebazac1esus1inere;

1 o

longitudinal

nrersului.

datorit[ inclinlrii tmnchiului anterior-posterior clupa faza

;

La oscilatiile tmnchiului se adaugd qi lotryia bazimlti cu cdte 4"c1e fiecare pafte (in total B") qi cu cf,te s'inio*i""ri-. a'tero-posterior.
Fnzn

f a mersului - AIACUL CU TALONUL:

Aspectul normal din profit (mentbrulinfefior clrept): 1. Capul tmnchiul = verticale. Bralul clrept in spatele a-xei corpului + cohrl extilrs. Braful stang inainte + cotul parlial Bazinul = nqoar5. rotafie anterioard. Genunchiul drept in extensie. Picionrl drept aproape in unghi clrept cu gamba.

2. 3.

flectat.

4
"

Devieri frecvente: a) capul * tmnchiurl aplecat inainte in momentuI atacului cu talontil; astfel se aduce centnrl de gravitate
inaintea genunchiului pentnr a evita flexia acesr*iaj b) bazinul face o rotafie posterioari; c) genr-urchiul in extensie biocatd,[n hiperextensie; d) piciorul cade plat pe sol, ?n flexie plantari; poate avea o cirlere a antepiciomlui.

o De el'aluat urrndtor.iimugchi:
a) extensorii genunchiului ; b) er:tensorii posteriori + flexorii coapsei (evaluarea ampliflidinii de mi;care flexia coapsei); c) extensorii + fl e"orii gelr.urchiului;
cl)

flexorii dorsali aigleznei

Asltectul normul tlinJa{d (membnil inferior clrept): 1. Capul * tmnchiul - vefticale. Bratele balanseaza ia distanli egal6 de corp. 2'h4ernbrr"r1inferiorina1irriarnentu1r,erticalalbazulrr1Lri, 3. Se veclo fata plantar[ pa,rtea anterioarf, a picionrlui.

r9r

ffi
-.-/,

in

Devia{ii fr.ecvente: a) tn,rchiLrl sc dcprTguro spre chcapta rotafie e--rlernd ra.'iver'r gota',tui

"

'l ['
I

i'

sunt slabi, rotatia extemd ?nrpiedicd glez;lu-sd se rdsuceascd inafard; b) r'e'rbrur i*feriori* abd'cfie ra nivelur $orcr,r,i; c) ru se l'ede frla pranfa.i a plrgii

claci ui*qchii eveisori oi

exteusorii gentinchir-rlui sunt siabi, men"rb,ll infer ior. trcbuie acl,s rotatie extemi ra niverur qorcrLrrui pontru o i*pl.,rica fleria;

* 1ns11'b.rr i'Ferior. ftlas,l *ri* ,*,,tat); clacd

pi.io",i,i

a'terioare'Jii.;o,-.,tri.

]'r
I'
o"

eversodipiciorului,

a) rotatorii intemi ai

De evaluat

urm[tor.ii mugchi:
coapsei
-

exlensorii

;genunchiului +

b) adductoni coapsli; c) flexorii dorsali ai glezrei.

Fozn s ILa a rnersului _ pOZIIM IIIULOCIE:

arul coqpului, coatele flectate -veiticar,

Aspectul nornml tljl ryofil (mentbrzil in-ferior capur * truncriiLrl B,;f.r,

ctreTtt):
cre

J.urt upropiate

2' Bazinur.e.fe.chreaz5. o u50ard rotafie anterioard. 3. Genrurchiul drept este uqor flectat.

Devieri frecvente: a) capul * trunchiul aillecate iuainte la nivelul articulatiei goldul'i qi cu o rotafie anterioari exageratd u pune cerrt*rl de gravitat e fn a i n t e ct art lur agei g;;;;';.hi rr, i a-i i'rpiedica flexia; capul * tmnchiul i, ,*r. Ia'ivelul articulaliei goldului ,ot4i. $i :; g fosteribard u barinur,ri _ aceasta plrlle centrur ae s,rayitafie t ipoia articurafiri-gotoutui perrtnr a impiedica tnurchiul sd basculerl i*i,rt.; b) bazinul este fir rotafie anterioari exageratd; c) (var-ianta I) ge'uncriiur i* erlensienl nipe.extensie (vari_ r anta II) genunchiul este in flexie exageratd

u*i,r'iui:';#; ;ffi; ;lril#

mugclei: I ui ; exrensorii coapsei ; 1l :f:":qdi,genunchiu * extcnsotii toup*i G;;,ffia anrprirucrinii de nriqcarc a exrensiei coapsei); ll,"'otinalii

De evaluat

urruitorii

extensorii genturchiului qi flexorii dorsali ai gleznei (e'aluarea amplihrdi'ii de miscarc a flexield";;rl;;;i.;d;;;"orii

przurrari ai greznei

c) flexorii

l92

Aspectul not.nrul din fa{ci (ntembnil inferio, clrept): 1. capul -t- tnrnchi'l = verticale, Bratele s,nt la ega16 ,istantit cle coqr. Bazinul se inclinir foarle ugor spre r11Jos pe parlea

2.

tangir.

3. Membnrl inferior este in uqoar[ rotalie externir ra

*

Livelul qoldLrlui.

Devia{iifrecvente: a) capul * trunchiul se apleaca spie dreapta gi bazinul se nclinir in sus spre stfi-nga; bralul clrept se depdrteazd cle corp
participarqa fesie mlu i irrij lociu) ; daca' tulburarea este bilateral d, ubiechrl basculeaz[ altemativ c1e fiecare parte;

b) bazinul arc o inclinatie

marlevra

exageratd

Trendelenberg);

in ios + in

stAnga

c) membnrl inferior este in rotafie extend exageratd la

rivelul qoldului.

a) abcluctorii coapsei clrepte; b) abductorii coaps ei stdngi; c) aclcluctorii + rotatorii intsmi ai coapsei qi extensorii genunchiului

" De evaltrat urntltorii nruSchi:

eversorii

;lcznei.
;

Futtt s III-I u mersului - DESPRINDEKEA PICIORWUI:

Aspectul norntql din profil (memhntlinferior drept): 1. Bralul drept este inqinteq axei corpului, cohrl par,fral flectat, bralul stAng este inapoi, cotul ?n e,rle,nsie; Z,Bazinvl esle in rotafie anterioari; 3. Genunchiul este ugor flectat; 4. Glezna este in flexie plantarl; 5.Degetele sunt in hiperexlbnsie tre nivelul artioulalii loL metatarsofaiang iene

o Devieri frecvente: a) bralele sr-urt la clistanfe diferite de axa corpului,

cele cloui coate surt flectate; b) bazinul face o rotafie antijrioari exagerati; c) genunchiul este flectat exagerat;

cl) flexia plzurtard este limitatd + glezna poate

fi in

dorsiflexie;
e) articulatii I e inetatarsofalangiene
su

nt lccii li nii

t93

De evaluat trrnrdtorii mugchi: 1. flexolii plaltari ai gleznei * extensorii coapsei qi genunchiului; 2. abclominalii + crtensorii coapsei (a se verifica amplitLrclinea de miqcarc extensiei coapsei); 3. flexorii plantari ai gleznei.

"

a.

Aspectul nonnql din sltate (ntentbrtil inferior drept): 1. Brafele sunt la ega15 distanfd cle corp, brafLrl drept este in flexie parfiala, bralul stfing in exteusie Mernbml inferior este in uqoari rotalie externd la nivelul qoldului 3. Fafa plantari a cilcdiului qiia mrjlocului piciomlui sunt vizibile + parlea arlterioar[ a picionilui se afli pe sol

2.

u Deviatii frecvente:
a) bralele sunt la dislanfd diferita de colp, cele doud coate sunt flectate; b) niembrul inferior este in rotalie ertem[ exagerati la nivelul goldului - genurchiul poate fi in extensie fbrfati pentru a aj uta desprindere piciorului ; c) fafa plantarl a piciomlui nu este vizibili; partea arterioari a piciorului nu este in contact cu solul pentnr cd talonul este ridicat

n De evaluat urrnltorii mugchi: fleroriiplantari

qi ai genmchiului

ai glearei

extensorii coapsei

Fozn a M-a a mersuhti

BALA,NSUL:

Aspectul nornml dfu profil ftnentbml inferiar drept): 1. Bazinul efectLreazd o foarte uqoarl rotafie anterioari (brafele surt aprcape de axul corpului); 2. Coapsa * genunchiul sunt flectate; 3. Picionrl este in uughi drept cu gzunba.

* Devieri frecvente:
a) bazinul efecflieazd o rotafie posterioarf,; b) flexia coapsei gi a genunchiului surt exagerate anter-ioar'd a piciorului cade (stepaj); c) degetele se tdrisc pe sgl.

partea

n De evaluat urmdtor.ii rmugchi: a) extensorii posteriori + flexorii coapsei (a se verifica

arnplitudinea do migcare a fleriei coapsei): b) flexoriiclorsali ai glezrei;

I94

fi
.r+:*'i

,l.ii'

c) flexorii coapsei gi genunchiului + flexorii clorsali ai glemei,

Aspectul normal din fa1ri (membnLl inferior clrept): 1; Capul tmnchinl = verticale; bazinul este riqor inclinat ?n jos; bralele sunt la egal[ clistzur[i cle corp. 2, Mernbml inferior este in prelLrngirea vertical[ a bazinului. 3. Menrbnrl inforior este in ugoaril rotatie intern[ la niveltrl qolclului. 4, Piciorul este in unghi clrept cu gamba qi in uqoard

eversie.
i ridicat este bazinul clreapta; a) tmnchiul este cleplasat spre i de partea

u Deviatii

frecvente:

dreaptfu

b) membrul inferior este in abducfie - membml inferior poate ciescrie un arc de cerc in abcluclie in timpul fazei de
balans;

c) mernbnrl inferior
qoldului;

este ?n

rotalie exlemi la nivelul

este

cl) partea anterioard a piciorutui cade, eversia uu vizibila.

lle eva"luat urrnii-l-orii mugchi: a) flexorii coapsei gi ai,genrurchiului + flexorii dorsali ai glearei;
b) rotatorii interni ai coapsei * eversorii c) flexorii dorsali aigleznei* eversorii

picionrlui; I ;i picionrtui. '

','

195
'"lrl.: l

t\ 'i:;i,,1

c) flexorii coapsei gi genunchiultri + flexorii dorsali ai gleznei.

Aspectul normal din fu1it (membnLl inferior clreltt): 1, Capul tmnchinl verticale; bazinul este riqor inclinat in jos; bralele sunt la egald clistzurlir cle cotp. 2, Menrbml inferior este in prelungirea verticalir a bazinului. 3. Mernbml inferior este ?n ttgoari rotalie interni la nivelul qolclului. 4. Piciorul esle in unghi clrept cu gamba qi in uqoar[

eversie.

* Deviatii frecvente: -

a) tmnchiul este cleplasat spre clreapta; bazinul este ricli8at de partea dreapti; b) membml inferior este ?n abducfie membml inferior poate cjescrie un arc de cerc in abcluc'gie in timpul fazei de balans;

c) rnernbrul inferior
qoldului;

este

in rotajie extemi la nivelr"rl

cl) partea anterioar[ a piciorului cade, eversia nu este vizibila.

e lle evaluat urrnfltorii rnugclti:

a) flexorii coapsei qi ai,genurchiului + flexorii dorsali aiglezrei; b) rotatorii interni ai coapsei * eversorii I ,i ': c) flexoni dorsali aigleznei* eversorii

picionrlui; picionrlui.

fr
.t1 '.::l

r95

!:rY-