Tema: 7 Morfologia articulaţiilor

Planul

1. Generalităţi
2. Articulaţiile capului
3. Articulaţiile coloanei vertebrale
4. Articulaţiile toracelui
BIBLIOGRAFIE
1.Ciuclea A. Lucrări practice la anatomia animalelor domestice. Vol.1,
Chişinău,2000
2.Ciuclea A. Anatomia comparată şi topografică. Capitolul „Capul şi gâtul”,
Chişinău, 2013
3.Ciuclea A. Anatomia comparată şi topografică. Capitolul „Trunchiul”,
Chişinău,2013
4.Coţofan V., Palicica R. şi alţii. Anatomia animalelor domestice. Vol.1,
Timişoara, 1999
5.Damian A. şi alţii. Anatomie comparată Sistemul de susţinere şi
mişcare.Editura Academicpres Cluj-Napoca,2001
6.Paştea E., Coţofan V. şi alţii. Anatomia comparată a animalelor
domestice.Vol.1, Bucureşti,1985
7.Spătaru Mihaela-Claudia Anatomia comparată a animalelor. Iaşi,2009
8.Акаевский А.И. и др. Анатомия домашних животных. Москва,1984
9.Акаевский А.И. и др. Анатомя домашних животных. Москва,2005
10.Осипов И.П. Атлас анатомии домашних животных. Москва,1972
11.http://www.vsavm.by/ - «Витебская ордена «Знак Почета»
государственная академия ветеринарной медицины»
 1.Generalităţi

Articulaţiile sunt legături între două sau mai multe piese

osoase ori cartilaginoase alăturate, prin intermediul unor
formaţiuni derivate din ţesutul conjunctiv.

Articulaţiile au rolul:
• de a permite deplasarea unui os în raport cu celălalt
• de a dirija sensul mişcării
• de a amortiza şocurile
• de a consolida sistemul de susţinere al organismului

După natura şi modul de organizare a ţesutului de legătură,

se deosebesc trei tipuri de articulaţii:
• fibroase
• cartilaginoase
• sinoviale
 1.Generalităţi

Articulaţiile fibroase(sinartroze) sunt în general articulaţii imobile, iar

mijloacele de legătură sunt reprezentate de periost sau pericondru care
trece de pe o piesă pe alta şi de ţesut conjunctiv invadat ulterior de
celule osoase producînd sudarea oaselor. În cadrul acestui tip de
articulaţii deosebim trei grupuri:
 1.Generalităţi
Sindesmoza se caracterizează prin prezenţa , ca mijloc de legătură, a unui
ţesut conjunctiv fibros sau elastic care formează ligamentul interosos. Acest
gen de articulaţii le întîlnim între oasele antebraţului la cal şi între
procesele spinoase ale vertebrelor.

Lig.cervical (nucal)

Porţ.funicu
lară

Lig.interosos Porţ.
lamelară
 1.Generalităţi
Sutura se întîlneşte la nivelul capului osos, oasele căruia se unesc print-un
ligament sutural scurt şi care, după forma marginilor oaselor, pot fi de tip:

Sutura dinţată
 1.Generalităţi

Sutura foliată
1.Generalităţi

Sutura plană
 1.Generalităţi

Sutura solzoasă
 1.Generalităţi
Gomfoza se întîlneşte la articularea rădăcinii dentare cu alveola dentară,
legătura fiind realizată prin intermediul lig. alveolo- dentar.

gomfoza
 1.Generalităţi
Articulaţiile cartilginoase(amfiartroze) sunt articulaţii semimobile,
reprezintă rezultatul unirii a două oase prin intermediul unui cartilaj,
care pot fi sistematizate în două grupuri: sincondroze şi simfiză.
Sincondrozele – la oasele de la baza craniului, oasele membrelor –
cartilaj hialin, ulterior osificat, sau între corpurile vertebrelor la
mamifere – disc fibro-cartilaginos, care nu se osifică.

Structura discului intervertebral

nucleu
inel
pulpos
fibros
 1.Generalităţi

cartilaj metafizar
 1.Generalităţi

Simfiza – la articulaţia dintre cele două oase coxale.

simfiza ischio-pubiană
 1.Generalităţi

Articulaţiile sinoviale(diartroze) constituie majoritatea

articulaţiilor mobile din cadrul aparatului locomotor.

lig. art. carpului

extracapsu.

intracapsular.
 1.Generalităţi

bureletul acetabular discul articular

burelet
acetab.
 1.Generalităţi
meniscurile articulare la art. genunchiului

extremităţile caudale ale meniscurilor

meniscul
meniscul medial
lateral

extremităţile craniale ale meniscurilor

 1.Generalităţi
După numărul oaselor care participă la realizarea unei articulaţii,acestea
se împart articulaţiii simple şi compuse.

simplă (art.coxo-femurală) , compusă (art.

genunchiului)

menisc
 1.Generalităţi
Tipurile de mişcări la o articulaţie sinovială: de alunecare – oasele
carpiene, tarsiene; unghiulară – dintre oasele membrelor.

După forma suprafeţelor articulare şi mişcările pe care le pot realiza se

întîlnescurmătoarele tipuri de articulaţii:
 1.Generalităţi

După caracterul mişcărilor (funcţie) ce se efectuiază la o articulaţie sinovială

se deosebesc: articulaţii uniaxială, biaxială, pruriaxială.

Articulaţii uniaxiale
 2. Articulaţiile capului
Oasele care alcătuiesc scheletul capului sunt articulate pe de o parte
între ele – articulaţii intrinseci, iar pe de altă parte, scheletul capului se
articulează cu coloana vertebrală şi cu aparatul hioidian – articulaţii
extrinseci.

suturi
 2. Articulaţiile capului

Articulaţia temporo- hioidiană participă piramida temporalului prin

apofiza stiloidă şi timpanohioidul din partea aparatului hioidian.
3. Articulaţiile coloanei vertebrale
3. Articulaţiile coloanei vertebrale
 3. Articulaţiile coloanei vertebrale

Începînd cu vertebra a treia cervicală şi terminînd cu ultima

vertebră lombară, legătura se realizează între corpurile şi
arcurile lor.
Articularea
vertebrelor
Structura discului
lig.supraspinos lig.intersp. intervertebral

lig.galben

lig.intertrans.
articul. nucleu
Inel pulpos
lig.longitud.dor. fibros

Llig.longitud.vent. disc corpul verte.

 3. Articulaţiile coloanei vertebrale
Ligamentele şi cartilagele vertebrelor, coastelor şi sternului la cal
3.Articulaţiile coloanei vertebrale
3.Articulaţiile coloanei vertebrale
3.Articulaţiile coloanei vertebrale

Ligamentul cervical la cal

bursă nucală

bursa cuculară
 4. Articulaţiile toracelui

Articulaţiile toracelui
sunt reprezentate de:
• articulaţiile
costo-vertebrale
• articulaţiile
costo-condrale
4. Articulaţiile toracelui