T

fililcarGa
Realiza!i impreund
cu profesorur
o dezbatere despre
!esuturire
conjunctive.
fesuturile
conjunctive
dure formeaza
oasele.
I
I
I
1
clavicula
stern
humerus
coaste
uhra
coxal
radius
carplene
irlange
femur
rotula
fibula
naz.al
parietaJ
temporal
lacrimal
zlgomatlc
mandibula
F_S" S*hefiew$
Sistemul osos cuprinde totalitatea
oaselor care
asigurd susjinerea corpuiui qi inserJia mugchilor.
Oasele sunt organe dure qi rezistente.
Oasele.
impreund cu articulafiile,
formeazd scheletul (fig.
gtl
Aceste. o,rg.ul. se grupeazd
in scheletul capului, ,.[.t"tot
trunchiului gi scheletul membrelor.
1. Scheletul cupului (fig. 90) este format din cutia
craniand sau neurocraniu,
care addposteqte
creierul gi
vis cero craniu, format din oasele fe1ei.
.
Neuroci"aniul
este alcdtuit din oase pereche
-
temporale
Si
parietale qi oase nepereche
-_
frontal,
o ccipital, e tmoid, sfbno id.
.
Viscerocrqniul
cuprinde.. maxilarul,
manclibula,
octsele lacrimale, nazale qi zigomatice.
2. Scheletul
trunchiului
cuprinde
coloana
vertebrald,
coastele qi sternul.
:,
.
Coloana vertebrald
este formata
din 33_34 de
vertebre, astfel articulate incAt constituie un ax flexibil qi
rezistent
^care
susline corpul gr protejeaza
mdduva
spindrii. O vertebrd tip,_deixemplu
lombara (fig. 9l),
prezintd
corpul
yertebral
qi arcul iertebral cu mai multe
prelungiri (apofize).
^
Intre corpul verlebral qi axul vertebral
se afla
orificiul vertebral.
prin
suprapunerea
vertebrelor
se for_
meazd. canalul vertebral in irr. ,. afld mdduva spinarii.
atlas
regiune cervicald
regiune toracald
regiune lon.rbari
regiune sacrale
(os sacrum)
reglune cocclglanA
lombarl
Fig. 92. Coloana vertebrali
Fig. 89. Scheletul uman
Fig. 90. Scheletul capului
Corpul verlebral are doud feJe de
arliculafie plane, intre care se afld
discurile intervertebrale.
Coloana vertebrald are 5 regiuni
(frg.92): cervicalS (7 verlebre), toracald
(12 vertebre), lombard (5 vertebre),
sacrald (5 verlebre sudate ce alcituiesc
osul sacrum), coccigiand (4-5 vertebre
atlas aris
Fig. 93. Vertebrele coloanei vertebrale
(atlas qi axis)
sudate care formeazd osul coccis).
Primele doud vertebre cervicale sunt diferite fala de celelalte vertebre. Ele se
numesc atlas qi axis (fig. 93) qi asigura articularea craniului la coloana vertebrala qi
mobilitatealui.
Coloana vertebralii prezintd, in plan sagital, 4 curburi
Jiziologice:
cervicald, toraca-
16, lombard, sacral6. Aceste curburi mdresc rezistenla qi elasticitatea coloanei vertebrale.
.
Sternul, os lat, este situat pe linia mediand in partea anterioard a toracelui. Lapartea
superioard se afticuleazd clavictilele, rar pe marginile laterale, coastele. Segmentul
inferior al sternr.lui se numeqte apendice xifoid.
.
Coastele sunt 12 perechi de arcuri osoase. Primele 10 perechi din regiunea toracalS
a coloanei vertebrale se unesc cu sternul prin intermediul cartilajelor costale. Dintre
acestea, primele 7 perechi sunt coaste adevdrate (se arliculeazd direct cu sternul),
urmdtoarele 3 perechi sunt coaste
fctlse
(se arlicuTeazd cu sternul printr-un caftilaj
comun), iar ultimele doud perechi nu ajung la stern, nu au carlilaje costale gi se numesc
flotante.
Regiunea toracalS a coloanei veftebrale impreuni cu coastele qi sternul alcdtuiesc
cutiatoracicd.
3. Scheletul membrelor
.
Membrele superioare se leagd de scheletul toracic prin doua oase, omoplatul qi
clavicula,care formeazd, c entura s capul ard.
Partea libera sau membrul superior are trei segmente: bralul, antebraful qi mAna.
Scheletul bralului este alcdtuit din /z umerus .
Scheletul antebralului este format din doud oase'. radius qi ulna, solidarizate printr-o
membrand conjunctiva- membrana interosoas d.
Scheletul mdinii este constituit din oasele carpiene (8 la numdr, scufte, a;ezate pe
doud rdnduri), metacarpiene qifala nge.
.
Membrele inferioare se leaga de coloana vertebrald prin centura pelviand formatd
din oasele coxqle. Acestea se adiculeazd intre ele anterior pe linia mediani la nivelul
simJizei pubiene.Posterror ele se articuleazd cu osul sacrum formdnd scheletul bazinului
-pelvisul.
Scheletul membruiui inferior este fotmat din scheletul coapsei, scheletul gambei qi
scheletul piciontlui.
Scheletul coapsei este alcdtuit dinfemur,osul cel mai lung din organism.
In parlea anterioard a genunchiului se gdseqte rotula (patela).
Scheletul gambei este format din doud oase:
Jibula
qi tibia,legate intre ele ca qi
antebralul, prin membrana interosoasS.
Scheletul piciorului este format din oasele tarsiene (7 la num6r, dintre care,
astragalul qi calcaneul
-
osul calcdiulul),metatarsiene
Eifalange.
Piciorul este adaptat pentru staliunea bipedd, are o construclie in boltd, atAt in sens
longitudinal cAt gi in sens transversal.
Firnct ile de re atie
IJ
69
caftilai
de articulatie cu miduvd os compact
Fig. 94. Structura unui
vas sangvrn
os lung
Fig. 95. Sec{iune
prin osul compact
fl ldentificalipemulajui,,scheletulomului",oaseledupaformalor.
a - periost;b - lamele osoase
r studiali vertebrele regiunitor coloanei vertebrate gi stabilili ;;:'"-:fril$:''""':14$;
Forma oaselor. Oasele se clasificd dupd fonn6 in: oase
lungi
-
oasele membrelor (humerus, femur etc.), oase late
-
oasele boltei craniului (frontal, parietal etc.), omoplatul etc.;
oase scurte- oasele carpiene, vertebrele etc.
deosebirile!
Fig. 96. Osificarea unui os lung
osoase haversiene
Structura ouselor (fig.94,95). in structura oaselor intrd doud feluri de jesut
osos:
compact haversian gi spongios. La exterior toate tipurile de oase sunt invelite de o
membrand conjunctivd vascularizatd, numiti periost. Aceasta membrand are ro1 in
cre$terea oaselor in grosime qi refacerea
lesutului
osos la nivelul unei fracturi.
Un os lung este format dintr-o diafizd (coryul
osului) gi capetele osului numite
eptfize.
'
EpiJizele sunt acoperite de carrilaje cJe articLtlatrie. in interiorul epifizeior se afla
lesut
spongios cu mdduvd rogie care are rol in formarea globurelor din sange,
'
Diafiza este formatd din
{esut
osos compact. in centru se afld canalul medular.care
conline mdduvd galbend la adult qi roSielafat.Mdduva galbenl este alcdtuitd dintr-o relea
de hbre, celule cu grdsime, vase de sAnge qi terminajii nervoase.
Intre diafizd qi epifize se afld cartilajele de cregtere prin care se face cregterea oaselor
in lungime.
DeT,volturea aaselor are loc prin procesul de osificare numit osteogenezd Dgpa
originea 1or, oasele se imparl in oase de membrand qi oase de cartiraj.
'
Oasele de membrand trec in dezvoltarea lor prin faze de membrand conjunctivd gi
faza de os. Astfel, intr-o membrand conjunctivd tAnira fibrele colagene dintr-un unu*it
caftilaj articular
centru de osiJicare se inmullesc gi
se adund formdnd fascicule.
Celulele osoase tinere (osteoblas-
tele) imbracd fasciculele gi secreta
oseina care le inglobeazd, iar prin
mineralizarea ei se formeazi o
lamela osoasd. Acest proces se
repetd qi in alte centre de osificare,
iar plin fuzionare formeazd osul
definitiv.
Oasele care iau naqtere astfel
sunt: oasele boltei cutiei craniene,
mandibula. clavicula.
epifrziL
medular
epirrzi .
Oasele de cartilaj (fig. 96)
trec in dezvoltarea lor prin fazele
de cartilaj qi de os. Astfel iau
S stemu osos
na$tere oasele membrelor. Se formeazd intdi modelul cartilaginos acoperit de pericondru.
Osificarea are loc la inceput in diafizd. Se formeazd un man$on de os compact sub
pericondru caie devine periost. Osul cregte prin adaugarea de_lame osoase sub acliunea
bsteogena a paturii interrre a periostului. Manqonul osos diafizar este strabdtut de vase
sangv-ine care transporta qi
|esut
conjunctiv tAnar ale cdrei celule ac\ioneazd in trei
direclii: unele distrug cartilajul, altele genereazd osul, iar altele formeazd mdduva osoasd.
Toat6 regiunea mijloiie a osului este distrusd gi se formeazi canalul medular central.
Ram6n cartilaginoase niqte discuri aqezate intre epifizd qi diafizii prin care osul
cregte ?rr lungime. Cdnd cregterea in lungime s-a terrninat (La20-23 ani), cartilajele sunt
inlocuite de os.
Compozi6iu chimicd a oaselor. Oasele conlin ap6, substanle minerale,
9i
substante
organice. Apa se gdseqte in procent de 20o/o. Dintre substanfele minerale predomind
calciul qi fosforul, iar dintre substanlele organice, predomind oseina specificd oaselor.
F.ffi* ,&w*$.wm*$mg**ffim
Oasele scheletului sunt iegate intre ele prin articulatrii. in organismul uman se
gdsesc: afiiculalii fixe
,
mobiie qi semirnobile.
"
.
Articulaliile
fixe -
sinartrozele sunt articulaliile in care nu este poSibilS
mobilitatea. intre oasele care se articuTeazl se intetpune un strat de
lesut
conjunctiv
carlilaginos sau osos-, fhra cavitate arliculari" Existd suturi in care oasele se fixeazd prin
dinligorice se intrepdtrund- suturi dinlate (fig. 97).
.
Articulatriite mobile
-
c{iartrozele (fig. 98) au mobilitate mare. Capetele oaselor
prezint6 cartilaje articulare gi se leagii intre ele prirt t:apsula articulard, care are pe fa{a
internd o tnembrand ,sinoviald, care secretd lichidul sinovie gi pennite alunecarea
suprafefelor osoase. intre oase qi capsulS se afld.cuvitutea articu/.ard.
Capsula artiatlard este ?ntdritd de /igantente. Chnd intre capetele osoase ce se
articuleaza existd nepotriviri de fomrd (genunchi, intre stem qi clavicuia), se interpun
ntenisarri
Si
cliscuri. Migcirrile cle la niveiui aiticulaliilor mobile sunt migcdri de flexie,
extensie. atrduc{ie, rotalie, etc.
.
Articula{'tiJe sem'im:obile
-
arnliartrozete
(fig.99). intre oasele care se articuleaza se
interpune o formaliune fibro-caitilaginoasii. De exernplu, intre vertebre se intercaleazd
riiscurile intervertebraie si
mobilitatea este redus6.
orificiu
intervertebrai
7-
earliluj
/
articular
, capsulii
articulard
hsament
virtebral
comun
_ corp
vertebral
membrand
sinoviala
lrenlsc
sinovie
conlpact conjunctlv
Fig. 97. Sinartroze
lisament
sup'raspinal
Fig.
disc
interverlebral
99. Amfiartroze
tt
Fig. 98. Diartroze
Funcliiie de relalte
ff-S, #$x**flag$a
a*sef;*r
na$tere
oasele membrelor.
Se formeazd intdi modelul cartilaginos
acoperit
de pericondru.
osificarea
are loc la inceput in diafizd. s. rorm.ura
;"";fi;"
de os compact sub
pericondru
care devine periost.
osul cregteprin adaugarea;;-i;"
osoase sub acliunea
osteogend
a paturii
inteme a periostului.
Mangonul
oior oanr", este strdbdtut
de vase
sangvine
care transnorta..qi
{esut
conjunctiv tdndr ale ra."i ."j"r" aclioneazd
in trei
direc-1ii: u.nele distrug cartilajul, ,rr.i. g'.;irlazd
osul, iar altele formeazd
mdduva osoasd.
Toatd*regiunea
mijlocie u o.ului este dfitrusa qi se formeaz;
.;;;i;i *"dular
central.
Rdman cartilaginoase
niqte discuri aqezate intre epifizd gi diafiza prin care osul
,ffj::i::i:Tjme.
cand cresterea in lungime s_a terminai
ltazo_zz
uni), .urtiluj.r;
;;;
compozi(ia
chimicd s oaserov. oaseleconlil
upa, substanJe minerale, qi substanfe
organice.
Apa se gdseqte
in procent
d,e 20%o. Dintre ;"bil"r;i"
minerale predomind
calciul gi fosforul, iar dintre su^bstanlere
organice, pred"-ir;;;;;a
specifica
oaselor.
oasele scheletului
sunt legate intre ele prin
articuratrii. ln organismul
uman se
1. Argumentali
de ce osul este un organ viu.
2. Un singur rdspuns!
Corpul unui os-lung se numegte:
a. epifizd; b. diafiz6; c. apofizd; d. hipofizd.
.
3' Efectuali
o cercetare
documentaia
cu privire
la deminera lizareaoaselor
la
orice vArstd.
Stabililicauzele
9i
mdsurile de prevenire.
Sistemul
muscular cuprinde totalitatea
mu.schilor.din
organism (fig.
100). Muqchii
sunt organe contractile qi aclioneazd
u.rp.u our"iorpr"d;;;;;;;;cdrile
corpului.
In organism
existd: nuschi schejeilci. sau somatici
.ur"-irin
contractie
asigura
locomofia,
poziliavertrcald,
munca nzica qi dau forma corpului; muschii viscerali
care
intrd in structura
organeror inteme qi asiguriactivitatea
motorie a acestora.
Dupd structurd,.muqchii
suni: ne"tezi, din peretele
;ir;;;i",
si
striari
_
mugchii
sche letici gi miocardul (muqchiul
inimii;.
'
"
#.. &al6i;*r$*
*ek t#*iqt
Muqchii scheletici
sunt organele
active ale sistemului
locomotor.
Ei se grupeazd
duna
lgsmgnLele
corpurui, il,mrischii
capurui, garului,
trunchiului qi membrelor.
Muschii capurui (fig.1
01) cuprind muqcii mtm;r;;:;*rr;9r
muqchii ,,? asticatori.
'
Muschii
mimicii se grupe
aziin jururorificiilor:
b"";i,-;;;"j,
orbitat qi auditiv.Tot
ffi;:iti,T;;.#,Pierori
rac parte
-"i"r'iur n,
n"t, ;;;;';^;i;datenfia
ei
*ou,..u, qi
72
Sistenrul iluscular
I
b
Muqchii gdtului stnt: platisma,
sternocleidomastoidienii qi hioidienii
qi realizeazdmigcdrile capului.
Muqchii tranchiului se grupeazd
in muqchii spatelui qi ai cefei, muSchii
toracici
Si
ab dominali.
.
MuSchii spatelui qi cefei se
gdsesc unii in plan superficial muqchii
marii dorsali qi trapezi qi allii in plan
profund cu rol in menlinerea coloanei
vertebrale in pozilie verlicala (fig. 102).
.
MuSchii toracelui sunt: muSchii
pectorali eate apropie bralele de
trunchi qi le rotesc induntru. Pectoralii
acoperd micii pectorali qi mugchii
dinlali. Din mugchii toracelui mai fac
parte: mugchii intercostali qi diafrag-
ma, care suntmuqchii respiratori.
.
MuEchii abdominali suntmuqchi
lali care se inserd pe ultimele coaste qi
pe crestele oaselor coxale. Prin contrac-
Jie,
ei mdresc presiunea din interiorul
abdomenului favorizAnd acte fizio-
logice ca: expiralia, micfiunea etc. Din
ei, fac parte mugchii drep(i abdominali,
muSchii oblici externi
Si
oblici interni.
Mugchii membrelor superioare
sunt: mugchiul umdrului
-
deltoidul,
mugchii bralului
-
bicepsul brahial
Si
tricepsul brahial gi muqchii antebrafu-
lui
*
flexori Si
extensori ai degetelor,
pronatori
Si
supinatori ai mdinii.
^
Maqchii membrelor inferioare.
In
jurul
articulaliei coxo-femurale se
gdsesc muqchii
fesieri,
cn rol in menfi-
nerea poziliei verticale a corpului.
.
Anteripr,,coapsa prezintd murr-
chiul croitor qi cvadricepsulfemural
-
cel mai puternic extensor al gambei pe
coapsf,. Mai profund se gdsesc muSchii
adductori. Pe falb posterioard, coapsa
prezintd mugchii flexori ai gambei pe
coapsd
-
bi c ep s ul
fe
mur al.
.
Mugchii gambei sunt mutchii
extensori ai degetelor
Ei
pronatori ai
picioruluipe fetele anterioard gi laterald
(ridicA marginea externd qi coboard pe
cea internd).
Fig. 101. Muqchii capului qi gitului
muqchii
mlmlcll
dintat
anteiior
biceps
brahial
muschii
antebiaJulu
cvadricens
femural
adductor
lung
Fig. 100. Sistemul
muscular
(vedere anterioari)
stemocleidomastoidian
pectoralul
mare
-
drent
abdominal
oblic extem
abdominal
-
m. sruoului
anterio"r af gambei
-
m. grupului
posterior al gambei
frontal
orbicularul ochiului
marele zigomatic
orbicularul buzelor
buccinator
masetet
platisma
sternocleidomastoidian
Funclirie de relalle
triceps brahial
marele dorsal
oblic exterl
ahdominal
Pe fala posterioard se gdsegte murschiul
triceps swral fotmat din doi gemeni
Si
wn soiear.
Se mai gdsesc
Si
muSchi
flexori
ai degetelor qi
supirLatari ai piciarului (ridicA malginea internd
gi coboard marginea externa).
.
Planta, tbfa cu care piciorul se sprijina pe
sol, prezint?i mugchii
flexori Si
extensori ai
degetelor.
ffi
ldentificali mu$chii dupa forma lor oe mulajul
corpuluiomenesc sau figura din carte.
ffi
Stabiiili legatura dintre forma oaseior
$i
forma
mu$chil0r.
Forma maqchilot". Muqchii somatici
(scheletici) sunt mu$chi iungi, lafi, scurJi gi
circ.ulari sau orbiculari. Mugchii lungi au aspect
flisifomr (bicepsul brahial, tricepsul). Muqchii iali
au aspect: triunghiuiar (deltoidul), evantai
(temporalul)
,
detrapez (trapezul), patrulater (fron-
de depozit a glucozei), lipide qi substanle
adenozintrifosfatul (ATP) care elibereazd
Fig. 102. Muqchii spatelui
talul) etc. Muqchii sczrlf sunt intercostali
;i
circulari (orbicularul buzelor gi pleoapelor).
Structura muqchilor
'
Mu;chii scheletici sunt mi;;chi striali. I-a un muqchi scheletic se disting corpul
ntu;chiului qi tendoanele cv care se fixeaza pe oase. Existi un tendon de ori.gine gi unul de
in-ser{ie. Tendoanele sunt albe sidefii, alcituite din
{csut
conjunctiv fibros, pot fi cilindrice
sau tuttite qi se numesc aponevroze. Corpul mugchiului (fig. i 03) esre acoperi I cu teacn
coni uncti v-ii numitd perimisiunt extern Ea se preiungeqte in interiorut corpului mugchiu-
lui prin septuri tbrmAnd perimisium intern. Astfel se deiimiteazd compartimente cu
.fascicwle
deJibre ruu,sculare slriete. Flbrele musculare striate sunt ar'operite de o teacd de
{e
s ut conj unctiv, fo aft e sub}ire, numita e n d o m i s i u ttt.
N
Dezbaieii in eiasA impreuna cu profesorLil, folosind gi flg. 17, pa.g. 10, $tructura fibreior
musculare striate, a fibreior netede
$i
a miocardului, invalaiA ia
lesuturi.
"
MuSchii viscer(Ili sunt mugchi netezi, care intrd in alcStuirea organelor inteme (cn
excep{ia inimii), vaselor de sAnge gi piele.
Miofibrilele sunt constituite din fascicule rnici de miofilamente: groase (rniozina) qi
suttliri (actina), de formd neregulata qi dispuse la intAmplare.
compozilia chimicd u muqchilon Muqchii conlin ap6, substan{e organice gi
anorganice.
.
Substanyele anorganice sunt sdruii'de Ca, K, Mg, Na etc.
'
Substanple organice sunt proteinele din miofibrile gi sarcopiasrna. in afard de
proteinele contractile (actina qi mioziila): se glsesc qiproteiie reglaicsarecare impiedica
interacliunea rniozinei cu actina in mug-hiul in repaus. Proteinele ciin sarcoplasmd sunt
rrecontractile. Acestea svnt enzinte gimioglobind care confin o grupare hem, asemdndtoa-
re hernoglobinei din sdnge; are proprietatea de a se incirca cu O, gi este utilizata in
respiralia musculard atunci cdnd e nevoie.
Mugchiul mai conline: glicogen (forma
azotate neproteice creatina, fosfocreatina,
energia necesard contracliei.
-74
Sistemul muscular
penmlslum extern
compartimerte cu
fascicule de fibre
musculare sh iate
peflmlstum tntern
Fig. 103. Sec{iune transversali prin muqchiul striat
:i.1,.'i*,-$:i.g+,a*E*.=,.gcaaF#i+i*.i#_*c+i*#c.,
Muqchiul are o dubla inervafie: senzitivd gi rnotorie.
"
lnervalia senzitivd a mugchiului striat este fonnatd din dendritele neuronilor
din
langlionii spinali care conduc centripet
.impulsuri
a" r"
frofrioreceptorii ,iiuuii"in
nugchi gi tendoane (fusurile
neuromusculare,
organer* t"trilni^re
Golgi, corpusculii
\ ater-Pacini,
Ruffi ni).
'Inervct{iamotorie este formatd din axoni ai neuronilormotori
somatici din coamele
:nterioare ale mdduvei. in apropierea fibrei *rr.urur.-pi.rj.-i.u.u
de mielind si se
:amificd in numerogi
butoni terminali.
Astfer rezurtd,'iir;"'-;;r;;"";;;";r;r:"
lieL]'amusclllard
(fig. 104), formatd din rnembrana
butonului terminal ut u"o"utui
,ri
sarcolema fibrei muscrrlare (o componenta presinapticd gi o lo-fo"entd postsinaptica).
Inrpuisul ner\os crndus piina ra membrana presinapticd
determi'a
d"r.;;J;i;l;,
-'avitatea sinaptica a veziculelor care con{in *"diutu*i
chimic
-
acetilc:olinrz.
Astfel se
.:ansmite influxul nervos fibrei musculare.
Fr op r ie t dlile m u q c h il or
Mugch i i prezinrd proprierali
speci fi ce:
'
Ela'sticitaterz
este proprietatea
mugchiului
de a se intinde gi comprima sub acliunea
-rei
forJe externe gi de a reveni [a lungimea
;i
forma rnitiaia aupice fo4a a incetat.
'
contractilitatect
esteproprietaiea
mugchiului
a. u.arpolJ" pri,r cont.ucfie la acfiu-
:ea ercitantului.
in tirnpul contracliei au loc fenomene importante.
Mu;chiul care se contracg i$i
.:himba forma, dar nu gi volumur. Influxui
nervos qr;, l; nivelul termina{iiror
:resinaptice
descarca mediatorul
chimic care provoacd
o depol arizare locald a
::embranei
ca ulrnare a creqterii influxului
de Na-. Atunci cdnd depolarizarea
atingo un
.:umit nivel, se declan_geazd
un potenlial
de acfiune carc se propagr
in toate direcfiile,
:---a lungul'rnembraneior
fibrelor *"scrlur".
Potenliaiul
de acliune ajunge la
'ivelul -tic.ululuiendoplasmatic, determind eliberarea
de cai-
$i
difur;;;; lamiofibrile.
Ionii de
lr detenrrina leg'irearniozinei
de actind, fonldnd
actinomioziro.
A".urtu hidrolizeazd,
rTP in ADP gi o molecuia de H,Poo, eliberandu-se
o mare cantitate de energie care
:eclangeazi
contraclia.
Reticulul endoplasmatic
incepe rapid sd reacumuleze
ioni de
::lcru' Astfel, concentraliade
ca'- scade injurul miontriteior qi se desface legdtura dintre
':tina
gi miozind, iar mugchiul se relaxeaza.
Reintrodu."r.u
ioniio, de calciu in reticulul
:rdoplasmalic
s9 face
jot cu energie e liberatd printr-o
aitd hidroliza
aATp_ului.
In concluzie, ATP-ul este necesar qi pentru
c_ontrac{ie qi pentru
relaxarea
muscular6.
)e aceea, el trebuie sd se refacd continuu in urma fiecdreirrlartrir*.
Fig. 104. Placa motorie
Sinteza ATP in contracliile rapide qi de scurtd duratd se face prin desfacerea
fosfocreatinei (cP). in urma hidrolizei cp se elibereazd creatind,,energie gi H,po..
Rezervele de CP se^refac prin degradarea acizilor graqi, glucozei
sau glicogenului
care.elibereazd
energie. in cazul eforhrrilor mari qi de lungl dirrata, se consumd o mare
cantitate de energie. Aceasta se obtine in urma reacfiilor oxldative ale ciclului Krebs care
necesita un aport crescut de Or. in acest scop, capilarele sangvine ale muqchiului in
activitate se dilatd, se deschid numeroase capilare nefunclionalein repaus gi creqte fluxul
sangvin.
Daca efortul este foarte puternic, aportul de O, nu este suficient. Atunci resinteza de
ATP se face pe seama CP. Aceasta se res intetizeazd,pebazaenergiei
eliberatd de consumul
anaerob de glucozd, pdnd,laacid
lactic. Astfel, o pirt" a aciduiui lactic rdmAne in celula
musculard qi inhiba enzimele impiedicAnd contraclia muqchiului, iar cea
-ul..rur.
puJ"
trece in sdnge, apoi la ficat unde va servi la sinteza de gltcozd,. CAnd efortul s-a terminat,
mugchiul in repaus consumd mult O, pentru mobilizarea excesului de acid lactic qi
ffi;
refacerea rezervelor de ATp qi Cp.
.
Manifestdri mecanice ale contrac{iei musculare
Contracliile musculare sunt:
-
izotonice, prin care mugchiul se scurteazi sub actiunea unei tensiuni pasive
constante. Aceste contracfii sunt caracteristice majoritatrii muqchilor membreloi qi se
exteriorizeazdprinproducere
de lucrumecanic qi diferite f6rme de miqcare;
-
izometrice, cdnd mugchiul iqi modifica starea de tensiune fhra a-gi modifica
dimensiunile. Aceste contraclii nt realizeazd lucru mecanic
ai
toatd .r"rgiu
".i;
transformatd in cildura. Ele sunt caracteristice musculaturii posturale.
Contracliile
izotonice qi izometrice se asociazd gi se succeda in timpul contracfiei
-rr"rriur.
fiziologice.
Studiile experimentale pe preparatul neuromuscular
de broascd, cu ajutorul
miografului, au permis precizarea efectelor musculare, prin stimularea eleciricd a
nervului care se pot inscrie grafic, realizAnd o miogramd.
Un stimul electric aplicat pe nervul motor pioduce o contracfie musculard simpla
-
s ecus d (fi g. 1 05. a), Secusele musculare sunt foarte rare in organism.
Contraclia musculard normala este rezultatul unor imlulsuri rapide, succesive, de
duratS, realizand o contraclie t e t ani c d (frg. 1 05.b). Aceasta poate fi :
.
-
tetanos incomplet,in
cazul aplicarii unor stimuli cu frecven[d,mai redus6; apar
relaxdri incomplete intre stimuli, miograma inscrie un platou dinfat;
| | I
Lt
I i I I I i I ilIilililIililIil1ililil1t
frecvenla stimulilor
b.
TETANO S
SECUSA
Fig. 105. Tipuri de contracfii musculare
76
Sistemul musclr a-
. .*
tetanos complet, c6nd frecventa stimulilor este mare; nu mai existd relaxdri intre
stimuli.
Tetunosul este tipul de contraclie musculard voluntard in organisnt.
'
Manifestdri termice ale contracliei musculare. in timpul contracliei musculare
rezult6. energie, in cea mai mare parte sub forma de energie calorica; doar 1/5 se
transformd in Iucru mecanic.
Mugchii reprezintd cea mai importantd sursd de producere de cdldurd, cu rol
important in menlinerea constantd a temperaturii corpului. intr-un mediu rece, corpul
pierde cdldura iar arderile se intensificd qi se restabileqti echilibrul dintre caldura produsa
gi cea pierdutd de organism (termogeneza).
'
Tbnusttl muscular este starea permanentd
de tensiune ugoard a oricdrui muqchi in
repaus. Este rezultatul unor impulsuri nerroase succesive care stimuleazd. altemativ
fibrele musculare. Impulsurile provin de la nivelul neuronilor motori somatici medulari
determinate de aferenli provenite de la fusurile neuromusculare.
Dacd sunt seclionate rddacinile motorii gi senzitive din nervii spinali ale unui
muSchi se produce atonie.
Tonusul muscular are un rol important la men{inerea poziliei corpului, in
termoreglare, in menlinerea oaselor in articulalii, in expresia felei etc.
'
For{a musculard. depinde de intensitatea stimulilor qi de proprietdjile
morfofunclionale ale mugchiului. Mugchii lungi dezvolta o for{a mai mare. dat O efort rt
esteprelungit, fo4ade contraclie se diminueazdcaur:rttareaoboseliim.usculare.
'
Oboseala musculard constd in reducerea temporard a capacitdlii funclionale a
muqchiului in urma unei activitlfi excesive prelungite, prin acumulare de acid lactic in
mugchi, intoxicdnd fibrele. Scade cantitatea deATP, CP qi glucozd, iar descompunerea
ATP se face intr-un ritm care depdqegte capacitatea mugchiului de a-l resinte tiza.
'
Travaliul muscular este direct proporfional
cu for,ta de contrac{ie, intensitatea
contracJi ei gi grosimea muqchiului.
Contraclia unui mugchi {brd nici o greutate nurealizeaza nici un travaliu, pe cAnd in
condiliile deplasdrii unei greutdJi, lucrul mecanic creqte propor{ional cu greutatia.
#,3 tr-rqm*si$
mctec$
Muqchii netezi sunt muq chi netezi viscerali
Simuqchi
netezi multiunitari.
'
Muqchiul neted visceral este mai pulin excitabil decAt cel striat.
potenlialele
de
acliune au amplitudinea micd, iar vitezatransmiterii impulsului v ariazd dela c6Jiva mm la
c6liva cm/s. Astfel, contrac{ia muqchiului neted are o perioada de latentd mai lungd dec6t
muqchiul striat gi o duratd lungd. Relaxarea dupd contriclie e ste foarte lentd.
Mugchiul rreted visceral prezintdplasticitate
-
capacitateade a-gi menline tensiunea
constantd la.diverse lungimi. Aga se explica proprietatea
viscerelor cavitare de a-qi
modifica volumul fird modificdri ale presiunli din interior (de exemplu, umplerea
stomacului, adumularea bilei in colecist, acumuiarea urinei in vezica urinari etc.).
'
'
Muschiul neted multiunitar este alcSfuit din fibre musculare separate; ele nu sunt
unite prin punfi intercelulare (de exemplu, muqchii netezidin iris). Di aceea, contractia
este find qi gradatd, nu se rdspAnrJeqte pe distanle mari.
Muqchiul neted multiunitar nu este sub control voluntar, dar are asemdn6ri cu
mugchiul striat scheletic deoarece contractiile sale sunt de tipul unui tetanos neregulat gi
nu de tipul unei secuse simple. Chiar dacd se obtine o secusa, aceasta seamdnd cu cea a
mugchiului striat, dar este de 10 ori mai 1ung6.
Funcliile de relalle
77
Fig. 106. Extensie qi flexie
in organism, mu$chii somatici nu funclioneazdtzolat,ci
grupa1i incAt se pot-tealiza
migcdri de locomolie qi de efectuare de activitali fizice precum qi asigurarea diferitelor
pozilii ale corpului.
in acest scop, mugchii fanneazd cu oasele sisteme depdrghii de cele trei ordine:
pdrghia de ordinul i
-
articulalia craniului la coloana vertebrald; pdrghia de ordinul II
-
articulafia oaselor gambei qi piciorului qi pel::ghia de ordinul III
-
arlicula]ia dintre osul
bralului qi oasele antebrafului.
Efectuarea migcirilor gi revenirea la poziliile de dinainte se realizeazl,prin intrarea
in acliune a unor grupe antagoniste de mugchi. De exemplu, ridicarea antebralului se
reahzeazd, prin contraclia mugchiului biceps qi relaxarea muqchiului triceps, iar pentru
coborArea lui, rolul acestormuqchi se inverseazd.
in mers, fugd, etc. muqchii membrelor funclioneaza antagonist, executdnd ritmic
contraclii de flexie qi extensie (fig. 106).
oSistemul 0s0simpreund cu sistemul muscrlar lormeaze sistemul l0comotor.
. $istemul 0s0s indeplinegte urmetoarele functii: protectia celor mai sensibile organe
(creierul, meduva, plimdnii, inima); suport pentru
organe
$i
pentru greutatea
Gorpului -
cCIloana vertebrali, oasele bazinului, oasele membrelor inferioare; rol de p6rghiiasupla
cirola
actioneazi mu$chii prin care se asigure migcdrile qi pozi[ia corpului; rezerud de Ga gi acid fos-
fotic pentruintregul
organism;asigure primenirea
G0ntinue a sangelul Gu elemente ligurate.
r Mugchii somatici sunt fixa[i pe oase, iar impreuni G[ articulatiile lomeazi o unitate
funcfionali.
oMugchii visoerali asigurd activitata motorie a organelor interne.
oSubstan{ele Galacteristice din librele musculare sunt: miozina, actina, actinomiozina qi
mioglobina.
o Ploprietatea fundamentali a mugclrilor este contractilitatea. Miqcdrile normale sunt
efectuate prin contraclii tetaniGe, iar pozifiikiprin
contrac[ii tonice.
lEnetgia pentru
efectuarea luctului mecaniG almu$chil0r prouine din numeroase procese
metab0lice, cele mai impoilante liind transformdrile urmetoarelor substanle: adeno-
zintrilosfat, fosloueatin6, glicogen
Ei
acid lactic.
.Oboseala musculari este cea mai lrecventi tulburare de activitate musculari.
r Migcitile complexe se efectueazd de cdtre grupe
de mu$chi cu acliuni antagoniste
reglate pe
cale neruoasd.
S stemu musculai
78
Fig. 106. Exteusie qi flcxie
in organism, mu$chii somatici nu funclione azd,tzolat,ci grupa{i incAt se potrealiza
miqcdri de locomolie gi de efectuare de activitali fizice precum gi asigurarea diferitelor
pozilii ale corpului.
In acest scop. mugchiiformeaz| cu oasele sisteme de pdrghii de cele trei ordine:
p6rghia de ordinul i
-
articula{ia craniului la coloana vertebrald; pArghia de ordinul II
-
articulalia oaseior gambei gi piciorului gi pArghia de ordinul III
-
articuia{ia dintre osul
bralului gi oaseie antebralului.
Efectuarea migcdrilor qi revenirea la pozifiile de dinainte se realizeazdprin intrarea
in ac{iune a unor grupe antagoniste de mugchi. De exemplu, ridicarea antebralului se
realizeazd prin contracJia muqchiului biceps gi relaxarea mugchiului triceps, iar pentru
coborArea lui, rolul acestor muqchi se inverseaza.
In mers, fugd, etc. muqchii membrelor funclioneaza antagonist, executdnd ritmic
contraclii de flexie qi extensie (fig. 106).
oSistemul
0s0sTmpreuni cu sistemul muscular f ormeaza sistemul I0c0m0t0r.
o $istemul 0s0s indepline$te urmetoarele functii: protectia
celor mai sensibile
grgane
(creierul, meduva, plimOnii, inima); suport pentru
organe
$i
pentru gleutatea
Ggrpului
-
cCIl0ana uertebrald, oasele hazinului, oasele membrelor !nferioare; rolde pdrghiiasupra
cergra
ac[ioneazd mu$chia prin care se asi$ure miEcirile gi pozilia
corpului; rezervd de Ca qiacid los.
foric penlruintregul
organism; asigure primenirea
continui a sdngelul cu elemente figurate.
o Mugchii somatici sunt fixa{i pe oase, iar impreund cu afiiculatiile lormeazi o unitate
func[ionali.
oMugchii uisceraliasigure activitatea motorie a organelor interne.
oSuhstan{ele
caracteristice din fibrele ilusculare sunt: miozina, actina, actinomiozina
Ei
mioglobina.
o Floprietatea fundamentali a mugchilor este contractilitatea. Migcdrile normale sunt
efectuate prin
contrac[ii tetanice, iar pozi[iile prin
contraclii tonice.
cEnergia pentru
efectuarea luctuluimecanic almuEchilor prouine din numeroase plocese
metabolice, cele mai importante fiind transformdrile urmitoarelor substan[e: adeno-
zintrifoslat, fssfocreatind, glicogen gi acid lactic.
o(lboseala
musculari este cea mai lrecventd tulburare de activitate musculari.
e Miqcirile complexe se efectueazi de cdtre grupe
de mugchi cu acliuni antagonlste
reglate pe
cale nervoasi.
Sistemul muscula
-,,llCl
mu
lung
78
.
Dintre cele 223 de oase ale sistemului osos,95 suntpereche.
.
Osul tibial de orn adult sdndtos poate rezista la presiune de pe ste 1 500 kg.
'Fibra
musculard striatd are o lungime variabila de la 1 mm lal0-12cm gi diametrul
de 10-100p.
.
Fibra musculard netedl are lungirnea de 100-400 p qi diametrut de 2- l0 p.
.
Muqchiul contine 7 5-80o/o apA, iar osul 20%
"
Fiecare miofibrila este alcdtuitl din 1 500 filamente de miozina gi de doud ori mai
multe filarnente de actinS.
"
Faza de contraclie a secusei musculare are o duratd medie de 0,04 s, iar faza de
relaxare a secusei este de 0,05 s.
'
Contracliile musculare din timpul frisonului sunt consecin{a unei succesiuni de
secuse.
"
Tonusul muscular care asigurd pazigia verticald a corpului dispare trecind de la
1.Taiali un os lung, un os latgi un os scurt.
Observali cu och i u I I iber structu ra macroscopica.
Veli constata cd osul lat gicel scurl au o structura spongioasa, iar la periferie
suni compacte. Dacd osul este proaspet desprindeli cu penseta membrana find,
periostul.
Examinaticu lupa mdduva rogie.
2.Caresunt afirmaliile corecte?
Jesutul
osos compact formeaza:
a. diafizele oaselor lungi; b. cartilajul de arliculalie; c. diafizele oaselor
scurte; d.oasele craniene; e.epifizele oaselor lungi.
3. ldentificali in proprietSfile enumerate mai jos pe cele caracteristice
mugchilor:
a' elasticitatea; b" contractilitatea; c. excitabilitatea; d. conductibilitatea.
4.Asociati litera din coloana Acu cifra corespunzetoare din coloana B.
A
a. diarlrozd
b. periost
c. Oializa
d. schetet
e. hunterus
B
1 . membrand conjunctivd vascularizatd
2. oasele gi articulatiile
3. scheletulbralului
4. articulalie mobild
5. corpulosului.
5.Corectsau incorect?
in cazul ridicdrii unui obiect se succedd urmdtoarele taze de contraclie a
musculaturii bratului:
a- o tazd, izom'etricd de punere in tensiune a mugchiului fdrd modificdri ale
lungimii;
b. o fazd izotoniciin care mugchiul se scurteazd gi greutatea
este ridicatd;
c. o fazi de revenire sub tensiune pasivd
variabild.
Funclile de rela{ie
79