Prunul

Consideratii generale
Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind
caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona
dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor.
De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale
taranilor, contribuind totodata la faima tarii.
Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa
produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara
limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din
alcani si !uropa, fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate.
"umarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de #$$$,
este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate.
%aptul ca in peninsula alcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara noastra
creste salbatic porumbarul si semicultivat goldanul si corcodusul, sunt dovezi, ca aceste
culturi dateaza si la noi inca din vechi timpuri.
De la Plinius &sec. ' i.e.n.( a ramas cunoscuta expresia - ingeus turba prunorum - care
dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. )e
presupune, ca acest prun a fost adus in sudul si vestul !uropei din *aucaz, unde ar fi avut
loc formarea lui, prin incrucisarea naturala a porumbarului si corcodusului.
In prima jumatate a secolului I, romanii au extins arealul de cultura al soiurilor de pomi
in +alia, elgia, Anglia, si in +ermania pana in valea Rinului. In timpul imparatilor
romani Probus &Roma, #,--#.#( si Diocletian &izant, #,/-0$1( s-au facut intinse
plantatii de prun pe malurile raurilor Drava si )ava din osnia, care de atunci a ramas
centrul cel mai insemnat de cultura a prunului comun.
Intensificarea culturii prunului in !uropa a avut loc abia in secolul al 23II-lea incat este
de presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai mult in tarile romanesti.
)e stie, ca prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata &prune uscate(, sunt
utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor,
lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca.
%lorile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de
frumusete pentru regiuni intregi.
Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in comparatie cu
celelalte fructe. *ontinutul fructelor in zaharuri este cuprins intre '--#$4 &acidul malic si
in cantitati mici acizii citric si benzoic( prunele avand proprietati diuretice, laxative,
depurative, stimulent nervos si descongestionant hepatic.
Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea
vietii normale si anume5 potasiu ',$ mg4, *a '# mg4, 6g '$ mg4, P '. mg4, "a
'mg4, %e $,1 mg4, *l ',1 mg4 etc.
Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt5 vitamina * sub /,$mg4, caroten $,7 mg
4, '$,.0 mg4, ' $,$0 mg4, PP ',$ mg4 si altele.
Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si cavale din
lume.
Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere
al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau
reglatoare ale metabolismului uman.
Cultura prunului in lume
Prunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate din emisfera nordica.
)pecia ocupa locul al 2I-lea pe glob dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas si locul
al II-lea in zonele temperate dupa mar cu circa ',, milioane ha si o productie totala de
circa '0,1 milioane tone. Productia cea mai mare de prune se obtine in Asia urmata de
!uropa, America de "ord, America de )ud, Africa si 8ceania &vezi tabelul 1.'.(.
Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt *hina, ).9.A., :urcia, Argentina,
Iugoslavia, Romania.
In !uropa, tarile mari producatoare de sunt5 ex Iugoslavia, Romania, +ermania, ulgaria,
%ranta, etc. &tabelul 1.#.(.
Dupa productia medie a anilor '7.,-'77, potrivit Anuarului %.A.8. vol. 1' &'77,( tarile
cele mai mari producatoare de prune sunt5 *hina cu #,$$ mii tone, ).9.A. cu .0$ mii
tone, Romania cu -$$ mii tone, ex Iugoslavia cu -'7 mii tone, +ermania cu 01$ mii tone,
Rusia cu '-- mii tone, 9craina cu '-, mii tone, ;aponia cu ''. mii tone, 6exic cu ,.
mii tone, Argentina cu 1, mii tone.
*resteri spectaculoase in ceea ce priveste productia de prune s-au inregistrat in ultimii ani
in *hina, ).9.A., :urcia, )pania, Iran, *hile, ;aponia si Pachistan.
)caderi drastice in ceea ce priveste atat productia cat si suprafetele acoperite cu prun, s-
au inregistrat in ultimii ani in tarile !uropei de !st si *entrale si aici putem enumera,
Romania, ulgaria, Polonia, 9ngaria.
:endintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propun mentinerea
de soiuri valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe
de o parte si a celor comerciale si de consum, pe de alta parte, cu rezultate economice
bune.
Pomii trebuie ca produca abundent si constant inca din primii ani, cu pronuntata
adaptabilitate la diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici si destul de rezistenti la boli,
fara a avea nevoie de polenizatori.
%ructele trebuie sa fie mari peste /$g, atractiv colorate, cu gust placut, zaharul, aciditatea
si substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cu continut bogat in vitamine si
substante minerale utile organismului uman, cu partea necomestibila redusa la maximum
si un colorit deosebit.
Cultura prunului in Romania
In Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si
anume5 /-. mii tone in anul '7#1< 11/ mii tone in '7#,< #.7 mii tone in '70$. Dupa
suprafata ocupata cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe
locul II in !uropa dupa ex Iugoslavia. *um se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani
adanci si in cultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta. Astfel, in anii
'7/$-'7/1 s-au pierdut circa ## milioane de pruni.
Productiile au scazut astfel5 in anul '7/- s-au produs #// mii tone< in '7/. s-au produs
'1. mii tone prune< in '71' s-au produs '0$ mii tone.
Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 7-#$ mii tone in anul '7-7< .01 mii tone
in anul '7./< .,0 mii tone in '7.1< ,-1 mii tone in '7.7< dupa care productia a scazut in
anul '77' la /'7 mii tone< in '77# la 0/, mii tone< #1# mii tone in anul '77-.
Desi unele dintre soiurile introduse si-au gasit la noi o a doua lor patrie, cum e cazul
soiurilor Anna )path, Agen, 3inete de Italia, iar mai recent )tanle=, modernizarea
sortimentului de prun a inregistrat cele mai spectaculoase rezultate in ultimii /$ de ani, ca
urmare a activitatii desfasurate in cadrul unui program romanesc de ameliorare genetica
avand ca suport biologic, diversitatea resurselor de germoplasma autohtona. !ste meritul
profesorului "icolae *onstantinescu de a fi elaborat primul programul de ameliorare a
prunului, folosind ca genitori de baza soiurile autohtone. De asemenea, meritul cel mai
important il are dr. doc. 3.*ociu, care l-a continuat si valorificat.
Daca ne referim la productia de prune obtinuta pe judete, in Romania, judetul Arges
ocupa primul loc, urmat apoi de judetele5 3alcea, uzau si Iasi &vezi tabelul 1.0.(
In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile5
:uleu gras, :uleu timpuriu, 3inete Romanesti, *entenar, 3alor, Pescarus, )ilvia, lue
%ree.
Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile5 +ras romanesc, +ras
ameliorat, Pitestean, Albatros, )tanle=, 3inete de Italia, iar pe coline si la campie se
recomanda soiurile Anna )path, Renclod Althan, )ilvia, *arpatin, *entenar si )tanle=.
In partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile5 Rivers timpuriu, Ialomita,
Pescarus, Diana si D>Agen.
)oiurile Anna )path, D>Agen, :uleu gras si Rivers timpuriu, dau rezultate slabe in zonele
mai inalte, iar soiul 3inete de Italia nu se adapteaza la conditiile de campie.
*ultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele
mai populare si mai indragite specii pomicole. %aptul ca se intalneste pretutindeni, la deal
si la campie, in gradini familiale sau in masive naturale &inmultit prin samburi sau
drajoni(, este o dovada in plus ca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate
conditii de clima si sol din tara noastra.
Soiuri de prun
Stanley
- )oi originar din ).9.A.
- Pomul de vigoare medie, cu coroana conic-rasturnata, ramuri de schelet
semiviguroase, garnisite in special cu buchete de mai. !ste precoce,
productiv &#1 t?ha(, tolerant la Plum-pox, autofertil si foarte bun polenizator.
- %ructul mediu &0$-/$ g(, elipsoidal, asimetric, vanat-inchis, acoperit cu
pruina albastruie. %ructele se coloreaza cu mult inainte de maturitatea
deplina. %ructul este de calitate medie, mai ales daca este recoltat in avans.
Pulpa este galbuie, consistenta, dulceaga, slab aromata, neaderenta.
- Perioada de maturare prima jumatate a lunii septembrie, la '0$-'/$ zile de
la inflorire.
Tuleu
Gras
- )oi originar din Romania.
- Pomul semiviguros, cu coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile,
unghiuri mici de ramificare, se deformeaza sub greutatea rodului. %ructifica
pe formatiuni scurte si mijlocii, este precoce, productiv &#$-#1 t?ha(, dar
inconstant. !ste androsteril si incompatibil cu corcodusul. !ste tolerant la
viroze, sensibil la afide, monilinia si ger.
- %ructul este mijlociu &0$-01 g(, elipsoidal, cu varful rotunjit, de culoare
vanat-inchis, cu pruina albastruie si cu rugina spre baza. Pulpa este galben-
verzuie, aschiata, consistenta, crocanta, neaderenta, cu gust foarte bun,
dulce-amarui. )unt considerate fructe de calitate superioara.
- Perioada de maturare5 mijlocul lunii august.
Tuleu
Timpuriu
- )oi originar din Romania.
- Pomul semiviguros spre viguros, cu coroana piramidala usor neregulata, cu
unghiuri mari de ramificare, cu fructificare pe buchete de mai si ramuri
mijlocii< nu este pretentios la sol dar este mai sensibil la temperatura,
semiprecoce si semiproductiv &,-'# t?ha(.
- %ructul este mediu &01-/1 g(, ovoid, asimetric, cu baza largita, vanat-
violaceu, cu pruina cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, crocanta si
suculenta, se desface in fascicole, cu gust dulce-acrisor, placut.
- Perioada de maturare5 #1 iulie-1 august.
Gras
Ameliorat
- )oi originar din Romania.
- Pomul este viguros, coroana sferica, rodeste predominant pe ramuri mixte,
cu epoca de inflorire mijlocie, rezistent la ger si seceta.
- %ructul este mare, sferic, de culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie.
Pulpa este galben-verzuie, consistenta, neaderenta la sambure.
- Perioada de maturare5 prima decada a lunii septembrie.
D Agen
- )oi originar din %ranta.
- Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare pe ramuri
scurte si mijlocii, rezistent la ger si seceta, tolerant la viroze, autofertil,
precoce, productiv &#$-#/ t?ha(.
- %ructul este mic &'.-01 g(, invers-ovoid, usor asimetric, rosu-violaceu,
acoperit cu pruina violacee. Pulpa este galben-verzuie, suculenta,
semicrocanta, foarte dulce, semiaderenta la sambure, pretabila la
industrializare,
- Perioada de maturare5 sfarsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, la
'#1-'01 zile de la inflorit.
Record
- )oi originar din Romania.
- Pomul de vigoare mare, coroana fusiforma, fructifica predominant pe
buchete de mai. Infloreste semitarziu, este autosteril, precoce, mediu
productiv, rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox.
- %ructul este foarte mare &-/-,. g(, de tip - renclod, sferic, colorat in vanat
inchis, cu multa pruina fina, albastruie. Pulpa este galben-verzuie,
consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta la sambure. Prezinta
uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare5 prima decada a lunii septembrie.
Diana
- )oi originar din Romania.
- Pomul de vigoare mijlocie, coroana globuloasa, fructifica predominant pe
ramuri de rod mijlocii. Infloreste semitarziu, este partial autofertil, precoce,
mediu productiv, rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox.
- %ructul este mare &1$--$ g(, de tip renclod, sferic turtit, colorat in albastru
deschis, cu multa pruina grosiera, cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-
galbuie, consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta la sambure.
Prezinta uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare5 inceputul lunii iulie.
Centenar
- )oi originar din Romania.
- Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, coroana globuloasa cu
ramuri fructifere de tip spur, este autosteril. Practic este cel mai productiv soi
din Romania &0# t?ha(, rezistent la ger, seceta si boli< tolerant la Plum-pox.
- %ructul este mare &1# g(, invers ovoid, albastru ultramarin, acoperit cu
pruina multa, cenusie. Pulpa este alb-verzuie, potrivit de consistenta,
suculenta, cu gust placut, neaderenta.
- Perioada de maturare5 prima jumatate a lunii august, la '#$ zile de la
inflorire.
Pu@in acriAoare, dar gustoase Ai sB@ioase, prunele au multe beneficii nutri@ionale. IatB de ce
este bine sB transformi prunele Cn desertul verii.
Previn bolile cardiovasculare
%ierul, calciul, potasiul, seleniul, vitaminele A, Ai * con@inute de prune protejeazB
celulele organismului de ac@iunea nocivB a radicalilor liberi, care stau la originea bolilor
cardiovasculare, dar Ai a cancerului.
ntresc oasele
)tudiile recente au arBtat cB aceste fructe sunt numai bune pentru sBnBtatea oaselor,
datoritB faptului cB sunt o bunB sursB de bor, potasiu Ai 3itamina D, toate esen@iale pentru
a avea oase puternice.
Cresc imunitatea
8 singurB prunB con@ine aceeaAi cantitate de vitamine Ai minerale ca un pumn de afine,
fructe considerate pEnB acum ca fiind cele mai bogate Cn antioxidan@i.
Aceste fructe cresc imunitatea Ai ar putea preveni apari@ia a numeroase maladii, sunt de
pBrere nutri@ioniAtii. !le sunt recomandate Cn mod deosebit vErstnicilor, fiindcB
organismul acestor persoane CAi pierde capacitatea de a se proteja de radicalii liberi.
Cur organismul
Au ac@iune detoxifiantB Ai decongestivB pentru ficat Ai sunt incluse Cn regimurile
alimentare recomandate persoanelor care suferB de afec@iuni hepatice.
Sunt energizante
Prunele au puternice calitB@i energizante datoritB zaharurilor pe care le con@in Ai care
stimuleazB atEt sistemul muscular, cEt Ai pe cel nervos.
Scad aciditatea gastric
Au capacitatea de a curB@a intestinul Ai de a stimula secre@ia, contribuind la scBderea
aciditB@ii gastrice, fiind utile Cn gastrite Ai ulcere stomacale.
Ajut tenul cu probleme
Prunele se folosesc cu succes Ai Cn cosmeticB. 6BAtile din fructe proaspete sunt
astringente Ai, de aceea, sunt indicate tenurilor cu porii deschiAi. !le se zdrobesc Ai se pun
pe fa@B. )e lasB sB ac@ioneze aproximativ #$ de minute.
Previn anemia
)e folosesc Ai Cn cazul anemiilor, datoritB prezen@ei sBrurilor de fier Ai a vitaminei *, care
duc la CmbogB@irea hemoglobinei din sEnge. Prunele uscate CAi pBstreazB pentru mult timp
proprietB@ile, avEnd capacitatea de a creAte nivelul hemoglobinei, astfel CncEt sB Cmpiedice
apari@ia anemiei.
Cum consumm prunele?
Aceste fructe pot fi consumate proaspete, congelate, uscate, Cnglobate Cn cerealele cu
lapte de la micul dejun sau chiar gBtite. DacB alege@i varianta prunelor proaspete, este
bine sB le consuma@i cu jumBtate de orB Cnaintea meselor principale.
Pentru tratarea anumitor afec@iuni, precum obezitatea, hipertensiunea arterialB sau
ateroscleroza, se recomandB cure de 0 zile, Cn care se consumB numai prune.
Mceul Rosa canina!
6BceAul este un arbust, Cnalt de '-0 m, avEnd ghimpi cu baza latB, iar vErful curbat Cn jos
Cn formB de secerB. %runzele sunt compuse, formate din mai multe foliole, de obicei 1-,,
de formB ovalB, din@ate pe margini. Fa baza frunzelor se aflB douB frunziAoare mai mici
&stipele(. %lorile sunt de culoare roz, uneori albe, dispuse cEte #-0 la vErful ramurilor.
%iecare floare este formatB din 1 sepale, 1 petale, numeroase stamine dispuse pe un
receptacul, care la maturitate, devine cBrnos Ai de culoare roAie. Gn acest receptacul, numit
impropriu fruct, se aflB numeroase achene, Cn realitate adevBratele fructe, cBrora, Cn mod
obiAnuit, li se spune semin@e. GnfloreAte Cn luna iunie. *reAte prin tufiAuri, pe dealuri, la
marginea drumurilor Ai a pBdurilor.
De la mBceA se recolteazB fructele Cn diverse stadii de coacere. Recoltarea Cncepe Cn
momentul cEnd fructele trec de la culoarea cBrBmizie spre roAu-portocaliu. Acest moment
corespunde cu sfErAitul lunii august Ai Cnceputul lunii septembrie, perioadB Cn care
mBceAele con@in cantitatea cea mai mare de vitamina *, principiul lor activ de bazB.
Pentru ca fructele sB-Ai pBstreze con@inutul de vitamina *, ele trebuie uscate imediat dupB
recoltare. 9scarea lor se face numai pe cale artificialB, la o temperaturB de .$-.1 grade *.
Din # Hg fructe proaspete se ob@ine ' Hg produs uscat.
6BceAul con@ine numeroAi componen@i, cum ar fi acid ascorbic &vitamina *( Ai acid
dehidroascorbic, vitamina A, vitaminele ' Ai #, vitamina P, acid nicotinic, vitamina D,
zahBr invertit, acizii citric Ai malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi, carotenoide,
sBruri minerale, urme de vanilinB, alfa Ai beta tocoferol &vitamina !(, lecitine, zaharuri
etc.
6BceAul se foloseAte Cn afec@iunile ficatului, rinichilor, bilei
DatoritB acidului ascorbic si acidului dehidroascorbic cu care formeazB un sistem
IredoxJ, joacB un rol important Cn oxido-reducerile biologice Ai respira@ia celularB.
3itaminele &Cn special vitamina P( scad permeabilitatea Ai fragilitatea capilarelor,
normalizEnd circula@ia sEngelui, completeazB necesarul de sBruri ale organismului Ai au
ac@iune diureticB &atribut al semin@elor(< este un bun colagog Ai coleretic, tonic,
vitaminizant Ai vasodilatator arterial< CmpiedicB formarea calculilor renali, fapt pentru
care se recomandB Cn bolile cBilor urinare Ai de rinichi pentru o curB CndelungatB &nu
produce irita@ii(. 6BceAele au CnsuAirea de a mBri secre@ia biliarB fiind indicate Cn
afec@iunile ficatului< mai sunt recomandate Cn stBrile de inflama@ie intestinalB.
%lorile, laxativ pentru copii
De la mBceA putem valorifica Ai florile proaspete. 8 infuzie din aceste flori reprezintB un
laxativ eficient pentru copii. )e preparB din '$ grame de flori aruncate Cn #1$ ml de apB
clocotitB. *ine doreAte, CndulceAte ceaiul cu o linguri@B de miere. %ructul este CnsB cea mai
valoroasB parte a planteiK Proviziile pentru iarnB le facem culegEnd fructele pEnB la
cBderea brumei. 9scarea mBceAelor se face la temperatura camerei.
%ructul mBcinat poate fi combinat cu iaurt, supB, ceai - 0 linguri@e pe zi. RBdBcina
mBceAului, tBiatB Cn bucB@ele mici, se preparB sub formB de decoct. )e fierb, timp de '1
minute, # linguri@e rBdBcinB Cn 1$$ ml apB. )pecialiAtii considerB cB, sub aceastB formB,
mBceAul are efect asupra pietrelor la vezica biliarB Ai la rinichi. Gmpotriva alcoolismului Ai
a tabagismului, cura cu mBceAe dB rezultate nesperat de bune. Infuzia, Cn acest caz, se
preparB din douB linguri de mBceAe pudrB, care se adaugB Cn clipa cEnd apa &1$$ ml( este
caldB. )e lasB la sedimentat timp de '1 minute.
*antitatea aceasta se consumB Cn timpul zilei, CndulcitB sau neCndulcitB, dupB preferin@B.
*ura trebuie sB dureze /-1 sBptBmEni. Gn cazul diferitelor preparate din mBceAe, vom
folosi vase de inox Ai linguri@e de lemn.
Precau@ii
Perii care acoperB semin@ele de mBceAe sunt foarte iritan@i, producEnd mEncBrimi. )e vor
utiliza mBnuAi, haine bine Cnchise la gEt Ai mEneci, iar la nas Ai gurB se va purta mascB din
tifon. 8chii vor fi proteja@i cu ochelari.
Ltim cu to@ii despre IminunileM de care sunt Cn stare fructele de pBdure, CnsB dintre toate,
mBceAele sunt cele care au grijB de organismul nostru, toamna. !le ne CntBresc imunitatea,
ne protejeazB inima Ai func@ioneazB ca niAte adevBrate calmante. IatB de ce este bine sB le
consumBm.
ProtejeazB inima. olile de inimB pot Ai ele beneficia de binefacerile acestei pulberi.
AlBturi de fructele paducelului, mBceAele sunt adevBrate campioane Cn prevenirea crizelor
de anginB pectoralB Ai infarct.
Gnlocuiesc calmantele. 6BceAele func@ioneazB ca un calmant Cn caz de insomnii, migrene,
astenii nervoase Ai obosealB fizicB cronicB.
3indecB acneea. Gn cosmeticB, mBceAele sunt folosite pentru tratarea acneei. Aplica@i
zilnic pe tenul demachiat cataplasme cu infuzie de mBceAe. Pe lEngB hrBnirea cu vitamina
*, tenul va beneficia Ai de substan@ele astringente aflate Cn pulpa mBceAei.
)unt pline de vitamine. Pe lEngB vitamina *, mBceAele mai con@in Ai vitaminele ', #, D
Ai PP, proteine, acizi, celulozB, substan@e minerale, provitamina A Ai zaharuri.
GntBresc imunitatea. *um toamna ne bate la uAB iar vremea umedB creeazB un teren
favorabil afec@iunilor respiratorii, mBceAele intervin remarcabil Cn astfel de boli prin
creAterea imunitB@ii. linda@i cu o dozB de mBceAe, virusurile Ai bacteriile nu mai au nici o
AansB.
Au proprietB@i antiinflamatorii. 6BceAele au proprietB@i antiinflamatorii Ai antimicrobiene
prin care pot Cnlocui cu succes orice tratament deja existent, dar sunt Ai surse importante
de antioxidan@i.
*almeazB crizele de ficat. 6BceAele pot fi folosite Cn calmarea crizelor de ficat sau a
colicilor biliare, efectul benefic fiind garantat.
:e scapB de depende@a de tutun Ai alcool. 6BceAul poate fi folosit cu succes Ai Cn
combaterea viciilor precum alcoolismul Ai tabagismul.
Siropul cre te po"ta de m#ncare
)iropul de mBceAe se preparB din pulbere de pulpB de mBceAe, fBrB sEmburi, peste care se
pune apB clocotitB, dar Ai zahBr brun Ai se amestecB bine la foc foarte mic.
GmbunBtB@eAte pofta de mEncare, favorizeazB dezvoltarea normalB a sistemului nervos,
previne bolile infec@ioase Ai complica@iile acestora, fiind recomandat Cn debilitate Ai
anemie la copii.
Decoctul de mBceAe este eficient Cmpotriva formBrii calculilor renali. )e mai foloseAte Ai
la tratarea rinitelor, a colitei cronice Ai a hipertensiunii arteriale. Decoctul se preparB din #
linguri@e de fructe zdrobite care se fierb Cn 1$$ ml apB timp de '$ minute. DupB rBcire, se
strecoarB, se CndulceAte Ai se bea de-a lungul zilei.