DESPRE GRAU SI

PRODUCTIA ACESTUIA IN
ROMANIA
GRUP TINTA - STUDENTII UNIVERSITATII USAMV
IASI
NUMAR PARTICIPANTI – 85
LOCATIA = IASI
DATA : 25.01.2022
 Caracteristici generale
◦ Grâu este un termen generic care desemnează mai multe specii
aparținând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia
gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este
cea mai cultivată plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție
după trestia de zahăr, porumb și orez. Pe locul 2 ca suprafață se află
porumbul. În Europa Occidentală și în Orientul Mijlociu, grâul și derivatele
sale fac parte din alimentația curentă.
◦ Genetica grâului este mai complicată decât genetica animalelor
domestice, deoarece grâul este capabil de poliploidie, adică noile specii
pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două
seturi, organism diploid). Diversele varietăți de grâu actuale diferă atât
prin genom cât și prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid
(are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor
speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă
sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum
searsii) a generat varietățile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi)
Emmer și Durum. La rândul lor, aceste specii au fost hibridizate cu altă
specie sălbatică, Triticum tauschiii, rezultatul fiind varietățile hexaploide:
Spelt și grâul comun.
Caracteristici generale
◦ Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost
descoperite în așa numitul Corn al Abundenței (regiune fertilă în vestul Asiei, care cuprinde teritoriul Siriei, Iordaniei,
Turciei, Armeniei și Irakului (de astăzi). Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum
boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale
agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu,
numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia
vântului. Deși această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a
întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu.
◦ La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de
turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în
cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți,
etc.
◦ Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile cultivate nu necesită o amenajare specială sau
lucrări laborioase de întreținere. Spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operații speciale (decorticare) după
recoltare.
Caracteristici generale
• Grâul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.
• Einkorn - (T. monococcum) Specie diploidă, există atât în varietăți cultivate cât și în varietăți sălbatice. Una din primele specii de grâu, rar cultivată
astăzi.
• Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În antichitate era foarte cultivată, în zilele noastre mai rar.
• Durum, grâu dur sau grâu arnăut - (T. turgidum var. durum) Forma tetraploidă de grâu cultivată azi.
• Alac spelt - (T. spelta) Altă specie hexaploidă cultivată pe scară restrânsă.
◦ În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone. Principalele țări cultivatoare au fost:
1. China: 91,3 milioane de tone
2. India: 72 milioane de tone
3. Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone
4. Federația Rusă: 42,2 milioane de tone
5. Franța: 39 milioane de tone
6. Germania: 25,3 milioane de tone
7. Australia: 22,5 milioane de tone
◦ În 1997, consumul mondial mediu de grâu pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
 Recolta in Romania
◦ În timpul secetei din anii ’38 – ’39, ţara noastră avea o producţie de 700 kg de grâu la
hectar, dar autorităţile au decis să exporte tot surplusul de producţie, ceea ce a
generat o criză a pâinii şi implicit răspândirea pelagrei, numită popular „ciuma
mălaiului”.

În anul 1938 a avut loc o secetă ce a acoperit toată Europa. În acel an media ţărilor
europene la hectarul de grau a fost în jurul valorilor de 3-400 kg. Printr-un concurs de
împrejurari asociat vremii, România a reuşit în acel an o productivitate de 700 de kg
de grâu la hectar. Din cauza unor decizii neinspirate la nivel guvernamental,
România şi-a exportat tot surplusul de producţie. Efectul s-a simtit imediat, o criză la
nivel naţional generată de lipsa pâinii a avut loc în perioada 1938-1939, iar românii,
în special cei de rând, s-au îmbolnăvit de pelagră – „ciuma” mălaiului”.

„Denumirea de grânarul Europei a fost nimic altceva decât o măgulire a orgoliului

naţional pentru a genera vânzarea bunurilor şi a accelera decizia”, a declarat pentru
„Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant expert al Clubului Fermierilor Români.
 Recolta in Romania
Agricultura a fost mândria noastră până în 1989. Producţiile raportate pe vremea lui Ceauşescu ajungeau
să depăşească, în cifre, chiar şi recordurile mondiale. României i se mai spunea "grânarul Europei", iar
cea mai mare parte din recolta de calitate a tării ajungea la export. Cel puţin aşa arătau rapoartele
oficiale.
O producţie record, greu de atins până şi astăzi, cu toată tehnologia de ultimă generaţie. Erau însă cifrele
cu care România comunistă se lăuda peste hotare. Fiecare palmă de pământ de la noi din ţară producea
ceva. De la o zi la alta se făcea inventarul: hectarele cultivate, recolta din hambaruri şi utilajele de pe
câmp. De la lună la lună se aduna tot mai mult. Aşa că producţia agricolă, de la un an la altul depăşea, în
cifre, chiar şi recordurile mondiale.
E drept, România era un producător agricol de top în rândul ţărilor din Europa de Est, însă randamentele
erau inferioare celor din ţările Occidentale. Obsesia lui Ceausescu legată de agricultură venea din faptul
că în anii '50 s-a ocupat de implementarea, inclusiv prin mijloace violente, a colectivizării. Ţăranul
român a fost desprins de glie, i s-a luat peticul de pămân şi vaca din ogradă şi a fost obligat să
muncească la CAP sau la IAS. Odată comasat, pământul ţării a fost lucrat fără încetare. E drept, între
1960 si 1989 productia la hectar s-a dublat, iar sistemul de irigaţii construit de Ceauşescu uda peste 2
milioane de hectare de teren. O cifră uriaşă faţă de cele 300.000 de hectare irigate în prezent. În schimb,
s-au utilizat intensiv şi uneori fără cap îngrăşămintele chimice, iar în unele zone pânza freatică a fost
otrăvită cu nitraţi şi nitriţi.Astfel că, cifrele reale în perioada comunistă indicau o producţie de 3,2 tone
de grâu la hectar.
Recolta in Romania
◦ Revenind la producţia din ultimii ani, consultantul a precizat că în toamna lui 2019 prognoza de producţie era
estimată la 9.6 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,07 milioane hectare (producţie de 4,64 tone/ha). Seceta
pedologică ce s-a instaurat treptat în România a generat pierderi însemnate, producţia finală de grau a fost de
doar 6.7 milioane de tone. (producţie de 3.236 kg/ha în condiţii de secetă).
◦ Recolta de grâu din anul 2021 e de peste 11 milioane de tone, cea mai mare producţie după aderarea României la UE.
România obţine în acest an o producţie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, fiind cea mai mare recoltă de la
aderarea ţării la Uniunea Europeană, au anunţat reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(MADR).
◦ Până la data de 16 august 2020 a fost recoltată 98,54% din suprafaţa însămânţată cu grâu în 2020/2021, de circa 2,2 milioane
hectare.
◦ Anul trecut,2020, România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuată cu peste 40% din cauza secetei.
Cei mai buni ani din 2007 şi până în prezent, potrivit datelor transmise de MADR, sunt 2017, cu 10,03 milioane de tone de
grâu, 2018 - 10,14 milioane de tone şi 2019 - 10,29 milioane de tone.
Recolta in Romania
◦ „Rating-ul excepţional pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth
Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obţinute de către fermierii români. Până
la această dată, culturile vedetă ale anului 2021 care plasează fermierii din România pe poziţia de leader sunt: grâul, orzul şi
rapiţa. Conform datelor operative din data de 16 august 2021, producţia totală de grâu recoltată este de 11,33 milioane de tone,
fiind cea mai mare producţie înregistrată de la data aderării României la Uniunea Europeană”, transmite MADR într-un
comunicat.
◦ Producţii medii situate peste media naţională, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Timiş, Bihor,
Arad, dar şi în judeţele Olt, Caraş Severin, Ialomiţa, Brăila şi Botoşani.
◦ De asemenea, producţia totală de orz se situează în anul 2021 la un nivel-record de 1,88 milioane tone, cea mai ridicată
începând cu anul 2007. Şi în cazul acestei culturi, anii 2017, 2018 şi 2019 au fost cei mai buni, în condiţiile în care producţiile
de orz au depăşit 1,26 de milioane de tone.
Recolta in Romania
◦ Potrivit datelor MADR, producţia medie la hectar înregistrată până la data de 16 august este de 5.599 kg/ha, 13 judeţe depăşind media
naţională (Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu).
◦ „Şi la celelalte cereale - secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă etc. - s-au obţinut producţii bune, astfel că producţia totală de
cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone”, mai spun reprezentanţii MADR.
◦ La rapiţă în anul 2021 s-a înregistrat cea mai mare producţie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 şi până în prezent, datorită
soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile. În anul 2016 media la hectar a fost
una de 2.835 kg/ha, iar anul trecut de 2.124 kg/ha. Ministerul nu a furnizat date despre producţia totală de rapiţă.
◦ Potrivit datelor MADR furnizate la finalul lunii iunie, în anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă
totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa
programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.
◦ Suprafaţa însămânţată în toamnă a fost de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi au fost: 2,2 milioane cu grâu,
321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă.
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!