Coltul verde in ladite

SCOALA: gimnaziala Nicolae Iorga

CLS aVaB
NUME:BANCESCU GEORGE OCTAVIAN

PROIECT EDUCATIE TEHNOLOGICA

                   
                     
                    

    
          GRAUL         
 CONDITII CLIMATICE DE
DEZVOLTARE
• Cerinţele grâului faţă de căldură. Pentru germinat, seminţele de
grâu necesită temperaturi de minimum de l - 3°C; aceste valori
au semnificaţie practică numai pentru semănăturile târzii sau
dacă s-a semănat în sol uscat şi germinarea întârzie din lipsa
apei (precum şi pentru grâul de primăvară). În mod obişnuit, în
perioada de semănat a grâului în România, temperaturile
aerului se situează înjur de 14 - 15°C, deci mai aproape de optim.
La aceste temperaturi, răsărirea grâului are loc după 7-10 zile
(cu condiţia asigurării umidităţii); o durată de peste 15 zile
începe să fie dăunătoare, deoarece întârzie vegetaţia.
  
 Procesul de înfrăţire a plantelor de grâu este favorizat de zilele însorite,
luminoase, cu temperaturi de 8 - 10°C; procesul se continuă până când
temperaturile scad sub 5°C.
 Plantele de grâu de toamnă, bine înfrăţite şi călite, se caracterizează
printr-o mare rezistenţă la temperaturi scăzute (până la -15°C, chiar -
20°C la nivelul nodului de înfrăţire), mai ales dacă solul este acoperit cu
strat de zăpadă.
  Efectele temperaturilor scăzute asupra plantelor de grâu sunt diferite,
ca formă de manifestare şi ca grad de dăunare, în funcţie de faza
de vegetaţie în care acestea surprind grâul. Rezistenţa cea mai mare se
manifestă la culturile bine înrădăcinate şi înfrăţite; cele mai mari pagube
se înregistrează în cazul culturilor de grâu surprinse de ger în curs de
răsărire (faza de coleoptil).
 Primăvara, o
Pridată cu reluarea vegetaţiei cresc cerinţele plantelor faţă de temper
atură; temperaturile favorabile plantelor de grâu aflate în faza de alu
ngire a paiului sunt de 14 - 18°C, iar la înspicat 16 -
18°C. în fazele următoare, temperaturile pot creşte până la 20°C, val
ori care asigură, în cele mai bune condiţii.
    
 Cerinţele grâului faţă de umiditate. 

Faţă de apa din sol, cerinţele sunt moderate, dar

echilibrate pe întreaga perioadă de vegetaţie. Se consideră
că în zonele de cultură a grâului, trebuie
să cadă cel puţin 225 mm precipitaţii pe perioada de vegetaţie 
(optim 600 mm precipitaţii). 
 • Grâu este un termen generic care
desemnează mai multe specii
aparținând genului Triticum.
Acestea sunt plante anuale din
familia gramineelor (Poaceae),
cultivate în aproape întreaga lume.
Grâul este cea mai cultivată plantă
Alte informatii: în lume și a patra cultură mondială
ca producție după trestia de zahăr, 
porumb și orez. Pe locul 2 ca
suprafață se află porumbul. În
Europa Occidentală și în 
Orientul Mijlociu, grâul și
derivatele sale fac parte din
alimentația curentă.
 Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi
arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în
așa numitul Corn al Abundenței (regiune fertilă în vestul Asiei, care
cuprinde teritoriul Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului (de
astăzi). Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică
(einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de
către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile
arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de
ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu,
numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele
mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia vântului. 
 Deși această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai
multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut celelalte specii, devenind
primul strămoș al varietăților moderne de grâu.
La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi
fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina
grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se
impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele
zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie,
biscuiți, etc.
Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile
cultivate nu necesită o amenajare specială sau lucrări laborioase de
întreținere. Spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor
operații speciale (decorticare) după recoltare.
 Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu.
Acestea se împart după sezonul de creștere (grâu de iarnă sau de vară) și
după conținutul de gluten. Grâul de iarnă este însămânțat toamna, fiind
îndeosebi cultivat în regiunile mediteraneene și cele temperate. Grâul de
vară suportă cu greu temperaturile scăzute, ca urmare se însămânțează
primăvara în țările cu ierni aspre. Aceste specii de grâu au permis 
Siberiei și Canadei să devină mari producători mondiali de grâu. Grâul
dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un conținut mare de gluten
și este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales în
zonele calde și uscate (sudul Europei - Italia, sudul Franței). Grâul
comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la
latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) și este principala sursă de făină
de panificație, folosită la coacerea pâinii. Frecvent în trecut făina de grâu
era degradată, prin amestecul semințelor de grâu cu cele de neghină.
Specii de grâu:

Grâul comun - (Triticum aestivum) Specia

hexaploidă cea mai cultivată în lume.
Einkorn - (T. monococcum) Specie diploidă,
există atât în varietăți cultivate cât și în
varietăți sălbatice. Una din primele specii de
grâu, rar cultivată astăzi.
Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie
tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În
antichitate era foarte cultivată, în zilele
noastre mai rar.
Durum, grâu dur sau grâu arnăut - (T.
turgidum var. durum) Forma tetraploidă de
grâu cultivată azi.
Alac spelt - (T. spelta) Altă specie hexaploidă
cultivată pe scară restrânsă
Mari producători mondiali
• În anul 2004, producția globală de grâu a însumat 627 milioane de tone.
Principalele țări cultivatoare au fost:
• China: 91,3 milioane de tone
• India: 72 milioane de tone
• Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone
• Federația Rusă: 42,2 milioane de tone
• Franța: 39 milioane de tone
• Germania: 25,3 milioane de tone
• Australia: 22,5 milioane de tone
• România: 7,5 milioane de tone
• În 1997, consumul mondial mediu de grâu pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
 PS:ACESTE INFORMATII
SUNT DE FOLOS PENTRU A
STII CE PUNEM IN
MANCARE....................

URMEAZA UN TABEL CU CLASELE DE GRAU?

TE-AM FACUT CURIOS?
DACA DA,PRIVESTE ATENT URMATOARELE INFORMATII!
Clase Conținut de gluten
în%
Conținut de proteine î
%

Grâu de primă clasă               30          40

al doilea                  27           13
al treilea 23
                     
          12

Al patrulea                     11             18
a cincea                10            18

A SASEA indicatorii nu sunt standardizați indicatorii nu sunt standardiza