UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR A BANATULUI
,,REGELE MIHAI I AL ROMNIEI
DIN TIMIOARA
FACULTATEA DE HORTICULTUR I SILVICULTUR

REFERAT

Coordonator tiinific

Conf.univ.dr. IOAN SRAC

Masterand
Uliu Irinel Catalin

Timioara-2015

Tema:Utilizarea soiurilor de triticale n scopul adaptabilitaii la condiiile

climatic din zona de Vest a arii

TRITICALE
1. Importanta. Biologie. Ecologie
1.1. Importanta
Triticale este o cereala noua, creata de om prin hibridare
intre genurile Triticum si Secole (fiind, din punct de vedere
genetic, unamfidiploid intre grau si secara).
Prin realizarea acestor hibrizi s-a urmarit obtinerea unei
noi plante de cultura cu insusiri utile in productia agricola,
mostenite de la grau si secara. Pe langa pastrarea insusirilor valoroase ale graului, s-a urmarit
transmiterea unor caractere favorabile ale secarei, intre care: precocitatea; numarul mare de
spiculete in spic; pastrarea germinatiei o perioada mai lunga; valorificarea conditiilor mai vitrege
da cultura, cum ar fi solurile sarace si clima mai aspra (ger, strat gros de zapada, seceta si arsita,
umiditatea excesiva etc.).
Boabele de triticale se utilizeaza in hrana animalelor (pasarilor, porcilor etc.), a omului (soiurile
cu insusiri de panificatie mai bune), in producerea de malt pentru fabricarea berii, in industria
spirtului sau amidonului etc. Sub forma de masa verde sau insilozata, triticale se poate folosi ca
furaj in hrana animalelor, formele de toamna fiind foarte productive (peste 40 t masa verde la
ha).
Perspective mai largi pentru aceasta noua cereala (triticale) s-au deschis dupa inlaturarea
unor defecte ca: sensibilitatea la cadere, sterilitatea partiala a spicelor, umplerea defectuoasa a
bobului, precum si prin imbunatatirea unor insusiri privind compozitia chimica a bobului, pentru
a putea fi utilizate diferentiat: in panificatie, in furajare, in industria alcoolului si a amidonului
etc.
In diferite tari sunt de mat mult timp in cultura forme de triticale: in Suedia se cultiva pe
soluri usoare mai putin favorabile graului, in Canada se cultiva in principal ce plante furajere, in

Rusia este raspandita in zone mai nordice etc. Triticale este in curs de introducere in cultura sau
extindere si in alte tari.

1.2. Compozitie chimica

Principalele componente chimice ale boabelor de triticale se situeaza intre valorile
graului si secarei, dupa cum atesta si rezultatele pentru conditiile din tara noastra obtinute la
S.C.A. Suceava (tab. 3.19, dupa L. GASPAR si colab., 1986; C. VASILICA, 1991). Fata de
aceste valori medii se inregistreaza fluctuatii destul de mari, determinate de soiul cultivat si de
conditiile de clima si sol.
Soiurile si liniile de triticale cultivate in prezent dau un randament de faina mai redus (si
dau o cantitate mai mare de tarate) decat graul (continutul de tarate este de circa 28% la grau si
de 34 - 42% la triticale). Faina de triticale are insusirile de panificatie inferioare fainii de grau,
fata de care are calitati mai reduse a glutenului,
Tabelul 3.19
Compozitia chimica a boabelor de triticale, grau si secara

%
Componentul

gr
Protide brute

14

Amidon

62

Grasimi brute

1,8

Cenusa

2,2

1.3. Raspandire
Dupa datele Centrului international de ameliorare a plantelor CIMMYT din Mexic si alte
estimari, suprafata cultivata cu triticale, in prezent in lume, depaseste un milion de hectare, cu
tendinta de extindere in zonele cu soluri si clima neprielnice graului si secarei.
In Romania, triticale se cultiva pe 15-20 mii de ha, apreciindu-se ca suprafata se poate
extinde pana la circa 150 mii ha, in conditii mai putin favorabile graului si orzului.

1.4. Sistematica. Soiuri

Sistematica. Triticale (Triticosecale Wilttmack)

apartine

fam. Poaceae

(Gramineae), tribul Hordeae. Dupa provenienta genetica, formele de triticale pot fi:
- octoploide (2n = 56), obtinute prin incrucisarea speciei Triticum
aestivum (2n = 42, apartinand genomurilor A, B, D) cu Secale cereale (2n = 14,
apartinand genomului R);
- hexaploide

(2n

42),

care

provin

din

incrucisarea

speciilor

de

grau

tetraploide (2n = 28, apartinand genomurilor A, B) cu secara (2n = 14, apartinand

genomului R);
- tetraploide (2n = 28) create prin incrucisarea formelor hexaploide de triticale cu secara
diploida,

urmata

de

autopolenizarea

plantelor

in

F1 (hibridarea

speciilor de grau diploide cu secara a dat urmasi sterili, nefiind folosita pentru
crearea formelor tetraploide de triticale).
Dintre cele trei forme de triticale prezentate, cele tetraploide au un potential productiv
mai scazut decat cele octoploide si hexaploide. Formele octoploide au, la randul lor, unele
insusiri negative, intre care fecunditatea mai slaba si aspectul exterior n e satisfacator al bobului.
Formele hexaploide de triticale au cea mai mare perspectiva, fiind mai stabile si mai productive,
prezentand o vigoare vegetativa evidenta a plantelor, fertilitate mai ridicata, rezistenta mai buna a
plantelor la iernare, cadere si boli etc., insa au o calitate panificabila mai slaba a boabelor decat
formele de triticale octoploide (care au si genomul D de la graul comun).
Soiurile create si omologate in tara noastra sunt prezentate in tabelul 3.20 (Lista oficiala
a soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania).
Tabelul 3.20
Soiurile de triticale cultivate in Romania

Denumirea
soiului

Tipul soiului

Tara

de Anul

origine

inregistrarii

Anul

Mentinatorul

reinscrierii

soiului

Colina

de toamna

Romania

1993

ICCPT Fundulea

Plai

de toamna

Romania

1992

ICCPT Fundulea

Prospect

de toamna

Romania

1993

SCA Suceava

Silver

de toamna

Romania

1992

SCA Suceava

Titan

de toamna

Romania

1998

ICCPT Fundulea

Tril

de toamna

Romania

2001

ICCPT Fundulea

Tebea

de primavara

Romania

1991

Ulpia

de toamna

Romania

1993

Vladeasa

de toamna

Romania

1986

2001

SCA Turda

SCA Turda

1996

SCA Turda

1.5. Particularitati biologice

Insusirile plantelor de triticale sunt asemanatoare cu cele ale graului si secarei; germinatia
si rasarirea plantelor de triticale se petrece in timp mai scurt decat la grau.
Radacina este bine dezvoltata putand valorifica solurile cu conditii mai putin favorabile
(fig. 3.45 si 3.46, dupa I. GASPAR si G. BUTNARU, 1985).

Fig.3.45. - Inradacinarea si nodul de infratire la Tridicale: a - radacini embrionare; b - nodul de

infratire si aparitia de radacini coronare

Infratirea incepe la 12 - 15 zile de la rasarire (capacitatea de infratire este

superioara graului si apropiata de cea a secarei), iar alungirea patului incepe la 30 - 15C,
decurgand asemanator cu a secarei.

Tulpina (paiul) are inaltimea variabila, de la 40 - 50 cm pana la 120 - 150 cm si chiar mai
mult. Sunt mai valoroase formele cu inaltimea de 90 - 100 cm, cele mai inalte avand rezistenta
mai slaba la cadere.
Inspicarea are loc la 188 - 195 zile dupa rasarire, iar inflorirea la 7 - 10 zile de la
inspicare. Polenizarea este autogama, in proportie de circa 85%.
Spicele au forme si dimensiuni diferite (fig. 3.47 si 3.48, dupa I. GASPAR, G.
BUTNARU 1985). Ele pot fi laxe (de tip speltoid), cu 29 - 30 de spiculete, compacte (de
tip durum sau turgidum), cu 40 - 42 spiculete si mijlociu de compacte, cu 33 - 36 spiculete.
Spiculetele au 3 - 9 flori (fig. 3.49 si 3.50, dupa RIGHIN si ORLOVA, 1977 citati de I. GASPAR
si G. BUTNARU, 1985), din care se formeaza 3-5 boabe.
Formarea si umplerea boabelor se petrece in ritm mai intens in primele 35 zile dupa
fecundare, apoi ritmul scade; la multe soiuri la maturitate, boabele devin zbarcite (fenomen
conditionat genetic). Acest defect cat si incoltirea boabelor in spic (pe vreme ploioasa la
recoltare) constituie neajunsuri ale acestei plante.
Fructul (bobul) de triticale este asemanator (morfologic) cu formele parentale, avand la
maturitate 10-12 mm lungime si 2 - 3 mm diametru, MMB de 32 - 60 g, iar MH de 76-78
kg. Triticale regenereaza bine dupa cosire, putandu-se obtine dupa o productie de masa verde
(aprilie) inca o recolta pentru nutret-siloz sau chiar de boabe.

Fig. 3.46. - Dezvoltarea sistemului radicular la Triticale: I - in faza de infratire;

II - faza de impaiere; III -faza de inspicare

Fig. 3.47. - Variabilitatea spicului la Triticale

Fig. 3.48. - Structura spicului la Triticale; 1 - rahisul; 2, 3 - spiculete; 4 - fragment de rahis si modul
de asezare a spiculetelor

Fig. 3.49. - Forma glumei si glumelei; 1 - grau; 2 - secara; 3- Triticale

Fig. 3.50 - Androcelu si gineceul la Triticale; l - grau; 2 - Triticale; 3 - secara

1. 6. Cerinte fata de clima si sol

Triticale are perioada de vegetatie 220 - 260 zile, in functie de soi si conditiile de clima.
Suma de grade pe perioada de vegetatie (suma mediilor zilnice mai mari de +5C) este de
1200 - 1390C. Intre semanat si rasarire necesita circa 120C. infratirea se petrece la 10 - 14C.
Rezistenta la iernare este similara cu cea a secarei. Cand masa vegetala la intrarea in iama este
prea abundenta, rezistenta la iernare se reduce mult. in perioada de inspicare si inflorire triticale
nu suporta temperaturile scazute, in faza formarii si umplerii bobului triticale are nevoie de
temperaturi moderate, cultura realizand productii ridicate in zone racoroase.

Cerintele fata de umiditate la triticale sunt mai ridicate decat ale secarei. avand ca faze
critice fata de apa perioada dintre alungirea paiului si formarea bobului. Seceta la alungirea
paiului duce la degenerarea spiculetelor de la baza spicului, iar seceta, la inflorire, conduce la
sterilitatea spiculetelor din partea superioara a spicului. Formele mai timpurii sunt mai putin
sensibile la seceta, insa mai putin productive.
Triticale se poate cultiva pe soluri diferite ca textura si fertilitate. Valorifica bine solurile
sarace, acide (cu pH peste 4,5) sau alcaline, cele nisipoase, usoare etc.

1.6. Zone ecologice

Zonele favorabile de cultura pentru triticale sunt (dupa I. GASPAR si GR. BUTNARU,
1985 etc.):
- zona I cuprinde toate zonele colinare, de podis, submontane,
depresiunile intramontane si zonele cu terenuri nisipoase. Pe solurile sarace din
zonele umede si racoroase ale Transilvaniei, din nord-vestul tarii, nordul Moldovei si
zonele colinare din Muntenia si Oltenia, triticalele asigura productii mai mari cu circa 20% fata
de grau, fiind recomandabila extinderea sa pe 25 - 40% din suprafata cu grau si orz din aceste
zone (circa 150 mii ha);
- zona
estul

Moldovei

restranse

II-a cuprinde
si

(conditiile

planta furajera.

Campia
fiind

Campia

Romana,

Transilvaniei,

favorabile

pentru

unde
grau

Dobrogea,

triticale
si

se

orz),

Campia
cultiva

pe

prezentand

Banatului,
suprafete
interes

ca

BIBLIOGRAFIE

Tehnologii modern pentru cultura plantelor de cmp-Editura CERES(Gheorghe Sin)

http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/TRITICALE91745.php
APIA Timi