Particularităţi morfologice

Rădăcina. La germinare grâul formează 3-5 rădăcini embrionare (3 la

grâul de toamnă şi 3-5 la grâul de primăvară). Rădăcinile coronare, care
alcătuiesc sistemul radicular fasciculat, formează o reţea deasă ce se
răspândeşte în pământ pe o rază de 25-35 cm, iar în adâncime pătrunde la
peste 150 cm. Majoritatea rădăcinilor se dezvoltă în stratul superficial al
solului până la 30 cm adâncime. Infrăţirea este mijlocie (fig.4.1.1.)
Tulpina este un pai lung de 70-150 cm, format din 5-7 internoduri
goale sau ultimul internod de sub inflorescenţă, cu parenchim medular.
Lungimea internodiilor creşte de jos în sus, iar grosimea de sus în jos. O
mare parte din internod este protejată de teaca frunzei care-i imprimă o mai
mare rezistenţă.

Fig. 4.1.1. Diferite aspecte ale înfrăţirii la grâu

(după Bîlteanu Gh., 1983)

108
 Structura anatomică a tulpinii este caracteristică cerealelor din grupa I.
Fasciculele conducătoare merg paralel în toată lungimea internodului, iar în
dreptul nodului se încrucişează, trecând dintr-o parte în alta şi formând în
regiunea nodului o reţea ce-i asigură o foarte bună nutriţie.
Frunza porneşte de la noduri, dezvoltându-se altern de o parte şi de
alta a tulpinii. La teacă deosebim baza sau teaca nodului, care se deosebeşte
ca structură de restul tecii prin aceea că ţesutul mecanic este format din
colenchim (ţesut mecanic viu).
Limbul frunzei este liniar, ascuţit la majoritatea formelor, glabru.
Culoarea este verde, mai rar verde deschis. Frunza este uşor răsucită spre
dreapta.
Urechiuşele sunt mici, bine diferenţiate, pubescente, iar ligula este
mică, rotunjită.
Inflorescenţa este un spic compus. La fiecare călcâi al rahisului se
înseră un singur spiculeţ protejat de două glume, puternic carenate,
terminate cu un vârf ascuţit. În spiculeţ se găsesc 2-5 flori. Paleea externă
este aristată sau nearistată. Spicul la grâu are 7-10 cm lungime şi poate fi
fusiform, măciucat, cilindric, prismatic, cu rahisul flexibil sau fragil, glabru
sau pubescent. (fig. 4.1.2.).

Fig. 4.1.2. Diferite forme ale spicului de grâu

(după Bîlteanu Gh., 1983)

109
 Un spic înfloreşte în 3-5 zile, iar un lan de grâu în 6-7 zile.
Fructul este o cariopsă golaşă sau îmbrăcată în palee, cu paleele
prinse la bază, de formă alungit ovală, butoiată, cu un şant ventral larg şi un
smoc de perişori evident. Suprafaţa cariopsei este netedă, iar culoarea, alb-
cenuşie, galbenă, roşie-deschisă, roşie-închisă, brun-violacee. Masa a 1000
de boabe este cuprinsă între 20-55 g, iar masa hectolitrică între 68-84 kg.

Determinarea speciilor şi subspeciilor la grâu

Grâul face parte din familia Poaceae (Graminaceae) tribul Hordeae,

genul Triticum L. Tribul Hordeae Bent (Triticeae Hay) este caracterizat prin
prezenţa unui singur spiculeţ terminal, spiculeţele fiind uni, bi sau
multiflore.
Criteriile de clasificare a speciilor din genul Triticum sunt diferite:
citologice, morfologice, serologice, ecologice etc. Este acceptată azi
clasificarea prezentată de Mak Key în anul 1963 la simpozionul
internaţional de genetica grâului de la Lund (Suedia) redată în tabelul 4.1.1.
Clasificarea afectează în primul rând speciile din secţia tetraploidă,
apoi pe cele din secţia diploidă. Clasificarea lui Mak Key este mai
ştiinţifică, realistă şi comodă. Caracterele de specie şi subspecie la grâu
privesc îndeosebi spicul şi bobul şi în mai mică măsură celelalte părţi ale
plantei.
Rahisul poate fi fragil când boabele rămân îmbrăcate (alac sălbatic,
alac cultivat, grâu spelta, grâu macha etc.), tenace (grâu comun, grâu durum
etc.) când boabele rămân golaşe.
Compactitatea spicului variază de la specie la specie sau subspecie,
fiind spice foarte laxe (grâu spelta) sau foarte compacte (grâu pitic).
Forma spicului. Spicul poate fi fusiform (grâu comun) măciucat,
ramificat (grâu englezesc), prismatic în secţiune (grâu durum), puternic
comprimat lateral (grâul lui Timopheev), lung (grâu spelta) sau scurt (grâu
pitic indian).
Aristele pot fi scurte (grâu pitic) sau foarte lungi (grâu durum),
paralele sau divergente sau pot lipsi.

110
 Tabelul 4.1.1
Clasificarea genului Triticum după Mac Key (1963)

Speciile
Grupa după nr. Denumirea Caracterele Caracterele
genului Subspecii Convarietăţi
de cromozomi obişnuită fructelor rahisului
Triticum (L.)
I Triticum boeoticum - Alac sălbatic îmbrăcate fragil
2 n = 14 monococcum L. monococcum - Alac cultivat îmbrăcate fragil
Triticum araraticum - Grâu sălbatic de Ararat îmbrăcate fragil
timopheevi
Zhuk. timopheevi - Grâul lui Timopheevi îmbrăcate fragil
dicoccoides - Tenchi sălbatic îmbrăcate fragil
dicoccum - Tenchi cultivat îmbrăcate fragil
II paleocolchicum - Grâu de Colchida îmbrăcate fragil
2 n = 28 Triticum turgidum Grâu englezesc golaşe tenace
turgidum L. durum Grâu durum golaşe tenace
111

Thell. turgidum turanicum Grâu de Korasan golaşe tenace

polonicum Grâu polonez golaşe tenace
carthlicum
(persicum) - Grâu persan golaşe tenace

Triticum
Zhukovskyi - - Grâu de Zanduri golaşe tenace
Men. et Er.
III
2n = 42 spelta - Grâu spelta îmbrăcate fragil
vavilovi - Grâu de van îmbrăcate fragil
Triticum macha - Grâu macha îmbrăcate fragil
aestivum compactum - Grâu pitic golaşe tenace
sphaerococcum - Grâu pitic indian golaşe tenace
vulgare - Grâu comun golaşe tenace
 Glumele pot fi coriacei (grâu comun) sau membranoase (grâu
polonez); mai scurte sau mai lungi ca paleele; carena glumei poate fi slab
pronunţată sau bine pronunţată până la bază (grâu durum) (fig.4.1.3.).
Bobul poate fi îmbrăcat sau golaş. Forma poate fi aproape sferică
(grâu pitic indian) sau foarte lung (grâu polonez). Smocul de perişori poate
fi evident (grâu comun) sau abia vizibil (grâu durum).
În secţiune poate fi sticlos (grâu durum) sau făinos (grâu englezesc).
Paiul poate fi gol până la inflorescenţă (grâu comun, grâu persan) sau
plin, ultimul internod de sub spic (grâu englezesc, grâu durum).

Fig. 4.1.3. Glume de grâu diferenţiate între ele prin umăr, dinte, carenă
(după Bîlteanu Gh., 1983)

Speciile şi subspeciile de grâu pot avea forme de primăvară (grâu

monococcum), de toamnă (grâu englezesc) sau atât forme de primăvară
cât şi forme de toamnă (grâu comun).
În tabelul 4.1.2. se prezintă principalele caractere de diferenţiere a
speciilor şi subspeciilor de grâu, iar în tabelul 4.1.3., diferenţierea speciilor
Triticum aestivum subspecia vulgare şi Triticum turgidum subspecia
turgidum convarietatea durum.

112
 Tabelul 4.1.2
Caracterele principalelor specii şi subspecii de grâu (Clasificare după Mak Key)

Grupa Caractere morfologice şi citologice luate în evidenţă

după Nr. Forme
Specia
nr. de cromo Rahis Spicul Aristele Glumele Bobul Paiul toamnă Răspândire
cromoz -zomi primăv.
Asia mică,
îngust,
T. pieloase, cu de Balcani,
dens, mic,subţire,
monococcum lungi, nervuri 60-100 toamnă Trans-
f. compact, comprimat
I ssp. para- proeminente cm, gol şi caucazia,
14 fragil lateral alb, lateral. De
monoccocum lele se termină sau plin primă- Munţii
roşu, lung obicei un bob
Alac cultivat cu 2 dinţişori vară Apuseni
de 6-8 cm
7000 î.Hr.
113

rigide,
pieloase,
lung de 5- lungi, luntriforme, mic, îmbrăcat, Fed. Rusă,
T. dicoccum de
10 cm mai paralele carenă alungit, com- 80-130 Spania,Italia,
ssp.dicoccum primă-
II 28 fragil puţin dens sunt şi proeminentă, primat lateral, cm, gol Balcani,India,
Tenchi vară şi
şi forme fără dinte carenal cu 2 boabe în sau plin Abisinia,
cultivat toamnă
comprimat ariste îndreptat spre spiculeţ Maroc
interiorul
spicului
mai lungi
lung de 4- alungit,
ca spicul,
T. turgidum 10 cm, pieloase, triunghiular în 120 cm de Fed. Rusă,
paralele
ssp. turgidum prismatic, galbene, roşii, secţiune cu toamnă Turcia,
tena- sau uşor
II conv. durum pătrat în negre, carenă transversală, ultimul şi Grecia,
28 ce divergente
Grâul secţiune, 2 pronunţată, smoc de internod primă- Spania,
, diferit
“durum” feţe dinte ascuţit perişori mici, plin vară România
colorate
netede sticlos
 pieloase, 2/3
din lungimea
paralele golaş, scurt, Fed. Rusă,
T. turgidum lung de 7- paleelor, 120-180
uşor făinos în Asia, Egipt,
ssp. turgidum tena- 12 cm, bom- cm, de pri-
ondulate, secţiune, Franţa,
II Grâul 28 ce poate bate,carenă gol sau măvară
cad la slabe însuşiri Spania, Italia,
englezesc ramifica proeminentă, plin
maturitae de panificaţie Abisinia
dinte scurt
puţin alungit
pieloase,
T. timopheevi îmbrăcat, de
dens, lat, carenă
ssp. alungit, 90-100 toamnă Fed. Rusă,
comprimat lungi, ştearsă, dinte
timopheevi 28 îngust, calităţi cm, gol şi Georgia,
II fragil lateral, paralele carenal
Grâul lui superioare de sau plin primă- sec. XX d.Hr.
pubescent îndreptat în
Timopheei panificaţie vară
afara spicului
pieloase,
aproape cât
oval, alb,
paleea, glabre de Pe tot globull,
aristat sau egale, sau gălbui,
114

T. aestivum sau pubes- toamnă perioada

mutic, mai scurte roşietic, cu 90-120
ssp. vulgare 42 tena- cente, carenă şi neolitică
II fusiform, ca spicul, smoc de cm, gol
Grâul comun ce evidentă, primă- 2300-3000
măciucat divergente perişori
dinte variabil vară î.Hr.
evident
ca for-
mă şi mărime
aproape
Anglia,
egale cu golaş, smoc de
T. aestivum scurt, dens scurte, Franţa,
plaeea, de perişori 90-100 toamnă
ssp. prismatic divergente Germania,
42 tena- pieloase, evident, în cm, gol şi
III compactum sau uşor lungi sau Italia,
ce carena slab secţiune sau plin primă-
Grâul pitic oval lipsă Fed. Rusă,
pronunţată, sticlos vară
Elveţia
dinte variabil
 Tabelul 4.1.3
Deosebiri între speciile Triticum aestivum, ssp. vulgare şi
Triticum turgidum, ssp. turgidum, conv. durum

Triticum turgidum
Caractere Triticum aestivum ssp.vulgare
ssp.turgidum conv.durum
Aristat sau nearistat, prismatic în
Aristat sau nearistat, cilindric,
Spicul secţiune transversală, mai mult
fusiform, rar măciucat
sau mai puţin dreptunghiular
Egale sau mai scurte decât Odată şi jumătate mai lungi
Aristele
spicul, de obicei răsfirate decât spicul, de obicei paralele
Glumele Cu nervuri longitudinale Netede
Ingustă, uneori pierdută spre Lată, mult proeminentă până la
Carena
baza glumei baza glumei.
De obicei scurt, la bază lat,
Dintele carenal Scurt sau lung, aristiform, ascuţit
uneori curbat către interior
Se observă pe partea laterală a Nu se observă, este acoperit cu
Rahisul
spicului spiculeţe
Paiul sub De obicei plin cu parenchim
Gol
spic medular
La majoritatea formelor se face
Treieratul Se face mai greu
uşor
Relativ scurt, rotunjit, în secţiune Alungit, în secţiune transversală,
Forma fructului
transversală muchiat, prismatic.
Mărimea De cele mai multe ori foarte
Mică, mijlocie sau mare
fructului mare
Oval, lat, concav, adâncit către
Embrionul Alungit, convex, proeminent
interior
Smocul de Lipseşte sau este cu perişori
Evident cu perişori lungi
perişori scurţi, greu vizibili
Sticlozitatea Relativ făinoase Sticloase

115
 Determinarea varietăţilor la grâu

Speciile de grâu prezintă o diversitate de varietăţi care se deosebesc

după următoarele caractere morfologice:
- aristarea (spic aristat sau mutic);
- culoarea spicului, a glumelor (albă, roşie, neagră);
- culoarea aristelor (la fel cu a spicului sau diferită);
- culoarea boabelor (albă sau roşie).
Prin culoarea albă se înţelege culoarea albă-gălbuie, roz pal, iar prin
culoarea roşie se înţelege culoarea roz închis, roşie, roşie-brună.
Körnike (1885) a clasificat varietăţile de grâu exclusiv pe baza
caracterelor morfologice (tab. 4.1.4 şi 4.1.5).
Varietăţile mai importante din Triticum aestivum ssp. vulgare sunt:
lutescens, erythrospermum, milturum, graecum şi ferrugineum. Varietatea
lutescens cuprinde cele mai multe soiuri de grâu de primăvară, precum şi
unele soiuri de grâu de toamnă.

Tabelul 4.1.4
Varietăţile speciei Triticum aestivum, subspecia vulgare

Culoarea Aspectul glumelor

Varietăţi nearistate Varietăţi aristate
spicului bobului glabre pubescente glabre pubescente
albă albă albidum leucospermum graecum meridionale
erythrosper-
albă roşie lutescens velutinum hostianum
mum
erythro-
roşie albă alborubrum Delfii turcicum
leucon
roşie roşie milturum pyrothrix ferrugineum barbarossa
coeruleo-
albastră roşie - cyanothrix caesium
velutinum
neagră roşie - nigrum - fuliginosum

116
 Varietatea ferrugineum cuprinde soiuri de toamnă şi primăvară.
Varietatea erythrospermum cuprinde soiuri de toamnă şi puţine de
primăvară. Varietatea milturum cuprinde puţine soiuri.

Tabelul 4.1.5
Varietăţile speciei Triticum turgidum, ssp. turgidum, conv. durum

Culoarea Aspectul glumelor

spicului aristelor bobului glabre pubescente
albă albă albă leucurum valenciae
albă neagră albă leucomelan melanopus
roşie roşie albă hordeiforme italicum
neagră neagră albă provinciale coerulescens
albă albă roşie affine fastuosum
albă neagră roşie reichenbachii africanum
roşie roşie roşie murciense aegyptiacum
roşie neagră roşie alexandrinum niloticum
neagră neagră roşie obscurum libycum
albă nearistat albă candicans -

Varietăţile de Triticum turgidum ssp. turgidum conv. durum mai

importante sunt: hordeiforme, melanopus, valenciae, leucurum,
coerulescens.

Determinarea culorii bobului (fructului)

Condiţiile meteorologice din perioada de maturare şi modul de
păstrare pot influenţa culoarea boabelor. Pentru determinarea mai exactă a
culorii bobului se utilizează una din următoarele metode:
1. Tratarea boabelor cu hidroxid de sodiu sau de potasiu 50 % timp
de 15 minute. Boabele grâului roşu capătă prin tratare o culoare intensă
roşie-brună, iar cele albe, o culoare galben deschisă.
2. Fierberea în apă. Boabele se introduc într-un vas cu apă clocotită şi
se lasă să fiarbă 20 minute. După acest interval, boabele grâului roşu capătă
o culoare brună, iar cele de grâu alb rămân de culoare gălbuie deschisă.

117
 Soiurile de grâu cultivate şi recunoaşterea lor
Recunoaşterea soiurilor de grâu se face după anumite caractere
morfologice:
Forma spicului poate fi fusiformă, cilindrică, conică, măciucată (mai
gros şi mai compact la partea superioară);
Lungimea spicului. Se deosebesc spice scurte (cu lungimea până la 8
cm); mijlocii (cu lungimea de 8-10 cm) şi lungi (cu lungimea peste 10 cm).
Lungimea spicului se măsoară de la baza spicului până în vârful spiculeţului
superior.
Densitatea spicului. Este determinată de numărul de spiculeţe pe 10
cm lungime de spic şi se calculează după formula :

Nr. de spiculete x 100

D=
Lungimea rahisului (mm)

Se consideră spice laxe cele care au densitatea sub 20, semidense, cu

densitatea între 20 şi 26, dense, între 26-32 şi foarte dense, cu densitatea peste 32.
Forma glumelor. Glumele pot fi lanceolate (alungite şi înguste) ovale
(late şi rotunjite) şi ovoidale (late la partea inferioară şi înguste spre vârf)
Pentru determinare se examinează glumele din treimea mijlocie a spicului.
Dintele şi umărul glumei. Dintele glumei poate fi ca formă, drept, uşor
aplecat, ca lungime, scurt (2 mm), mijlociu (3-5 mm), lung (6-10 mm) şi
aristiform (10 mm).
Umărul glumei poate fi lat (2 mm), mijlociu (1-2 mm), îngust (sub 1
mm), drept, ridicat sau teşit.
Forma şi mărimea fructelor (boabelor). După formă, boabele pot fi
ovale (se subţiază spre bază şi vârf), ovoidale (lăţite mult spre bază) şi în
formă de butoiaş. Mărimea boabelor se determină după lungime (scurte, de
5-6 mm, mijlocii, de 6-8 mm şi lungi, mai mari de 8 mm). Se ia în
considerare şi masa a 1000 boabe.
Talia plantelor. Se deosebesc soiuri cu paiul înalt (peste 100 cm),
mijlociu (80-100 cm) şi scurt (sub 80 cm). Caracterele principalelor soiuri
de grâu sunt date în tabelul 4.1.6.

118
 Analiza elementelor de productivitate la grâu

Productivitatea soiurilor de grâu se analizează folosind tabelul 4.1.7.

Determinarea autenticităţii formelor de grâu de toamnă şi de

primăvară

Determinarea autenticităţii se referă la recunoaşterea (identificarea)

seminţelor anumitor specii, varietăţi sau soiuri, care se aseamănă între ele,
încât nu se pot deosebi cu uşurinţă la determinarea purităţii şi este necesar să
se folosească metode speciale.
Determinarea formelor de grâu de toamnă şi de primăvară, precum şi a
soiurilor se face prin mai multe metode:
1. Determinarea după numărul de rădăcini embrionare, la boabele
germinate în a cincea zi de la punerea lor la germinat. Soiurile de toamnă au
trei rădăcini embrionare, cele de primăvară 3-5 rădăcini. Dacă majoritatea
boabelor au 5 rădăcini este grâu de primăvară, dar dacă majoritatea au 3
rădăcini embrionare este grâu de toamnă.
2. Determinarea după perozitatea limbului primei frunze. Frunza
grâului de toamnă are perişori mai mici, din care cauză este de culoare verde
smarald. La grâul de primăvară limbul frunzei este acoperit cu perişori mai
deşi şi mai lungi, din care cauză culoarea frunzei este verde-cenuşie.
3. Determinarea după forma conului de creştere. La grâul de toamnă,
conul de creştere este mic, sesil, cu aspectul unei cupole, iar la grâul de
primăvară creşte mai repede, este alungit şi prezintă lateral proeminenţe
foliare.

119
 Tabelul 4.1.6
Principalele soiuri de grâu cultivate în România
Anul Spicul Rezistenţa la: Potenţialul
Soiul omolog. Talia de
Varietatea Lung. MMB
Provenienţa (reînscri- (cm) productie
Forma (cm) (g)
iernare secetă cădere rugină făinare
erii) (q/ha)
GRÂU COMUN (TRITICUM AESTIVUM L.) ssp. vulgare (VIII) MK
a. Soiuri de toamnă I. Timpurii (258-265)
Airbus erythro- piramidală
2016 medie 40 M M M M M 80.21
(Franța) spermum compactitate
Akamar erythro- scurtă medie
lax spre
(Franța) 2015 39 M M R R M-R 65,68
spermum medie mediu compact
Alex erythro- semi-
(Lovrin)
1994
spermum
85-90 compact 6-9 40-44 M R M R M 50-67,5

Alcantrana erythro- fusiform

2016 medie 43 R R R R R 80.04
(Franța) spermum compactitate medie
120

Alhambra erythro- margini paralele

2016 medie 40 M M M R R 82.22
(Franța) spermum compactitate medie
Amicus erythro-
2016 medie piramidal, lax 40 M M M R R 71.50
(Austria) spermum
Andino erythro- fusiform
2011 scurtă 39 M M M M R 78,01
(Franța) spermum mediu compact
BC Anica erytro- lax spre
(Croația)
2015
spermum
scurtă mediu compact
42 M M M M M-S 60,43

Aprilio erythro- compact mediu/

2015 scurtă 41 R R R M S 65,18
(Franța) spermum lung spre foarte lung
Aramis erythro-
2014 scurtă compactitate medie 42 M-R M R R R 69,82
(Franța) spermum
Arieşan 1985- ferrugi-
- - - 35-45 R R R R-M R 54,9-56,5
(Turda) 1995 neum
 Anul Spicul Rezistenţa la: Potenţialul
Soiul omolog. Talia MMB
Varietatea Lung. productiv
Provenienţa (reînscri- (cm) Forma (g) iernare secetă cădere rugină făinare
(cm) (q/ha)
erii)
Arkeos erythro- lax spre mediu
2015 - 37 M M R R M 64,16
(Franța) spermum compact/lung
Ascott erythro- mediu spre puternic
2015 - 39 R S R M S 66,47
(Franța) spermum compact/ lung spre
foarte lung
Avenue erythro- spic lax
2013 scurtă 39 M M R - S 66
(Franța) spermum mediu de lung
Boema erythro-
(Fundulea) 2000 spermum 82 semilax 41-43 R R R R-M - 61,14
Delabrad erythro- -
piramidal
(Fundulea) 2002 spermum - semicompact
44 R M R S S 53
Dropia erythro- -
1993 87,5 41-44 R R R R S 65
(Fundulea) spermum
Eliana erythro-
semicompact 44-48 R R M R 63
121

(P.Iloaiei) 1998 spermum 79-99 -

Euclide erythro- scurtă mediu compact
(Franța) 2013 spermum 41 M M-S M - M-R 67,08
medie lungime medie
Flamura 85 erythro- -
1989 85-90 - R R R M M-R 60-85
(Fundulea) spermum
Gaşparom erythro- pris- -
1998 76-100 mare - 41-47 R R M - R 70,1
(Suceava) spermum matic
Glosa piramidal
(Fulndulea) 2005 lutescens - semidens
44-45 R R R M M 53-59
Gruia erythro- piramidal -
(Fundulea) 2005 spermum - semidens
40-43 F-R F-R M M 52-58
Katarina fusiform
2011 graecum mică 37 M M M S S 69,71
(Croația) mediu compact
BC Lidija fusiform compac-
2012 graecum - - R S R R - 65,48
(Croația) titate medie
Lovrin-34 1981- erythro- cilin-
7-8 30-50 R M M R M 59-84
(Lovrin) 1994 spermum 75-95 dric
 Anul Spicul Rezistenţa la: Potenţialul
Soiul omolog. Talia MMB
Varietatea Lung. productiv
Provenienţa (reînscri- (cm) Forma (g) iernare secetă cădere rugină făinare
(cm) (q/ha)
erii)
Maurizio erythro- margini paralele,
2016
spermum
înaltă 48 M M M - R 70.41
(Austria) lax spre mediu
Mirastar erythro- semimăciucat
dens
2016 medie 44 R R S - R 70.87
(Austria) spermum des, lung. scurtă
Otilia erythro- piramidal
2013 - 38 M M M - M 68,82
(Fundulea) spermum lungime medie
Pajura erythro- piramidală
2014 scurtă 43-46 M M M M-R M-R 68,65
(Fundulea) spermum compactitate medie
Pitar piramidal,
2015 - - 44 M M M M S 64,48
(Fundulea) compactitate medie
Renan erythro- semilax
1992 68-86 43-48 M M M R-S S 56,4-59
(Franţa) spermum spre lung
semicompac
Renata erythro- tcompactitate
2014 scurtă 42 M M R M M 64,61
(Croația) spermum medie/densă
122

Renesansa erythro-
(Serbia)
2005
spermum - lax mediu 42 M R R R S 57,6
Romulus erythro-
1998 68-90 semilax 39-44 M R M M M 60-80
(Lovrin) spermum
Şimnic 30 erythro-
1987 70-80 - 7-8 36-40 R R R M M 40-53,7
(Şimnic) spermum
Trivale erythro- -
1991 90-100 42 R R R R R 60
(Albota) spermum
b. Soiuri de toamnă II. MIJLOCII (266 – 275 zile)
Adelina erythro- piramidală
2012 scurtă 40 M M M M - 70,63
(Șimnic) spermum spic lax
Altigo erythro- piramidală
2013 scurtă 43 M-S M-S R - M-S 67,50
(Franța) spermum compactitate
Anapurna erythro- medie
piramidal
2014 scurtă 41 M M R - M-S 72,68
(Franța) spermum lax, lungime
Andelka mică fusiformă
medie
2011 graecum 37 R M R R R 67,32
(Croația) foarte densitate medie
mică
 Anul Spicul Rezistenţa la: Potenţialul
Soiul omolog. Talia MMB
Varietatea Lung. productiv
Provenienţa (reînscri- (cm) Forma (g) iernare secetă cădere rugină făinare
(cm) (q/ha)
erii)
Andrada erythro- medie /
2012 lax și lung 41 M R M M S 62,79
(Turda) spermum înaltă
Apache erythro- fusiform
2005 scurtă 40-41 M M R R S 60-61
(Franța) spermum semicompact
Balitus erythro- piramidal com-
2015 medie 42 M M M R S 68,66
(Austria) spermum pactitate medie
Ciprian erythro-
(Lovrin)
2003
spermum - piramidal dens 40 R R R R S 55,3
Codru erythro- lax
2015 medie 45 R M M M-S R 65,68
(Turda) spermum mediu compact
Dumbrava erythro-
(Turda)
2003
spermum - semidens 47 R M M S M 58,3
Faur erythro- piramidal
2004 39-43 R R R R R 48-52
123

(Fundulea) spermum 70 semidens

G.K. Petur erythro- mediu
(Ungaria)
2005
spermum - lax
scurt
40-42 M M R R M 56-62
G.K.Kungloria erythro- lax semi
(Ungaria)
2002
spermum - compact măciucat 40 M M M M-S M 56-57
Iaşi 2 erythro- piramidal
(P. Iloaiei)
2002
spermum - compact
40 R M M S S 52,8
Jindra erythro- compact
2013 - 41 M M M - M-R 66,84
(Franța) spermum scurt spre mediu
Lukullus erythro- medie spre lung
piramidal,
2016 43 M M M R M-R 67.02
(Austria) spermum înaltă compactitate
Maximilian erythro- înaltă medie
marginile
2016 foarte 42 M M M R R 71.08
(Austria) spermum paralele
înaltă lax, mediu
Nogal erythro- fusiform
2013 medie 38 M S M - M-R 62,85
(Franța) spermum lax compact
spre mediu
erythro- compact
piramidal com-
PG 102 2015 - 44 M M M R M 71,11
spermum pactitate medie
 Anul Spicul Rezistenţa la: Potenţialul
Soiul omolog. Talia MMB
Varietatea productiv
Provenienţa (reînscri- (cm) Forma Lung. (cm) (g) iernare secetă cădere rugină făinare (q/ha)
erii)
Pobeda erythro-
(Serbia)
2006
spermum - semidens 42 M R R R - 54,3
Sosthene erythro- lax
2014 medie 41-43 M M R M-S S 73,35
(Franța) spermum mediu de lung spre lung
Urbanus erythro- piramidal,
2015 medie 43 R R R R R 64,02
(Austria) spermum lax, lungime medie
c. Soiuri de toamnă III. TÂRZII ( 276 – 290 zile)
Soyard erythro- spic lung
2014 mică 41-42 R R R - M-R 63,65
(Franța) spermum compactitate medie
d) Soiuri de primăvară
GRÂU DURUM (Triticum turgidum L.) Thell ssp. turgidum conv. durum (Desf) MK
a) SOIURI DE TOAMNĂ
Grandur
2005 - - dens scurt 40 R R R - - 43,6
124

(Fundulea)
Wintergold
2011 - medie compactitate medie 42 M-S M M S - 60
(Germania)
125
 Tabelul 4.1.7
Componentele de producţie la grâu. Calcularea producţiei la hectar

Boabe Densi- Masa

Lungi Boab Spice/ Prod./ Prod.
Nr Interno în tatea boabelo MM
Soiul - mea Spicu e în m2 m
2
/ ha
. - duri spicule spiculu r în spic B
paiulu - spic (nr.) (kg) (kg)
crt ţ (nr.) i (D) (g) (g)
i leţe (nr.)
.
1.
2.
3.
4
5.
6.
7.
126

8.
9.
10.
11.
Suma
Media

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑖𝑐𝑢𝑙𝑒ț𝑒
D = 𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑟𝑎ℎ𝑖𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑚𝑚) x 100 Laxe -D < 20
Semidense -D = 20-26
Dense -D = 26-32
F. dense -D > 32