OVĂZUL (Avena sp. L.

Particularităţi morfologice
La germinare (care este bipolară), bobul de ovăz formează 3-5
rădăcini embrionare (fig. 4.5.1.). Rădăcinile coronare care formează
sistemul radicular fasciculat sunt foarte dezvoltate şi cu capacitate mare de
solvire a elementelor nutritive din sol.
Tulpina este un pai (culm) gol în interior, glabru, alcătuit din 4-7
internoduri, cu înălţimea între 80-200 cm.
Frunzele. Limbul frunzei este lanceolat, uşor ascuţit şi răsucit de la
dreapta spre stânga. Urechiuşele lipsesc sau sunt foarte scurte, în schimb
ligula este foarte dezvoltată, triunghiulară, bifidată.

Fig. 4.5.1. Germinaţia bobului de

ovăz

Inflorescenţa (fig. 4.5.2) este un panicul format dintr-un ax principal

din care pornesc ramificaţii secundare aşezate în 3-4 etaje. La extremitatea
fiecărei ramificaţii se înseră un spiculeţ.
După modul de ramificare a paniculului şi poziţia ramurilor faţă de
axul principal deosebim:
- panicul răsfirat, cu ramurile secundare îndreptate în toate direcţiile,
formând cu axul principal un unghi mai mare sau mai mic.

1
 - panicul strâns (stindard) la care ramificaţiile laterale sunt îndreptate
în sus, într-o singură parte, paralel cu axul principal.
Spiculeţele sunt prinse pe pedunculi lungi, fiind protejate de două
glume mari, neegale, cu 5-9 nervuri. Într-un spiculeţ se află 2-3 flori (rar
mai multe).
Paleea inferioară este alungită, bombată, la unele forme bidentată. La
formele aristate poartă o aristă scurtă ce se prinde la mijlocul paleei pe
partea dorsală. Paleea superioară este mai îngustă şi acoperită de marginile
paleei inferioare. Floarea inferioară este mai dezvoltată decât floarea
superioară, care este lipsită şi de aristă. Floarea a treia, din vârful
spiculeţului, rămâne de obicei sterilă.

Fig. 4.5.2. Inflorescenţe

şi spiculeţ de ovăz

A - panicul strâns;
B - panicul răsfirat;
C – spiculeţ
a - glume;
b - palee;
c – stamine.

Fructul este îmbrăcat în palee sau golaş. Fructele sunt colorate diferit,
gălbui-brune, cenuşiu-negricioase etc. Paleele sunt concrescute cu bobul
numai la bază. La baza boabelor de ovăz sălbatic se găseşte o formaţiune
rotundă, cu marginile îngroşate şi păroase, numită “potcovioară” care
determină scuturarea boabelor chiar înainte de maturitate. Această
formaţiune lipseşte la boabele speciilor de ovăz cultivate. Bobul decorticat
este fusiform, acoperit cu perişori fini şi scurţi. MMB variază între 20-30 g,
cel mai des între 27-33 g. Masa hectolitrică variază între 38 şi 60 kg iar
procentul de palee este între 20-40 %.

2
 Sistematica ovăzului
Ovăzul face parte din tribul Aveneae Ness, genul Avena. Din genul
Avena fac parte mai multe specii, unele cultivate, altele sălbatice, care se
deosebesc între ele după următoarele caractere:
- prezenţa sau absenţa “potcovioarei”de la baza spiculeţului;
- dacă la scuturare boabele din spiculeţ cad unite sau separate;
- tăietura bazei bobului inferior (dreaptă, oblică);
- prezenţa sau absenţa pedunculului pe bobul inferior din spiculeţ;
- forma vârfului paleei inferioare;
- numărul şi caracterul aristelor din spiculeţ.
Speciile genului Avena sunt grupate în două secţii:
1. Secţia Avenastrum Kock – cuprinde specii perene;
2. Secţia Euavena Griseb – cuprinde specii anuale sălbatice şi cultivate.
Secţia Euavena se împarte în două subspecii (tab. 4.5.1.):
a. subsecţia aristulatae la care paleea inferioară se termină cu două
prelungiri aristiforme, plantele fiind mai firave;
b. subsecţia denticulatae la care plaeea inferioară se termină cu doi
dinţişori iar plantele sunt mai viguroase.

Tabelul 4.5.1
Clasificarea simplificată a genului Avena, secţia Euavena

Aristulatae Denticulatae
Forme
2 n = 14 2 n = 28 2 n = 42
Sălbatice - Avena barbata Avena fatua; Avena ludoviciana
Cultivate şi Avena
Avena sativa; Avena byzantina
îmbrăcate strigosa -

Carcaterele morfologice de diferenţiere a principalelor specii cultivate

şi sălbatice sunt date în tabelul 4.5.2.
Cea mai importantă specie pentru agricultură este Avena sativa. L.
Varietăţile acestei specii sunt reunite în trei grupe:
- graex diffuse – cu bobul îmbrăcat şi panicul răsfirat;
- graex orientalis – cu bob îmbrăcat şi panicul strâns (stindard);
- graex nudae – cu bobul golaş şi panicul răsfirat.

3
 Tabelul 4.5.2
Principalele specii ale genului Avena, secţia Euavena

Felul de
Vârful
Pani- Potco- desprindere
Specia Aristele Spiculeţul Bobul paleei Răspândire
culul vioara a boabelor
inferioare
la maturitate
Subsecţia denticulatae
se rupe
pedicelul
Avena 2-4 flori, îmbrăcat,cu specie cul-
răsfirat, de obicei cu doi florii
sativa L. boabele se palee tivată cu cea
strâns, lipsă sau dinţişori lipseşte superioare şi
Ovăzul desprind groase mai mare
pletos singură scurţi rămâne
cultivat perechi sau golaş răspândire
fixat la bobul
4

inferior
Avena
byzantina subţiri, mare, alb- pedicelul America de
Kock drepte în gălbui cu 2 cu doi florii Sud, Fed.
Ovăz răsfirat paleea 3-4 flori smocuri de dinţişori lipseşte superioare Rusă,
bizantin florilor perişori la scurţi se rupe la Bazinul me-
meditera- inferioare bază mijloc diteranean
nean
Avena
ludoviciana există există la
păros, cade câte Europa,
Gill et numai la cu doi bobul
răsfirat 2-3 flori ascuţit, unul Asia,
Magne florile dinţişori inferior
brun-roşcat foarte uşor România
Ovăzul inferioare din spiculeţ
sălbatic
 Avena puţin sau la toate
fatua L. geniculate, des păros, boabele,
cu doi cade câte
Odosul răsfirat există la 2-3 flori mic, sub- este
dinţişori unul, uşor Europa, Asia
(Ovăz toate florile ţire, ascuţit, rotunjită
sălbatic) brun-roşcat sau ovală
Subsecţia aristulatae
mai
Avena zvelt,
mult cu două
strigosa subţire, lipseşte,
stâns, geniculate, formaţiuni cade câte
Schrel 2-3 flori mic, alb paleele
îndrep- există la aristiforme unul Europa
Ovăzul foarte mici sau sunt lungi
tat într-o toate florile 3-6 mm
nisipurilor brun-negru
parte
Avena
cu două în jurul
barbata alungită,
formaţiuni Mediteranei,
Pott răsfirat, există la subţire, prezentă la cade câte
2-4 flori aristiforme Fed. Rusă,
Ovăzul viguros toate florile zvelt toate unul
puternic Asia Mică
sălbatic boabele
păroase şi Centrală
bărbos
5
 Culoarea paleelor poate fi albă, cenuşie sau brună. La ovăz caracterul
de aristat sau nearistat nu este absolut ca la alte cereale, ci este mult
influenţat de condiţiile meteorologice (în anii secetoşi procentul de spiculeţe
aristate creşte), de aceea varietăţile se consideră aristate când se găsesc
ariste la cel puţin 25 % din flori.
Caracterele principalelor varietăţi de ovăz sunt date în tabelul 4.5.3.
Cele mai importante varietăţi sunt mutica şi aristata din care fac parte
majoritatea soiurilor de ovăz cultivate la noi (tab. 4.5.4.).

Tabelul 4.5.3
Principalele varietăţi de ovăz (Avena sativa L.)

Culoarea Forme
Grupa
paleelor mutice aristate
albă mutica aristata
galbenă aurea krausei
Diffusae
castanie brunnea montana
cenuşie grisea cinerea
albă obtusata tatarica
galbenă flava ligulata
Orientalis
cenuşie borealis armata
castanie tristis pugnax
Nudae albă inermis chinensis

6
 Tabelul 4.5.4
Soiurile de ovăz cultivate în România

Rezistenţa la:
Perioada de

Potenţialul
Varietatea

Talia (cm)

productiv
vegetaţie
Originea

MMB (g)

scuturare
(anul)

(q/ha)
(zile)

cădere
secetă

Soiul

Lovrin aris- boli

Jeremy mijlociu 33 R R - - 45,0
2005 tata
Lovrin aris-
Lovrin 1 95 -108 85 33 R R R M 41,6
2002 tata
Turda aris- timpurie
Mureșana 2013 tată lungă 39 M M - - 48,82
timpurie
Lovrin aris-
Sorin spre lungă 32 R S S M-R 45,25
2015 tată
medie