SUBÎNCRENGĂTURA ANGIOSPERME

Caractere generale:
• cuprinde spermatofite cu sămânța închisă în fruct
• sunt plante erbacee ( anuale, bianuale, perene ) sau lemnoase ( arbori arbuști )
• cormul este foarte variat prezentând o mare adaptabilitate la diferite medii de viață
• reproducerea este sexuată; organele de reproducere sunt floarea, fructul și sămânța
• florile sunt în general hermafrodite cu înveliș floral diferențiat și prezintă ovar ( care adăpostește ovulul ) ,stil
și stigmat; sunt solitare sau grupate în inflorescențe.
Organizarea florii hermafrodite la angiosperme
O floare hermafrodită este formată din :

- Peduncul floral = codița cu care floarea se prinde de tulpină

- Receptacul = partea terminală a pedunculului floral ,lățită ,pe care se prind învelișul floral și organele de
reproducere
- Învelișul floral - format din sepale și petale; protejează organele de reproducere
- Organele de reproducere- reprezentate de stamine și pistil
A. Învelișul floral este format din:
a) Sepalele - reprezintă învelişul extern al florilor, cu rol protector, iar dacă sunt verzi, au şi rol în fotosinteză.
Totalitatea lor formează caliciul (din cuvântul latinesc cálix = cupă, pahar).
b) Petalele- reprezintă învelişul intern al florii. De obicei, sunt viu colorate pentru a atrage insectele. Totalitatea lor
formează corola (din cuvântul latinesc corolla = coroniţă).

La monocotiledonate, învelişul floral este format din elemente asemănătoare (nu se diferenţiază caliciul şi corola)

B. Organele de reproducere
- sunt reprezentate de stamine ( care formează androceul) şi carpele care formează gineceul/pistilul.
- https://image.slidesharecdn.com/floareaalcatuiresifunctii-170505133412/95/floarea-alcatuire-si-functii-5-
638.jpg?cb=1493991336

Stamina
 Alcătuirea gineceului

• polenizarea este realizată de insecte ,păsări ( colibri ) sau cu ajutorul vântului

• fecundația ,independentă de prezența apei ,este dublă deoarece grăunciorul de polen germinează
și eliberează doi nuclei spermatici/spematii ( gameți bărbătești).

o spermatie(n) se unește cu oosfera(n) celula ou/zigotul (2n) embrionul seminței

a doua spermatie(n) se unește cu nucleul secundar al sacului embrionar (2n) zigotul accesoriu (3n)

endospermul secundar (3n)

( țesut nutritiv )

După fecundație din OVAR FRUCT

OVUL SĂMÂNȚĂ

Clasa Dicotiledonate

CLASIFICARE – 2 clase

Clasa Monocotiledonate

Clasa Dicotiledonate Clasa Monocotiledonate

Rădăcini - pivotante sau rămuroase - fasciculate, adesea adventive
Tulpini -ramificate, nearticulate; - neramificate, articulate
- fasciculele libero-lemnoase din - fasciculele libero-lemnoase sunt
tulpini sunt dispuse ordonat sub forma dispuse neregulat
unui cerc
Frunzele - prezintă nervațiune penată sau - prezintă nervațiune paralelă sau
palmată arcuată
Florile - sunt pe tipul 5 sau 4 , cu înveliș floral - sunt pe tipul 3 ,cu înveliș floral
diferențiat în caliciu și corolă nediferențiat în caliciu și corolă
Embrionul - prezintă 2 cotiledoane cu rol de - prezintă un singur cotiledon cu rol
seminței hrănire de hrănire

Elementele florale constituie un criteriu de identificare și clasificare a angiospermelor în ordine și familii

Clasa Dicotiledonate- cuprinde următoarele familii ( exemple )

➢ Familia Magnoliacee: magnolia, arborele de lalele
➢ Familia Ranunculacee :piciorul- cocoșului, bujorul, spânzul, curpenul, grâușorul
➢ Familia Rosacee: măceș ( Rosa canina) , căpșun, frag, măr, păr, prun, cireș, gutui, etc.
 ➢ Familia Fabacee/Papilionacee/Leguminoase: mazărea, fasolea, lintea, soia, trifoiul, lucerna, alunele de
pământ ( arahide) , salcâmul etc
➢ Familia Asteracee/Compsite: floarea soarelui, mușețelul, păpădia, coada șoricelului, dalia, cicoarea, salata,
scaieții, pălămida, brustrurii, ciulinii, etc.
➢ Familia Brassicacee/Crucifere: varza ( Brassica oleracea), conopida, gulia, rapița, ridichea, hreanul, muștarul,
traista ciobanului, urda vacii ,etc
➢ Familia Solanacee: cartoful ( Solanum tuberosum ),tomatele, ardeii, vinetele, tutunul, mătrăguna, ciumăfaia,
regina nopții, petuniile, etc.
➢ Familia Apiacee/Umbelifere: morcovul ( Daucus carota ), pătrunjelul, păstârnacul , chimenul, țelina,
mărarul, cucuta, etc
➢ Familia Chenopodiacee: loboda (Chenopodium album) , spanac, sfecla de zahăr, etc
➢ Familia Lamiacee : urzica moartă, menta/izma, cimbrișorul, busuiocul, levănțica, cimbrul , etc
➢ Familia Cucurbitacee: bostanul, castravetele, pepenele verde/lubenița, etc
➢ Familia Fagacee: fag ( Fagus sylvatica ) , stejar, gorun, cer, gârniță, etc
➢ Familia Betulacee: mesteacănul, carpenul, alunul, etc
➢ Familia Juglandacee: nucul ( Juglans regia )

Clasa Monocotiledonate – familii reprezentative

➢ Familia Liliacee: crinul ( Lilium candidum ), ceapa, usturoiul, laleaua, brândușa de toamnă, lăcrămioara, etc
➢ Familia Amarylidacee: ghiocelul , narcisa , etc
➢ Familia Iridacee: stânjenelul/iris ( Iris germanica ), șofranul, gladiola, etc
➢ Familia Orchidacee: poroinicul, papucul doamnei, etc
➢ Familia Poacee/Graminee : grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, orez, stuf, trestia de zahăr, bambusul, etc
➢ Familia Palmae/Arecacee( palmieri ) : curmalul, cocotierul
➢ Familia Musacee : bananierul

Importanța angiospermelor
• Reprezintă principalii producători de substanțe organice din ecosistemele terestre;
• Au rol în menținerea constantă a concentrației gazelor respiratorii în atmosferă
• Constituie sursă de hrană pentru om și animale
• Lemnul unor arbori este folosit ca material de construcții sau ca și combustibil
• Din fibrele unor plante ( in, cânepă, bumbac) se fac țesături
• Multe sunt plante decorative, medicinale, etc