Regnul plantae

Subregnul Cormobionta

Radacina poate fi pivotanta, fasciculata
sau ramuroasa. Tulpina poate fi
lemnoasa sau erbacee, neramificata
sau variat ramificata, foliata sau
nefoliata, cilindrica sau muchiata,
goala in interior sau plina in interior,
articulata sau nearticulata, supra- sau
subterana.
Frunzele au morfologie foarte variata.
Forma limbului se poate incadra intr-
unul din tipurile de baza: circular,
eliptic, oval, lanceolat, liniar,
etc.Marginea frunzei poate fi intreaga
(nedivizata), cu incizii mari (lobata,
sectata) ori mici (dintata,
serata).Varful si baza frunzei pot fi de
asemenea foarte variate.





Cormobiontele sunt organisme
evoluate, alcatuite dintr-un corp
vegetativ numit corm, diferentiat in
radacina (cu sol de sustinere si
absorbtie), tulpina (cu rol de
sustinere si, uneori, de asimilatie)
si frunze (cu rol in fotosinteza ,
transpiratie, respiratie).

In ciclul de viata al cormobiontelor se
succeda doua generatii, dar domina
sporofitul care reprezinta planta propriu-zisa,
in timp ce gametofitul este redus.
Din acest subregn fac parte: ferigile,
gimnospermele si angiospermele.
Apar florile ca organe de reproducere, avand
o foarte mare variabilitate de forma, marime
si culoare.Florile pot fi solitare sau grupate
intr-o inflorescenta dispusa pe un peduncul
(codita inflorescentei)
Din acest subregn fac parte: ferigile,
gimnospermele si angiospermele.
Increngatura angiosperme
Domina in habitatele terestre.
Sunt autotrofe, uneori carnivore, semiparazite, rar heterotrofe
(saprofite sau parazite).
Sunt erbacee ( anuale, bienale sau perene ) sau lemnoase ( arbori,
arbusti, liane ).
Cormul este foarte variat, cu o mare adaptabilitate.
Gametofitul este redus, dependent si inclus in sporofit.
Floare atinge nivelul maxim de evolutie, foarte variata ca forma,
marime si culoare.
Ovulele sunt inchise in ovar.
Semintele sunt inchise in fruct.
Codita florii se numeste pedicel.
Cand pedicelul lipseste, floarea
este sesila.
Receptacul este partea
superioara, mai dilatata a
pedicelului, pe care se prinde
invelisul floral si organele de
reproducere.
Invelisul floral ( periantul )
cuprinde :
- Calciul ( K )-totalitatea
sepalelor, care pot fi libere sau
concrescute.
- Corola ( C )-totalitatea petalelor
care pot fi libere sau
concrescute.
Dupa simetrie K si C pot fi
actinomorfe (radiare) sau
zigomorfe uneori cele doua
componente ale periantului
sunt identice : fie ca sunt verzi,
semanand cu niste sepale
(perigon sepaloid ca la urzica)
fie ca sunt variat colorate,
asemanator pealelor (perigon
petaloid-ca laleaua). Periantul
poate lipsi, florile fiind nude ( la
salcie, plop). Elementele
periantului pot fi dispuse
spiralat sau un cercuri (cicluri).
Organele de reproducere ale
florii. Elementele lor pot fi
dispuse spiralat sau pe unul ori
mai multe cercuri.Intr-o floare,
elementele reproducatoare pot
fi numeroase sau in numar mai
mic, pana la unu. Organele
reproducatoare ale florii sunt:
- Androceul (A), reprezentat de
totalitatea staminelor, este
organul de reproducere
masculin. Stamina este
alcatuita din filament, conectiv
si antera (cu doi saci polinici).
In antera se formeaza granulele
de polen care reprezinta
gametofitul masculin. Gametii
masculini, imobili, se numesc
spermatii. Staminele pot fi
libere sau concrescute, fie prin
filamente, fie prin antere.
-Gineceul (G), reprezentat de
totalitatea carpelelor, este
organul de reproducere
feminin. Carpela este alcatuita
din ovar (cu unul sau mai
multe ovule), stil si stigmat.
Ovulul gazduieste gametofitul
feminin (sacul embrionar in
care se afla gametul feminin
imobil, numit oosfera).
Gineceul poate fi
monocarpelar (pistil) sau
pluricarperal. Carpelele pot fi
libere (gineceu apocarp) sau
concrescute (gineceu sincarp)
Florile pot fi solitare sau
grupate in inflorescenta
variate
Codita inflorescentei se
numeste pedulcul.
Angiospermele sunt
grupate in doua clase:
Magnoliatae
(Dicotyledonatae) si
Liliatae
(Monocotyledonatae).
Magnoliatae (Dicotyledonatae)
Au embrion cu doua cotiledoane.
Au frunze polimorfe cu nervatie penata, palmata sau
reticulata.
Flori pe tipul 5 sau 4.
Formula florala generala : K
5
C
5
A
5 + 5
G
(5)
Sunt plante erbacee si lemnoase, cu meristeme
secundare ce asigura cresterea in grosime a radacinii si
tulpinii.
Cele mai primitive au flori solitare, mari, terminale. La
fructificare, receptacul se alungeste mult, amintind de
axul conului de la gimnosperme (Magnolia)
Clasificarea Magnoliatelor
Familia Ranunculaceae
Ranunculus repens
Familia Nymphaeaceae
Nymphaea alba
Familia Fagaceae
Fagus sylvatica
Familia Rosaceae
Rosa canina
Malus (marul)
Pirus (parul)
Familia Fabaceae (leguminoase)
Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum
(mazarea)





Medical gustativa
(lucerna)
Robinia (salcamul)

Familia Apiaceae
(Umbelifere)
Daucus carota (morcovul)
Apium (telina)
Familia Brasicaceae
(Crucifere)


Brassica (varza)
Raphanus (ridichea)
Sinapis (mustarul)
Capsella bursa-
pastoris (traista
ciobanului)
Familia Lamiaceae


Thymus
(cimbrisorul)
Mentha (izma, menta)
Lamium (urzica
moarta)
Familia Asteraceae
(Composite)


Matricaria musutel)

Helianthus annuus
(floarea soarelui)
Liliatae (Monocotyledonatae)
Au embrion cu un singur cotiledon.
Plante exclusiv erbacee, lipsite de meristeme secundare.
Frunze simple, nestiplate, ce nervatie paralela sau
arcuata si teaca evidenta.
Flori pe tipul 3, rar 4, niciodata 5, cu perigon petaloid
sau sepaloid.
Radacini principale cu viata scurta, inlocuite de radacini
adventive
Cele mai primitive sunt acvatice, prezinta heterofilie
(Sagittaria sagittifolia sageata apei) si seamana cu
Nympheaceae-le.
Familia Liliaceae



Alium (ceapa)
Lilium (crinul)

Familia Orhidaceae (Orhidee)

Nigritella rubra (sangele
voiniului)


Familia Poaceae (Graminee)

Triticum (graul)

Familia Araceae


Arum maculatum (rodul
pamantului)