• Conform O.U.G. nr.

34/2000, prin producţie

ecologică se înţelege obţinerea de produse
agroalimentare fără utilizarea de:
• îngrăşăminte chimice, pesticide (insecticide, erbicide,
fungicide, acaricide, substanţe dezinfectante etc.)
• aditivi şi biostimulatori alimentari pentru animale
(antibiotice, coccidiostatice, hormoni etc.),
medicamente,
• organisme modificate genetic şi derivatele lor.
• Perioada de conversie

Trecerea de la agricultura convenţională la cea biologică nu se face

brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numită ”perioadă de
conversie”.
Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru
adaptarea managementului fermei la regulile de producţie biologică.
Durata perioadei de conversie în producţia vegetală, animalieră şi
apicultură este de:

- 2 ani pentru culturile de câmp anuale;

- 3 ani pentru culturile perene şi plantaţii;
- 2 ani pentru pajişti şi culturi furajere;
- 12 luni pentru vite pentru carne;
- 6 luni pentru rumegătoare mici şi porci;
- 6 luni pentru animale de lapte;
- 10 săptămâni pentru păsări pentru producţia de carne, cumpărate la
vârsta de 3 zile;
- 6 săptămâni pentru păsări pentru producţia de ouă;
- 1 an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine
convenţionale.
 Materialul semincier şi de plantat folosit în agricultura ecologică

• • Tot materialul semincer şi pentru plantat trebuie să

fie certificat ecologic;

• • Este de dorit să fie folosite soiuri produse ecologic

şi soiuri cunoscute ca fiind adecvate pentru
cultivarea ecologică;

• • Operatorii trebuie să folosească soiuri produse în

sistem ecologic;
 Materialul semincier şi de plantat folosit în agricultura ecologică

• • Dacă materialul ecologic semincer şi de plantat nu

este disponibil, pot fi utilizate materiale
convenţionale numai dacă acestea nu au fost tratate
cu pesticide;

• • Dacă nu este disponibil materialul semincer şi de

plantat convenţional netratat, pot fi folosite seminţe
şi material de plantat obţinute în anul II de
conversie.
• Logotipul agriculturii biologice

Etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică are la baza legea nr.190/2006,
publicata in M.O nr. 593 din 11 iulie, implicand următoarele menţiuni specifice:

 referirea la modul de producţie ecologic

 numele şi codul organismului de certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul
de produs ecologic,
 Sigla “ae“ ( începând cu anul 2006) – garanteaza provenienta ecologica a produselor si
certificarea acestora.
Suprafaţa ocupată cu agricultură
ecologică pe continente în 2011
Primele 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă
ecologică în 2011
Dinamica suprafeţelor agricole ecologice pe glob
1999-2011
GRÂUL
 1. Importanţă, biologie, ecologie
1.1. Importanţă

Grâul este una dintre cele mai vechi plante de cultură (fiind
cultivată în Orientul Mijlociu cu circa 10-12 mii de ani î.Hr.)

În ţara noastră, cultura grâului datează de peste 2500 ani,

mărturie: fiind monedele cetăţii Tomis (Constanţa), care purtau pe
o parte chipul zeiţei Demeter (zeiţa agriculturii), iar pe cealaltă
parte spice de grâu.

Se apreciază că 1 kg de pâine de grâu poate acoperi necesarul

de glucide pentru un adult de 70 kg şi necesarul cantitativ (nu şi
calitativ) de protide.
 1.1. Importanţă
Boabele se folosesc pt.:
- producerea făinei (pt. pâine sau paste făinoase),
- într-o măsură mai mică servesc pentru extragerea amidonului,
glucozei, dextrinei, alcoolului
- sau furaj concentrat.
 
• Tărâţele reprezintă un nutreţ concentrat deosebit de valoros, în
special pentru vaci cu lapte, tineret şi animale de reproducţie, bogate
în proteine, hidrați de carbon, lipide şi săruri minerale.
 
• Paiele se folosesc ca furaj sau aşternut pt. animale, industria celulozei
şi hârtiei, pentru foc, la diferite împletituri etc.
.
 1.1. Importanţă

• Din punct de vedere fitotehnic:

- grâul este o excelentă premergătoare pentru majoritatea
culturilor, deoarece părăseşte terenul devreme
- cultura grâului este integral mecanizată şi se poate practica
în cele mai diverse zone ecologice.
1.2. Compoziţia chimică a bobului

► Glucidele - cca. 62-75 % din masa bobului,

(se acumulează în principal în endosperm)
► Proteinele - cca. 10-16 %
(în stratul cu aleuronă şi în embrion)
► Lipidele - cca. 1,8-2,6 %
(în embrion şi în stratul cu aluronă)
► Celuloza - cca. 2-3,5 %
► Substanţele minerale - cca. 1,5-2,3 %
(în special K, Ca, Mg, Si, Na, Cu, Mb şi Mn)
► Vitamine din complexul B (B1, B2, B5, B6) şi vitamina PP.
 1.2. Compoziţia chimică a bobului

• Glucidele reprezintă componentul predominant al bobului de grâu, cu

rol energetic foarte important, fiind reprezentate în principal de
amidon (peste 90 %)
• Substanţele proteice din bobul de grâu sunt formate din gliadină-
(40-50 %), glutenină (30-40 %), globulină (6-10 %) şi albumină (3-5
%).
• Gliadina şi glutenina, principalele componente ale proteinei, formate
din numeroşi aminoacizi între care predomină acidul glutamic,
constituind glutenul care determină însuşirile de panificaţie ale
boabelor de grâu.
• Cu cât boabele au un conţinut mai ridicat în substanţe proteice cu atât
sunt mai bogate în gluten.
 Conţinutul de proteină la grâu în funţie de epoca de aplicare a
îngrăşămintelor cu azot

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor cu azot Proteine %

Neîngrăşat 11,6
N96 toamna 12,5
N96 primăvara timpuriu (februarie) 12,6
N64 toamna + N32 primăvara timpuriu 12,7
N32 toamna + N64 primăvara timpuriu 12,8
N64 toamna + N32 primăvara (aprilie) 13,2
N32 toamna + N64 primăvara târziu 13,6
 1.2. Compoziţia chimică a bobului
• În funcție de cantitatea şi calitatea glutenului, în comerţul
internaţional, grânele sunt grupate în trei clase de calitate:

• a) Clasa grânelor „tari” (clasa A) cuprinde grâne de calitate

superioară, cu conţinut în proteine de 14-16 %,

• Produse în zona de stepă şi silvostepă din climatul temperat, sunt

grânele de primăvară din Canada şi SUA

• care se amestecă cu grânele de calitate inferioară (grânele "moi" din

clasa C) pentru a le îmbunătăţi însuşirile de panificaţie.

• De aceea se mai numesc şi "grâne amelioratoare" sau "medicinale";

 1.2. Compoziţia chimică a bobului

• b) Clasa grânelor „semitari” (clasa B) la care aparţin

grâne ce conţin 11-13 % proteine,
• produse în climatul temperat ceva mai umed din
Argentina, ţările fostei URSS, Ungaria, Serbia, România,
• putând fi folosite în panificaţie singure, fără a necesita un
amestec cu grânele "tari".
• Sunt denumite şi "grâne pentru panificaţie";
 1.2. Compoziţia chimică a bobului

• c) Clasa grânelor „moi” (clasa C) cuprinde grâne

de calitate inferioară, ce conţin sub 11 % proteine,
cu gluten slab ce dă o pâine neafânată, cu pori
neuniformi.
• Pentru panificaţie se îmbunătăţesc cu grâne din
clasa A, sunt destinate, în principal, pentru furaj.
• În România se pot produc grâne din clasa A în
stepa de sud şi grâne din clasa B în toate zonele de
silvostepă.
1.3. Răspândire
Utilizarea terenurilor ecologice pe glob
Folosinţa terenului arabil 2011
Dinamica suprafeţelor ecologice, cultivate în România
cu principalele culturi în 2012
Sursa: colectare date statistice MADR
1.4. Sistematică. Soiuri

Sistematică
Grâul aparţine:
♦ familia Poaceae (Gramineae)
♦ Tribul Hordeae,
♦ genului Triticum

Genul Triticum cuprinde forme sălbatice sau cultivate.

Originea grâului

4 centre de
origine  Asia Centrală
├> T. aestivum
Orientul Apropiat ssp. vulgare
Abisinia ├> T. turgidum
ssp. turgidum
Bazinul
conv. durum
mediteranean
 Clasificarea genului Triticum (după J. Mac Key):
Secţia diploidă Secţia tetraploidă Secţia hexaploidă
(2n = 14) (2n = 28) (2n = 42)
T. timopheevi T. zhukovskvi
-ssp. timopheevi T. aestivum
T. turgidum  -ssp. vulgare
-ssp. dicoccoides  -ssp. spelta
T. monococcum
-ssp. dicoccum  -ssp. macha
 -ssp. boeoticum
-ssp. turgidum -ssp. compactum
 -ssp. monococcum
-conv. turgidum -ssp.
  -conv. durum sphaerococcum
-conv. polonicum -ssp. vavilovi
-ssp. carthlicum
Deosebiri între grâul comun şi grâul durum

Triticum aestivum
Caractere Triticum durum
ssp. vulgare
Spicul Aristat sau nearistat, Aristat sau nearistat,
cilindric, prismatic
fusiform

Aristele Egale sau mai scurte 1 ½ mai lungi decât

decat spicul, spicul, paralele
răsfirate

Rahisul Se observă de pe Nu se observă, este

partea laterală dens
a spicului

Paiul de sub Gol Plin cu măduvă

spic

Consistenţa Făinoasă Sticloasă

bobului

Triticum durum Triticum aestivum

 Noi soiuri de grâu acceptate în agricultura ecologică
Denumirea soiului Menţinătorul Anul înregistrării Felul soiului
Boema 1 INCDA Fundulea 2000 Soi de toamnă
Şimnic 30 SCDA Şimnic 1987 ‫״‬
Glosa INCDA Fundulea 2005 ‫״‬
Ciprian SCDA Lovrin 2003 ‫״‬
Faur F INCDA Fundulea 2004 ‫״‬
Dropia F INCDA Fundulea 1993 ‫״‬
Crina INCDA Fundulea 2001 ‫״‬
Dor F INCDA Fundulea 2002 ‫״‬
Gruia INCDA Fundulea 2005 ‫״‬
Delabrad INCDA Fundulea 2002 ‫״‬
Izvor INCDA Fundulea 2008 ‫״‬
Trivale SCDA Piteşti- Albota 1991 ‫״‬
Soiuri de Triticum durum inscrise în Catalogul oficial al soiurilor de
plante de cultură din România pe anul 2012

GRÂU DURUM - Triticum durum Desf.

Denumirea Menţinătorul Anul Anul Comercializare Observaţii

soiului înregistrării reînscrierii până la
(radierii)
Condurum 1001 1999 2008 (8)
Grandur FD 1001 2011 (8)
Mv Makaróni 2056 2007 (8)
Nefer 1087 2005 )9 (
Pandur 1001 1996 2009 Soi în conservare )8(
Salsa 1087 2005 (9)
Wintergold 2138 2011 (8)

1001 – INCDA Fundulea

1087 – ARN – Ungaria
2056 – Limagrain România
2138 – Deutsche Saatveredelung - Germania
1.5. Particularităţi biologice

Perioada de vegetaţie la grâul de toamnă este de cca.

9 luni (octombrie-iunie).
Fazele fenologice ale perioadei de vegetaţie sunt:

-germinare
-înrădăcinare
-răsărirea
-înfrăţire
-formarea (alungirea) paiului
} etapa
vegetativă
-înspicare

-înflorire-fecundare
-formarea şi coacerea boabelor } etapa
generativă
Fenofazele dezvoltării grâului comun
Grâul (Triticum aestivum ssp. vulgare)
Germinarea seminţelor de grâu
 Rădăcina unei plante de grâu de toamnă

La sfârşitul lunii martie La sfârşitul lunii iunie

Spic de grâu Spiculeţ de grâu
flori

a doua glumă
prima glumă
Seminţe de grâu
1.6. Cerinţele faţă de climă şi sol

Cerinţele grâului faţă de temperatură

- temperatura minimă de germinație este de 1–3 °C.
- la temperaturi de 14-16° C şi umiditate suficientă în sol, grâul
răsare în 8-10 zile.
- toamna înfrăţirea are loc până la temperatura de 5 °C.
- la 14-18°C are loc alungirea paiului care este faza de creştere
cea mai intensă
- înspicarea grâului se produce la temperatura de 16-18°C
- la 18-20°C are loc înflorirea, fecundarea şi formarea bobului
- temperatura de 20°C şi umiditatea suficientă asigură condiţii
optime pentru umplerea bobului prin acumularea substanţelor de
rezervă.
- în condiţii de arşiţă şi secetă, cu temperaturi de peste 30°C,
boabele şiştăvesc.
 Cerinţele grâului faţă de umiditate
• - cerinţele grâului sunt moderate spre ridicate (coeficientul de
transpiraţie fiind în jur de 450) .
• - pentru producţii satisfăcătoare sunt necesare cel puţin 225 mm
precipitaţii pe perioada de vegetaţie, optimul fiind 600 mm.
• - pentru germinaţie, boabele de grâu absorb apă în proporţie de 40-
50 % din masa lor uscată
• - pentru răsărire, înrădăcinare şi înfrăţire, grâul are nevoie de apă
suficientă în sol.
• - cerinţele maxime se manifestă în fazele de:
– alungire a paiului,
– înspicare,
– înflorire-fecundare şi la
– formarea bobului
 Cerinţele faţă de lumină.
• Grâul este o plantă de zi lungă, având o
mare capacitate de adaptare la durata de
iluminare.
 Cerinţele faţă de sol
- Având sistemul radicular mai slab dezvoltat decât la alte cereale,
grâul preferă:
- terenurile fertile,
- profunde,
- cu textură mijlocie spre grea (soluri lutoase şi luto-argiloase),
- care posedă o bună capacitate de înmagazinare şi reţinere a apei
dar permeabile,
- cu reacţie neutră spre slab alcalină (pH între 6-7,5) şi
- cu conţinut relativ bogat de calciu.
- Cele mai favorabile soluri sunt: cernoziomurile, solurile brun-
roşcate şi aluviunile, soluri cu fertilitate ridicată
• Nu sunt indicate solurile slab drenate, solurile nisipoase, solurile
prea acide şi cele puternic salinizate.
1.7. Zone ecologice

Zona foarte favorabilă - Câmpia de Vest (Câmpia

Crişurilor şi Câmpia Banatului), Câmpia Dunării (S.
Olteniei, terasele Dunării din stânga Oltului).
În Câmpia Transilvaniei şi N-E Moldovei.

Zona favorabilă - în vecinătatea zonei f. favorabile.

Răspândirea în cultură a grâului de toamnă în România
 2. Tehnologia de cultivare a grâului
2.1. Rotaţia
Foarte bune Bune
Nerecomandate
premergătoare premergătoare
mazărea
fasolea soia
grâul (monocultură)
năutul sfecla pt. zahăr
sfecla pt. furaj sorgul
bobul
cartoful de toamnă iarba de Sudan
borceagul
floarea-soarelui meiul
rapiţa de toamnă
porumbul pt. orzul
inul boabe şi siloz
cartoful timpuriu lucerna
trifoiul
2.2. Fertilizarea

Consumul specific pentru 1000 kg. boabe: 23-33 kg N, 11-18 kg P2O5,

19-37 K2O.

Azotul este principalul element nutritiv care trebuie administrat, în

doze de 50-160 kg/ha s.a. (administrat primăvara devreme pe îngheţ)

Fosforul în doze de 60-120 kg/ha s.a., încorporat sub arătură.

Potasiul se aplică în doze de 40-80 kg s.a. K2O/ha, (fiind

încorporat sub arătură).
Produsul conţine două bacterii fixatoare de azot care prezintă avantajul de a
determina asimilarea azotului în sol, preluându-l direct din atmosferă.
Acest biofertilizator asigură între 30 şi 70 de kg substanţă activă la hectar de azot.
 Ingrăşăminte cu azot
BIOTROFIN  
• stimulator de creştere bacterian
• (conţine Azotobacter  chroococcum şi Bacillus
megaterium)
•  se aplică 10 l de preparat Biotrofin  la hectar , dizolvat în
250-500  l de apa, cu 10 zile înaintea însămânţării,
încorporat prin discuire

• N Fix – face mai eficientă absorţia azotului atmosferic

• - conţine Azobacter chrococcum şi Azospirillum
lipoferum
• - doze 1 l/ha în 100 l de apă
 Îngrăşăminte organice NPK
• Organic Bloom NPK 6-5-6 - asigură o dezvoltare optimă pe perioada
înfloririi – fructificării
• - doza 5 – 10 l/ha
• - un tratament după apariţia primei frunze şi următorul după două
săptămâni
• Organic PK Booster NPK 4-2-8 – creat pentru ultima etapă a
creşterii plantelor
• - doza 5 – 10 l/ha
• Organic Grow NPK 8-3-3 – asigură o dezvoltare optimă a rădăcinii
şi plantelor
• - doza 5 – 10 l/ha
• - un tratament după apariţia primei frunze şi următorul după două
sptămâni
 Îngrăşăminte organice cu Fosfor

Ecofertil P are o acţiune biostimulatoare asupra producţiei de cereale, de

plante tehnice, leguminoase, pretându-se foarte bine la păşuni şi fâneţe.
Prin administrarea de Ecofertil P, fosforul insolubil din sol este solubilizat,
asigurându-se astfel între 30 şi 70% din fosforul necesar plantelor.
Îngrăşăminte organice cu fosfor
Îngrăşăminte organice cu fosfor
 Îngrăşăminte organice cu fosfor

• P Sol – rol primordial în solubizarea şi

absorţia fosfaţilor prezenţi în sol
• - conţine Bacillus megaterium şi
Bacillus coagulans
• - doze 1 l/ha în 100 l de apă
 Ingrăşăminte organice cu Potasiu

• K Sol – solubilizează şi transformă potasiul

blocat şi compuşii cu potasiu insolubili, în
forme dicponibile pentru plante
• - conţine Frateuria aurantia
• - doze 1 l/ha în 100 l de apă
Fertilizant foliar
Simbol Varianta Producţi % Diferenţa Semni-
Interacţiuni factor B (fertilizare) –
Symbol Variant a (kg/ha) (kg/ha) ficaţia factor A (soi) - Luna de Sus, 2007-
Yield Diference Significanc 2009
(kg/ha) (kg/ha) e
b 1 a1 Martor – Dumbrava 3860.11 100. 0.00 Mt.
0
b 4 a1 Fertilizat sol + vegetaţie – 4503.89 116. 643.48 ***
Dumbrava 7
b 2 a1 Fertilizat pe sol – Dumbrava 4241.33 109. 381.22 **
b1 - nefertilizt
9 b2 – fertilizat pe sol cu
b 3 a1 Fertilizat pe vegetaţie –
Dumbrava
4305.33 111.
5
445.22 *** Biofertilizatorul Azotofertil P -
b1 a2 Martor – Arieşan 3777.67 100. 0.00 Mt. doza 10 l/ha
0
b3 – fertilizat pe vegetaţie cu
b4+a2 Fertilizat sol + vegetaţie – 4386.56 116. 608.89 ***
Arieşan 1 Biofertilizatorul Ecofertil - doza
b2 a2 Fertilizat pe sol – Arieşan 4068.89 107. 291.22 * 10 l/ha
7
b4 – fertilizat pe sol şi vegetaţie
b3 a2 Fertilizat pe vegetaţie – 4108.11 108. 330.44 **
Arieşan 7 Biofertilizatorul Azotofertil -
b1 a4 Martor – Spelta 3482.44 100.
0
0.00 Mt. doza 10 l/ha şi Biofertilizantul
b4 a4 Fertilizat sol + vegetaţie – 3881.56 111. 399.11 **
foliar BIOMIT PLUSSZ - doza
Spelta 5 4 l/ha
b2 a4 Fertilizat pe sol – Spelta 3726.11 107. 243.67 *
0
b3 a4 Fertilizat pe vegetaţie – Spelta 3730.11 107. 247.67 *
1

DL (p 5%) = 225.40 kg/ha DL (p 1%) = 306.37 kg/ha DL (p 0.1%) = 410.31 kg/h

 Influenţa fertilizării (ecologice și
biodinamice) asupra producţiei de grâu în
cazul celor 4 soiuri
• b1 – nefertilizat

• b2 - fertilizat pe sol (înainte de semănat)

Fireteaz 2007-2009
4451.89
4555.56
cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10
4241.89

l/ha
4018.33

5000
3788.67
3748.11

3659.44
3559.33
3518.67
3356.11

3337.33
3144.56
3170.22

3100.22
3040.78
2918.78
2877.67

4000

2718.89
2610.89
2477.67
•
Yields kg/ha

b3 - fertilizat pe vegetaţie (la

Prod. kg/ha

3000
desprimăvărare) cu biofertilizatorul
2000 Ecofertil P - doza 10 l/ha
1000

0
• b4 - fertilizat pe sol înainte de semănat
GK Kalasz Ariesan GK Betadur Franckenkorn cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10
l/ha +fertilizat pe vegetaţie (la
Nefertilizat Unfertilized
Sol Soil
Soiul Variety desprimăvărare) cu Biofertilizatorul foliar
Vegetaţie In green fertilization
Sol+vegetaţie (I) Soil+In green fertilization (I)
Biomit Plussz - doza 4 l/ha
Sol+vegetaţie (II) Soil+In green fertilization(II)

• b5 – fertilizat pe sol (înainte de semănat)

balega-corn doza 0.5 kg/ha + fertilizat
pe vegetaţie (la desprimăvărare) balega-
corn doza 0.5 kg/ha + silice-corn 0.5
kg/ha, cu preparate biodinamice.
2.2. Fertilizarea

• Gunoiul de grajd poate fi administrat fie direct grâului, fie

culturii premergătoare
• Grâul valorifică bine gunoiul de grajd pe solurile greu permeabile
pentru apă şi aer, cu activitate biologică redusă, pe cele erodate, cu
strat arabil subţire, precum şi pe solurile acide sau prea uşoare.
• Aplicarea directă a gunoiului de grajd la cultura grâului se poate
realiza numai după premergătoare care se recoltează devreme
• gunoiul să se aplice plantelor prăşitoare premergătoare ce se
recoltează târziu (porumb, cartof, sfeclă pentru zahăr), deoarece
grâul valorifică eficient rezerva de elemente nutritive în al doilea
an de la aplicare.
• Gunoiul de grajd aplicat în doză de 15-20 t/ha.
2.2. Fertilizarea

• Fertilizarea foliară cu macro şi microelemente este o cale

suplimentară de nutriţie a grâului stimulând dezvoltarea
elementelor de productivitate şi îmbunătăţeşte calitatea recoltei

• Amendamentele calcaroase (piatra de var macinată, marna,

dolomitul) se recomandă pe solurile acide, cu pH sub 5,8, în doză
de 5 t/ha carbonat de calciu, aplicat sub arătura de bază, o dată la
6-8 ani.
2.3. Lucrările solului

După premergătoarele timpurii:

- arătura se va executa imediat, cu plugul în agregat cu
grapa stelată sau grapa cu colţi ficşi, la adâncimea de 20-25
cm, în funcţie de tipul de sol
- până la semănat, arătura de vară se menţine curată de
buruieni şi afânată prin lucrări cu grapa cu discuri în agregat
cu grapa cu colţi reglabili (cel putin doua treceri) = semănat
fals

- patul germinativ se pregăteşte cu combinatorul.

2.3. Lucrările solului

• După premergătoarele târzii:

• - 1-2 discuiri pt. mărunţirea resturilor vegetale,
• - arătura se va face cu plugul în agregat cu grapa
stelată imediat după eliberarea terenului, la
adâncimea de 18-20 cm cu cca. 2-3 săptămâni
înainte de semănat
- dacă solul este prea uscat este preferabilă o arătură
mai superficială fără bulgări sau se va renunţa la
arătură şi se va folosi grapa cu discuri grea

• - patul germinativ se pregăteşte cu

combinatorul.
2.4. Sămânţa şi semănatul

Materialul de semănat trebuie să aparţină:

- unui soi zonat
- unei categorii biologice superioare,
- să provină din culturi certificate şi
- să corespundă indicilor de calitate prevăzuţi în
standardele în vigoare: puritatea fizică minimum 98
% şi facultatea germinativă cel puţin 85 %, iar
MMB cât mai mare.
Biomit plussz este utilizat la tratamentul
semintei si ca ingrasamant foliar

In tratamentul semintei se folosesc 2-3 l

de preparat in 100 l apa pentru a trata
40-50 kg seminte
La cereale, pe vegetatie, se utilizează
în total 5 litri la hectar, din care:
- 3 litri în perioada de alungire a paiului
- 2 litri după apariţia inflorescenţelor

Preparatul inhibă, apariţia şi dezoltarea

infecţiilor cu numeroase bacterii şi
ciuperci parazite
Produse ecologice pentru tratamentul semintelor

• BioSeedAgro (fungicid sistemic) – fabricat din

extracte şi uleiuri de plante şi fructe
• - doza – 0,6 – 0,7 l/to
• - combate la grâu fuzarioza (Fusarium spp)
si mălura comună (Tilletia spp); la orz sfâşierea
frunzelor (Pyrenophora graminea) şi tăciunele
zburător (Ustilago nuda)
• N Fix – întăreşte planta împotriva alternariozei,
fuzariozei, helmintosporiozei
• - doza 5 – 7 ml/kg de seminţe
Blumeria graminis (Erysiphe graminis) - făinare
Tilletia caries (tritici) – mălura
comună
Ustilago tritici (tăciunele zburător)
 Epoca de semănat a grâului de toamnă se
stabileşte astfel ca până la venirea iernii să rămână
40-50 zile în care plantele să aiba 2-3 fraţi şi 3-4
frunze.

Pe zone, însămânţarea grâului trebuie să se

încadreze în următoarele perioade:
-între 25 septembrie-10 octombrie în câmpia
din sudul şi vestul ţării şi Câmpia Transilvaniei şi
- între 20 septembrie - 5 octombrie în nordul
ţării, zonele colinare, subcarpatice şi de podiş,
depresiunile intramontane
 Densitatea de semănat la grâu este de 500-600 boabe
germinabile/m2, care să asigure la recoltare, o densitate
(desime) de 500-700 spice/m2.

Densitatea se stabileşte în funcţie de capacitatea de

înfrăţire a soiului, data semănatului, calitatea pregătirii
patului germinativ, umiditatea solului.

Dacă densitatea de semănat este prea mare, costurile pt.

semănat sunt nejustificate, creşte concurenţa dintre plante,
apare pericolul căderii şi se amplifică atacul de boli.
 Cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat)
este cuprinsă, între 200 şi 250 kg sămânţă/ha, în funcţie de
densitate şi indicii de calitate (puritate, germinaţie, MMB).

Adâncimea de semănat a grâului depinde de textura,

umiditatea solului, de mărimea seminţei, data semănatului
(faţă de epoca recomandată), fiind cuprinsă între 4-6 cm.

Distanţa între rânduri este de 12,5 cm.

2.5. Lucrările de îngrijire

Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat,

care pune seminţele în contact cu particulele de sol, favorizează
ascensiunea apei capilare din straturile mai profunde ale solului şi
contribuie la răsărirea mai uniformă a plantelor.

Controlul culturilor pe timpul iernii este necesar, efectuându-

se şi eliminarea apei pe porţiunile depresionare.

Tăvălugitul la desprimăvărare se face atunci când rădăcinile

plantelor de grâu au fost desprinse de sol (plantele sunt descălţate);
ca urmare a alternanţei de temperatură (îngheţ-dezgheţ).
2.5. Lucrările de îngrijire

Combaterea buruienilor

În condiţiile ţării noastre, pagubele directe provocate de

buruieni în culturile de grâu sunt cuprinse în mod obişnuit între 10-
20 %, dar pot ajunge în unele cazuri până la 60-70 % din recolta
potenţială.

Combaterea buruienilor (este principala lucr. de îngrijire) se

realizează prin: rotaţia culturilor, lucrările solului (2 treceri cu
ţesala), sămânţă certificată la semănat, semănatul în epoca şi cu
densitatea optimă.
2.5. Lucrările de îngrijire

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Este o lucrare de mare importanţă ce se realizează prin

combinarea:

- metodelor preventive (distrugerea samulastrei, evitarea

monoculturii, fertilizarea echilibrată între elementele nutritive,
densitatea optimă de semănat, cultivarea de soiuri rezistente)

- cu măsurile curative (tratarea seminţei cu extracte din plante

sau sulfat de cupru, aplicarea de capcane cu feromoni sau
insecticide pe bază de piretru în timpul vegetaţiei culturii).
• Cercetarile actuale indica faptul că EMa:

• poate suprima agentii patogeni din sol,

• accelererează descompunerea deșeurilor organice,
• crește disponibilitatea de substanțe nutritive minerale și compuși organici utile pentru plante,
• sporeşte activitățile micro-organismelor, de exemplu, micorize, bacterii fixatoare de azot
• Doze: 20 l/ha (în 200 l de apă) – 3 tratamente pe vegetaţie – are acţiune dublă de insecticid şi
fungicid
 Fungicide ecologice
• Mimoten – conţine 80% extract de Mimosa
tenuifolia
• doze 0,3% împotriva făinării

• Zytron – conţine 20% extract de citrice

• doze: 0,15% împotriva făinării

• Funres - conţine 80% extract de Mimosa tenuifolia

şi 20% extract de citrice
• - doze: 0,3% împotriva făinării
 NeemAzal-T/S - insecticidul ecologic
cu cel mai puternic efect
• NeemAzal-T/S conţine substanţa activă NeemAzal care se
extrage din sâmburele arborelui tropical Neem Azadirachta
indica A. Jus.
• Substanţa activă pătrunde în frunze, este sistemic şi este
preluată de către insectele dăunătoare prin masticare.
• El conduce la o inactivitate a dăunătorilor precum păduchii
de frunză sau larvele fluturilor în decurs de câteva ore.
 Insecticide ecologice
• Altin Neem – extras din seminţele unui copac
(Azadirachta indica), acţiune repelentă
• - doze: foliar 1 – 2 l/ha
• - Radicular 5 l/ha
• Deffort – doze: 0,25 – 0,65 l/ 100 l de apă
• Konflic – conţine 50% extract de Quasia amara
• - doze de 0,3%
• Oleorgan – conţine 40% ulei de Neem
• - doze: 3 – 5 l/ha împotriva viermilor sârmă
• Nemagold – conţine 80% extract de Tagetes erecta
• - doze:20 – 50 l/ha împotriva nematozilor
Irigarea

Necesitatea irigării apare în toamnele secetoase când se

efectuează o udare de răsărire, cu o normă de udare de 400-500 m3
apă/ha

Primăvară, în perioada de consum maxim (până la înspicare), o

singură udare şi numai în anii foarte secetoşi este nevoie şi de a
doua (eventual a treia) udare, cu norme de 500-600 m3/ha (la
formarea si umplerea fructului)
2.6. Recoltarea

Se face la maturitate deplina (când umiditatea boabelor este de

15–16 %) cu ajutorul combinelor universale autopropulsate pe vreme
caldă şi însorită.
Strângerea paielor şi eliberarea terenului se poate face cu: prese
de balotat.

Producţiile – între 3-4 t boabe/ha.

- raportul boabe/paie este de circa 1:1
Lan de grâu la maturitate