Sunteți pe pagina 1din 9

LAVANDA

Familia: Labiatae, alturi de rozmarin, ment, oregano.


Denumire tiinific: Lavendula angustifolia (Levnic)
Denumire populara: Aspic, Levand, Levnica de grdina, Levnica de pdure, Livant,
Livnica, Livan, pic!inel, pic!inat
Origine: "azinul #editeranian, $nsula %anarilor, Africa de Nord, Asia de sud&est
Lavandula vine de la latinescul lavare' a spala care se refer la utilizarea levnici (n
uleiurile de baie. %ele mai multe limbi europene )i non&europene denumesc levnica dup sursa
latin* ,,Lavendel+ (n german, ,,lavanda+ (n spaniol, ,,lavandina+ (n leton, ,,levanic+ (n
rom,n, ,,lavendin+ (n sloven, ,,levandula+ (n slovac, ,,laventeli+ (n finlandez, ,,lavandula+ (n
bulgar, ,,levanta+ (n greac, ,,lavanta cicegi+ (n turc )i
,,lavender+ (n ebraic.
Lavanda este o planta de origine mediteraneana.
-aspandirea acestei plante in intreaga .uropa s&a facut cu
sute de ani in urma, cand a patruns, prin #area "ritanie,
pana in zonele indepartate ale -usiei orientale. La noi se
cultiva, dar ierneaza liber.
Lavanda a fost utilizat iniial de ctre fenicieni,
egipteni )i arabi ca parfum )i pentru mumificri, apoi a fost
folosit de ctre romani pentru aromatizarea apei de baie,
care au dus&o (n Anglia pe msur ce s&au e/tins spre nord
pentru a cuceri. A fost una din plantele aduse de ctre
coloni)ti (n America odat cu alte specii de plante pentru a
se simi (n aceast nou lume ca acas.
.ste folosit (n buc!etele de nunt se consider c aduce noroc mirilor. 0rancezii o folosesc
nu numai (n parfumerie )i (n medicin (uleiul volatil), dar )i (n scopuri culinare. 0iind un
membru al familiei plantelor mentolate, florile uscate pot fi folosite sub form de potpourri
pentru a masca mirosurile neplcute.
$n tradiia popular* uleiul este (ntrebuinat (n industria parfumurilor )i spunurilor de toalet.
1ulpinile florifere se puneau (ntre !aine contra moliilor )i a le conferi un miros frumos. e mai
(ntrebuina ca stimulent, antispasmodic, tonic )i la combaterea bolilor aparatului respirator.
2lmdeala cu un pumn de flori (ntr&un litru de rac!iu de dro3die tare, inut dou sptm,ni )i
apoi strecurat, se punea (n comprese, ca s aline durerile din czturi )i v,ntile, s vindece
rnile )i arsurile, precum )i contra cderii prului.
%,teva picturi de ulei de levnica se puneau (n vasele (n care se adpau animalele, pentru
pofta de m,ncare.
I. Descriere:
1
.ste un subarbust, cu radacina lignificata, groasa pana la 4&5 cm. 2rofunzimea si bogatia
sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.
1ulpina esta ramificata puternic de la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa,
semisferica, inalta de 56&76 cm sau mai inalta. 1ulpina batrana este bruna, cu scoarta e/foliate,
iar tulpinile tinere sunt patrung!iulare, pubescente.
-amificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi
de 48&58 cm si prezinta frunze numai in partea
inferioara.
0runzele sunt opuse, linear&lanceolate,
acute, cele inferioare cenusii, de 9&4 cm lungime si
9,8&4 mm latime, pe ambele fete paroase, cele
superioare cenusii&verzi, de 4&5,8 cm lungime si 5&:
mm latime, mai putin paroase.
0lorile au bractee ovate, brune,
membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos,
cu peri glandulari unicelulari sau ;&94 celulari, au
<&: mm lungime si diametrul de 5&< mm= de culoare
violet cenusiu cu 96&98 nervuri paralele, cu 8 dinti
mici dintre care doi mai dezvoltati. %orola bilabiata,
de 8&; mm lungime, de culoare albastra&violeta,
pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept.
Labiul superior este bilobat, cel inferior trilobat cu
lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru&
violaceu pana la albastru&desc!is. #irosul este
placut, aromat, iar gustul usor amarui. 0lorile proaspete contin 6,8&9> ulei volatil iar cele uscate
9&5>. $nfloreste in luna iulie.
0ructele sunt < nucule, situate la baza calciului persistent, alungit ovate, de 4 mm
lungime si de 9 mm grosime, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioase.
Levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Are actiune calmante
asupra sistemului nervos central, antiseptica, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica,
carminativa. e foloseste in tratarea migrenelor,cefaleelor, a afectiunilor cardiace cu substrat
nervos, prin reglarea starii de e/citatie a unor receptor interni, in tulburari digestive, balonari
abdominale.
0lorile de levantica uscata, amestecate cu sulfina, alunga moliile si parfumeaza placut
!ainele si rufaria.
Pericole: ? udare e/cesiva poate duce la putrezirea radacinilor.
II. Cultivare:
e poate cultiva atat in gradina cat si in g!ivece. e inmulteste prin producere de rasad
din seminte, prin butasi sau prin despartirea tufelor batrane. "utasi se taie la sfarsitul lui august
sau inceputul lui septembrie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr&un compost din
nisip si turda. Vasul in care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o
temperatura de circa
Are nevoie de udari regulate , sa fie asezata in bataia razelor de soare, dar pazita de vant.
$n perioada anterioara infloririi se adauga un ingrasamant in apa de udat. #utarea plantei se face
toamna intr&un compost fertilizat si alcalinizat. $arna se reduce umiditatea.
2
III. Reproducere:
e inmulteste prin butasi la sfarsitul lui august sau inceputul lui septembrie. Acestia se
taie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr&un compost din nisip si turda. Vasul in
care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o temperatura de circa 9: @%.
Anele specii se inmultesc si prin seminte, primavara.
IV. Specii si soiuri:
Lavandula angustifolia (levantica clasica), Lavandula latifolia, Lavandula stoec!as (are
un miros mai camforat si petale mai inc!ise la culoare), Lavandula pedunculata.
?riginar din inuturile mediteraneene, Africa de Nord, Asia de ud&Vest )i insulele
%anare, lavanda cre)tea spontan pe terenuri aride, calcaroase, pietroase )i puternic (nsorite,
urc,nd p,n la altitudini de 766&;66 metri, uneori p,n la 9.;66 metri pe coastele sudice ale
Alpilor inferiori.
Din vec!i informaii rezult c primele culturi de lavan d au fost realizate (n Arabia, de
unde au fost aduse plante (n .uropa de
ctre negustorii greci, cu :.666 ani (. B.
Denumirea )tiinific de
Lavandula a derivat de la cuv,ntul latin
Clavo&lavareD & a spla, a cura, florile
fiind utilizate de ctre romani la
parfumarea bilor )i la vindecarea
rnilor cptate (n timpul rzboaielor.
#a3oritatea limbilor europene )i non&
europene denumesc aceast plant dup
sursa latin* lavand, lavandin,
lavandula, levanta, laventeli, levnic,
Lavendel etc.
En .uropa medieval culturile s&au
e/tins (n c,mp, sere )i apartamente, mai
mult (n sudul 0ranei, pania )i $talia, unde a fost creat o form !ibrid, numit Lavandula
intermedia, obinut prin (ncruci)area dintre Lavandula angustifolia )i Lavandula latifolia.
2e la (nceputul anilor 9:66 a fost introdus (n Anglia, unde a devenit foarte popular, mai
ales (n timpul domniei reginei .lisabeta $ )i a %asei tuart, fiind floarea preferat a reginei
#aria&Benrietta, soia regelui %!arles $. Din Anglia a fost rsp,ndit pe toate continentele, mai
(nt,i (n America de Nord )i apoi (n "razilia, Angentina, %!ina, Faponia, $ndia )i "ulgaria.
2roducia mondial de ulei eteric a a3uns la 566&866 de tone anual din care ;8&G6> se produce (n
0rana.
En -om,nia, primele tufe de lavand au fost aduse (n 3urul %apitalei de ctre grdinarii
bulgari, dup care s&au e/tins (n culturile din sudul )i vestul rii, astfel c, (n anul 9GG6, e/istau
peste 5.666 de !ectare cultivate. En ultimii 98 ani, defri)rile necugetate au redus drastic
suprafeele cultivate cu lavand, rm,n,nd apro/. <46 de !ectare, ma3oritatea (n 3udeele din
sudul rii.
0iind o plant peren, poate supravieui pe acela)i teren timp de peste 98&46 de ani, av,nd
o bun rezisten la temperaturi sczute )i la secet )i puin pretenioas la tipul de sol. $arna
suport bine gerurile dac este acoperit cu zpad sau cu strat de paie, frunze uscate sau pm,nt
nisipos, care (i asigur rezistena la temperaturi de &566%. 2rimvara porne)te mai greu (n
vegetaie, abia dup ce s&a atins temperatura de 96&9<6%. Vegeteaz bine (n zone aride, bine
3
(nsorite, pe terenuri de coast )i pe soluri bogate (n calciu. Nu suport e/cesul de umiditate sau
terenurile inundate.
Enmulirea se face prin buta)i (n luna septembrie, folosind un compost din turb )i nisip.
-ecoltarea florilor se face manual, la (nceputul (nfloririi )i la (nflorirea intens (lunile iunie&
august), (ntre orele G&9< c,nd e/ist coninut ma/im de substane active.
Dup transportul imediat (n co)uri cptu)ite, se folose)te fie la e/tragerea uleiului eteric
prin distilare, fie se usuc (ntr&o (ncpere umbrit )i bine aerisit, (n strat subire. Artificial, se
usuc la temperaturi sub <66%. 2roducia de inflorescene proaspete este de 5.666 & <.666 Hg la
!ectar.
Aleiul eteric are un miros specific deosebit de plcut, fiind constituit dintr&un amestec de
peste <6 de componente care nu au putut fi reproduse pe cale c!imic. %ulturile de lavand la
altitudini mai mari produc o cantitate mai redus de ulei, dar cu o calitate superioar, datorat
coninutului ridicat (n acetat de linalil.
. !tili"arii:
1. Utilizri culinare
2entru a usca florile, ele trebuiesc culese e/act (nainte s se desc!id. 0runzele pot fi
recoltate oric,nd. Levnica este folosit la parfumarea oeturilor )i uleiurilor )i la prepararea
amestecurilor de ierburi aromate. 0runzele aromate )i amrui sunt folosite )i la asezonarea
diferitelor m,ncruri europene.
2. Utilizri n terapeutica medical
En terapeutica medical, lavanda are multe utilizri, at,t uleiul volatil c,t )i florile uscate,
prelucrate sub form de infuzii, tincturi, uleiuri, in!alaii, bi generale )i de picioare etc. Acestea
sunt indicate (n diferite afeciuni maladive (n funcie de proprietile vindicative specifice*
sedative, antispastice, tonic&nervoase, (ntritoare ale nervilor, u)or !ipnotice, antiseptice,
antibacteriene, !ipotensive, carminative, coleretice, diuretice, sudorifice, antifebrile, afrodisiace,
antiinflamatoare, analgezice, cicatrizante, dezinfectante, vermifuge )i puternic aromatizante.
De)i planta a fost folosit din vremuri imemoriale, au fost descoperite proprietile
terapeutice ale uleiului eteric de ctre c!imistul francez -ene&#aurice Iattefosse, care s&a
vindecat de o arsur grav la m,n, rana rm,n,nd fr cicatrice.
1ratamente fitoterapeutice pentru afeciunile sistemului nervos. %ele mai frecvente
utilizri ale lavandei sunt orientate spre tratamente (n stri de iritabilitate nervoas, spasme,
epilepsie, migrene, verti3, ameeli, surmena3, neurastenie, isterie, dureri de cap, stres psi!ic,
depresie psi!ic, an/ietate )i stri de melancolie. 1ratamentul cu lavand este considerat cel mai
eficient remediu (n combaterea insomniei cronicizate )i a paraliziei limbii.
e folose)te sub form de tinctur preparat din 966 g flori (n 866 ml alcool :66 )i
macerat timp de 9&4 sptm,ni, cu rol (n tratarea strilor de tristee, angoase )i insomnii=
tinctura se dilueaz (9 linguri la 966 ml ap fiart )i rcit) )i se iau <&: linguri pe zi sau se
aplic sub form de comprese la t,mple contra migrenelor, mai ales la persoane cu tonus sczut,
sensibile, deprimate sau stresate.
En tratamentul agitaiei nervoase )i (n strile de insomnie se recomand o infuzie (9&4
lingurie flori uscate la 486 ml ap clocotit= se infuzeaz 8&96 minute) din care se beau zilnic 4&
5 ceaiuri (ndulcite cu miere.
En cazul tulburrilor cronice de somn este binevenit o baie (nainte de culcare (n care se
toarn o infuzie concentrat de lavand (4 lingurie la 486 ml ap) sau c,teva picturi de ulei
eteric, asigur,nd un somn plcut )i revigorant. 1ot (n insomnie cronic este indicat introducerea
4
unui scule din p,nz plin cu flori de lavand sub pern la culcare asigur,nd un somn lini)tit )i
odi!nitor.
En amestec cu flori de suntoare se realizeaz un bun somnifer, care asigur un somn lin
)i cu vise frumoase, iar (n amestec cu talpa&g,)tei creaz un sentiment durabil de confort afectiv,
contribuind la instalarea unor triri binefctoare de tandree, altruism )i optimism ponderat. An
amestec mai comple/ (lavand, tei, sulfin )i captalan) este recomandat persoanelor cu nervi
slabi, aflai (n convalescen, la cei cu insomnii
c!inuitoare )i cu stare de proast dispoziie dup trezire.
En fiecare zi se beau c,te 4 cni de ceai cald, preparat sub
form de infuzie, (ntr&o cur de 5&< sptm,ni.
En urma unei tensiuni emoionale este posibil s
apar o (ncordare muscular, (nsoit de durerea )i
rigiditatea g,tului )i a umerilor. e recomand o baie
cald, (n care se adaug infuzie concentrat de lavand cu
efecte rela/ante.
3. Utilizarii n afeciunile cilor respiratorii
Lavanda are rol stimulator, tonic )i antispasmodic
(n combaterea bolilor pulmonare )i a cilor respiratorii,
inferioare )i superioare* astm bron)ic, pneumonie,
congestie pulmonar, grip, tuse (seac, spastic )i
convulsiv), guturai, laringit, stri febrile eruptive,
!idropizie incipient )i antiseptic asupra secreiilor
pulmonare.
e folose)te infuzia de lavand (9&4 flori uscate la 486 ml ap clocotit) din care se
consum c,te 5&< ce)ti pe zi, (ndulcite cu miere de albine.
1inctura de lavand aplicat sub form de comprese, cu masa3 u)or pe piept, precum )i
in!alaii cu aburi de infuzie dau rezultate bune (n bolile acute ale plm,nilor, cum ar fi
pneumonia, pleurezia, congestia pulmonar, angina )i gripa.
0lorile uscate )i mrunite de lavand intr (n compoziia igrilor antiastmatice.
%omprese cu ulei de lavand pentru reglarea funciei ficatului. En decursul multor generaii,
lavanda a dovedit eficien remarcabil (n tratarea unor boli digestive pe fond nervos, cu
afeciuni de ficat, icter, !epatit cronic, disc!inezie biliar (!ipoton )i aton), stimularea
secreiei bilei datorit coninutului (n taninuri, indigestii )i indispoziii stomacale, colici
abdominale, greuri, diaree, balonri )i lipsa poftei de m,ncare.
e folose)te infuzia (4&5 cni pe zi), maceratul din vin ro)u (46&56 g flori la 9 litru vin din
care se beau c,te 4 p!rele) )i uleiul de lavand (4&5 picturi la copii )i 8&96 picturi la aduli,
luate pe za!r de 4&5 ori pe zi, (ntr&o cur de 8&: zile pe lun).
%ompresele )i masa3ele cu ulei de lavand, diluat cu alcool, se pun pe zona ficatului
pentru a regla funcionarea normal a acestuia )i a vezicii biliare.
Aleiul volatil are calitatea de a normaliza funciile cardiace, moder,nd e/citabilitatea
unor receptori interni. Datorit aciunii sedative, reduce !ipertensiunea arterial, regleaz
palpitaiile )i (ndeprteaz reaciile cardiace pe substrat nervos (nevroze cardiace).
$nfuzia concentrat (96>) are efecte diuretice )i antiseptice )i intervine (n colic renal,
infecii renale, uremie, cistite )i leucoree. Aleiul eteric (5 picturi (n 96 ml ulei vegetal) se
folose)te la masarea abdomenului inferior )i (n zona lombar (de 4 ori pe zi) pentru tratarea
durerilor menstruale.
5
4. Utilizri externe:
& splturi locale, badi3onri sau comprese (mbibate cu infuzie concentrat (9 lingur flori la 466
ml ap clocotit) au efecte (n vindecarea unor rni, plgi, ulceraii, infecii, acnee, cuperoz )i la
splarea veziculelor produse de varicel care dau senzaia de m,ncrime, greu de suportat=
& tamponri cu vat, dimineaa )i seara, cu tinctur de lavand (n glicerin, recomandat pentru
tratarea tenurilor uscate )i sensibile=
& masa3 cu ulei de lavand (48 picturi introduse (n 86 ml ulei de floarea &soarelui), are rolul de a
vindeca rnile s,nger,nde, ulcere tonice, eczeme uscate, lovituri cu v,nti, contuzii dup
czturi, (nepturi de insecte (,nari, albine, viespi, pduc!i, pureci) )i a mu)cturilor de )erpi )i
animale slbatice, regenerarea pielii, alinarea durerilor )i prurit tegumentar. %ontra (nepturilor
de insecte (,nari, albine, viespi, pduc!i, pureci) )i a mu)cturilor de )erpi )i animale slbatice,
are efecte antiinflamatoare )i cicatrizante. #asa3ul pe
abdomen are efecte bune (n colici stomacali, indigestii,
vome, balonri )i diaree=
& comprese cu tinctur de lavand (966 g flori macerate (n
866 ml alcool <6>), au aciune favorabil (n contuzii,
lu/aii, umflturi, v,nti, lovituri la tendoane, reumatism,
gut )i nevralgii=
& frecii cu oet aromatic obinut din flori de lavand, petale
de trandafir, ment, salvie, cimbri)or )i ienupr care se
macereaz timp de 7 zile (ntr&un litru de oet din vin pentru
a trata rceala, gripa )i strile febrile=
& bi generale aromatizate, preparate cu o infuzie din 86 g
flori la 9 litru ap clocotit= dup infuzare 96 minute se
toarn (n apa din cada de baie av,nd aciuni calmante,
reconfortante )i revigorante (n nevroze astenice sau dup
oboseal fizic )i intelectual, dureri musculare )i articulare )i stri gripale. De asemenea,
acioneaz (n combaterea debilitii la copii )i (n fortificarea corpului la persoane slbite dup
operaii c!irurgicale sau dup boli grave.
"ile cu levnic, bune pentru cicatrizarea rnilor. Datorit efectelor calmante,
antiseptice )i cicatrizante, bile au aciuni deosebite (n vindecarea rnilor, arsuri u)oare, cistite,
leucoree )i alte infecii genitale. En locul infuziei din flori se poate folosi o emulsie concentrat
cu ulei volatil de lavand.
"ile de picioare cu tinctur de lavand se fac pe durata de 56 minute, pentru strile de
stres, insomnii )i nevroze.
& $rigaii vaginale (n caz de leucoree cu infuzie concentrat (56 g flori la 9 litru ap clocotit )i
infuzare 46 minute)=
& Loionri dup ras cu tinctur concentrat (lavand ambrat)=
& Ap de toalet preparat din 966 flori uscate la 9 litru alcool :6>= dac se adaug o lingur de
oet alb poate fi folosit contra acneei=
& %ltirea prului dup splatul capului folosind un e/tract din 966 g flori uscate (n 866 ml alcool
56>= dup o macerare timp de 4 sptm,ni se folose)te la persoane cu alopecie, oprind cderea
prului=
& 0lorile proaspete sau uscate puse sub plrie combat migrenele )i insolaiile.
& ucul din frunze proaspete aplicat pe (nepturile de insecte sau pe mu)cturile de viper=
6
5. Aplicaiile lavandei n alte domenii
En industria parfumurilor este utilizat uleiul eteric de lavand pentru a obine compoziii
de tip fougere, cologne )i lavand englezeasc. De asemenea, intr (n formulele unor produse
cosmetice cum ar fi apa de colonie (cu concentraii de 4 & 8 & 96>), unguente, loiuni )i
deodorante. 2entru odorizare intr (n compoziia spunurilor de toalet, a detergenilor )i (n unele
preparate medicamentoase care necesit mascarea mirosurilor neplcute.
En alimentaie, uleiul este folosit la aromatizarea unor buturi alcoolice (lic!ioruri) )i
nealcoolice, a unor dulciuri, gemuri, 3eleuri )i (ng!eate, a oeturilor )i uleiurilor vegetale, cu
condiia s nu se dep)esc doza ma/im de 6,664>.
En zona 2rovence, din sudul 0ranei, este renumit un amestec de condimente (n care
lavanda intr alturi de tar!on, cimbru, mg!iran, rozmarin )i fenicul, fiind utilizat la prepararea
unor m,ncruri din pe)te (ton, somon), carne de porc, miel, vit )i pui sau legume (vinete,
tomate, dovleac).
.fectul insecticid al florilor proaspete sau uscate de lavand, mai ales dup amestecare cu
flori de sulfin (n sculee de tifon, este valorificat la combaterea moliilor din dulapuri )i la
parfumarea plcut a !ainelor )i a len3eriei.
Angerea cu ulei de lavand a lemnului de la paturile din locuine permite uciderea
plo)nielor, a puricilor )i a altor insecte duntoare.
Aromatizarea )i dezinfectarea (ncperilor se face cu a3utorul unor candele aromatizante (n
care se (nclze)te uleiul eteric sau prin arderea florilor uscate pe 3ratic, plit sau re)ou.
timuleaz pofta de m,ncare a animalelor.
En medicina veterinar, uleiul se folose)te (n freciile articulaiilor dureroase ale
animalelor )i (n stimularea poftei de m,ncare, pun,nd c,teva picturi de ulei (n apa de adpare.
0i/area terenurilor (n pant, cu pericol de alunecare, se poate realiza cu unele culturi de
lavand, plantate paralel pe curbele de nivel, (ntruc,t sistemul radicular este foarte profund )i
menine un volum imens de pm,nt.
Endeprtarea roztoarelor ()oareci )i )obolani) din 3urul gospodriilor rne)ti, a
gra3durilor )i a comple/elor zoote!nice este posibil prin plantarea a 5&< r,nduri dense de
lavand.
En grdinile gospodre)ti de la sate )i ora)e precum )i (n parcuri, o alee de lavand aduce
un cr,mpei de rai, cu parfum delicat )i aspect decorativ atrgtor )i rela/ant, amintind de o fil
de basm.
2entru toate aceste caliti se recomand plantarea tufelor de lavand (n grupuri compacte
sau (n platbande, amplasate (n lungul aleilor pentru a realiza decoruri frumoase (n tot cursul
anului, c!iar c,nd plantele nu sunt (n floare. Acest decor cu lavand se preteaz la numeroase
combinaii av,nd (n prea3m trandafiri cu flori galbene sau portocalii sau alte plante cu flori albe
sau roze.
En balcoane, tufele de lavand crescute g!ivece asigur o decorare permanent at,t prin
flori, c,t )i prin frunzi)ul argintiu.
I. Descrierea condimentului
Levnica are un miros parfumat, foarte puternic. 0runzele au gust amrui, mai puternic
dec,t al florilor.
II. #odele de gradini care include $avanda
7
Com%inatii reusite. Lavanda merge bine cu trandafirii si cu plantele vivace, dar si cu
gramineele. Dupa inspiratia dvs, puteti creea tonuri proprii, clasice sau moderme, ambiante dulci
sau tonice.
GRADINA SIC. Lavanda merge foarte bine in straturi sau plantata la umbra trandafirilor.
GRADINA MODERNA. Amestecati lavanda cu gramineele. 0runzele contrasteaza cu
sobrietatea eleganta a tufelor sferice.
GRADINA TONICA. Din cauza culorii sale, lavanda se potriveste cu flori galbene.
Varietatile violete merg de minune cu florile portocalii, cum ar fi trandafirul de $ndia sau
varietati ale !eleniumului.
GRADINA TANDRA. Asociati alb si roz cu lavanda albastra, optand pentru trandafiri de
tip vec!i, cu flori sub forma de buc!et. An ansamblu frumos este obtinut prin amestecul cu
2!ormium, ale carui flori panacee galben sau roz vor parea mai stralucitoare in compania
tonurilor de gri ale lavandei.
? planta mai putin e/igenta.
PE BALCON. ? tufa de lavanda intr&o glastra cu un aer provincial sau florentin face
minuniJ ./ista astazi numeroase varietati si dau rezultate e/celente in 3ardiniera. Alegeti un vas
de 56 de cm, al carui volum sa fie de 9,8 &4 ori mai mare decat radacina. An sol din materii
fibroase si o treime de nisip de rau place celor mai multor specii. 2entru Lavandula stoec!as
adaugati o treime de sol negru. $n toate cazurile, nu le puneti in vase care nu au scurgera bunaJ
DECOR de 4 anotimpuri! 2rimele lavande infloresc din mai & daca stiti decala3ul infloririi
diferitelor specii, puteti beneficia de un covor de flori pana la sfarsitul verii. Lavanda va inflori o
luna intreaga si va avea un efect decorativ pentru un timp lung. 0runzele sale argintii pastreaza
un aspect frumos pana la inflorirea urmatoare. %!iar in plina iarna, forma lavandei si culoarea sa
atrag privirile.
Lavandei ii place intr&un teren le3er si uscat, fertil, mai ales calcaros. 2amantul sarac, sec,
c!iar arid ii placea la fel. 2lantati lavanda primavara, cand nu mai este ger. Lasati loc liber intre
plante cam <6&86 cm. 2lantele asezate in continuare trebuie rarite, scotand radacinile (cele prea
lungi din vase risca sa o sufoce). Daca o plantati toamna, e nevoie de un climat bland. 2uneti
deasupra terenului sol organic (4 pumni la un sir). $n cazul unui sol mai greu, aruncati niste nisip.
$ntretineti inaltimea floriiJ
%resterea nu este foarte rapida, ca sa aveti o tufa generoasa, asteptati 5 ani. 2entru un sol
cu o calitate normala este inutil sa fertilizezi lavanda. Adati doar daca solul este cu adevarat
uscat.
&i%liografie
9. $on #unteanu & 1rusa cu plante medicinal .ditura. %eres, "ucuresti 4668
8
2. "uc!graber & %ultura plantelor valoroase rare, .ditura #.A..1. K 466G
5. !ttp*LLnaturalbeautM.ecosapiens.roL466GL6GL6;Lsaculet&cu&lavanda
9