Lavanda: Lavandula angustifolia, familia Lamiaceae, genul Lavandula

A. Introducere:
Genul Lavandula, derivă din latinescul “lavo, lavare” și înseamnă “a spăla, a curăța”, datorită
proprietăților antiseptice și dezinfectante ale plantei.

Acesta cuprinde patru specii importante: Lavandula latifolia, din regiunea mediteraneană,
asemănătoare ierbii; Lavandula angustifolia, cunoscută în mod obișnuit ca lavanda engleză;
Lavandula stoechas, cunoscută sub numele de lavandă franceză; Lavandula x intermedia, care
este o încrucișare între L. latifolia și L. angustifolia. [2]

Lavanda a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, după cum se dovedește în lucrarea lui
Dioscoride intitulată „De Materia Medica”, care laudă proprietățile sale medicinale. Romanii au
folosit lavanda pentru îmbăiere, iar în Evul Mediu a fost una dintre cele mai valoroase plante ce
conține ulei esențial utilizată pentru fabricarea parfumurilor și a săpunurilor. De asemenea,
aceasta era folosită atât ca aditiv alimentar, cât și pentru efectul laxativ. [1]

Extractele, uleiurile și ceaiurile obținute din lavandă sunt utilizate pentru efectele sale
sedative, liniștitoare, ușor analgezice și ca terapie adjuvantă în insomnii. [10]

Acțiunea calmantă a lavandei poate sta la baza utilizării tradiționale a unei perne din plante
de lavandă pentru a ajuta la inducerea somnului. [12]

Prima înregistrare a utilizării lavandei pentru tratarea bolilor a fost în “Canonul Medicinei”
din Avicenna și a fost utilizată pe scară largă ca medicament tradițional cu proprietăți hipnotic-
sedative, antibacteriene, neuroprotectoare, etc. [4]

Utilizarea modernă a uleiurilor esențiale de levănțică în aromaterapie datează din 1932, când
parfumierul francez Renee Gattefosse, după suferirea unor arsuri severe, a aplicat uleiul esențial
pur direct pe răni. Descoperirea aceasta a lui Gattefosse a acțiunilor analgezice și cicatrizante ale
uleiului de lavandă a condus la publicațiile sale și la reînnoirea ulterioară a utilizării sale
medicinale.

Astăzi, lavanda este cultivată în întreaga lume și este utilizată într-o varietate de scopuri
terapeutice și cosmetice. [5]

1
 B. Descriere botanică:

Lavanda este o plantă perenă, originară din regiunea mediteraneană (Franța, Spania, Italia și
Andorra), dar este cultivată în multe alte țări ale lumii, inclusiv Polonia. [1]

Subarbust de cultură, cu durată mare de viață, până la 30 de ani. Tufa este globuloasă datorită
ramificării bogate de la bază, înaltă până la 80 cm. [3]

Figura B.1. Lavandula angustifolia

(https://en.wikipedia.org/wiki/Lavandula_angustifolia)

Rădăcinile sunt fibroase și foarte ramificate. Partea inferioară a tulpinii este lemnoasă, iar cea
superioară verde.

Frunzele sunt întregi, liniare sau lanceolate cu margini ondulate. Acestea sunt de culoare
verde-argintiu și sunt acoperite cu tomentum, care le protejează de soarele puternic, vânt și
pierderi excesive de apă.

Florile cresc în vârf, dispuse în cercuri (3-5 flori pe cerc), în partea superioară a tulpinii. Sunt
de culoare violet pal, dar sunt și soiuri cu flori albe (Alba și Nana Alba) și flori roz (Rosea). [1]

2
 Planta prezintă un miros plăcut (toate părțile acesteia), dar florile au un miros specific,
aromat. În terapie sunt utilizate florile, care sunt uscate şi folosite la prepararea de infuzii şi
capsule, sau pot fi procesate pentru extragerea uleiului esenţial (esenţă de lavandă). [2]

C. Compoziție chimică:

Compoziția chimică a lavandei este reprezentată de aproximativ 100 de constituenți, cel mai
important fiind uleiul volatil. Acesta include esteri: acetat de linalil (17,6%-53%), acetat de
lavandulil (15,9 %) și acetat de geranil (5,0 %); alcooli: linalool (26%-49%), α-terpineol (6,7%)
și terpinen-4-ol (0,03%-6,4%); sesquiterpene: β-cariofilina (2,6%-7,6%); monoterpene: cis-β-
ocimene (1,3%-10,9%); oxizi: 1,8-cineol (0,5%-2,5%).

Lavandula angustifolia conține, de asemenea, aproximativ 12% taninuri distinctive pentru

Lamiaceae, ceea ce reprezintă un avantaj pentru industria cosmetică.

Camforul, o cetonă, este prezent într-un procent mai mic de 1%, o cantitate semnificativ mai
mică față de alte specii ale genului Lavandula.

Componentele chimice ale speciei au fost examinate intens utilizând tehnicile analitice
standardizate: cromatografia de gaze-spectrometria de masă și spectroscopie infraroșu. Aceste 2
metode analizează elementele constitutive ale uleiului de la partea superioară a florilor.

Pentru această analiză se utilizează microextracția prin hidrodistilare continuă, această

tehnică fiind non-invazivă și utilizează doar câțiva mililitri de solvent netoxic. Analiza
comparativă a uleiului și a aromei (component volatil) demonstrează o diferență importantă între
profilurile chimice ale speciilor de Lavandula, în special cu privire la nivelul conținutului în
linalool și acetat de linalil (ambele componente prezente în ulei) și a sesquiterpenelor. Aceste
comparații sunt importante pentru administrarea inhalatorie și cutanată a uleiului esențial. [5]

D. Acțiuni și indicații terapeutice:

1. Anxiolitică:

3
 Mecanismul exact de acțiune al lavandei în privința efectului anxiolitic este un subiect
incomplet studiat. Se presupune că efectul aromaterapiei începe prin absorbția moleculelor
volatile. Ulterior, acestea sunt convertite în semnale chimice la nivelul bulbului olfactiv,
amigdalei și sistemului limbic, astfel având loc secreția unor anumiți hormoni precum
enkefaline, endorfine și serotonină, care creează sentimente plăcute.

Într-un studiu clinic efectuat recent s-a studiat efectul uleiului esențial de lavandă administrat
inhalator asupra anxietății și durerii care apar în cazul unei intervenții stomatologice. S-a evaluat
nivelul anxietății utilizându-se scale ale durerii subiective și obiective. De asemenea, s-au
monitorizat semnele vitale (tensiunea arterială sistolică și diastolică, frecvența cardiacă și
saturația în oxigen) la anumite intervale de timp pentru a observa corelația dintre parametrii
fiziologici și psihologici.

Astfel, s-a observat o scădere semnificativă a intensității durerii la pacienții ce au utilizat

aromaterapie cu lavandă după o extracție dentară și, de asemenea, s-a raportat un nivel scăzut al
anxietății la acești pacienți. Aceste rezultate susțin efectul pozitiv de relaxare după inhalarea
uleiului esențial de lavandă atât la nivel psihic cât și pshihologic?.

Mai mult, anxietatea poate exacerba durerea deoarece, copiii anxioși tind să exagereze
intensitatea durerii și a fricii. Scalele utilizate pentru exprimarea subiectivă a dureri, precum cele
WBS, depind de fiecare percepție a copilului în parte, precum și contextul emoțional, acestea
fiind utilizate frecvent pentru a măsura severitatea durerii.

Totuși, din cauza insuficienței dezvoltări cognitive a copiilor sub 6 ani, s-a preferat
includerea în studiu a copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. Pentru exprimarea obiectivă s-
a utilizat scara FLACC, în special pentru copiii cu dificultate în expunerea intensității durerii.

Studiul curent a evidențiat că intensitatea durerii a scăzut la diferite intervale de timp în

grupul ce a folosit lavandă, iar în grupul control nu s-a observat nicio scădere semnificativă a
intensității durerii. Importanța acestui studiu a fost dată de utilizarea tehnicilor de măsurare
obiective și subiective a durerii, care sunt cruciale pentru o evaluare de succes a copilului anxios.

În privința semnelor vitale, s-a observat o frecvență cardiacă scăzută și tensiune arterială
sistolică și diastolică joasă în grupul de copii care a utilizat ulei de lavandă, iar saturația în
oxigen nu a prezentat nicio diferență (tensiunea arterială sistolică și diastolică fiind principalii

4
factori în controlul nivelului de anxietate). În schimb, în grupul control s-a observat creșterea
frecvenței cardiace, după injecția de anestezie și extracția dentară.

Și în grupul experimental s-a observat inițial o creștere nesemnificativă a frecvenței cardiace,

dar aceasta a scăzut după inhalarea vaporilor de ulei volatil. Astfel se dovedește că nu se poate
evita creșterea frecvenței cardiace după administrarea injectabil a anestezinei și, de asemenea, că
lavanda nu are efect direct la nivelul nervilor senzitivi, precum sedativele sau analgezicele,
pacienții resimțind o ușoară durere în timpul injectării. Totuși, se consideră că aromaterapia cu
lavandă poate facilita activitatea stomatologilor pediatri în timpul tratamentului dentar și are
efecte benefice asupra stării de echilibru în timpul intervențiilor stresante precum cea a unei
extracții dentare. [14]

În alt studiu, realizat de Franco și Colab. în 2016 s-a dovedit eficiența aromaterapiei în
gestionarea anxietății preoperatorii. S-a administrat unui grup de femei ulei esențial de lavandă
2%, iar altui grup s-a administrat ulei aromatic fără miros, timp de 10 minute printr-o mască de
oxigen înainte ca toate să fie supuse unei biopsii a sânului. Femeile care au inhalat ulei de
lavandă au raportat scăderea sentimentelor negative, iar aromaterapia s-a dovedit eficientă în
gestionarea anxietății preoperatorii.

Un alt studiu a arătat că mirosul a câtorva picături de ulei de lavandă 10% timp de 4
săptămâni a îmbunătățit calitatea somnului la femei postpartum. [11]

2. Antibacteriană:

În ultimii ani, identificarea de remedii alternative care să stimuleze un răspuns imuno-

protector la infecțiile bacteriene și să reducă efectele nedorite (de exemplu, inflamația
necontrolată), a devenit un obiectiv important în literatura științifică.

Printre infecțiile bacteriene cele mai importante sunt cele cauzate de Staphylococcus aureus
(S. aureus), acesta fiind unul dintre agenții patogeni responsabil atât pentru infecții comunitare
cât și pentru cele nosocomiale. Deși S. aureus este considerat un agent patogen extracelular,
studii recente au arătat capacitatea sa de a infecta o varietate de celule mamare.

5
 Persistența intracelulară a S. aureus poate avea un rol în patogenitatea sa, deoarece această
localizare protejează bacteria de răspunsurile imunitare mediate celular.

Răspunsul inflamator generat de macrofage în timpul infecției bacteriene, pornește de la

detectarea microorganismelor de către receptorii de tip Toll-like, care sunt principalii receptori
imunitari înnăscuți. Procesul fagocitar, însoțit de reglarea răspunsului inflamator, reprezintă
prima reacție de apărare împotriva S. aureus. [13]

S-a dovedit că atât uleiul esențial cât și vaporii de ulei prezintă activitate antifungică.
Lavanda (L. angustifolia) inhibă germinarea conidiului și creșterea tubului germinativ al
ciupercii Botrytis cinerea. Un raport a demonstrat suprimarea creșterii a patru specii de ciuperci
filamentoase prin contactul cu vaporii uleiului de lavandă, dar nu și la contactul cu uleiul sub
formă de soluție. Aceasta se explică prin faptul că are loc legarea directă între vaporii uleiului și
componenta responsabilă de proliferarea sporilor ciupercilor.

Examinându-se activitatea celor doi constituenți majori ai uleiului de lavandă, s-a constatat
că acetatul de linalil este capabil să suprime formarea sporilor, în timp ce linaloolul nu, dar
acesta este eficient pentru inhibarea germinării și creșterii fungice. [12]

Pentru o bună activitate antibacteriană a uleiului esențial, este nevoie de o cantitate crescută
și cel puțin egală de linalool și acetat de linalil. (20)

3. Antioxidantă:

În zilele noastre, plantele medicinale prezintă un interes considerabil ca surse potențiale

de antioxidanți naturali. Aceștia sunt capabili să reducă stresul oxidativ și efectele sale
dăunătoare asupra organismului, acționând asupra diferitelor niveluri în lanțul fiziopatologic.
Deoarece radicalii liberi sunt foarte reactivi, aceștia afectează lipidele, proteinele, ADN și ARN,
ducând la o funcționare greșită a acestor molecule și la moarte celulară.

Datorită proprietăților toxice ale antioxidanților sintetici, se încearcă utilizarea unor

antioxidanți naturali, eficienți și siguri.

6
 În urma studiilor efectuate, s-a demonstrat că polifenolii sunt compușii responsabili de
acțiunea antioxidantă. Polifenolii sunt un grup de metaboliți secundari, cu structuri chimice
extrem de diverse și pot fi clasificați în mai multe clase: taninuri, flavonoide și acizi fenolici.

Mecanismul de acțiune se bazează pe inhibarea formării radicalilor liberi datorită

proprietăților de chelatare a metalelor.

Într-un studiu comparativ, între Lavandula x intermedia și Lavandula angustifolia, s-au

preparat extracte etanolice din frunze și flori, determinându-se ulterior conținutul diferitelor
subclase polifenolice pentru fiecare extract. S-a constatat că există diferențe majore, atât între
cele două specii, cât și în funcție de partea din plantă utilizată la prepararea extractului. Astfel,
extractele etanolice din frunze au prezentat cea mai mare cantitate de compuși polifenolici totali
(acizi fenolici, flavonoide, procianidine, taninuri). Prezența antocianilor (0,02-0,03%) a fost
remarcată doar în extractele din flori. [19]

4. Relaxant muscular (spasmolitic):

Se consideră că lavanda prezintă acțiune relaxantă asupra musculaturii netede uterine. S-

au efectuat studii pentru a stabili mecanismul de acțiune și s-a constatat faptul că acțiunea
antispasmolitică nu a fost mediată de receptorii adrenergici sau colinergici, ci mai degrabă,
lavanda acționează printr-o creștere a AMPc intracelular.

Nu este încă clar dacă efectele relaxante observate sunt rezultatul acțiunii sistemului
nervos central (prin sistemul olfactiv și limbic) sau dacă acțiunea este mediată periferic. Datorită
acțiunii relaxante asupra musculaturii netede, produce vasodilatație și astfel poate prezenta efecte
hipotensive, datorate în special conținutului în linalool din uleiul de lavandă. [12]

I. Uleiul volatil:

Cea mai importantă substanță izolată din florile de levănțică este uleiul esențial, care se
găsește în glandele uleioase localizate la suprafața caliciului. Acesta este prezent în cantități de
până la 2-3%. Are culoarea galben și are un parfum floral de lavandă intens, cu ușoare nuanțe de
fructe și lemn. [1]

7
 Uleiul esențial de lavandă este cunoscut și utilizat ca atare sau adăugat în diferite produse,
printre care cele cosmetice. Într-adevăr, produsele obținute din lavandă (Lavandula spp.) au fost
utilizate de sute de ani ca și agent terapeutic, iar mai apoi uleiurile esențiale derivate din aceste
plante au fost utilizate pe scară largă ca și agent antibacterian în Primul Război Mondial.

Multe din proprietățile atribuite uleiului esențial de lavandă nu au fost studiate pe deplin în
literatura științifică. Acest aspect este și mai dificil din cauza faptului că majoritatea studiilor
efectuate au avut la bază uleiul esențial derivat din lavanda engleză (Lavandula angustifolia),
fără a se face vreo diferențiere între acest tip de ulei și celelalte tipuri de uleiuri esențiale de
lavandă. Efectul terapeutic al celorlalte varietăți precum L. x intermedia, L. stoechas și L. x
allardii a fost insuficient studiat de-a lungul timpului. Deși majoritatea constituenților chimici
sunt similari între tipurile de lavandă, totuși există anumite diferențe atât în compoziția uleiului
cât și în privința întrebuințărilor terapeutice pentru diferite specii ale acestui gen (Lavandula).
[9]

Aplicarea terapeutică contemporană a uleiului esențial al tuturor speciilor de Lavandula,

inclusiv Lavandula angustifolia, se bazează pe utilizarea obișnuită a plantei în practicile
consacrate ale medicinei tradiționale. [5]

În zilele noastre, este folosit în industria cosmetică pentru producția de loțiuni, creme,
șampoane, geluri de duș și săpunuri, de către specialiștii în cosmetică și companii precum Dr.
Beta-Pollena Aroma, Farmona Organique, Sanoflore și Yves Rocher. (20)

I.1. Metode de obținere:

Pentru extragerea compușilor volatili din materialul vegetal este utilizată o mare varietate de
metode analitice. Tehnicile utilizate în mod obișnuit pentru extragerea uleiurilor esențiale includ
distilarea cu aburi, hidrodistilarea, extracția supercritică a lichidelor și extracția solventului.

Tellez și colab. a dezvoltat o nouă metodă care implică microextracție concomitentă în faza
solidă, combinată cu hidrodistilare continuă a uleiului esențial. [6]

I.2. Compoziție chimică:

8
 Compoziția calitativă și cantitativă a uleiului esențial de lavandă depinde de genotip, locul
unde este cultivată, condiții climatice și caracteristici morfologice. Acesta este format din peste
300 de compuși chimici, dintre care cei mai importanți sunt linaloolul (de la 9,3% la 68,8%) și
acetatul de linalil (de la 1,2 % la 59,4%). [1]

Ambele componente sunt responsabile pentru efectele antiinflamatorii, antifungice,

antiseptice, cicatrizante și calmante sau sedative, asociate cu compușii esterici și alcoolici. [5]

Calitatea uleiului esențial depinde atât de conținutul ridicat de linalool și de acetat de linalil,
cât și de proporțiile lor reciproce. Compușii care predomină sunt borneol, α-terpineol, terpinen-4-
ol, acetat de lavandulol, precum și cariofilenă și oxizi de linalool. Concentrația ridicată de
lavandulol și acetat de lavandulol oferă un parfum distinctiv de plante aromatice, în timp ce
mirosul este afectat negativ de prezența ocimenelor, cineolului, camforului și terpinen-4-ol. [1]

Linaloolul:

 Proprietăți fizico-chimice: linaloolul este un alcool terțiar monoterpen aciclic

(numit și monoterpenol). Este un compus cu greutate moleculară mică, având ca
grupare funcțională gruparea hidroxil. Această grupare îi conferă polaritate
compusului, ceea ce îl face biologic activ. În ceea ce privește solubilitatea,
linaloolul este puțin solubil în apă, ușor solubil în solvenți organici (alcool,
cloroform, eter) și propilenglicol.
 Toxicologie: linaloolul este un compus netoxic, nu cauzează reacții alergice și nu
are efect de sensibilizare asupra pielii. În schimb, datorită autooxidării acestuia, se
eliberează oxizi (hidroperoxizi, piranoxizi, alcool și linalil aldehidă) care produc
efecte de sensibilizare a pielii. Procesul de autooxidare este dependent de puritatea
compusului, de temperatura de păstrare și poate fi prevenită prin adăugarea de
antioxidanți (de exemplu, α-tocoferol).
 Mod de administrare și absorbție: după aplicarea topică, linaloolul se absoarbe
rapid, atingând nivelul plasmatic maxim după aproximativ 20 de minute. [8]

Acetatul de linalil:

I.3. Acțiune și indicații terapeutice:

9
 De la descoperirea lor și până astăzi, agenții antimicrobieni de sinteză, cum ar fi penicilina,
streptomicina și alții au redus substanțial răspândirea bolilor infecțioase. În ultimii ani, s-a
observat o creștere a rezistenței bacteriene la nivel mondial. Prin urmare, a fost necesar să se
dezvolte metode alternative naturale și sigure pentru tratamentul (sau prevenirea) infecțiilor
organismului uman.

Se cunosc o mare varietate de uleiuri esențiale care posedă proprietăți antimicrobiene, iar în
multe cazuri, această activitate se datorează prezenței compușilor activi monoterpeni. [7]

Aromaterapia prezintă eficacitate terapeutică atât prin efectul mirosului asupra psihicului, cât
și datorită efectelor fiziologice ale compușilor inhalați, când se consideră că acționează asupra
sistemului limbic, în special pe amigdală și hipocampus. Deși nu se cunoaște un mecanism de
acțiune exact, unul dintre autori sugerează că lavanda (bazată pe studii asupra L. angustifolia)
poate avea o acțiune similară cu benzodiazepinele și îmbunătățește efectul acidului gamma-
aminobutiric asupra amigdalei. [12]

Uleiul de lavandă (în special L. angustifolia) are acțiune asupra multor specii de bacterii,
inclusiv cele rezistente la antibiotice precum Staphylococcus aureus meticilino-rezistent
(MRSA) și Enterococcus rezistent la vancomicină (VRE). Un aspect interesant este faptul că
uleiurile L. angustifolia și L. x intermedia au arătat cea mai mare activitate antibacteriană asupra
multor bacterii.

Valorile concentrației minime inhibitorii ale uleiului de lavandă (L. angustifolia) sunt
asemănătoare cu uleiul de tea tree (0,16% împotriva Haemophilus influenzae, 0,32% împotriva
S. Pyogenes și S.aures și mai mult de 0,36% împotriva E.coli). Acest aspect sugerează utilizarea
uleiurilor de lavandă ca și profilaxie sau pentru aplicații topice pentru infecții de la nivelul pielii,
decât pentru infecții sistemice.

S-a demonstrat de asemenea că uleiul de lavandă are acțiune antifungică, ceea ce are
importanță medicală și în agricultură. Un studiu recent a demonstrat că toate uleiurile esențiale
de Lavandula examinate au o anumită acțiune antifungică, însă L. angustifolia și L. x intermedia
prezintă cea mai importantă acțiune asupra Aspergillus nidulans și Trichophyton
mentagrophytes. [9]

10
 Efectul uleiului esențial de lavandă, în funcție de concentrație, asupra microbiotei pielii
faciale:

Compoziția microbiotei pielii faciale variază și depinde de mulți factori, precum igiena
corespunzătoare, secreția de sebum, nivelul de hidratare, pH, etc. Aceasta conține
microorganisme ”bune” care sunt localizate la suprafață, microorganisme tranzitorii din aer, apă
și alimente.

Microbiota pielii adultului este constituită din coci gram pozitiv (Staphylococcus
epidermidis, S. haemolyticus, S. hominis, S. aureus, Enterococcus faecalis, Micrococcus spp. și
Streptococcus), bacili gram pozitiv (Corynebacteriun spp., Propinibacterium acnes, P.
granulosum, P. avidum și Bacillus spp.), bacili gram negativ (Acinetobacter spp. și Escherichia
coli) și fungi (Pityrosporum ovale și Candida spp.).

Produsele cosmetice ce conțin substanțe active antibacteriene de origine naturală ajută la

controlul înmulțirii microorganismelor și, în plus, au un efect benefic asupra tuturor proceselor
ce au loc la suprafața și în interiorul pielii. Uleiul esențial accelerează regenerarea și dezvoltarea
celulelor pielii prin susținerea proceselor de granulație a epidermei afectate.

S-a efectuat un studiu care evidențiază efectul uleiului esențial de lavandă asupra microbiotei
pielii faciale. S-au folosit 2 tipuri de uleiuri esențiale de lavandă: cel comercial (Lavandula
angustifolia) produs de ETJA, Polonia și ulei esențial Lavandula angustifolia cultivat în
Institutul uleiurilor esențiale al Academiei Ucraniniene de Științe Agronomice din Crimeea,
Ucraina.

Apoi s-au prelevat mostre de pe pielea fără leziuni din 5 zone ale feței: obraji, nas, frunte și
bărbie și s-a supus testării la concentrații diferite, respectiv 20, 50 și 70 microL/cm³ (concentrația
de 50 microL/cm³ este recomandată de producători atunci când uleiul deservește ca aditiv în
produsele cosmetice și farmaceutice). Deoarece eficacitatea uleiului în a suprima dezvoltarea
microbiotei pielii depinde de concentrația și originea acestuia, s-a testat o doză mai mică și una
mai mare față de cea recomandată.

Mostrele au fost păstrate 24 de ore la temperatura de 35 grade Celsius, apoi s-au evaluat
rezultatele. S-a constatat că cea mai mare activitate antimicrobiană o prezintă uleiul administrat
în concentrația de 70 microL/cm³, iar concentrația de 50 microL/cm³ o activitate ușor mai

11
scăzută. (20)

12
Produse farmaceutice:
1) Lasea® 80 mg

Forma farmaceutică: capsule moi;

Producător: (nu am găsit)

Compoziție în substanțe active: Silexan® ( lavandule aetheroleum);

Indicații:

- în tratamentul de lungă durată al anxietății;

- în stări de neliniște.

Mecanism de acțiune:

- influențează procesarea stimulilor în celulele nervoase hiperactive și ajută la restabiliarea

echilibrului neurotransmițătorilor;
- prin acest mecanism de acțiune, Lasea® acționează diferit de medicamentele
tranchilizante și sedative.

Mod de administrare și siguranța la administrare:

13
 - doza recomandată este o capsulă pe zi (în timpul mesei sau înainte de somn), iar efectul
terapeutic apare după 1-2 săptămâni de la începerea tratamentului;
- prezintă o tolerabilitate foarte bună, nu prezintă risc de dependență (chiar și atunci când
este administrat pe termen lung);
- nu au fost raportate interacțiuni cu alte medicamente sau alimente. [15]

Silexan® reprezintă uleiul de lavandă obținut de la specia L. angustifolia printr-un proces de

distilare. Calitatea substanțelor active corespunde standardelor impuse de Farmacopeea
Europeană cu privire la producția uleiului de lavandă. Prezintă o tolerabilitate bună și nu prezintă
risc de dependență. Eficacitatea acestuia în tratarea anxietății a fost studiată și confirmată de mai
multe studii clinice. [16]

Într-un studiu clinic comparativ, pentru a evidenția care este cea mai eficientă cale de
administrare a lavandei (L. angustifolia) în tratarea anxietății, Silexan® 80 mg administrat per os
s-a dovedit a fi cel mai eficient pe termen lung.

La acest studiu au participat 2131 de subiecți umani, media vârstei fiind de 37 de ani, cu o
mică preponderență a bărbaților. Dintre aceștia, 992 au utilizat aromaterapie cu ulei esențial de
lavandă, 957 și-au administrat lavandă pe cale orală, iar 182 au folosit masajul cu lavandă. S-a
demonstrat că pentru terapia de scurtă durată, aromaterapia cu lavandă este cea mai eficientă
metodă, chiar mai bună decât medicamentele anxiolitice (de exemplu Lorazepam). Acest lucru se
explică prin faptul că uleiul de lavandă este absorbit în câteva minute după inhalare, ajungând la
nivel maxim în plasmă după 60-90 minute. În schimb, pentru tratamenul pe termen lung al
anxietății, s-a observat că Silexan 80 mg administrat pe cale orală este cel mai eficient. În plus,
acesta nu prezintă risc de farmacodependență. [17]

2) ULEI DE LEVĂNȚICĂ macerat:

14
 Forma farmaceutică: capsule moi;

Producător: Hofigal;

Compoziție în substanțe active: pentru 1 capsulă de 700 mg: 500 mg ulei de levănțică
macerat, gelatină, glicerină și apă purificată;

Indicații:

- este eficient în atenuarea durerilor de cap;

- în stările de nervozitate și iritabilitate;
- în tulburări gastro-intestinale și respiratorii;
- atenuează tulburările minore de inducere a somnului și combate efectele nocive ale
stresului.

Mod de administrare:

- la adulți se administrează câte 1-2 capsule moi de 3 ori/zi, după mesele principale; iar
pentru un somn liniștit 2 capsule moi cu 30 de minute înainte de somn;
- la copiii cu vârsta peste 5 ani se administrează câte o capsulă de 3 ori/zi, după mesele
principale.

Precauții: produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și

echilibrată.
15
 Mențiuni: produsul NU conține lactoză. [18]

Bibliografie:

1. https://content.sciendo.com/view/journals/hepo/60/2/article-p56.xml
2. https://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/lavanda-lavandula-
angustifolia-11455190.
3. Ovidiu Bojor Ghidul plantelor medicinale și aromatice de la A la Z. București: Editura Fiat
Lux, 2003.
4. Nigary Yadikar, Khayrulla Bobakulov, Gen Li, Haji Akber Aisa. Seven new
phenolic compounds from Lavandula angustifolia. Phytochemistry Letters 2018;
23: 149-154.
5. https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/19104276
6. https://sci-hub.tw/https://doi.org/10.1016/j.chroma.2005.08.054
7. https://sci-hub.tw/10.1007/s00216-012-5866-1
8. https://sci-hub.tw/10.1016/j.colsurfb.2018.08.001
9. file:///C:/Users/Estera/Downloads/uleiul%20esențial%20de%20lavandă-
review.pdf
10. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548221/
11. https://sci-hub.se/10.1188/18.CJON.203-210

16
12. https://sci-hub.se/10.1002/ptr.1103
13. https://sci-hub.se/10.3109/08820139.2015.1085392
14. file:///C:/Users/Estera/AppData/Local/Packages/microsoft.windowscommunicatio
nsapps_8wekyb3d8bbwe/LocalState/Files/S0/4/Attachments/10.1007@s00431-
020-03595-7[114].pdf
15. https://www.lasea.international/lasea/
16. https://www.lasea.international/silexan-the-healing-power-of-medicinal-lavender/
17. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0163834320300256?via
%3Dihub
18. https://comenzi.farmaciatei.ro/diverse/ulei_de_levantica_macerat_40_capsule-
p10021425
19. https://scihub.wikicn.top/10.3390/molecules15095971
20. file:///C:/Users/Estera/AppData/Local/Packages/microsoft.windowscommunicatio
nsapps_8wekyb3d8bbwe/LocalState/Files/S0/4/Attachments/10.3390@molecules
24183270[128].pdf

17