Sunteți pe pagina 1din 6

Urzica Vie

Familia Urticaceae Alte denumiri populare: urzica mare, urzica mica, urzica creata, oistea. Descriere Planta erbacee, perena, cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatile medicinale si alimentare. In sol are un rizom subtire, tarator. Tulpina aeriana este inalta de 50-150 cm, erecta, paroasa si urticanta. Frunzele sunt puternic urticante datorita perisorilor rigizi care contin substante vezicante pentru piele (acid formic si o toxalbumina). Au forme ovale, lanceolate sau cordate, dintate pe margini. Florile au culoare verzuie; sunt dioice, dispuse pe plante diferite (mascule si femele). Inflorirea are loc in lunile iunie-octombrie. Raspandire Create pe tot globul in locuri cultivate si necultivate, santuri, gropi abandonate, ruine, marginea apelor si padurilor, tufisuri, stane, locuri virane gunoite, de Ia campie pana in zona montana Ia 2.400 m altitudine. Organe utilizate: Folium, Herba et Radix Urticae frunze, partea aeriana si radacinile. Proprietti terapeutice digestive, antidiareice, antihemoragice (datorita vitaminei K), antianemice, tonice, vitaminizante, aperitive, mineralizante, energizante, antihelmintice; expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronsitice;

antidiabetice, hipocolesterolemiante, depurative, hematopoetice, dezintoxicante pentru sange, diuretice (datorita flavonoidelor); antireumatice; cicatrizante, epitelizante, revulsive, astringente, antiseptice, antimicrobiene, insecticide.

Actiuni specifice afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer gastric si duodenal, insuficienta pancreatica, litiaza biliara, diaree, dizenterie, colite, enterite, balonari, hemoragii interne, dureri de splina, hemoroizi, cancer Ia stomac prin prevenirea formarii tumorilor maligne; afectiuni respiratorii: astm bronsic, congestie pulmonara, dureri de piept, tuse convulsiva, fluidificarea secretiilor bronsice (datorita mucilagiilor);

afectiuni renale si genitale: vaginita atrofica, hemoragii uterine, dismenoree (menstre neregulate), litiaza renala, favorizarea eliminarii toxinelor si a excesului de apa din tesuturi prin marirea diurezei; adjuvant in diabetul zaharat; combate leucemia si formarea tumorilor maligne;

reduce durerile de reumatism cronic si degenerativ, sciatica, guta (cu eliminarea acidului uric) si artroze (cu refacerea cartilagiilor); combate durerile de cap prin actiuni depurative de curatire a sangelui, oboseala, epuizare (in carenta de Fe), anemie de primavara, obezitate, rahitism, hemoragii nazale, avitaminoze, clorozarea fetelor tinere; afectiuni ale pielii: plagi, eczeme cronice, pecingine, psoriazis, arsuri, ulcer varicos, unghii casante, fisuri anale; combaterea caderii parului, seboree si matreata.

Forme de utilizare UZ INTERN Inca din antichitate se recomanda cura de primavara si eventual de toamna cu varfuri tinere de urzica, timp de 4 saptamani, mai ales Ia varste inaintate, datorita reducerii rezervei de Fe (fier), cu simptome de epuizare, astenie, oboseala si imbatranire timpurie. Cura consta din consumul zilnic a 3 cani cu infuzie, neindulcita, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese, avand efect de revitalizare a intregului organism. Ceaiul nu se fierbe, deoarece se distrug principiile active. Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi pentru a combate hemoragii interne, dizenterie, indigestii, cancer stomacal, bronsite, dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, hidropizie, avitaminoze, anemie, eliminarea toxinelor din corp. Decoct din 1-2 lingurite de pulbere din radacini uscate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza, se strecoara si se beau 1-2 cesti pe zi cu efecte in enterite, ascita, hemoragii interne, hemoroizi, astm bronsic, metroragii (hemoragii intre menstre si dupa nastere), obezitate, sciatica, reumatism, guta, enurezis Ia copii. Suc din frunze proaspete, mojarate si stoarse, din care se beau 2-3 lingurite pe zi cu efecte diuretice si hemostatice in boli de rinichi si vezica urinara, hemoragii, hemoptizie, epistaxis (sangerari din nas). Se poate consuma cate pahar dimineata si seara, timp de 10 zile cu indicatii in leucoree, anemie si hemoragii uterine. Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si lamaie. Frunze ofilite se consuma pentru prevenirea formarii tumorilor maligne.

Pulbere din frunze uscate, consumate cate 5 g zilnic, cu 30 de minute inainte de masa principala; se tine sub limba 7 minute si apoi se inghite cu putina miere.

Pulbere din amestec de frunze uscate de urzica + dud + nuc + teci de fasole (in parti egale) din care se iau 5 g, se tin sub Iimba 7 minute si se inghit neindulcite in tratmentul diabetului zaharat. Seminte de urzica macinate fin, se tin seara sub Iimba (3 g) timp de 7 minute, dupa care se inghit in putina miere, pentru a trata enurezisul. UZ EXTERN Infuzie din 2 linguri de frunze maruntite Ia 200 ml de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit 15-20 de minute, se strecoara si se face gargara in tratarea stomatitelor, gingivite, amigdalite si afte, avand actiuni antiinflamatoare. Infuzie concentrata din 40-50 g de frunze maruntite Ia 1 litru de apa clocotita; se Iasa vasul acoperit 20-30 de minute, se strecoara si se fac bai locale, comprese sau cataplasme in tratarea reumatismului, tonifierea parului, combaterea matretei si seboreei si in cicatrizarea ranilor si a ulcerului varicos. Decoct din 250 g de radacini + herba de urzica, uscata si maruntita, Ia 5 litri de apa; se fierbe 30 de minute, se Iasa Ia racit pana Ia caldut, se strecoara si se cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda si sapun. Decoct din 100 g de frunze uscate + 100 g de radacini care se fierb 30 de minute in 500 ml de apa + 500 ml de otet; dupa racire se strecoara si se foloseste seara, inainte de culcare, ca frectie pentru regenerarea pielii Ia copii. Macerat din frunze de urzica + nuc + mesteacan tinute in apa clocotita 1-2 ore; se clateste parul dupa spalare, avand proprietati tonifiante si de oprire a caderii. Tinctura de urzica din 100 g de frunze sau radacini uscate Ia 300 ml de alcool de 70; se astupa bine, se lasa Ia macerat 10-14 zile (Ia soare sau in loc cald), se agita zilnic pentru uniformizare si se strecoara in sticlute colorate. Se dilueaza 3-4 linguri de extract alcoolic in 200 ml de apa calduta si se fac frectii Ia radacina parului, in caz de alopecie. Bai de urzica din decoct cu 200 g de herba si radacini uscate Ia 5 litri de apa; se face baie generala sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar ca baie de picioare (timp de 20 minute) in tratarea ulcerelor varicoase si in prevenirea amputarii piciorului in caz de arteriopatie periferica si Ia tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca intre degete). Cataplasma din frunze verzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene, ulcere putride sau intepaturi de viespi, albine si bondari. Lotiune pentru par din amestecul, in parti egale, cu frunze de urzica + mesteacan + flori de lavanda + conuri de hamei + radacini de brusture; dupa macinat se pun 6 linguri amestec in 1 litru de apa clocotita, se da in 1-2 clocote, se raceste, se stroarce si se spala pe cap, cu frectii Ia radacina parului. Perierea cu urzici proaspete pentru reumatici si bolnavi de sciatica, de Ia talpi prin exterior pana Ia sold si inapoi prin interior spre talpi (se repeta de 2 ori) pentru activarea circulatiei sangelui, cu eliberare de histamina. Alte utilizari In cosmetica se foloseste Ia prepararea pastelor de dinti si a sampoanelor, datorita continutului ridicat in clorofila si clorofiline solubile in apa, cu proprietati deodorante, epitelizante, cicatrizante si antiseptice.

In ailmentatie, frunzele tinere, bogate in substante minerale si vitamine, se consuma ca salate sau fierte in supe, ciorbe, mancaruri cu carne, piure si pilaf. De asemenea, pulberea din frunze uscate se adauga Ia sfarsitul prepararii alimentelor, avand rol vitaminizant si mineralizant in timpul iernii. In zootehnie se utilizeaza ca furaj in hrana vacilor, pentru sporirea productiei de lapte si in hrana cailor cu boli urinare si reumatism. Urzicile fierte si amestecate cu tarate de grau si lapte batut se pun in hrana bobocilor de rata, a puilor de gaina si de curca si a purceilor, pentru stimularea cresterii. In medicina veterinara se utilizeaza cataplasme cu urzici fierte in scop revuIsiv.

URZICA-MOARTA-GALBENA Familia : Lamium galeobdolon Descriere: Aceasta planta poarta si numele de galbinita,
sugel-galben, urzica-galbena, urzica-moarta, zabrea. Ea creste in paduri umede si santuri, sub tufisuri, linga garduri si garduri vii, printre darimaturi, pe locuri umede, lumbroase si pretutindeni unde se intilneste si urzica. Infloreste in lunile aprilie si mai, iar in zonele muntoase chiar si mai tirziu. Rizomul vivace (care traieste mai mult de un an) formeaza tulpini verticale, inalte de pina la 50 centimetri, frunzele sunt dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avind forma unui ou si sunt crete, florile stau intr-un verticil fals la subsuoara f'runzei. Se colecteaza frunzele si florile. Ca si urzica-moarta-galbena, urzica-moarta-alba (Lamium album) - purtind in limbaj popular si numele de fatamitei, mierea-ursului-cu-flori-balai, sugel-alb, urzica-alba, urzicacreata, urzica-moarta - este si ea o planta medicinala remarcabila. Ea infloreste ca buruiana din mai pina in octombrie pe drumuri, printre danmaturi si terasamente de cale ferata. Se culeg si frunzele, insa in primul rind florile. Ceaiul preparat din ele ajuta in bolile grele ale organelor pelviene si in tulburarile si durerile menstruale, daca se iau 2 cesti pe parcursul zilei. Are si efect depurativ combate insomnia pe baza nervoasa si este un remediu eficace Tn cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vesnice afectiuni ale organelor pelviene si fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceai. Florile si frunzele urzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemanatoare, mai ales in retentie urinara, boli ale cailor urinare, usturimi la urinat, boll renale grave si anasarca Florile sunt indicate in tulburari digestive, scrofuloza si eruptii cutanate. in acest scop se bea o cana cu ceai dimineata. Contra ulceratiilor si a varicelor ajuta compresele cu infuzie. Urzica-moarta-galbena este recomandata impotriva paraliziei vezicale la oamenii batrini, in racelile vezicii urinare si in nefrite. O baie de sezut cu adaos de urzica-moarta-galbena este deosebit de binefacatoare. In scleroza renala incurabila, irigare renala si racordare la rinichi artificial, urzica-moarta-galbena, amestecata in parti egale cu dragaica si splinuta, aduce rezultate lecuitoare dintre cele mai bune. Daca nu poate fi procurata urzica-moarta-galbena, atunci se poate adauga si urzica-moarta-alba.

Recoltarea
De la urzica moarta se aduna pe vreme uscata florile fara caliciu. Recoltarea incepe in momentul infloririi si se continua pana toamna tarziu. uneori se recolteaza planta intreaga cu flori si fara radacina.

Mod de uscare
Florile trebuie uscate cat mai repede dupa recoltare, in staturi subtiri, in incaperi aerisite sau la soare. Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari : Infuziile de flori de urzica moarta se utilizeaza extern mai mult in medicina popular
in metroragii , leucoree, in imflamatiile prostate, iar intern ca expectorant. Ceaiul, pentru uz intern, se prepara punand intr-un vas ce contine 250 ml apa clocotita o jumatate de lingurita sau o lingurita de flori, si se lasa in repaus 15-30 minute, filtreaza si se bea 1-2 ceaiuri pe zi. Pentru spalaturi vaginale se prepara in acelasi mod o infuzie mai concentrate (5-8%) si se intrebuinteaza seara la culcare.