Oare cine isi imagineaza cate virtuti terapeutice pot fi gasite in castanele

cazute pe strazi si batute cu piciorul de "micii fotbalisti"? Preparatele din

seminte de castan salbatic constituie remedii eficiente de prevenire si
combatere a multor afectiuni: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la
picioare, crampe dureroase, insuficienta venoasa si limfatica si hemoroizi.
De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile si contribuie la vindecarea
hematoamelor, a vanatailor si a luxatiilor. Efectele escinei sunt amplificate in
cazul asocierii cu vitamine din complexul B.
Cunoscut in popor sub numele de castan porcesc, chistin si afghistin,
castanul apartine speciei Aesculus hippocastanum, din familia
botanicaHippocastanaceae. Provine din Anatolia, Balcani, Caucaz, Iran si
nordul Indiei, de unde s-a extins, treptat, in toata Europa si America de Nord.
Se gaseste in flora spontana, dar si cultivat, in scopuri ornamentale, in
parcuri, gradini, marginea strazilor si soselelor. Prefera soluri profunde,
bogate in elemente nutritive, bine drenate, pe terenuri insorite si putin
umbrite, pana la altitudinea de 800 m. Este un arbore exotic, elegant,
impunator prin inaltimea sa, care ajunge pana la 20-30 m. Are radacini foarte
puternice si tulpini groase si ramificate. Frunzele sunt mari, palmate,
compuse din 5-7 foliole, cu petiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene
sau roz, grupate in raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule
sferice, de culoare verde, prezentand la exterior tepi mari, iar in interior 1-3
seminte mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja
fructului se gaseste miezul de culoare alb-galbuie. Inflorirea castanului are
loc in lunile mai-iunie, inainte de inflorirea salcamului. Inflorescentele sunt
intens vizitate de albine, care gasesc cantitati mari de nectar si polen. Mierea
de castan salbatic este lichida, subtire, transparenta, incolora si mai rar
galbuie. Intrucat se cristalizeaza usor, mierea nu se pastreaza peste iarna.
De la castan se utilizeaza scoarta, semintele, florile si frunzele. Scoarta se
recolteaza primavara, in luna aprilie, de pe ramuri in varsta de 3-5 ani, prin
decojire sub forma de fragmente rasucite in tuburi sau jgheaburi, cu grosimi
de 1-2 mm. Uscarea se face la soare, obtinandu-se un produs cu gust
astringent-amar si miros slab de mucegai. Semintele (castanele) se aduna
toamna, in septembrie-octombrie, dupa coacere deplina; gustul lor este amar,
neplacut si nu au miros. Florile se culeg pe timp frumos, cand 50% din
inflorescenta prezinta flori deschise (luna mai). Frunzele se aduna in lunile
mai-iunie, dupa care se usuca in incaperi bine aerisite.
Extractul de castane intensifica fluxul sangvin. Castanele decojite, uscate

si macinate ascund nebanuite calitati vindecatoare, prezentand proprietati

antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase,
anticoagulante si fluidizante sangvin, decongestive, hemostatice si
antiexudative venoase. Aceste proprietati sunt datorate, in principal,
continutului in escina, cumarine si flavonoide. Actioneaza cu efecte directe
in afectiuni venoase si la intarirea peretilor vaselor capilare fragile.
Cercetatorii francezi au demonstrat ca escina pura actioneaza impotriva
edemelor si a inflamatiilor, intensifica fluxul sangvin prin artere si vene,
mareste rezistenta la presiune a vaselor de sange si scade permeabilitatea
capilara. In plus, escina amelioreaza crizele reumatice si durerile sciatice,
spondiloza si hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat in protejarea
organismului impotriva actiunii radicalilor liberi, implicati in bolile
canceroase si cardiace. In afectiunile bucale, are efecte bune in afte si
ulceratii la nivelul mucoaselor gurii. Scoarta de castan are proprietati
febrifuge, cu efecte benefice in tratamentul malariei, avand capacitatea de a
suplini chinina si piramidonul. De asemenea, se constata efecte favorabile in
tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor si a unor afectiuni
dermatice. Intern actioneaza contra diareei, in congestionarea ficatului si in
tulburarile de menopauza. Esculozida din scoarta ramurilor mareste
rezistenta vasculara si scade permeabilitatea peretilor vaselor capilare. In
plus, are proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete de tip B care pot
provoca aparitia eritemelor. Experimente recente au aratat ca esculozida are
efecte bune in tratamentele pentru varice si hemoroizi, precum si in
hipertrofia prostatei, usurand mictiunile. Florile si frunzele actioneaza in
oprirea hemoragiilor interne si in colici intestinale. In uz extern, sunt
eficiente in vindecarea diferitelor afectiuni dermatice (rani, bube, arsuri).
Cataplasmele din faina de castane diminueaza durerile reumatice.
Tinctura de castan se prepara din 250 g castane cu coaja intr-un litru alcool
40%, care se lasa la macerat timp de 14 zile. Se strecoara intr-o sticla bruna,
pentru a se lua intern cate 10-15 picaturi pe zi, in tratamentul trombozei si al
varicelor. Extern, se aplica in afectiuni hemoroidale, varice si flebite sau sub
forma de frectii contra artrozelor la nivelul incheieturilor de la maini si
picioare. Tinctura poate fi preparata si astfel: Se pun intr-un borcan cu filet
20 g de castane macinate si se adauga 100 ml alcool etilic de 70 de grade. Se
inchide borcanul ermetic, se lasa preparatul la macerat timp de 10 zile, se
agita de 3-4 ori pe zi. Se filtreaza, se pune la decantat in frigider timp de 6
zile. Se filtreaza din nou. Se pastreaza in sticlute inchise la culoare.
Utilizare: Se iau 20-30 de picaturi dizolvate in apa, de 2-3 ori pe zi, inainte
de fiecare masa. Cura se tine timp de 2-3 saptamani, daca este cazul, se reia

dupa o pauza de 7 zile.

Indicatii: vindecarea hemoroizilor interni si externi, retragerea varicelor,
insuficienta venoasa cronica. Se mai poate folosi ca adjuvant in tratamentul
de recuperare a bolnavilor care au suferit un accident cerebral sau o
interventie chirurgicala pe creier.
Tinctura din scoarta de castan este buna pentru varice.
Mod de preparare: se folosesc 100 g de scoarta macinata si 300 ml de
alcool de 40 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, se strecoara si se iau cate
10-15 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si al varicelor.
Tinctura din flori de castan. 20 g de flori macerate timp de 3-4 zile in 100
ml de alcool. Se strecoara si se foloseste sub forma de frectii in reumatism,
degeraturi si impetigo.
Tinctura din coaja de castane se prepara astfel: 40 g coaja bruna desfacuta
cu atentie de pe castane (pentru a nu se lua din miezul toxic) se maruntesc,
se lasa sa se usuce si se macereaza timp de 20-30 de zile in 200 ml alcool de
70 de grade, agitand preparatul de mai multe ori pe zi. Se strecoara. Se
pastreaza in sticlute brune bine astupate. Se iau 20-30 de picaturi, de 2-3 ori
pe zi, dizolvate in putina apa, inainte de masa, timp de 15-20 de zile pe luna.
La nevoie, se repeta tratamentul dupa cateva luni.
Vin din scoarta de castan. 50 g scoarta macinata se pun intr-un litru de vin
alb; se macereaza timp de 7 zile. Se strecoara. Se consuma cate un paharel
inainte de mese, ca bautura tonica si febrifuga in diaree, dizenterie si
malarie, avand efecte similare cu scoarta arborelui de chinina.
Vin medicinal din coaja de castane. 100 g coaja maronie de castane se tin
timp de 12 ore la macerat in alcool etilic de 70 de grade. Se amesteca apoi cu
un litru de vin. Se lasa la macerat 10 zile, timp in care se amesteca de trei ori
pe zi. Se strecoara. Se depoziteaza intr-un loc racoros.
Utilizare: Se iau 2 linguri pe zi (dimineata si seara), timp de 6 saptamani.
Trateaza (alternativ) flebita, durerile articulare, reumatismul.
Decoct de castan. 40-50 g scoarta uscata si macinata de castan se pun intrun litru de apa. Se fierbe 3 minute, apoi se infuzeaza 5 minute. Se beau 2-3
cesti pe zi. Decoctul are efecte interne contra obezitatii si scade temperatura
corpului. Extern, se utilizeaza pentru bai locale contra hemoroizilor si a
congestiilor pelviene (la femei), avand rol anestezic si astringent.
Un alt decoct: in 250 ml apa se pun 2 linguri de castane uscate si maruntite.
Preparatul se fierbe la foc domol timp de 15 minute; pe parcurs se
completeaza apa care se evapora. Se poate pastra la frigider 3 zile.
Utilizare: Se iau 15-20 de picaturi pe zi. Este indicat in nevroze, in calmarea
durerilor menstruale. De asemenea, scade febra.

Cataplasmele se prepara din faina de castane amestecata cu faina de grau

(in proportie de 1:1). Se adauga otet si se omogenizeaza. Se aplica in strat
subtire. Diminueaza durerile reumatice, usureaza circulatia sangvina,
atenueaza durerile gastrointestinale si grabeste vindecarea ranilor inflamate.
Cataplasme cu extract fluid de castane. Extractul fluid se prepara prin
fierberea pe baia de abur a 100 ml de tinctura, pana cand lichidul se evapora,
ajungand la o treime din cantitatea initiala (25-30 ml). Extractul fluid se
amesteca cu argila, pana se obtine o pasta subtire. Se intinde pasta pe o
bucata de tifon si se aplica bandajul pe zona afectata. Nu se leaga strans, se
tine cataplasma timp de 30 de minute.
Calmeaza durerile provocate de ulcere varicoase, degeraturi, fracturi si
entorse.
Alifie de castan salbatic reteta proprie
Este buna pentru varice, flebite, tromboza, ulcer varicos, hemoroizi, crampe
dureroase, insuficienta venoasa (senzatie de picioare grele), hematoame,
vanatai, luxatii, sciatica, edeme, spondiloza, hernie de disc. Unguentul se
prepara astfel: Dintr-o cana cu frunze verzi de castane salbatice, 4 castane
(coaja se curata, miezul se razuieste, apoi se pun la macerat), 2 linguri de
scoarta de castan salbatic bine maruntita, 5 flori de galbenele proaspete (sunt
bune si uscate), 1 lingura de radacina de tataneasa proaspata rasa (este buna
si uscata), 1 lingura turita mare, partea aeriana (uscata sau proaspata). Toate
acestea se macereaza in 100 ml alcool de 70 de grade timp de 24 de ore. Se
adauga 200 g unt topit sau margarina si se incalzeste 2 ore la bain-marie.
Dupa racire (timp de 24 ore), se reincalzeste si se strecoara in cutii din
plastic sau din sticla. Se unge locul afectat de boala in strat subtire de douatrei ori pe zi. Unii specialisti sustin ca nu este recomandat masajul cu
unguent, deoarece se inflameaza varicele. Prin urmare, trebuie doar uns, fara
masaj, spun ei.
Eu am obtinut o varianta proprie a acestui unguent. Maceratul din plante
l-am fiert o saptamana in crema de baza, pe care am preparat-o din 500 ml
ulei de masline, 500 g unt (grasime 82%) si 60 g ceara de albine. Ceara de
albine am adaugat-o ultima, la final. Dupa o saptamana de fiert plantele in
amestecul de ulei si unt, l-am strecurat, am topit separat ceara de albine si
am amestecat topiturile.
Unguent preparat din castane macinate, alcool de 40 de grade si lanolina.
Este eficient contra hemoroizilor si a afectiunilor venoase. Prin amestecare
cu unt de cacao, se prepara supozitoare cu efect calmant.
Unguente de casa si preparate galenice. O reteta traditionala romaneasca
presupune fierberea castanelor pana cand pot fi pasate. Pasta de castane se

amesteca pana la omogenizare cu grasime, in proportii egale. Mixtura se

pastreaza la rece si poate fi aplicata pe rani, arsuri, degeraturi sau crapaturi
ale pielii. O alta formula de unguent trateaza hemoroizii externi, furunculele,
ranile si arsurile. Se obtine incorporand, prin incalzire, extractul moale de
castanet intr-o baza grasa (unt, untura de porc sau de pasare, ulei solid de
palmier). Extractul fluid moale se prepara in baia de aburi, conform retetei
de extract fluid. In acest caz, 100 ml de tinctura se fierbe la aburi pana se
obtin 20 ml de extract fluid moale. Ingredientele se amesteca pe foc mic
pana cand preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se ia de pe foc.
Inainte de solidificare, alifia se toarna in recipiente de sticla. Se pastreaza la
frigider.
Se poate prepara si un unguent care nu necesita fierbere la aburi. 100 ml
tinctura de castane, 100 g lanolina anhidra si 20 g vaselina se amesteca intrun vas, la foc mic, pana la omogenizare. Unguentul se pasteaza in frigider.
Unguentul se aplica pe pielea afectata de boala o data sau de doua ori pe zi.
Efectele vindecatoare ale cojii de castan sunt amplificate daca li se alatura
actiunea benefica a altor plante. Un unguent eficient impotriva hemoroizilor
se prepara amestecand tinctura de castan cu tinctura de hamamelis
(Hamamelis virginia). Este utila pentru tratarea tulburarilor venoase de toate
tipurile: varice, picioare grele, hemoroizi, cuperoza (fragilitate capilara).
O formula veche a unei alifii este ce vindeca varicele, preparat din tinctura
de castan si struguri rosii, incorporate intr-o crema de baza. Tinctura de
castan este un medicament foarte eficient in tratarea bolilor vasculare.
Carceii sau crampele musculare care apar datorita proastei circulatii a
sangelui, mai ales in timpul noptii, se raresc sau chiar dispar daca inainte de
culcare se iau 20-40 de picaturi de tinctura de castan dizolvat in apa.
Castanul salbatic, bun in caz de artrita uleiul de castan
Proprietatile antiinflamatoare, astringente si antiedematoase ale castanului
sunt foarte apreciate de fitoterapeuti. De aceea, antiinflamatoarele preparate
prin macerarea plantei in ulei de masline sunt indicate ca remediu pentru
calmarea durerilor in caz de artrita reumatoida. Iata cum se prepara: intr-o
sticla de doi litri se pun 25 de castane salbatice, taiate in cuburi si stropite cu
putin alcool. A doua zi se adauga 250 ml de ulei de masline si 100 g de
untura de porc topita. Vasul se pune la fiert la baie de aburi (bain-marie),
timp de doua ore. Dupa alte 48 de ore, compozitia se incalzeste (fara sa
fiarba) si se strecoara. Se toarna in borcanele, care se inchid ermetic. Seara,
se ung zonele dureroase, pentru a atenua durerile care se accentueaza pe
timpul noptii, cand articulatiile sunt in repaus.
Pulberea: se piseaza castane uscate intr-un mojar, pe urma se macina cu

ajutorul unei rasnite de cafea. Se pastreaza in vase de sticla. Se ia dimineata

o lingura, pe stomacul gol, se tine sub limba 3 minute, pe urma se inghite cu
apa. Dupa un tratament de o luna reduce retinerea fluidelor in organism si
indeparteaza simptomele acesteia, adenomul de prostata (retentia urinara si
cresterea in volum a prostatei), ascita (acumularea de lichid in cavitatea
abdominala), dureri de cap, ameteli, indeparteaza senzatia de picioare grele,
umflate.
Siropul din castane intareste musculatura, este indicat copiilor anemici si
celor cu dificultati de concentrare. Se prepara astfel: 500 ml decoct se
amesteca cu 500 g zahar sau miere. Acest amestec se incalzeste pana la
dizolvare completa, lichidul devenind omogen. Dupa racire, se toarna in
sticlute mici sterilizate. Copiii pot lua o lingurita (5 ml) de trei ori pe zi.
Adultii pot lua cate 2 lingurite.
Baile terapeutice sunt indicate pentru bolnavii de reumatism, sciatica, hernie
de disc si spondiloza. In apa din cada se toarna o infuzie concentrata,
obtinuta prin fierberea a 200 g coaja maronie de castane in 2 litri de apa.
Durata tratamentului trebuie sa fie de 2 saptamani, cu o pauza de o zi intre
bai. Este recomandat de 4-5 ori pe an. In cazul bailor de sezut pentru
hemoroizi, este indicat un decoct preparat prin fierberea a 50 g castane
maruntite la 1 litru de apa.
Preparate cosmetice din castan. Compresele cu decoct din castane
proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la
cuperoza. Decoctul concentrat se prepara din 5-6 castane mari curatate de
coaja verde. Castanele se fierb timp de 15 minute, dupa care solutia se lasa
sa se raceasca. Compresele caldute se tin pe fata 15-20 de minute, dimineata
si seara, timp de 2-3 saptamani. Masca pentru tenul gras se bazeaza pe
proprietatile tonifiante si astrigente ale principiilor active din castane, care
regleaza activitatea glandelor sebacee. Patru castane se curata de coaja, se
razuiesc, apoi se amesteca cu 2 lingurite de miere de albine. Pasta se aplica
pe tenul curat, se tine 10 minute, dupa care se spala cu ceai de musetel. (Ioan
Marcus din Aiud, pasionat de fitoterapie)
Pe domnul Ioan Marcus il puteti contacta la numarul de telefon
0745.558.868 sau la adresa de e-mailjanosm3@gmail.com .
avtokum.com/
www.utis.org.ua/

Medicamentul toamnei: CASTANUL

- Reetele domnului farmacist BOBARU Dincolo de ghimpii ghioagelor verzi n care stau ascunse, castanele ascund
o veritabil farmacie natural, folositoare mai ales n tratamentul
afeciunilor vasculare. Preparatele din castane slbatice vindec suferinele
provocate de boli grave, de la tumori i accidente cerebrale, pn la varice
i hemoroizi
Legenda castanului
Un basm romnesc spune c numele de Castan era purtat de un ran srac,
dintr-un sat de prin prile Dobrogei. De cte ori nu mai putea suporta
lipsurile i foamea, Castan mergea la marginea pdurii i i alina amarul la
umbra unui copac nalt, care nu nflorea i nu ddea rod niciodat. Se gndea
c pomul seamn cu el, cci prea aa, fr nici un rost pe pmnt. Cnd
btrna mam a lui Castan s-a stins din via, srmanul om l-a rugat pe
preotul din sat s i fac slujba de ngropciune. Abia spre sear, cnd s-a
aezat s se odihneasc la umbra copacului cel nalt, i-a dat seama c nu
avusese bani nici ct s poat aprinde cretinete o lumnare la mormntul
mamei lui. i-a plns durerea cu voce tare i a adormit aa, jelind.
Dimineaa, cnd s-a trezit, copacul cel sterp se transformase ntr-un altar
verde, din care se ridicau sute de lumnri albe, mpodobite cu flacra
galben a polenului. Cteva luni mai trziu, din florile pomului s-au ivit
roade, numai bune de vindecat suferinele celor bolnavi. ns numai Castan
tia cum s se foloseasc de ele, i astfel a devenit cel mai cutat om din sat.
Curnd, faima lui s-a rspndit n toat ara Romneasc, iar dup ce Castan
a murit, prietenul su, copacul cu ramurile transformate primvara n
candelabre, a rmas s i poarte numele.
n zilele noastre, rar se mai ntmpl ca arborele falnic, nalt de aproape 30
de metri, s creasc de la sine prin pduri sau prin grdinile oamenilor. Este
ocrotit prin lege i cultivat pentru a mrgini aleile parcurilor sau strzile
asfaltate ale oraelor. Toamna, castanul i druiete singur roadele maronii
i lucioase care se desprind de pe crengi, rostogolindu-se pe strzi i prin

parcuri, spre a fi culese de orice trector.

Virtui terapeutice

Puterile vindectoare ale castanului slbatic sunt cunoscute i folosite de

secole n medicina popular romneasc. Dei nu sunt comestibile, castanele
au fost considerate dintotdeauna un adevrat talisman, aductor de for i
sntate. Btrnii de la sate i sftuiau pe cei triti i lipsii de vlag s poarte
4-5 castane n buzunar, pentru a prelua din fora lor benefic. Secretul era ca,
o dat pe sptmn, castanele vechi s fie schimbate cu altele proaspt
culese, ncrcate de energia naturii. Aceast credin a fost confirmat i de
specialitii n silvoterapie, care au descoperit c apropierea castanului
tonific sistemul nervos, dezvolt imaginaia i favorizeaz gndirea
pozitiv. Prin urmare, nu ntmpltor, castanul i ofer fructele toamna, ca
ndemn s i cutm apropierea n anotimpul melancoliilor i al tristeii.
ns puterile tmduitoare ale castanului nu se rsfrng numai asupra
sufletului. De veacuri, vindectorii din popor l consider un remediu
eficient pentru durerile de piept, un medicament pentru bolile picioarelor (n
special pentru varice) i un balsam pentru pielea vtmat de rni sau
zgrieturi. Fiertura din frunze de castan era folosit att pentru a calma tusea
i a reduce febra, ct i pentru a obloji minile sau picioarele fracturate.
Calitile terapeutice ale castanelor au fost redescoperite i confirmate de
savanii secolului nostru. Supus analizei de laborator, fructul castanului a
dezvluit o fascinant complexitate de substane vindectoare. Printre
compuii cu rol farmaceutic se numr saponinele, n special escina,
taninurile, afrodescina i numeroase principii amare. La nceputul anilor '90,
n Frana, oamenii de tiin au descoperit c escina coninut de castane
protejeaz colagenul i elastina, principalele proteine din structura vaselor de
snge. Acest fapt explic efectul benefic pe care preparatele din castane l au
asupra sistemului circulator: tonific i repar venele i capilarele lezate,
fluidizeaz fluxul sanguin, mbuntesc funcionarea inimii i a creierului.
Un deceniu mai trziu, cercettorii de la Universitatea Exter din Marea
Britanie au confirmat, experimental i clinic, concluzia colegilor francezi. Ei
au demonstrat c un tratament de 16 sptmni cu extract fluid din castane

contribuie esenial la oxigenarea creierului i buna funcionare a sistemului

nervos. Cura cu esen de castane a avut efecte pozitive asupra pacienilor
depresivi, rrind atacurile de panic i strile de ameeal.
Rezultatele acestor investigaii tiinifice au fost valorificate i de industria
cosmetic, unde castanele sunt folosite drept materie prim pentru cremele
destinate sntii tenului i ndeprtrii ridurilor. Astfel, castanele se
dovedesc a fi adevrate miracole din farmacia naturii, aflate la ndemna
tuturor, uor de cules i prelucrat.
Reguli de recoltare i uscare
Dac florile, frunzele i scoara se recolteaz primvara i vara, toamna este
anotimpul n care se culeg seminele, binecunoscutele castane. Se ivesc
strlucitoare din coaja verde, narmat cu ghimpi, a fructelor coapte care se
desprind singure de pe crengi. Le gsim prin parcuri sau pur i simplu pe
trotuar, ns trebuie s le alegem doar pe cele sntoase, care nu sunt lovite
sau moi. Dup ce au fost curate de coaja verde, castanele se ntind la uscat,
n strat gros de 10-15 cm, ntr-o ncpere bine aerisit. Deshidratarea poate
dura aproximativ trei sptmni, perioad n care este necesar s ntoarcem
din cnd n cnd stratul de castane, pentru a evita apariia mucegaiului. Se
pot usca i artificial, n cuptorul aragazului, unde se in timp de o or, la temperatura de 40 de grade Celsius, dup care focul se d mai mare, la 60 de
grade. Castanele sunt uscate atunci cnd devin sfrmicioase. Din 2 kg de
plant proaspt se obine 1 kg de produs uscat.
Leacuri din castane slbatice

D-l farmacist Bobaru n laboratorul su cu minuni

Altdat nelipsite din farmacia casei, principalele remedii din castane pot fi
folosite pentru uz intern sau extern, n funcie de afeciunea tratat. Reetele

pe care vi le prezentm ne-au fost oferite de domnul farmacist Ion Bobaru

din Brila, cunoscut pentru prepararea remediilor naturiste vechi, alese din
scriptele spierilor de altdat.
Pentru uz intern:
Tinctur
Este cel mai eficient medicament din castane slbatice, proprietile lor
curative fiind amplificate prin combinaia cu elementele din structura
alcoolului. Se prepar astfel: se pun ntr-un borcan cu filet 20 g de castane
mcinate groscior i se adaug 100 ml alcool alimentar de 70 de grade.
Recipientul se nchide ermetic, iar preparatul este lsat la macerat 10 zile,
timp n care trebuie agitat de 3-4 ori pe zi. Dup aceast perioad, se
filtreaz i se pune la decantat, n frigider, nc 6 zile. n final, se filtreaz,
iar tinctura rezultat se toarn n sticlue nchise la culoare.
Pentru tratament sunt indicate 20-30 de picturi dizolvate n ap, de 2-3 ori
pe zi, nainte de fiecare mas. Cura se ine dou sau trei sptmni i, dac
este necesar, se reia dup o pauz de 7 zile. Poiunea este recomandat n
vindecarea hemoroizilor interni i externi, retragerea varicelor i are efecte
remarcabile n cazul insuficienei venoase cronice. Tinctura de castane este
un bun adjuvant n tratamentul de recuperare al bolnavilor care au suferit un
accident cerebral sau o intervenie chirurgical pe creier.
Pulberea
Procesul de obinere a pulberii ncepe prin pisarea castanelor uscate ntr-un
mojar i se continu n rnia de cafea, pn se obine un praf ct mai fin.
Se pstreaz n recipiente din sticl, n locuri ferite de lumin. Doza zilnic
este o lingur, dimineaa, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb, cel
puin trei minute, dup care se nghite cu ap.
Un tratament de o lun reduce reinerea de fluide n organism i ndeprteaz
simptomele acesteia: adenomul de prostat (retenia urinar i creterea n
volum a prostatei) i ascita (acumularea de lichid n cavitatea abdominal).
Cura cu pulbere de castane slbatice este un bun remediu pentru durerile de
cap, ameeli, i ndeprteaz senzaia de picioare grele, umflate.
Decoctul

La o can cu ap (250 ml) se pun dou linguri de castane uscate i mrunite.

Preparatul se fierbe, la foc mic, timp de 15 minute, completndu-se treptat
apa care se evapor. Se poate pstra la frigider cel mult trei zile. Un
tratament de 15-20 picturi de decoct pe zi este deosebit de eficient n
tratarea nevrozei, reduce durerile menstruale i ndeprteaz febra.
Vinul medicinal
Remediul se obine din coaja maronie a fructelor, fiind necesare 100 g plant
la un litru de vin. Pentru ca macerarea s fie mai eficient, este recomandat
ca, n prealabil, s inei timp de 12 ore coaja de castane n alcool alimentar
de 70 de grade i apoi s o amestecai n vin. Poiunea se las la macerat
vreme de 10 zile, perioad n care se agit de 3 ori pe zi. Apoi vinul se
strecoar i se depoziteaz n locuri umbroase. Sunt recomandate 2 linguri
pe zi (dimineaa i seara), vreme de 6 sptmni. Este un tratament eficient
alternativ pentru flebit, dureri articulare i reumatism.
Siropul din castane
ntrete musculatura i este indicat mai ales copiilor anemici sau cu
dificulti de concentrare. Se prepar amestecnd 500 ml decoct cu 500 g
zahr sau miere. Mixtura se nclzete pn cnd elementele se dizolv i
lichidul devine omogen. Dup rcire, se toarn n recipiente din sticl
sterilizate. Doza uzual este de 5 ml (o linguri), de trei ori pe zi pentru
copii i dublu pentru aduli.
Pentru uz extern:
Cataplasme cu extract fluid de castane
Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, degerturi, fracturi
i entorse este necesar s preparm mai nti extractul fluid de castane i pe
urm s l amestecm cu argil. Extractul fluid din castane presupune
fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctur, pn cnd lichidul se evapor

ajungnd la o treime din cantitatea iniial (25-30 ml). Esena astfel obinut
se amestec cu argil, pn se obine o past subire. ntindem pasta pe o
bucat de tifon i aplicm bandajul pe zona afectat, fr a lega strns. Pentru un efect eficient, cataplasma se ine 30 de minute.
Unguente de cas i preparate galenice

Cad singure din copac doar s le folosim

Pentru cei pasionai de farmacia naturii prezentm trei dintre cele mai
cunoscute modaliti prin care se pot obine alifiile din castane slbatice.
O reet tradiional romneasc presupune fierberea castanelor pn cnd pot
fi pasate. Pasta de castane se amestec pn la omogenizare cu grsime, n
proporii egale. Mixtura se pstreaz la rece i poate fi aplicat pe rni,
arsuri, degerturi sau crpturi ale pielii.
A doua formul de unguent trateaz hemoroizii externi, furunculele, rnile i
arsurile. Se obine ncorpornd, prin nclzire, extractul fluid moale de
castane ntr-o baz gras (unt, grsime de porc sau de pasre, ulei solid de
palmier). Extractul fluid moale se prepar pe baie de aburi, conform reetei
de extract descris mai sus, cu meniunea c trebuie s lsm tinctura s
fiarb pn scade la o cincime. De exemplu, din 100 ml de tinctur se obin
20 ml de extract fluid moale. Dac nu respectm aceast condiie, esena de
castane nu se va dizolva n grsime. Ingredientele se amestec pe foc mic
pn cnd preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se ndeprteaz de
pe flacr. nainte de solidificare, alifia se toarn n recipiente de sticl. Dup rcirea complet, se pstreaz n frigider.
Pentru a obine un unguent care nu necesit fierberea pe baie de aburi avem
nevoie de urmtoarele ingrediente:100 ml tinctur de castane, 100 g lanolin
anhidr (se gsete n farmacii) i 20 g vaselin. Ingredientele se pun ntr-un
recipient i se amestec, pe foc mic, pn la omogenizare. Preparatul se pstreaz n frigider. Unguentul se aplic pe pielea afectat o dat sau de dou
ori pe zi.
Efectele vindectoare ascunse sub coaja maronie a castanelor sunt
amplificate dac li se altur aciunea benefic a altor plante. n laboratorul
vechii sale farmacii din Brila, domnul Ion Bobaru prepar un eficient

unguent mpotriva hemoroizilor, amestecnd n proporii precise tinctura de

castan cu tinctura de hamamelis. "Hamamelis virginiana sau Alunul vrjit
este un arbust originar din America de Nord, ale crui frunze sunt bogate n
antioxidani ai pereilor vasculari. Se utilizeaz pentru tratarea tulburrilor
venoase de toate tipurile: varice, picioare grele, hemoroizi, cuperoz sau
fragilitate capilar. Din aceste motive poteneaz calitile naturale ale
castanului i combinaia lor d rezultate foarte bune n tratarea hemoroizilor, ne explic meticulos farmacistul.
ntr-unul din manuscrisele vechilor spieri, domnul farmacist Bobaru a
descoperit formula unei alifii ce vindec varicele, reunind dou dintre cele
mai valoroase daruri ale toamnei: castanele i strugurii. "Unguentul pentru
varice are n compoziie tinctur de castan i tinctur de struguri roii, ncorporate ntr-o baz specific, preparatul respectnd ntocmai regulile de bun
practic farmaceutic. Din experien pot spune c tinctura de castan este un
medicament natural foarte eficient n tratarea bolilor vasculare. Crceii sau
crampele musculare care apar datorit proastei circulaii a sngelui, mai ales
n timpul nopii, se rresc i chiar dispar, dac lum nainte de culcare 20-40
de picturi de tinctur de castan, este sfatul domnului Bobaru.
Bi terapeutice
mbierea este binefctoare pentru bolnavii de reumatism, sciatic, hernie
de disc i spondiloz. n apa din cad se toarn o infuzie concentrat,
obinut prin fierberea a 200 g coaj maronie de castane n doi litri de ap.
Tratamentul dureaz dou sptmni, cu o pauz de o zi ntre bi, i este
recomandat de 4-5 ori pe an. n cazul bilor de ezut, pentru hemoroizi, este
indicat un decoct preparat prin fierberea a 50 g castane mrunite, la un litru
de ap.
Preparate cosmetice

Frumusei din farmacia naturii

Compresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea
tenului sensibil, predispus la cuperoz. Decoctul concentrat se prepar din 56 castane mari, curate de coaja verde. Castanele se vor fierbe timp de 15
minute, dup care soluia se las la rcit. Compresele cldue se in pe fa
15-20 de minute, dimineaa i seara, vreme de 2-3 sptmni.
Masca pentru tenul gras se bazeaz pe proprietile tonifiante i astringente
ale principiilor active din castane, care regleaz activitatea glandelor
sebacee. Sunt necesare 4 castane, curate de coaj i date prin rztoarea
mic, amestecate cu 2 lingurie de miere de albine. Pasta se aplic pe tenul
curat, se ine 10 minute, dup care se spal cu ceai de mueel.
Atenionri i contraindicaii
Administrarea intern a preparatelor din castane slbatice este interzis
gravidelor, mamelor care alpteaz, bolnavilor de ficat i de rinichi.
Castanul slbatic, Aesculus hippocastanum, nu trebuie confundat cu o alt
specie de castan, Aesculus pavia sau "Castanul cu flori roii, ale crui
semine sunt otrvitoare, deoarece conin acid cianhidric. Diferena dintre
cele dou specii se face uor, deoarece, dup cum sugereaz i denumirea,
florile castanului otrvitor sunt de culoare roie, iar fructele au coaja verde,
lipsit de ghimpi

Leacurile padurii: Castanele si ghinda

In nemarginita ei bunatate pentru toate fapturile vii, mama natura are grija si de bietele
vietuitoare ale padurii, pe care iarna le ameninta cu foamete si inghet. Exact acum, cand
oamenii strang ultima recolta din gradini si livezi, pregatindu-se sa o depoziteze in
hambare, arborii din paduri isi scutura roadele singuri, spre bucuria salbaticiunilor.
Alunele, ghinda, castanele, jirul, scorusele - toate se gasesc din abundenta in luna
octombrie, prin lizierele si luminisurile atinse de aripa toamnei. Si, cum in marea farmacie
a naturii darurile de hrana sunt si daruri de sanatate, fructele padurii reprezinta, si ele,
leacuri adesea miraculoase, pe care toamna ni le aduce in dar.
Castanele Salbatice
Aparent, banalele castane, pe care le gasim la vremea aceasta prin mai toate parcurile oraselor,
ascund sub coaja lor maronie substante vindecatoare foarte puternice. Ele reduc durerea si
inflamatia, protejeaza vasele de sange, opresc hemoragiile, stimuleaza circulatia sanguina. Mai
mult, in ultimii ani, ele au devenit o pretioasa materie prima pentru industria de cosmetice si
unguente, deoarece, folosite extern, au efecte benefice asupra pielii si a circulatiei periferice.
Recoltarea se face foarte usor, prin simpla lor culegere de pe jos. Se usuca in strat gros (10-15
cm), in locuri caldute si bine aerisite, vreme de trei saptamani, dupa care pot fi puse la pastrare in
saculeti de panza ori de hartie sau pot fi preparate imediat.
Faina de castane: castanele uscate se piseaza cu tot cu coaja in piua, pana se maruntesc suficient
pentru a fi macinate in masina electrica de cafea, dupa care se cern cat mai fin. Praful alb-galbui
care rezulta, adica faina de castane, va fi folosit apoi intern si extern pentru urmatoarele afectiuni:
Hemoroizi, hemoroizi sangeranzi - se iau zilnic, pe stomacul gol, 3-4 lingurite de faina de
castane. Planta se tine sub limba vreme de 5-10 minute, dupa care se inghite cu apa. O cura
dureaza 2-6 saptamani, in functie de gravitatea afectiunii, si are un efect extraodinar si asupra
venelor, vindecand o serie intreaga de boli pentru care farmacia moderna inca nu a descoperit
medicamente.
Varice, flebita, afectiuni ale venelor in general - se face tratamentul intern de la hemoroizi si,
in plus, se aplica o cataplasma cu faina de castane preparata astfel: la patru linguri de faina de
castane se adauga iaurt proaspat, amestecandu-se incontinuu, asa incat sa se formeze o pasta
groasa. Aceasta pasta se aplica cu un tifon pe locul afectat, dupa care se acopera cu o folie de nylon
si se leaga (dar fara a strange deloc). Se tine 1-2 ore. Tratamentul se repeta zilnic sau o data la
doua zile, vreme de o luna.

Tromboflebita, tromboze - se pun intr-un borcan patruzeci de castane proaspat culese si bine
zdrobite (cu tot cu coaja), peste care se adauga alcool alimentar de 80 de grade cat sa le acopere si
sa ramana deasupra o pelicula de lichid de 2-3 degete. Se inchide borcanul si se lasa continutul sa
se macereze vreme de 20 de zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza o lingurita din aceasta
tinctura de patru ori pe zi, vreme de o luna.
Prostatita, adenom de prostata - se administreaza tinctura obtinuta dupa metoda de mai sus,
cate 4 lingurite pe zi, in cure de 2-3 luni. Coaja si miezul castanelor au principii active
antiinflamatoare puternice, care actioneaza asupra prostatei.
Reumatism - se fac spalaturi cu zeama obtinuta dupa fierberea a 5 maini de castane in 5 litri de
apa, pana lichidul scade la jumatate. Baile vor fi cat mai fierbinti posibil. Procedura se repeta o data
la doua zile.
O credinta populara spune ca cei care poarta in buzunare castane sunt feriti de dureri reumatice, de
dureri de sale (lombosciatica) si de intepeneli (nevralgii, intinderi de muschi). Multi oameni care au
incercat acest procedeu, mai degraba magic decat medical, au declarat ca au obtinut rezultate
excelente.
Castanele Comestibile

Au fost aduse pe teritoriul tarii noastre odata cu primele legiuni romane care au ocupat Dacia, iar de
atunci, castanul comestibil a fost aclimatizat si cultivat mai ales in zona de vest a tarii. Mai tarziu,
prin secolul al Xiv-lea, castanii comestibili au fost intens plantati in jurul manastirilor din Oltenia si
Moldova, iar cu ocazia aceasta, fructele lor au intrat in retetele vestitelor leacurile monahale,
ocupand printre acestea un loc de cinste. Cu ele se tratau reumatismul si degeraturile, problemele
digestive si intestinale, diferitele boli ale batranetii. Nu in ultimul rand, castanele au fost folosite ca
hrana usoara si extrem de hranitoare pentru convalescenti, bogatia lor de minerale si de vitamine
(greu degradabile in procesul prepararii) fiind un excelent sprijin pentru o vindecare rapida.
Culegerea castanelor comestibile se face de la sfarsitul lui septembrie si pana la inceputul lui
noiembrie. Pentru uz intern, se folosesc fructele proaspete. Pentru utilizari externe, sunt foarte
eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).
Pireul de castane: este unul dintre putinele produse prelucrate termic care pastreaza, in mare
parte, vitaminele fructului proaspat. Reteta: se spala bine castanele cu tot cu coaja, dupa care se
pun in apa clocotita, unde se lasa sa fiarba la foc mediu, vreme de 45 de minute (nu mai mult,
pentru a nu iesi taninurile din coaja, care dau un gust neplacut). Se scot castanele din apa clocotita
si se cojesc cat sunt calde, dupa care se piseaza cu o furculita sau se zdrobesc cu un batator din

lemn. Iata in continuare cateva indicatii terapeutice pentru acest remediu:

Hemoroizi, varice, tromboflebita - se consuma cate o farfurie de piure de castane, indulcit cu
miere si aromatizat cu coaja de lamaie rasa, inainte de micul dejun si de cina. Se face o cura de
cateva saptamani. Acest preparat stimuleaza tranzitul intestinal, are efecte antiinflamatoare si
tonice vasculare.
Boli cronice de rinichi - vitaminele din miezul castanelor, precum si anumite principii din coaja au
efecte stimulente asupra activitatii renale si impiedica formarea calculilor. Se consuma cate o
farfurie de pireu de castane inainte de fiecare masa, in cure de minimum doua sapta-mani.
Indigestie, diaree - trezeci de castane comestibile (proaspete sau uscate) se piseaza si se pun sa
fiarba la foc mic in trei cani de apa, pana cand scad la o treime. Zeama foarte concentrata rezultata
se bea intr-o doza unica.
Convalescenta, perioada de crestere la copii - se consuma o combinatie de pireu de castane si
branza de vaci (in proportii egale), indulcite cu miere. Este o hrana usor digerabila si foarte
energizanta.
Degeraturi, dureri reumatice care se agraveaza la frig - cinci mani de castane se fierb cu trei
litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat
mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicatia dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la
completa vindecare.
Ghinda

Acum, in octombrie, frumoasele fructe ale stejarilor, cu palariutele lor asezate pe crestet, formeaza
un adevarat covor in padurile de deal si de campie sau in preajma arborilor solitari. In urma cu un
secol, ghindele erau considerate o adevarata bogatie, culeasa cu grija, pentru a fi folosita ca
medicament pentru oameni si ca aliment pentru animale, pe perioada iernii. Ele erau, totodata, si
obiecte de veneratie magica. Astfel, se credea ca ghindele contin in ele o tainica esenta a vigorii
stejarului, capabila sa redea puterile celor bolnavi sau obositi, sa prelungeasca tineretea si sa aduca
noroc si prosperitate. Ghinda se administra uscata si pisata, sub forma de decoct, plamadita in vin
sau sub forma unei "cafele" .
Preparate din ghinda
Pulberea de ghinda - se culeg ghindele si se lasa sa se usuce intr-un loc calduros si bine ventilat,
in strat de 2-3 degete grosime, timp de 3-4 saptamani. Dupa ce s-au uscat, se macina cu rasnita
electrica de cafea sau se piseaza in piua, iar din pulberea obtinuta se administreaza cate 3-4
lingurite pe zi.

Cafeaua de ghinda - pe o tava incinsa se prajesc, vreme de un sfert de ora, ghinde si seminte de
naut (in proportia 2:1), amestecandu-le mereu, asa incat sa nu se rumeneasca prea tare. Se
macina si se obtine o pulbere maronie - cafeaua de ghinda. Se pun la o jumatate de cana de apa
(150 ml) 1-3 lingurite din aceasta pulbere, dupa care se mai lasa se fiarba 2-3 minute. Se consuma
calda. Iata in continuare cateva indicatii terapeutice:
Diaree, dizenterie - se iau 3-4 lingurite de pulbere de ghinda pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine
sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. In cazurile grave, doza se poate
mari pana la 10 lingurite pe zi, acest leac vegetal avand o toxicitate foarte scazuta.
Adjuvant in hemoragii interne - se administreaza pe stomacul gol 2-3 lingurite de pulbere de
ghinda, foarte fin macinata. Daca hemoragia este puternica, se fierb 6 lingurite de pulbere de
ghinda intr-o cana de apa, vreme de doua minute, dupa care se filtreaza si se consuma pe stomacul
gol, in doza unica.
Colita de fermentatie, enterita - se beau 2-3 cani de cafea de ghinda pe zi. Acest preparat nu se
va indulci si va fi baut intotdeauna pe stomacul gol, inainte de masa.
Ulcer, gastrita - se administreaza cate 1 lingurita de pulbere de ghinda de 2-3 ori pe zi, intre mese
sau atunci cand apar dureri (dar intotdeauna pe stomacul gol). Acest remediu are efecte antiacide,
calmante gastrice si cicatrizante.
Debilitate, anemie - se face o cura de o luna, timp in care se administreaza in fiecare zi cate 3
lingurite rase de pulbere de ghinda. Pentru a nu aparea constipatia, se administreaza concomitent si
tarate de grau, miere, fructe proaspete.
Surmenaj, dureri de cap pe fond de oboseala - se bea o cafea de ghinda (obtinuta din 2-4
lingurite la o cana de apa) indulcita cu miere. Are un efect energizant oarecum asemanator cu cel al
cafelei clasice, dar fara sa mai apara acea accentuare a oboselii, resimtita dupa trecerea efectului
cofeinei.

In traditia populara: scoarta se folosea la tabacitul pieilor iar coaja la vopsitorie.

Castanele se foloseau contra degeraturilor la maini si picioare. Se fierbeau si in zeama lor, cat era inca
fierbinte, se tineau cateva minute membrele degerate.
Compozitia chimica: ulei, protide, hidrati de carbon, vitaminele: B1, B2, C, saruri minerale.
Frunzele: tanin, vitamina E, Lemnul taninuri cathehice, castalina, castalgina, vascalina, vescalgina, alcool
triterpenic, acizi, saruri minerale.
Actiune farmacologica: se folosesc fructele coapte fara coaja care sunt un antiseptic pentru tubul digestiv,
antianemic, energetic, remineralizant, tonic nervos si muscular. Continutul in sulf este mic, insa datorita
faptului ca are sulf ajuta la dezinfectie si la refacerea oaselor, mai ales ca are in componenta si fosfor care
ajuta la osificare. Magneziul pe care-l contine ajuta si el foarte mult atat la sistemul osos cat si intregului
organism. Potasiul ajuta inima si vasele de sange. Se cunoaste actiunea acestui fruct mai ales in cazul celor
cu afectiuni venoase (varice, etc) Este de mare ajutor tuturor celor care doresc sa se supraalimenteze si
chiar sportivilor si convalescentilor. Fierul pe care-l contine ajuta si la refacerea sangelui.
Castanele se consuma coapte sau facute piure. Se pot consuma in orice cantitate.
Sunt contraindicate la obezi si diabet.
Se recomanda in: afectiuni coronariene, afectiuni venoase sau arteriale, astenie fizica si psihica, anemie,
batranete, convalescenta, crestere, decalcifiere, depresie, flebite, hemoroizi, osteoporoza,
stomatita,tromboflebita, varice
Castan salbatic
Denumire stiintifica: Aesculus hippocastanum Fam. Hippocastanaceae
Denumiri populare: aghistin, castan de cai, castan de India, castanul-calului, castanul-porcului, ghistin
In traditia populara: scoarta se intrebuinta la tabacit si vopsit.
Castanele, pisate sau taiate marunt si plamadite in spirt denaturat ori fierte in apa pentru baie, se
intrebuintau contra reumatismului. In acest scop se folosea si floarea, pusa in petrol, cu care se faceau

frectii.
In tinutul Bacaului, se introduceau 6 inflorescente intr-o sticla de un litru cu benzina. Sticla se ingropa in
pamant, unde se tinea trei saptamani, iar dupa aceia se ungeau partile dureroase. Fructele se foloseau
contra frigurilor si contra loviturilor, ca si ramurile tinere si scoarta.
Ca sa nu se imbolnaveasca de erizipel unii purtau o castana invelita in panza, la gat.
Compozitie chimica: semintele contin amidon, saponozide triterpenice care imprima gustul neplacut si
amar al semintelor, grasimi, albumine, tanin, esecina, afrodescina, argirescina, criptoescina, flavonoide,
oxicumarine (esculozida si fraxinozida si agliconii lor esculetina si frasetina), vitamine din grupul B, C, K si
D-catecol, substante amare. Scoarta contine: esculina, cvercitrina, fraxina, oxicumarina, celuloza, rezine,
substante minerale.
Proprietati: datorita prezentei saponozidelor, in special a escinei si D-catecolului, extractele de castan au
actiune flebotonica moderata; escina are actiune antiinflamatoare diminuand fragilitatea capilarelor, are
proprietati antiedematoase, fotoprotectoare, hemostatice. Capilar protector, reducator al fragilitatii capilare,
vasoconstrictoare.
Mod de folosire:
Tinctura: la 200 g de frunze maruntite se adauga 1 litru de alcool de 70 alimentar. Se inchide bine sticla si
se va tine timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se strecoara apoi si se pune in alte recipiente
mai mici. Se pot lua intern cate 10 picaturi diluate in 100 ml de trei ori pe zi.
Unguent:
a) 25 ml de tinctura se amesteca cu 75 g de lanolina de la farmacie sau cu untura proaspata nesarata.
b) castane se curata de coaja se usuca bine apoi se maruntesc transformate in praf cu rasnita de cafea. Se
pot amesteca cu: miere, smantana, ulei, untura, etc in proportie de 1\1.
Se pun pe locul afectiunii in strat subtire sau dupa un masaj usor. Se leaga fasa elastica daca este vorba
despre varice.
c) Se fierb castanele dupa ce au fost curatate de coaja. Se transforma in pasta prin pasare si apoi se
amesteca cu orice grasime in proportii de 1\1.
Vin:
Se va lua o mana de frunze de castan sau coaja ( 4 linguri) de pe ramuri tinere. Se maruntesc bine, apoi se
vor pune intr-un litru de vin de buna calitate. Se vor tine timp de 10 zile agitand des. Se pot si umezi inainte
frunzele sau coaja cu alcool alimentar de 70 pentru 12 ore, ca sa se elibereze mai multe substante active.
Se strecoara si se va lua cate o lingura dimineata pe stomacul gol. Se ia timp de 14 zile, dupa care se vor
lua 2 linguri, una dimineata si una seara, timp de alte 14 zile. Se iau apoi 3 linguri cate 14 zile una dimineata
una seara si una la amiaza. Se va scadea apoi la 2 linguri timp de 14 zile, apoi la 1 lingura 14 zile si se
termina aceasta cura.
Se pot folosi castanele la urmatoarele afectiuni: accident cerebral, contuzii, cuperoza, degeraturi, edeme
cerebrale, edeme postoperatorii, edeme traumatice, flebite, cangrena, hemoroizi, hernie de disc, inflamatie
venoasa, impetigo, luxatii, parkinson, plagi infectate, procese exudative intracraniene, sciatica, sechele dupa
fracturi, spondiloza, tulburari circulatorii, ulcer varicos, varice.

Perna cu castane
Acum doi ani, din cauza curentului, am facut o nevralgie dureroasa la tibia piciorului
drept, care n-a vrut sa cedeze la absolut nimic din tot ce am incercat...
Am facut rost de o patura din par de camila pe care o infasuram in jurul piciorului,
indiferent de anotimp, si cu care dormeam chiar si in toiul verii, pentru ca noaptea
durerea devenea de-a dreptul insuportabila.
Toamna, cand fructele castanilor din curtea casei au inceput sa se coaca si sa cada, a
venit la mine o ruda apropiata care m-a rugat s-o las sa le culeaga. Mirata, am
intrebat-o la ce-i folosesc? Mi-a raspuns ca le curata de coaja, le maruntea miezul
intr-un mixer si umplea, apoi, cu el niste perne. I-am cerut si eu o perna cu castane si
am pus-o, automat, pe locul nevralgiei care ma chinuia de-atata amar de vreme. Si
miracolul s-a produs! Durerile au disparut intr-o clipa! Am mai tinut perna si in
urmatoarele 2-3 nopti pe picior, dar nevralgia trecuse definitiv. Cateva zile mai tarziu,
am relatat aceasta intamplare unor prieteni pe care i-am intalnit la o nunta. Prin luna
iunie a anului urmator, unul dintre cei prezenti m-a sunat vrand sa-mi spuna ceva "de
necrezut". Locuia intr-un bloc mare, in care chiriasii nu se cunosteau intre ei, dar
remarcase o femeie tanara care de la o zi la alta mergea tot mai greu, tarandu-si
dupa ea un picior. "Am oprit-o", povestea cunostinta mea, "si am aflat ca din cauza
curentului facuse o nevralgie cumplita, care nu cedase cu toate injectiile pe care i le
facea zilnic doctorul, ba dimpotriva, mersul ei era din ce in ce mai chinuitor".
Amintindu-si de perna cu castane despre care povestisem la masa, amicul meu a
procurat 3 kg de castane, le-a maruntit miezul, a umplut cu el o perna mare, i-a dus-o
tinerei, spunand: "V-am adus sanatate!". Si, realmente, a doua zi, femeia se simtea
deja mai bine, iar in zilele urmatoare, pozitia corpului a revenit la normal.
Peste catva timp, s-a intamplat la fel si cu seful sotului meu, diriginte pe un santier
de constructii. Suferea de doi ani de o nevralgie faciala, care ii cuprinsese si o parte a
urechii, si care ii provoca dureri cumplite. Era, fireste, sub tratament medical, dar
pentru ca medicamentele nu aveau nici un efect, doctorul i-a propus o operatie sub
ureche, la mijlocul gatului, acolo unde se unesc fasciculele de nervi. Sotul meu i-a
spus insa povestea cu castanele si i-a adus o perna pe care o aveam in camara. In
patru zile, durerile au disparut fara urma.

Amelioreaz reumatismul ntruct reduc durerea i inflamaiile, castanele sunt un bun adjuvant n
tratamentul antireumatic. Cum se prepar: Fierbe castanele (ct cuprinzi n cinci pumni) n cinci litri de ap,
pn cnd lichidul scade la jumtate. Cu amestecul obinut poi s faci bi fierbini, o dat la dou zile.
Reduc febra Decoctul din castane nu doar c va scdea temperatura corpului, dar va ajuta i la revitalizarea
organismului, mai ales n perioada de convalescen. Cum se prepar: La o can cu ap (250 ml) pune
dou linguri cu castane uscate i mrunite. Fierbe preparatul, la foc mic, timp de 15 minute, dup care
strecoar-l i depoziteaz-l n sticlue nchise ermetic. Se administreaz cte 15-20 de picturi de decoct pe
zi, remediul fiind eficient i n caz de nevroz sau de dureri menstruale. Linitesc durerile de cap n caz de
ameeli frecvente, pulberea de castane are efecte vizibile nc de la primele utilizri. Tot ce trebuie s faci
este s iei cte o lingur cu pulbere (se ine sub limb 3 minute, dup care se nghite cu ap), dimineaa, pe
stomacul gol. Cum se prepar: Piseaz bine castanele uscate ntr-un mojar, dup care macin-le cu ajutorul
rniei de cafea, pn cnd se obine un praf ct mai fin.
Citeste mai mult: adev.ro/mvfclq