Universitatea “Ovidius” Constanţa

Facultatea de Farmacie
Program de studiu: Asistenţă de Farmacie
Anul III

BAZA de DATE – Teste Grilă

Disciplina

SUPLIMENTE ALIMENTARE
Semestrul I

Responsabil de disciplină
Conf. Univ.dr. Florica Buşuricu

1
 Grile – Suplimente alimentare
Complement simplu

1.În categoria “substanțelor de graniță” intră o serie de compuși care

A. prezintă efect nutrițional sau fiziologic
B. nu prezintă efect nutrițional sau fiziologic
C. sunt folosiți ca ingrediente în suplimente alimentare, dar care nu pot fi prezenți și
în produse medicinale tradiționale
D. au efect terapeutic şi fiziologic la aceeaşi cantitate de substanță activă
E. au efect terapeutic şi nutriţional la aceeaşi cantitate de substanță activă

2.În categoria “substanțelor de graniță” intră o serie de compuși care

A. nu prezintă efect fiziologic, dar are efect terapeutic
B. nu prezintă efect nutrițional
C. nu sunt folosiți ca ingrediente în alimente și/sau suplimente alimentare, dar care pot fi
prezenți și în produse medicinale tradiționale
D. sunt folosiți ca ingrediente în alimente și/sau suplimente alimentare, dar care nu pot fi
prezenți și în produse medicinale tradiționale
E. necesită să se stabilitească o limită cantitativă (doză terapeutică de eficiență), ce face
diferența între efectul fiziologic și cel farmacologic

3. Coloranți cu limită maximă combinată folosiţi la suplimentele alimentare furnizate sub

formă lichidă:
A. se admit maxim 100 mg/L
B. se admit maxim 300mg/L
C. se admit maxim 300μg/L
D. se admit maxim 50mg/L
E. se admit maxim 400mg/L

4. Suplimentele alimentare care au în compoziţie tartrazina sau azorubina:

A. trebuie să fie etichetate clasic
B. nu sunt responsabile de sindromul ADHD
C. trebuie la precauţie să fie inscripţionat „poate afecta negativ activitatea copiilor şi
atenţia acestora”
D. trebuie la precauţie să fie inscripţionat „poate avea afect laxativ”
E. trebuie la precauţie să fie inscripţionat „poate fi o sursă de fenilalanină”

5. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt false

următoarele afirmaţii:
A. pot fi naturali sau sintetici
B. în cazul folosirii aspartamului, etichetarea suplimentelor alimentare necesită
inscripţionarea „conține o sursă de fenilalanină”
C. se folosesc cu restricţie pentru cei ce suferă de fenilcetonurie
D. se pot folosi: poliolii, aspartamul, caramelul, zahărul
E. se pot folosi: poliolii, aspartamul

2
6. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt false
următoarele afirmaţii:
A. pot fi naturali
B. pot fi artificiali
C. nu se pot folosi poliolii
D. se poate folosi aspartamul
E. etichetarea suplimentelor alimentare necesită anumite precauţii

7. Referitor la aspartamul adăugat în suplimentele alimentare, se fac următoarele afirmaţii:

1. este un aditiv cu valoare energetică
2. este un îndulcitor fără valoare calorică
3. determină fenilcetonurie
4. poate genera fenilalanină

Care din afirmaţiile de mai sus, sunt adevărate:

A. 1,2,3,4
B. 2,4
C. 1,2
D. 3,4
E. 2,3,4

8. Referitor la aspartamul adăugat în suplimentele alimentare, se fac următoarele afirmaţii:

1. este un aditiv cu valoare energetică
2. este un îndulcitor fără valoare calorică
3. determină fenilcetonurie
4. poate genera fenilalanină

Care din afirmaţiile de mai sus, sunt false:

A. 1,2,3,4
B. 2,4
C. 1,3
D. 3,4
E. 2,3,4

9. Care sunt speciile de plante, componente ale suplimentelor alimentare, care pot avea
efecte secundare:
A. Ginseng, Ginkgo biloba, Sunătoarea
B. Aloe, Sunatoarea, Teiul
C. Aloe, Anason, Busuioc
D. Anason, Gingko biloba, Cimbru
E. Ginseng, Suntoare, Brad, Cătină

10. Folosirea suplimentelor alimentare care conţin Ginkgo biloba:

A. îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ajutând la coagularea sângelui
B. îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, producând anticoagulare
C. nu necesită unele restricţii, mai ales la folosirea de aspirină
D. se poate asocia cu aspirină

3
 E. se asociază cu anticoagulante

11. Sunt unele plante a căror prezenţă în suplimentele alimentare, au efect laxativ. Care pot fi
acestea:
A. sunătoarea, ginkgo biloba
B. ghimbirul, echinaceea
C. aloe, sunătoarea
D. aloe, cruşinul
E. coriandru, cruşinul

12. Acțiunea antiinflamatoare a scorţişoarei, se datorează:

A. aldehidei benzoice
B. aldehidei cinamice
C. aldehidei acetice
D. flavonelor
E. acizilor organici

13. Referitor la suplimentele alimentare recomandate în diabet, se fac următoarele aprecieri:

1. pot conţine produse vegetale, cum ar fi: mugurii şi frunzele de dud negru, tecile de fasole
2. pot conţine unii nutrienţi, cum ar fi: crom, vanadiu, zinc
3. pot conţine picolinat de crom, acid picolinic, crom
4. pot conţine picolinat de crom, crom

Câte sunt reale?

A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. nici una

14. Biodisponibilitatea fierului din suplimentele alimentare, scade în ordinea:

A. fierul bisglicinat , complexul hidroxid de fier-polimaltoza, sulfat feros, sulfat feric
B. sulfat feros, fierul bisglicinat, sulfat feric
C. complexul hidroxid de fier-polimaltoza, fierul bisglicinat
D. sulfat feric, sulfat feros
E.sulfat feros, sulfat feric, fierul bisglicinat , complexul hidroxid de fier-polimaltoza

15. Compuşii nutritivi pentru creier sunt:

A. glucoza, fosfolipidele, magneziu, zinc
B. proteinele, colesterolul, glucoza
C. vitaminele liposolubile, colesterolul
D. vitaminele hidro – şi liposolubile: B2, B3, B6, C
E. macroelementele: magneziu, sodiu, cobalt, seleniu

4
16. Accelerăm pierderea memoriei prin:

A. Completarea dietei cu suplimentele alimentare care conţin lecitină

B. Odihnă suficientă, Exerciţii de memorie
C. Evitarea intoxicării cu aluminiu, cupru, fier
D. Folosirea ambalajelor alimentare pe bază de folie de aluminiu
E. Alimentaţia în care să primeze: pește, gălbenuș de ou, alune, spanac, ciocolată

17. Extractele vegetale din suplimentele pentru memorie, pentru a fi de calitate, trebuie să fie
caracterizate astfel:
A. să fie apoase
B. să fie hidroalcoolice
C. să fie hidroalcoolice standardizate în „compusul activ”
D. să fie apoase tipizate în „compusul lipofil”
E. să fie asociate cu îndulcitori de masă

18. Extractul hidroalcoolic uscat din flori de mușețel este standardizat în:
A. gluconozide lactonice
B. vitexină
C. apigenol
D. flavonozide
E. acid valerianic

19. Extractul hidroalcoolic uscat din rădăcini de valeriană este standardizat în:
A. gluconozide lactonice
B. vitexină
C. apigenol
D. flavonozide
E. acid valerianic

20. Acţiunea melatoninei din suplimentele alimentare pentru somn, este potenţată cel mai
mult, dacă:
A. se asociază cu picolinatul de crom
B. se combină cu triptofanul
C. se asociază cu unele extracte vegetale
D. se sintetizează noaptea
E. se inactivează ziua

21. Care este elementul mineral, care poate reţine calciul în organism:
A. magneziu
B. sodiu
C. clor
D. potasiu
E. fosfor

5
22. Care este forma cu cea mai mare biodisponibilitate a glucozaminei:

A. N-acetil-glucozamina (NAG)
B. Condroitin-glucozamina
C. Clorura de glucozamina
D. Glucozamina sulfat
E. Metilsulfonil-glucozamina

37. Referitor la luteină, se fac mai multe precizări:

1. protejează ţesuturile oculare de expunerea la radiaţiile ultraviolete
2. are acţiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi ca şi coenzima Q
3. previne cancerul de piele, producând un bronz intens
4. se absoarbe mai bine în organism în prezenţa zeaxantinei

Câte din precizările de mai sus, sunt adevărate:

A. 1
B. 2
C. 3
D.4
E. nici una

23. Referitor la luteină, se fac mai multe precizări:

1. protejează ţesuturile oculare de expunerea la radiaţiile ultraviolete
2. are acţiune antioxidantă împotriva radicalilor legaţi ca şi coenzima A
3. se distribuie lent în organism numai în prezenţa zeaxantinei
4. previne cancerul de piele şi scade riscul de cataractă

Care din precizările de mai sus, sunt adevărate:

A. 2,4
B. 1,3
C. 2,3
D. 1,4
E. toate

24. Micotoxinele sunt compuşi toxici ce rezultă din metabolismul:

A. unor specii de levuri
B. unor specii de bacterii
C. unor specii de fungi
D. unor protozoare
E. unor virusuri

6
25. Cele mai cunoscute şi studiate micotoxine sunt:
A. brucela, salmoneloze
B. trichineloza, taniaza
C. ocratoxina, patulina, aflatoxinele
D. acid erucic, acid fitic
E. toxopaturoza, micoza

26. Aflatoxinele se găsesc în alimente dacă în compoziţia lor, predomină :

A. amidonul
B. proteinele
C. sărurile minerale
D. vitaminele
E. glucidele

27. Suplimentele alimentare sunt:

A. produse alimentare ce vindecă o boală
B. produse alimentare ce produc îmbolnăviri
C. produse alimentare ce completează dieta normală
D. produse ce se administrează în doze repetate
E. produse ce se adresează persoanelor cu carenţe nutriţionale

28. Suplimentele se administrează sub formă de:

A.doze medicamentoase
B. porţie
C. preparate conservate
D. pulberi “instant”
E. medicamente ‘’retard’’

29. Alimentele funcţionale se mai numesc şi:

A. normocalorice
B. light
C. dietetice
D. suplimente
E. alergenice

7
30.Alimentele funcţionale se caracterizează astfel:
1. sunt alimente – medicamente
2. sunt anumite alimente tradiţionale, dar modificate ca şi compoziţie
3. se folosesc pentru persoanele cu diferite nevoi nutriţionale particulare

Câte din afirmaţiile de mai sus, sunt reale?

A. una
B. toate
C. două
D. nici una
E. 3
31. În cazul în care un aliment ‘’light’’ conţine polioli, conform Directivei CE şi OMS
438/18.07.2002, se presupun următoarele:
A. să fie menţionat modul de obţinere al produsului alimentar
B. să fie menţionat modul de obţinere al îndulcitorului
C. să fie menţionată avertizarea ‘’consumul excesiv poate produce efecte laxative’’
D. să fie menţionată avertizarea ‘’ conţine o sursă de fenilalanină’’
E. să fie menţionată avertizarea ‘’ produsul este un medicament eficient pentru
slăbire’’

32. În cazul în care un aliment ‘’light’’ conţine aspartam, conform Directivei CE şi OMS
438/18.07.2002, se presupun următoarele:
A. să fie menţionat modul de obţinere al produsului alimentar
B. să fie menţionat modul de obţinere al îndulcitorului
C. să fie menţionată avertizarea ‘’consumul excesiv poate produce efecte laxative’’
D. să fie menţionată avertizarea ‘’conţine o sursă de fenilalanină’’
E. să fie menţionată avertizarea ‘’ produsul este un medicament eficient pentru
slăbire’’

33. Alimentele ‘’înlocuitori’’ se mai numesc şi

A. etno
B. substituienţi
C. tradiţionale
D. industriale
E. OMG

34. Etichetarea corectă a suplimentelor alimentare, impune următoarele precizări:

A. în câte doze să se administreze
B. gradul de acoperire pentru fiecare nutriment din compoziţie/porţie
C. gradul de acoperire pentru fiecare nutriment din compoziţie/doză

8
 D. pentru ce afecţiune este recomandat
E. pentru ce afecţiuni nu este recomandat

35. În ce constă asemănările şi deosebirile dintre micoze şi micotoxicoze:

A. ambele sunt îmbolnăviri ale drojdiilor
B. ambele sunt afecţiuni provocate de fungi
C. numai în micoze, fungii sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate
D. numai în micotoxicoze, fungi sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele
ingerate
E. în micotoxicoze, numai micotoxinele pătrund în organism, odată cu alimentele
ingerate

36. În ce constă asemănările şi deosebirile dintre micoze şi micotoxicoze:

A. ambele sunt îmbolnăviri ale drojdiilor
B. ambele sunt afecţiuni provocate de fungi
C. numai în micoze, fungii sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate
D. numai în micotoxicoze, fungi sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele
ingerate
E. în micotoxicoze, numai micotoxinele pătrund în organism, odată cu alimentele
ingerate

37. Printre substanţele toxice prezente în alimente se enumeră:

A. substantele toxice acumulate în aliment ca urmare a contaminării cu
microorganisme
B. aminoacizii
C. aminele biogene
D. acidul fosforic
E. acidul erucic

38. 56. Categoriile de îmbolnăviri de origine alimentară sunt:

A. alergiile
B. infecţiile
C. intoxicaţiile
D. procesele inflamatorii
E. parazitozele

39. Imbolnăvirile de origine alimentară sunt cauzate de:

A. factori nutritivi
B. factori antinutritivi

9
 C. micotoxine
D. metale grele
E. halogenuri

40. Componentele toxice ce duc la îmbolnăvirile de origine alimentară sunt:

A. substanţele toxice ce pot fi ocazional în aliment
B. metaboliţi produşi de microorganisme
C. antibiotice
D. unii aditivi alimentari
E. toxinele produse exclusiv, de factorii nutritivi

GRILE SUPLIMENTE ALIMENTARE

COMPLEMENT MULTIPLU

1. În categoria “substanțelor de graniță” intră o serie de compuși care

A. nu prezintă efect nutrițional sau fiziologic, dar are efect terapeutic
B. prezintă efect nutrițional
C. prezintă efect fiziologic
D. sunt folosiți ca ingrediente în alimente și/sau suplimente alimentare, dar care nu pot
fi prezenți și în produse medicinale tradiționale
E. atunci când cantitatea de substanță activă este sub nivelul minimal a dozei
terapeutice, produsul nu mai poate fi încadrat ca medicament ci ca Supliment
alimentar

2. În categoria “substanțelor de graniță” intră o serie de compuși care

A. prezintă efect nutrițional sau fiziologic, dar nu are efect terapeutic
B. necesită să se stabilitească o limită cantitativă (doză terapeutică de eficiență), ce
face diferența între efectul fiziologic și cel farmacologic
C. prezintă efect fiziologic
D. sunt folosiți ca ingrediente în alimente și/sau suplimente alimentare, dar care pot fi
prezenți și în produse medicinale tradiționale
E. atunci când cantitatea de substanță activă este sub nivelul minimal a dozei
terapeutice, produsul nu mai poate fi încadrat ca medicament ci ca Supliment
alimentar

3. Din categoria “substanțelor de graniță” pot fi consideraţi compuşii:

A. aminoacizii, enzimele
B. glucidele, vitaminele, mineralele
C. lecitina, ceaiul
D. cofeina, lovastatina
E. glucosamina, melatonina

10
4. Calitatea unui aliment reflectată prin valoare nutritivă reprezintă îmbinarea mai multor
valori:
A. valoare psihosenzorială: mărime, formă, culoare, strălucire, transparenţă
B. valoare energetică: aportul numai în aminoacizi esenţiali
C. valoare igienico-sanitară: produsele să nu prezintă nici un risc pentru sănătate
D. valoare economică: să se procure cu uşurinţă şi să coste puţin
E. valoarea biologică: să asigure glicemia rapid

5. Calitatea unui aliment reflectată prin valoare nutritivă reprezintă îmbinarea mai multor
valori:
A. valoare psihosenzorială: formă, culoare, strălucire, gust dulce şi conţinut mare de
glucide
B. valoare biologică: aportul în aminoacizi esenţiali
C. valoare igienico-sanitară: produsele să nu prezintă nici un risc pentru sănătate
D. valoare economică: să aibe costuri mari
E. valoarea energetică: să asigure aport glucidic şi lipidic

6. Licopenul folosit la suplimentele alimentare furnizate sub formă solidă:

A. are rol de antioxidant
B. are rol de colorant
C. se admite maxim 300μg/kg
D. se admite maxim 30mg/kg
E. se admite maxim 400mg/kg

7. Dintre coloranţii alimentari autorizaţi quantum satis din grupa II fac parte:
A. clorofilele, carotenii
B. carotenii, tocoferolii
C. acidul carminic
D.caramelul
E. roşu coşenilă A

8. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt reale

următoarele afirmaţii
A. pot fi numai naturali
B. pot fi artificiali
C. pot fi numai sintetici
D. se poate folosi aspartamul
E. etichetarea suplimentelor alimentare necesită anumite precauţii

9. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt reale

următoarele afirmaţii:
A. pot fi naturali sau sintetici
B. în cazul folosirii aspartamului, etichetarea suplimentelor alimentare necesită
inscripţionarea „conține o sursă de fenilalanină”
C. se folosesc cu restricţie pentru cei ce suferă de fenilcetonurie
D. se pot folosi: poliolii, aspartamul, caramelul, zahărul

11
 E. se pot folosi: poliolii, aspartamul

10. Referitor la aspartamul adăugat în suplimentele alimentare, se fac următoarele afirmaţii:

1. este un aditiv cu valoare energetică
2. este un îndulcitor fără valoare calorică
3. determină fenilcetonurie
4. poate genera fenilalanină

Care din afirmaţiile de mai sus, pot fi adevărate:

A. 1
B. 2
C. 1,2
D. 3
E. 4

11. Care sunt speciile de plante, componente ale suplimentelor alimentare, care pot avea
efecte secundare:
A. Ginseng
B. Ginkgo biloba
C. Sunătoarea
D. Aloe
E. Anason

12. Referitor la Sunătoare, se fac următoarele referiri. Care sunt cele reale:
A. este folosită în imunitate
B. este folosită în depresii
C. poate da reacții alergice și fotosensibilitate
D. se indică a se asocia şi cu alte antioxidante
E. nu se indică a se asocia cu alte medicamente fotosensibilizatoare

13. Extractul de Ginkgo biloba din suplimentele alimentare:

A. modifică timpul de sângerare
B. îmbunătăţeşte circulaţia sângelui
C. necesită unele restricţii, permiţându-se să se asociaze cu aspirina
D. prezintă aceleaşi interacţiuni ca şi ghimbirul
E. nu se asociază cu anticoagulante

14. Cei mai frecvenţi alergeni sunt:

A. acarienii, polenul, alimentele

B. polenul, alergenii alimentari
C. unii aditivi alimentari
D. drojdiile
E. bacterii

12
15. O cantitate importantă de amine secundare şi terţiare se găseşte în
A. produsele de peşte afumat şi sărat
B. în cereale
C. sucuri de fructe
D. produse de tutun
E. apa potabilă

16. Agenţii de protecţie ai nitrozării, sunt:

A. acidul ascorbic
B. antioxidanţii de sinteză: BHA şi BHT
C. antioxidanţii naturali: BHA şi BHT
D. vitamina A
E. vitamina E

17. Nutrienţii din suplimentele alimentare recomandate în diabet,sunt:

A. vitamina B1
B. crom, vanadiu, zinc
C. acid alfa - lipoic
D. coenzima Q10
E. aciful fitic

18. Care dintre produsele vegetale, au efect în ameliorarea diabetului :

A. fructe şi frunze de afin

B. frunzele şi mugurii de afin
C. tecile de fasole
D. castravetele amar
E. castravetele dulce

19. Referitor la suplimentele alimentare recomandate în diabet, se fac următoarele aprecieri:

1. pot conţine produse vegetale, cum ar fi: mugurii şi frunzele de dud negru, tecile de fasole
2. pot conţine unii nutrienţi, cum ar fi: crom, vanadiu, zinc
3. pot conţine picolinat de crom, acid picolinic, crom
4. pot conţine picolinat de crom, crom

Care pot fi reale?

A. 1,2
B. 2,3
C. 1, 4
D. 3
E. 1,2,3

20. Suplimentele alimentare cu fier:

A. pot crea probleme de natură digestivă: constipaţie/ diareea
B. pot crea probleme de natură digestivă:greaţă, vomă
C. au biodisponibilitate mare, indiferent de forma fierului

13
 D. se asimilează diferit
E. care conţin ionul feros, sunt cele mai eficiente

21. Suplimentele alimentare cu fier:

A. pot crea probleme de natură digestivă: constipaţie/ diareea
B. pot crea probleme de natură digestivă: colorarea scaunului în negru
C. au biodisponibilitate mare, dacă fierul este sub formă de Fe2+
D. se asimilează greu dacă fierul este sub formă de Fe2+
E. se asimilează greu dacă fierul este sub formă de Fe3+

22. Compuşii nutritivi pentru creier sunt:

A. glucoza, fosfolipidele, magneziu, zinc
B. Acizii Omega 3, glucoza
C. vitaminele hidrosolubile
D. vitaminele hidro – şi liposolubile: B2, B3, B6, C
E. macroelementele: magneziu, sodiu, cobalt, seleniu

23. Prevenim pierderea memoriei prin:

A. Exerciţii de memorie
B. Pauze scurte şi activităţi intense
C. Evitarea intoxicării cu aluminiu, cupru, fier
D. Completarea dietei cu suplimentele alimentare adecvate
E. consum excesiv de cofeină

24. Prevenim pierderea memoriei prin:

A. Folosirea ambalajelor alimentare pe bază de folie de aluminiu

B. Odihnă suficientă, Exerciţii de memorie
C. Evitarea intoxicării cu aluminiu, cupru, fier
D. Evitarea completării dietei cu suplimentele alimentare adecvate
E. Alimentaţie în care să primeze: pește, gălbenuș de ou, alune, spanac, ciocolată

25. Extractele vegetale din suplimentele pentru memorie, pentru a fi de calitate, trebuie să fie
caracterizate astfel:
A. să fie apoase cu magneziu, omega 3
B. să fie hidroalcoolice
C. să fie hidroalcoolice standardizate în „compusul activ”
D. să fie apoase tipizate în „lecitină”
E. să fie asociate cu lecitina

26. Cele mai frecvente extracte care sunt împreună cu melatonina în suplimentele alimentare
corespunzătoare, sunt:
A. Valeriana officinalis
B. Hypericum preforatum

14
 C. Humulus lupulus
D. Passiflora incarnata
E. Ginkgo biloba

27. Referitor la osteoporoză, care sunt reale dintre următoarele afirmaţii:

A. masa osoasă este în echilibru şi creşte fragilitatea osului
B. masa osoasă scade şi creşte fragilitatea osului
C. cele mai frecvente locuri pentru fractură sunt: coloana vertebrală, şoldul
D. cele mai frecvente locuri pentru fractură sunt membrenele superioare
E. este o boală silenţioasă, în care oasele devin poroase

28. Alimente care agravează osteoporoza:

A. vitaminele liposolubile
B. cele sărate
C. cofeinizate
D. cele îndulcite
E. vegetale, pe bază de soia

29. Alimente care previn osteoporoza:

A. cele care conţin vitamina D
B. cele sărate
C. cofeinizate
D. produsele lactate
E. băuturile plate

30. Care dintre alimente accelerează osteoporoza:

A. cele care nu conţin soia
B. cele sărate
C. cafeaua
D. laptele
E. băuturile acidulate

31. Cartilajele, ligamentele şi articulaţiile, au în structura lor:

A. glucide simple şi amidon
B. glucide compuse, cum ar fi glucozamina
C. glucide compuse, cum ar fi glucagonul
D. proteine, cum ar colagenul
E.colagenul, condroitinsulfatul

32. Sinteza de colagen este micşorată de:

A. biodisponibilitatea elementelor nutritive din alimentul procesat
B. fructele bogate în vitamina C
C. legumele verzi, fără antioxidanţi
D. licopen
E. ceaiul alb

15
33. Care sunt formele biodisponibile a glucozaminei:

A. Glucozamina sulfat
B. Condroitin-glucozamina
C. Clorura de glucozamina
D. N-acetil-glucozamina (NAG)
E. Metilsulfonil-glucozamina

34. Administrarea sulfatului de glucozamină se poate face în asociere cu:

A. cartilajul de rechin
B. proteinele
C. condroitina
D. lignină
E. metilsulfonilmetan

35. Glucozamina din suplimentele alimentare, poate:

A. să aibe efect anticoagulant

B. să aibe efect hemolizant
C. să agraveze afecţiunile renale
D. acţiona sinergic cu clorura de sodiu
E. acţiona sinergic cu clorura de potasiu

36. Clorura de potasiu:

A. reţine apa în organism, mai mult decât clorura de sodiu

B. previne osteoporoza
C. previne afecţiunile cardiovasculare
D. accelerează osteoporoza
E. complică funcţionarea rinichilor în asociere cu glucozamina

37. Metilsulfonilmetanul are următoarele roluri biochimice:

A. menţine aspectul sănătos al pielii

B. participă la sinteza aminoacizilor
C. intră în compoziţia colagenului
D. favorizează sinteza de glucozamină
E. are sulf şi va sintetiza glicina

38. Sulfatul de condroitină (CS):

A. aparține grupului de glicozaminoglicani

16
 B. menţine elasticitatea articulaţiei
C. provoacă interacțiuni cu medicamente coagulante
D. nu provoacă interacțiuni cu alte medicamente din acest domeniu
E. este forma cu cea mică biodispobilitate a condroitinei

39. Suplimentele alimentare pentru îmbunătăţirea activităţii articulaţiilor, pot fi combinaţii

de:
A. colagen, glucoză, aspirină
B. controitină, glucozamină, acid hialuronic
C. amidon, colagen, vitamina C, vitamina B
D. glucozamină, acid hialuronic, controitină, vitamina C
E. clorura de sodiu, clorura de potasiu

40. Ce componente sunt implicate în procesul vizual:

A. rezorcina
B. rodopsina
C. vitamina A
D. celulele adipoase
E. celulele cu conuri

41. Surse naturale pentru vitamina A

A. alge: Chlorella – Chlorella, Kale
B. legume uscate: soia, linte, năut
C. fructe oleaginoase: fisticul, alunele de pădure, migdalele dulci, nucile
D. grăsimi vegetale: ulei de floarea soarelui şi de porumb
E. Chlorella – Chlorella

42. Procesul vizual este îmbunătăţit dacă se administrează suplimente alimentare care au în
compoziţie:
A.luteină, lecitină
B. zeaxantină, luteină, acizi omega 3
C. luteină, vitamina A, Chlorella – Chlorella
D. tocoferoli, calciferoli, tiamina
E. retinoizi, caroteni, ulei de peşte

43. Referitor la luteină, se fac mai multe precizări:

1. protejează ţesuturile oculare de expunerea la radiaţiile ultraviolete
2. are acţiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi ca şi coenzima Q10
3. previne cancerul de piele, producând un bronz intens
4. se absoarbe mai bine în organism în prezenţa zeaxantinei

Care din precizările de mai sus, pot fi adevărate:

A. 1

17
 B. 2
C. 3
D.4
E. doar 1

44. Referitor la luteină, se fac mai multe precizări:

1. protejează ţesuturile musculare de expunerea la radiaţii
2. are acţiune oxidantă împotriva radicalilor liberi ca şi vitamina A
3. diminuă efectul produs de „lumina albastră”
4. se absoarbe şi se distribuie mai bine în organism în prezenţa acizilor graşi Omega

Care din precizările de mai sus, pot fi adevărate:

A. 4
B. 3
C. 2
D. 1
E. primele 3

45. Referitor la luteină, se fac mai multe precizări:

1. protejează ţesuturile oculare de expunerea la radiaţiile ultraviolete
2. are acţiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi ca şi coenzima Q10
3. previne cancerul de piele, producând un bronz intens
4. se absoarbe lent în organism în prezenţa zeaxantinei

Care din precizările de mai sus, pot fi false:

A. 1
B. 2
C. 3
D.4
E. 2,3

46. Surse naturale de zeaxantină:

A. mazăre, pătrunjel, morcovi
B. gălbenuş de ou, porumb
C. piper portocaliu, şofran
D. portocale
E. lămâi
47. Surse naturale de luteină:
A. dovlecel, dovleac
B. gălbenuş de ou, porumb
C. piper portocaliu, şofran
D. portocale
E. gălbenele

18
48. Fibrele alimentare sunt:
A. hemicelulozele, celuloza
B. amidon, lignina
C. glicogen, amidon, pectine
D. pectine, celuloza
E. lignina, celuloză

49. Cum se poate caracteriza licopenul:

A. este o vitamină carotenoidică din morcov
B. este un carotenoid din roşii
C. absorbția este defavorizată de grăsimi
D. uleiul de măsline amplifică absorbţia
E. grăsimile vegetale îl fac biodisponibil

50. Care din acţiunile biologice enumerate, corespund licopenului:

A. nu previne cancerele
B. previne bine inflamaţia de prostată
C. atenuază acţiunea radicalilor liberi
D. protejează pielea de razele solare ca şi luteina şi zeaxantina
E. previne osteoporoza

51. Sursele interne care duc la obţinerea de radicali liberi în organismul uman, sunt:
A. reacţiile „in vitro” enzimatice
B. reacţiile de metabolizare a unor compuşi toxici
C. reacţiile enzimatice redox din organism
D. procesele noninflamatorii
E. procesele de fagocitoză

52. Sursele interne care duc la obţinerea de radicali liberi în organismul uman, sunt:
A. reacţiile „in vitro” enzimatice
B. reacţiile de metabolizare a unor compuşi toxici
C. reacţiile redox ale ionului de fier din organism
D. reacţiile ”in vitro” ce implică fierul
E. procesele de fagocitoză

53. Sursele externe care duc la obţinerea de radicali liberi în organismul uman, sunt:
A. procesele inflamatorii
B. fum de ţigară
C. chimicale industriale
D. unii factori fiziologici
E. reacţii metabolice

54. Speciile reactive ale oxigenului (ROS) sunt:

A. Radicali liberi ai carbonului, azotului, fierului
B. Peroxidul de hidrogen (H2O2), Superoxidul (O2-)
C. Ozonul (O3), Oxigenul (O2)

19
 D. Radicali liberi ai azotului: Oxidul nitric (NO•)
E. Radicali liberi ai azotului: Oxidul nitric (NO2)

55. Leziunile determinate de stresul oxidativ pot fi clasificate în:

A. leziuni metabolice
B. leziuni ale ADN-ului
C. reacţii alergice şi intolerante
D. oxidări ale acizilor graşi polinesaturaţi din lipide
E. oxidări ale aminoacizilor din proteine

56. Oxidul nitric eliberat în corp, are următoarele urmări:

A. fluidifică sângele
B. lucrează ca un anticoagulant
C. este un coagulant
D. previne accidentele vasculare cerebrale
E. reduce inflamaţia celulară

57. Surse naturale importante pentru arginină sunt:

A. spirulină
B. cerealele integrale
C. albuş de ou
D. unii peşti
E. proteinele

58. Arginina are unele funcţii biologice importante, şi anume:

A. detoxifică organismul de amoniac, prin formarea oxidului nitric
B. detoxifică organismul de amoniac, prin formarea ureei
C. de a relaxa şi dilata căile sanguine
D. de a mări contracţia periferică
E. îmbunătăţirea capacităţii de erecţie şi favorizarea spermatogenezei

59. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt false
următoarele afirmaţii:
A. pot fi numai naturali
B. pot fi numai artificiali
C. nu se pot folosi poliolii
D. se poate folosi aspartamul
E. etichetarea suplimentelor alimentare necesită anumite precauţii

60. Despre îndulcitorii de masă din compoziţia suplimentelor alimentare, sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
A. pot fi naturali
B. pot fi artificiali
C. nu se pot folosi poliolii
D. se poate folosi aspartamul
E. etichetarea suplimentelor alimentare necesită anumite precauţii

20
54. Imbolnăvirile de origine alimentară sunt cauzate de:
A. factori nutritivi
B.factori antinutritivi
C . micotoxine
D. metale grele
E. halogenuri

55. Componentele toxice ce duc la îmbolnăvirile de origine alimentară sunt:

A.substanţele toxice ce pot fi ocazional în aliment
B.metaboliţi produşi de microorganisme
C.antibiotice
D. unii aditivi alimentari
E. toxinele produse exclusiv, de factorii nutritivi

61. Imbolnăvirile de origine alimentară sunt cauzate de:

A .factori nutritivi
B. factori antinutritivi
C micotoxine
D. metale grele
E. halogenuri

62. Componentele toxice ce duc la îmbolnăvirile de origine alimentară sunt:

A. substanţele toxice ce pot fi ocazional în aliment
B. metaboliţi produşi de microorganisme
C. antibiotice
D. unii aditivi alimentari
E. toxinele produse exclusiv, de factorii nutritivi

63. Prin ce se deosebeşte alimentul funcţional de unul tradiţional?

A. nu-şi modifică compoziţia
B se îmbogăţeşte conţinutul în vitamine, lecitină
C. nu se îmbogăţeşte continutul de vitamine, lecitină
D. conţine numai coloranţi naturali
E. conţine anumiţi coloranţi şi antioxidanţi

64. Ce se urmăreşte prin producerea de alimente ‘’light’’:

A. să se diminueze valoarea nutritivă comparativ cu a alimentelor convenţionale
B. să se diminueze valoarea nutritivă comparativ cu a suplimentelor alimentare
C. să se diminueze valoarea energetică, comparativ cu alimentul convenţional

21
 D. să se mărească valoarea energetică, comparativ cu alimentul convenţional
E. să se amelioreze starea de sănatate, dacă sunt consumate la indicaţiile unui
specialist

65. Ce simptome predominante prezintă toxiinfecţiile alimentare şi în ce condiţii apar:

A. au simptome digestive
B. au simptome cardiace
C. apar după administrarea alimentelor contaminate cu agenţi patogeni
D. apar după administrarea alimentelor contaminate cu metaboliţi ai agenţilor
microbieni corespunzători
E. apar după administrarea alimentelor poluante cu factori nutritivi

22