Pediatrie

10.01.
2023, 09:41 UmApi
Examen Previzualizare intrebari
Disciplina Total
întrebări
ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN O.R.L. 0

ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN ENDOCRINOLOGIE,DIABET ŞI
150 Preview
BOLI DE NUTRIŢIE
ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN OFTALMOLOGIE 0
INGRIJIRI CALIFICATE ÎN DERMATOLOGIE 152 Preview
PEDIATRIE 72 Preview
CHIRURGIE GENERALĂ 300 Preview
Cauze ale deshidratării severe:

A. Lipsa aportului
B. Diabet zaharat
C. Hiperhidratare
D. Hipertermie maligna
E. Gastroenterite acute
F. Varsaturi organice
G. Insuficiență cardiacă
H. Insuficiență hepatică
I. Intoxicații cu organofosforate
J. Sindrom nefrotic
Severitatea deshidratării se clasifică în:

A. Deshidratare moderată cand pierderile sunt 60ml/kg din greutate la sugar
B. Deshidratare severă cand pierderile sunt 9% din greutate la sugar
C. Deshidratare usoară cand pierderile sunt 3% din greutate la sugar
D. Deshidratare usoară cand pierderile sunt 5% din greutate la sugar
E. Deshidratare severă cand pierderile sunt 15% din greutate la sugar
F. Deshidratare severă cand pierderile sunt de 100 ml/kg din greutate la sugar
G. Deshidratare usoară cand pierderile sunt 5% din greutate la copil
H. Deshidratare moderată cand pierderile sunt de 100 ml/kg din greutate la sugar
I. Deshidratare moderată cand pierderile sunt 6% din greutate la copil
J. Deshidratare usoară cand pierderile sunt 30ml/kg din greutate la copil
Semne de deshidratare extracelulară:

A. sete vie
https://examen.umfiasi.ro/questionPreview 1/22
10.01.2023, 09:41 UmApi
B. Turgor de “coca”
C. Hemoragie intracraniana
D. Colaps iminent si precoce
E. Edem cerebral acut
F. Mucoase uscate
G. Hipotonia globilor oculari
H. Pliu cutanat persistent
I. Febra
J. Fontanela anterioară deprimata
Semne de deshidratare intracelulară:

A. Hemoragie intracraniana
B. Mucoase uscate
C. Colaps iminent si precoce
D. Pliu cutanat persistent
E. Turgor de “coca”
F. Fontanela anterioară deprimata
G. Hipotonia globilor oculari
H. Edem cerebral acut
I. Febra
J. sete vie
Soluții utilizate în rehidratarea parenterală (i.v.):

A. KCl 7,45%
B. Ser glucozat 33%
C. Ser glucozat 5%
D. NaCl 5,85 %
E. NaCO3 8,4%
F. Apa distilată
G. Albumină
H. NaCl 3%
I. Gluconat de calciu 20 %
J. Ser fiziologic NaCl 0,9 %
Elemente de gravitate inițială ale deshidratării:

A. Acidoza < 7
B. Convulsiile
C. Vârstă mare
D. Varsta mica, sub 3 luni
E. K< 3,5 mEq/l
F. Na↑ > 150 mEq/l
G. Deshidratarea 5-10%
H. Bradicardia
I. Na↓<125 mEq/l
10.01.2023, 09:41 UmApi
J. Alcaloza metabolică
Caracteristicile biologice ale deshidratării:

A. Hipercalcemie
B. P O2 crescut
C. Hemoconcentratie, Ht↑ >35%
D. P CO2 scade din cauza polipneei
E. pH < 7,35
F. K > 9 mEq/l în deshidratarea ușoară
G. Acidoza metabolica
H. Urina: albuminurie si cilindrurie
I. Transaminaze crescute
J. Alcaloză metabolică
Dieta hidrică sau rehidratarea pacientului per os:

A. soluţie hidrolelectrolitică conține bicarbonat de sodiu
B. se vor administra câte 50 ml pe oră
C. administrarea de mici cantităţi (câte 5 ml) la fiecare 2-3 minute
D. Nu se recomandă rehidratarea pe sondă nazogastrică
E. Se face cu soluţie hidrolelectrolitică şi glucozată
F. soluţie hidrolelectrolitică conține clorură de sodiu
G. soluţie hidroelectrolitică conține sulfat de magneziu
H. Se administrează bicarbonat de sodiu oral
I. La sugarii alimentaţi natural se va întrerupe laptele matern în cursul rehidratării orale
J. În primele 4-6 ore se vor administra 10-20 ml/kg/oră
Provocarea de vărsături în intoxicațiile acute:

A. Este indicată în intoxicaţia cu detergenţi
B. Este indicată la bolnavul conştient, cu reflexe laringiene intacte
C. Este contraindicată în stările comatoase şi convulsii (risc de aspiraţie pe căile aeriene)
D. Este indicată în intoxicaţia cu hidrocarburi slab absorbabile
E. Are eficacitate în primele 6 ore după ingestia toxicului
F. Are eficacitate doar în primele 1-2 ore după ingestia toxicului
G. Cel mai utilizat este siropul de ipeca
H. La copilul mic şi sugar este obligatorie poziţia în clinostatism
I. Se utilizează mijloace mecanice: se stimulează vălul palatin sau peretele posterior al faringelui J.
Este contraindicată în ingestia de substanţe corozive
Despre spălătura gastrică se poate afirma că:

A. Indicată în ingestia de hidrocarburi şi petrolifere
B. Întotdeauna în caz de ingestie de substanţă netoxică
C. Lichidul de spălătură utilizat este ser glucozat 5%
D. Sonda se introduce pe nas până în stomac
E. numai în primele 60 min. de la ingestie
10.01.2023, 09:41 UmApi
F. se utilizează o sondă Faucher

G. lichidul de spălătură este în cantitate de 100 ml/kg
H. Se repetă spălătura de 10-15 ori până când lichidul de spălătură devine clar
I. primele cantităţi de lichid gastric aspirat se vor păstra pentru examene toxicologice
J. bolnavul va fi plasat în decubit lateral stâng în uşor Tredelemburg
Contraindicațiile și complicațiile spălăturii gastrice:

A. Nu este recomandată la copii cu vârsta sub 6 luni
B. Pot apărea hipoxie şi hipercapnie
C. Poate apare pneumonie de aspiraţie
D. Infarct miocardic acut
E. Pot apare leziuni mecanice ale faringelui esofagului şi stomacului
F. Este contraindicată la pacienţi cu risc crescut de hemoragie sau perforaţie digestivă
G. Nu asociază dezechilibre hidro-electrolitice
H. Nu este recomandată la pacientul intubat
I. Poate apare bronhospam
J. Este contraindicată în intoxicațiile medicamentoase
Substanțe absorbite de cărbunele activat:

A. ANTIDEPRESIVE TRICICLICE
B. PURGATIVE SALINE
C. FIER
D. BARBITURICE
E. ALCOOLI
F. SUBSTANȚE CAUSTICE
G. TEOFILINA
H. CIANURI
I. ACID ACETILSALICILIC
J. PARACETAMOL
Următoarele informații sunt adevărate despre intoxicația cu antidepresivele triciclice (ADT):

A. Apare alterarea stării de conştienţă, obnubilare
B. Spălătura gastrică nu poate fi efectuată în etapa timpurie a intoxicației
C. Oxigenoterapie nu este utilă în cazul intoxicației
D. Antidotul este reprezentat de agoniștii reversibili ai colinesterazei
E. Pacienții intoxicați sunt hipertensivi
F. ADT ameliorează tonusul afectiv al bolnavului
G. ADT sunt medicamente folosite în stările de depresie
H. ADT ameliorează dispoziția bolnavului
I. Coma se poate instala la 1-3 ore de la ingestia unei doze mari
J. Efectele atropinice ale intoxicației apar imediat
Dintre manifestările cardiace ale intoxicației cu antidepresive triciclice fac parte:

A. Subdenivelare PR
10.01.2023, 09:41 UmApi
B. Blocurile atrio-ventriculare nu reprezintă o manifestare cardiacă a intoxicației cu antidepresive

triciclice
C. Hipertensiune arterială
D. Apar precoce
E. Hipotensiune arterială
F. Persistă câteva zile
G. Apar mai târziu
H. Bradicardie inițială, apoi tahicardie
I. Lărgirea complexelor QRS
J. Tahicardie inițială, apoi bradicardie
Despre intoxicația cu substanțe methemoglobinizante este adevărat:

A. Prezența în sânge a unei cantități de methemoglonină mai mare de 2% definește
methemoglobinemia
B. Cianoza dispare la administrarea de oxigen
C. Calea de pătrundere inhalatorie nu este responsabilă de producerea methemoglobinemiei
D. Simptomele nu variază în funcție de valoarea methemoglobinei
E. Compușii organici (nitriți, nitrați) pot determina methemoglobinemie
F. Efectele intoxicației apar lent
G. MetHb = 60% asociază cefalee, dispnee
H. Nitriţii sunt conţinuţi în apa de fântână din care i se prepară sugarului ceaiul sau laptele praf
I. Methemoglobina este lipsită de afinitate pentru oxigen
J. MetHb peste 30% asociază semne de insuficienţă cardiacă
Despre tratamentul intoxicației cu substanțe methehemoglobinizante putem afirma

următoarele:
A. Transfuzia de sânge nu se folosește în intoxicațiile grave
B. Hemodializa se folosește în cazul methemoglobinemiei responsive la tratamentele alternative
C. Spălarea cu apă și săpun este importantă în caz de intoxicație pe cale cutanată
D. Antidotul este reprezentat de albastru de metilen iv
E. Exsanguinotransfuzia joacă un rol limitat în intoxicațiile grave
F. Administrarea de Hemisuccinat de hidrocortizon
G. Calea de pătrundere inhalatorie necesită administrare de oxigen
H. În intoxicațiile ușoare se utilizează oxigenoterapia hiperbară
I. Vitamina C este utilizată în tratament
J. Variază în funție de calea de pătrundere
Despre intoxicația acută cu substanțe organofosforate este adevărat:

A. Calea de pătrundere a toxicului este cel mai des inhalatorie
B. Poate conduce la comă și stop cardio-respirator
C. Acetilcolina se acumulează în cantități anormale la nivelul terminațiilor nervoase colinergice
D. Clinic, pacientul nu prezintă semne și simptome ale sindromului muscarinic
E. Sindromul nervos central este determinat de afectarea receptorilor muscarinici
F. Calea de pătrundere a toxicului poate fi digestivă
10.01.2023, 09:41 UmApi
G. Determină inhibarea reversibilă a colinesterezei

H. Calea de pătrundere a toxicului poate fi cutanată
I. Determină inhibarea ireversibilă a colinesterazei
J. Manifestările clinice sunt grupate în 2 sindroame principale
Selectați manifestările adevărate ale sindromul muscarinic din cadrul intoxicației cu substanțe
organofosforate:
A. mioză
B. diaree
C. paralizie musculară
D. bronhospasm
E. bronhodilatație
F. vărsături
G. convulsii tonico-clonice
H. xeroză cutanată
I. bradicardie
J. cefalee
În tratamentul intoxicației cu substanțe organofosforate:

A. Tratamentul edemului pulmonar acut cu alcool 40%
B. Se va efectua decontaminarea digestivă prin spălătură gastrică cu suspensie de cărbune activat
C. Se efectuează spălătură oculară cu ser hiperton
D. Se pot administra substanţe activatoare ale colinesterazei: Toxogonin
E. Necesită transfuzie de masă eritrocitară
F. În caz de recăderi se recomandă menţinerea unei atropinizări permanente, timp de mai multe
zile
G. Antidotul este Atropina
H. Îndepărtarea hainelor care ar putea păstra urme de toxic
I. Se administrează sulfat de atropină în doză unică
J. Se va administra adrenalină
Selectați manifestările adevărate ale sindromul nervos central din cadrul intoxicației cu
substanțe organofosforate:
A. convulsii
B. comă
C. somnolență
D. vertij
E. paralizie musculară
F. tulburări de acomodare
G. laringospasm
H. scăderea acuității vizuale
I. contracturi musculare
J. adinamie
10.01.2023, 09:41 UmApi
Despre intoxicația cu alcool etilic este adevărat:

A. Halena alcoolică este caracteristică
B. Tabloul clinic prezintă 3 faze
C. Pacienții prezintă alcaloză metabolică
D. Poate determina leziuni cerebrale ireversibile
E. Manifestările clinice depind de concentrația de alcool
F. Examenul LCR este frecvent anormal
G. Coma alcoolică este însoțită de convulsii
H. Pacienții sunt hiperglicemici
I. Pancreatita acută poate reprezenta o complicație
J. Sindromul Mendelson apare prin aspirația conținutului gastric alcalin
Selectați caracteristicile corecte ale fazei de excitație din cadrul intoxicației cu alcool etilic:
A. Mers titubant
B. Cianoză
C. logoree
D. Comportament verbal necenzurat
E. Senzație de căldură datorată vasoconstricției periferice
F. Creșterea capacității de observare
G. Comportament fizic necenzurat
H. Nesesizarea pericolelor
I. Scăderea acuității vizuale
J. Creșterea promptitudinii reflexelor
Selectați caracteristicile corecte ale fazei de comă alcoolică din cadrul intoxicației cu alcool
etilic:
A. Comă liniștită
B. Halenă alcoolică
C. Midriază fixă
D. Halena alcoolică nu dispare la instalarea comei
E. Reflexe osteo-tendinoase normale
F. Fara convulsii
G. Bradicardie sinusală
H. Tahicardie sinusală
I. Respirație stertoroasă
J. Tensiune arterială normală
Despre tratamentul intoxicației cu alcool etilic este adevărat:

A. Bolnavul trebuie menținut în stare de normotermie
B. Este necesară suplimentarea cu vitamine (tiamină 100 mg)
C. Fructoza s-a dovedit mai eficientă decât glucoza
D. Epurarea extrarenală este utilizată în formele ușoare
E. Hipotermia s-a dovedit eficientă
F. Bolnavul poate fi supravegheat în regim ambulatoriu
10.01.2023, 09:41 UmApi
G. Tratamentul de bază este reprezentat de perfuzii cu glucoză 5-10%

H. Spălătura gastrică este utilă în primele 2 ore
I. Glucoza este mai eficientă decât fructoza
J. Spălătura gastrică este utilă în primele 4 ore
Despre intoxicația cu monoxid de carbon este adevărat:

A. Reprezintă una dintre cele mai frecvente intoxicații accidentale ale copilului
B. Reprezintă cea mai frecventă intoxicație cu gaze toxice
C. Colorația roșie-cireșie a tegumentelor este prezentă des
D. Tulburarea de ritm caracteristică intoxicației cu monoxid de carbon este fibrilația atrială
E. Intoxicația cu monoxid de carbon nu se poate complica cu pancreatită acută
F. Pacienții prezintă manifestări neuro-psihice
G. Cazurile de intoxicație voluntară sunt mai rare
H. Convulsiile sunt absente
I. În majoritatea cazurilor are caracter colectiv
J. Cazurile de intoxicație voluntară apar mai frecvent la copilul mic
Selectați afirmațiile adevărate despre tratamentul și evoluția intoxicației cu monoxid de

carbon:
A. Medicamentele beta-litice (Droperidol) sunt folosite pentru scăderea capacității vasculare
periferice
B. Complicațiile intoxicației se tratează tardiv
C. Tratarea complicațiilor este un element important al conduitei terapeutice
D. Oxigenoterapia durează 12-24 ore
E. Nu este necesară administrarea de anticonvulsivante
F. Corticoterapia nu este eficientă în combaterea edemului cerebral
G. Necesită hidratare corectă şi reechilibrare acido-bazică
H. Antibioterapia este folosită în toate cazurile de intoxicație cu monoxid de carbon
I. Oxigenul se va administra cât mai rapid posibil
J. Majoritatea cazurilor evoluează favorabil în 24 ore
Tabloul clinic în intoxicația cu monoxid de carbon asociază:

A. tulburări de echilibru (vertij)
B. insuficiență renală
C. tablou de emfizem pulmonar
D. colorație cianotică a tegumentelor
E. tegumente uscate
F. tulburări senzoriale, de memorie şi sfincteriene
G. bradicardie
H. tulburări de ritm respirator,
I. alterarea stării de conştienţă (somnolenţă, obnubilare, comă)
J. tulburări de ritm cardiac
Tratamentul în intoxicația cu substanțe corozive impune:
10.01.2023, 09:41 UmApi
A. Antibioterapia profilactică este folosită în toate cazurile

B. Provocarea vărsăturilor
C. Cea mai moderată atitudine este esofagoscopia în a 3-a săptămână de la ingestie
D. Perforaţia tubului digestiv impune tratament chirurgical de urgenţă
E. În caz de leziuni cutanate sau oculare spălarea cu cantităţi mari de apă
F. Administrarea de antiacide iv (Omeprazol)
G. Calmarea durerilor cu antialgice pe cale injectabilă
H. Măsura de primă urgenţă constă în administrarea de lichide pe cale orală în cantitate mare
I. Esofagoscopia în primele 12-24 ore de la ingestie
J. Spălătură gastrică în prima oră de la ingestie
Selectați informațiile adevărate despre intoxicația cu baze tari:

A. Se efectuează spălătură gastrică în prima oră
B. Se efectuează esofagoscopia în primele 12-24 ore de la ingestie
C. Pacienții pot prezenta dureri atroce faringiene, retrosternale, epigastrice
D. Ionii OH- care realizează necroză de coagulare
E. Soda caustică este cea mai puțin caustică substanță din grupul bazelor corozive
F. Soda caustică este folosită pentru prepararea prin mijloace casnice a săpunului de rufe
G. Aspectul clinic este de bucoesofagită și gastrită corozivă
H. Leziunile sechelare sunt frecvente (stenoze esofagiene)
I. Pacienții pot prezenta hemoragie digestivă superioară
J. Durerile atroce retrosternale sunt absente
PRINCIPALELE ANTIDOTURI ÎN INTOXICAȚII:

A. Vitamina C în intoxicația cu ciuperci
B. N-acetilcisteina în intoxicația cu paracetamol
C. Fizostigmina în intoxicația cu antidepresive triciclice
D. Desferal în intoxicația cu fier
E. Atropina în intoxicația cu organofosforate
F. Alcool etilic în intoxicația cu etilenglicol
G. Adrenalina în intoxicația cu digoxin
H. Bicarbonat de sodiu în intoxicația cu alcooli
I. Albastru de metilen în intoxicația cu nitriți
J. Vitamina B1 în intoxicația cu HIN
Intoxicația cu paracetamol:
A. Este cel mai frecvent voluntară la adolescenți
B. Nu poate determina insuficienţa hepatică acută
C. Administrarea N-acetilcisteinei nu se asociază cu efecte adverse
D. Doza toxică este mai mare de 100mg/kg corp
E. Riscul de toxicitate hepatică este evaluat prin nivelul paracetamolemiei
F. Administrarea N-acetilcisteinei se face doar iv
G. Este cel mai frecvent voluntară la copilul mic și sugar
H. Nu necesită epurare extracorporeală
10.01.2023, 09:41 UmApi
I. Administrarea N-acetilcisteinei în primele 8-10 ore previne apariţia toxicităţii hepatice

J. Antidotul este N-acetilcisteina
Stadiile intoxicaţiei cu paracetamol:

A. În stadiul IV apare coma hipercapnică
B. În stadiul III poate apare insuficienţă renală şi pancreatică
C. Stadiul II apare în primele 12-24 ore de la ingestie
D. În stadiul I apar grețuri și vărsături
E. În stadiul III se inițiază administrarea antidotului
F. În stadiul II se modifică nivelul transaminazelor
G. Modificările valorilor transaminazelor doar în stadiul I
H. În stadiul IV poate apare o regresie a hepatotoxicităţii
I. În stadiul III apar simptome de insuficienţă hepatică
J. Stadiul II se caracterizează prin absența modificărilor de coagulare
DESPRE INTOXICAŢIA CU ANTICOAGULANTE:

A. Anticoagulantele sunt reprezentaţi de antagoniştii vitaminei K
B. decontaminarea gastro-intestinală
C. Anticoagulantele sunt reprezentaţi de agoniştii vitaminei K
D. timp de protrombină scurtat în cazul intoxicaţiei cu anicoagulante cumarinice00
E. pentru Heparină se administrează Sulfat de protamină
F. pentru anticoagulante cumarinice se administrează Fitomenadion
G. NU există antidot
H. Bolnavii prezintă rash peteşial, epistaxis, gingivoragii, echimoze
I. timp de coagulare scurtat în cazul intoxicaţiei cu Heparină
J. NU apar sangerări
Simptomele neurologice specifice comei sunt:

A. Cianoză
B. Urticarie acută
C. Vărsături
D. Rash
E. Tulburări de comportament
F. Alterarea nivelului de conştienţă
G. Febră
H. Cefalee
I. Convulsii
J. Fotofobie
Despre comă:
A. Clinic, se caracterizează prin neresponsivitate şi suprimarea mişcărilor voluntare cu păstrarea
funcţiilor vitale
B. Tulburările metabolice determină afectare cerebrală difuză, fiind cauze rare ale comelor la copil.
C. În coma profundă reflexele nu sunt abolite.
10.01.2023, 09:41 UmApi
D. Semnele clinice sunt reprezentate de simptome neurologice specifice și simptome sistemice.

E. La copil coma poate fi de cauze traumatice sau nontraumatice.
F. Semnele datorate afectării sistemice sunt mai frecvente la copilul mare.
G. Coma reprezintă alterarea de grade variate a stării de conştienţă.
H. Infecțiile SNC nu au fost incriminate drept cauză de come la copil.
I. Manifestările clinice diferă în funcţie de vârstă.
J. Vărsăturile, febra, cianoza sunt simptome neurologice specifice comei.
Simptome sistemice întâlnite în comă sunt:

A. Paloare
B. Vărsături
C. Febră
D. Fotofobia
E. Cefaleea
F. Iritabilitate
G. Hemoragii cutanate
H. Tulburări de comportament
I. Cianoză
J. Convulsii
Comele toxice sau metabolice sunt reprezentate de:

A. Coma uremică
B. Coma prin intoxicație cu CO.
C. Coma prin accident vascular cerebral.
D. Coma prin proces expansiv intracranian.
E. Coma hipoglicemică.
F. Coma din traumatismele cranio-cerebrale.
G. Coma epileptică.
H. Coma hepatică
I. Coma prin intoxicaţie cu organo-fosforate.
J. Coma infecțioasă.
Coma uremică:
A. Se caracterizaează prin debut brusc şi semne de localizare cerebrală.
B. Pacientul prezintă valori crescute ale TA.
C. Este rezultatul intoxicaţiei organismului cu produşi de excreţie azotaţi.
D. Se poate instala la pacienţii cu afecţiuni hepatice grave.
E. Examenul oftalmologic FO: retinopatie diabetică.
F. Examenul neurologic este normal.
G. Examenele biochimice evidenţiază albuminurie, hiperazotemie şi acidoză.
H. Pacientul este palid cu mucoase uscate, peteşii şi echimoze, prezintă respiraţie Cheyne-Stockes
cu miros amoniacal.
I. Pacientul prezintă valori scăzute ale TA.
J. Se poate instala la pacienţii cu insuficienţă renală acută sau cronică de diverse cause.
10.01.2023, 09:41 UmApi
Coma diabetică:
A. Neurologic se observă mioză.
B. Pacientul prezintă hipoglicemie.
C. Pacientul prezintă respiraţie Cheyne-Stockes.
D. Neurologic se evidenţiază hipotonie generalizată cu areflexie osteotendinoasă.
E. Este precipitată de întreruperea tratamentului, nerespectarea regimului alimentar.
F. Clinic, pacientul poate să prezinte hipertermie.
G. Pacientul prezintă tegumente uscate, reci, cianotice, hipotensiune, puls slab și rapid,etc.
H. Este precipitată de infecţii intercurente.
I. Examenul oftalmologic – FO: neuroretinită albuminurică.
J. Biochimic se observă hiperglicemie.
Pacientul cu comă diabetică prezintă:

A. Hipertermie
B. Mioză
C. Respiraţie Cheyne-Stockes cu miros amoniacal.
D. Puls slab și rapid.
E. Hipotermie.
F. Hipotensiune arterială.
G. Tegumente umede, calde.
H. Globi oculari hipotoni.
I. Hipertensiune arterială
J. Respiraţie Küssmaul cu miros de acetonă.
Episodul prodromal al comei hipoglicemice cuprinde:

A. Alternanța midriază-mioză
B. Globi oculari hipotoni
C. Tremurături
D. Hipotermie
E. Senzație de foame
F. Respiraţie Cheyne-Stockes
G. Transpirații profuze
H. Poliurie
I. Cefalee
J. Respiraţie Küssmaul cu miros de acetonă
În coma prin intoxicația cu CO pacientul prezintă:

A. Hipotermie.
B. Pete cianotice generalizate.
C. Pete cianotice pe trunchi.
D. Respiraţie Küssmaul
E. Hipertermie
F. Tegumente uscate, reci, cianotice,
G. Agitație
10.01.2023, 09:41 UmApi
H. Somnolență.
I. Tegumente roz caracteristice feței și mâinilor.
J. Cefalee intensă
Sindromul muscarinic din coma prin intoxicaţie cu organo-fosforate se caracterizează:

A. Mioză
B. Tulburări digestive
C. Tremurături
D. Tulburări secretorii
E. Bradicardie, hipotensiune
F. Tulburări vegetative
G. Crampe musculare
H. Tulburări respiratorii
I. Cianoză
J. Midriază
Despre comele toxice:

A. Coma prin intoxicaţie cu organo-fosforate se caracterizează clinic prin sindrom muscarinic,
nicotinic și sindrom central.
B. Coma hipoglicemică trebuie diferenţiată de epilepsie sau coma epileptic postcritică.
C. Coloraţia roz caracteristică a feţei şi mâinilor, pete cianotice pe trunchi sunt caracteristice în coma
hepatică.
D. În cadrul sindromului muscarinic întâlnim hipertensiune arterială și tahicardie.
E. Coma hepatică se poate instala la pacienţii cu afecţiuni hepatice grave (hepatite toxice sau
infecţioase severe, ciroză, neoplasm).
F. În coma uremică, pacientul prezintă respiraţie Cheyne-Stockes cu miros amoniacal.
G. Coma uremică se instalează în urma intoxicației cu organo-fosforate.
H. În coma diabetică, pacientul prezintă respiraţie Küssmaul, miros de acetone.
I. Sindromul nicotinic se manifestă prin areflexie, dispnee cu respiraţie Cheyne-Stockes, cianoză,
colaps, tulburări vegetative.
J. Biochimic, pacientul cu comă diabetică prezintă hipoglicemie.
Examenul clinic din coma hepatică evidențiază:

A. Alternanța midriază-mioză
B. Hematemeză, melenă
C. Hepatomegalie
D. Tegumente roz, calde, curate
E. Poliurie
F. Hemoragii gingivale
G. Tegumente uscate, reci, cianotice
H. Globi oculari hipotoni
I. Faetor hepatic
J. Tegumente și conjuctive subicterice
10.01.2023, 09:41 UmApi
Clinic coma epileptică prezintă:

A. Midriază cu reflex fotomotor absent
B. Deficit motor postcritic
C. Hipotonie musculară între convulsii
D. Peteșii
E. Semn Babinski absent bilateral
F. Tulburări respiratorii
G. Semn Babinski prezent bilateral
H. Respirație cu miros amoniacal
I. Pete cianotice pe trunchi
J. Mioză cu reflex fotomotor absent
Despre comele neurologice:

A. Coma infecțioasă se datorează prezenței unei tumori, abces, chist, hematom, malformaţie
vasculară.
B. Coma epileptică poate reprezenta etapa finală şi tranzitorie a unei crize epileptice.
C. Coma prin accident vascular cerebral se caracterizaează prin debut brusc şi semne de localizare
cerebrală.
D. Coma epileptic se manifestă prin tulburări secretorii, semn Babisnki absent bilateral, mioză.
E. Coma prin accident vascular cerebral se caracterizează prin debut lent şi semne de localizare
cerebrală.
F. Coma prin proces expansiv intracranian se manifestă prin semne de hipertensiune intracraniană
şi deficit focal.
G. Coma epileptică se manifestă prin sindrom muscarinic și nicotinic.
H. Coma infecţioasă se poate instala la un pacient cu meningită, meningoencefalită sau encefalită.
I. Coma din traumatismele cranio-cerebrale care se instalează la un interval scurt de timp (până în
48 ore) se datorează unui hematom subdural cronic.
J. După etiologie se împart în come prin leziuni supra şi subtentoriale.
Stadializarea comelor:
A. Scorul Glasgow cuantifică raspunsul verbal și motor
B. Scorul Glasgow cuantifică deschiderea ochilor
C. Scorul Glasgow cuantifică raspunsul senzitiv.
D. Un scor mai mare sau egal cu 8 indică prezenţa comei
E. Se realizează în funcție de scorul Glasgow
F. Se realizează în 6 grade de severitate
G. Un scor mai mic sau egal cu 8 indică prezenţa comei
H. Scorul Glasgow cuantifică raspunsul verbal și motor și inchiderea ochilor.
I. Un scor mai mic sau egal cu 15 indică prezenţa comei
J. Se realizează în 5 grade de severitate
Investigațiile paraclinice la pacientul comatos cuprind:

A. ecografie
B. examen neuroimagistic
10.01.2023, 09:41 UmApi
C. examen neuroimagistic pentru determinarea leziunilor otice

D. bilanţ complet hematologic şi biochimic sanguin
E. sumar de urină + urocultură
F. Scintigrafie cerebrală
G. EKG
H. ASLO
I. puncţie lombară şi examen LCR când există semne clinice de sepsis
J. EEG
În ceea ce privește tratamentul și prognosticul comei:

A. Prognosticul depinde de etiologie, durata comei şi prezenţa modificărilor înregistrate la EEG.
B. În cazurile severe bolnavul îșî recapătă starea de conştienţă, coma fiind reversibilă.
C. În unele cazuri coma este complet reversibilă şi pacientul îşi reia activităţile la capacitatea
anterioară
D. Dacă anumite zone cerebrale au suferit leziuni ireversibile în timpul comei, pacientul îşi poate
recăpăta conştienţa, fără sa prezinte sechele permanente
E. Dacă anumite zone cerebrale au suferit leziuni ireversibile în timpul comei, pacientul îşi poate
recăpăta conştienţa, dar cu sechele permanente
F. Măsurile generale nu implică susţinerea funcţiilor vitale.
G. Pacienţii cu comă care prezintă anomalii EEG au prognostic bun.
H. Tratamentul urmărește stabilizarea funcţiilor vitale şi protejarea creierului de alte posibile injurii
I. Tratamentul cuprinde măsuri de ordin general şi tratament cauzal.
J. Nu se recomandă de rutină monitorizarea temperaturii, frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale,
frecvenţei respiratorii.
Manifestarile clinice in PTI (purpura trombocitopenica imuna) la copil sunt:

A. Cianoza perioro-nazala sau generalizata
B. Eruptie maculo-papuloasa generalizata
C. Eritem palmo-plantar
D. Hemoragii la nivelul mucoaselor: epistaxis, gingivoragii, bule hemoragice, intrabucale
E. Dureri abdominale colicative
F. Sângerări spontane
G. Sângerări gastro-intestinale,
H. Purpură cutanată, peteșii, hematoame cutanate
I. Hemoragie intracraniană
J. Eritroza faciala
Alegeți informațiile corecte despre PTI:

A. Forma acută durează 6 luni de la primul episod
B. Etiologia este imunologică atât în forma acută cât și în cea cronică
C. Forma cronica durează peste 6-12 luni de la primul episod
D. Este un sindrom hemoragic dobândit în care numărul de trombocire este sub 200.000/mmc
E. Numai forma acută are etiologie imunologică prin prezența unor AC antiplachetari tip IgG care
induc distrucția excesivă a trombocitelor
10.01.2023, 09:41 UmApi
F. Forma cronică este foarte frecventă la copii

G. Este un sdr hemoragic dobândit caracterizat prin scăderea sub 100.000/mmc a numărului de
Trombocite
H. Numarul trombocitelor scade prin distrucție periferică crescută, scurtarea duratei de viață a
trombocitelor
I. Forma acută este foarte frecventă la copil și se vindecă în săptămâni/luni
J. Forma cronică se vindecă în săptămîni/luni
Tabloul clinic în PTI :

A. Localizarea renală: hematurie cu aspect de ‘suc de zmeură’
B. Peteșii difuze cutanate predominant pe membre
C. Apariția echimozelor în absența traumatismelor
D. Nu pot exista peteșii la nivelul mucoasei orale (purpură umedă)
E. Săngerările mucoase (epistaxis, gingivoragii) apar cel mai rar la debut
F. Localizarea mucoasă se manifestă prin epistaxis și hemoragii gingivale
G. Tusea productivă poate să aibe aspect de hemoptizie
H. Uneori se poate asocial hepatomegalia
I. Localizarea digestivă: hemoragii digestive superioare sau inferioare
J. Majoritatea peteșiilor sunt localizate la nivelul feței și gâtului
Paraclinic in PTI :
A. Timpul de sângerare e prelungit
B. Timpul de sângerare e normal
C. Nu sunt necesare investigații serologice (CMV, EBV, HVB, HVC)
D. Trombelastograma este normală
E. Retracția cheagului e normală
F. Medulograma : megacariopoieză sporită, cu numeroase megacariocite tinere, serile granulocitară
și eritrocitară fiind normale
G. În formele severe Tr scad sub 50.000/mmc
H. Retracția cheagului e deficitară
I. Apar modificări ale trombelastogramei
J. În formele severe trombocitele pot avea valori sub 10.000/mmc
Diagnosticul diferențial în PTI :

A. Trombocitopenia din bolile de colagen
B. Trombocitopenia din hemofilia A
C. Trombocitopenia din artrita idiopatică juvenilă
D. Trombocitopenii de cauză infecțioasă
E. Trombcitopenii de cauză toxică
F. Trombocitopenia din hemofilia B
G. Trombocitopenia din sindromul hemolitic-uremic
H. Trombocitopenia din LES
I. Trombocitopenia din leucemii
J. Trombocitopenia din purpura Henoch-Schonlein
10.01.2023, 09:41 UmApi
Tratamentul din PTI :

A. Administrare de factor de creștere granulocitarăpentru stimularea măduvei
B. Plasmafereza se folosește doar în cazuri grave, aresponsive la tratamentul clasic
C. Transfuzie de concentrate tombocitar unitar
D. Ca tratament la domiciliu nu se recomandă Prednison per os ci doar tratament de protecție
gastrică și gluconat de Ca
E. Corticoterapia reprezintă principalul tratament
F. Imunoglobulina in doze adaptate pe kg
G. Metilprednisolon in doze adaptate pe kg timp de 3 zile
H. Transfuzie de masa eritrocitara izogrup, izo Rh
I. Se recomandă transplantul de celule stem
J. Dexamatazona nu se folosește în tratamentului PTI datorită sindromului Cushing secundar
Purpura Henoch-Schonlein alegeți afirmațiile corecte :

A. Are o formă digestivă
B. Are o formă renală
C. Nu evoluează in pusee
D. Face parte din categoria angeitelor granulomatoase
E. Are o formă cutanată și articulară
F. Face parte din categoria bolilor de colagen
G. Evoluează în pusee
H. Cea mai severă formă este cea neurologică (ireversibilă)
I. Face parte din categoria vasculitelor
J. Este asemănatoare bolii Kawasaki
Etiologia PHS este plurifactorilă -alegeși afirmațiile corecte:

A. Agenti toxici
B. Vaccinuri
C. Se mai numește și purpura anafilactoidă
D. Antigene alimentare diverse
E. Medicamnete
F. Infecții bacteriene sau virale
G. Este foarte asemanătoare ca manifestări cutanate din LES
H. Alimentația nu are nici o legatură cu apariția bolii
I. Este o boală a țesutului conjunctiv
J. Nu se produce prin înțepături de insecte
Semne clinice în PHS :

A. Sindromul renal: sindrom nefrotic, sindrom nefritic
B. Sindromul abdominal: dureri abdominale, hemoragii digestive, diaree,grețuri, vărsături
C. Sindromul renal este dominat de hematurie și leucociturie
D. Cutanate: purpura predominant pe membrele inferioare , fese, dispuse simetric, accentuate de
ortostatism
E. Sindromul renal:hematurie izoltă, hematurie- proteinurie
10.01.2023, 09:41 UmApi
F. În sindromul renal apare numai sindromul nefrotic

G. Poliartralgii la nivelul articulațiilor mici, in special metacarpofalangiene
H. Sindromul articular : poliartralgii la nivelul genunchiilor,coatelor și șoldurilor
I. Sindromul abdominal este cea mai rară manifestare a PHS
J. Purpura apare initial pe torace și abdomen
Biologic în PHS- alegeți afirmațiile corecte :

A. Sindrom inflamator moderat
B. Trombocite normale
C. În caz de proteinurie important se impune necesitatea biopsiei renale
D. IgA și IgE pot fi uneori crescute
E. Valorile trombocitelor sunt sub 5000/mmc
F. Anomaliire renale conturează afectarea și gradul funcționalității renale
G. Biologic pe hemoleucograma apare leucopenia și neutropenia severa sub 100/mmc
H. CRP cantitativ peste 100 mg/L
I. În caz de hematurie importnă puncția biopsi renală trebuie efectută în urgență
J. Vsh-ul este normal sau foarte crescut
Tratamentul PHS :
A. Clinostatismul favorizează apariția de noi pusee
B. Regim alimentar de excludere în caz de alergen alimentar
C. Este nespecific
D. Se recomandă ca pacientul să facă miscare pentru stimularea circulației periferice
E. Repetiția puseelor crește riscul atingerii renale
F. Regim alimentar obișnuit fără prăjeli sau grăsimi nesaturate
G. Antibiotic când factorul declanșator este o infecție bacteriană
H. Se recomandă repos la pat 3 săptămîni după debutul purpurei sau al fiecărui puseu
I. Repetiția puseelor nu are nici o legătură cu afectarea renală
J. Tratament antibiotic in doză unica dacă boala a fost declanșată de o înțepatură de insectă
Sindromul hemoragipar la copil :

A. Trombocitopenie secundară: malignități, anemii aplastice, SHU, CIVD, sepsis,toxic indusă,
hipersplenism
B. Trombocitopenii secundare din insuficiența renală
C. Coagulopatie secundară: CIVD, anticoagulanți, deficit de vit K, insificiența renală și hepatica,
anticonvulsivante materne
D. Coagulopatii secundare: malignitate, anemie aplastică, SHU, medicament induse, hipersplenism
E. Trombocitopenie primitivă
F. Anticonvulsivante materne
G. Trombocitopenia secundara mononucleozei
H. Coagulopatie primitivă
I. Trombocitopenii secundare din deficit de vit K, CIVD, insuficiență hepatică
J. Vascular nonhematologic: copil abuzat, traumatisme, ulcer, polipi, sdr.Ehlers-Danlos, polipi,
varice, angiodisplazia, telangiectazia
10.01.2023, 09:41 UmApi
Examene de laborator în faza vasculo-plachetară :

A. Teste analitice trombocitare: adezivitate și agregabilitate plachetară, retrația cheagului
B. Coagularea- calea comună: TT=15 sec-20 sec
C. Coagularea-teste screening: explorarea globală, timp de coagulare, timp Howell
D. Coagularea:-calea intrinsecă: TTPA=35sec-45 sec
E. Teste analitice : vasculare- biopsie cutanată cu examinare la microscopul optic și în
imunofluorescență
F. Trombelastograma și măsurarea duratei de viață a trombocitelor
G. Fibrinogenul : 200-4000%
H. Puncția medulară
I. Teste sceening: testul groului, timpul de sângerare ( meotda Duke), numărătoarea Tr, morfologia
și agregabilitatea lor pe frotiul sangvin
J. Coagularea- calea extrinsecă: TQ 12 seccunde- 16 secunde
Alegeți afirmațiile corecte despre hemofilii :

A. Nu evoluează cronic sau ondulant, cu pusee de agravare
B. Niciodată formele severe nu apar în perioada neonatală (chefalom voluminos/ hemoragii
cerebrale)
C. Fetele din tați cu hemofilie vor fi obligatoriu transmiţătoare
D. Desi este o boală genetică nu se manifestă decât extrem de rar în perioada neonatală
E. Nu este o boală cu trasmitere genetică
F. Cel mai frecvent apare la sexul feminin
G. Apar exclusiv la bărbaţi
H. Sunt cazuri frecvente în care mama este hemofilică și tatăl purtător
I. Hemofilia A cea mai tipică boală ereditară legată de sex
J. Cazurile de hemofilie la femei sunt excepţional de rare
Manifestările hemoragice cele mai frecvente în hemofilii sunt :

A. Sângerările bucale (gingivoragii, plăgi tăiate la nivelul buzelor)
B. Epistaxis minor care se oprește după manevre ORL
C. Hemoragiile meningo-cerebrale
D. Sângerările din escoriații superficiale
E. Leziunile peteșiale diseminate
F. Hematrozele- forma cea ma tipică și mai frecventă în hemofilie
G. Hemoragii digestive (hematemeză sau/și melena)
H. Epistaxis masiv care nu se oprește nici prin manevre ORL
I. Hematuria abundentă și repetitive nu poate evolua niciodată cu colică renală
J. Gingivoragii care se opresc spontan după igiena bucală
Hematrozele și hematoamele din hemofilii :

A. Tumefacția locală determinată de hematroză dispare dupa administrarea de antiinflamatoare în
formele medii de hemofilie
B. Se manifestă clinic prin durere, tumefacție locală și limitarea algică a mobilității
C. Artropatia hemofilică nu este ireversibilă atât timp cât pacientul ia corect tratamentul
10.01.2023, 09:41 UmApi
D. Hemartrozele se pot vindeca spontan după administrarea tratamentului profilactic

E. Apar hematoame musculare profunde de muschi psoas
F. Hematoamele musculare superficiale nu necesita tratament specific hemofiliei
G. Sunt adesea recidivante provocând în timp deformări articulare
H. Afectează cu predilecție articulația genunchiului, articulația cotului și uneori a umărului
producând în timp deformări articulare ireversibile (artropatia hemofilicului)
I. nu este limitată algic mobilitatea membrului/articulației afectare
J. Apar hematoame musculare superficiale (fesier, deltoid)
CARACTERISTICILE SIMPTOMATOLOGIEI CLINICE ÎN HEMOFILII :

A. Sângerările cu tendinţă de agravare progresivă cu vârsta
B. durata prelungită a sângerărilor exteriorizate, fără tendinţă spontană la oprire
C. caracterul provocat al hemoragiilor, uneori de traumatisme minore
D. sediul profund al hemoragiei intracavitar, intratisular sau intravisceral
E. Hemoragii spontane
F. Prezența leziunilor peteşiale
G. Manifestările hemoragice apar la adolescență
H. manifestările hemoragice la copil debutează la sfârşitul primului an de viaţă odată cu începerea
mersului
I. evoluţie cronică, ondulantă, cu pusee de agravare
J. Sediu superficial al sângerării
Tratamentul hemofiliei:
A. Se instituie precoce înaintea apariției hemartrozei (după vârsta de 1 an)
B. Ca tratament substitutiv se utilizează PLASMA PROASPĂTĂ CONGELATĂ recoltată de la donatori
sănătoşi
C. Profilaxia cu factor VIII sau IX nu se face cu factor recombinat
D. Formele ușoare de hemofilie nu primesc tratament profilactic decât în cazuri excepționale
E. Forma severă de hemofilie necesita tratament numai în cazuri de hemoragii masive
F. Nu există tratament care să vindece boala
G. Tratamentul nu trebuie instituit precoce în maxim primele 2 ore de la debutul sângerării
H. Ca tratament substitutive nu se utilizează plasma proaspăt congelată
I. Foma medie de hemofilie A sau B necesita tratament profilactic
J. Baza tratamentului este constituită de substituţia factorului deficient
Tratamentul în hemofilii :
A. Fizioterapia nu este indicate pacienților hemofilici
B. Este indicat ca fiecare bolnav de hemofilie să poaarte un card/medalion cu diagnosticul pe care îl
are
C. Evitarea sporturilor de contact
D. Se aplică copresiune locală prelungită (10-15 minute)
E. Dăcă un pacient hemofilic suferă un traumatism cranian închis nu trebuie să se prezinte de
urgență la cel mai aproiat serviciu UPU
F. Se aplică pelicule adezive speciale care determină formarea de fibrină
10.01.2023, 09:42 UmApi
G. Orice bolnav de hemofilie cu sângerare abundentă trebuie dus direct în sala de operție fără a i se
administra profilaxia cu factorul corespunzător
H. Orientare profesionala spre meserii cu risc mic de traumatisme
I. Orice tumefacție articulară la un pacient hemofilic nu trebuie să îl determine să se prezinte la cel
mai apropiat serviciu UPU
J. Înainte de manevre stomatologice sângerânde pacienților cu hemofilie nu trebuie să primesca
profilaxie cu factor corespunzător
Evoluția și prognosticul hemofilicilor :

A. Pacientul în timp se autoeducă să evite pe cât posibil traumatismele
B. Prognosticul vital e sever afectat în formele ușoare și medii care nu primesc tratament profilactic
C. Prognosticul vital în cazul tratamentului corect al formelor severe este puțin afectat
D. Prognosticul funcțional nu e afectat datorită fizioterapiei
E. Prognosticul functional e afectat de sechelele articulare, musculare sau neurologice
F. Boală cronică, incurabilă cu evoluție ondulantă
G. Există și pusee de agravare
H. Datorită tratmentului profilactic cu substituție de factor corespunzător hemofilia se vindecă
I. Afectează cel mai frecvent sexul feminin determinând infertilitate
J. Mortalitatea este de 30%
Sindroame hemoragipare prin defict de producție a factorului de coagulare, alegeți afirmațiile

corecte :
A. Pot fi genetice: afectează un singur factor iar modalitatea de trasmisie este x-linkat (hemofilia A si
B)
B. După etapa coagulării pot fi: boli ale tromboplastinei endogene, boli le trombinoformării, boli ale
fibrinoformării
C. Reprezintă 25% din sindroamele hemoragice la copii
D. În rare cazuri se trasmite genetic
E. După etapele coagulării pot fi doar boli ale fibrinoformării
F. Dacă se trasmite genetic se trasmite doar autosomal dominant
G. Modalitatea de trasmitere genetică poate fi și autosomal recesivă sau autosomal dominantă
H. Mecanismele de producție se produc doar prin mecanism de consum
I. Coagulopatiile se produc prin mecanism patogenic de producție sau consum
J. Hemofilia A și B nu se transmit prin mechanism x-linkat
Sindroame hemoragice prin exces de distrugere sau consum al factorilor de coagulare :

A. Sindroame hemoragice prin Ac anti F VIII sau IX
B. Sindroame hemoragice prin lipsă de anticoagulanți
C. Sindroame hemoragice prin exces de anticoagulanți
D. CIVD
E. Apar Ac anti F X și F XI
F. Apar după boli virale sau limfoame
G. Apar uneori în LES, boli de colagen,
H. Nu apar niciodată în LES
10.01.2023, 09:42 UmApi
I. Nu apar niciodată în limfoame

J. Nu se asociază cu CIVD

Pediatrie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pediatrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10.01.

2023, 09:41 UmApi

Examen Previzualizare intrebari

ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN O.R.L. 0

CHIRURGIE GENERALĂ 300 Preview

Cauze ale deshidratării severe:

Severitatea deshidratării se clasifică în:

Semne de deshidratare extracelulară:

Semne de deshidratare intracelulară:

Soluții utilizate în rehidratarea parenterală (i.v.):

Elemente de gravitate inițială ale deshidratării:

Caracteristicile biologice ale deshidratării:

Dieta hidrică sau rehidratarea pacientului per os:

Provocarea de vărsături în intoxicațiile acute:

Despre spălătura gastrică se poate afirma că:

F. se utilizează o sondă Faucher

Contraindicațiile și complicațiile spălăturii gastrice:

Substanțe absorbite de cărbunele activat:

Următoarele informații sunt adevărate despre intoxicația cu antidepresivele triciclice (ADT):

Dintre manifestările cardiace ale intoxicației cu antidepresive triciclice fac parte:

B. Blocurile atrio-ventriculare nu reprezintă o manifestare cardiacă a intoxicației cu antidepresive

Despre intoxicația cu substanțe methemoglobinizante este adevărat:

Despre tratamentul intoxicației cu substanțe methehemoglobinizante putem afirma

Despre intoxicația acută cu substanțe organofosforate este adevărat:

G. Determină inhibarea reversibilă a colinesterezei

În tratamentul intoxicației cu substanțe organofosforate:

Despre intoxicația cu alcool etilic este adevărat:

Despre tratamentul intoxicației cu alcool etilic este adevărat:

G. Tratamentul de bază este reprezentat de perfuzii cu glucoză 5-10%

Despre intoxicația cu monoxid de carbon este adevărat:

Selectați afirmațiile adevărate despre tratamentul și evoluția intoxicației cu monoxid de

Tabloul clinic în intoxicația cu monoxid de carbon asociază:

Tratamentul în intoxicația cu substanțe corozive impune:

A. Antibioterapia profilactică este folosită în toate cazurile

Selectați informațiile adevărate despre intoxicația cu baze tari:

PRINCIPALELE ANTIDOTURI ÎN INTOXICAȚII:

I. Administrarea N-acetilcisteinei în primele 8-10 ore previne apariţia toxicităţii hepatice

Stadiile intoxicaţiei cu paracetamol:

DESPRE INTOXICAŢIA CU ANTICOAGULANTE:

Simptomele neurologice specifice comei sunt:

D. Semnele clinice sunt reprezentate de simptome neurologice specifice și simptome sistemice.

Simptome sistemice întâlnite în comă sunt:

Comele toxice sau metabolice sunt reprezentate de:

Pacientul cu comă diabetică prezintă:

Episodul prodromal al comei hipoglicemice cuprinde:

În coma prin intoxicația cu CO pacientul prezintă:

Sindromul muscarinic din coma prin intoxicaţie cu organo-fosforate se caracterizează:

Despre comele toxice:

Examenul clinic din coma hepatică evidențiază:

Clinic coma epileptică prezintă:

Despre comele neurologice:

Investigațiile paraclinice la pacientul comatos cuprind:

C. examen neuroimagistic pentru determinarea leziunilor otice

În ceea ce privește tratamentul și prognosticul comei:

Manifestarile clinice in PTI (purpura trombocitopenica imuna) la copil sunt:

Alegeți informațiile corecte despre PTI:

F. Forma cronică este foarte frecventă la copii

J. Forma cronică se vindecă în săptămîni/luni

Tabloul clinic în PTI :

J. În formele severe trombocitele pot avea valori sub 10.000/mmc

Diagnosticul diferențial în PTI :

Tratamentul din PTI :

Purpura Henoch-Schonlein alegeți afirmațiile corecte :

Etiologia PHS este plurifactorilă -alegeși afirmațiile corecte: