FARMACO Bun

Total
Disciplina
întrebări
MICROBIOLOGIE. BACTERIOLOGIE 295 Preview
FIZIOPATOLOGIE 360 Preview
SEMIOLOGIE MEDICALĂ 301 Preview
ANATOMIE PATOLOGICĂ 250 Preview
FARMACOLOGIE 153 Preview
Următoarea / următoarele substanțe sunt inhibitori enzimatici:

A. fenitoină
B. tolbutamidă
C. ketoconazol
D. propranolo
l E.morfină
F. eritromicină
G. cefuroxim
H. acid acetilsalicilic
I. izoniazidă
J. benzilpenicilină
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

A. Suspensiile au absorbție superioară soluțiilor
B. Fenobarbital se absorbe bine în mediu acid
C. griseofulvina are absorbția redusă în prezenţa alimentelor grase
D. Absorbția amoxicilinei nu e influențată de prezența alimentelor în tractul digestiv
E.Absorbția tetraciclinelor începe din stomac
F. Colestiramina crește absorbția warfarinei
G. Eritromicina scade biodisponibilitatea digoxin
H. Absorbția fierului se realizează mai bine în mediu acid
I. Absorbția captopril e redusă în prezența alimentelor în tractul digestiv
J. Ketoconazol se absorbe bine în mediu acid
C. Acidul acetilsalicilic se absorbe bine în mediu acid
D. Salicilații are cinetică de ordin unu
E.Fenitoin are cinetică de ordin zero
F. Probenecid reduce durata de acțiune a benzilpenicilinei
G. Eritromicina crește biodisponibilitatea warfarinei
H. Streptomicina are cinetică de ordin zero
I. Suspensiile au absorbție inferioară soluțiilor
J. Diureticele tiazidice grăbesc secreţia tubulară a litiului

A. Tolbutamida are o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
B. Acetaminofen generează un metabolit cu toxicitate semnificativă
C. Doxorubicina nu se elimină prin bilă
D. Modelul bicompartimentat descrie cu destul de mare veridicitate modelul de distribuție pentru
un mare număr de medicamente
E.Acetilarea izodiazidei presupune o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
F. Modelul bicompartimentat presupune faza de distribuție, inițial, ce corespunde unei eliminări
lente din compartimentul central, apoi faza de eliminare, cu o pantă mai abruptă
G. Acidul acetilsalicilic are cinetică de ordin zero
H. Modelul bicompartimentat poate fi aplicat în cazul utilizării de substituienți macromoleculari
de plasmă
I. Fenilbutazona generează un metabolit cu toxicitate superioară celui de proveniență
J.Reacțiile de conjugare cu acidul sulfuronic presupun o viteză de metabolizare foarte diferită
de la pacient la pacient

A. Masajul reduce absorția substanțelor active din creme
B. Absorbția intestinală nu este necesară pentrualbendazol
C. Neomicina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
D. Metoprolol suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
E.Morfina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
F. Aminoglicozidele au absorbție slabă deoarece sunt molecule slab polarizate
G. Fenilbutazona generează un metabolit cu activitate uricozurică
H. Ionoforeza reduce absorția substanțelor active din creme
I. Absorbția intestinală nu este necesară pentruamilază
J. Timolulul aplicat conjunctival nu produce efect sistemic
Selectați substanța / substanțele pentru care este caracteristică distribuția la nivel salivar:
D. cefuroxim
E.neomicină
F. carbamazepină
G. amfetamină
H. furazolidon
I. minociclină
J. cefazolin
Selectați substanța / substanțele pentru care este caracteristică distribuția la nivel biliar:
A. oxacilină
B. benzilpenicilină
C. cefazolin
D. roxitromicina
E.minociclină
F. amikacină
G. insulină
H. cefamandol
I. cefuroxim
J. ampicilină
Despre fenitoin se poate afirma că:

A. Are eliminare exclusive renală
B. graficul concentrației sale serice în funcție de timp (în faza de eliminare) este linear
C. trece bariera hematoencefalică
D. crește nivelul seric al cloramfenicolului, prin influențarea metabolizării sale hepatice
E.are cinetică de ordinul 1
F. e contraindicat în sarcină
G. are legare slabă de proteinele serice
H. în caz de utilizare concomitentă cu sufadiazina, fracția sa liberă va crește
I. prezintă eliminare salivară
J. crește nivelul seric al cloramfenicolului, prin influențarea metabolizării sale hepatice
Un medicament este administrat intravenos in bolus (injectare unică, rapidă), în doză de

500mg, unei persoane de 66kg. Substanța are masa moleculară 180Da şi nu prezintă
metabolizare rapidă. La 20 de minute după injectare, concentrația serică a medicamentului
a fost detectată ca fiind 12,5mg/L. În baza cunoștințelor însușite legate de farmacocinetică
privitoare la distribuția
medicamentelor, următoarea concluzie / următoarele concluzii sunt corecte:
A. Medicamentul se regăsește în lichidul interstițial
E. volumul aparent de distribuție e de 0,6 litri /kg
F. nu poate fi administrat persoanelor cu insuficiență renală cronică, supuse hemodializei
G. poate fi administrat persoanelor cu insuficiență renală cronică, supuse hemodializei
H. substanța prezintă legare puternică de proteinele serice
I. substanța prezintă distribuție intracelulară
J. volumul aparent de distribuție e de 40 litri
Selectați substanța / substanțele care poate fi clasificată drept pro-medicament:

A. acetaldehică
B. clindamicina
C. fenilbutazonă
D. metronidazol
E.enalapril
F. pirazinamida
G. levodopa
H. fenobarbital
I. oxazepam
J. ornidazol

A. furazlocilină
B. tetraciclină
C. izoniazidă
D. acid acetilsalicilic
E.fenitoină
F. propranolol
G. tolbutamidă
H. ampicilină
I. ketoconazol
J. morfină

A. primidonă
B. izoniazidă
C. doxiciclină
D. morfină
E.ciprofloxacin
F. aztreonam
J. tolbutamidă

A. streptomicină
B. primidonă
C. izoniazidă
D. ciprofloxacin
E.aztreonam
F. morfină
G. rifampicină
H. propranolol
I. acid acetilsalicilic
J. doxiciclină

A. Absorbția amoxicilinei nu e influențată de prezența alimentelor în tractul digestiv
B. Suspensiile au absorbție superioară soluțiilor
C. Fenobarbital se absorbe bine în mediu acid
D. Absorbția fierului se realizează mai bine în mediu acid
E.Colestiramina screște absorbția warfarinei
F. Ketoconazol se absorbe bine în mediu acid
G. Absorbția tetraciclinelor începe din stomac
H. Absorbția captopril e redusă în prezența alimentelor în tractul digestiv
I. griseofulvina are absorbția redusă în prezenţa alimentelor grase
J. Eritromicina scade biodisponibilitatea digoxin

A. Suspensiile au absorbție inferioară soluțiilor
B. Salicilații are cinetică de ordin unu
C. Streptomicina are cinetică de ordin zero
D. Probenecid reduce durata de acțiune a benzilpenicilinei
E.Absorbția warfarinei începe din stomac
F. Diureticele tiazidice grăbesc secreţia tubulară a litiului
G. Fenobarbitalul se absorbe bine în stomac
H. Fenitoin are cinetică de ordin zero
I. Eritromicina crește biodisponibilitatea warfarinei
J. Acidul acetilsalicilic se absorbe bine în mediu acid

C. Reacțiile de conjugare cu acidul sulfuronic presupun o viteză de metabolizare foarte diferită
D. Modelul bicompartimentat descrie cu destul de mare veridicitate modelul de distribuție pentru
E.Tolbutamida are o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
F. Doxorubicina nu se elimină prin bilă
G. Modelul bicompartimentat poate fi aplicat în cazul utilizării de substituienți macromoleculari
de plasmă
H. Acetaminofen generează un metabolit cu toxicitate semnificativă
I. Acidul acetilsalicilic are cinetică de ordin zero
J. Acetilarea izodiazidei presupune o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient

A. Fenobarbital generează metaboliți activi
B. Nortriptilina e metabolitul activ al amitriptilinei
C. Captopril generează metaboliți inactivi
D. Parathion se transformă în paraoxon, compus mai toxic decât cel inițial
E.Reacțiile de acetilare presupun o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
F. Cloramfenicol suferă o nitroreducere în prima etapă
G. Atracurium are metabolizare Hoffman
H. Diazepam e metabolitul activ al oxazepam
I. Codeina e metabolitul activ al morfinei
J. D-tubocurarina are metabolizare Hoffman

A. Amfetaminele are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării concomitente
cu acetazolamina
B. Probenecid scade eliminarea indometacin
C. Administrarea benzilpenicilinei concomitent cu probenecidul permite
administrarea antibacterianului la intervale mai lungi
D. Diureticele tiazidice cresc secreţia tubulară a litiului
E.Filtrarea glomerulară e mai pronunțată pentru substanţe cu masa moleculară peste 40kDa
F. Probenecid scade eliminarea salicilaților
G. Acidul acetilsalicilic are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării
concomitente cu acetazolamina
H. Insuficiența renală severă impune creșterea dozelor din unele medicamente față de cele uzuale
I. Acidul acetilsalicilic are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării
concomitente cu clorura de amoniu
A. Acidul acetilsalicilic are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării
concomitente cu clorura de amoniu
B. Minociclina se elimină prin lacrimi
C. Eritromicina are circuit hepatoeneterohepatic
D. Rifampicina se elimină exclusiv biliar
E.Fenobarbital are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării concomitente cu
acid ascorbic
F. Fenobarbital are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării
concomitente cu acetazolamidă
G. Administrarea benzilpenicilinei concomitent cu probenecidul impune administrarea
mai frecventă a antibacterianului
H. Doxiciclina are circuit hepatoeneterohepatic
I. Amfetaminele are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării concomitente
cu acetazolamina
J.Acidul acetilsalicilic are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile administrării
concomitente cu bicarbonat de sodiu

A. Minociclina se elimină prin salivă
B. Etanolul se elimină în special prin aerul expirat
C. Fenobarbital are o eliminare superioară la nivel renal în condițiile alcalinizării urinii
D. Doxiciclina are circuit
hepatoeneterohepatic E.Isofluranul nu se
elimină prin aerul expirat
F. Minociclina se elimină prin lacrimi
G. Teofilina nu are eliminare salivară
H. Estrogenii nu se elimină în laptele matern
I. Digoxin se elimină strict renal
J. Vincristina are circuit hepatoeneterohepatic

A. Biodisponibilitatea proate fi definită drept fracţia dintr-o cantitate de medicament care
a fost absorbită, a scăpat de efectul primului pasaj şi se regăseşte în sânge
B. Definirea în mod dinamic a biodisponibilității are în vederea raportul procentual dintre
Cmax în cazul administrării pe cale internă vs. intravenoasă
C. Timpul de înjumătățire este o măsură a gradului de eliminare a unui medicament din organism
D. Biodisponibilitatea exprimă mărimea și puterea cu care substanța medicamentoasă părăsește
locul de administrare
curbă în cazul administrării pe cale internă vs. intravenoasă
G. Timpul de înjumătățire se definește pentru substanțe cu cinetică de ordin zero
H. Clearence-ul se exprimă matematic drept raportul: concentrație:rată de eliminare
I. Timpul de lag este timpul scurs între momentul administrării unei doze de medicament și cel în
care efectele acelei doze devin maximale
J. Timpul de înjumătățire este important pentru calcularea regimului de dozare

A. Volum de distribuție raport la masa corporală e crescut la copil față de adult
B. La copil, absorbția la nivel intestinal se realizează cu ușurință
C. La copil, absorbția la nivel tegumentar se realizează cu ușurință
D. Atât la copil, cât și la vârsnic eliminarea medicamentelor se realizează mai facil față de adult
E.La vârstnic, absorbția la nivel intestinal se realizează cu ușurință
F. La vârstnic, tegumentul cu strat cornos îngroșat asigură o absorbție crescută
G. Oxidarea e ineficientă la nou-născut (imaturitate a sistemului enzimatic)
H. La vârstnic, legarea de globulinele serice e redusă
I. Glucoronoconjugarea e ineficientă la nou-născut
J. Albumina fetală leagă medicamentele mai puternic decât cea de tip adult
Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea următorilor compuși:

A. acetazolamidă
B. amilorid
C. danazol
D. nelfinavir
E.streptomicină
F. rifampicină
G. atropină
H. chinidină
I. tolbutamidă
J. furosemid
Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea următorilor compuși:

A. ibuprofen
B. acetazolamidă
C. sulfoniluree antidiabetice
D. chinidină
E.ticlopidină
F. izoniazidă
J. etanol

A. Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea ticlopidinei
B. Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea amilorid
C. CYP2E1 e implicat în metabolizarea halotan
D. CYP3A4 e implicat în metabolizarea a numeroase medicamente
E.există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea neomicinei
F. CYP2E1 e implicat în metabolizarea etanol
G. În denumirea “CYP1A3”, litera A desemnează izoenzima
H. Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea izoniazidei
I. Nu există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea danazol
J. În denumirea “CYP1A3”, cifra 3 desemnează subfamilia

A. Etanol are cinetică de ordin unu
B. Neomicina are cinetică de ordin zero
C. Streptomicina are cinetică de ordin unu
D. Cinetică de ordinul zero presupune că rata de metabolizare și eliminare a medicamentului
este direct proporțională cu concentrația acestuia
E.alcool-dehidrogenaza poate metaboliza o cantitate limitată în de etanol timp (relativ
redusă, aproximativ 8 g/h
F. Cinetică de ordinul 1 presupune că rata de metabolizare și eliminare a medicamentului este
direct proporțională cu concentrația acestuia
G. Etanol are cinetică de ordin zero
H. Cinetică de ordinul zero presupune o capacitate constantă, non-dependentă
de concentrația de medicament
I. Acidul acetilsalicilic are cinetică de ordin unu
J. Fenitoin are cinetică de ordin unu

A. Modelul bi-compartimentat presupune existența unui compartiment central (plasmă) și
a unui periferic (țesut)
B. Modelul bi-compartimentat cel mai verosimil
C. Modelul pluri-compartimentat cel mai verosimil
D. Modelare fiziologică este mai apropiată de ceea ce se întâmplă în mod real în organism, dar
este dificilă extrapolarea datelor experimentale la om
G. Modelul bi-compartimentat presupune că graficul concentrațiilor în funcție de timp se prezintă
sub formă (bi)exponențială
H. Modelul bi-compartimentat presupune că medicamentul ajunge rapid (administrare
intravenoasă în bolus sau pe cale internă, cu absorbție rapidă sau 0), după care se distribuie
într-un singur compartiment, pe care îl părăsește la un moment dat
I. Echivalență farmaceutică corespunde încorporării aceleiași cantități de substanță activă în
forme farmaceutice diferite, destinate aceleiași căi de administrare (de exemplu: comprimate
sau capsule)
J.Modelul mono-compartimentat reprezintă cel mai simplificat model utilizat pentru
modelarea matematică a distribuiței unui medicament în compartimentele diverse ale
organismului

A. Trecerea prin placentă a medicamentului e mai facilă dacă masa moleculară a
substanţei este < 500Da
B. Progesteronul inhibă enzimele microsomale
C. În sarcină, scade fluxului sanguin renal
D. Estradiolul stimulează enzimele microsomale
E.În sarcină, scade viteza tranzitului intestinal
F. Administrată gravidei, tiouracil s-ar acumula în ochii fetusului
G. În sarcină, scade viteza filtrării glomerulare
H. Estrogenii au efect colestatic
I. În sarcină, scade capacitatea hepatică de metabolizare a medicamentului
J. Administrată gravidei, clorpromazina s-ar acumula în tiroida fetală

A. În sarcină, scade legarea de proteinele serice
B. Enalapril e promedicament
C. Rifampicina prezintă circuit hepatoenterohepatic
D. Diureticele tiazidice stimulează secreţia tubulară a litiului
E.Acetazolamida scade eliminarea acidului acetilsalicilic
F. Fenobarbital modifică structura citocrom P450
G. Diazepam e metabolitul activ al oxazepam
H. Fenilbutazonă e inhibitor enzimatic
I. Clorura de amoniu scade eliminarea acidului acetilsalicilic
J. Nortriptilina e metabolitul activ al amitriptilinei

A. Ticlopidina nu suferă metabolizare
B. Acetazolamida crește eliminarea acidului acetilsalicilic
F. Propranolol e inhibitor enzimatic
G. Carbamazepina modifică structura citocrom P450
H. Probenecidul crește secreția tubulară a penicilinei
I. Mefobarbarbital se metabolizează cu formare de fenobarbital
J. Probenecidul crește secreția tubulară a indometacin

A. Timpul de înjumătățire este o măsură a gradului de eliminare a unui medicament din
organism și este important pentru calcularea regimului de dozare
B. Clearence-ul reprezintă volumul presupus a fi ocupat de un medicament imediat după
administrarea intravenoasă, înainte ca procesele de epurare sau metabolizare să afecteze
concentrația
C. În sarcină, volumul aparent de distribuție crește
D. Colestiramina scade absorbția warfarinei
E.Doxorubicina prezintă circuit hepatoenterohepatic
F. Ketoconazol are absorbția crescută în prezenţa alimentelor grase
G. Ketoconazol se absorbe bine în mediu alcalin
H. Polarizarea puternică face imposibilă absorbția streptomicinei
I. Neomicina se metabolizează hepatic în proporție de peste 90%
J. Polarizarea slabă face imposibilă absorbția streptomicinei

A. Absorbția intestinală nu este necesară pentru albendazol
B. Dezalchilarea e o reacție de etapă a doua în cadrul metabolizării medicamentelor
C. Timolol poate genera efecte sistemice chiar și în cazul administrării topice sub formă de colir
D. sarea sodică a acidului acetilsalicilic are absorbție dublă la 30‘ după administrarea pe cale
internă comparativ cu forma acidă
E.În general, soluțiile au o absorbție inferioară suspensiilor
F. Absorbția intestinală nu este necesară antidiabetice orale
G. Colestiramina scade absorbția antidiabeticelor orale
H. Preparatele cu magneziu prezintă absorbție scăzută în prezența vitaminei C
I. Acidul fitic (din vegetale) scade absorbția magneziului
J. Absorbția intestinală este necesară pentru carbonatul de calciu

A. Metotrexat crește concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic
B. În general, soluțiile au o absorbție inferioară suspensiilor
C. Sulfinpirazona scade concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic
riscului de accidente hemoragice
F. Estrogenii administrați sub formă de ovule induc efecte sistemice
G. Efectul primului pasaj e evitat în proporție de 80% în caz de administrare intrarectală
H. Pentru hormonii retrohipofizari, se pot obține efecte sistemice în caz de administrare prin
prizare nazală
I. Sulfinpirazona crește concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic
J. Absorbția intestinală nu este necesară acidului acetilsalicilic

A. eritromicina creşte absorbţia warfarinei
B. absorbţia streptomicinei este redusă în prezența alimentelor
C. absorbţia doxiciclinei este redusă în prezența alimentelor
D. eritromicina creşte absorbţia digoxinului
E.absorbţia levofloxacin este redusă de carbonatul de calciu
F. absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
G. absorbţia neomicinei este redusă în prezența alimentelor
H. absorbţia oxitetraciclinei este redusă în prezența alimentelor
I. absorbţia minociclinei este redusă în prezența alimentelor
J. colestiramina reduce absorbţia warfarinei

A. pirazinamida este un promedicament
B. acetaldehida este mai toxică faţă de produsul de provenienţă
C. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
D. absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
E.codeina rezultă din metabolizarea morfinei
F. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu metionină
G. atropina este parţial metabolizată
H. formaldehida este mai toxică faţă de produsul de provenienţă
I. fenilbutazona generează un metabolit cu acţiune utilă în terapia gutei
J. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic

A. diazepam prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
B. derivaţii canabinoizi prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
C. Acetaminofenul se metabolizează cu formarea unui compus cu toxicitate mai mare decât
a celui inițial
D. absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
H. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
I. fenitoin prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
J. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic

A. diazepam prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
B. derivaţii opioizi prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
C. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
D. teofilina prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
E.eliminarea renală e mai intensă pentru forma nepolarizată a moleculei
G. Acetaminofenul se metabolizează prin conjugare cu glutation
H. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu metionină
I. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
J. fenitoin prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară

A. Modelul uni-compartimentat cel mai verosimil
B. Echivalență farmaceutică corespunde încorporării aceleiași cantități de substanță activă în
forme farmaceutice diferite, destinate aceleiași căi de administrare (de exemplu: comprimate
sau capsule)
C. Modelare fiziologică are în vedere de ceea ce se întâmplă în mod real în organism, dar este
dificilă extrapolarea datelor experimentale la om
D. Modelul bi-compartimentat presupune că medicamentul ajunge rapid (administrare
intravenoasă în bolus sau pe cale internă, cu absorbție rapidă sau 0), după care se distribuie
într-un singur compartiment, pe care îl părăsește la un moment dat
E.Modelul bi-compartimentat presupune existența unui compartiment central (plasmă) și
a unui periferic (țesut)
F. Modelul bi-compartimentat presupune o faza de distribuție, inițial, ce corespunde unei
eliminări lente din compartimentul central și faza de eliminare, cu o pantă a scăderii mai
rapidă
G. Modelul mono-compartimentat reprezintă cel mai simplificat model utilizat pentru
modelarea matematică a distribuiței unui medicament în compartimentele diverse ale
organismului
H. Modelul pluri-compartimentat cel mai verosimil, dar o astfel de modelare e dificilă
I. Modelul bi-compartimentat presupune că graficul concentrațiilor în funcție de timp se prezintă
sub formă (bi)exponențială
J. Modelul bi-compartimentat cel mai verosimil

A. Estrogenii au efect colestatic
E. În sarcină, scade fluxului sanguin renal
F. În sarcină, scade capacitatea hepatică de metabolizare a medicamentului
G. Progesteronul inhibă enzimele microsomale
H. Estradiolul stimulează enzimele microsomale
I. Administrată gravidei, tiouracil s-ar acumula în ochii fetusului
J. În sarcină, scade viteza tranzitului intestinal

A. Diazepam e metabolitul activ al oxazepam
B. Clorura de amoniu scade eliminarea fenobarbital
C. Rifampicina prezintă circuit hepatoenterohepatic
D. Diureticele tiazidice stimulează secreţia tubulară a litiului
E.Fenobarbital modifică structura citocrom P450
F. În sarcină, scade viteza tranzitului intestinal
G. Nortriptilina e metabolitul activ al amitriptilinei
H. Enalapril e promedicament
I. Fenilbutazonă nu e inductor enzimatic
J. Acetazolamida scade eliminarea acidului acetilsalicilic

A. Probenecidul crește secreția tubulară a indometacin
B. Carbamazepina modifică structura citocrom P450
C. Neomicina e promedicament
D. Mefobarbarbital se metabolizează cu formare de fenobarbital
E.Acetazolamida crește eliminarea acidului acetilsalicilic
F. Ticlopidina nu suferă metabolizare
G. Probenecidul crește secreția tubulară a penicilinei
H. Propranolol e inhibitor enzimatic
I. Vincristina prezintă circuit hepatoenterohepatic
J. În sarcină, metabolizarea medicamentelor e inhibată de estrogeni

A. În sarcină, volumul aparent de distribuție crește
B. Clearence-ul reprezintă volumul presupus a fi ocupat de un medicament imediat după
administrarea intravenoasă, înainte ca procesele de epurare sau metabolizare să afecteze
concentrația
C. Ketoconazol are absorbția crescută în prezenţa alimentelor grase
D. Polarizarea slabă face imposibilă absorbția streptomicinei
E.Polarizarea puternică face imposibilă absorbția streptomicinei
I. Neomicina se metabolizează hepatic în proporție de peste 90%
J. Timpul de înjumătățire este o măsură a gradului de eliminare a unui medicament din organism
și este important pentru calcularea regimului de dozare

A. Dezalchilarea e o reacție de etapă a doua în cadrul metabolizării medicamentelor
B. Absorbția intestinală nu este necesară pentru tripsină
C. Absorbția intestinală nu este necesară antidiabetice orale
D. Timolol nu poate genera efecte sistemice chiar și în cazul administrării topice sub formă de colir
E.În general, soluțiile au o absorbție inferioară suspensiilor
F. Acidul fitic (din vegetale) scade absorbția magneziului
G. Absorbția intestinală nu este necesară pentru carbonatul de calciu
H. Preparatele cu magneziu prezintă absorbție scăzută în prezența vitaminei C
I. Colestiramina scade absorbția antidiabeticelor orale
J.sarea sodică a acidului acetilsalicilic are absorbție dublă la 30‘ după administrarea pe cale
internă comparativ cu forma acidă

A. Estrogenii administrați sub formă de ovule induc efecte sistemice
B. În general, soluțiile au o absorbție inferioară suspensiilor
C. Absorbția intestinală nu este necesară acidului acetilsalicilic
D. Fenilbutazona poate deplasa warfarina de pe proteinele de legare, , astfel încât se produce
creşterea riscului de accidente hemoragice
E.Pentru hormonii retrohipofizari, se pot obține efecte sistemice în caz de administrare prin
prizare nazală
F. Sarea sodică a acidului acetilsalicilic are absorbție înjumătățită la 30‘ după administrarea pe
cale internă comparativ cu forma acidă
G. Metotrexat crește concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic
H. Sulfinpirazona scade concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic
I. Efectul primului pasaj e evitat în proporție de 80% în caz de administrare intrarectală
J. Sulfinpirazona crește concentraţiile plasmatice de acid acetilsalicilic

A. absorbţia doxiciclinei este redusă în prezența alimentelor
B. eritromicina creşte absorbţia warfarinei
C. colestiramina reduce absorbţia warfarinei
D. absorbţia streptomicinei este redusă în prezența alimentelor
E.absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
I. absorbţia oxitetraciclinei este redusă în prezența alimentelor
J. absorbţia neomicinei este redusă în prezența alimentelor

A. codeina rezultă din metabolizarea morfinei
B. atropina este parţial metabolizată
C. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
D. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu metionină
E.fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
G. acetaldehida este mai toxică faţă de produsul de provenienţă
H. formaldehida este mai toxică faţă de produsul de provenienţă
I. fenilbutazona generează un metabolit cu acţiune utilă în terapia gutei
J. pirazinamida este un promedicament

A. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
B. teofilina prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
C. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu metionină
D. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid
ascorbic E.eliminarea renală e mai intensă pentru forma nepolarizată a moleculei
F. Acetaminofenul se metabolizează cu formarea unui compus cu toxicitate mai mare decât
a celui inițial
G. diazepam prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
H. derivaţii canabinoizi prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
I. absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
J. fenitoin prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară

A. Acetaminofenul se metabolizează prin conjugare cu glutation
B. fenitoin prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
C. diazepam prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
D. eliminarea renală e mai intensă pentru forma nepolarizată a
moleculei E.teofilina prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
F. derivaţii opioizi prezintă eliminare inclusiv pe cale salivară
G. fenobarbitalul se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu metionină
H. absorbţia amoxicilinei este redusă în prezența alimentelor
I. Acidul acetilsalicilic se elimină mai rapid în condiţiile administrării concomitente cu acid ascorbic
A. Absorbția tetraciclinelor începe din stomac
B. Absorbția fierului se realizează mai bine în mediu acid
C. Eritromicina scade biodisponibilitatea digoxin
D. Colestiramina crește absorbția warfarinei
E.Fenobarbital se absorbe bine în mediu acid
F. Absorbția amoxicilinei nu e influențată de prezența alimentelor în tractul digestiv
G. griseofulvina are absorbția redusă în prezenţa alimentelor grase
H. Suspensiile au absorbție superioară soluțiilor
I. Ketoconazol se absorbe bine în mediu acid
J. Absorbția captopril e redusă în prezența alimentelor în tractul digestiv

A. Streptomicina are cinetică de ordin zero
B. Salicilații are cinetică de ordin unu
C. Suspensiile au absorbție inferioară soluțiilor
D. Probenecid reduce durata de acțiune a benzilpenicilinei
E.Etanolul se absorbe bine în mediu acid
F. Acidul acetilsalicilic se absorbe bine în mediu acid
G. Diureticele tiazidice grăbesc secreţia tubulară a litiului
H. Fenitoin are cinetică de ordin zero
I. Absorbția warfarinei începe din stomac
J. Eritromicina crește biodisponibilitatea warfarinei

A. Fenilbutazona generează un metabolit cu toxicitate superioară celui de proveniență
B. Doxorubicina nu se elimină prin bilă
C. Modelul bicompartimentat descrie cu destul de mare veridicitate modelul de distribuție pentru
D. Tolbutamida are o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
E.Acetilarea izodiazidei presupune o viteză de metabolizare foarte diferită de la pacient la pacient
F. Reacțiile de conjugare cu acidul sulfuronic presupun o viteză de metabolizare foarte diferită
G. Acidul acetilsalicilic are cinetică de ordin zero
H. Modelul bicompartimentat presupune faza de distribuție, inițial, ce corespunde unei eliminări
lente din compartimentul central, apoi faza de eliminare, cu o pantă mai abruptă
I. Modelul bicompartimentat poate fi aplicat în cazul utilizării de substituienți macromoleculari
de plasmă
J. Acetaminofen generează un metabolit cu toxicitate semnificativă
C. Metoprolol suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
D. Absorbția intestinală nu este necesară pentrualbendazol
E.Neomicina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
F. Masajul reduce absorția substanțelor active din creme
G. Timolulul aplicat conjunctival nu produce efect sistemic
H. Aminoglicozidele au absorbție slabă deoarece sunt molecule slab polarizate
I. Morfina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
J. Ionoforeza reduce absorția substanțelor active din creme

A. Masajul reduce absorția substanțelor active din creme
B. Absorbția intestinală nu este necesară pentrualbendazol
C. Absorbția intestinală nu este necesară pentruamilază
D. Fenilbutazona generează un metabolit cu activitate uricozurică
E.Morfina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
F. Ionoforeza reduce absorția substanțelor active din creme
G. Neomicina suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă
H. Timolulul aplicat conjunctival nu produce efect sistemic
I. Aminoglicozidele au absorbție slabă deoarece sunt molecule slab polarizate
J. Metoprolol suferă efect al primului pasaj în proporție semnificativă

A. preferința cercetătorilor pentru utilizarea scării semilogaritmice în reprezentarea relației doză –
efect este dată de faptul că aceasta prezintă un aspect cvasiliniar pentru intensități ale efectului
situate în intervalul 30%-70% din maximal
B. Noradrenalina crește frecvența cardiacă
C. în cazul majorității medicamentelor, doza la care se realizează jumătate din efectul maximal
este net inferioară față de jumătatea dozei la care se realizează 95% din efectul maximal
D. Noradrenalina are efect vasodilatator la doze mici
E.Noradrenalina are efect vasoconstrictor la doze mici
F. în general, reprezentarea efectului în funcție e logaritmul dozei prezintă formă sigmoidală
G. în general, reprezentarea grafică a relației doză – ntiag are formă hiperbolică pe o scară liniară
H. pierderea efectului ntiaggregant plachetar al acidului acetilsalicilic la doze de peste 500mg
zilnic se explică prin creșterea sintezei de prostaciclină specifică acestor doze
I. Noradrenalina scade frecvența cardiacă, indiferent de doză
J. sulfatul de magneziu, în doză de 15g intern, prezintă un tip de acțiune farmacodinamic
explicabil prin mecanism osmotic
C. manitol acționează prin mecanism osmotic
D. captopril acționează ca “fals substrat”
E.tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
F. Lidocaina deschide canalele de sodiu
G. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
H. Lidocaina deschide canalele de clor
I. Minoxidil închide canalele de potasiu
J. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN

A. Nalbufina este agonist total pe receptorii opioizi
B. Bupivacaina deschide canalele de clor
C. Diazoxid închide canalele de potasiu
D. carvedilol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
E.ciclofosfamida acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
F. glimepirid acționează prin închiderea canalelor de potasiu
G. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
H. Lidocaina deschide canalele de clor
I. glicerolul acționează prin mecanism osmotic
J. captopril acționează ca “fals substrat”

A. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
B. Bupivacaina deschide canalele de clor
D. carvedilol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
E.captopril acționează ca “fals substrat”
F. lactuloza acționează prin mecanism osmotic
G. lomustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
H. Nalbufina este agonist total pe receptorii opioizi
I. Lidocaina deschide canalele de sodiu
J. glimepirid acționează prin închiderea canalelor de potasiu

A. adrenalina, caracterizată prin lipsa unei grupări metil (prezentă la noradrenalină), nu
are efect pe receptorii beta 1-adrenergici
B. angiotensina II are în moleculă cu 2 aminoacizi în minus faţă de angiotensina I, ceea ce
îi conferă un mult mai puternic efect vasoconstrictor față de aceasta
F. adrenalina, caracterizată prin lipsa unei grupări metil (prezentă la noradrenalină), are
afinitate mai mare pe alfa-receptori
G. angiotensina IV este slab vasodilatatoare, spre deosebire de angiotensina II, care este
vasoconstrictoare, deși molecula angiotensinei IV are cu doar 2 aminoacizi în minus
faţă de angiotensina II
H. Angiotensinogenul este un peptid cu 11 aminoacizi
I. Angiotensina II acționează pe beta-receptori ca agonist
J. Izoprenalina nu acționează pe receptorii beta
Despre antagoniști se poate afirma că:

A. epinefrina și histamina sunt antagoniști fiziologici la nivel de musculatură netedă vasculară
B. Antagoniștii au o puternică activitate intrinsecă
C. antagoniștii se opun sau diminuă efectul unui medicament sau ligand endogen
D. la concentrații mari de agonist parțial, agoniștii compleți sunt deplasați total de pe receptori
E.antagoniștii necompetitivi scad eficacitatea agoniștilor
F. în prezența unui antagonist necompetitiv răspunsul maxim poate fi atins prin creșterea
dozei de agonist
G. sulfatul de protamină și heparina sunt antagoniști fiziologici
H. antagonistul ireversibil se leagă cu afinitate redusă la nivelul receptorului
I. antagoniștii competitivi cresc potența agoniștilor
J. antagoniștii alosterici împiedică activarea receptorului, chiar și atunci când agonistul este
atașat la situsul activ
Despre receptori se poate afirma că:

A. receptorii adrenergici sunt receptori legați la canale ionice
B. mesagerii secundari sunt implicați în mecanismele postreceptor
C. atașarea unui ligand determină trecerea receptorului din stare activă în stare inactivă
D. receptorii steroidieni sunt receptori intracelulari
E.răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu proteine G durează câteva ore
F. receptorii pentru insulină sunt receptori cuplați cu enzime
G. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu enzime durează câteva milisecunde
H. receptorul are capacitatea de a recunoaște ligandul și a declanșa un răspuns biologic
I. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine G
J. liganzii hidrofili interacționează cu receptori situați pe suprafața celulară

A. Receptorul GABA-A e cuplat cu un canal de clor
B. Prin stimularea receptorul β1-adrenergic scade nivelul de AMPc intracelular
F. receptorii pentru hormonii tiroidieni sunt receptori intracelulari
G. receptorul muscarinic subtip M3 este cuplat cu proteine de tip Gq
H. receptorii pentru aldosteron sunt receptori membranari
I. Gallamina e antagonist competitiv la nivel de receptori M2
J. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine Gq
Despre inhibiția enzimatică se poate afirma că:

A. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul acetilsalicilic e de tip ireversibil
B. inhibarea acetilcolinestereazei de către eecotiofat de tip ireversibil parathion e de tip ireversibil
C. Inhibiția enzimatică de tip competitiv presupune că molecula are similitudini structurale
substratului enzimatic, astfel că se leagă la nivelul centrului activ enzimatic, pe care îl inhibă
D. inhibarea acetilcolinestereazei de către piridostigmină e de tip
ireversibil E.Fomepizol inhibă kalikreina
F. Aprotinina inhibă alcool-dehidrogenaza
G. inhibarea revers-transcriptazei de către nevirapin se face prin mecanism competitiv
H. inhibarea acetilcolinestereazei de către parathion e de tip ireversibil
I. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip reversibil
J. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele în mod reversibil

A. Fomepizol inhibă chemotripsina
B. Acidul acetilsalicilic inhibă ireversibil ciclooxigenaza plachetară
C. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul acetilsalicilic e de tip competitiv
D. warfarina exercită efect anticoagulant prin împiedicarea enzimei să genereze forma
redusă a vitaminei K din forma epoxid a vitaminei K (forma oxidată)
E.Fomepizol inhibă kalikreina
F. warfarina dislocuiește vitamina K de pe enzima epoxid-reductază
G. Inhibiția enzimatică de tip allosteric presupune că molecula are similitudini structurale
H. warfarina împiedică formarea inactivarea factorilor coagulării II, VII, IX, X și a proteinelor C, S, Z
I. Captopril acționează drept fals-substrat
J. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele

A. inhibarea revers-transcriptazei de către nevirapin se produce la nivel de centru activ
B. vitamina B2 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
C. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip ireversibil
D. Sulfacetamida acționează drept fals-substrat
H. inhibarea acetilcolinestereazei de către piridostigmină e de tip allosteric
I. vitamina B1 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
J. vitamina B6 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic

A. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
B. diazoxid deschide canalele de clor
C. diazoxid închide canalele de potasiu
D. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
E.isosorbid acționează prin mecanism osmotic
F. lidocaina deschide canalele de clor
G. carmustina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
H. captopril acționează ca “fals substrat”
I. dactinomicina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
J. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu

A. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antipiretic marcat
B. Noradrenalina crește frecvența cardiacă
C. Noradrenalina are efect vasoconstrictor la doze mici
D. Picrotoxina este una dintre cele mai toxice substanțe cunoscute, cu efecte în doze extrem de
mici (i.v.: DL50=1,3-2,1 ng/kg)
E.Sulfatul de magneziu, administrat pe cale internă, în doză de 4g are efect colagog
F. Acidul acetilsalicilic, în doze de 2g/zi are efect antiagregant plachetar
G. Sulfatul de magneziu, administrat pe cale internă, în doză de 15g are efect laxativ
H. Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de logaritmul dozei administrate, graficul
e în general sub formă sigmoidală dacă mecanismul de acțiune presupune saturabilitate
I. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antiagregant plachetar
J.Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de doza administrată, graficul e în general
sub formă de hiperbolă dacă mecanismul de acțiune presupune saturabilitate

A. captopril acționează ca “fals substrat”
B. diazoxid deschide canalele de clor
C. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
D. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
E.carmustina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
F. dactinomicina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
J. diazoxid închide canalele de potasiu
Medicamentele acționează asupra receptorilor:

A. prin formare de pori membranari
B. cuplați cu proteine G
C. prin eliberare de neuromediator din depozitele celulare
D. prin mecanisme de acțiune fizico-chimică
E.transmembranari
F. prin blocarea eliberării de radicali liberi
G. cuplați cu enzime
H. prin alterarea acizilor nucleici
I. de tip canale ionice cu poartă reglată de ligand
J. intracelulari
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre toleranță:

A. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de acetilcolină
B. în cazul stimulantelor beta-adrenergice, se poate explica prin internalizarea receptorilor
C. în cazul alcoolului, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
D. se descrie în mod curent la pacienții tratați cu morfină pentru durere.
E.În cazul morfinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
F. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
G. are dezvoltare lentă în cazul efedrinei
H. pentru toleranţa la efedrină, mecanismul direct este mai important faţă de cel indirect
în explicaţia fenomenului
I. are dezvoltare rapidă în cazul efedrinei
J. în cazul fenobarbital, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică

A. în general, reprezentarea efectului în funcție e logaritmul dozei prezintă formă sigmoidală
B. sulfatul de magneziu, în doză de 15g, prezintă un tip de acțiune farmacodinamic explicabil
prin mecanism osmotic
C. în general, reprezentarea grafică a relației doză – efect are formă hiperbolică pe o scară liniară
D. preferința cercetătorilor pentru utilizarea scării semilogaritmice în reprezentarea relației doză –
E.Noradrenalina are efect vasodilatator la doze mari
F. pierderea efectului antiagregant plachetar al acidului acetilsalicilic la doze de peste 500mg
I. Noradrenalina are efect vasodilatator la doze medii
J. Noradrenalina crește frecvența cardiacă

A. Bupivacaina deschide canalele de clor
B. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
D. captopril acționează ca “fals substrat”
E.manitol acționează prin mecanism osmotic
F. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
G. Lidocaina deschide canalele de sodiu
H. captopril acționează drept cofactor enzimatic
I. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
J. gliburid acționează prin închiderea canalelor de potasiu

A. carvedilol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
B. captopril acționează ca “fals substrat”
C. Bupivacaina deschide canalele de clor
D. Nalbufina este agonist total pe receptorii opioizi
E.tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
F. lomustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
G. Lidocaina deschide canalele de sodiu
H. glimepirid acționează prin închiderea canalelor de potasiu
I. Noradrenalina nu acționează pe receptorii beta-2 adrenergici
J. Diazoxid închide canalele de potasiu

A. lomustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
C. glimepirid acționează prin închiderea canalelor de potasiu
D. Lidocaina deschide canalele de clor
E.Bupivacaina deschide canalele de clor
F. Sulfatul de magneziu acționează prin mecanism osmotic
G. Nalbufina este agonist total pe receptorii opioizi
H. captopril acționează ca “fals substrat”
I. Diazoxid închide canalele de potasiu
J. carvedilol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
C. angiotensina IV este slab vasodilatatoare, spre deosebire de angiotensina II, care este
vasoconstrictoare, deși molecula angiotensinei IV are cu doar 2 aminoacizi în minus faţă
de angiotensina II
D. Angiotensinogenul este un peptid cu 11 aminoacizi
E.Noradrenalina are afinitate mai mare pe beta-receptori
F. Izoprenalina nu acționează pe receptorii beta
G. Angiotensina III are activitate vasoconstrictorie
H. adrenalina, caracterizată prin lipsa unei grupări metil (prezentă la noradrenalină), nu
I. Angiotensina II acționează pe beta-receptori ca agonist
J. angiotensina II are în moleculă cu 2 aminoacizi în minus faţă de angiotensina I, ceea ce

A. antagonistul ireversibil se leagă cu afinitate redusă la nivelul receptorului
B. în prezența unui antagonist necompetitiv răspunsul maxim poate fi atins prin creșterea
dozei de agonist
C. antagoniștii competitivi cresc potența agoniștilor
D. la concentrații mari de agonist parțial, agoniștii compleți sunt deplasați total de pe receptori
E.antagoniștii alosterici împiedică activarea receptorului, chiar și atunci când agonistul este
F. sulfatul de protamină și heparina sunt antagoniști fiziologici
G. epinefrina și histamina sunt antagoniști fiziologici la nivel de musculatură netedă vasculară
H. antagoniștii necompetitivi scad eficacitatea agoniștilor
I. Antagoniștii au o puternică activitate intrinsecă
J. antagoniștii se opun sau diminuă efectul unui medicament sau ligand endogen

A. receptorii steroidieni sunt receptori intracelulari
B. receptorul are capacitatea de a recunoaște ligandul și a declanșa un răspuns biologic
C. receptorii pentru insulină sunt receptori cuplați cu enzime
D. atașarea unui ligand determină trecerea receptorului din stare activă în stare inactivă
E.receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine G
F. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu proteine G durează câteva ore
G. mesagerii secundari sunt implicați în mecanismele postreceptor
H. receptorii adrenergici sunt receptori legați la canale ionice
I. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu enzime durează câteva milisecunde
J. liganzii hidrofili interacționează cu receptori situați pe suprafața celulară
C. Receptorul GABA-A e cuplat cu un canal de clor
D. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine Gq
E.receptorii pentru aldosteron sunt receptori membranari
F. receptorul β2-adrenergic este cuplat cu proteine de tip Gs
G. receptorii pentru hormonii tiroidieni sunt receptori intracelulari
H. Prin stimularea receptorul β2-adrenergic scade nivelul de AMPc intracelular
I. Gallamina e antagonist allosteric la nivel de receptori M3
J. receptorii insulinici sunt receptori cuplați cu proteine Gq

A. inhibarea acetilcolinestereazei de către parathion e de tip ireversibil
B. inhibarea acetilcolinestereazei de către eecotiofat de tip ireversibil parathion e de tip ireversibil
C. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul acetilsalicilic e de tip competitiv
D. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip
reversibil E.Fomepizol inhibă kalikreina
F. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele în mod reversibil
G. inhibarea revers-transcriptazei de către nevirapin se face prin mecanism competitiv
H. Aprotinina inhibă alcool-dehidrogenaza
I. inhibarea acetilcolinestereazei de către piridostigmină e de tip ireversibil
J. Inhibiția enzimatică de tip competitiv presupune că molecula are similitudini structurale
substratului enzimatic

A. Acidul acetilsalicilic inhibă ireversibil ciclooxigenaza plachetară
B. Fomepizol inhibă chemotripsina
C. Inhibiția enzimatică de tip allosteric presupune că molecula are similitudini structurale
D. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul iburofen e de tip competitiv
E.Captopril acționează drept fals-substrat
F. Fomepizol inhibă kalikreina
G. warfarina împiedică formarea inactivarea factorilor coagulării II, VII, IX, X și a proteinelor C, S, Z
H. warfarina exercită efect anticoagulant prin împiedicarea enzimei să genereze forma
I. warfarina dislocuiește vitamina K de pe enzima epoxid-reductază
J. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele

A. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip ireversibil
E. Sulfacetamida acționează drept fals-substrat
F. vitamina B2 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
G. vitamina B6 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
H. inhibarea revers-transcriptazei de către nevirapin se produce la nivel de centru activ
I. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către ibuprofen e de tip reversibil
J. vitamina B2 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul lanțului respirator

A. dactinomicina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
C. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
D. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
E.carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
F. lidocaina deschide canalele de clor
G. bleomicina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
H. diazoxid închide canalele de potasiu
I. isosorbid acționează prin mecanism osmotic
J. diazoxid deschide canalele de clor

A. Acidul acetilsalicilic, în doze de 1,5g/zi are efect antiagregant plachetar
B. Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de logaritmul dozei administrate, graficul
C. Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de doza administrată, graficul e în general
D. Sulfatul de magneziu, administrat pe cale internă, în doză de 4g are efect colagog
E.Noradrenalina crește frecvența cardiacă
F. Picrotoxina este una dintre cele mai toxice substanțe cunoscute, cu efecte în doze extrem de
mici (i.v.: DL50=1,3-2,1 ng/kg)
G. Noradrenalina are efect vasoconstrictor la doze mici
H. Sulfatul de magneziu, administrat pe cale internă, în doză de 15g are efect laxativ
I. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antiagregant plachetar
J. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antipiretic marcat

A. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
G. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
H. carmustina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
I. dactinomicina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
J. diazoxid închide canalele de potasiu
Medicamentele acționează asupra receptorilor:

A. prin blocarea eliberării de radicali liberi
B. prin mecanisme de acțiune fizico-chimică
C. intracelulari
D. de tip canale ionice cu poartă reglată de ligand
E.prin alterarea acizilor nucleici
F. prin formare de pori membranari
G. prin eliberare de neuromediator din depozitele celulare
H. cuplați cu proteine G
I. transmembranari
J. cuplați cu enzime

A. în cazul alcoolului, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
B. în cazul fenobarbital, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
C. se descrie în mod curent la pacienții tratați cu morfină pentru durere.
D. are dezvoltare rapidă în cazul efedrinei
E.pentru toleranţa la efedrină, mecanismul direct este mai important faţă de cel indirect
F. în cazul stimulantelor beta-adrenergice, se poate explica prin internalizarea receptorilor
G. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
H. are dezvoltare lentă în cazul efedrinei
I. În cazul morfinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
J. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de acetilcolină

A. se descrie în mod curent la pacienții tratați cu morfină pentru durere.
B. are dezvoltare lentă în cazul efedrinei
C. în cazul alcoolului, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
D. are dezvoltare rapidă în cazul efedrinei
E.pentru toleranţa la efedrină, mecanismul direct este mai important faţă de cel indirect
F. în cazul fenobarbital, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
J. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de acetilcolină

A. se descrie în mod curent la pacienții tratați cu morfină pentru durere.
B. În cazul morfinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
C. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
D. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de acetilcolină
E.în cazul alcoolului, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
F. în cazul fenobarbital, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
G. pentru toleranţa la efedrină, mecanismul direct este mai important faţă de cel indirect
H. are dezvoltare rapidă în cazul efedrinei
I. în cazul stimulantelor beta-adrenergice, se poate explica prin internalizarea receptorilor
J. are dezvoltare lentă în cazul efedrinei

A. în cazul alcoolului, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
B. are dezvoltare lentă în cazul efedrinei
C. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de acetilcolină
D. În cazul efedrinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
E.în cazul fenobarbital, se poate explica parțial prin autoinducție enzimatică
F. are dezvoltare rapidă în cazul efedrinei
G. pentru toleranţa la efedrină, mecanismul direct este mai important faţă de cel indirect
H. În cazul morfinei se explică prin epuizarea rezervelor de adrenalină
I. se descrie în mod curent la pacienții tratați cu morfină pentru durere.
J. în cazul stimulantelor beta-adrenergice, se poate explica prin internalizarea receptorilor

A. antagoniștii competitivi cresc potența agoniștilor
B. antagonistul ireversibil se leagă cu afinitate redusă la nivelul receptorului
C. Antagoniștii au o puternică activitate intrinsecă
D. în prezența unui antagonist necompetitiv răspunsul maxim poate fi atins prin creșterea
dozei de agonist
E.antagoniștii alosterici împiedică activarea receptorului, chiar și atunci când agonistul este
F. sulfatul de protamină și heparina sunt antagoniști fiziologici
G. antagoniștii necompetitivi scad eficacitatea agoniștilor
A. liganzii hidrofili interacționează cu receptori situați pe suprafața celulară
B. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu enzime durează câteva milisecunde
C. receptorii steroidieni sunt receptori intracelulari
D. mesagerii secundari sunt implicați în mecanismele postreceptor
E.receptorul are capacitatea de a recunoaște ligandul și a declanșa un răspuns biologic
F. receptorii adrenergici sunt receptori legați la canale ionice
G. atașarea unui ligand determină trecerea receptorului din stare activă în stare inactivă
H. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine G
I. receptorii pentru insulină sunt receptori cuplați cu enzime
J. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu proteine G durează câteva ore

A. Noradrenalina are efect vasoconstrictor la doze mici
B. preferința cercetătorilor pentru utilizarea scării semilogaritmice în reprezentarea relației doză –
C. Noradrenalina scade frecvența cardiacă, indiferent de doză
D. Noradrenalina are efect vasodilatator la doze mici
E.pierderea efectului antiagregant plachetar al acidului acetilsalicilic la doze de peste 500mg
F. în general, reprezentarea efectului în funcție e logaritmul dozei prezintă formă sigmoidală
G. Noradrenalina crește frecvența cardiacă
H. în general, reprezentarea grafică a relației doză – efect are formă hiperbolică pe o scară liniară
I. în cazul majorității medicamentelor, doza la care se realizează jumătate din efectul maximal
este net inferioară față de jumătatea dozei la care se realizează 95% din efectul maximal
J. sulfatul de magneziu, în doză de 15g, prezintă un tip de acțiune farmacodinamic explicabil
prin mecanism osmotic

A. Minoxidil închide canalele de potasiu
D. tolbutamida acționează prin deschiderea canalelor de potasiu
E.Lidocaina deschide canalele de sodiu
F. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
G. manitol acționează prin mecanism osmotic
A. Minoxidil închide canalele de potasiu
B. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
C. gliburid acționează prin închiderea canalelor de potasiu
D. Lidocaina deschide canalele de clor
E.carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
F. Lidocaina deschide canalele de sodiu
H. Naloxon este agonist pe receptorii opioizi
I. manitol acționează prin mecanism osmotic

A. manitol acționează prin mecanism osmotic
C. Lidocaina deschide canalele de sodiu
D. gliburid acționează prin închiderea canalelor de potasiu
E.captopril acționează ca “fals substrat”
F. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen
G. carmustina acționează drept agent alkilant la nivelul lanțului de ADN
H. Naloxon este agonist pe receptorii opioizi
I. Minoxidil închide canalele de potasiu
J. Lidocaina deschide canalele de clor

A. Angiotensina II acționează pe beta-receptori ca agonist
B. există adesea deosebire de activitate farmacodinamică între stereoizomeri
C. angiotensina II are în moleculă cu 2 aminoacizi în minus faţă de angiotensina I, ceea ce
D. Angiotensina III are activitate vasoconstrictorie
E.angiotensina IV este slab vasodilatatoare, spre deosebire de angiotensina II, care este
vasoconstrictoare, deși molecula angiotensinei IV are cu doar 2 aminoacizi în minus
faţă de angiotensina II
F. adrenalina, caracterizată prin lipsa unei grupări metil (prezentă la noradrenalină), nu
G. adrenalina, caracterizată prin lipsa unei grupări metil (prezentă la noradrenalină), are
afinitate mai mare pe alfa-receptori
antagoniștii necompetitivi scad eficacitatea agoniștilor
sulfatul de protamină și heparina sunt antagoniști fiziologici
C. antagoniștii competitivi cresc potența agoniștilor

D. Antagoniștii au o puternică activitate intrinsecă
E.epinefrina și histamina sunt antagoniști fiziologici la nivel de musculatură netedă vasculară
F. la concentrații mari de agonist parțial, agoniștii compleți sunt deplasați total de pe receptori
G. antagoniștii se opun sau diminuă efectul unui medicament sau ligand endogen
H. în prezența unui antagonist necompetitiv răspunsul maxim poate fi atins prin creșterea
dozei de agonist
I. antagonistul ireversibil se leagă cu afinitate redusă la nivelul receptorului
J.antagoniștii alosterici împiedică activarea receptorului, chiar și atunci când agonistul este

A. liganzii hidrofili interacționează cu receptori situați pe suprafața celulară
B. receptorul are capacitatea de a recunoaște ligandul și a declanșa un răspuns biologic
C. receptorii adrenergici sunt receptori legați la canale ionice
D. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu proteine G durează câteva ore
E.receptorii steroidieni sunt receptori intracelulari
F. receptorii pentru insulină sunt receptori cuplați cu enzime
G. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine G
H. răspunsul la stimularea receptorilor cuplați cu enzime durează câteva milisecunde
I. atașarea unui ligand determină trecerea receptorului din stare activă în stare inactivă
J. mesagerii secundari sunt implicați în mecanismele postreceptor

A. receptorii pentru aldosteron sunt receptori membranari
B. receptorul β2-adrenergic este cuplat cu proteine de tip Gs
C. Prin stimularea receptorul β1-adrenergic scade nivelul de AMPc intracelular
D. Prin stimularea receptorul β2-adrenergic crește nivelul de AMPc intracelular
E.Receptorul GABA-A e cuplat cu un canal de clor
F. Gallamina e antagonist competitiv la nivel de receptori M2
G. receptorul muscarinic subtip M3 este cuplat cu proteine de tip Gq
H. receptorii nicotinici sunt receptori cuplați cu proteine Gq
I. receptorii pentru hormonii tiroidieni sunt receptori intracelulari
J. receptorii insulinici sunt receptori cuplați cu proteine Gq
C. inhibarea acetilcolinestereazei de către parathion e de tip ireversibil
D. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul acetilsalicilic e de tip ireversibil
E.Aprotinina inhibă alcool-dehidrogenaza
F. Fomepizol inhibă kalikreina
G. inhibarea acetilcolinestereazei de către eecotiofat de tip ireversibil parathion e de tip ireversibil
H. Inhibiția enzimatică de tip competitiv presupune că molecula are similitudini structurale
I. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele în mod reversibil
J. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip reversibil

A. Fomepizol inhibă kalikreina
B. Captopril acționează drept fals-substrat
C. warfarina dislocuiește vitamina K de pe enzima epoxid-reductază
D. Fomepizol inhibă chemotripsina
E.Inhibiția enzimatică de tip allosteric presupune că molecula are similitudini structurale
F. warfarina împiedică formarea aactivarea factorilor coagulării XI și XII
G. Aprotinina inhibă ciclooxigenazele
H. warfarina exercită efect anticoagulant prin împiedicarea enzimei să genereze forma
I. Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către acidul acetilsalicilic e de tip competitiv
J. Acidul acetilsalicilic inhibă ireversibil ciclooxigenaza plachetară

A. vitamina B1 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
B. Acidul acetilsalicilic inhibă ciclooxigenaza plachetară prin mecanism competitiv
C. vitamina B6 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
D. inhibarea revers-transcriptazei de către nevirapin se produce la nivel de centru activ
E.Inhibiția enzimatică ciclooxigenazelor de către ibuprofen e de tip competitiv
F. vitamina B2 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul lanțului respirator
G. vitamina B2 joacă roluri coenzimatice majore în special în cadrul metabolismului glucidic
H. inhibarea acetilcolinestereazei de către piridostigmină e de tip allosteric
I. Sulfacetamida acționează drept fals-substrat
J. inhibarea acetilcolinestereazei de către neostigmină e de tip ireversibil

A. lidocaina deschide canalele de clor
E. isosorbid acționează prin mecanism osmotic
F. carmustina acționează prin intercalare la nivelul lanțului de ADN
H. diazoxid deschide canalele de clor
I. labetalol are acțiune de blocare a radicalilor liberi de oxigen

A. Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de doza administrată, graficul e în general
B. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antipiretic marcat
C. Picrotoxina este una dintre cele mai toxice substanțe cunoscute, cu efecte în doze extrem
de mici (i.v.: DL50=1,3-2,1 ng/kg)
D. Dacă se reprezintă intensitatea efectului în funcție de logaritmul dozei administrate, graficul
E.Sulfatul de magneziu, administrat intern, în doză de 15g are efect laxativ
F. Noradrenalina crește frecvența cardiacă
G. Acidul acetilsalicilic, în doze de 75-375mg/zi are efect antiagregant plachetar
H. Acidul acetilsalicilic, în doze de 2g/zi are efect antiagregant plachetar
I. Noradrenalina are efect vasoconstrictor la doze mici
J. Sulfatul de magneziu, administrat intern, în doză de 4g are efect colagog
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre antiseptice:

A. Acidul boric poate produce hipertermie la copii
B. Peroxidul de oxigen e un antiseptic cu efect îndelungat
C. Etanolul are activitate antibacteriană optimă la o concentrație de 80%
D. Soluția tricrezolformalină conține formldehidă
E.Amabazona e activă mai ales pe bacterii Gram-negative
F. Bromura de fenododecinium e un detergent cu caracter amfoter
G. Etanolul are activitate pe bacterii nesporulate
H. Benzalconiu e un detergent cu caracter amfoter
I. Dequaliniu se utilizează înangină Vincent
J. Acidul tricloracetic cauzează frecvent reacții hemoragice
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre clorhexidină:

A. Utilizarea zilnică a apei de gură cu clorhexidină 0,1-0,2 % nu reduce semnificativ placa dentară
B. Nu interferă cu sensibilitatea gustativă
C. E încadrabilă la categoria eliberatori de halogeni
dezinfectarea instrumentarului, cateterelor
G. E antiseptic bisguanidic, eliberează cationul clorhexidinic
H. Nu penetrează în pungile parodontale prin simpla clătire a gurii
I. Destructurează placa bacteriană
J. Nu penetrează în şanţul gingival prin simpla clătire a gurii
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre fenol sau derivații fenolici:
A. Fenolul are proprietăți caustice și se utilizează drept constituient al soluției Walkhof, Clumsky
B. timol (monoterpenfenol) are efect contra algelor
C. Fenolul este activ pe viruși
D. Hexaexaclorofen e insolubil în solvenți organici
E.Fenolul are proprietăți caustice și se utilizează drept constituient al soluției Clumsky
F. lindan induce la concentrații mari probleme precum rash, tulburări hematologice, convulsii
G. Fenolul nu e eficient pentru dezinfecția instrumentarului, camerelor
H. Fenolul este activ pe sporii bacteriei
I. Rezorcinol induce prurit
J. Fenolul are proprietăți coagulante
Spectrul de activitate al benzilpenicilinei include, în principiu:

A. Mycobacterium tuberculosis
B. chalmidii
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Neisseria meningitidis
E.Streptococcus pneumoniae
F. Bacteroides fragilis
G. rickeții
H. Treponema pallidum
I. Streptococcus pyogenes
J. Pseudomonas aeruginosa
Următoarele peniciline sunt, în principiu, active pe Pseudomonas aeruginosa:

A. piperacilina
B. azlocilina
C. mezlocilina
D. ampicilină
E.amoxicilină
F. carbenicilina
G. ticarcilina
Selectați asocierile corecte de medicamente antibacteriene:
A. vancomicină + cloramfenicol
B. bacitracinei + polimixina B
C. amoxicilină + acid clavulanic
D. bacitracină + neomicină
E.trimetoprim + sulfametoxazol
F. claritromicină + clindamicina
G. vancomicină + neomicină
H. amoxicilină + cloramfenicol
I. claritromicină + cloramfenicol
J. carbenicilina + streptomicină

A. Vancomicina se administrează intramuscular
B. Vancomicina realizează concentrații active în LCR doar în condițiile meningelor inflamate
C. Vancomicina nu e eficientă în în infecțiile cu stafilococi meticilino-rezistenți
D. Vancomicina are efect bactericid, sinergic cu al
aminoglicozidelor E.Vancomicina e activă pe Haemophylus
influenzae
F. Vancomicina induce hepatotoxicitate
G. Vancomicina induce nefrotoxicitate
H. Vancomicina se administrează intravenos sau intern
I. Vancomicina induce medulotoxicitate
J. Vancomicina e activă pe enterobacteriacee

A. Doxiciclina se utilizează pentru eradicarea statusul de purtător salivar de
meningococ, dermatita periorală
B. Absobția intestinală a demeclociclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
C. Absobția intestinală a limeciclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
D. Doxiciclina se utilizează pentru sindromul secreției inadecvate de ADH
E.Absobția intestinală a doxiciclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
F. Minociclina e o tetraciclină cu durată lungă de acțiune
G. Doxiciclina e o tetraciclină cu durată scurtă de acțiune
H. Tigenciclina se utilizează pentru infecţii complicate la nivelul pielii sau infecţii intraabdominale
I. Doxiciclina e o tetraciclină a cărei utilizare în insuficiența renală e nerecomandată
J. Absobția intestinală a minociclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv

D. Clindamicina induce glosită
E.Clindamicina nu are penetranță osoasă
F. Lincomicina are penetranță osoasă chiar în absenţa inflamaţiei
G. Lincomicina acționează la nivelul subunității 50S ribosomale
H. Clindamicina nu are eficiență în terapia abceselor odontogene
I. Clindamicina induce glosită
J. Clindamicina trece bariera hematoencefalică

A. Spectinomicina alternativă în terapia gonoreei la fenei
B. eritromicina induce îngustarea intervalului QT
C. Spectinomicina induce durere la locul administrării
D. josamicina este utilizată alături de amoxicilină și metronidazol pentru eradicarea
infecției cu Helicobacter pylori
E.eritromicina genereză un compus nefrotoxic prin metabolizare
F. Lincomicina induce glosită
G. Josamicina nu induce hepatotoxicitate
H. Azitromicina nu este metabolizată
I. Claritromicina nu e eficientă în terapia infecțiilor glandelor parotide
J. Spectinomicina induce nefrotoxicitate
Despre peniciline e poate afirma că:

A. sunt active și pe mycobacterii
B. inhibă sinteza proteică bacteriană
C. penicilina V este o penicilină de semisinteză
D. carbenicilina este o penicilină anti pseudomonas
E.asocierea betalactaminelor cu aminoglicozide are efecte sinergice
F. asocierea amoxicilină-acid clavulanic are spectru antibacterian îngust
G. meticilina produce nefrită interstițiară
H. cele naturale sunt inactivate de betalactamaze
I. benzatin penicilina G are acțiune scurtă
J. oxacilina este o penicilină antistafilococică
Despre cefalosporine poate afirma că:

A. cele de generația a III-a traversează bariera hematoencefalică
B. monobactamii sunt activi pe microorganisme Gram pozitive și anaerobe
C. carbapenemele inhibă sinteza proteică bacteriană
D. cefalosporinele nu traversează bariera fetoplacentară
H. cele de generația I sunt rezistente la penicilinază
I. cele de generația I traversează bariera hematoencefalică
J. ceftriaxon se concentrează biliar
Despre tetracicline se poate afirma că:

A. doxiciclina este indicată în tratamentul infectiilor la pacienți cu insuficiență renală
B. nu se elimină în laptele matern
C. minociclina se concentrează în secreția lactată
D. nu se asociază cu antiacide
E.produc fototoxicitate
F. se pot administra la copilul mic
G. pot fi administrate împreună cu lapte
H. au un spectru antibacterian îngust
I. inhibă sinteza peretelui bacterian
J. se concentrează în os
Despre aminoglicozide se poate afirma că:

A. sunt active pe Pseudomonas aeruginosa
B. realizează concentrații eficiente în lichidul cefalorahidian
C. sunt eficace atât asupra bacteriilor aerobe, cât și a celor anaerobe
D. nu traversează bariera fetoplacentară
E.nu se absorb după administrare orală
F. inhibă sinteza proteică bacteriană
G. sunt bacteriostatice
H. sunt ototoxice
I. neomicina se administrează și oral pentru pregătirea intestinului în vederea
intervențiilor chirurgicale
J. nu au toxicitate renală
Despre macrolide se poate afirma că:

A. Claritromicina este inductor enzimatic
B. azitromicina are timp de înjumătățire scurt
C. telitromicina scurtează intevalul QT pe electrocardiogramă
D. eritromicina se folosește de elecție la pacientul cu alergie la penicilină
E.sunt hepatotoxice
F. traversează bariera hematoencefalică
G. sunt indicate în infecții urogenitale cu Clamydia spp.
H. administrarea intravenoasă a eritromicinei are risc de tromboflebită
Se poate afirma că:
A. sulfonamidele produc cristalurie
B. linezolid nu este activ pe bacterii Gram pozitive rezistente
C. sulfonamidele sunt bactericide
D. cloramfenicol produce sindrom cenușiu la copil
E.cloramfenicol are spectru antibacterian îngust
F. ciprofloxacina este indicată în infecții cu Enterobacteriaceae
G. fluorochinolonele inhibă replicarea ADN-ului
H. trimetoprim produce anemie megaloblastică
I. rifampicina are acțiune bacteriostatică asupra mycobacteriilor
J. izoniazida nu este activă pe Mycobacterium tuberculosis
Eritromicina:
A. e puternic nefrotoxică
B. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive
C. se leagă la subunitatea 50 S a ribozomilor
D. acţionează bacteriostatic
E.determină efecte asupra țesuturilor calcificate
F. sunt indicate în infecții cu Chlamydia
G. induce metabolizarea hepatică a altor medicamente
H. sunt indicate în infecții cu Mycoplasma
I. acţionează bactericid
J. acţionează asupra bacteriilor Gram negative
Tetraciclina:
A. are efect antivitamină K
B. sunt indicate în infecții cu Chlamydia
C. acţionează asupra bacteriilor Gram negative
D. acţionează bactericid
E.sunt indicate în infecții cu Mycoplasma
F. induce metabolizarea hepatică a altor medicamente
G. absorbția este crescută de prezența produselor lactate
H. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive
I. se leagă la subunitatea 50 S a ribozomilor
J. acţionează bacteriostatic
Sunt stabile în mediul acid gastric, ceea ce permite administrarea orală:

A. Dicloxacilina
B. Benzatin- benzilpenicilina
F. Amoxicilina
G. Ampicilina
H. Penicilina V
I. Eritromicina
J. Piperacilina
Printre efectele adverse produse de sulfonamide se numără:

A. Cristaluria
B. Ototoxicitate
C. Reacții de hipersensibilitate
D. Reacție Herxheimer
E.Sindrom cenușiu al nou-născutului
F. Potențarea tranzitorie a efectului anticoagulant al Warfarinei
G. Colorație în galben-brun la nivelul dinților
H. Anemie hemolitică la pacienții cu deficit în glucozo-6-fosfat dehidrogenază
I. Icter nuclear la nou-născut
J. Sindromul omului roșu
Printre bolile în care se administrează benzilpenicilina se numără:

A. Infecția cu Helicobacter pylori
B. Infecții cu Mycoplasma
C. Infecții cu Chlamydia
D. Gonoreea
E.Sifilis
F. Penumonia pneumococică
G. Infecții streptococice
H. Infecții cu bacterii Gram negative
I. Infecția cu bacilul Koch
J. Infecții cu Ricketsia
Printre bolile în care se administrează ampicilina se numără:

A. Infecțiile respiratorii
B. Infecții cu Ricketsia
C. Infecția cu Listeria monocytogenes
D. Infecții cu bacterii Gram negative
E.Infecția cu Salmonella typhi
F. Infecția cu enterococi
G. Infecții cu Pseudomonas aeruginosa
Printre chimioterapicele care prezintă stabilitate la acțiunea penicilinazelor se numără:
A. Penicilina V
B. Ticarcilină + acid clavulanic
C. Ampicilină + sulbactam
D. Carbenicilina
E.Procain-penicilina
F. Oxacilină
G. Benzatin-penicilina G
H. Amoxicilină + acid clavulanic
I. Piperacilină + tazobactam
J. Penicilina G
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre antiseptice:

A. Benzalconiu e un detergent cu caracter amfoter
B. Etanolul are activitate pe bacterii nesporulate
C. Etanolul are activitate antibacteriană optimă la o concentrație de 80%
D. Dequaliniu se utilizează înangină Vincent
E.Soluția tricrezolformalină conține formldehidă
F. Acidul boric poate produce hipertermie la copii
G. Acidul tricloracetic cauzează frecvent reacții hemoragice
H. Amabazona e activă mai ales pe bacterii Gram-negative
I. Peroxidul de oxigen e un antiseptic cu efect îndelungat
J. Bromura de fenododecinium e un detergent cu caracter amfoter
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre clorhexidină:

A. E mai puțin activă pe anaerobi
B. Sub formă de soluție 0,02% se folosește pentru irigații vezicale în infecții de tract urinar
sau la dezinfectarea instrumentarului, cateterelor
C. Nu penetrează în şanţul gingival prin simpla clătire a gurii
D. Nu interferă cu sensibilitatea
gustativă E.Destructurează placa
bacteriană
F. E antiseptic bisguanidic, eliberează cationul clorhexidinic
G. E mai activă la pH acid
H. Utilizarea zilnică a apei de gură cu clorhexidină 0,1-0,2 % nu reduce semnificativ placa dentară
I. E încadrabilă la categoria eliberatori de halogeni
J. Nu penetrează în pungile parodontale prin simpla clătire a gurii
Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte despre fenol sau derivații fenolici:
D. Fenolul are proprietăți caustice și se utilizează drept constituient al soluției Walkhof, Clumsky
E.Fenolul are proprietăți caustice și se utilizează drept constituient al soluției Clumsky
F. Fenolul este activ pe sporii bacteriei
G. Rezorcinol induce prurit
H. Fenolul are proprietăți coagulante
I. Fenolul este activ pe viruși
J. lindan induce la concentrații mari probleme precum rash, tulburări hematologice, convulsii
Spectrul de activitate al benzilpenicilinei include, în principiu:

A. Bacteroides fragilis
B. rickeții
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Streptococcus
pneumoniae E.Streptococcus
pyogenes
F. Pseudomonas aeruginosa
G. chalmidii
H. Treponema pallidum
I. Mycobacterium tuberculosis
J. Neisseria meningitidis
Următoarele peniciline sunt, în principiu, active pe Pseudomonas aeruginosa:

A. piperacilina
B. azlocilina
C. meticilină
D. carbenicilina
E.ticarcilina
F. ampicilină
G. fenoximetilpenicilină
H. amoxicilină
I. mezlocilina
J. oxacilină
Selectați asocierile corecte de medicamente antibacteriene:

A. claritromicină + clindamicina
B. vancomicină + neomicină
C. bacitracinei + polimixina B
D. trimetoprim + sulfametoxazol
E.claritromicină + cloramfenicol
I. vancomicină + cloramfenicol
J. bacitracină + neomicină

A. Vancomicina e activă pe Haemophylus influenzae
B. Vancomicina induce medulotoxicitate
C. Vancomicina induce nefrotoxicitate
D. Vancomicina nu e eficientă în în infecțiile cu stafilococi meticilino-rezistenți
E.Vancomicina e activă pe enterobacteriacee
F. Vancomicina se administrează intravenos sau intern
G. Vancomicina induce hepatotoxicitate
H. Vancomicina are efect bactericid, sinergic cu al aminoglicozidelor
I. Vancomicina realizează concentrații active în LCR doar în condițiile meningelor inflamate
J. Vancomicina se administrează intramuscular

A. Claritromicina induce încetinirea tranzitului intestinal
B. Cefepim e o cefalosporină de generația a IVa
C. Cefoperazona induce efect disulfiram-like
D. Cefalexin induce efect disulfiram-like
E.Spectinomicina alternativă în terapia gonoreei la bărbați
F. Cefuroxim induce efect disulfiram-like
G. Demeclociclina se utilizează pentru sindromul secreției inadecvate de ADH
H. Cefotetan induce efect disulfiram-like
I. Rovamicina induce stimularea receptorilor pentru motilină
J. Cefuroxim are drept efect advers lărgirea interbvalulului QT

A. Minociclina e o tetraciclină cu durată lungă de acțiune
B. Absobția intestinală a minociclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
C. Tigenciclina se utilizează pentru infecţii complicate la nivelul pielii sau infecţii intraabdominale
D. Doxiciclina e o tetraciclină cu durată scurtă de acțiune
E.Absobția intestinală a doxiciclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
F. Absobția intestinală a limeciclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
G. Doxiciclina e o tetraciclină a cărei utilizare în insuficiența renală e nerecomandată
H. Doxiciclina se utilizează pentru eradicarea statusul de purtător salivar de
meningococ, dermatita periorală
I. Absobția intestinală a demeclociclinei nu e influenețată de prezența alimentelor în tubul digestiv
Clindamicina are legare puternică de proteinele plasmatice
Clindamicina nu are penetranță osoasă
C. Clindamicina nu are eficiență în terapia abceselor odontogene
D. Clindamicina trece bariera hematoencefalică
E.Lincomicina are legare slabă de proteinele plasmatice
F. Lincomicina acționează la nivelul subunității 50S ribosomale
G. Lincomicina acționează la nivelul subunității 30S ribosomale
H. Clindamicina induce glosită
I. Lincomicina are penetranță osoasă chiar în absenţa inflamaţiei
J. Clindamicina induce glosită

A. Josamicina nu induce hepatotoxicitate
B. eritromicina genereză un compus nefrotoxic prin metabolizare
C. Spectinomicina alternativă în terapia gonoreei la fenei
D. Lincomicina induce glosită
E.Spectinomicina induce durere la locul administrării
F. Spectinomicina induce nefrotoxicitate
G. eritromicina induce îngustarea intervalului QT
H. josamicina este utilizată alături de amoxicilină și metronidazol pentru eradicarea
infecției cu Helicobacter pylori
I. Azitromicina nu este metabolizată
J. Claritromicina nu e eficientă în terapia infecțiilor glandelor parotide
Despre peniciline e poate afirma că:

A. carbenicilina este o penicilină anti pseudomonas
B. oxacilina este o penicilină antistafilococică
C. inhibă sinteza proteică bacteriană
D. penicilina V este o penicilină de
semisinteză E.meticilina produce nefrită
interstițiară
F. benzatin penicilina G are acțiune scurtă
G. cele naturale sunt inactivate de betalactamaze
H. asocierea amoxicilină-acid clavulanic are spectru antibacterian îngust
I. asocierea betalactaminelor cu aminoglicozide are efecte sinergice
J. sunt active și pe mycobacterii
Despre cefalosporine poate afirma că:

A. cefalosporinele nu traversează bariera fetoplacentară
B. ceftriaxon este activ pe Neisseria gonorrhoeae
F. cele de generația I sunt rezistente la penicilinază
G. cele de generația I traversează bariera hematoencefalică
H. cefalexin se administrează doar injectabil
I. ceftriaxon se concentrează biliar
J. cele de generația a III-a traversează bariera hematoencefalică
Despre tetracicline se poate afirma că:

A. inhibă sinteza peretelui bacterian
B. nu se asociază cu antiacide
C. se pot administra la copilul mic
D. se concentrează în os
E.pot fi administrate împreună cu lapte
F. produc fototoxicitate
G. doxiciclina este indicată în tratamentul infectiilor la pacienți cu insuficiență renală
H. minociclina se concentrează în secreția lactată
I. au un spectru antibacterian îngust
J. nu se elimină în laptele matern
Despre aminoglicozide se poate afirma că:

A. inhibă sinteza proteică bacteriană
B. nu se absorb după administrare orală
C. sunt eficace atât asupra bacteriilor aerobe, cât și a celor anaerobe
D. sunt bacteriostatice
E.sunt active pe Pseudomonas aeruginosa
F. neomicina se administrează și oral pentru pregătirea intestinului în vederea
intervențiilor chirurgicale
G. sunt ototoxice
H. nu traversează bariera fetoplacentară
I. nu au toxicitate renală
J. realizează concentrații eficiente în lichidul cefalorahidian
Despre macrolide se poate afirma că:

A. Claritromicina este inductor enzimatic
B. telitromicina scurtează intevalul QT pe electrocardiogramă
C. nu se concentrează biliar
D. sunt indicate în infecții urogenitale cu Clamydia spp.
E.azitromicina are timp de înjumătățire scurt
F. traversează bariera hematoencefalică
J. eritromicina este indicată în pneumonia cu mycoplasme
Se poate afirma că:

A. sulfonamidele produc cristalurie
B. izoniazida nu este activă pe Mycobacterium tuberculosis
C. ciprofloxacina este indicată în infecții cu Enterobacteriaceae
D. cloramfenicol produce sindrom cenușiu la copil
E.cloramfenicol are spectru antibacterian îngust
F. fluorochinolonele inhibă replicarea ADN-ului
G. sulfonamidele sunt bactericide
H. linezolid nu este activ pe bacterii Gram pozitive rezistente
I. rifampicina are acțiune bacteriostatică asupra mycobacteriilor
J. trimetoprim produce anemie megaloblastică
Eritromicina:
A. acţionează bacteriostatic
B. acţionează asupra bacteriilor Gram negative
C. acţionează bactericid
D. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive
E.sunt indicate în infecții cu Mycoplasma
F. sunt indicate în infecții cu Chlamydia
G. determină efecte asupra țesuturilor calcificate
H. induce metabolizarea hepatică a altor medicamente
I. se leagă la subunitatea 50 S a ribozomilor
J. e puternic nefrotoxică
Tetraciclina:
A. induce metabolizarea hepatică a altor medicamente
B. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive
C. are efect antivitamină K
D. absorbția este crescută de prezența produselor lactate
E.sunt indicate în infecții cu Chlamydia
F. se leagă la subunitatea 50 S a ribozomilor
G. acţionează bacteriostatic
H. acţionează bactericid
I. sunt indicate în infecții cu Mycoplasma
J. acţionează asupra bacteriilor Gram negative
Sunt stabile în mediul acid gastric, ceea ce permite administrarea orală:

D. Amoxicilina
E.Dicloxacilina
F. Penicilina V
G. Ampicilina
H. Piperacilina
I. Eritromicina
J. Procain-penicilina
Printre efectele adverse produse de sulfonamide se numără:

A. Reacție Herxheimer
B. Sindrom cenușiu al nou-născutului
C. Anemie hemolitică la pacienții cu deficit în glucozo-6-fosfat dehidrogenază
D. Ototoxicitate
E.Colorație în galben-brun la nivelul dinților
F. Cristaluria
G. Potențarea tranzitorie a efectului anticoagulant al Warfarinei
H. Reacții de hipersensibilitate
I. Sindromul omului roșu
J. Icter nuclear la nou-născut
Printre bolile în care se administrează benzilpenicilina se numără:

A. Infecții cu Chlamydia
B. Infecții cu Ricketsia
C. Infecții streptococice
D. Infecția cu Helicobacter pylori
E.Infecții cu Mycoplasma
F. Infecții cu bacterii Gram negative
G. Infecția cu bacilul Koch
H. Penumonia pneumococică
I. Gonoreea
J. Sifilis
Printre bolile în care se administrează ampicilina se numără:

A. Infecția cu Salmonella typhi
B. Infecția cu enterococi
C. Infecții cu Pseudomonas aeruginosa
D. Infecții cu Mycoplasma
E.Infecții cu Ricketsia
I. Infecții cu bacterii Gram negative
J. Infecția cu bacilul Koch
Printre chimioterapicele care prezintă stabilitate la acțiunea penicilinazelor se numără:

A. Piperacilină + tazobactam
B. Penicilina G
C. Ticarcilină + acid clavulanic
D. Carbenicilina
E.Penicilina V
F. Amoxicilină + acid clavulanic
G. Benzatin-penicilina G
H. Ampicilină + sulbactam
I. Procain-penicilina
J. Oxacilină

A. Cefuroxim induce efect disulfiram-like
B. Cefalexin induce efect disulfiram-like
C. Cefotetan induce efect disulfiram-like
D. Rovamicina induce stimularea receptorilor pentru motilină
E.Demeclociclina se utilizează pentru sindromul secreției inadecvate de ADH
F. Cefepim e o cefalosporină de generația a IVa
G. Cefoperazona induce efect disulfiram-like
H. Cefuroxim are drept efect advers lărgirea interbvalulului QT
I. Claritromicina induce încetinirea tranzitului intestinal
J. Spectinomicina alternativă în terapia gonoreei la bărbați

A. Oseltamivir se indică în infecții cu virus gripal A
B. Amfotericina B are drept mecanism de acţiune legarea de microtubulii fusului de diviziune
C. Amfotericina B se utilizează în infecţii ameninţătoare de viaţă (meningite)
D. Aciclovir inhibă ADN-polimeraza
E.Terbinafina nu e eficientă în infecții cu dermatofiți
F. Griseovulvina nu e efcientă în onicomicoze
G. Ritonavir induce tulburări de gust
H. Nistatin recunoaște drept mecanism de acțiune inhibarea 14-α-sterol-demetilazei
I. Nistatin are doar utilizare topică
J. Amfotericina B are doar utilizare topică
C. mupirocin se indică eradicarea statusul de purtător salivar de meningococ
D. Metronidazol are efect antiinflamator
E.Furazolidon induce reacții disulfiram-like
F. Linezolid e activ mai ales pe germeni gram-negativi
G. Nitrofurantoin poate induce anemie hemolitică
H. Linezolid induce trombocitoză
I. Metronidazol e un promedicament
J. mupirocin recunoaște drept mecanism de acțiune prevenirea translocării factorului de
elongare G (EF-G) din ribosom

FARMACO Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FARMACO Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Total

MICROBIOLOGIE. BACTERIOLOGIE 295 Preview

FIZIOPATOLOGIE 360 Preview

SEMIOLOGIE MEDICALĂ 301 Preview

ANATOMIE PATOLOGICĂ 250 Preview

FARMACOLOGIE 153 Preview

Următoarea / următoarele substanțe sunt inhibitori enzimatici:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Despre fenitoin se poate afirma că:

Un medicament este administrat intravenos in bolus (injectare unică, rapidă), în doză de

Selectați substanța / substanțele care poate fi clasificată drept pro-medicament:

Următoarea / următoarele substanțe sunt inhibitori enzimatici:

Următoarea / următoarele substanțe sunt inhibitori enzimatici:

Următoarea / următoarele substanțe sunt inhibitori enzimatici:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea următorilor compuși:

Există o mare variabilitate individuală în ceea ce privește metabolizarea următorilor compuși:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Următoarea / următoarele afirmații sunt corecte:

Despre antagoniști se poate afirma că:

Despre receptori se poate afirma că:

Despre receptori se poate afirma că:

Despre inhibiția enzimatică se poate afirma că:

Despre inhibiția enzimatică se poate afirma că:

Despre inhibiția enzimatică se poate afirma că: