Sunteți pe pagina 1din 459

Tema nr. 1 Farmacocinetica general i farmacodinamia general (1) Farmacocinetica general 1.

Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca BE 2. Care din afirmaiile referitoare la absorbia gastrointestinal sunt adevrate: A. este influenat de pH B. nu este influenat de coninutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentat de vascularizaie E. nu este influentata de enzimele digestive ACD 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala BCE 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol BCE 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestine BCD
1

6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial BC 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale BE 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. AD 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie; D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. ACE 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
2

AD 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. ABCE 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. BD 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. AC 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. ACDE 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. AE

16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. AE 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. BC 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. BE 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. BCE

20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. ABCD 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. AC 22. Administrarea sublingual are urmtoarele avantaje: A. permite absorbia moleculelor puternic ionizate B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanelor iritante D. este condiionat de hidrosolubilitate E. favorizeaz o absorbie rapid a substanei medicamentoase BE 23. Calea de administrare rectal a medicamentelor: A. permite o absorbie rapid i complet B. evit n totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizeaz numai pentru obinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavitii bucale, n pediatrie E. permite evitarea degradrii principiului activ de ctre sucurile gastrice DE 24. Calea intraarterial este utilizat la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburri circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut AD

25. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorect A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului BCD Farmacodinamie generala 26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa AD 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze mari este proagregant plachetar D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat CE 28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie ACD
6

29. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. agonistii totali au activitate intrinseca maxim D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare AE 30. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. antagonistii au afinitate pentru receptori B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice ABDE 31. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. tetraciclina-saruri de calciu C. fentanil-droperidol D. alcool-benzodiazepine E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K CE 32. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. opioidele la nivelul SNC C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice AC 33. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. diureticele seara B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. antiacidele dupa masa D. digitalicele inainte de masa
7

E. antihistaminicele H2 de obicei seara BCE 34. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. structura chimica B. doza C. calea de administrare D. starea sistemelor enzimatice E. procentul de legare de proteinele plasmatice ABE 35. Fenomenul de up-regulation: A. inseamna cresterea numarului de receptori B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. sta la baza tolerantei E. sta la baza efectului rebound ACE 36. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. afinitatii mari pentru receptori; B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare; C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; D. legaturii covalente cu receptorii; E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals ABD 37. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. modificarea fluiditatii membranelor; B. modificari conformationale ale unor macromolecule; C. schimbari de permeabilitate membranara; D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; E. influentarea unor enzime membranare. BCDE 38. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; E. sensul depinde de structura chimica a substantei active. CDE
8

39. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. morfina; B. atropina; C. salbutamolul; D. manitolul; E. adrenalina. ABCE 40. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. structura chimica; B. doza; C. calea de administrare; D. farmacocinetica substantei; E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) ABDE 41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. calea de administrare; B. alimentatia; C. factori fiziologici; D. temperatura mediului ambiant; E. factori patologici. ACE 42. Ce proprietati au agonistii partiali? A. afinitate pentru receptori zero; B. afinitate pentru receptori maxima; C. activitate intrinseca maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. activitate intrinseca zero. BD 43. Ce proprietati au agonistii totali? A. activitate intrinseca maxima; B. activitate intrinseca zero; C. activitate intrinseca submaximala; D. afinitate pentru receptori zero; E. afinitate pentru receptori maxima. AE

44. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero; B. activitate intrinseca maxima; C. afinitate pentru receptori maxima; D. activitate intrinseca submaximala; E. afinitate pentru receptori zero. AC 45. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor); B. doza maxima; C. ansamblul receptor-sistem efector; D. eficacitate (la nivel de receptor); E. calea de administrare. ACD 46. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. BCE 47. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. accident trombotic; B. deplasare de pe proteinele plasmatice; C. inhibitie enzimatica; D. accident hemoragic; E. inductie enzimatica. BCD 48. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex medicament -receptor: A. ca urmare a unei reactii reversibile; B. ca urmare a unei reactii ireversibile; C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
10

D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica. AC 49. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; C. formele retard au latenta lunga; D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica ACD 50. Au o aciune farmacodinamic indirect: A. noradrenalina B. reserpina C. neostigmina D. acetilcolina E. nizatidina BC 51. Calitatea retard a unui medicament se datorete: A. cii sale de administrare B. formei farmaceutice C. numrului de receptori ocupat de substana medicamentoas D. structurii chimice modificate intenionat E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard BDE 52. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corect(corecte): A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt BE

11

53. Medicamentele antagoniti competitivi au urmtoarele caracteristici: A. diminu pn la anulare efectul maxim al agonistului specific B. au afinitate i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agonitilor specifici C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific i schimb conformaia receptorului, mpiedicnd legarea agonistului D. diminu potena agonitilor specifici prin competiia pentru receptori E. nu au activitate intrinsec i nu sunt capabili s declaneze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar i blocheaz BDE 54. Ritmul administrrii unui medicament influeneaz: A. durata efectului farmacodinamic B. intensitatea aciunii farmacodinamice C. latena efectului farmacodinamic D. timpul efectului maxim al substanei medicamentoase E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice i tisulare ACD 55. Selectivitatea unei substane medicamentoase: A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil B. poate fi consecina existenei unor subtipuri de receptori specifici, n anumite esuturi C. apare ca urmare a realizrii unei concentraii mai mari de medicament ntr-un anumit esut, secundar unei permeabiliti crescute a membranelor acelui esut D. este proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism E. se exprim prin dozele eficace BCD Tema nr. 2 Farmacotoxicologie generala 56. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. respecta relatia doza-efect B. pot imbraca forma socului anafilactic C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi BD
12

57. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. uscaciunea gurii la atropina B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. reactiile alergice E. ototoxicitatea ABC 58. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil BC 59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. opioidele B. cloramfenicolul C. tetraciclina D. preparatele pe baza de fier E. vitamina D ABC 60. Efectul rebound: A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. are la baza fenomene de up-regulation D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor ACDE 61. Fenomenul de toleranta: A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. are la baza un efect down-regulation D. poate apare la nitratii organici E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit BCD
13

62. Idiosincrazia: A. este un raspuns anormal la un medicament B. este intoleranta congenitala C. apare dupa administrari repetate D. are la baza enzimopatii E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii ABD 63. Instalarea obisnuintei implica: A. fenomene de up-regulation B. diminuarea absorbtiei C. inhibitie enzimatica D. scaderea eliminarii E. scaderea efectului in timp BE 64. Obisnuinta: A. este o forma de toleranta acuta B. este ireversibila C. poate fi data de inductia enzimatica D. poate fi data de fenomene de up-regulation E. necesita marirea dozei CE 65. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. medicamente anorexigene amfetaminice; B. opioide; C. barbiturice; D. neuroleptice; E. benzodiazepine. BC 66. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. paracetamolul; B. acidul acetilsalicilic; C. anticoagulantele cumarinice; D. contraceptivele orale; E. cloramfenicolul. BC

14

67. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); B. sulfamide antidiabetice; C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); D. beta-adrenolitice; E. saruri de litiu. AC 68. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice; B. sunt independente de doza; C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. BD 69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. amfetamina; B. neostigmina; C. morfina; D. cocaina; E. teofilina. ACD 70. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. morfina: B. carbamazepina; C. imipramina; D. clemastina; E. alcoolul etilic. AE 71. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice);
15

D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. ABCE 72. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. reactii nocive (daunatoare), nedorite; B. favorizate de tratamentul prelungit; C. provocate numai de dozele mari, toxice; D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; E. manifestate la doze eficace terapeutice mari. ABDE 73. Efectele adverse teratogene sunt: A. anomalii morfologice; B. defecte fiziologice; C. malformatii; 1D. efecte dismorfogene; E. suferinte fetale. ACD 74. Efectele secundare sunt: A. efecte nedorite (de obicei); B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. ABD 75. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. dependenta psihica; B. toleranta; C. dependenta fizica; D. tahifilaxia; E. psihotoxicitatea. ABCE 76. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); D. accelerarea biotransformarii; E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
16

ABDE 77. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. ampicilina; B. adrenalina; C. penicilina G; D. procaina; E. acidul acetilsalicilic. ACDE 78. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. este o enzimopatie manifesta; B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale; E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. ABDE 79. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; B. prezinta o relatie gradata doza-efect; C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; D. lipseste relatia gradata doza-efect; E. este favorizata de un teren imunodepresiv. ACD 80. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. indometacina B. tolbutamida C. tetraciclina D. gentamicina E. terbutalina AE 81. Farmacodependena fizic: A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apariia tulburrilor specifice sindromului de abstinen B. const n apariia unor modificri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului C. se evideniaz numai la ntreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor sale D. survine ca urmare a saturrii unor receptori E. const n diminuarea progresiv a intensitii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervalle scurte de timp
17

AC 82. La un bolnav cu oc anafilactic se va utiliza: A. atropin iv B. corticoterapie iv C. salbutamol aerosoli D. adrenalin iv E. teofilin iv BD 83. Pot provoca dependen psihic: A. ondansetron B. montelukast C. amfetamina D. meprobramat E. diazepam CDE 84. Pot suprima lactaia: A. furosemidul B. contraceptivele orale C. reserpina D. bromocriptina E. carbimazol ABD 85. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic: A. sunt independente de doz B. sunt ncruciate pentru compuii nrudii structural C. prezena lor este frecvent n condiiile administrrii orale a medicamentelor D. intensitatea i frecvena lor cresc cu doza E. au o inciden mai mare la indivizii cu teren atopic ABE 86. Printre medicamentele care pot declana reacii adverse autoimune se numr: A. neomicina B. alfa-metildopa C. izoniazida D. tiouracil E. aspirina BC

18

87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr: A. bleomicina B. neomicina C. contraceptivele orale D. fenitoina E. halotanul CD 88. Printre medicamentele contraindicate n cursul alptrii se numr: A. amoxicilina B. carbimazol C. cloramfenicol D. aspirina E. metoclopramida BCD 89. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit riscului teratogen se numr: A. litiul B. acidul valproic C. eritromicina D. dietilstilbestrol E. metotrexat ABDE 90. Tahifilaxia are urmtoarele caracteristici: A. apare ntre medicamentele care acioneaz pe acelai substrat reactiv B. se instaleaz cu intensiti variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. este reversibil D. poate merge pn la dispariia efectului farmacologic E. se instaleaz pentru un medicament i se repercuteaz asupra unui alt medicament CD 91. Tolerana cronic la medicamente (obinuina) const n: A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. necesitatea creterii dozei de medicament pentru obinerea aceluiai efect farmacologic C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, n doz constant D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament

19

E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului BC 92. Anemia hemolitic imun poate s apar la: A. penicilin B. sulfonamide C. tiouracili D. fenilbutazon E. fenacetin ABE 93. Care dintre medicamentele enumerate declaneaz oc anafilactic? A. penicilina G B. ampicilina C. neomicina D. aspirina E. dextranii ABDE 94. Citoliza hepatic apare la: A. izoniazid B. rifampicin C. paracetamol D. contraceptive orale E. corticosteroizi ABC 95. Medicamente contraindicate n timpul alptrii: A. penicilina G sodic B. cloramfenicol C. tetracicline D. ampicilin E. paracetamol BCE 96. Reduc capacitatea fagocitar a leucocitelor: A. cloramfenicol B. tetracicline C. lidocaina D. streptomicina E. neuroleptice fenotiazine CE

20

97. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. paracetamolul B. cloramfenicolul C. sulfonamidele D. ampicilina E. gentamicina ABC 98. Tipuri de idiosincrazie cu manifestri farmacodinamice: A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar B. hemoglobinopatii C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar D. inducie de ALA-sintetaz E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice ABCD 99. Tulburri n reacia metabolic de acetilare determin: A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii leni B. concentraii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii leni C. curba frecvenei de distribuie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid D. reacii adverse mai frecvente la acetilatorii leni E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii leni ABCD 100. Urmtoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepia: A. cimetidina B. ranitidin C. beta-adrenoblocante D. polimixina E. D-penicilamina CD 101. Care dintre urmtoarele medicamente pot da frecvent reacii alergice? A. Penicilina G B. Clorhidrat de procain C. Loratadina D. Dexametazona E. Hemisuccinat de hidrocortizon AB

21

102. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Sulfametoxazol B. Suxametoniu C. Izoniazida D. Piracetam E. Penicilina G ABC 103. Efectele adverse de tip toxic: A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri) B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente DE 104. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt: A. Aciune hipoplazic medular B. Reducerea capacitii fagocitare a leucocitelor C. Creterea sintezei de anticorpi D. Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen E. Stimularea mitozei limfocitare ABD 105. Pot produce efect rebound la ntreruperea brusc a administrrii: A. alfa-adrenomimeticele B. -adrenoliticele C. antihistaminice H2-blocante D. antidepresivele triciclice E. metil-xantinele BC 106. Reactiile adverse de tip alergic: A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata dozaefect B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales pe cale parenterala (i.v.); C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma supradozarii D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
22

E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave DE 107. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic: A. Hemoliza indus de deficiena G-6-P-DH B. Apneea toxic la suxametoniu C. ocul anafilactic la peniciline D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice E. Sindromul de abstinen la ntreruperea morfinomimetelor ABD 108. Tolerana medicamentoas poate avea drept cauz: A. Fenomenul de "up regulation B. Fenomenul de "down regulation C. Inducia enzimatic D. ntreruperea brusc a tratamentului E. Sensibilizarea la medicament BC 109. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face: A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic i imunosupresor C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat E. Continund tratamentul cu substana incriminat sub supraveghere strict medical ABD 110. Efectele teratogene sunt: A. efecte dismorfogene B. malformatii C. anomalii morfologice D. defecte fiziologice E. suferinte fetale ABC

23

Tema nr. 3 Antibiotice cu structura betalactamic 111. n infecii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomand: A. Amoxiclina B. Bacampicilina C. Carbenicilina D. Cloxacilina E. Meticilina DE 112. Penicilinele retard: A. Se injecteaz intramuscular i intravenos din soluii preparate n ser fiziologic B. Elibereaz lent benzilpenicilina C. Realizeaz concentraii sanguine mici D. Au spectru de activitate extins i pe enterobacterii E. Pot fi utilizate n sifilis BCE 113. Srurile de sodiu i potasiu ale penicilinei G: A. Prezint eliminare urinar lent B. Se administreaz i sub form de perfuzii intravenoase C. Se administreaza i sub form de injecii intramusculare D. Se administreaz ca soluii preparate n ser glucozat E. Pot fi administrate i intraarticular BCE 114. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Cefoperazona B. Ticarcilina C. Piperacilina D. Flucloxacilina E. Carbenicilina ABCE 115. Sunt peniciline de depozit: A. Carbenicilina B. Ampicilina C. Benzatin-benzil penicilina D. Procain - benzil penicilina E. Oxacilina CD

24

116. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Ampicilina B. Oxacilina C. Carbenicilina D. Fenoximetil penicilina E. Cloxacilina BE 117. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Benzilpenicilina B. Fenoximetil penicilina C. Oxacilina D. Ampicilina E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic CE 118. Benzatinpenicilina este indicata in: A. septicemii; B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; C. meningita meningococica; D. lues (sifilis); E. angine, scarlatina. BDE 119. Benzilpenicilina potasica: A. este stabila in mediul acid; B. se administreaza pe cale orala; C. este incompatibila cu alcoolul, D. se administreaza parenteral; E. este inactivata in mediul bazic. CDE 120. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. carbenicilina + tazobactam; B. amoxicilina + acid clavulanic; C. ampicilina + sulbactam; D. piperacilina + tazobactam; E. oxacilina + acid clavulanic. BCD

25

121. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gramnegativ) sunt: A. cefsulfodina; B. ceftazidina; C. cefapirina D. cefazolina; E. cefalotina. AB 122. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. cefalexina; B. cefradina; C. cefadroxil; D. cefamandol; E. cefalotina. ABC 123. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. sulbactam; B. ticarcilina; C. tazobactam; D. piperacilina; E. acidul clavulanic. ACE 124. Oxacilina: A. este rezistenta la penicilinaza; B. este rezistenta la aciditatea gastrica; C. are spectru ultralarg de actiune; D. se administreaza oral sau parenteral; E. este o penicilina de semisinteza. ABDE 125. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin; B. dupa preparare extemporaneu; C. asociata in seringa cu alte medicamente; D. singura in seringa; E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore. BDE

26

126. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. carbenicilina; B. cloxacilina; C. fenoximetilpenicilina; D. oxacilina; E. ticarcilina. AE 127. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. gonococ; B. streptococ hemolitic; C. protes vulgaris; D. stafilococ auriu; E. treponema. BE 128. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. oxacilina; B. amoxicilina; C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. ampicilina E. ticarcilina AC 129. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. se concentreaz n bil B. produce rareori reacii alergice C. spectru de activitate mai larg dect al benzilpenicilinei D. este acido-rezistent E. este rezistent fa de aciunea penicilinazei ACD 130. Ampicilina are urmtoarele proprieti: A. este rezistent la sucul gastric acid B. are risc alergizant redus C. este rezistent fa de aciunea penicilinazei D. prezint aciune bactericid n faza de multiplicare i parial n faza de repaus a bacteriilor E. se concentreaz n bil AE

27

131. Benzatinbenzilpenicilina are urmtoarele caracteristici: A. prezint un efect bactericid n faza de multiplicare i repaus a bacteriilor B. se administreaz exclusiv parenteral C. este un antibiotic cu spectru larg D. produce frecvent reacii alergice E. este indicat n profilaxia de durat a infeciilor streptococice BDE 132. Benzatinbezilpenicilina este indicat n: A. profilaxia reumatismului articular acut B. pielonefrit colibacilar C. meningit meningococic D. lues E. dizenterie bacilar AD 133. Cefalosporinele au urmtoarele caracteristici generale: A. epurare predominent hepatic B. toxicitate redus C. structur beta-lactamic D. liposolubilitate mare E. aciune bactericid numai n faza de multiplicare a bacteriilor BCE 134. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaia a treia: A. cefazolina B. cefotaxim C. cefuroxim D. ceftriaxon E. cefoperazon BDE 135. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte: A. se administreaz exclusiv oral B. prezint rezisten la penicilinaz C. are durat lung de aciune (12-24 ore) D. este activ n infeciile esutului cerebral E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G BE

28

136. Sunt antibiotice bactericide numai n faza de multiplicare a bacteriilor: A. gentamicina B. cicloserina C. rifampicina D. vancomicina E. ampicilina CDE 137. Amoxicilina: A. are absorbie bun digestiv B. este inactivat de sucul gastric C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid D. are efect bactericid E. se administreaz n infeciile aparatului respirator ACDE 138. Ampicilina: A. se administreaz oral i parenteral B. este inactivat de sucul gastric C. se elimin predominant netransformat prin urin D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid E. nu are capacitate alergizant ACD 139. Care dintre antibiotice cu structur beta-lactamic se absorb pe cale oral? A. bacampicilina B. carbenicilina C. carfecilina D. feneticilina E. meticilina ACD 140. Care dintre antibioticele cu structur beta-lactamic au spectru antibacterian larg? A. penicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. amoxicilina E. meticilina BD

29

141. Care dintre peniciline sunt active n infeciile cu Pseudomonas i Proteus? A. penicilina G B. carbenicilina C. ticarcilina D. amoxicilina E. oxacilina BC 142. Care dintre urmtorii compui sunt peniciline de depozit (retard): A. benzilpenicilina B. procain benzilpenicilina C. amoxicilina D. benzatin benzilpenicilina E. carbenicilina BD 143. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. procainpenicilina G B. ampicilina C. cloxacilina D. nafcilina E. cefoperazona CDE 144. Amoxicilina: A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor AB 145. Ampicilina: A. Este penicilinazo-rezistent B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral
30

BCD 146. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat? A. Cefoperazon difuzeaz bine n LCR, fiind utilizat n meningite cu germeni gram-negativi; B. Ceftriaxona este indicat n septicemii i meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de aprare C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas D. Stafilococii rezisteni la meticilin sunt sensibili la cefalosforine E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare oral ABC 147. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Cefamandolul B. Cefuroxima sodic C. Cefuroxima axetil D. Cefalexina E. Cefoperazona CD 148. Fenoximetilpenicilina: A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite) E. Este indicat n septicemii AC 149. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Cefalexina B. Benzilpenicilina G potasic C. Procainbenzilpenicilina D. Fenoximetilpenicilina E. Amoxicilina ADE 150. Sunt antibiotice care prezint nucleu structural -lactamic: A. Carbenicilina B. Aztreonamul C. Vancomicina D. Eritromicina E. Azlocilina ABE

31

151. Sunt inhibitori de -lactamaz: A. Clavulanatul de potasiu B. Canrenoatul de potasiu C. Sulbactamul D. Aztreonamul E. Latamoxef AC 152. Ticarcilina: A. Este foarte activ pe stafilococul productor de penicilinaz B. Este activ pe multe tulpini de Pseudomonas C. Se asociaz cu gentamicina, pe baza sinergismului de aciune D. Nu necesit reducerea dozelor n insuficiena renal, deoarece nu are aciune nefrotoxic E. Se utilizeaz n infecii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative BCE 153. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. nafcilina B. flucoxacilina C. fenoximetilpenicilina D. ampicilina E. oxacilina ABE 154. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. infectii urinare colibacilare B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. angina streptococica D. pneumonii cu pneumococ E. sifilis AB 155. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina E. se biotransforma in proportie mica ABC

32

156. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele: A. ticarcilina B. carbenicilina C. oxacilina D. fenoximetilpenicilina E. cloxacilina AB 157. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt: A. cefalotina B. cefazolina C. cefsulodina D. ceftazidima E. cefapirina CD 158. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. cefalotina B. cefadroxil C. cefradina D. cefalexina E. cefamandol BCD 159. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. cefoperazon B. cefotaxim C. oxacilina D. cloxacilina E. nafcilina AB 160. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. stafilococ penicilinazosecretor B. gonococ C. enterococ D. treponema E. streptococ piogen ABC

33

161. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. ticarcilina B. dicloxacilina C. nafcilina D. meticilina E. flucloxacilina BCDE 162. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. carbenicilina B. oxacilina C. ticarcilina D. feniximetilpenicilina E. cloxacilina AC 163. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. cefalotina B. ceftazidina C. cefazolina D. cefsulodina E. cefapirina BD 164. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte: A. cefadroxil B. cefradina C. cefalexina D. cefalotina E. cefamandol ABC 165. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. Tetraciclina/cloramfenicol B. Gentamicina/ampicilina C. Eritromicina/clindamicina D. Sulfametoxazol / trimetoprim E. Kanamicina / Colimicina ACE

34

Tema nr. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide 166. Cloramfenicolul are: A. Spectru de actiune larg B. Actiune intens pe bacilul tuberculos C. Actiune intens pe unii bacili gram negativi D. Actiune antifungic E. Aciune antiviral AC 167. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Polimixinele B. Cisplatina C. Ampicilina D. Furosemidul E. Amfotericina B ABDE 168. Fac parte din grupul antibioticelor cu structur macrolidic: A. Josamicina B. Azitromicina C. Roxitromicina D. Diritromicina E. Lincomicina ABCD 169. Fac parte din indicaiile gentamicinei: A. Infeciile cu anaerobi B. Tuberculoza pulmonar i extrapulmonar C. Infeciile stafilococice D. Infeciile cu Pseudomonas, la concentraii de 4 micrograme/ml E. Infeciile urinare cu Coli CDE 170. Gentamicina: A. Este activ pe bacili gram-negativi B. Nu se poate asocia cu betalactamine C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile D. La doze mari este nefrotoxic E. Are structura tetraciclic ACD

35

171. Tetraciclinele: A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli C. Au toxicitate relativ redus D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia E. Pot fi utilizate n bruceloz ACDE 172. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. produse lactate (in cantitate mare); B. preparate din fier; C. antiacide gastrice neutralizante; D. antispastice; E. enzime pancreatice. ABC 173. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; E. dau nefro si ototoxicitate. ABCE 174. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. nu se absorb bine dupa administrarea orala; B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene; C. toate au un potential toxic important; D. se elimina pe cale renala; E. prezinta toxicitate redusa; ABCD 175. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; A. penicilina; B. polimixina; C. ampicilina; D. colistina E. tetraciclina BD

36

176. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. eritromicina; B. benzilpenicilina; C. tetraciclina; D. polimixina; E. cloramfenicolul. ACE 177. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. absorbtie digestiva absenta; B. ototoxicitate; C. nefrotoxicitate; D. stimulare neuromusculara; E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. ABCE 178. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara). ABDE 179. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. activa pe germeni gram-negativ; B. activa pe Pseudomonas aeruginosa; C. activa pe germeni gram-pozitiv; D. se absoarbe bine din tubul digestiv; E. in infectii sistemice se administreaza per os. AB 180. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. absorbtie per os buna; B. concentratii active in 12 ore; C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; D. se administreaza la 4 ore; E. efect bactericid. ABC

37

181. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. gentamicina; B. kanamicina; C. tobramicina; D. neomicina; E. streptomicina. BE 182. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. streptomicina; B. neomicina; C. bacitracina; D. tobramicina; E. rifampicina. AE 183. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; B. nu este activa pe cale orala; C. sufera o biotransformare hepatica importanta; D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern; E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. ACDE 184. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. se elimina in majoritate renal in forma activa; B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); C. se asociaza cu diuretice de ansa; D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); E. rezistenta se instaleaza brusc ABDE. 185. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. calea de administrare numai injectabila; B. absorbtie per os partiala, variabila; C. depozitare la nivelul musculaturii striate; D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier. BDE

38

186. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea concomitent de: A. fermeni pancreatici B. antiacide gastrice C. produse lactate D. preparate de fier E. antispastice BCD 187. Aminoglicozidele: A. pot provoca atrofia nervului optic B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ C. au absorbie digestiv redus D. traverseaz uor bariera hematoencefalic E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide BC 188. Aminoglicozidele: A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular C. au o absorbie digestiv redus D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice CDE 189. Care din urmtoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. tetraciclina B. fenoximetilpenicilina C. eritromicina D. acidul nalidixic E. oxacilina AD 190. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei: A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular B. se elimin biliar n concentraii mari C. inhib sinteza proteinelor bacteriene D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele E. este contraindicata in insuficienta respiratorie ABC

39

191. Gentamicina: A. nu se recomand la bolnavii cu insuficien renal B. este un antituberculos major C. are o toxicitate renal ridicat D. are proprieti inductoare enzimatice E. se fixeaz pe subunitile ribozomale 30S ale bacteriei i inhib sinteza proteic ACE 192. Sindromul cenuiu produs de cloramfenicol la nou-nscutul prematur: A. se datoreaz eliminrii renale deficitare a antibioticului B. poate fi letal C. are o natur imunoalergic D. apare ca urmare a imaturitii funcionale hepatice E. se caracterizeaz prin hipertermie malign BD 193. Tetraciclina este indicat n tratamentul urmtoarelor boli: 2A. tifos exantematic B. acnee C. infecii cu mycoplasma pneumoniae D. meningit meningococic E. gonoree ABC 194. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate? A. tetraciclinele au spectru larg de aciune B. tetraciclinele traverseaz placenta i trec n laptele matern C. tetraciclinele sunt indicate n infecia cu mycoplasma i chlamydia D. tetraciclinele sunt recomandate n ultimul trimestru de sarcin i prima copilrie E. tetraciclinele pot produce pigmentaii dentare i carii la copii ABCE 195. Care dintre urmtoarele antibiotice nu se administreaz oral pentru efecte sistemice? A. kanamicina B. cloramfenicol C. polimixina B D. eritromicina E. gentamicina ACE

40

196. Cloramfenicolul: A. are absorbie bun rectal B. nu traverseaz placenta C. este biotransformat la nivel hepatic D. se elimin biliar E. produce anemie aplastic ACE 197. Colistin: A. are concentraii pulmonare superioare celor sangiune B. penetreaz uor bariera hematoencefalic C. trece greu prin bariera placentar D. se elimin predominant renal E. are absorbie digestiv bun ACD 198. Menionai care dintre urmtoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. tulburri vestibulare B. tulburri auditive C. anemie hemolitic D. alergii E. albuminurie, cilindrurie ABDE 199. Polimixina B: A. amelioreaz nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. se absoarbe digestiv C. prezint absorbie bun dup injectare intramuscular D. crete efectele de blocare neuromuscular ale curarizantelor E. are aciune bactericid CDE 200. Urmtoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepia: A. eritromicin B. spiramicin C. streptomicin D. kanamicin E. rosaramicin CD

41

201. Urmtoarele efecte adverse pot s apar n tratamentul cu cloramfenicol: A. anemie aplastic B. aplazie medular C. leucopenie D. pigmentaii dentare E. ototoxicitate ABC 202. Aminoglicozidele prezint urmtoarele proprieti comune: A. Se absorb bine dup administrare oral B. Ptrund bine n lichidul cefalorahidian C. Sunt oto- i nefrotoxice D. Prezint aciune de tip curarizant E. Sinergism de aciune utilizat n terapie, cu diminuarea toxicitii, la asocierea ntre ele CD 203. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Benzilpenicilina B. Gentamicina C. Ciprofloxacina D. Tetraciclinele E. Eritromicina ADE 204. Care dintre urmtoarele antibiotice aparin clasei aminoglicozidelor: A. Kanamicina B. Amikacina C. Clindamicina D. Lincomicina E. Netilmicina ABE 205. Cloramfenicolul este antibiotic de elecie n: A. Salmoneloze (inclusiv febr tifoid) B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Tifos exantematic D. Tuberculoz extrapulmonar la copii E. Infestri cu protozoare (Entamoeba histolytica) ABC

42

206. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Cimetidina B. Barbituricele C. Fenitoina D. Paracetamolul E. Glutetimida AD 207. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Cefalosporinele B. Penicilina G C. Polimixinele D. Furosemidul E. Fenoximetilpenicilina ACD 208. Eritromicina are urmtoarele proprieti farmacocinetice: A. Difuziune bun n toate esuturile B. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Traversarea barierei placentare D. Concentrare n form activ n bil E. Timp de njumtitre lung (peste 14 ore) ACD 209. Eritromicina este antibiotic de elecie n infeciile cu: A. Mycoplasma pneumoniae B. Bordetella pertussis C. Pseudomonas aeruginosa D. Mycobacterium tuberculosis E. Corynebacterium diphteriae ABE 210. Reaciile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Nefro- i ototoxicitate B. Aplazie medular C. Enterit stafilococic sever D. Tulburri la nivelul mucoaselor E. Alcaloz metabolic BCD

43

211. Se elimin prin bil, putnd fi utilizate n infecii biliare: A. Ampicilina B. Griseofulvina C. Eritromicina D. Bacitracina E. Gentamicina AC 212. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt: A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. se concentreaza in bila, in forma activa C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. creste toxicitatea teofilinei E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa ABCD 213. Notati afirmatiile incorecte: A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ, stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ CD 214. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele: A. amfotericina B B. furosemid C. cisplatin D. ticarcilina E. carbenicilina ABC 215. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt: A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. este activa pe bacilul tuberculos D. are efect ototoxic E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie) BCDE

44

216. Notati afirmatiile corecte: A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella) B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. gentamicina este activa pe stafilococ D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ ABCE 217. Tetraciclinele sunt indicate in: A. pneumonie cu pneumococ B. infectii urinare cu colibacil C. infectii produse de Mycoplasma D. infectii produse de Chlamydia E. infectii digestive produse de Candida albicans ABCD 218. Notati afirmatiile corecte: A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali ABCE 219. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. absorbtia orala este incompleta B. este activ pe bacili gram negativ C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. nu traverseaza placenta E. produce aplazie medulara ABCE 220. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt: A. absorbtie digestiva inalta B. foarte activa pe gonococ C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. este activa pe bacili gramnegativ E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor AB

45

Tema nr. 5 Chimioterapice antibacteriene i antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. Acidul nalidixic: A. Se recomand n infecii urinare B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat n insuficienta renal sever C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare D. Are eliminare redus prin fecale E. Se leag n proporie mare de proteinele plasmatice ACDE 222. Aparin grupului chinolonelor: A. Acidul pipemidic B. Flumequina C. Norfloxacina D. Cliochinolul E. Clorchinaldolul ABC 223. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Clorchinaldolul B. Fleroxacina C. Sulfametoxazol D. Nitrofurantoina E. Rosoxacina BE 224. Fluorochinolonele: A. Au absorbie digestiv redus B. Sunt antiinfecioase de origine natural C. Se obin prin sintez chimic D. Nu se indic n infecii urinare E. Au spectru antibacterian larg CE 225. Furazolidona: A. Se utilizeaz n infecii urinare i intestinale B. Poate produce anemie hemolitic la deficieni n G-6PD C. Este un derivat de nitroimidazol D. Apartine clasei derivatilor de chinolein E. Este activ i pe unele protozoare BE

46

226. Intr n combinaie cu trimetoprimul: A. Amoxicilina B. Sulfametoxazol C. Ofloxacina D. Sulfadimidina E. Sulfamedrol BDE 227. Nu fac parte din indicaiile clorchinaldolului: A. Angina streptococica B. Lambliaza C. Amoebiaza D. Gastroenterita nespecifica E. Sifilisul AE 228. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate BDE 229. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin C. are efect de foarte lunga durata D. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili ABE 230. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru
47

AC 231. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. este sulfamida semiretard B. se indica in trahom si profilaxia holerei C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos BCD 232. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. inhiba ADN-giraza bacteriana C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea BC 233. Acidul nalidixic este activ pe urmtorii germeni: A. meningococ B. shigella C. clostridium tetani D. klebsiella pneumoniae E. proteus DE 234. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. cristalurie B. erupii cutanate C. colit pseudomembranoas D. tulburri de echilibru E. apnee prin efect curarizant AB 235. Furazolidona: A. poate crete methemoglobina B. coloreaz urina C. irit mucoasa tubului digestiv D. este contraindicata la copii E. impune evitarea consumului de alcool n cursul tratamentului ABE

48

236. Precizai afirmaiile corecte referitoare la metenamin: A. este un antibacterian activ fa de colibacil i proteus B. este contraindicat n insuficiena renal C. poate irita cile urinare cnd debitul urinar este sczut D. determin fotosensibilizare E. dezvolt rapid rezisten bacterian AC 237. Precizai afirmaiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. este contraindicat n sarcin B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creterea eficienei terapeutice C. este indicat n trichomoniaz D. poate produce sindrom lupoid E. are proprieti inductoare enzimatice AC 238. Precizai afirmaiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. acioneaz ca antagoniti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. se recomand a fi administrate topic la nivel cutanat, datorit unei bune tolerane la acest nivel C. pentru creterea eficienei terapeutice se prefer a fi asociate cu metenamin D. reprezint medicaia de elecie n nocardioz E. aciunea lor antibacterian este diminuat n prezena puroiului ADE 239. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numr: A. cristalurie B. deprimare respiratorie C. fotosensibilizare D. tulburri acustico-vestibulare E. citoliz hepatic BC 240. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicat de existena n antecedente a urmtoarelor reacii adverse: A. leucopenie B. vrsturi C. febr D. vertij E. dermatit ACE

49

241. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. digitalicelor B. sulfamidelor hipoglicemiante C. metotrexat D. anticoagulante orale E. antiaritmice BCD 242. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creterea urmtoarelor teste de laborator: A. bilirubinemie indirect B. acid uric C. eozinofilie D. hematocrit E. hemoglobin BCE 243. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv n infecii urinare? A. acid nalidixic B. nitrofurantoina C. furazolidona D. norfloxacina E. trimetoprim ABD 244. Care dintre sulfamide se aplic local n infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor? A. sulfacetamida B. sulfafurazol C. sulfametoxidiazina D. ftalilsulfatiazol E. mafenid AE 245. Care dintre urmtoarele sulfamide prezint aciune antibacterian de lung durat? A. sulfametoxidiazina B. sulfafurazol C. sulfalen D. sulfadiazina E. sulfadimetoxin ACE

50

246. Dapsona: A. nu se absoarbe digestiv B. intr n circuitul enterohepatic C. se elimin prin secreia lactat D. nu se elimin prin urin E. este medicamentul de elecie n lepr BCE 247. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. absorbie digestiv bun B. legare de proteinele plasmatice 95% C. metabolizare hepatic prin glucuronoconjugare D. eliminare renal 90% E. eliminare crescut prin fecale ABD 248. Furazolidona: A. prezint absorbie bun din tubul digestiv B. prezint absorbie redus din tubul digestiv C. se elimin prin fecale, n cea mai mare parte D. se administreaz n enterocolite i toxiinfecii alimentare E. este indicat n infecii urinare acute BCD 249. Metenamina: A. se elimin prin bil i urin B. se elimin prin fecale C. elibereaz formaldehid la pH < 5 D. se administreaz n infecii urinare E. este contraindicat la bolnavi cu insuficien renal ACD 250. Nitrofurantoina: A. se administreaz n infecii ale tubului digestiv B. se administreaz n infecii ale aparatului urinar C. se administreaz oral, timp de 10 - 14 zile D. nu se elimin renal E. produce anemie hemolitic la cei cu deficit de G-6-PD BCE

Antimicotice
51

251. Amfotericina: A. Este un antibiotic antimicotic cu structur polienic B. Este un antibiotic antiviral C. Se administreaz pe cale oral prezentnd o absorbie crescut din tractul digestiv D. Se administreaz pe cale parenteral pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Prezint toxicitate sczut la nivel renal AD 252. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la Clotrimazol sunt adevrate: A. Este un derivat de imidazol B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Are si activitate antitrichomonazica ACE 253. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprieti antimicotice: A. Natamicina B. Clorfenesina C. Nistatina D. Tolnaftat E. Amfotercina ACE 254. Care dintre urmtoarele substane sunt utilizate n terapia pitiriazisului: A. Miconazol B. Tinidazol C. Griseofulvina D. Econazol E. Flucitozina AD 255. Griseofulvina: A. Este un antibiotic cu aciune antibacterian B. Este un antibiotic cu efect fungicid i fungistatic utilizat n terapia onicomicozelor C. Este un inductor enzimatic D. Are i aciune antiinflamatoare E. Este medicament de elecie n pitiriazis
52

BCD 256. Ketoconazolul: A. Este un antimicotic cu structur bis-triazolic B. Absorbia oral este crescut n prezena unor alcalinizante C. Este un antimicotic cu aciune local i sistemic D. Este un antimicotic de origine natural E. Se comercializeaz sub denumirea Nizoral CE 257. Natamicina: A. Este un antibiotic polienic de sintez B. Este o macrolid polienic natural C. Absorbia din tubul digestiv este redus D. Are i aciune antrichomonazic E. Se condiioneaz n flacoane de uz parenteral BCD 258. Nistatinul: A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Se condiioneaz sub form de flacoane de uz parenteral C. Se utilizeaz pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aprea n cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Este medicamennt de elecie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Se comercializeaz sub denumirea Pimafucin AC 259. Precizai care dintre urmtoarele antimicotice se utilizeaz sistemic: A. Clotrimazol B. Amfotericina C. Miconazol D. Tolnaftat E. Acid salicylic BC 260. Precizai care dintre urmtorii compui antimicotici sunt derivai de imidazol: A. Griseofulvina B. Flucitozina C. Miconazol D. Ketoconazol E. Fluconazol CD

53

261. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis ACD 262. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. reprezinta un iodofor B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic D. se obtine din iod si un detergent neionic E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie ACDE 263. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. ketoconazolul B. griseofulvina C. amfotericina B D. flucitozina E. econazolul BCD 264. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. ketoconazolul B. nistatinul C. amfotericina B D. flucitozina E. griseofulvina BCE 265. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. nistatinul B. natamicina C. amfotericina B D. clotrimazolul E. griseofulvina ABC

54

266. Clotrimazolul: A. este un antimetabolit al uracilului B. este un derivat de imidazol C. se administreaza exclusiv oral D. se administreaza exclusiv local E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala BD 267. Nistatinul: A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. este un derivat al citozinei C. este o substanta sensibila la lumina D. este o substanta solubila in apa E. este un derivat al citozinei AC 268. Griseofulvina este indicat n: A. infecie cu pseudomonas aeruginosa B. meningita cu haemophilus influenzae C. epidermofiii D. onicomicoze E. amibiaz intestinal CD 269. Ketoconazolul: A. are o difuzie bun n LCR B. nu dezvolt rezisten C. este un derivat de imidazol D. are un efect sczut n cazul coadministrrii cimetidinei E. poate provoca hepatotoxicitate CDE 270. Natamicina este indicat n: A. micoze respiratorii B. tricomoniaz C. aspergiloz D. histoplasmoz pulmonar E. onicomicoz ABC

55

271. Precizai afirmaiile corecte referitoare la flucitozin: A. are o difuzie larg n esuturi, dar nu si n LCR B. nu dezvolt rezisten C. acioneaz numai fungistatic D. se elimin predominent prin fecale E. poate provoca pancitopenie CE 272. Precizai afirmaiile corecte referitoare la griseofulvin: A. asociat cu alcool provoac efecte de tip antabuz B. are i efect inhibitor enzimatic C. se indic n micozele pielii capului D. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. este indicat n candidoza intestinal AC 273. Se utilizeaz n dermatomicozele sistemice: A. buclosamida B. griseofulvina C. flucitozina D. amfotericina B E. clotrimazol BCD 274. Urmtoarele afirmaii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevrate: A. se administreaz parenteral sub form de perfuzii n micozele sistemice grave B. nu este sensibil la lumin C. efectul advers cel mai grav este afectarea renal D. se administreaz exclusiv oral E. dup administrare oral se absoarbe complet din tubul digestiv AC 275. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. Miconazol B. Griseofulvina C. Nistatina D. Clotrimazol E. Flucitozina BC

56

Tema nr. 6 Analgezice morfinomimetice i analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. Analgezicele opioide: A. se indica in dureri intense B. sunt numai produse de sinteza C. la om au efect excitant pe SNC D. produc toleranta si dependenta E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu AD 277. Analgezicele opioide: A. scad pragul perceperii durerii B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. deprima respiratia D. cresc peristaltismul E. cresc tonusul uterului gravid BCE 278. Care afirmatii sunt adevarate: A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic ACE 279. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii : A. fentanyl B. metadona C. pentazocina D. naloxona E. codeina AB 280. Morfina: A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. stimuleaza respiratia D. are proprietati constipante E. are efecte antihistaminice AD

57

281. Opiodele: A. stimuleaza centrul tusei B. produc midriaza C. produc deprimare respiratorie D. produc greata si voma E. produc retentie urinara CDE 282. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. in insuficienta respiratorie B. in hipertrofie de prostata C. postoperator D. in anestezia generala E. ca antitusive AB 283. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. analgezie (la nivel supraspinal); B. midriaza; C. euforie; D. deprimare respiratorie; E. dependenta fizica. ACDE 284. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: A. serotonina; B. enkefaline; C. histamina; D. endorfine; E. dinorfine. BDE 285. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. toleranta; B. midriaza (exceptie petidina); C. dependenta psihica; D. hipertensiune arteriala; E. dependenta fizica. ACE

58

286. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. codeina; B. naloxona; C. pentazocina; D. nalorfina; E. metadona. BD 287. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. are efect analgezic puternic; B. risc mic de farmacodependenta; C. induce greata si voma; D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal; E. are efect analgezic mediu. BCDE 288. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. toleranta; B. dependenta psihica si fizica; C. deprimare respiratorie; D. diaree; E. urticarie. ABCE 289. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. analgezie; B. deprimarea centrului respirator; C. bronhodilatatie; D. deprimarea centrului tusei; E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. ABD 290. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? A. naloxona; B. codeina; C. nalorfina; D. morfina; E. metadona. AC

59

291. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. astm bronsic; B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic); C. abdomen acut; D. deprimare respiratorie; E. copii sub doi ani. ACDE 292. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. hipertensiune arteriala; B. urticarie; C. greata, voma; D. deprimarea respiratiei; E. diaree, mictiuni frecvente. BCD 293. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. biodisponibilitate per os buna; B. biodisponibilitate per os redusa; C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare; D. durata de actiune analgezica medie; E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. AC 294. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. biodisponibilitate redusa p.o.; B. coeficient de epurare hepatica mic; C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore); D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic; E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. ACDE 295. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. mictiuni frecvente; B. hipotensiune arteriala cu stare de soc; C. diaree; D. mioza (exceptie petidina); E. deprimarea respiratiei. BDE

60

296. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. antivomitiva; B. analgezica; C. bronhodilatatoare; D. laxativ-purgativa; E. antitusiva. BE 297. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa); B. produce analgezie spinala; C. este euforizant; D. este deprimant al centrului respirator; E. agonist pe receptorii opioizi miu. AB 298. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. n dureri cronice intense B. postoperator C. la bolnavii cu abdomen acut D. n arsuri intense E. n patologia obstetrical ABDE 299. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. retenie urinar B. hipotensiune arterial C. diaree D. midriaz E. iritaie gastric AB 300. Care dintre urmtoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. relaxarea sfincterului Oddi B. mioz C. deprimarea respiraiei D. midriaz E. scderea secreiilor digestive BCE Analgezice antipiretice

61

301. Alegei afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. n intoxicaia acut produce convulsii, delir B. Poate produce bronhoconstricie C. Produce aceleai efecte terapeutice i adverse la doze mici i la doze mari D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). AB 302. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea metabolismului. C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului ABD 303. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. Nu poate fi administrat pe cale i.v BCD 304. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. ulcer gastro-duodenal; B. altralgii, mialgii; C. boli hemoragice; D. cefalee; E. alergie la salicilati. ACE 305. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite; B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular; C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2); D. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2); E. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). AC
62

306. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. efect proulcerogen gastric; B. microhemoragii; C. eruptii cutanate alergice; D. leucopenie si agranulocitoza; E. neoplasm gastric. CDE 307. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. diflunisalul; B. fenacetina; C. benorilatul; D. propifenazona; E. acidul acetilsalicilic. ACE 308. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. forma de acid; B. omprimate efervescente (cu NaHCO3); C. forma cristalizata din etanol; D. sarea de sodiu; E. forma cristalizata din n-hexan. BCD 309. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica antipiretica sunt: A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic); B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii); C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice; D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie; E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. ABDE 310. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. hepatotoxicitate; B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza); C. neoplasm gastric; D. reactii alergice cutanate; E. methemoglobinemie. BD
63

311. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. insuficienta hepatica; B. alergie la pirazolone; C. ulcer gastric; D. leucopenie; E. neoplasm gastric. BD 312. Paracetamolul este: A. p-acetilaminofenol; B. antiagregant plachetar; C. analgezic; D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. ACD 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. BCD 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. ABDE 315. Acidul acetilsalicilic este indicat n: A. artralgii B. infecii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebit acut E. dismenoree ABE

64

316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienii cu teren atopic C. este contraindicat nainte de o intervenie chirurgical D. poate provoca citoliz hepatic E. are efect uricozuric ACE 317. Aciunea farmacodinamic a acidului acetilsalicilic se caracterizeaz prin: A. analgezie intens B. bronhoconstricie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen BCE 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au aciune analgezic n principal la nivelul talamusului ridicnd pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens n afeciunile viscerale D. unele au i efect antiinflamator E. au efect hipotermizant BD 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupii alergice cutanate D. necroz hepatic E. retenie urinar AC 320. Paracetamolul este contraindicat n: A. insuficien respiratorie B. insuficien renal C. insuficien hepatic D. insuficien coronarian E. insuficien cardiac BC

65

321. Paracetamolul poate provoca urmtoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterial B. rabdomiolize C. retenie urinar D. necroz hepatic E. microhemoragie gastric BD 322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic i analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are aciune antiinflamatoare moderat C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice ACD 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienii tratai cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit n cursul sarcinii D. poate determina citoliz hepatic n caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari BCD 324. Precizai afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoac bronhoconstricie B. se indic n obinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are aciune antipiretic mai intens dect paracetamolul E. are efect uricozuric AE 325. Precizai afirmaiile corecte referitoare la noraminofenazon: A. la doze mari are i efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens dect aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intr n compoziia preparatului Antinevralgic CD

66

326. Precizai afirmaiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat n insuficien respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric ACD 327. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele aciuni farmacodinamice: A. analgezic, antipiretic B. antiinflamatoare puternic C. antiagragant plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiant E. hiperglicemiant ABC 328. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele efecte adverse: A. bronhoconstricie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependen ACD 329. Aciunea analgezic antipiretic a AINS se realizeaz prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate n nocicepie C. inhibarea COX-2 inductibil D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutiv ABCD 330. Aciunea antispastic musculotrop este caracteristic pentru: A. metamizol B. fenacetin C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazon AE Tema nr. 7 Hipnotice i tranchilizante

67

Hipnotice 331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune DE 332. Ce modificri ale funciilor fiziologice pot apare n timpul somnului fiziologic? A. Starea de contien este suprimat B. Motilitatea voluntar nu este abolit C. Motilitatea reflex este diminuat D. Pragul reflex este sczut E. Metabolismul bazal este crescut AC 333. Derivaii barbiturici determin A. Deprimarea respiraiei celulare B. Accentueaz oxidarea glucozei C. Blocheaz sinteza de ATP D. Crete consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. ACE 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. n funcie de doz produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoticom-moarte C. Deprim respiraia D. Nu modific EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM BCE 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acioneaz selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stri de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaie i respiraie sunt intense E. Produc o inducie enzimatic marcat. AB

68

336. Terapia insomniilor const n administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice BCE 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. AE 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mechanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. ABCD 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital; C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. AE 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. AC

69

341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). ABE 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. BD 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). BCD 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. ABE 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; ACE

70

346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impoten sexual B. administrarea de NaCl le ncetinete eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomand frecvent n prescripii magistrale E. sunt indicate n enurezisul nocturn AD 347. Care dintre afirmaiile de mai jos referitoare la fenobarbital o considerai corect: A. produce somnolen diurn rezidual B. la doze mari provoac convulsii C. are i efect inhibitor enzimatic D. se administreaz exclusiv oral E. dezvolt farmacodependen AE 348. Care dintre urmtoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam CD 349. Care dintre urmtoarele medicamente au aciune hipnotic: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina CD 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durat de aciune ultrascurt B. este indicat n insomnia incipient datorat hiperexcitabilitii nervoase C. are laten i durat scurt D. sufer intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administreaz exclusiv parenteral BC

71

351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administreaz n asociere cu mucilagiul de gum arabic C. este o substan cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoas E. nu se recomand la bolnavii cu hipertrofie de prostat BCD 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficien hepatic grav B. n preanestezie C. la conductorii auto D. la pacienii epileptici E. n insuficiena renal sever ACE 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durat de 6-8 ore C. prezint i activitate timoanaleptic D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leag n proporie mare de proteinele plasmatice BDE 354. Care dintre urmtorii compui sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam BE 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modific structura somnului C. poteneaz transmisia inhibitoare GABA-ergic D. cresc frecvena de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvena de deschidere a canalelor de clor CD

Tranchilizante
72

356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conductorilor auto B. n stri anxioase C. n miastenia gravis D. n anesteziologie E. n insomnii AC 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei. BD 358. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. Este o substanta cu structura benzamidica B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi BCDE 359. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la benzodiazepine sunt adevrate? A. Se absorb bine la administrare oral B. Se metabolizeaz la compui activi C. Nu trec bariera hematoencefalic D. Prin metabolizare se obin i compui 3-hidroxilai E. La administrarea i.m. absorbia este mai crescut comparativ cu cea oral. ABD 360. Care dintre urmtoarele efecte pot apare n cazul benzodiazepinelor? A. Tranchilizant B. Anticonvulsivant C. Psihostimulent D. Miorelaxant E. Antiagregant plachetar ABD

73

361. Tranchilizantele A. Diminu anxietatea B. Cresc starea de tensiune psihic C. Tempereaz reaciile emoionale D. Poteneaz deprimantele SNC E. Se pot asocia cu alcoolul ACD 362. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. anxiolitica; B. anticonvulsivanta; C. stimulanta a SNC; D. miorelaxanta; E. hipnoinductoare. ABDE 363. Benzodiazepinele: A. actioneaza pe receptorii dopaminergici; B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA; C. actioneaza pe receptorii histaminergici; D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor; E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. BD 364. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. diazepam; B. clorpromazina; C. medazepam; D. lorazepam; E. meprobamat ACD 365. Diazepamul este indicat in: A. stari anxioase; B. anesteziologie ca premedicatie; C. starea de rau epileptic; D. primul trimestru de sarcina; E. miastenie. ABC

74

366. Medazepamul se contraindica la: A. conducatorii auto: B. cei cu anxietate; C. bolnavii cu insomnie; D. in climacterium; E. cei ce consuma bauturi alcoolice. AE 367. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. se absoarbe bine digestiv; B. absorbtia este marita prin alcool; C. nu se elimina prin lapte; D. se metabolizeaza mai repede la batrani; E. principalul metabolit este desmetildiazepam; CD 368. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. absorbtie digestiva buna; B. apar metaboliti activi; C. T 1/2 este scurt; D. cumularea este intensa; E. absorbtia este marita prin alcool. BD 369. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. potenteaza alte deprimante SNC; B. stimuleaza musculatura striata; C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici; D. pot agrava disfunctia respiratorie; E. nu provoaca toleranta si dependenta; BE 370. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. este un tranchilizant; B. este un spasmogen musculotrop; C. se recomanda in prurit rebel; D. diminua anxietatea din alcoolism; E. la doze mari da hiperexcitabilitate. ACD

75

371. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. produc somnolenta; B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici; C. nu produc toleranta; D. nu produc sindrom de abstinenta; E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. ABE 372. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. creste tonusul miometrului; B. creste agresivitatea; C. este miorelaxant; D. diminua atentia; E. induce somnul. AB 373. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. activarea receptorilor GABA A; B. activarea receptorilor GABA B; C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor; D. blocarea canalelor de sodiu; E. inhibarea recaptarii noradrenalinei; AC 374. Benzodiazepinele au aciune: A. antipsihotic B. miorelaxant C. anxiolitic D. antiemetic E. sedativ-hipnoinductoare BCE 375. Benzodiazepinele au urmtoarele indicaii terapeutice: A. curele de dezintoxicare n alcoolism B. miastenia gravis C. inducia anesteziei generale D. enurezis nocturn E. convulsii de diverse etiologii ACE

76

376. Benzodiazepinele sunt contraindicate n urmtoarele situaii clinice: A. primul trimestru de sarcin B. preanestezie C. hipertiroidie D. miastenie gravis E. tetanos AD 377. Care dintre afeciunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. depresia endogen B. sindromul anxios C. starile spastice ale musculaturii striate D. nevralgia de trigemen E. epilepsia BCE 378. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. cimetidin B. antiacide gastrice C. alcoolul etilic D. disulfiram E. cafein ACD 379. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. oxazepamul B. nitrazepamul C. clonazepam D. diazepam E. clordiazepoxid BC 380. Meprobramatul: A. poate induce obinuin i dependen fizic B. are efect miorelaxant intens C. prezint efect anticolinergic D. poate fi administrat pe cale oral i parenteral E. la doze mari are i proprieti neuroleptice AB

77

381. Meprobramatul: A. are aciune antispastic musculotrop B. este contraindicat la persoanele care necesit integritatea funciilor psihomotorii C. are efect antiserotoninic D. accentueaz deprimarea SNC indus de alcool E. nu dezvolt farmacodependen BD 382. Precizai afirmaiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapid pentru substanele mai lipofile (diazepam) B. pe cale intramuscular rata absorbiei este mai mare dect per os C. se leag slab de proteinele plasmatice D. multe benzodiazepine sunt metabolizate n compui activi E. proprietile farmacocinetice difer n funcie de structura chimic a benzodiazepinei ADE 383. Precizai afirmaiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. are aciune antispastic musculotrop B. este un tranchilizant eficient C. diminu starea de anxietate din alcoolism D. are i efect inhibitor enzimatic E. nu se recomand a fi asociat cu antidepresivele triciclice ABC 384. Sunt incluse n grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. flunitrazepam B. diazepam C. oxazepam D. clordiazepoxid E. clorazepat BDE 385. Aciunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. anxiolitic B. antipsihotic C. antiparkinsonian D. anticonvulsivant E. miorelaxant ADE

78

Tema nr. 8 Simpatomimetice i Simpatolitice Simpatomimetice 386. Adrenomimeticele produc: A. stimularea functiilor miocardice B. mioza C. vasoconstrictie prin alfa-1 D. bronhoconstrictie E. hiperglicemie ACE 387. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. in afectiuni alergice B. in stop cardiac si soc cardiogen C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. in hipertensiune arteriala E. in caz de travaliu premature ABCE 388. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare ACE 389. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. tolazolina B. oximetazolina C. efedrina D. bametanul E. nafazolina BCE 390. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. bronhoconstrictia B. relaxarea uterului C. hipoglicemia D. vasoconstrictia E. deprimarea miocardului ACE

79

391. Dopamina: A. este o catecolamina B. are efecte selective pe beta 1 C. este indicata in socul cardiogen D. se adminstreaza intravenos E. potenteaza efectul neurolepticelor ACD 392. Noradrenalina: A. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. se poate administra pe cale orala C. este o catecolamina D. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. se indica in hipertensiunea arteriala CD 393. Simpatomimeticele pot: A. stimula receptorii alfa B. bloca receptorii beta C. bloca receptorii noradrenalinei D. favoriza eliberarea noradrenalinei E. inhiba recaptarea noradrenalinei ADE 394. Simpatomimeticele: A. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. pot agrava cardiopatia ischemica D. pot creste efectul anestezicelor locale E. diminueaza efectul antidiabeticelor ACDE 395. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. tahicardie; B. hipertensiune arteriala; C. cresterea metabolismului bazal; D. bronhoconstrictie; E. hipoglicemie. ABC

80

396. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. actioneaza in ganglionii simpatici; B. activeaza receptorii adrenergici; C. au efecte inhibitoare asupra inimii; D. stimuleaza lipoliza; E. au efect bronhodilatator. BDE 397. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. au actiune bronhospastica; B. au actiune directa; C. au actiune indirecta; D. au actiune mixta; E. scad tensiunea arteriala. BCD 398. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. contracta muschiul circular al irisului; B. produc mioza; C. creste forta de contractie a miocardului; D. produc hipertensiune arteriala; E. relaxeaza miometrul. CDE 399. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice; B. au efecte alfa adrenergice; C. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza; D. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc, E. produc hipoglicemie. DE 400. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. produc vasoconstrictie; B. inhiba SNC; C. scad forta de contractie a inimii; D. scad tensiunea arteriala; E. sunt bronhodilatatoare. AE

81

401. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. hipotensiune; B. cardiopatie ischemica; C. astm bronsic; D. rinita; E. hipertensiune. ACD 402. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive; B. scad efectul antihipertensivelor; C. cu derivatii xantinici deprima SNC; D. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor; E. diminua efectul hipoglicemiantelor. ABE 403. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. adrenalina; B. dobutamina; C. fluvoxamina; D. nizatidina; E. salbutamol. ABE 404. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? A. salbutamol; B. propranolol; C. fenoterol; D. terbutalina; E. neostigmina. ACD 405. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. hipotensiune arteriala; B. hipertensiune arteriala; C. tahiaritmie; D. hipoglicemie; E. hipercolesterolemie. BCE

82

406. Adrenalina: A. provoac o deprimare a SNC B. este medicaia de elecie n ocul anafilactic C. contract musculatura neted bronic D. crete minut volumul respirator E. este utilizat n reanimarea cardiac la necai BDE 407. Adrenalina: A. difuzeaz n SNC B. produce bronhospasm C. reprezint medicaie de elecie n ocul anafilactic D. influeneaz testele de laborator cu creterea glicemiei i a colesterolului E. se prezint sub form de fiole injectabile de 10 ml cu soluie 1% ACD 408. Care dintre afirmaiile de mai jos caracterizeaz dopamina: A. este activ pe cale oral, avnd un T1/2 = 4-6 ore B. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulnd toate funciile miocardice C. are o difuziune bun n SNC D. n administrarea paravenoasa se produce ischemie i necroz E. este o substan autacoid BD 409. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt false: A. cafeina are un efect sinergic de potenare a aciunii adrenalinei B. adrenalina este utilizat cu rezultate bune n insuficiena circulatorie cerebral C. efedrina nu difuzeaz n SNC D. calea de administrare a adrenalinei este per os E. adrenalina antagonizeaz efectele antiparkinsonienelor BCD 410. Dobutamina : A. este predominent beta 1 adrenomimetic B. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. este n amestec racemic de doi enantiomeri D. nu are efecte D1 dopaminergice E. nu se utilizeaz n ocul cardiogen ACD Simpatolitic
83

411. Beta-blocantele: A. stimuleaza functiile miocardului B. influenteaza negativ profilul lipidic C. au proprietati antihipertensive D. fac parte din clasa I de antiaritmice E. sunt contraindicate in angina pectorala BC 412. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. se pastreaza si la doze mari B. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. le contraindica la diabetici BC 413. Care din afirmatii sunt adevarate: A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc BE 414. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. ergotamina B. atenololul C. prazosinul D. dopamina E. salbutamolul BC 415. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. deprimarii miocardului C. coronarodilatatiei D. efectului hipocolesterolemiant E. efectului rebound AB

84

416. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explic prin: A. creterea debitului cardiac B. scderea secreiei de renin C. efect simpatolitic central D. creterea sintezei de bradikinin E. coronarodilataie BC 417. Prazosinul: A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. creste postsarcina C. creste colesterolul si trigliceridele D. produce hipotensiune intensa la prima doza E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic AD 418. Prazosinul: A. este un inhibitor al enzimei de conversie B. are efect antihipertensiv C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. poate da fenomenul primei doze E. se contraindica in astm BD 419. Propranololul: A. este un alfa-1-adrenolitic B. este un beta-adrenolitic selectiv C. se indica in hipertensiunea arteriala D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. se contraindica in angina pectorala CD 420. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. blocanti de calciu tip verapamil B. hipoglicemiante C. inhibitori ai enzimei de conversie D. beta-simpatomimetice E. diuretice ABD

85

421. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici; B. activeaza receptorii adrenergici; C. antagonizeaza actiunea adrenergicelor; D. blocheaza receptorii adrenergici; E. produc hipertensiune. ACD 422. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici; B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici; C. blocheaza receptorii beta-adrenergici; D. impiedica eliberarea mediatorilor; E. diminua actiunea simpatomimeticelor. ACE 423. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru betaadrenolitice? A. blocheaza receptorii beta-adrenergici; B. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei; C. au actiune cronotrop negativa; D. diminua formarea umorii apoase; E. cresc presiune intraoculara. ACD 424. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. alfa-adrenolitic; B. antihipertensiv; C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza; D. creste trigliceridele; E. nu se administreaza in sindromul Raynaud. ABC 425. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. este alfa-1-adrenolitic; B. este un parasimpatomimetic; C. este un neurosimpatolitic; D. este beta-2-adrenolitic; E. are actiune hipotensiva. AE

86

426. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. este un antiulceros; B. impiedica recaptarea noradrenalinei; C. este un antiparkinsonian; D. are actiune hipotensiva; E. are actiune simpatomimetica. BD 427. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. propranolol; B. atenolol; C. metoprolol; D. timolol; E. oxprenolol. BC 428. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. stari depresive; B. cresterea trigliceridelor; C. tahicardie; D. impotenta; E. bronhoconstrictie. ABDE 429. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. hipertensiune arteriala; B. aritmii cardiace; C. angina pectorala; D. astm bronsic; E. astenie. ABC 430. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. hipertensiunea arteriala; B. ateroscleroza; C. angina pectorala; D. aritmii cardiace; E. astm bronsic. BE

87

431. Aciunea antianginoas prin mecanism beta1- adrenolitic se datoreaz: A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. diminurii forei de contracie a miocardului C. creterea frecvenei cardiace D. scderii tensiunii arteriale sistolice E. vasodilataiei coronariene ABD 432. Actiunea antihipertensiv a clonidinei se realizeaz prin urmtoarele mecanisme: A. creterea reninei B. scderea reninei C. scderea debitului cardiac D. scderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor BCE 433. Care din urmtoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. deprimarea respiraiei B. risc de hipotensiune arterial postural C. tahicardie reflex D. gust metalic E. fenomen de rebound dup ntreruperea tratamentului BC 434. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. bronhodilataie B. vasoconstricie cu tulburri ischemice periferice C. tendin la hipoglicemie D. scderea tensiunii intraoculare E. inhibarea secreiei de renin din aparatul juxta-glomerular renal BCD 435. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. fentolamina B. dobutamina C. nafazolina D. nicergolina E. tolazolina ADE

88

436. Clonidina: A. are aciune antihipertensiv B. determin efecte rebound la ntreruperea brusc a tratamentului C. nu determin somnolen D. se administreaz la conductorii auto E. se utilizeaz n tratamentul sindromului de abstinen la morfin ABE 437. Contraindicaiile beta-adrenoliticelor neselective: A. hipertiroidism B. astm bronic C. bloc atrioventricular D. anxietate de stres E. activitate ce necesit mare atenie (oferi etc.) BCE 438. Mecanismul aciunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. reducerea necesitii de oxigen a miocardului B. scderea debitului cardiac C. scderea secreiei de renin D. efect simpatolitic central E. inhibarea eliberrii NA n fanta sinaptic BCDE 439. Metildopa: A. reduce depozitele de noradrenalin B. nu produce retenie hidrosalin C. are efecte toxice hepatice D. se administreaz n HTA forme medii i severe E. se administreaz n hipotensiunea arterial ACD 440. Notai afirmaiile corecte: A. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu aciune de tip anestezic local C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. alprenololul este beta-adrenolitic cu aciuni de tip simpatomimetic i chinidinic E. pindololul este beta-adrenolitic cu aciune de tip chinidinic BCD

89

Tema nr. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. Anticolinergicele se pot indica in: A. glaucom B. astm bronsic C. miastenia gravis D. constipatie atona E. voma din raul de miscare BE 442. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. in tratamentul glaucomului B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. ca antispastice D. in miastenia gravis E. in Parkinson AD 443. Atropina: A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. este un protector al mucoasei gastrice C. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. produce midriaza insotita de cicloplegie E. creste peristaltismul tubului digestiv AD 444. Care din afirmatii sunt adevarate: A. atropina poate fi administrata in preanestezie B. tropicamida este folosita ca antispastic C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic ACE 445. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. pilocarpina B. acetazolamida C. tropicamida D. atropina E. timololul CD

90

446. In ce privete anticolinesterazicele: A. ele au aciune parasimpatomimetica B. blocheaz colinesteraza ntotdeauna ireversibil C. se pot folosi n diagnosticul i tratamentul miasteniei gravis D. se pot folosi n tratamentul glaucomului E. se indic n tratamentul Parkinsonului ACD 447. In grupa anticolinesterazicelor: A. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. BC 448. La nivelul aparatului respirator atropina: A. crete secreia glandelor cilor respiratorii B. produce bronhoconstricie C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. se poate indica n astmul bronic E. deprim respiraia cnd centrul respirator este uor deprimat CD 449. Parasimpatoliticele produc: A. relaxarea musculaturii netede digestive B. retentie urinara C. hiposecretie a glandelor exocrine D. mioza E. scaderea presiunii intraoculare ABC 450. Parasimpatomimeticele produc: A. bronhodilatatie B. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. contractia musculaturii netede digestive D. mioza E. bradicardie CDE

91

451. Parasimpatomimeticele produc: A. bronhodilatatie B. bradicardie C. cresterea presiunii intraoculare D. mictiuni frecvente E. miastenia gravis BD 452. Proprietati anticolinergice pot avea: A. antidepresivele triciclice B. neurolepticele C. penicilinele D. antihistaminicele H1 E. antiinflamatoarele nesteroidiene ABD 453. Reaciile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. cicloplegie B. constipaie C. sialoree D. bronhoconstricie E. incontinen urinar AB 454. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. acetilcolina este un mediator colinergic; B. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice; C. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare; D. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice; E. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. BD 455. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. este un alcaloid; B. produce uscaciunea gurii; C. scade presiunea intraoculara; D. produce cicloplegie; E. deprima SNC. ABD

92

456. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. sunt antagonisti; B. blocheaza receptorii muscarinici; C. inhiba miocardul; D. au actiune miotica; E. sunt antispastice. ABE 457. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. sunt agonisti; B. sunt antagonisti; C. activeaza receptorii muscarinici; D. blocheaza receptorii nicotinici; E. inhiba acetilcolinesteraza. ACE 458. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. antihistaminic H2; B. anticolinergic selectiv; C. inhibitor al pompei de protoni; D. inhiba secretia gastrica; E. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. BDE 459. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. stimuleaza SNC; B. midriaza; C. activa in parkinsonism; D. eficace in raul de miscare; E. se indica in glaucom. BCD 460. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. bronhospasm; B. bradicardie; C. hiposecretie salivara; D. colici abdominale; E. mioza. ABDE

93

461. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. hipersecretia glandelor; B. scaderea peristaltismului digestiv; C. midriaza; D. au efecte muscarinice; E. stimulator cardiac. BCE 462. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. pirenzepina; B. scopolamina; C. propantelina; D. carbamazepina; E. fenitoina. ABC 463. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. este un agonist; B. scade secretia salivara; C. produce midriaza; D. relaxeaza musculatura neteda; E. scade presiune intraoculara. AE 464. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. este un anticolinesterazic reversibil; B. are efecte antimuscarinice; C. se recomanda in atonia intestinala; D. este antidot al curarei; E. are un atom de azot cuaternar, deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. ACD 465. Efectele colinergice de tip muscarinic constau n: A. mioz la nivelul muchilor circulari ai irisului B. stimularea SNC C. creterea secreiei de adrenalin D. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. hipersecreia glandelor endocrine AD

94

466. n preanestezie pentru inhibarea hipersecreiei bronice produs de unele anestezice generale se utilizeaz: A. atropina B. scopolamina C. fizostigmina D. pilocarpina E. metacolina AB 467. Pilocarpina: A. este indicat n glaucom B. scade secreia glandelor salivare producnd uscciunea gurii C. la nivelul ochiului produce midriaz D. se indic n intoxicaia cu atropin E. forma de prezentare este Pilocarpin colir 1 care se administreaz: 1 pictur x 4-6/zi ADE 468. Scopolamina: A. se prezint sub form de colir 1% B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei, dar de intensitate mai mare i durat mai scurt C. sufer hidroliz enzimatic hepatic, la ester D. se utilizeaz n rul de micare E. este contraindicat n Parkinsonul postencefalitic BD 469. Anticolinesterazicele ireversibile: A. sunt Neostigmina i Piridostigmina B. sunt derivai organofosforici C. au durata de aciune scurt D. sunt utilizate n glaucom E. aciunea lor este reversibil n prezena obidoximei BDE 470. Atropina determin: A. hipersecreie salivar B. uscciunea gurii i greutate n deglutiie C. creterea presiunii intraoculare D. mioz E. stimularea musculaturii vezicii urinare BC

95

471. Atropina este indicat n: A. glaucom B. hipersialie C. spasme i colici gastrointestinale D. retenie urinar E. ileus paralitic BC 472. Care dintre urmtorii compui sunt parasimpatomimetice cu aciune direct? A. carbacol B. fizistigmina C. pilocarpina D. neostigmina E. betanecol ACE 473. Neostigmina se administreaz n: A. retenie urinar B. Parkinson C. miastenia gravis D. astm bronic E. glaucoma ACE 474. Neostigmina: A. se absoarbe foarte bine per os B. se administreaz n atonia muscular postoperatorie C. este contraindicat n glaucom D. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. este derivat organofosforic BD 475. Parasimpatomimeticele cu aciune indirect (anticolinesterazice) sunt indicate n: A. intoxicaia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. intoxicaia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. diagnosticul i tratamentul miasteniei gravis D. atonie intestinal E. ulcer gastroduodenal BCD

96

476. Reaciile adverse la administrarea de atropin sunt: A. constipaie B. hipersalivaie C. uscciunea gurii D. enurezis nocturn E. retenie urinar ACE 477. Scopolamina este: A. parasimpatolitic B. parasimpatomimetic C. utilizat n boala Parkinson D. indicat n glaucom E. utilizat n tratamentul rului de micare ACE 478. Care dintre afirmaiile privind hidroliza esterilor colinei este fals? A. Acetilcolina este hidolizat extrem de rapid B. Carbaminoil-esterii sunt rezisteni la hidroliz i au timp de njumtire lung C. Metacolina este hidrolizat lent D. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizai relativ rapid, avnd efecte de durat scurt E. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizai de ctre colinesteraz DE 479. Care dintre afirmaiile urmtoare privind atropina este adevrat? A. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce tahicardie i hipertensiune arterial slab B. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie i hipotensiune arterial slab C. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce bradicardie i hipotensiune arterial slab D. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie i hipertensiune arterial slab E. Aciunea anticolinergic central este util n tratamentul bolii Parkinson BDE

97

480. n practica medical, parasimpatoliticele sunt utilizate pentru urmtoarele efecte: A. Miotic (n glaucom) B. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Antispastic D. Antisecretor (n ulcerul gastric) E. Stimulator al contraciei musculaturii striate (n miastenia gravis) BCD 481. Neostigmina: A. Se absoarbe bine oral i are difuziune tisular foarte bun (inclusiv la nivel central) B. Este util n atonia intestinal, constipaia aton C. Se utilizeaz pentru diagnosticarea i n tratamentul miasteniei gravis D. Antagonizeaz aciunea curarizantelor de tip depolarizant E. Este contraindicat n astm bronic BCE 482. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Contracia muchiului circular al irisului B. Contracia muchiului radial al irisului C. Contracia musculaturii netede digestive D. Erecia E. Ejacularea ACD 483. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Contracia musculaturii striate B. Relaxarea musculaturii netede C. Stimularea SNC D. Eliberarea de adrenalin de ctre medulosuprarenal E. Stimularea contraciei miocardice ACD 484. Sunt efecte secundare ale medicaiei muscarinice: A. Bronhoconstricia, dispneea B. Rinoreea C. Retenia de urin D. Hipersecreia gastric E. Uscciunea gurii ABD

98

485. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Accelerarea tranzitului intestinal, diareea B. Stimularea SNC C. Hipersalivaia D. Creterea frecvenei miciunilor E. Contraciile fasciculare ale musculaturii straite BE 486. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 i M3 colinergici: A. Ionii de calciu B. Inozitoltrifosfatul C. AMPc D. Diacilglicerolul E. GMPc ABD 487. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. hipersecretie gastrica, cu arsuri epigastrice B. colici abdominale C. mictiuni frecvente D. uscaciunea gurii E. stimularea musculaturii scheletice ABC 488. Dupa administrare in sacul conjunctival, pilocarpina produce: A. mioza pasiva, prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. mioza activa, prin contractia muschiului circular al irisului C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. relaxarea muschiului ciliar, cu favorizarea vederii la distanta BD 489. Sunt parasimpatomimetice directe: A. pilocarpina B. neostigmina C. piridostigmina D. fizostigmina E. carbacol AE

99

490. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. are o biodisponibilitate redusa per os, deoarece are o structura polara B. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. este contraindicata in parkinson D. este indicata in miastenia gravis E. potenteaza curarizantele antidepolarizante ACD 491. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. relaxarea sfincterului anal, cu diaree B. relaxarea vezicii biliare C. relaxarea muschilor netezi gastrici D. hipersecretie salivara E. hiposecretie gastrica BCE 492. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. este deprimanta SNC, la doze mari B. inhiba centrul respirator bulbar, la doze terapeutice, cu deprimare respiratorie C. stimuleaza centrul vagal bulbar, cu bradicardie si hipotensiune slaba D. este anticolinergica, cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. in cazul intoxicatiei, pot aparea hipertermie, agitatie, delir, convulsii, moarte CDE 493. Comparativ cu atropina, scopolamina prezinta: A. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. stimularea mai intensa a centrului respirator C. efect anticolinergic central, mai intens decat atropina pe tremor D. efect inhibitor SNC, la doze mici E. actiune antiglaucomatoasa mai redusa BCD 494. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. este un antispastic digestiv B. este un bronhodilatator C. este un antispastic urinar D. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli CD

100

495. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei, bazate pe efectele de tip muscarinic: A. atonia intestinala postoperatorie B. antidot anticurarizant C. retentia urinara postoperatorie D. miastenia gravis E. diagnosticul miasteniei AC Tema nr. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. analgezice-antipiretice B. antiinflamatoare C. antihipertensive D. antiulceroase E. antiagregante plachetare ABE 497. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. epigastralgii B. nevralgii C. retentie hidrosalina D. scaderea timpului de sangerare * E. bronhodilatatie ACD* 498. Diclofenacul: A. intr n preparatul Voltaren B. are proprieti analgezice C. se contraindic n afeciuni articulare degenerative D. se utilizeaz n tratamentul astmului bronic la cei sensibilizai la aspirin E. diminu sinteza de prostaglandine ABE 499. Glucocorticoizii au proprietati: A. antiinflamatoare B. analgezice C. antialergice D. imunostimulatoare E. diuretice AC

101

500. Glucocorticoizii: A. produc hipoglicemie B. favorizeaza catabolismul proteic C. produc hipercolesterolemie D. stimuleaza SNC E. pot retine sodiul si apa in organism BCDE 501. Glucocorticoizii: A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. grabesc vindecarea plagilor C. produc hipercoagulabilitate D. pot produce glaucom si cataracta E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi CDE 502. Glucocorticoizii: A. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma ACDE 503. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare, glucocorticoizii: A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. cresc cantitatea de prostaglandine C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. stabilizeaza lizozomii E. inhiba atat reactiile exudative, cat si pe cele proliferative din procesul inflamator DE 504. Piroxicamul: A. are proprietati analgezice B. are proprietati antiinflamatoare C. are durata scurta de actiune D. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. nu se administreaza cutanat ABD

102

505. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. aspirina B. diclofenacul C. acidul niflumic D. fenilbutazona E. indometacinul BCDE 506. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala; B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala; C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am; D. secretia este maxima inainte de ora 24; E. nu sunt stocati in glanda. ACE 507. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. antiinflamator steroidian; B. analgezic; C. antipiretic; D. antireumatic; E. antigutos in criza. BCDE 508. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa; B. induc formarea de lipocortina; C. inhiba fosfolipaza A2; D. favorizeaza formarea prostaglandinelor; E. favorizeaza formarea leucotrienelor. ABC 509. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. ulcer gastro-duodenal; B. criza de astm; C. nefrita interstitiala, D. bradicardie; E. hipotensiune ortostatica. ABC

103

510. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. diclofenac; B. indometacin; C. prednison; D. triamcinolon; E. piroxicam. ABE 511. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. actiunea antiinflamatoare; B. actiunea analgezica; C. actiunea antipiretica; D. actiunea antireumatismala; E. actiunea antiastmatica. ABCD 512. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. criza de migrena; B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida); C. ulcer gastro-duodenal; D. afectiuni articulare degenerative (artroze); E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala). ABDE 513. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. arterioloconstrictie; B. cresterea permeabilitatii capilare; C. acidoza locala; D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului; E. migrarea leucocitelor. BCDE 514. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. insuficienta suprarenala; B. diabet zaharat; C. boli reumatismale articulare inflamatoriil; D. hipertensiunea arteriala; E. soc anafilactic. ACE

104

515. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. inhibarea monoaminooxidazai; B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina; C. inhibarea lipoxigenazei; D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2; E. inhibarea ciclooxigenazei. BD 516. Care dintre urmtoarele afeciuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. purpura trombocitopenic B. spondilita anchilopoetic C. bursite D. miastenie Gravis E. criza de migren BCE 517. Fenilbutazona accentueaz efectele: A. diureticelor saluretice B. hipoglicemiantelor orale C. anticoagulantelor cumarinice D. captoprilului E. salbutamolului BC 518. Indometacina diminu efectele: A. antiparkinsonienelor B. anticonvulsivantelor C. anticoagulantelor cumarinice D. antiacidelor gastrice E. prazosinului ABE 519. Ketoprofenul are aciune: A. analgezic B. antimigrenoas C. antipiretic D. miorelaxant E. antiinflamatoare ACE

105

520. Ketoprofenul este indicat n: A. gonartroz B. criza de gut C. nevralgia de trigemen D. nevralgia cervico-brahial E. tireotoxicoz ABD 521. La un bolnav care nu rspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controleaz dac: A. dieta trebuie modificat B. diagnosticul a fost corect C. perioada de tratament a fost adecvat D. bolnavul a urmat tratamentul E. dozajul a fost corespunztor BCDE 522. Precizai afirmaiile corecte referitoare la indometacin: A. diminu efectele anticoagulantelor cumarinice B. este mai ulcerigen dect aspirina C. la bolnavii cu gut, interfer cu substanele uricozurice D. este indicat n coxartroz E. prezint un efect analgezic slab BDE 523. Precizai afirmaiile incorecte referitoare la diclofenac: A. poate fi administrat gravidei, pe toat perioada sarcinii B. se recomand la pacienii cu poliartrit reumatoid C. se fixeaz puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. diminu sinteza prostaglandinelor prin inhibiia fosfolipazei A2 E. se administreaz intrarectal, per os i parenteral AD 524. Printre aciunile farmacodinamice ale AINS se numr: A. inhibiia travaliului prematur B. nchiderea ductului arteriolar la nou-nscui C. mioz D. bronhoconstricie E. stimularea travaliului prematur ABD

106

525. Printre efectele adverse ale AINS se numr: A. hiperkaliemia B. epigastralgii C. erupii cutanate D. hipokaliemia E. fotosensibilizarea ABC 526. AINS derivai de acid propionic sunt: A. indometacin B. ibuprofen C. ketoprofen D. diclofenac E. fenilbutazon BC 527. Care dintre urmtoarele afeciuni reprezint contraindicaii pentru corticosteroizi? A. colagenoze B. diabet zaharat C. tulburri psihice D. osteoporoz E. insuficien suprarenal acut i cronic BCD 528. Care dintre urmtorii compui sunt glucocorticoizi cu durat scurt de aciune? A. dexametazona B. hidrocortizon C. cortizon D. betametazona E. prednisone BC 529. Care dintre urmtorii corticosteroizi au aciune terapeutic lung (peste 48 ore)? A. dexametazon B. cortizon C. prednison D. fluorocortolon E. betametazon AE

107

530. Care dintre urmtorii corticosteroizi prezint foarte slab efect de retenie a sodiului i apei? A. cortizon B. prednison C. triamcinolon D. dexametazon E. betametazon CDE 531. Fenilbutazona: A. se absoarbe bine din tubul digestiv B. se metabolizeaz n oxifenbutazon C. scade excreia urinar a acidului uric D. crete excreia urinar a acidului uric E. nu produce retenie hidrosalin ABD 532. Glucocorticoizii urmtori se administreaz topic, cu excepia: A. triamcinolon B. prednisolon C. hidrocortizon D. cortizon E. prednisone DE 533. Mecanismul aciunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. inhibiia ciclooxigenazei C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. scderea migrrii polimorfonuclearelor n focarul inflamator E. stimularea eliberrii enzimelor lizozomale din polimorfonucleare BCD 534. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat n: A. stri infecioase i oc B. diabet zaharat C. astm bronic D. boli reumatismale articulare inflamatorii E. hipertensiune arterial ACD

108

535. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Inhib formarea de prostaglandine B. Inhib fosfolipaza A2 C. Inhib sinteza de tromboxani D. Sunt enzimoinductoare E. Cresc formarea anionilor superoxid AC 536. Clofezona: A. Este un derivat de fenilbutazon B. Este o combinaie de fenilbutazon i clorfenoxiacetamid C. Are efect mai intens dect fenilbutazona D. Are efect mai slab dect fenilbutazona E. Efectele adverse sunt mai puternice dect ale fenilbutazonei BC 537. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Efect ulcerigen B. Hiperkaliemie C. Hiperpirexie D. Efect vasoconstrictor puternic E. Hiperexcitabilitate nervoas AB 538. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Hipercorticism B. Creterea VSH C. Reacii alergice D. Agranulocitoz E. ntrzierea creterii AE 539. Efectele adverse ale indometacinei : A. Efect ulcerigen mai puternic dect aspirina B. Nu are efect ulcerigen C. Produce cefalee la doze mari D. Nu produce cefalee la doze mari E. Are efect diuretic AC

109

540. Fenilbutazona : A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Se leag 98% de proteina plasmatic D. Se leag n proporie de 25% de proteina plasmatic E. Nu se metabolizeaz deloc n organism BC 541. Ketoprofenul este un antiiflamator i antipiretic : A. Mai activ dect indometacinul B. Mai puin activ dect indometacinul C. Nu are efect antiinflamator D. Se utilizeaz n poliartrita reumatoid E. Are efect antispastic AD 542. La nivelul sngelui glucocorticoizii produc : A. Diminuarea limfocitelor sangvine B. Eozinopenie C. Eozinofilie D. Leucopenie E. Leucocitoz polimorfonuclear ABE 543. Naproxenul se administreaz n doze de : A. 50 mg/zi n tratamentul gutei B. 300 mg/zi ca analgezic C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. 1 g /zi ca antiinflamator E. 100 mg/zi n dismenoree BCD 544. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. anticoagulante orale B. antihipertensive C. antidiabetice orale D. fenitoina E. diuretice saluretice ACD

110

545. Indometacinul este contraindicat in: A. sarcina B. alergii la salicilati C. spondilita ankilopoetica D. artrita gutoasa E. colita ulceroasa ABE 546. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. au efect antiinflamator B. modifica evolutia procesului reumatic C. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. au actiune simptomatic-patogenica E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii BC 547. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. se elimina exclusiv renal C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos ACE 548. Piroxicamul: A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. nu are efect analgezic D. are efect uricozuric E. este contraindicat la gravide ADE 549. Notati afirmatiile corecte: A. piroxicam are efect antiagregant B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza BCD

111

550. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. este un derivat de acid fenilacetic B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. are si efect antiagregant D. se elimina renal si biliar E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina CDE Tema nr. 11 Antiacide, antiulceroase, antispastice Antiacide, antiulceroase 551. Antiacidele pot produce: A. creterea pH gastric B. efecte sistemice C. acidoz D. creterea secreiei acide prin efect rebound E. constipaie ABDE 552. Antiacidele: A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. pot produce efect rebound acid C. se indica in gastrite hiperacide, ulcer D. se administreaza inainte de masa E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente ABC 553. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei BCDE 554. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. cimetidina este un antisecretor gastric B. cimetidina are proprietati antialergice C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice
112

AC 555. Inhibitorii pompei de protoni: A. sunt reprezentati de pirenzepin, telenzepin B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. se conditioneaza in forme enterosolubile D. au durata scurta de actiune E. sunt indicati in ulcer, sindrom Zollinger-Ellison CE 556. Omeprazolul: A. este transformat n sulfenamida, forma activa B. este un antihistaminic H2 C. se conditioneaza in forme enterosolubile D. este un inductor enzimatic E. constituie un tratament de elecie n sindromul Zollinger Ellison ACE 557. Pirenzepinul: A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. blocheaza pompa de protoni D. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. prezinta numeroase reactii adverse grave, de tip atropinic ABD 558. Subcitratul de bismut coloidal: A. formeaz un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. favorizeaz proliferarea lui Campylobacter pylori C. se indic n ulcer gastric D. se asociaz cu antiacidele E. intr n produsul Venter AC 559. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. este citrat de bismut coloidal; B. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu; C. este activ in ulcerul gastric; D. inhiba bacteria Helicobacter pylori; E. blocheaza receptorii muscarinici M1. ACD

113

560. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. adera la suprafata nisei ulceroase; B. inhiba bacteria Helicobacter pylori; C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol; D. se asociaza cu antiacide; E. eficace in ulcerul gastric. ABCE 561. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. este un analog sintetic al prostaglandinei E1; B. este un inhibitor al pompei de protoni; C. este eficace in esofagita de reflux; D. inhiba H, K-ATP-aza; E. este un anticolinergic selectiv. AE 562. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. reduc acidul clorhidric din stomac; B. nu se asociaza intre ele; C. actioneaza ca pansamente gastrice; D. scad activitatea proteolitica a pepsinei; E. nu se asociaza cu alimentele. BE 563. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. solubil in apa; B. este neutralizant; C. are efect antidiareic; D. stimuleaza secretia de gastrina; E. se asociaza cu tetraciclina. AE 564. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. eficace in ulcerul duodenal; B. inhiba enzimele microzomale; C. antigastrinic; D. antiandrogenic; E. inhibitor al anhidrazei carbonice. CE

114

565. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. antihistaminic H2; B. mai potenta decat famotidina; C. mai potenta decat cimetidina; D. se administreaza 150 mg seara; E. se administreaza 800 mg seara. BE 566. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. este un antihistaminic H2; B. are efect antiandrogenic; C. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison; D. este un inhibitor al pompei de protoni; E. creste aciditatea gastrica. ABC 567. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. oxidul de magneziu; B. carbonat de calciu; C. bicarbonat de sodiu; D. hidroxid de aluminiu; E. carbonat de magneziu. BD 568. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. cimetidina; B. pirenzepina; C. famotidina; D. ranitidina; E. omeprazol. ACD 569. Aciunea farmacodinamic a hidroxidului de aluminiu se manifest prin efect: A. astringent i decongestionant al mucoasei gastrice B. neutralizant C. antisecretor D. adsorbant E. protector al mucoasei gastrice ABD

115

570. Antiacidele de elecie sunt reprezentate de: A. bicarbonatul de sodiu B. oxidul de magneziu C. carbonatul de calciu D. hidroxidul de aluminiu E. carbonatul de magneziu BD 571. Antiacidele scad absorbia: A. teofilinei B. tetraciclinei C. digoxinei D. acidului valproic E. carbamazepinei BC 572. Antiacidele sunt indicate n: A. esofagita de reflux B. gastrit hiperacid C. sindrom Zollinger-Ellison D. abdomen acut E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia AB 573. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase determin diminuarea secreiei gastrice acide: A. carbenoxolona B. pantoprazol C. sucralfat D. roxatidin E. subcitratul de bismut coloidal BD 574. Famotidina: A. nu inhib sistemul oxidazic microzomial hepatic B. administrat prelungit determin efecte endocrine de tip antiandrogenic C. are o poten mult mai mare dect cimetidina D. poate provoca leucopenie i trombopenie E. se administreaz n priz unic/24 ore ACE

116

575. Precizai afirmaiile corecte referitoare la omeprazol: A. este un analog al PG E2 B. crete secreia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. scade secreia gastric acid prin inhibarea pompei protonice D. stimuleaz secreia de gastrin E. inhib secreia gastric stimulat prin histamin CD 576. Precizai care sunt efectele adverse produse de cimetidin: A. tulburri acustico-vestibulare B. tulburri neuro-psihice C. efect de "rebound cu perforaii ale ulcerului la ntreruperea brusc a medicaiei D. efecte antiandrogenice E. fotosensibilizare BCD 577. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. sucralfatul B. enprostil C. pantoprazol D. misoprostol E. carbenoxolona BD 578. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat n: A. hiperaciditate gastric B. stri de acidoz C. insuficien renal D. intoxicaia cu acizi organici (barbiturice) E. edeme CE 579. Care dintre urmtoarele afirmaii despre antiacide sunt adevrate? A. carbonatul de calciu n doze mari antreneaz efect rebound acid B. derivaii de aluminiu produc constipaie C. nu sunt indicate n esofagita de reflux D. nu se recomand asocierile de antiacide E. carbonatul acid de sodiu n exces produce alcaloz i calculoz urinar ABE

117

580. Care dintre urmtorii compui sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. ranitidina B. atropina C. omeprazol D. pantoprazol E. pirenzepina CD 581. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. mucusul B. acidul clorhidric C. bila D. bicarbonatul E. pepsina BCE 582. Indicaiile antiacidelor: A. gastrita hiperacid B. hemoragii i perforaii gastrice C. abdomen acut D. ulcer gastric i duodenal E. esofagita de reflux ADE 583. Omeprazolul: A. este degradat n mediul acid gastric B. metaboliii se elimin majoritar renal C. metaboliii se elimin majoritar biliar D. durat scurt de aciune E. biodisponibilitatea iniial este sub 50% ABE 584. Omeprazolul: A. este inhibitor al pompei de protoni B. are durat scurt de aciune C. are durat lung de aciune D. inhib citocromul P 450, producnd inhibiie enzimatic E. este medicamentul de elecie n sindromul Zollinger-Ellison ACDE

118

585. Pirenzepin: A. blocheaz receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. influeneaz semnificativ motilitatea gastrointestinal C. nu are aciune relaxant a sfincterului esofagian D. are aciune antisecretorie gastric E. are aciune relaxant asupra sfincterului esofagian ACD 586. Subcitratul de bismut coloidal: A. se administreaz nainte de mese i la culcare B. formeaz un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. se administreaz dup mese i nainte de culcare D. se asociaz cu antiacidele E. prezint aciune antiseptic fa de Helicobacter Pylori ABE 587. Care afirmaie este adevarata? A. Pirenzepina este un anticolinergic care blocheaz, la doze terapeutice, numai receptorii muscarinici M1 B. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric, prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica, provoaca midriaza, tahicardie si uscaciunea gurii D. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice ADE 588. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2histaminergici B. Blocheaza sinteza de PGE2, favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent, prin diminuarea metabolizarii lor, datorita inhibitiei enzimatice D. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie, midriaza, uscaciunea guri E. Creste peristaltismul intestinal, avnd efect prokinetic AC

119

589. Care dintre afirmaiile urmtoare privind omeprazolul sunt adevrate? A. Durata aciunii este lung, dei timpul de njumtire este scurt B. Inhib sistemul oxidazelor mixte microzomiale, potennd efectul unor medicamente luate concomitent C. n tratament prelungit crete gastrinemia D. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. Scade secreia de gastrin, cu consecine antiulceroase ABC 590. Care sunt efectele secundare ale compuilor cu aluminiu utilizai ca antiacide pe termen lung: A. Diaree B. Constipaie C. Hipofosfatemie D. Osteomalacie E. Aritmii cardiace BCD Antispastice 591. Care afirmaii sunt adevrate: A. contracia musculaturii netede implic glisarea actinei peste miozin B. tubul digestiv primete doar inervaie parasimpatic C. medicamentele ce relaxeaz musculatura neted se numesc miorelaxante D. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. antispasticele nltur durerea produs de ageni spastici ADE 592. Care din afirmaiile legate de Scobutil sunt adevrate: A. relaxeaz musculatura neted B. relaxeaz musculatura striat C. este un antispastic musculotrop D. se administreaz n spasme de la nivelul tubului digestiv E. conine atropine AD 593. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. se pot indica in spasme biliare B. nu se pot administra injectabil C. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. pot fi neurotrope sau miotrope ACE
120

594. Care din urmtoarele antispastice sunt musculotrope: A. periciazina B. papaverina C. neostigmina D. butilscopolamina E. drotaverina BE 595. Papaverina: A. se indic n spasm bronic B. are aciune stimulant pe miocard C. poate produce constipaie D. poate produce hipertensiune arteriala E. se indic n spasm coronarian ACE 596. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? A. este antispastic musculotrop, B. este antispastic neurotrop; C. inhiba fosfodiesteraza; D. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici; E. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. AC 597. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare; B. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare; C. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor; D. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor; E. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. ADE 598. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. hipotensiune arteriala; B. cefalee; C. hipertensiune arteriala; D. diaree; E. inrosirea fetei.
121

ABE 599. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. acetilcolina; B. levodopa; C. fumat; D. analgezice; E. tranchilizante. DE 600. Indicatiile papaverinei sunt: A. hipotensiunea arteriala; B. hipertensiunea arteriala (crize); C. ateroscleroza cerebrala; D. hipertensiunea intracraniana; E. colici biliare, renale, gastrice, intestinale. BCE 601. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. tahicardie; B. bradicardie; C. oprirea respiratiei; D. bloc atrio-ventricular; E. stimularea inimii. BCD 602. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. actiune relaxanta, antispastica, la nivelul muschilor netezi; B. actiune bronhodilatatoare; C. actiune deprimanta asupra miocardului; D. actiune stimulanta asupra miocardului; E. actiune vasodilatatoare. ABCE 603. Sunt antispastice miotrope pure: A. noraminofenazona; B. mebeverina; C. metamizolul; D. drotaverina; E. pitofenona. BDE

122

604. Antispasticele se utilizeaz n tratamentul: A. spasmelor la nivel biliar i gastrointestinal B. crampelor musculare C. spasme la nivel uro-genital D. spasmului coronarian E. bronhospasmului AC 605. Care dintre urmtoarele aciuni nu caracterizeaz papaverina: A. aciune antispastic, relaxant B. aciune bronhodilatatoare C. aciune antisecretorie gastric D. aciune deprimant asupra miocardului E. aciune analgezica CE Tema nr. 12 Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice Antihipertensive 606. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. Nifedipin B. Enalapril C. Propranolol. D. Captopril. E. Losartan. BD 607. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele cardioselective: A. Captopril. B. Atenolol C. Enalapril. D. Propranolol. E. Metoprolol. BE 608. Alegei IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. Captopril B. Enalapril C. Lisinopril D. Trandolapril E. Perindopril BDE

123

609. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. Enalapril. B. Prazosin. C. Nifedipina. D. Propranolol. E. Clonidina. BE 610. Notai afirmaiile corecte despre IECA A. Au efect cardioprotector B. Cresc fluxul sanguine renal C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. Se prefer la hipertensivi cu insuficien cardiac E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic ABDE 611. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Vasoconstrictoare adrenomimetice. B. Blocante ale canalelor de calciu. C. Inhibitori ai enzimei de conversie. D. Vasodilatatoare periferice. E. Beta blocant BCDE 612. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Dipeptide B. Dihidropiridine C. Ariloxipropanolamine D. Acizi heteroarilacetici E. Butirofenon ABC 613. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. prin efect vasodilatator; B. prin scaderea secretiei de renina; C. prin scaderea debitului cardiac; D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound; E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. AE

124

614. Captoprilul: A. este un prodrug; B. este un inhibitor al reninei; C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul; D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril; E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale. DE 615. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. este neurosimpatolitic; B. este beta-blocant; C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1; D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2; E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. BCE 616. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N; B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula; C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu; D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L; E. au efect antihipertensiv. BDE 617. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. sunt antianginoase; B. favorizeaza bronhoconstrictia; C. provoaca tahicardie; D. sunt antihipertensive; E. scad motilitatea intestinala. ADE 618. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. este un antihipertensiv; B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II; C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei; D. provoaca tuse; E. stimuleaza degradarea bradikininei. ACD

125

619. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. este un pro-drug; B. inhiba acumularea de bradikinina; C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei; D. produce tuse ca efect advers; E. este un hipertensiv. ACD 620. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. are efect antihipertensiv; B. nu se administreaza sublingual; C. este antianginos; D. produce cefalee ca efect advers; E. nu se administreaza in urgente hipertensive. ACD 621. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. este cardioselectiv; B. diminua debitul cardiac; C. se recomanda la hipertensivi tineri; D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic; E. este beta-blocant. BCE 622. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. are efect saluretic; B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri; C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici; D. scade sodiul din muschii netezi vasculari; E. creste volemia. BE 623. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. se manifesta prin hipotensiune arteriala; B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate; C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv; D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor; E. nu este produs de alfa1 adrenolitice. BCDE

126

624. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza: A. ca antihipertensiv; B. ca antiaritmic; C. ca antianginos; D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala; E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. ACDE 625. Captoprilul poate produce urmtoarele efecte adverse: A. erupii cutanate pruriginoase B. leucopenie C. impoten sexual D. depresie E. gust metalic ABE 626. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stri depresive: A. clonidina B. diureticele tiazidice C. reserpina D. nifedipina E. alfa-metildopa CE 627. Care dintre urmtoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate n terapeutic: A. beta-blocante+diuretice tiazidice B. nifedipin+beta blocante C. hidralazine+beta-adrenolitic D. clonidin+beta-blocante E. beta-blocante+verapamil DE 628. Care dintre urmtorii compui din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. lisinopril B. fosinopril C. captopril D. perindopril E. trandolapril BDE

127

629. Clonidina: A. blocheaz receptorii alfa1-adrenergici periferici scznd rezistena vascular periferic B. la ntreruperea brusc a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare criza hipertensiv, prin fenomen de rebound C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxal D. tratamentul va fi iniiat cu doze mici care se cresc progresiv E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul BCD 630. Fac parte din grupul antihipertensivelor de prim alegere n faza de monoterapie: A. hidralazina B. diureticele tiazidice sau de ans C. alfa metildopa D. clonidina E. beta-adrenoliticele BE Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. Care dintre urmtoarele substane sunt vasodilatatoare periferice: A. Propranolol B. Pentoxifilin C. Dihidroergotoxina D. Isoxuprin E. Ergotamina BD 632. Notati afirmatiile corecte: A. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. Nicergolina se administreaza oral si parenteral C. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice ABCE 633. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. Diazepam B. Vincamina C. Pentoxifilina D. Nicergolina. E. Nimotop BCDE
128

634. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. Alfa adrenolitice B. Blocantele canalelor de calciu C. Beta-2 adrenomimetice D. Alfa-adrenomimetice E. Beta-2 adrenolitice ABC 635. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. Insuficienta circulatorie cerebrala B. Tulburari circulatorii retiniene C. Hipertensiune intracraniana D. Arterita obliteranta a membrelor E. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare ABDE 636. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. vincamina; B. isoxupina; C. bametan; D. tolazolina; E. noradrenalina. BCD 637. Dupa mecanismul lor de actiune, vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. beta-1-adrenomimetice; B. alfa-adrenolitice; C. beta-2-adrenomimetice; D. musculotrope; E. alfa-adrenomimetice. BCD 638. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. cinarizina; B. naftidrofuril; C. pentoxifilina; D. xantinol nicotinat; E. vincamina. CD

129

639. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. infarct miocardic acut; B. tulburari vasculare periferice; C. tulburari circulatorii cerebrale; D. hemoragii acute; E. astm bronsic. BC 640. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. ergotamina; B. dihidroergotamina; C. dihidroergotoxina; D. nicergolina; E. cinarizina. CDE 641. Vasodilatatoare antiischemice, cu actiune de tip musculotrop sunt: A. pentoxifilina; B. xantinol nicotinat; C. tolazolina; D. vincamina; E. codergocrina. ABD 642. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. vincamina; B. dihidroergotoxina; C. vinpocetina; D. tolazolina; E. cinarizina. ACE 643. Care dintre afirmaiile urmtoare nu caracterizeaz vincamina: A. produce arteriolodilataie, mai intens n periferie i mai slab la nivel cerebral B. stimuleaz metabolismul neuronal C. previne agregarea plachetar D. nu influeneaz debitul cardiac i fluxul sanguin renal E. este indicat n tulburri retiniene i cohleovestibulare de natur ischemic AC

130

644. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. vincamina stimuleaz metabolismul neuronal B. cinarizina amelioreaz circulaia labirintic C. extractul de Ginkgo biloba scade rezistena capilar i crete tonusul venos D. hidralazina crete circulaia cerebral E. cinarizina favorizeaz intrarea oxigenului i a glucozei n neuroni ABE 645. Care dintre urmtoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. pentoxifilina B. cinarizina C. cimetidina D. papaverina E. propantelina ABD Diuretice 646. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. Hidroclorotiazida B. Acetazolamida. C. Furosemid D. Amilori E. Manitol ACD 647. Care dintre urmtoarele diuretice sunt cu structur tiazidic A. Indapamid B. Spironolactona C. Amilorid D. Hidroclorotiazida E. Ciclopentiazida DE 648. Diureticele saluretice: A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Pot produce hipokaliemie C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu ABCD

131

649. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. Hipertensiune arteriala B. Criza de angina pectorala C. Insuficienta cardiaca cronica D. Glaucom E. Edeme de diferite etiologii ACDE 650. Furosemidul este: A. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Substanta activa din produsul Furantril C. Util in administrare i.v. in edeme grave D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic BCE 651. Hidroclorotiazida: A. Este un diuretic cu durat lung de aciune (mai mare de 24 ore) B. Intr n preparatul Nefrix C. Este contraindicat n HTA D. Se indic n toate tipurile de edeme E. Produce dezechilibre electrolitice i acido-bazice BDE 652. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. cresc eliminarea urinara de sodiu; B. cresc eliminarea urinara de potasiu; C. cresc eliminarea urinara de calciu; D. alcalinizeaza urina; E. tind sa scada volemia. AE 653. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. durata de actiune lunga; B. durata de actiune scurta; C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+); D. eficacitate mare; E. eficacitate medie. BCD

132

654. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului; B. inhibitoarele anhidrazei carbonice; C. diureticele de ansa; D. tiazidele, E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului. AE 655. Furosemidul este diureticul de electie in: A. edem pulmonar acut (i.v.); B. hiperaldosteronism primar; C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari); D. edemul din ciroza hepatica; E. glaucom acut congestiv. AC 656. Furosemidul: A. provoaca o diureza intensa; B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic; C. este un diuretic de ansa; D. produce in mod specific alcalinizarea urinii; E. are efect de scurta durata. ACE 657. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica: A. hidroclorotiazida; B. clopamida; C. acetazolamida; D. furosemidul; E. spironolactona. AB 658. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in: A. edem pulmonar acut; B. insuficienta renala acuta; C. insuficienta renala cronica; D. edem cerebral; E. glaucom acut congestiv. BDE

133

659. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. hidroclorotiazida; B. spironolactona; C. furosemidul; D. triamteren; E. acetazolamida. ACE 660. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+); B. efect de retinere a potasiului (K+); C. durata scurta de actiune; D. eficacitate medie; E. durata medie de actiune. ADE Tema nr. 13 Antianginoase 661. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. Medicamente beta-blocante B. Molsidomina. C. Clonidina si derivati D. Trimetazidina. E. Blocantele canalelor de calciu ABDE 662. Alegei afirmaiile corecte referitoare la modul de aciune al nitrailor A.Prin intermediul NO stimulez guanilciclaza, cresc concentraia de GMPc, care duce la relaxarea muscular B. Biotransformarea la metabolii activi este tiol dependent C. Produc hipertensiune arterial D. Agraveaz insuficiena cardiac congestiv E. Reduc presarcina inimii prin venodilataie i postsarcina prin arteriodilatai ABE

134

663. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. Molsidomin B. Nitroglicerina. C. Prenilamina D. Pentaeritritil tetranitrat E. Nitritul de izoamil BE 664. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. Lidocain B. Trimetazidina C. Pentaeritritil tetranitrat D. Isosorbit mononitrat. E. Isosorbit dinitrat BCDE 665. Notati afirmatiile corecte: A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF BDE 666. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. reduce consumul de oxigen al miocardului; B. scade fluxul sanguin coronarian; C. deprima contractilitatea miocardului; D. antianginos; E. blocant al canalelor de calciu. ACDE 667. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. perioada de latenta este de 5-10 minute; B. durata de actiune 2 ore; C. durata de actiune 6 ore; D. se administreaza profilactic in angina pectorala; E. cu alcoolul produce cefalee. CDE

135

668. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. sunt biotransformati in NO; B. NO are actiune vasodilatatoare; C. nu da obisnuinta; D. creste concentratia de GMPc; E. biotransformarea este tiol-dependenta. ABDE 669. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. diminua forta de contractie a miocardului; B. creste frecventa cardiaca; C. antianginos; D. micsoreaza travaliul cardiac; E. scade consumul de oxigen al miocardului ACDE 670. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. este cauzata de ateroscleroza; B. se manifesta prin dureri anginoase; C. este cauzata de producerea crescuta de NO; D. aportul de sange oxigenat este redus; E. se agraveaza la efort. ABDE 671. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. este trinitrat de glicerina; B. se aplica percutan ca TTS; C. nu se absoarbe din tubul digestiv, D. se administreaza sublingual; E. se adsoarbe pe plastic. ABDE 672. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. pentaeritritil tetranitrat; B. nifedipina; C. oxprenolol; D. diltiazem; E. propranolol. BD

136

673. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. propranolol; B. nifedipina; C. isosorbid dinitrat; D. molsidomin; E. nitroglicerina. CE 674. Medicamentele antianginoase: A. cresc forta de contractie a miocardului; B. cresc aportul de oxigen al inimii; C. cresc debitul cardiac; D. cresc consumul de oxigen al inimii; E. reduc consumul de oxigen al inimii. BE 675. Nitratii organici sunt indicati in: A. cardiopatia ischemica; B. insuficienta cardiaca; C. hipertensiunea arteriala; D. aritmiile cardiace; E. angina pectorala ABE 676. Sunt medicamente antianginoase: A. isosorbid dinitrat; B. clonidina; C. molsidomin; D. propranolol; E. guanetidina. ACD 677. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicat deoarece: A. ambele favorizeaz bronhoconstricia B. ambele deprim conducerea atrio-ventriculara C. acioneaz competitiv asupra acelorai receptori D. ambele au aciune inotrop negativ E. ambele provoac vasoconstricie coronarian BD

137

678. Blocantele canalelor de calciu au aciune: A. antiaterogen B. antianginoas C. antihipertensiv D. cardiotonic E. antifibrinolitic ABC 679. Care dintre afirmaiile urmtoare privind amiodarona sunt corecte: A. ca antianginos este indicat n tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. durata efectului dispare rapid dup ntreruperea tratamentului C. poate fi responsabil de afectarea funciei tiroidiene D. pentru potenarea efectului terapeutic se recomand asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciat dup 2-4 sptmni de tratament ACE 680. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivailor nitrai: A. cefalee pulsatil B. hipotensiune cu lipotimie C. puseu hipertensiv D. bradicardie E. vrsturi AB 681. Care dintre urmtoarele aciuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. deprimarea inimii B. aciunea hipotensiv C. vasodilataie coronarian D. reducerea postsarcinii E. scderea automatismului nodului sinusal CD 682. n care din urmtoarele afeciuni este contraindicat verapamilul: A. bloc atrio-ventricular B. tahiaritmii C. boal coronarian D. astm bronic E. insuficien cardiac
138

AE 683. Nitraii organici produc: A. coronarodilataie B. bradicardie C. arteriolodilaie cu scderea postsarcinii D. venodilataie i reducerea presarcinii inimii E. deprimarea contractilitii inimii ACD 684. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate n: A. angin cronic instabil B. criza anginoas C. post infarct miocardic acut D. angin cronic stabil E. angin pectoral asociat cu diabet zaharat CD 685. Aciunea antianginoas a blocantelor calcice se produce prin: A. creterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitii miocardului B. creterea aportului de oxigen prin creterea fluxului coronarian C. scderea postsarcinii prin arteriolodilataie D. micorarea frecvenei de contracie E. creterea postsarcinii prin arterioloconstricie BCD 686. Antianginoase sunt: A. nitraii organici B. blocantele canalelor de calciu C. beta-adrenomimetice D. beta-adrenolitice E. inhibitorii enzimei de conversie ABD 687. n tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizeaz: A. nitrai n monoterapie B. biterapie nitrat - betablocant C. biterapie nitrat - blocant calcic D. triterapie nitrat- -betablocant - blocant calcic E. triterapie nitrat - betamimetic - blocant calcic ABCD

139

688. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. neurosimpatolitice B. nitrai organici C. beta-adrenolitice D. beta-adrenomimetice E. blocantele canalelor de calciu BCE 689. Molsidomin se caracterizeaz prin: A. absorbie rapid per os B. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. efect important de prim trecere hepatic D. absorbie sczut per os E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic ABE 690. Molsidomin: A. are efect antianginos B. are biodisponibilitate per os mare C. nu dezvolt toleran D. produce methemoglobinemie E. se administreaz transcutan ABC 691. Nitraii organici produc: A. arterioloconstricie B. venodilataie C. arteriolodilataie D. bronhoconstricie E. coronaroconstricie BC 692. Nitroglicerina: A. are biodisponibilitate per os sub 1% B. este liposolubil C. nu poate fi administrat transcutan D. la administrarea per os este biotransformat aproape total la primul passaj hepatic E. la administrarea sublingual nu prezint efectul primului pasaj hepatic ABDE

140

693. Reaciile adverse la administrarea de nitrai organici sunt: A. cefalee B. hipotensiune ortostatic C. toleran D. tuse seac E. scderea rezistenei la efort ABC 694. Betablocante: A. Sunt utile n angina cronic stabil B. Sunt medicamente de elecie la bolnavii anginoi cu insuficien cardiac C. Se folosesc n prevenirea secundar a infarctului de miocard D. Provoac coronarodilataie, cu creterea aportului de oxigen E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoi hipertensivi AC 695. Creterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Inhibarea recaptrii adenozinei B. Scderea ionilor de calciu disponibili pentru contracia coronarelor C. Scderea tonusului simpatic D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creterea AMPc E. Stimularea receptorilor -1-adrenergici ABD 696. Diltiazemul: A. Are asorbie digestiv rapid i bun B. Are biodisponibilitate sistemic foarte bun C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. Provoac frecvent tahicardie reflex (dezavantaj fa de nifedipin) E. Are aciune deprimant cardiac mai redus dect verapamilul ACE 697. Mecanismul aciunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu const n: A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. Creterea aportului de oxigen prin coronarodilataie C. Creterea eliberrii de EDRF D. Stimularea adenilat-ciclazei E. Stimularea guanilat-ciclazei AB

141

698. Mecanismul la nivel molecular al nitriilor implic: A. Substituia deficitului de EDRF B. Activarea guanilat-ciclazei C. Stimularea adenilat-ciclazei D. Inhibarea fosfodiesterazei E. Stimularea receptorilor -2-adrenergici AB 699. Nitraii sunt contraindicai n: A. Glaucom B. Hipertensiune arterial C. Hipertensiune intracranian D. Angin vasospastic E. Insuficiena cardiac AC 700. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de aciune necesit o cale tiol-dependent saturabil: A. Molsidomina B. Nitroglicerina C. Pentaeritril tetranitratul D. Propranololul E. Dipiridamolul BC 701. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Blocanii canalelor de calciu B. Molsidomina C. -adrenoliticele D. Parasimpatomimeticele E. Amiodarona ABCE 702. Sunt reacii adverse specifice nitrailor: A. Cefalee pulsatil B. Vasoconstricie periferic C. Hipotensiune ortostatic D. Toleran acut E. Dureri ale globilor oculari ACDE

142

703. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. cresterea presarcinii si postsarcinii B. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. coronarodilatatie D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. venodilatatie si arteriolodilatatie CDE 704. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. stimularea fosfodiesterazei B. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. blocarea canalelor de calciu D. cresterea concentratiei AMPc E. scaderea concentratiei GMPc CD 705. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. efect inotrop negativ B. scaderea travaliului cardiac C. cresterea rezistentei periferice D. vasodilatatie coronariana E. efect cronotrop negativ ABDE 706. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. nitroglicerina B. dipiridamol C. clopidogrel D. amiodarona E. acid acetilsalicilic AB 707. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. nitroglicerina, aerosoli B. nitroglicerina, comprimate sublinguale C. nitroglicerina TTS D. nitroglicerina, unguent 2% E. pentaeritril tetranitrat, oral CDE

143

708. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. cresc concentratia GMPc B. stimuleaza guanilat ciclaza C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. scad concentratia GMPc AB 709. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. cefalele cu caracter pulsatil C. lipotimie D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati BCE 710. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu, voltaj-dependente, ca antianginoase: A. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. arteriolodilatatie C. coronarodilatatie D. stimularea contractiei miocardice E. scaderea secretiei de renina ABC 711. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic: A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. coronarodilatator C. stimulator al sintezei Atp in miocard D. coronarodilatator E. vasoconstrictor periferic AE 712. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. dipiridamol B. amiodarona C. acid acetil salicilic D. clopidogrel E. nitroglicerina AE

144

713. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. aport de oxid de azot (NO) B. inhibarea fosfodiesterazei C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. micsorarea presarcinii E. micsorarea postsarcinii ABC 714. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. stimuleaza guanilatciclaza B. scad concentratia de GMPc C. cresc concentratia de GMPc D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen AC 715. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. coronarodilatatie B. diminuarea rezistentei periferice C. reducerea presarcinii D. efect inotrop si cronotrop negativ E. diminuarea travaliului cardiac ABDE Tema nr. 14 Antialergice 716. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. Urticarie B. Polenoze C. Edem angioneurotic D. Procese inflamatorii acute E. Glaucom ABC 717. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Ketoprofen. B. Ketotifen. C. Peritol. D. Allergodil. E. Brofimen BCD
145

718. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. Astenie, somnolenta B. Hiposalivatie, diaree, constipatie C. Reactii alergice la aplicare locala D. Tahicardie E. Scaderea semnificativa a apetitului ABCD 719. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Antialergic. B. Antiinflamator C. Imunosupresor D. Hipoglicemiant. E. Diuretic ABC 720. Notati afirmatiile corecte: A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos ABCE 721. Notati afirmatiile corecte: A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. Clemastin este slab sedativ E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden ABCD 722. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. Romergan B. Claritina C. Clorfenoxamina. D. Astemizol E. Clorfeniramina BD

146

723. Precizati afirmatiile corecte A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Romerganul este lipsit de efecte sedative ABCD 724. Au efecte antialergice: A. prometazina; B. famotidina; C. feniramina; D. betametazona; E. pirenzepina. ACD 725. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. sunt antagonisti competitivi; B. blocheaza receptorii histaminergici; C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2; D. inactiveaza histaminaza; E. au actiune antialergica. ABE 726. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei; B. se utilizeaza in urticarie; C. se recomanda in intepaturi de insecte; D. stimuleaza SNC; E. se pot administra la soferi. ABC 727. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. antipruriginos; B. antianginos; C. se contraindica la mecanici de locomotiva; D. actiune de scurta durata; E. se evita asocierea cu alcoolul. ACE

147

728. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. este miorelaxant central; B. antihistaminic; C. coleretic; D. sedativ intens; E. antiparkinsonian. ABDE 729. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. antidepresiv; B. antihistaminic; C. produce somnolenta; D. este un medicament etiologic; E. este un medicament simptomatic-patogenic. BCE 730. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. se gaseste in mastocite; B. intervine in reactiile alergice; C. inhiba secretia gastrica; D. este un bronhodilatator; E. dilata capilarele. ABE 731. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. este un antihistaminic H1; B. are efect sedativ foarte intens; C. are efect antiemetic; D. este un antihistaminic H2; E. se poate administra la conducatorii auto. ABC 732. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. neostigmina; B. prometazina; C. izoprenalina; D. clorfenoxamina; E. bromhexin. BD

148

733. Antihistaminicele H1 diminu efectele: A. reserpinei B. tranchilizantelor C. anticoagulantelor de sintez D. anestezicelor generale E. progesteronului CE 734. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. sedativelor B. antidepresivelor C. anticoagulantelor de sintez D. progesteronului E. clonidinei ABE 735. Clemastina are aciune: A. antitusiv nonopioid B. antipruriginoas C. antiexudativ D. antihalucinatorie E. antiemetic BC 736. Clemastina este indicat n: A. rinita alergic B. prurit din ictere C. micoz cutanat D. nepturi de insecte E. onicomicoze ABD 737. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. ondansetron B. nedocromil C. clorfenoxamina D. feniramina E. clemastina CDE

149

738. Precizai afirmaiile corecte referitoare la compuii antihistaminici de tip H1: A. se leag slab de proteinele plasmei B. sunt contraindicate n primul trimestru al sarcinii C. provoac relativ frecvent tuse iritativ D. au efect benefic n polenoze E. unele au efect antiemetic BDE 739. Precizai care sunt aciunile farmacodinamice ale prometazinei: A. antipruriginoas B. mucolitic C. sedativ D. antiemetic E. timoanaleptic ACD 740. Precizai efectele adverse ale ciproheptadinei: A. tuse iritativ B. somnolen C. ameeli D. parestezii E. creterea apetitului BC 741. Alte indicaii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. rul de micare B. vome postoperatorii C. sindrom parkinsonian D. HTA E. stri depressive ABC 742. Antihistaminicele H1 fr efecte sedative: A. sunt numite"antihistaminice de zi B. sunt numite "antihistaminice de noapte C. se administreaz nainte de culcare D. sunt reprezentate de cloropiramin i feniramin E. sunt reprezentate de prometazin i clorfenoxamin AD

150

743. Antihistaminicele H1 sunt utilizate n: A. polenoze (febra de fn, guturai de fn) B. ulcer gastric C. urticarie D. nepturi de insecte E. esofagita de reflux ACD 744. Antihistaminicele H1: A. se absorb repede dup administrarea oral sau parenteral B. se folosesc numai extern n preparate topice C. nu accentueaz efectele deprimante centrale ale hipnoticelor i sedativelor D. nu sufer efectul primului pasaj hepatic E. sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin AE 745. Care dintre urmtoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. prometazina B. clemastin C. cloropiramina D. feniramina E. clorfenoxamina AE 746. Care dintre urmtorii compui sunt antihistaminice H1? A. clemastin B. clorfenoxamin C. ranitidin D. cimetidin E. feniramin ABE 747. Efecte bune se obin cu antihistaminice H1 n: A. criza de astm bronic B. alergii la medicamente C. edem angioneurotic D. urticarie E. virozele cilor respiratorii superioare BCD

151

748. Prometazina este: A. antihistaminic H2 B. sinonim cu Romergan C. antihistaminic H1 D. "antihistaminic de noapte datorit efectului sedativ intens E. "antihistaminic de zi pentru c nu are efect sedativ BCD 749. Prometazina: A. este antihistaminic H1 B. sinonim cu Romergan C. nu prezint efect sedativ D. nu se poate administra oral E. prezint efect antiemetic i antiparkinsonian ABE 750. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. Anticoagulantelor de sintez B. Progesteronului C. Clonidinei D. Antidepresivelor triciclice E. Androgenilor CD 751. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. n primul trimestru de sarcin B. n depresii C. n ru de micare D. n edem angioneurotic E. Sindrom Meniere CD 752. Astemizolul: A. Are efect anticolinergic intens B. Se d ntr-o singur doz pe zi C. Nu are efect sedativ D. Doza la aduli este de 100 mg oral E. Doza la aduli este de 10 mg oral BCE

152

753. Clemastina: A. Are aciune antiexsudativ intens B. Este un sedativ puternic C. Se administreaz exclusiv oral D. Se administreaz oral i injectabil E. Este contraindicat n urticaria cronic AD 754. Clorfenoxamina: A. Este un antihistaminic de noapte B. Se administraz exclusiv oral C. Se folosete n boala Parkinson D. Se indic n glaucom E. Se d n doz de 200 mg odat BC 755. Cloropiramina: A. Este un antihistaminic H1 de noapte B. Este un antihistaminic H1 de zi C. Se administreaz oral D. Se administreaz injectabil E. Este contraindicat la copii de 7 ani BC 756. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Stimularea SNC cu insomnie B. Deprimarea SNC cu somnolen C. Icter nuclear D. Fenomene de tip anticolinergic E. Discromatopsie ABD 757. Prometazina: A. Este un antihistaminic de zi B. Are efect sedativ intens C. Produce vom D. Are efect simpatomimetic E. Are efect alfa-adrenolitic BE

153

758. Prometazina: A. Se poate asocia cu vitamina B complex n soluie B. Se administreaz numai oral C. Se administreaz oral i injectabil D. Este contraindicat n stri depresive E. Se indic n stri depresive CD 759. Antialergicele antihistaminice: A. impiedica eliberarea histaminei B. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. stimuleaza histaminaza D. inhiba histaminaza E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice BE 760. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. clorfenoxamina B. clemastina C. prometazina D. terfenadina E. astemizol AC 761. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. conducatori auto B. stari depresive C. dermatite de contact D. polinoze E. primul trimestru de sarcina ABE 762. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. spasmul bronsic B. spasmul uterin C. hipersecretia gastrica D. spasmul intestinal E. vasodilatatia ABDE

154

763. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. este exclusiv un tratament simptomatic B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice BCDE 764. Clorfenoxamina are efect: A. anticolinergic central B. anticolinergic periferic C. colinergic central si periferic D. miorelaxant central E. sedativ absent ABD 765. Clemastina are efect: A. anticolinergic B. antipruriginos C. sedativ slab D. anestezic local E. antiedematos BCE 766. Prometazina are efect: A. neuroleptic B. antiemetic C. antiagregant D. alfa-adrenomimetic E. antiserotoninic AB 767. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. prometazina B. cloropiramina C. clorfenoxamina D. clorfeniramina E. astemizol

AC
155

768. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1, sunt: A. polenoze B. urticarie C. edem angioneurotic D. criza de astm E. boala serului ABC 769. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. anticolinergic central si periferic B. antiparkinsonian C. miorelaxant central D. anestezic local E. excitant SNC ABCD 770. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. alimemazina B. prometazina C. oxomemazina D. clorfenoxamina E. clemastina ABC Tema nr. 15 Antiastmatice 771. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la inhibitorii degranulrii mastocitelor sunt adevrate: A. se administreaz n criza de astm B. se administreaz n tratamentul de fond al astmului bronic C. efectul lor se instaleaz rapid D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. cromoglicatul de sodiu este un antialergic BDE 772. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. corticosteroizii favorizeaz efectele beta adrenergice prin creterea numrului receptorilor adrenergici B. antileucotrienele sunt indicate n astmul bronic C. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administreaz cel mai frecvent pe cale oral E. salbutamolul inhib clearance-ul muco-ciliar
156

AB 773. Care din urmtoarele afirmaii sunt false: A. teofilina este sarea etilen-diaminic a aminofilinei B. aminofilina se administreaz injectabil C. corticosteroizii se folosesc n criza sever de astm sub form de aerosoli D. corticosteroizii se adminstreaz parenteral n criza sever de astm E. prostaglandina E2 nu are proprieti bronhodilatatoare ACE 774. Care din urmtoarele medicamente sunt indicate n tratamentul astmului bronic: A. Singulair B. Montelukast C. Tolbutamida D. Terazosinul E. Ipratropium bromidum ABE 775. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. captopril B. propranolol C. ipratropiu D. antiinflamatoarele nesteroidiene E. inhibitoarele degranularii mastocitelor CE 776. Ketotifenul: A. nu se poate administra oral B. stabilizeaza membrana mastocitelor C. nu are proprietati antihistaminice H1 D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. produce somnolenta BE 777. Montelukastul: A. este un antiastmatic B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. se indica in criza de astm D. intra in preparatul Singulaire E. este un beta2-adrenomimetic ABD

157

778. Salbutamolul: A. este un beta-adrenolitic neselectiv B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. se indica in astmul bronsic D. are proprietati tocolitice E. se administreaza exclusiv oral BCD 779. Teofilina: A. este un bronhodilatator musculotrop B. este agonist pe receptorii adenozinei C. inhiba fosfodiesteraza D. deprima miocardul E. stimuleaza SNC ACE 780. Teofilina: A. este solubil n ap B. este metabolizat hepatic n procent mare C. nu difuzeaz n laptele matern D. nu deprim SNC E. are indice terapeutic mare BD 781. Aminofilina este bronhodilatator: A. prin stimulare beta2-adrenergica; B. inhibarea fosfodiesterazei; C. blocarea unor receptori adenozinici; D. stimularea fosfodiesterazei; E. stimularea adenilatciclazei. BC 782. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. este beta1-adrenomimetic; B. este beta2-adrenomimetic; C. are efect inotrop negativ; D. se administreaza in criza de astm bronsic; E. se administreaza sublingual. ABDE

158

783. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. inhiba lipooxigenaza; B. este teofilinetilendiamina; C. inhiba fosfodiesteraza; D. este solubila in apa; E. se administreaza in bronsita astmatiforma. BCDE 784. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. blocant al receptorilor muscarinici; B. creste tonusul vagal; C. produce hipersecretie de mucus; D. se administreaza pe cale inhalatorie; E. bronhodilatator. ADE 785. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. inhibitor al 5-lipooxigenazei; B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici; C. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului; D. inhibitor al ciclooxigenazei; E. scade secretia de mucus. BCE 786. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. derivat cortizonic; B. antiinflamator; C. antialergic; D. se indica in astmul bronsic; E. stimuleaza fosfolipaza A2. ABCD 787. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. este anticolinergic; B. este simpatomimetic; C. este bronhodilatator; D. este mai activ pe cale inhalatorie; E. contracta musculatura uterina. AE

159

788. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. adrenalina; B. noradrenalina; C. izoprenalina; D. ketotifenul; E. aminofilina. ACE 789. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? A. terbutalina; B. piridostigmina; C. salbutamol; D. fluoxetina; E. ipratropium bromid. ACE 790. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie; B. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation; C. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation; D. stimuleaza adenilciclaza; E. au efect tocolitic. ABDE 791. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. pot produce hipocorticism endogen; B. au eficacitate limitata; C. riscul reactiilor adverse este mare; D. pot produce corticodependenta; E. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. ACD 792. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. prin stimularea adenilatciclazei; B. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor; C. prin inhibarea fosfodiesterazei; D. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei; E. inhiba degranularea mastocitelor. AE

160

793. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. au efect ocitocic B. pot provoca tahifilaxie C. amelioreaz clearace-ul mucociliar D. difer ntre ele prin potena i durata de aciune E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator BCD 794. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. aritmii B. somnolen C. disurie D. insomnie E. greuri i vrsturi ADE 795. Care dintre urmtoarele medicamente au o aciune bronhodilatatoare: A. acidul cromoglicic B. teofilina C. beclometazona D. salmeterol E. ketotifen BD 796. Corticosteroizii utilizai ca antiastmatice: A. sunt utilizai exclusiv inhalator, n aerosoli B. se indic n tratamentul de ntreinere al bolii astmatice C. au aciune imunodepresiv i antiexudativ D. inhib biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. sunt contraindicai la bolnavii cu stare de ru astmatic BC 797. Precizai afirmaiile corecte referitoare la ketotifen: A. anuleaz tahifilaxia la izoprenalin B. stabilizeaz membrana mastocitelor sensibilizate mpiedicnd eliberarea mediatorilor bronhoconstriciei i inflamaiei C. este eficient n criza astmatic D. nu traverseaz bariera feto-placentar E. are efect benefic n rinita i conjunctivita alergic ABE

161

798. Precizai care din urmtoarele substane medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: A. zafirlukast B. terbutalin C. bromura de oxitropiu D. zileuton E. formoterol AD 799. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numr: A. atrofia mucoasei respiratorii B. tulburri de gust C. greuri, vrsturi D. candidoz oro-faringian E. anorexie AD 800. Teofilina are aciune: A. stimulant cardiac B. diuretic C. bronhodilatatoare D. deprimant la nivelul SNC E. antiemetic ABC 801. Adenozina are aciuni: A. coronaroconstrictoare B. diuretice C. deprimante cardiac D. bronhodilatatoare E. anticonvulsivante CE 802. Atropina: A. are efect redus n criza de astm B. are indicaie de elecie n criza astmatic C. este indicat frecvent n tratamentul de fond al astmului bronic D. are efect bronhodilatator mai intens dect adrenomimeticele E. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele AE

162

803. Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: A. salbutamol B. adrenalina C. salmeterol D. terbutalina E. efedrina ACD 804. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. atropina B. efedrina C. ipratropium D. salmeterol E. oxitropium ACE 805. n astmul bronic sunt semnalate urmtoarele dezechilibre: A. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. predominana controlului simpatic C. predominana controlului parasimpatic D. sensibilitate sczut la histamin a broniilor E. sensibilitate bronic crescut la acetilcolin ACE 806. n astmul bronic: A. parasimpaticul produce bronhoconstricie B. parasimpaticul inhib secreia bronic C. simpaticul produce bronhoconstricie D. simpaticul produce bronhodilataie E. simpaticul produce hiposecreie bronic ADE 807. n tratamentul de fond al astmului bronic alergic se utilizeaz: A. ketotifen B. cromoglicat de sodiu C. nedocromil D. adrenalin E. hemisuccinat de hidrocortizon ABC

163

808. Ketotifenul este indicat n: A. tratamentul de fond al astmului bronic alergic B. rinita alergic C. urticaria cronic D. tratamentul crizei severe de astm bronic E. sarcin ABC 809. Urmtoarele elemente structurale sunt implicate n astmul bronic: A. musculatura neted bronic B. glandele bronice C. circulaia capilar pulmonar D. mucoasa bronic E. inelele cartilaginoase traheale ABD 810. Acioneaz ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legrii leucotrienelor de receptori: A. Zileutonul B. Zafirlukastul C. Motelukastul sodic D. Dinoprostul E. Epoprostenolul ABC 811. Aciuneaz sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care interacionez, crescnd frecvena reaciilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Ketotifenul B. Alopurinolul C. Probenecidul D. Simpatomimeticele E. Nedocromilul BCD 812. Cortzcosteroizii administrai n aerosoli pot produce urmtoarele efecte adverse: A. Atrofia mucoasei respiratorii B. Candidoze orale C. Hiperplazie gingival D. Somnolen diurn E. Uscciunea gurii AB

164

813. Dozele de teofilin trebuie reduse n urmtoarele situaii: A. La hipertiroidieni B. La bolnavii de ulcer C. La hipotiroidieni D. La fumtori E. La bolnavii cu insuficien hepatic ABE 814. Mecanismul de aciune al xantinelor const n: A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creterea AMPc B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. Stimularea receptorilor -adrenercici D. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Inhibarea pseudocolinesterazei AB 815. Sunt antiinflamatoare cu structur de saligenin: A. Salmetrol B. Fenoterol C. Terbutalin D. Salbutamol E. Orciprenalin AD 816. Sunt inhibitoare ale degranulrii mastocitare: A. Cromoglicatul de sodiu B. Nedocromilul C. Zileutonul D. Ketotifenul E. Guaiafenesina ABD 817. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. Cefalosporinele B. Morfina C. Parasimpatoliticele D. Parasimpatomimeticele E. -simpatomimeticele ABD

165

818. Sunt medicamente de elecie n tratamentul strii de ru astmatic: A. Teofilina i.v. B. Ketotifenul C. Nedocromilul sodic D. Corticosteroizii i.v. E. Adrenomimetice -2-stimulatoare n aerosoli AD 819. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. acid cromoglicic B. montelukast C. pranlukast D. zafirlukast E. ketotifen AE 820. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v. D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen, carbonat acid de sodiu, mucolitic si antibiotic ABCE 821. Sunt contraindicate la astmatici: A. ampicilina B. morfina C. fenobarbital D. propranolol E. atropina ABCD 822. Izoprenalina: A. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. este metabolizata numai de MAO, datorita hidroxililor fenolici in meta C. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie, HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. are durata scurta de actiune E. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici
166

DE 823. Teofilina produce: A. bronhodilatatie B. stimularea SNC C. bradicardie D. diureza E. coronaroconstrictie, la doze mari ABD 824. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. inhiba fosfodiesteraza, cu cresterea concentratiei de AMPc, la doze mari B. este antagonist al adenozinei la doze mici C. are un indice terapeutic mic D. timpul de injumatatire creste la fumatori E. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca ABC 825. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. se administreaza numai in tratamentul de fond B. se administreaza numai inhalator C. la administrare repetata, se poate produce agravarea astmului bronsic D. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. este contraindicat la copii DE Tema nr. 16 Antitusive, expectorante 826. Acetilcisteina A. are proprieti mucolitice B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. are proprieti secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. are proprieti mucolitice la pH slab acid E. la astmatici se administreaz cu pruden AE 827. Acetilcisteina: A. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. deprima centrul bulbar al tusei C. este de electie la astmatici D. este un expectorant mucolitic E. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei ADE
167

828. Au proprieti antitusive A. morfina B. dionina C. oxeladina D. zopiclonul E. sulindac ABC 829. Bromhexinul: A. este un secretostimulant B. actioneaza prin mecanism fizic C. stimuleaza activitatea lizozomilor D. se indica in traheobronsite E. se metabolizeaza la ambroxol CDE 830. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. are efect mucolitic C. se contraindic la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. provine din ambroxol E. lumina nu i influeneaz stabilitatea BC 831. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. codeina B. clofedanolul C. oxeladina D. glaucina E. dextrometorfanul AE 832. Care din urmtoarele substane sunt expectorante: A. Codeina B. Clofedanol C. Guaifenezina D. Sruri de amoniu E. Oxeladina CD

168

833. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. acetilcisteina B. sarurile de amoniu C. ambroxolul D. Trecidul E. tiocolul BDE 834. Codeina A. este un analgezic puternic B. are proprietati antitusive centrale C. la doze mari produce diaree D. are potential toxicomanogen redus E. deprima respiratia mai slab ca morfina BDE 835. Antitusive centrale opioide sunt: A. codeina; B. noscapina; C. codetilina; D. dextrometorfanul; E. glaucina. ACD 836. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. astm bronsic; B. emfizem pulmonar; C. ulcer gastro-duodenal; D. insuficienta respiratorie; E. angina pectorala. ABD 837. Codeina: A. are ca metabolit activ morfina; B. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern; C. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita; D. deprima respiratia; E. diminua secretiile bronsice. ACDE

169

838. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. la doze mai mici decat efectul analgezic; B. la doze mai mari decat efectul analgezic; C. la aceeasi doza cu efectul analgezic; D. prin deprimarea centrului respirator bulbar; E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. AE 839. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. noscapina; B. codeina; C. dextrometorfanul; D. morfina; E. glaucina. BD 840. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic; B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei; C. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei; D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei; E. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita. ABDE 841. Ca antitusiv, morfina se indica: A. la doze mai mari decat ca analgezic; B. la doze mai mici decat ca analgezic; C. in astmul bronsic; D. in tusea intensa, refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar); E. in mod exceptional, datorita riscului de farmacodependenta. BDE 842. Sunt secretostimulante: A. benzoatul de sodiu; B. acetilcisteina; C. bromhexinul; D. sarurile de amoniu; E. guaifenezina. ADE

170

843. Acetilcisteina este indicat n : A. starea de ru astmatic B. tusea spastic iritativ C. bronit cronic D. n laborator pentru fluidificarea sputei n vederea examenului microbiologic E. tusea iritativ din insuficiena cardiac CD 844. Bromhexina: A. prin grupul sulfhidric coninut reduce legturile disulfidice din mucoproteine B. crete vscozitatea secreiei bronice C. se degradeaz la lumin D. este expectorantul de elecie la bolnavii astmatici E. stimuleaza activitatea lizozomilor crescnd secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele CE 845. Bromhexinul: A. poate provoca bronhospasm B. se degradeaz la lumin C. se recomand cu pruden la bolnavii cu insuficien cardiac D. este indicat n traheobronite i laringite E. se metabolizeaz la un metabolit activ, ambroxol ABDE 846. Clofedanolul: A. are un efect antitusiv central nonopiod B. este un mucolitic eficient C. prezint o laten scurt D. se administreaz inhalator E. provoac relativ frecvent tulburri ale gustului AC 847. Codeina are urmtoarele efecte farmacotoxice: A. inhib centrul respirator B. produce fotosensibilizare C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producnd diaree D. provoac polinevrit periferic E. are efect constipant numai administrat n doze mari AE

171

848. Codeina este contraindicat n: A. pneumonia pneumococic B. insuficiena respiratorie C. emfizemul pulmonar D. insuficiena cardiac E. astm bronic BCE 849. Codeina poate provoca urmtoarele efecte adverse: A. aritmii B. creterea presiunii intrabilare C. varsturi D. constipaie E. deprimare respiratorie BDE 850. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. clofenadol B. dextrometrofan C. glaucina D. noscapina E. oxeladina ACDE 851. Noscapina poate produce: A. analgezie B. calmarea tusei C. toxicomanie D. constipaie E. insomnie BD 852. Antitusive opioide sintetice sunt: A. clofedanol B. levopropoxifen C. folcodin D. pentoxiverina E. dextrometorfan BCE

172

853. Care dintre afirmaile urmtoare despre codein sunt adevrate? A. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. stimuleaz centrul respirator bulbar C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. la doze mari mari produce constipaie E. crete secreia bronic ACD 854. Care dintre urmtoarele antitusive sunt neopioide: A. clofedanol B. dionina C. pentoxiverina D. levopropoxifen E. oxeladina ACE 855. Care dintre urmtorii compui sunt expectorante bronhosecretolitice? A. guaifenesina B. acetilcisteina C. benzoat de sodiu D. bromhexin E. ioduri de sodiu i potasiu BD 856. Expectorante secretostimulante sunt: A. ceai pectoral B. guaifenesina C. acetilcisteina D. streptokinaza E. benzoat de sodiu ABE 857. Expectorantele: A. cresc secreia glandelor bronice B. modific proprietile fizico-chimice ale secreiei vscoase C. diminu secreia glandelor bronice D. stimuleaz micrile cililor E. inhib peristaltismul broniilor ABD

173

858. Guaifenesina este indicat n: A. bronite B. traheite C. laringite D. ulcer gastroduodenal E. miastenie ABC 859. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. codeina B. dionina C. dextrometorfan D. oxeladina E. clofedanol ABC 860. Urmtoarele afirmaii despre bromhexin sunt adevrate: A. este contraindicat n laringite B. produce bronhospasm C. este indicat n traheobronite D. produce iritaie gastric E. este indicat n ulcerul gastroduodenal BCD 861. Acetilcisteina: A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. Este mucolitic, desfacnd punile disulfurice din mucoproteine C. Se poate administra parenteral i n aerosoli D. Se utilizeaz n laborator, pentru fluidificarea sputei n scopul examenului microbilogic E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid. BCD 862. Bromhexina produce urmtoarele efecte adverse: A. Deprim centrul respirator B. Iritaie gastric C. Bronhospasm D. Cefalee E. Vasoconstricie BC

174

863. Bromhexina: A. Are efect mucolitic, diminund vscozitatea si fluidificnd secreiile bronice; B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex C. Se metabolizeaz la ambroxol, metabolit activ D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor -2adrenergici E. Se utilizeaza n tratamentul de fond al astmului bronsic AC 864. Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat? A. Codeina se metabolizeaz hepatic, n parte prin demetilare, cu formare de morfin B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare dect al morfinei C. Utilizat ca antitusiv, la doze terapeutice i pe temen scurt codeina nu provoaca dependen D. Clofedanolul are efect antitusiv cu laten scurt E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitat datorit deprimrii puternice a centrului respirator si a pericolului de dependen. ACD 865. Codeina are urmtoarele proprieti: A. Inhib centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. Crete presiunea intrabiliar C. Inhib centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. Are potenial toxicomanogen redus E. Nu provoac constipaie BCD 866. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. Acetilcisteina B. Srurile de amoniu C. Iodurile D. Guaiafenasina E. Bromhexina BCD 867. Noscapina se caracterizeaz prin urmtorele proprieti: A. Inhib centrul bulbar mai puternic dect codeina B. Produce constipaie la administrare prelungit C. Are efect analgezic D. Nu produce toxicomanie E. Este alcaloid din opiu BDE
175

868. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. Dextrometorfan B. Codeina C. Dionina D. Noscapina E. Clofedanol ABC 869. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Codeina B. Ambroxolul C. Carbocisteina D. Acetilcisteina E. Guaiafenesina BCD 870. Sunt antitusive neopioide: A. dextrometorfan B. butamirat C. oxeladina D. clofedanol E. levopropoxifen BCD 871. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. se biotransforma la morfina B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. poate creste presiunea in arborele biliar E. la doze mari, poate produce diaree ABCD 872. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. are actiune secretostimulanta B. are actiune bronhosecretolitica C. este antispastica D. este miorelaxanta E. in caz de supradozare, determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar AD

176

873. Sunt expectorante mucolitice: A. acetilcisteina B. carbocisteina C. ambroxol D. streptokinaza E. streptodornaza ABC 874. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. solutia se oxideaza usor, devenind roz, cu pierderea efectului mucolitic B. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7,5) C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla, plastic sau otel BDE 875. Codeina A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nounascut C. se poate administra in perioada de alaptare, deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina BD 876. Notati afirmatiile corecte: A. butamiratul este un bronhosecretolitic B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic BCDE 877. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata, chinuitoare B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta, vascoasa si aderenta, se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore
177

BE 878. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. dextrometorfan B. butamirat C. clobutinol D. pentoxiverina E. oxeladina BCDE 879. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. codeina B. dextrometorfan C. clobutinol D. pentoxiverina E. noscapina BCDE 880. Notati expectorantele bronhosecretolitice, mucolitice: A. acetilcisteina B. carbocisteina C. ambroxol D. bromhexin E. guaifenesina ABCD Tema nr. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice 881. Alegei afirmaiile corecte despre antiaritmice A. Se folosesc numai ca terapie de urgen B. Multe dintre ele sunt i aritmogene C. Unele au i proprieti anestezice locale D. Pot avea efecte convulsivante E. Unele prezint i efecte antianginoase bun BCE 882. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. Pot declansa aritmii cardiace C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. Sunt lipsite total de reactii adverse E. Actioneaza prin mecanisme diferite
178

ABCE 883. n insuficiena cardiac se pot folosi: A. Medicamente care scad fora de contracie a miocardului B. Vasodilatatoare C. Diuretice D. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. IECA BCE 884. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. Verapamil. B. Enalapril. C. Metoprolol D. Mexiletina E. Amiodarona ACDE 885. Notati afirmatiile corecte A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. AD 886. Notati afirmatiile corecte: A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic ABD 887. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale A. Inhalatorie. B. Topica C. Injectabila. D. Rectala E. Orala. CDE

179

888. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. blocarea canalelor de sodiu; B. stimularea sistemului simpatic; C. prelungirea perioadei refractare; D. blocarea canalelor de calciu; E. activarea receptorilor dopaminergici. ACD 889. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic? A. are structura amidica; B. blocheaza canalele de calciu; C. blocheaza canalele de sodiu; D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari); E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v. ACDE 890. Digitalicele au: A. indice terapeutic mic; B. efecte cronotrop si dromotrop negative; C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;* D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive; E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative. ABC* 891. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. chinidina; B. amiodarona; C. lidocaina; D. flecainida; E. verapamilul. ACD 892. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. insuficienta cardiaca primara; B. tahiaritmii supraventriculare; C. bradicardie; D. angina pectorala; E. edem pulmonar acut. ABE

180

893. Sunt functii ale miocardului contractil: A. excitabilitatea B. conductibilitatea C. tonicitatea D. contractilitatea E. ritmicitatea ACD 894. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. amrinona; B. teofilina; C. milrinona; D. aminofilina; E. enoximona. ACE 895. Sunt medicamente antaritmice: A. propifenazona; B. chinidina; C. lidocaina; D. metoprolol; E. molsidomin. BCD 896. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. teofilina; B. digoxina; C. dobutamina D. aminofilina E. amrinona ACDE 897. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A: A. prelungesc repolarizarea i perioada refractar B. sunt reprezentate de lidocain, fenitoin, mexiletin C. prelungesc durata potenialului de aciune D. scurteaz repolarizarea i perioada refractar E. nu modific durata potenialului de aciune AC

181

898. Care din urmtoarele afirmaii privind amiodarona sunt corecte: A. este un antiaritmic eficace n aritmiile ventriculare din intoxicaia digitalic B. are proprieti antiaritmice C. are proprieti antianginoase D. poate fi responsabil de apariia unor complicaii pulmonare E. produs hepatotoxic BCDE 899. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz lidocaina: A. este indicat n aritmiile atriale (flutter, fibrilaie recent) B. este de elecie n aritmiile ventriculare (fibrilaie ventricular postinfarct miocardic acut) C. concentraia plasmatic terapeutic este de 6-10 g/ml D. este indicat n aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei ACD 900. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate: A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. parametrii monitorizai n terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraia plasmatic, funcia hepatic, funcia renal C. este recomandat asocierea digitalicelor cu saluretice D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicai n cardiomiopatia hipertrofic BDE 901. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate: A. chinidina+anticoagulantele orale crete riscul de accidente hemoragice B. chinidina+digoxina scade concentraia plasmatic a digoxinei, reducndui astfel toxicitatea C. carbonatul acid de sodiu+chinidin alcalinizeaz urina i crete eliminarea chinidinei, scznd durata de aciune D. verapamilul n asociere cu digoxina scade concentraia plasmatic a acesteia E. amiodarona nu se asociaz cu betablocantele, verapamilul i chinidina ACE

182

902. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt false: A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant i cu tendina cea mai mare de cumulare B. zona terapeutic a concentraiei plasmatice a digoxinei este 0.5-2 ng/ml C. timpul de njumtire a digoxinei este de 6-7 zile D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. digitoxina se prezint sub form de comprimat de 0,25 mg CDE 903. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizeaz amiodarona: A. scurteaz repolarizarea B. are efect antiaritmic i antianginos C. scade automatismul i frecvena cardiac D. deprim sistemul conductor Hiss-Purkinje E. are efect inotrop pozitiv AE 904. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greite: A. xilina de uz cardiologic-soluie injectabil de 1%, 10 sau 20 ml B. amiodarona-comprimat de 250 mg C. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. chinidin sulfat-comprimat de 200 mg BD 905. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false: A. chinidina are ca efect advers cinconismul B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. lidocaina este indicat ca antiaritmic la pacienii i cu epilepsie deoarece scade incidena crizelor convulsive D. cimetidina diminu biotransformarea fenitoinei E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonar BCE 906. Chinidina: A. are o biodisponibilitate oral sczut B. circul n snge legat de proteinele plasmatice ntr-o proporie mare ( > 80%) C. are efecte cronotrop, batmotrop i inotrop negative D. este lipsit de efecte secundare digestive E. nu se acumuleaz n organism BC

183

907. Digoxina: A. are ca mecanism de aciune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-az B. are efect proaritmic C. are efect dromotrop pozitiv D. este indicat n blocul atrioventricular E. se utilizeaz n tratamentul insuficienei cardiace ABE 908. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizeaz prin: A. absorbie digestiv medie B. nu se leag de proteinele plasmatice C. epurare predominant prin eliminare renal D. laten i durat de aciune lung E. reprezentani: digoxina, deslanozid, lanatozid C ACE 909. Indicaiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. tahicardia ventricular B. tahiaritmii supraventriculare C. insuficien cardiac acut i cronic D. miocardite acute E. sindromul Wolf-Parkinson-White BC 910. Lidocaina: A. este de elecie n aritmiile ventriculare B. ncetinete mult depolarizarea sistolic C. sufer intens efectul primului pasaj hepatic D. blocheaz canalele lente de calciu E. scurteaz repolarizarea ABCE 911. Tratamentul supradozajului digitalic const n: A. reducerea dozei de digitalic B. hipokaliemia mai mic de 4 mEq/l necesit administrare de KCl p.o./i.v. C. n aritmiile ventriculare aprute se administreaz lidocain D. n intoxicaiile grave se administreaz i.v. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxin, antidigitoxin ) cu aciune de neutralizare rapid E. n tahicardia accentuat: atropina BCD

184

912. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesit pruden n urmtoarele situaii: A. la nou-nscui i prematuri, miocardul este mai sensibil i timpul de njumtire este mai mare, fiind necesar reducerea dozelor corespunztor vrstei B. insuficiena hepatic diminu epurare digitoxinei C. hipernatremia favorizeaz instalarea blocului atrio-ventricular D. hipokalemia i hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice E. insuficiena renal diminu epurarea digitoxinei ABD 913. Verapamilul se caracterizeaz prin: A. biodisponibilitate p.o. foarte mic < 25% i o variabilitate mare individual B. are aciune deprimant asupra miocardului excitoconductor nodal C. o eficien terapeutic sporit n insuficiena cardiac D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. sub tratamentul cu cimetidin este necesar reducerea dozelor ABE 914. Amiodarona: A. blocheaz canalele membranare de clor B. blocheaz canalele membranare de potasiu C. efect antiaritmic i antianginos D. deregleaz funcia tiroidian E. se asociaz frecvent cu betablocante i verapamil BCD 915. Amrinona: A. amelioreaz deficitul de pomp cardiac B. produce vasoconstricie arteriolar C. crete fluxul sanguin renal i filtrarea glomerular D. este lipsit de efecte adverse E. este indicat n insuficiena cardiac congestiv acut ACE 916. Au efect inotrop pozitiv prin creterea AMPc intracelular: A. digitoxina B. izoprenalina C. amrinona D. aminofilina E. strofantina BCD
185

917. Care dintre efectele urmtoare nu aparin glicozizilor cardiotonici? A. creterea frecvenei cardiace B. creterea conducerii A-V C. creterea tonusului simpatic D. efect inotrop pozitiv E. efect batmotrop pozitiv ABC 918. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele i toxicitate chinidinei? A. carbonat acid de sodiu B. digoxina C. anticoagulante orale D. cimetidina E. paracetamol DE 919. Glicozizii cardiotonici sunt indicai n: A. tahicardie ventricular B. bloc A-V C. tahiaritmii supraventriculare D. insuficiena cardiac E. miocardite acute CD 920. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardic sunt: A. teofilina B. dobutamina C. aminofilina D. amrinona E. milrinona DE 921. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc: A. inhibarea efluxului de sodiu B. inhibarea influxului de potasiu C. creterea influxului de calciu D. creterea influxului de clor E. creterea influxului de magneziu ABC

186

922. Urmtoarele reacii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. bloc A-V B. dureri abdominale i diaree C. glaucom D. tulburri de vedere E. anemie hemolitic ABD 923. Amiodarona: A. Blocheaz canalele membranare de potasiu B. Producere vasodilataie coronarian C. Blocheaz canalele de calciu voltaj-dependente D. Se metabolizeaz prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. Blocheaz canalele ionilor de clorur, datorit iodului din componena moleculei ABD 924. Care dintre urmtoarele afirmaii privind digitalicele este adevrat? A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. La bolnavii cu risc se monitoreaz concentraia plasmatic C. Digitalicele de tip digitoxin favorizeaz acumularea n organism D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Au timp de njumtire scurt i eliminare rapid i necesit administrare de 4 ori pe zi ABC 925. Care dintre urmtoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizeaz ca antiaritmice? A. Verapamilul B. Galopamilul C. Diltiazemul D. Nifedipina E. Amlodipina DE 926. Care dintre urmtoarele medicamente prelungesc repolarizarea i perioada refractar? A. Lidocaina B. Mexiletina C. Fenitoina D. Amiodarona E. Bretiliul
187

DE 927. Care dintre urmtoarele reacii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. Bradicardie B. Anorexie, grea, vom C. Cefalee, confuzie D. Midriaz i hiposalivaie E. Tulburri de vedere ABCE 928. n insuficiena cardiac apare: A. Deficit de contracie B. Tahicardie compensatorie C. Presarcin crescut D. Postsarcin crescut E. Bradicardie compensatorie ABCD 929. Modificrile produse n insuficiena cardiac sunt: A. Staz sanguin cu congestie B. Edeme C. Dispnee D. Oboseal la efort E. Bradicardie exagerat ABCD 930. Reaciile adverse ale amiodaronei sunt: A. Dereglarea funciei tiroidiene B. Fibroz pulmonar potenial letal C. Microdepozite corneeene D. Tahicardie datorit efectului parasimpatolitic E. Creterea consumului de oxigen a miocardului ABC 931. Verapamilul: A. Se absoarbe bine pe cale oral, nu se metabolizeaz hepatic, avnd o biodisponibilitate de peste 90% B. Are aciune deprimant cardiac C. Are aciune antihipertensiv D. Are aciune antianginoas E. Nu se utilizeaz ca antiaritmic datorit selectivitii marcate pe vase i sczute pe miocard BCD

188

932. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. hipercalcemie B. asociere cu simpatomimetice C. hipokaliemie D. asocire cu antiacide E. supradozare ABCE 933. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. amrinona B. milrinona C. teofilina D. izoprenalina E. aminofilina AB 934. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. fenilbutazona B. paracetamol C. cimetidina D. alcoolismul cronic E. fenobarbital DE 935. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. deprima conducerea atrio ventriculara B. efect tahicardizant C. stimuleza Na/K - ATPaza sarcolemica D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. au efect proaritmogen la doze mari ADE Tema nr. 18 Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice 936. Anticoagulante orale: A. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. efectul se instaleaz imediat dup administrare C. sunt antivitamine K D. au efecte adverse mai reduse dect heparina E. circul legate n procent ridicat de proteinele plasmatice CE
189

937. Anticoagulantele orale: A. au durata scurta de actiune B. sunt antivitamine K C. intervin in formarea si activarea factorilor II, VII, IX, X ai coagularii D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. pot da hemoragii BCE 938. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. se administreaz in principal in tromboza venoas B. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. ticlopidina prelungete timpul de sngerare D. aspirina n doze mici inhib ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. sulfinpirazona nu influeneaz sinteza tromboxanilor CD 939. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. streptokinaza este un trombolitic B. heparina se absoarbe pe cale orala C. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii E. vitamina K se administreaza in stari hemoragice ADE 940. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. protamina oprete hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. aprotinina oprete hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. vitamina K se administreaz n supradozarea heparinei D. vitamina K se administreaz n supradozarea anticoagulantelor orale E. acidul tranexamic nu are proprieti antihemoragice BD 941. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. streptokinaza B. vitamina K C. etamsilatul D. fibrina E. heparina BCD

190

942. Heparina: A. nu se absoarbe dupa administrare orala B. are proprietati antihemoragice C. are activitate antiprotrombinica D. este indicata in tromboflebite E. se contraindica in infarctul miocardic ACD 943. Streptokinaza: A. transforma fibrinogenul in fibrina B. are actiune fibrinolitica C. se indica in infarct miocardic D. nu prezinta proprietati antigenice E. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile BC 944. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. este indicata in tromboflebite; B. are actiune anticoagulanta; C. se administreaza oral; D. efectul se instaleaza lent; E. este indicata in hemodializa. CD 945. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. este un anticoagulant; B. este activ "in vitro"; C. este un antimetabolit al vitaminei K; D. se administreaza parenteral; E. previne tromboza. BD 946. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. inhiba sinteza tromboxanului A2; B. inhiba ciclooxigenaza; C. este antiagregant plachetar; D. este antiinflamator steroidian; E. inhiba fosfolipaza A2. ABC

191

947. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. este anticoagulantul fiziologic; B. se administreaza oral; C. se indica in tromboze venoase; D. actioneaza rapid; E. este un produs de sinteza. ACD 948. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. este sintetizata in intestin; B. antibioticele ii potenteaza efectul; C. intervine in sinteza hepatica a protrombinei; D. se indica ca antihemoragic; E. potenteaza anticoagulantele orale. ACD 949. Heparina actioneaza asupra: A. coagularii sangelui; B. tensiunii arteriale; C. metabolismului lipidic; D. circulatiei periferice sau coronariene; E. compozitiei chimice a sangelui. AC 950. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. acidul aminocaproic; B. streptokinaza; C. aprotinina; D. acid tranexanic; E. urokinaza. ACD 951. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. anticoagulante; B. hemostatice; C. antiagregante plachetare; D. fibrinolitice; E. antifibrinolitice. ACD

192

952. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. antifibrinolitice; B. antiagregante plachetare; C. hemostatice; D. fibrinolitice; E. anticoagulante. AC 953. Activarea plasminogenului n plasmin este produs de: A. fraxiparin B. urokinaz C. ticlopidin D. streptokinaz E. warfarin BD 954. Anticoagulantele cumarinice: A. clarific plasma lipemic B. sunt contraindicate in prezena sindroamelor hemoragice C. riscul de sngerare este crescut n cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. necesit monitorizarea riguroas a tratamentului prin dozarea timpului de protrombin E. nu pot traversa bariera placentar BCD 955. Calciparina: A. este heparinatul de sodiu B. efectul ei dureaz 12 ore C. se utilizeaz n cazurile ce necesit administrare prelungit a heparinei D. are ca efecte adverse cefaleea i vertijul E. se administreaz i.v. BC 956. Etamsilatul: A. se elimin nemodificat prin urin, bil, scaun B. este un anticoagulant C. efectul su dureaz 2 ore D. nu modific timpul de coagulare E. este indicat n metroragii,epistaxis etc. ADE

193

957. Heparina sodic: A. acioneaz prin inhibiia competitiv a vitaminei K B. strbate bariera placentar C. aciunea ei anticoagulant este anulat prin administrarea sulfatului de protamin D. poate fi responsabil de apariia unei anemii hemolitice E. se administreaz exclusiv parenteral CE 958. Streptokinaza: A. are aciune fibrinolitic B. poate produce greuri, feb,leucocitoz C. poate produce fenomene de coagulare D. este indicat postpartum E. este indicat n infarctul miocardic acut ABE 959. Anticoagulantele orale: A. blocheaz sinteza hepatic a factorilor coagulrii II, VII, IX, X B. acioneaz ca antimetaboli ai vitaminei K C. stimuleaz sinteza hepatic a factorilor coagulrii II, VII, IX, X D. au aciune care se manifest numai in vivo E. au aciune care se manifest numai in vitro ABD 960. Care dintre urmtorii compui sunt anticoagulante orale? A. acenocumarol B. hirudina C. dicumarol D. calciparina E. warfarina ACE 961. Care dintre urmtorii compui sunt utilizai ca antiagregante plachetare? A. ticlopidina B. dipiridamol C. streptokinaza D. urokinaza E. sulfinpirazona ABE

194

962. Contraindicaile heparinei sunt: A. hemofilie B. tromboze i embolii arteriale C. hemoragii postoperatorii D. tromboflebite E. ulcer gastroduodenal ACE 963. n supradozri exist riscul ca heparina s produc: A. hemoragii cerebrale B. hemoragii digestive C. infarct miocardic D. accident cerebrovascular ischemic E. embolie arterial AB 964. Indicaiile terapeutice pentru heparin sunt: A. tromboflebite B. hemofilie C. embolii arteriale D. hemoragii postoperatorii E. infarct miocardic ACE 965. Precizai care dintre urmtoarele substane sunt hemostatice locale: A. fibrina B. acidul aminocaproic C. gelatina D. acidul tranexanic E. fenazona ACE 966. Streptokinaza: A. nu are aciune fibrinolitic B. are aciune fibrinolitic C. transform plasminogenul n plasmin D. favorizeaz dizolvarea cheagurilor E. este indicat n tromboze i embolii ale arterelor periferice BCDE

195

967. Urmtorii compui au aciune antifibrinolitic: A. acidul aminocaproic B. fibrinogen C. aprotinina D. vitamina K E. acidul tranexanic ACE 968. Acenocumarolul: A. Are absorbie bun pe cale oral B. Este derivat de cumarin C. Are aciune anticoagulant care se instaleaz dup 24-48 h D. Este derivat de indandion E. Are efect hemostatic, favoriznd sinteza protrombinei i proconvertinei ABC 969. Heparina este indicat n: A. Tromboflebite, tromboze B. Chirurgia cardiac i vascular C. Embolii arteriale D. Avort iminent E. Ulcer de gamb ABC 970. Heparina: A. Are aciune anticoagulant manifestat att in vivo, ct i in vitro B. Prelungete timpul de coagulare C. Nu modific timpul de sngerare D. Favorizeaz dezvoltarea ateroslerozei E. Influeneaz metabolismul glucidic ABC 971. Notai afirmaia incorect referitoare la fitomenadion: A. Este activ n hemoragiile din hemofilie B. Se utilizeaz ca antidot n supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. Este indicat n tromboflebite i tromboembolii D. Intervine n sinteza protrombinei i proconvertinei E. Lipsa ameliorrii concentraiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferin a celulei hepatice AC

196

972. Stanozololul: A. Are aciune de tip anbolizant i virilizant B. Are aciune -adrenolitic C. Are efect trombolitic D. Este indicat n boala Raynaud refractar la alte tratamente E. Are aciune hemostatic ACD 973. Streptokinaza se recomand n: A. Tromboflebite B. Infarct miocardic C. Accident vascular cerebral D. Hemoragii E. Embolii pulmonare ABE 974. Sulfinperazona se recomand n: A. Guta cronic B. Post-infarct miocardic C. Hiperuricemie D. Tromboz venoas recidivant E. Ulcer gastro-duodenal ABCD 975. Sunt antiagregante plachetare: A. Proclorperazina B. Sulfinperazona C. Ticlopidina D. Epoprostenolul E. Lidoflazina BCD 976. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. antiacide B. alcoolul, in consum acut C. alopurinol D. colestiramina E. corticosteroizi ADE

197

977. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. alcoolul in consum acut B. alcoolul in consum cronic C. AINS D. contraceptivele orale E. rifampicina AC 978. Sunt fibrinolitice: A. heparina B. streptokinaza C. urokinaza D. stanozolul E. ticlopidina BCD 979. Anticoagulantele cumarinice: A. actioneaza numai in vivo B. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii C. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. sunt indicate si in sarcina, spre deosebire de heparina E. cresc timpul de protrombina ACE 980. Farmacoterapia streptokinazei include: A. infarct miocardic acut B. embolii pulmonare C. tromboze venoase profunde D. post-AVC, in primele 2 luni E. supradozarea cu fibrinolitice ABC 981. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. trombina B. etamsilat C. protamina D. saruri de fier E. carbazocrom BCE

198

982. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. este indicata in stari de hipovitaminoza K D. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. este hemostatic general, specific ACE 983. Sunt antifibrinolitice: A. acid aminocaproic B. aprotinina C. etamsilat D. vitamina K E. fibrina AB 984. Heparina: A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. este contraindicata in sarcina D. are molecula intens polara E. scade timpul de coagulare AD 985. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. impiedica formarea tromboplastinei D. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. are actiune aterosclerotica ABC 986. Contraindicatiile heparinei sunt: A. embolii arteriale B. hemofilie C. tromboflebite D. anevrism cerebral E. ateroscleroza BD

199

987. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. scad sinteza hepatica a factorilor: II, VII, IX, X B. au actiune antifibrinolitica C. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. scad agregarea plachetara E. au actiune lipidoconversanta AC 988. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. infarct miocardic B. fibrilatie atriala C. tromboza venoasa si pulmonara D. sarcina E. ulcer gastro-duodenal evolutiv ABC 989. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. barbiturice B. colestiramina C. glutetimida D. anabolizante E. androgeni ABC 990. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. blocheaza recaptarea adenozinei C. efect antagonist serotoninei D. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei BD

200

Tema nr. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Tretinoinul B. Isotretinoinul C. Acidul retinoic D. Etretinatul E. Beta-carotenul ABD 992. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Scorbut B. Boala beri-beri C. Dermatoze D. Xeroftalmie E. Pelagra ABE 993. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Stimuleaza formarea de anticorpi B. Intervine in sinteza colesterolului C. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Amelioreaza vederea crepusculara E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide ABDE 994. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. BDE 995. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal BDE

201

996. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. La prematuri D. La femei insarcinate E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi ACDE 997. Vitamina D este indicata in: A. Rahitism B. Tulburari de vedere C. Psoriazis D. Osteoporoza E. Tulburari neurologice ACD 998. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Acidul ascorbic B. Vitamina B1 C. Vitamina A D. Vitamina E E. Acidul folic CD 999. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile, cu exceptia: A. Vitamina K B. Vitamina D C. Vitamina B12 D. Vitamina C E. Tocoferolii CD 1000. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Vitamina C B. Vitamina B2 C. Vitamina B8 D. Vitamina K E. Acidul folic ABCE

202

1001. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Ergocalciferolul B. Colecalciferolul C. Dihidrotahisterolul D. Alfa-calcidolul E. Calcitriolul ABC 1002. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Calcifediolul B. Ergocalciferolul C. Colecalciferolul D. Calcitriolul E. Alfa-calcidolul ADE 1003. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Are efect antioxidant C. Are activitate antiagreganta plachetara D. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului ABC 1004. Vitamina E poate fi indicata in: A. Rahitism B. Prevenirea aterosclerozei C. Prevenirea cancerului D. Sterilitate E. Tulburari de vedere BCD 1005. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Tulburari de menstruatie B. Tulburari ale spermatogenezei C. Inhibarea cresterii D. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Involutia ovarelor ABE

203

1006. Tocoferolii: A. Au efect antioxidant B. Are activitate proagreganta plachetara C. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi ACD 1007. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. K1 fitomenadiona B. K1 sintetizata de flora saprofita intestinala C. K2 de origine vegetala D. K2 sintetizata de flora saprofita intestinala E. K3 menadiona ADE 1008. Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: A. II B. III C. VII D. IX E. X ACDE 1009. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Este implicata in coagularea sangelui B. Este indicata in hipoprotrombinemie C. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala ABDE 1010. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Hipoprotrombinemie B. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Tromboembolii pulmonare D. Diateze hemoragice E. Hemofilie ABD

204

1011. Vitamina K: A. Este depozitata in ficat B. Se elimina preponderent prin urina C. Este exclusiv de natura vegetala D. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi AD 1012. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Hemoragii digestive B. Accidente trombo-embolice C. Scaderea densitatii osoase D. Echimoze E. Epistaxis ACDE 1013. Vitamina k nu este eficace in: A. Hemofilie B. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Scorbut D. Pupura E. Anemie aplastica ACDE 1014. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Este hidrosolubila B. Poate fi sintetizata de om C. Este termolabila D. Este sintetizata de plante, microorganisme si unele ciuperci E. Poarta denumirea de riboflavina ACD 1015. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Scorbut B. Bola beri-beri C. Pelagra D. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Rahitism BD

205

1016. Vitamina B1 este implicata in: A. Transformarea glucidelor in lipide B. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Sinteza acetilcolinei E. Sinteza adrenalinei ABCD 1017. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Este termostabila B. Alcoolismul, ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Intervine in actiunea enzimelor flavinice BCD 1018. Vitamina B2 A. Se mai numeste si riboflavina B. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. Este termolabila D. Este fotostabila E. Forma oxidata are culoare galben-portocalie ABE 1019. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Procesul de crestere B. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. Procesul de vedere ACD 1020. Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: A. FMN B. FAD C. NAD D. NADP E. TPP AB

206

1021. Referitor la vitamina B2, sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Are efect hepatoprotector B. Are efect antioxidant C. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Este implicata in procesul de crestere E. Are toxicitate pronuntate ACD 1022. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Acidul nicotinic B. Nicotin amida C. Acidul retinoic D. Colecalciferolul E. Acidul pantotenic AB 1023. Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: A. FMN B. FAD C. NAD D. NADP E. TPP CD 1024. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. Pelagra B. Dislipidemii C. Hiperglicemie D. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Tulburari cutanate si mucoase ABDE 1025. Vitamina B5: A. Este acidul pantotenic B. Este acidul nicotinic C. Este riboflavina D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Se elimina renal ADE

207

1026. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. In ciclul krebs B. Pentru sinteza hemoglobinei C. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Pentru sinteza acetilcolinei E. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi ABCD 1027. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. Este factor de crestere celulara C. Intervine in sinteza colesterolului D. Este indicata in nevrita diabetica E. Nu prezinta reactii nedorite ADE 1028. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Piridoxalul B. Piridoxamina C. Piridoxina D. Acidul nicotinic E. Nicedamida ABC 1029. Vitamina B6: A. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Este convertita in organism la nicotinamida C. Partcipa la formarea GABA D. Este implicata in sinteza hemului E. Intervine in metabolismul homocisteinei ACDE 1030. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Anemii hipocrome microcitare B. Afectiuni neurologice si psihice C. Dermatite, eczeme, acnee, glosite, stomatite D. Crampe musculare E. Varsaturi din sarcina ABCE

208

1031. Biotina: A. Este vitamina B8 B. Este o vitamina liposolubila C. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Este lipsita de reactii adverse semnificative ACDE 1032. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Ciancobalamina B. Hidroxocobalamina C. Metilcobalamina D. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. riboflavina AB 1033. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este stocata in ficat B. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Nu se absoarbe dupa administrarea i.m. sau s.c. E. Sunt derivati cobalaminici ACE 1034. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Ciroza hepativa B. Hipokaliemie C. Cancer D. Anemie megaloblastica E. Neuropatia diabetica ADE 1035. Acidul folic: A. Face parte din grupul vitaminelor B B. Este sintetizat de om C. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat ADE

209

1036. Acidul folic este implicat in: A. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Formarea acidului glutamic din histidina C. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Sinteza ADN-ului E. Transformarea homocisteinei in metionina ABDE 1037. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A, Acid ascorbic forma redusa B. Acid ascorbic forma oxidata C. Acid dehidro-ascorbic forma oxidata D. Acid dehidro-ascorbic forma redusa E. Acid mono-dehidroascorbic ACE 1038. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Diaree B. Insomnii C. Stari gripale D. Sarcina E. Asocierea cu preparate cu fier CDE 1039. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. Participarea la reactii de hidroxilare B. Intervine in procesele de aparare imuna C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Scade riscul de formare a calculilor renali E. Favorizeaza vindecarea ranilor ABCE 1040. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Acidul ascorbic B. Riboflavina C. Tiamina D. Colecalciferolul E. Acidul retinoic ABC

210

1041. Care dintre urmtoarele afirmaii privind acidul ascorbic nu este corect? A. Nu este implicat n absorbia ferului. B. Este implicat n formarea serotoninei C. Este un antioxidant. D. Este implicat n sinteza adrenalinei. E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare AE 1042. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Acidul ascorbic B. Vitamina B1 C. Vitamina K D. Riboflavina E. Vitamina D CE 1043. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Are efect antioxidant C. Are activitate antiagreganta plachetara D. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului DE 1044. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Piele aspra B. Diaree C. Somnolenta D. Depresie E. Varasaturi ABDE 1045. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Astenie B. Sarcina C. Calculi renali D. Insomnie E. osteoporoza CD

211

Tema nr. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Hormonii tiroidieni A. Stimuleaz metabolismul lipidic B. Cresc absorbia glucozei C. Produc hipoglicemie D. Acioneaz pe receptori nucleari E. Acioneaz pe receptori din membrana mitocondrial i celular ABDE 1047. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Tulburari cardiace B. Crestere in greutate C. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Dislipidemii E. Tulburari neurologice ABDE 1048. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Nucleari B. Citoplasmatici C. Din membrana mitocondriala D. Din membranele celulare E. Ribozomali ACD 1049. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Scaderea lipolizei B. Hiperglicemie C. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Deprimare cardiaca E. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor AD 1050. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni BCD

212

1051. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Sunt prezenti in hipofiza, ficat, miocard B. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Moduleaza transcrptia unor gene AE 1052. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc: A. Cresterea frecventei cardiace B. Scad debitul cardiac C. Scad tensiunea arteriala D. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Scad forta de contractie miocardica AD 1053. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Insuficienta cardiaca B. Hipotiroidism C. Mixedem D. Tireotoxicoza E. Angina pectorala AD 1054. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Anticoagulante cumarinice B. Antidepresive triciclice C. Glicozide cardiotonice D. Insulina E. Antidiabetice orale CDE 1055. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Anticoagulante cumarinice B. Antidepresive triciclice C. Glicozide cardiotonice D. Insulina E. Antidiabetice orale AB

213

1056. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Amiodarona B. Fenitoina C. Colestiramina D. Adrenalina E. carbamazepina ABCE 1057. Pulberea tiroida: A. Contine levotiroxina B. Contine liotironina C. Se administreaza 7 zile pe saptamana, fara pauza D. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Contine impuritati proteice cu risc alergizant ABE 1058. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Risc alergizant B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Continut de iod inegal D. Se poate acumula E. Contine ambii hormoni tiroidieni ABC 1059. Levotiroxina: A. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Este biotransformata la liotironina C. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Este indicata in hipotiroidism E. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat ABDE 1060. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Carbimazol B. Tiouracil C. Clorpromazina D. Beta-blocantele E. Iodul radioactive AB

214

1061. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului CE 1062. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Actioneaza pe receptori nucleari B. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului, glandelor mamare, ficatului C. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Scad coagularea sangelui AB 1063. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Cresterea debitului cardiac B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Scaderea agregarii plachetare E. Cresterea nivelului fibrinogenului BC 1064. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Scaderea debitului cardiac C. Scaderea agregarii plachetare D. Maturarea epiteliului vaginal E. Cresterea rezistentei vasculare periferice BE 1065. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Cresterea concentratiei de colesterol B. Hipotensiune arteriala C. Edeme D. Accidente tromboembolice E. Sangerari uterine ACDE

215

1066. Estradiolul A. Este un estrogen natural B. Se poate administra local C. Nu se poate administra injectabil D. Previne osteoporoza postmenopauza E. Este indicat in insuficienta ovariana ABDE 1067. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Unguent B. Comprimate vaginale C. Ovule D. Comprimate orale E. Solutie injectabila ABCD 1068. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Estradiol B. Estriol C. Etinilestradiol D. Promestiren E. Hexestrol CD 1069. Hexestrolul: A. Este un estrogen natural B. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Este activ pe cale orala D. Nu se administreaza injectabil E. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali BCE 1070. Indicatiile progestativelor sunt: A. Contraceptie hormonala B. Iminenta de avort C. Dismenoree D. Cancer endometrial E. Cancer de prostata BCD

216

1071. Progesteronul natural: A. Este indicat in iminenta de avort B. Este precursor al estrogenilor, androgenilor si corticosteroizilor C. La gravide este secretat de placenta D. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii BCDE 1072. Hidroxiprogesteronul: A. Este indicat in amenoree B. Se poate administra injectabil C. Are durata lunga de actiune D. Este un estrogen natural E. Este contraindicat in cancerul de san ABCE 1073. Estrogeni de sinteza sunt: A. Medroxiprogesteron B. Progesteron C. Didrogestron D. Hidroxiprogesteron E. Alilestrenol ACDE 1074. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Ingroasa mucusul cervical D. Impiedica implantarea blastocitului E. Inhiba ovulatia in mod variabil ABD 1075. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Ingroasa mucusul cervical D. Impiedica implantarea blastocitului E. Inhiba ovulatia in mod variabil CE

217

1076. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Sarcina B. Sangerari uterine nediagnosticate C. Boli tromboembolice D. Carcinoame estrogeno dependente E. Obezitate ABCD 1077. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Depresie B. Candidoze vaginale C. Tromboembolii D. HTA E. Crestere in greutate ACD 1078. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Ampicilina B. Rifampicina C. Barbiturice D. Cimetidina E. Fenitoina ABCE 1079. Hormonii androgeni: A. Au structura steroidica B. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale ACDE 1080. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Dezvoltarea organelor sexuale B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Intensificarea osteosintezei ABC

218

1081. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Dezvoltarea organelor sexuale B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Intensificarea osteosintezei DE 1082. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Cancer testicular B. Cancer de san hormonodependent C. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Insuficienta hepatica severa E. Adenom de prostata ADE 1083. Indicatiile androgenilor sunt: A. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. Cancer de prostata C. Stari cu bilant azotat negativ D. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Osteoporoza ACDE 1084. Testosteronul se poate administra: A. Sub forma de implante subcutanate B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. In solutie apoasa pe cale parenterala E. i.m ABCE 1085. Metiltestosteronul: A. Este incativ pe cale orala B. Este mai activ decat testosteronul C. Se poate administra perilingual D. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san CDE

219

1086. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Arsuri intense B. Osteoporoza C. Sportivi D. Sarcina E. Denutritie la batrani ABE 1087. Nondralon acetatul: A. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Este indicat in tulburari menstruale C. Are actiune retard D. Are proprietati anabolizante E. Se administreaza i.m. 50mg, o data la 1-2 saptamani ACDE 1088. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. Rifampicinei B. Insulinei C. Amiodaronei D. Anticoagulantelor cumarinice E. Antidiabetice orale BE 1089. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. cancer tiroidian B. osteoporoza C. tahicardie D. hipotiroidism E. hipertensiune arteriala ABCE 1090. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Colestiramina B. Sucralfat C. Antidepresive triciclice D. Carbamazepina E. Sulfat feros ABDE

220

1091. Anticoncepionalele orale pot produce urmtoarele efecte adverse: A. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. icter colestatic C. hipotensiune arterial D. depresie E. cretere ponderal ABDE 1092. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaiile: A. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. sinteza este stimulat de TSH; C. este necesar captarea activ a iodului n tiroid pentru sintez; D. se sintetizeaz n celulele foliculare tiroidiene; E. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. BCDE 1093. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc: A. Cresterea frecventei cardiace B. Cresterea debitul cardiac C. Cresterea tensiunii arteriale D. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Scaderea fortei de contractie miocardice ABCD 1094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor ACDE 1095. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Primul trimestru de sarcina B. Alapatare C. Insuficienta ovariana D. Antecedente tromboembolice E. Cancer mamar ABDE

221

1096. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Amenoree C. Tulburari de menopauza D. Fibrom mamar E. Sindrom Turner ABCE 1097. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Fixarea oului fecundat B. Mentinerea sarcinii C. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei ABCD 1098. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Cefalee B. Scadere in greutate C. Depresie D. Hipercolesterolemie E. Tulburari digestive ACDE 1099. Didrogestronul: A. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Inhiba ovulatia C. Nu are efecte androgenice D. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Este indicat in amenoree CDE 1100. Alilestrenolul: A. Este un estrogen B. Este un progestativ C. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Este indicat in avort habitual E. Este contraindicat in iminenta de avort BCD

222

TEHNOLOGIE FARMACEUTIC Tema nr. 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. caracteristici de varsta, sex DE 1102. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. infuzii B. decocturi C. tincturi D. extracte fluide E. extracte moi ABCD 1103. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. de variabilele fluxului tehnologic E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare ABCD 1104. Preformularea: A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. presupune prepararea unei forme farmaceutice BC 1105. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. solubilitatea B. marimea particulelor C. punctul de topire D. compresibilitatea E. unghiul de repaus
223

AC 1106. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena: A. realizarea formei farmaceutice B. stabilitatea formei farmaceutice C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. toxicitatea formei farmaceutice E. numai variantele a i c sunt corecte ABCD 1107. Medicamente "generice" sunt: A.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. medicamente alternative farmaceutice C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. pro-droguri AD 1108. Prin formularea unui medicament se determina: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. activitatea terapeutica a compusului activ D. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice DE 1109. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. agenti de acoperire neenterica B. solubilizanti C. agenti de ingrosare D. dezagreganti E. pseudoemulgatori CDE

224

1110. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizicochimice: A. antioxidanti B. chelatanti C. conservanti antimicrobieni D. substante pentru ajustarea pH-ului E. izotonizanti ABD 1111. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. continut mai ridicat in energie interna B. viteza mai mare de dizolvare C. eficacitate terapeutica inferioara D. biodisponibilitate mai mica E. stabilitatea cea mai mare AB 1112. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de A. perfuzii B. solutii de uz intern C. injectii intramusculare D. injectii subcutanate E. injectii intravenoase AE 1113. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in: A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.) B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului CDE

225

1114. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. intravenoasa B. orala C. intramusculara D. intraarteriala E. subcutanata AD 1115. Factorii specifici substanei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. solubilitatea, viteza de dizolvare B. tipul de forma farmaceutica C. marimea particulelor substantei solide D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. polimorfismul ACE 1116. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. folosirea de polimorfi stabili B. marirea gradului de dispersie C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. acoperirea cu pelicule E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba BC 1117. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. solubilitatea substantei medicamentoase D. utilizarea unui precursor medicamentos E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva BCE 1118. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut AD
226

1119. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. lipofilia substantei medicamentoase B. tipul formei farmaceutice C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. natura si cantitatea excipientilor E. procedeul de fabricare a medicamentului BDE 1120. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut AD 1121. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea A. solubilitatea B. viteza de dizolvare C. marimea particulelor D. forma cristalina sau amorfa E. starea anhidra sau hidratata CDE 1122. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament, poate influenta biodisponibilitatea A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila B. tensiunea interfaciala C. ester D. complex E. precursor medicamentos bioreversibil ACDE 1123. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. metoda cu flux continuu de solvent B. metoda paharului C. metoda cu mai multe compartimente D. metoda cosuletului rotativ E. metoda agitatorului cu paleta
227

DE 1124. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. orala B. parenterala C. rectala D. cutanata E. peridurala AB 1125. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. sublinguala B. orala C. nazala D. vaginala E. rectala ACDE 1126. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. substantele necristalizate, amorfe B. substantele cu apa de cristalizare C. substantele anhidre D. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila ACE 1127. Promotorii de absorbtie: A. sunt substante auxiliare, B. sunt substante active, C. scad biodisponibilitatea unor substante active, D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare, E. cresc biodisponibilitatea unor substante active. AE 1128. Excipientii influenteaza: A. realizarea formei farmaceutice, B. stabilitatea formei farmaceutice, C. biodisponibilitatea substantei active, D. toxicitatea substantei active, E. sunt corecte raspunsurile a) si c). ABCD

228

1129. Promotorii de absorbtie: A. amelioreaza eliberarea substantei active, B. impiedica dizolvarea substantei active, C. cresc viteza de dizolvare a substatei active, D. cresc absorbtia substantei active, E. impiedica pasajul transmembranar. ACD 1130. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au: A. puncte de topire ridicate, B. puncte de topire scazute, C. solubilitate mica in apa, D. solubilitate mai mare in apa, E. activitate biologica superioara. BDE 1131. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. solubilitatea substantei medicamentoase D. utilizarea unui precursor medicamentos E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva BCE 1132. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. realizarea solubilitatii dorite B. asigurarea stabilitatii chimice C. evitarea contaminarii microbiene D. asigurarea aspectului E. asigurarea caracteristicilor organoleptice. ABC 1133. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. substante cu domeniu terapeutic ingust B. substante cu solubilitate redusa in apa C. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. substante cu solubilitate crescuta in apa. ABCD

229

1134. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. in cunoasterea reactiilor secundare E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. AB 1135. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. recipientul de conditionare primara B. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. cantitatea excipientilor D. eliminarea presistemica E. locul de aplicare. BCDE 1136. Factorii fiziologici care influeneaz biodisponibilitatea la absorbia pe cale oral: A. tehnologia de preparare B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. compoziia sucurilor digestive. BCDE 1137. Farmacistul poate influena biodisponibilitatea unui medicament alegnd: A. starea fizic a substanei medicamentoase B. forma farmaceutic C. starea chimic a substanei medicamentoase D. culoarea medicamentului E. tehnologia de preparare. ABCE 1138. n cazul administrrii extravasculare biodisponibilitatea este influenat de: A. factori specifici substanei medicamentoase B. culoarea substanei medicamentoase C. factori specifici formei farmaceutice D. factori fiziologici E. factori patologici. ACDE

230

1139. Nu se recomand substituirea unui medicament cu altul cnd: A. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust B. se utilizeaz antiaritmice C. se utilizeaz antianginoase D. se utilizeaz antidiabetice E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice ABCD 1140. Polimerii hidrofili folosii pentru obinerea comprimatelor cu matri hidrofil sunt: A. biocompatibili B. biodegrababili C. inerie fa de moleculele din tractul gastro-intestinal D. de culoare verde E. foarte solubili n ap. AC 1141. Biodisponibilitatea este data de: A. compozitia formei farmaceutice B. natura excipientilor C. viteza absorbtiei substantei ative D. marimea absorbtiei substantei active E. forma cristalina a substantei active. CD 1142. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. chimice B. farmacocinetice C. biologice D. toxicologice E. clinice ABCD 1143. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. solubilitatea B. lipofilia C. forma cristalina D. constanta de disociere E. cantitatea excipientilor folositi BD

231

1144. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. la vaccinuri C. la siropuri D. la unguente E. la capsule AB 1145. Alegerea caii de administrare depinde de: A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. viteza de actiune dorita C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. durata tratamentului E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice BCD 1146. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. preparate solide orale cu substante usor solubile B. preparate solide orale cu substante greu solubile C. forme solide enterosolubile D. solutii perfuzabile E. suspensii orale BCE 1147. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. solubilitate mica in fluidele digestive B. instabilitate in sucul gastric C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. efect redus al primului pasaj hepatic CD

232

1148. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata BCE 1149. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. reducerea dimensiunii particulelor B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. utilizarea de polimorfi stabili D. folosirea formei anhidre E. folosirea substantei amorfe ADE 1150. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala, parcurge urmatoarele etape: A. eliberarea din forma farmaceutica B. dizolvarea C. absorbtia D. distributia E. eliminarea. CDE 1151. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. concentratia maxima este mai mica B. concentratia maxima este mai mare C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente ACE

233

1152. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. orala B. parenterala C. rectala D. cutanata E. peridurala AB 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala ADE 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata ABCD 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj ABCD

234

Tema nr. 22 Preparate parenterale 1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee ABC 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular, intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea ABCD 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluii injectabile sau perfuzabile E. implante DE

235

1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis AB 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante ABCD 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura ABE 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii ABDE 1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate BCDE

236

1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile BCE 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata ABE 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat BCD 1168. Conform FR X "proba de pasaj nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluii injectabile ABCE 1169. Controlul impuritilor pirogene se efectueaz prin: A. msurarea hipertermiei la oareci B. msurarea hipertermiei la iepuri C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmrirea numrului de globule roii la iepuri BCD

237

1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii: A. asigur ptrunderea aerului n recipient B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop D. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop adsorb substane active i conservani E. sunt incompatibile cu substanele active. BC 1171. Formele parenterale cu eliberare convenional sunt: A. emulsiile uleioase B. soluiile injectabile uleioase C. soluiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluii injectabile CDE 1172. n funcie de scopul terapeutic urmrit perfuziile sunt: A. soluii apoase B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ E. emulsii U/A BD 1173. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine BDE 1174. Substanele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic ndeplinesc urmtoarele condiii: A. solubilitate n lipide B. solubilitate n ap C. mas molecular relativ corespunztoare D. s nu fie filtrabile renal E. s prezinte presiune coloid-osmotic BCE 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
238

A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza ABDE 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal ABDE 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase ACDE 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu ABCD 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene ACDE

239

1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV ABE 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate CDE 1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile BCDE 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile AB

240

1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric, ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma ACDE 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate BCDE 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust BC 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale AE

241

1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE 1189. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de sering nr.16 DE 1190. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. metoda prin care se urmreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs. AE 1191. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. perfuzia de lactat de sodiu B. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. perfuzia de clorhidrat de arginina D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. perfuzia de glucoza CD

242

1192. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul: A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum C. solutiilor injectabile coloidale D. solutiilor perfuzabile hipertonice E. solutiilor perfuzabile hipotonice AE 1193. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX A. in autoclave B. la 121C timp de cel putin 15 minute C. la 121C timp de cel putin 30 minute D. la 115C timp de cel putin 15 minute E. la 115C timp de cel putin 30 minute ABE 1194. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U BD 1195. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. sterilitate B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. apirogenitate D. inocuitate E. izotonie ABCD 1196. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. caldura uscata B. caldura umeda C. radiatiile ultraviolete D. radiatiile ionizante E. ultrasunetele ABCD

243

1197. Ce este valoarea D A. timpul de reducere zecimal B. timpul ecivalent C. valoarea sterilizatoare D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic AD 1198. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. este un procedeu sigur D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. este putin folosit ABDE 1199. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. se aplica numai la solutii apoase B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica ABCD 1200. Ce sunt pirogenele A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale B. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta ABCD

244

1201. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. trebuie sa asigure stabilitatea B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. valoarea se determina pH-metric ABCE 1202. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. etanol B. alcool benzilic C. propilenglicol D. uleiuri vegetale E. dimetilsulfoxid ABCD 1203. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. soia B. ricin C. floarea soarelui D. masline E. oleat de etil ABCD 1204. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. alcool benzilic B. clorbutanol C. fenol D. nipagin E. EDTA disodic ABCD 1205. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. polisorbat 80 B. lecitina C. metacrezol D. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. alcool etilic ABDE

245

1206. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. acid ascorbic B. bisulfit de sodiu C. butilhidroxitoluen D. acid citric E. dezoxicolat de sodiu ABCD 1207. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea? A. sterilizeaza aerul B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s D. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. fluxul de aer este laminar BCDE 1208. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor AB 1209. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. polietilena B. polipropilena C. clorura de polivinil D. azotatul de celuloza E. politetrafluoroetilena ABC 1210. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile BCD

246

Tema nr. 23 Preparate oftalmice 1211. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. preparare pe cale aseptic B. sterilizare C. filtrare sterilizant D. adugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c. ABCD 1212. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picturile pentru ochi oficinale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. microsfere E. aerosoli AC 1213. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. lipsite de impuritati mecanice B. sterile C. apirogene D. cele hipotonice se izotonizeaza E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare ABDE 1214. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru CE

247

1215. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert, care este un sistem terapeutic cu pilocarpin A. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta DE 1216. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi; alegeti-le: A. apa distilata B. dizolvant pentru solutii oftalmice C. apa pentru preparate injectabile D. apa proaspat fiarta si racita E. ulei de floarea soarelui neutralizat CDE 1217. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. cloramfenicol B. rezorcinol C. sulfat de atropn D. azotat de pilocarpn E. nafazolina CD 1218. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. sterilitatii colirului B. stabilitatii chimice a substantei active C. tolerantei la administrare D. eficientei terapeutice E. lipsei particulelor in suspensie ABCD 1219. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picturile pentru ochi este influentata de: A. structura chimica a substantei active B. viscozitate mare C. pH-ul mediului D. gradul de ionizare a substantei active E. temperature ACD
248

1220. Care din urmatoarele picturi pentru ochi se izotonizeaza: A. picaturi pentru ochile hipotonice B. picaturi pentru ochile hipertonice C. suspensiile D. emulsiile E. solutiile apoase ACE 1221. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropn sunt false: A. contin sulfat de atropn in concentratie de 1% B. contin sulfat de atropn in concentratie de 0,5% C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. se conserva la Separanda E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu BDE 1222. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. viscozitatea crescuta a colirului B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. reflexul de lacrimare D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. lezarea corneei BCD 1223. Implantele oculare: A. sunt forme farmaceutice lichide B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. nu se aplica pe cornee D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide BDE 1224. Eliberarea substanei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de: A. proprietile fizico-chimice ale substanei medicamentoase B. firma productoare C. factori biologici D. natura suportului n care este introdus substana medicamentoas E. culoarea ochilor ACD
249

1225. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt: A. soluii apoase n vehicul vscozifiant B. soluii apoase C. soluii oftalmice uleioase D. pulberi pentru soluii oftalmice E. soluii pentru lentilele de contact BDE 1226. Latexurile oftalmice: A. dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas B. se instileaz n fundul de sac conjunctival C. sunt forme farmaceutice cu aciune prelungit D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenional ABC 1227. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. puritate B. stabilitatea chimica a substantei active C. inocuitate D. eficienta terapeutica E. numai puritate ABCD 1228. baz de unguent oftalmic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s fie liposolubil B. s fie hidrosolubil C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival D. s se etaleze uor prin micarea pleoapelor E. s nu cedeze uor substana medicamentoas ACDE 1229. Ochiul tolereaz mai bine: A. soluiile cu pH 5-7,5 B. soluiile uor alcaline C. soluiile uor acide D. soluiile cu pH 7,5-9,5 E. soluiile cu pH 4,5-5 BD

250

1230. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaiile: A. sunt forme farmaceutice solide B. sunt sterile C. indicate cnd substanele medicamentoase au solubilitate limitat n ap D. sunt utile pentru o prelungire a a aciunii terapeutice E. nu sunt prevzute de FR X BCD 1231. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice BCDE 1232. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. clorura de sodiu B. clorura de calciu C. acidul boric D. fosfati E. sulfatul de sodiu ACD 1233. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. izotonizarea solutiilor hipotone B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. cresterea vscozitatii D. ndepartarea particulelor straine E. aplicare limitata ABD 1234. Picaturile de ochi se vor izotoniza n cazul n care: A. substanta activa este peste 1 % B. contin substante coloidale C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. sunt hipertone E. sunt uleioase AC

251

1235. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. este obligatorie operatia de sterilizare B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. se respecta conditiile de preparare aseptica D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta locala ACD 1236. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. sunt promotori de absorbtie B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor BCD 1237. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. polivinilpirolidona B. glucoza C. dextrani D. gelatina E. collagen ACDE 1238. Baile oculare: A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. sunt solutii apoase sterile C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. sunt izotonice si izohidrice E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g ABD 1239. Baile oculare: A. se administreaza la temperatura camerei B. se administereaza caldute (35 - 37 C) C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere BCD

252

1240. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. sunt preparate multidoza C. reprezinta doze unitare D. se administreaza ca atare, prin insuflare E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj ACE 1241. Unguentele oftalmice: A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. se aplica de preferinta dimineata D. se apica de preferinta seara E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive BDE 1242. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. natura si concentratia substantei active B. tonicitatea preparatului C. valoarea adecvata a pH-ului D. realizarea apirogenitatii E. folosirea unor solventi anhidri ABC 1243. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. starea de ionizare a substantei active C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. viteza de clipire E. reflexul de lacrimare CDE 1244. In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat are rol in: A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. asigurarea tolerantei C. asigurarea penetratiei prin cornee D. conservarea antimicrobiana a preparatului E. marirea vascozitatii preparatului ABC

253

1245. Sistemele terapeutice oculare: A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza ABCE 1246. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. sa fie eficace in doze mari C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. sa asigure apirogenitatea colirului E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului ACE 1247. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. evita hidroliza B. evita oxidarea C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. asigura toleranta locala E. asigura stabilitatea fizico-chimica CDE 1248. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practice limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta active BE

254

1249. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. solutii pentru lentile de contact B. latexuri oftalmice C. solutii oftalmice uleioase D. suspensii oftalmice E. unguente oftalmice BCDE 1250. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile BE 1251. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia Sterilizare in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim ACD 1252. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru CE

255

1253. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. aspect limpede B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. valoarea pH D. masa totala pe recipient E. metode pentru determinarea punctului de congelare ABCD 1254. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. structura chimica a substantei active B. viscozitate mare C. pH-ul mediului D. gradul de ionizare a substantei active E. temperatura ACD 1255. Unguentele oftalmice: A. prelungesc durata contactului cu corneea B.. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida C. contin un emulgator D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9 C) E. nu voaleaza ochiul ABCD 1256. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: A. 4-5 min. B. 5-6 min. C. 1 min. D. 30 min. E. 1 h. AB 1257. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. clorura de sodiu 0,9% B. acid boric 1,8% C. azotat de sodiu 1,45% D. borax 2% E. fosfat trisodic 2% ABC

256

1258. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. scad tensiunea superficiala B. scad rezistenta barierei epiteliale C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase ABDE 1259. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A. agenti solubilizanti, B. vascozifianti, C. corectori de gust, D. corectori de miros, E. corectori de pH. ABE 1260. Dextranii: A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic, B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara, C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape, D. sunt macromolecule, E. se obtin prin fermentatia zaharozei. BDE 1261. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide: A. sunt unguente, crme sau geluri sterile B. sunt unguente sau crme sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise ACDE 1262. Lentilele de contact moi: A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat), B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat), C. au pori de 2,2-3 nm, D. au pori de 0,1-0,2 nm, E. se aplica pe partea interioara a globului ocular. AC

257

1263. Soluiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1%, B. alcoolul polivinilic, C. gelatina, D. uleiul de ricin, E. uleiul de arahide. DE 1264. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: A. comprimate, B. suspensii, C. capsule, D. solutii, E. geluri. BE 1265. Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpin baza, B. contine pilocarpn nitrica, C. contine un element de control al cedarii substantei, D. este un sistem terapeutic transdermic, E. contine nitroglicerina. AC

258

Tema nr. 24 Preparate nazale 1266. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas, sunt corecte: A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5) C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric BE 1267. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. solutii apoase izotonice B. ulei de floarea soarelui neutralizat C. solutii apoase sterilizate D. ulei de floarea soarelui sterilizat E. solutii tampon izotonice AB 1268. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. este in studiu B. este un mod obisnuit de medicatie C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate ACD 1269. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. solubilizanti B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. agenti pentru ajustarea pH-ului D. conservanti antimicrobieni potriviti E. antioxidanti ABCD

259

1270. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. solutie B. emulsie C. suspensie D. pulbere suspendabila E. pseudoemulsie ABC 1271. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. agenti pentru ajustarea pH-ului B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. solubilizanti D. stabilizanti E. conservanti antimicrobieni ABCE 1272. Metilceluloza se utilizeaz la prepararea erinelor lichide, ca agent vscozifiant, datorit urmtoarelor avantaje: A. formeaz compleci cu nipaesterii, complecii avnd activitate antimicrobian crescut B. nu formeaz compleci cu nipaesterii C. este constituit din macromolecule neionica D. formeaz soluii coloidale stabile la pH cuprins ntre 2,0 i 12,0 E. n concentraie adecvat nu influeneaz clearace-ul mucociliar CDE 1273. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: A. 6 B. 7 C. 8 D. 7,5 E. 5 ABD 1274. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. izotonizant B. antioxidanti C. sistem tampon D. conservanti E. chelatanti ai ionilor metalici ACD
260

1275. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Sa fie hidrosolubili B. Sa fie liposolubili C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic AC 1276. Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc A. Carbopolii B. Metilceluloza C. Guma arabica D. Guma tragacanta E. Carboximetilceluloza sodica ABE 1277. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. Clorura de benzalconiu 1% B. Tiomersalul 0,02% C. Clorbutanolul 0,05-0,1% D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02% E. Clorocrezol 0,05-0,1% BCDE 1278. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. solutii apoase izotonice B. ulei de floarea soarelui neutralizat C. ulei de parafina D. alcool de 20 E. solutii viscoase ABE 1279. La nivelul nucoasei nazale: A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj CDE

261

1280. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. apa pentru preparate injectabile B. solutii apoase izotonice C. parafina lichida D. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. apa demineralizata BD 1281. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. ca preparatul nu este steril E. cand este cazul, ca preparatul este steril AE 1282. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas: A. solubilizanti B. agenti pentru cresterea vicozitatii C. agenti pentru ajustarea pH-ului D. conservanti antimicrobieni E. umectanti ABCD 1283. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. uniformitatea masei B. sterilitatea C. masa sau volumul eliberat D. uniformitatea continutului E. uniformitatea dozei eliberate ABDE 1284. Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase terapeutice: A. medicamente cardiovasculare B. hormoni C. prostaglandine D. analgezice-antipiretice E. parasimpatolitice ABCE
262

1285. Controlul calitii erinelor cuprinde: A. determinarea pH-ului B. masa total pe recipient C. determinarea coninutului n substana activ D. determinarea coninutului n solvent E. determinarea volumului preparatului ABC 1286. n formularea erinelor soluii se inea seama de urmtorii factori: A. pH B. culoare C. izotonie D. miros E. viscozitate ACE 1287. Pentru obinerea preparatelor rinologice lichide se prefer un vehicul: A. izotonic B. tamponat la pH 7,5-8 C. neiritant D. netoxic E. uor hipertonic ACDE 1288. Sistemele tampon cele mai folosite n cazul erinelor sunt: A. fosfat monosodic/fosfat disodic B. acid citric/citrat de sodiu C. acid boric/borax D. trimetamol E. rezorcin ABD 1289. Sistemul tampon acid boric/borax: A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide B. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide C. influeneaz negativc, clearance-ul mucociliar D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea micrii ciliare BCD

263

1290. Solvenii folosii la prepararea erinelor: A. au capacitate mic de dizolvare B. asigur stabilitatea substanelor ncorporate C. nu reacioneaz cu substanele asociate i cu recipientul D. sunt miscibili cu mucusul nazal E. au aciune farmacologic proprie BCD 1291. Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni: A. rinite acute B. rinite alergice C. sinuzite D. inflamaii E. toate rspunsurile sunt corecte ABC 1292. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. creioane nazale B. solutii pentru spalaturi nazale C. pulberi nazale D. picaturi nazale E. comprimate nazale ABCD 1293. La nivelul mucoasei nazale, micarea ciliar: A. se oprete dac temperatura crete la 44 C B. se oprete n 3-5 minute dac umiditatea relativ ajunge la 30 % C. este automat i neinfluenat de factori externi D. poate fi ncetinit sau oprit de un aer cu un coninut sczut de oxigen E. este influenat de factori patologici ABDE 1294. Pe cale nazal se administreaz: A. sisteme bioadezive nazale B. alveoconuri C. microsfere nazale D. sisteme membranare sau rezervoare E. unguente nazale ACDE

264

1295. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi B. solutii apoase izotonizate C. ulei de floarea soarelui neutralizat D. ulei de parafina E. apa distilata proaspat fiarta si racita BC 1296. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale n farmacopee: A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric n vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu, B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric n vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. se conserva la Venenum E. se conserva la Separandum AE 1297. Conform FR X pH-ul picturilor apoase pentru nas nu este: A. acid B. alcalin C. neutru D. cuprins ntre 6-7,5 E. cuprins ntre 4-7,5 ABCE 1298. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. produse Eudragit B. hidroxietilceluloza C. poliamide D. alginat de sodiu E. carbopoli BDE 1299. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificatde: A. suprafata mare de absorbtie B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. absorbtia rapida E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale ACD

265

1300. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. hipotonic B. izotonic C. usor hipertonic D. tamponat la pH 6,5 - 7,0 E. lipofil BCD 1301. Agentii vascozifianti pentru erine: A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. trebuie sa fie hidrosolubili D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. sa aiba actiune farmacologica proprie BC 1302. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. dizolva substante insolubile in apa B. sunt de origine minerala C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. confera preparatului un efect prelungit ACE 1303. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. largirea jonctiunilor intercelulare E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa BCD 1304. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A.temperatura B. substanta medicamentoasa C. agenti conservanti D. starea higrometrica a aerului E. afectiuni virale AD

266

1305. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. antipiretice B. antihistaminice C. vasoconstrictoare D. antibiotice E. conservanti antimicrobieni BCD 1306. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. solutia izotonica de clorura de sodiu B. uleiul de parafina C. uleiurile vegetale neutralizate D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. etanolul in anumite concentratii ACD 1307. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. trebuie sa fie liposolubili D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. trebuie sa aiba efect osmotic ABD 1308. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. clorura de benzalconiu B. borat de fenilmercur C. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. butilhidroxianisol E. butilhidroxitoluen ABC 1309. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. pH B. masa totala pe recipient C. continut in substanta activa D. sterilitate E. identificarea conservantilor antimicrobieni ABC

267

1310. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: A. geluri B. solutii C. emulsii D. suspensii E. aerosoli BCD 1311. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. sunt solutii izotonice B. contin antiseptice C. au pH acid D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare AB 1312. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele: A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. Filtrarea preparatelor E. completarea la masa prevazuta ABCE 1313. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. stabilitatea B. pH C. izotonia D. viscozitatea E. absorbtia sistemica ABCD 1314. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. apa distilata B. agentii antioxidanti C. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. tensioactivii in concentratii mici CD

268

1315. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. solubilizanti B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. agenti pentru ajustarea pH-ului D. conservanti antimicrobieni potriviti E. antioxidanti ABCD 1316. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. nitroglicerina B. este un mod obisnuit de medicatie C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate ACD 1317. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential, in special la concentratii mari A. propilenglicolul B. alcoolul etilic C. polietilenglicolii D. sorbitolul 70% in apa E. dextranii in apa ABC 1318. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. sulfat de neomicina B. clorhidrat de efedrina C. acetat de hidrocortizona D. clorhidrat de procaina E. insulina ABCD

269

1319. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. conservanti B. solubilizanti C. promotori de absorbtie D. nu sunt indicate E. pentru cresterea vscozitatii ABC 1320. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin. D. In inflamatii scade spre domeniul acid E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin AD

270

Tema nr. 25 Suspensii farmaceutice 1321. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de suspendare, B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare, C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme, D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp AC 1322. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. marimea particulelor B. viteza de sedimentare C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. viscozitatea E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule ABCD 1323. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F.R. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. umectanti B. lubrifianti C. conservanti D. agenti pentru cresterea viscozitatii E. polimeri bioadezivi ACD 1324. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. suspensiile care contin antibiotice B. suspensii care se aplica pe plagi C. suspensii care se aplica pe arsuri D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare BCD

271

1325. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din enunturi sunt corecte A. marimea particulelor B. masa totala pe recipient C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile ABC 1326. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. 50 micrometri B. 100 micrometri C. 180 micrometri D. 200 micrometri E. 300 micrometri AC 1327. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate A. sedimentarea individuala a particulelor B. Lichid clar deasupra sedimentului C. evitarea cimentarii D.redispersare foarte usoara E. riscul formarii de sediment cimentat AE 1328. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. dimensiunea particulelor solide insolubile B. umectarea particulelor solide C. viscozitatea mediului D. Lipsa sarcinii electrice E. lipsa stratului de hidratare ABC 1329. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. sedimentarea particulelor D. formarea de flocoane E. formarea de sedimente compacte ABCE

272

1330. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. solubilizare micelara B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. conferirea de sarcini electrice D. umectare E. floculare BCD 1331. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. solubilizare micelara B. conferirea de sarcini electrice C. adsorbtie ca strat multimolecular D. scaderea tensiunii superficiale E. marirea viscozitatii mediului de dispersie *ACE 1332. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. metoda condensarii B. metoda dispersarii C. metoda amestecarii D. metoda diluarii E. metoda flocularii AB 1333. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. polimorfism B. structura cristalina C. punct de topire D. stare anhidra sau solvatata E. densitate ABD 1334. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide CD

273

1335. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. folosirea de umectanti B. folosirea agentilor de peptizare C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica ABE 1336. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. viteza de sedimentare lenta B. sedimentul afinat C. sedimentul format din particule individuale D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. supernatant clar BE 1337. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective: A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. reducerea vitezei de sedimentare C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor BD 1338. Avantajele suspensiilor: A. posibilitatea administrrii de substane cu solubilitate redus n ap B. procesele de degradare ale substanelor active sunt mai reduse C. evitarea gustului neplcut al substanelor active D. apariia sedimentelor cimentate E. pot fi administrate uor persoanelor cu dificulti de nghiire *ABCE 1339. Controlul calitii suspensiilor implic determinarea: A. mrimii particulelor B. vitezei de sedimentare C. potenialului Zetta D. vscozitii E. gradului de coalescen ABCD

274

1340. In formularea suspensiilor se ine seama de: A. sedimentarea particulelor B. creterea mrimii particulelor C. obinerea unei suspensii floculate D. obinerea unei suspensii defloculate E. de ali factori, nu de cei enumerai mai sus ABCD 1341. n suspensiile defloculate: A. particulele dispersate sunt ca entiti individuale B. sedimentarea nu se realizeaz individual C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea se face ncet E. sedimentul este foarte uor de redispersat AD 1342. Mrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determin folosind: A. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. cernerea cu site standardizate C. numrtorul Coulter D. pipeta Andreasen E. msurarea volumului sedimentului ABCD 1343. Sterilitatea suspensiilor se obine prin: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuv C. filtrare D. folosirea de materii prime sterile E. prepararea pe cale aseptic DE 1344. Suspensiile floculate se obin: A. prin realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. cu ajutorul substanelor tensioactive C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil D. prin agitare foarte puternic E. prin adugare de emulgatori ABC

275

1345. Urmtorii factori influeneaz comportamentul particulelor unei suspensii: A. structura cristaline B. starea anhidr C. forma amorf D. forma solvatat E. culoarea substanei suspendate ABCD 1346. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. viteza de sedimentare mare B. sedimentul se formeaza ncet C. viteza de sedimentare mica D. sedimentul se formeaza rapid E. sedimentul se redisperseaza usor BC 1347. Cresterea vscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. creste viteza de sedimentare B. ncetineste viteza de sedimentare C. contribuie la mbunatatirea calitatii suspensiei D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. reduce dimensiunea particulelor BC 1348. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. diluate B. cu particule considerate sferice C. concentrate D. Floculate E. de uz extern AB 1349. Suspensiile sunt sisteme disperse: A .ultramicroeterogene B. eterogene C. instabile D. stabile E. omogene BC

276

1350. Volumul de sedimentare: A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale E. se determina cu ajutorul zetametrului AD 1351. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. are loc umectarea solidului D. umectarea particulelor este dificila E. particulele solide nu se lasa udate de apa AC 1352. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. sedimentarea marimii particulelor D. cresterea marimii particulelor E. cimentarea sedimentarii ACDE 1353. La controlul mrimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede: A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 m B. 10 % din particule trebuie s aib diametrul de cel puin 180 m C. 90 % din particule trebuie s prezinte un diamentru de cel mult 50 m D. 90 % din particule trebuie s aib dimensiuni de pn la 180 m E. 20 % din particule trebuie s aib diamentrul mai mare de 50 m AC

277

1354. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice urmtoarele caracteristici: A. aspect opac B. vscozitate care s nu permit sedimentarea fazei solide C. omogenitate pe toat durata de pstrare D. redispersarea sedimentului dup o agitare de 1-2 minute i meninerea omogenitii pe durata administrrii E. particule n suspensie cu diametrul de maxim 10 microni AD 1355. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. determinarea mrimii particulelor B. determinarea vscozitii C. determinarea vitezei de sedimentare D. determinarea perioadei de njumtire E. determinarea capacitii de redispersare ABCE 1356. Creterea cristalelor ntr-o suspensie este favorizat de: A. existena unor polimorfi stabili B. variaiile de temperatur C. existena formei hidratate a substanei active insolubile D. existena de particule suspendate cu acelai grad de dispersie E. micorarea gradului de dispersie i existena unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. BE 1357. FR X are urmtoarele recomandri privind prepararea suspensiilor: A. substanele solide se aduc la un grad de finee corespunztor scopului i modului de administrare B. ele se disperseaz n mediu de dispersie lichid printr-o metod adecvat C. suspensia se completeaz la volumul prescris (m/v) D. La preparare se pot folosi i substane auxiliare E. suspensiile destinate administrrii externe pot conine ageni de curgere ABD

278

1358. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este incetinita D.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent deasupra E.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal, sunt tixotrope ABCE 1359. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice ABCD 1360. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. umectarea C. conferirea de sarcina electrica D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare ABCD 1361. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. formularea nu prezinta dificultati D. instalarea rapida a efectului terapeutic E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa
279

ABE 1362. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. sitelor standardizate C. pipetei Andreasen D. permeametrului Blaine E. numaratorului de particule Coulter ABCE 1363. Suspensii de uz extern: A. picaturi pentru ochi B. picaturi pentru nas C. unguente D. supozitoare E. picaturi pentru ureche ABE 1364. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. sedimentarea particulelor solide B. cimentarea sedimentului C. cresterea cristalelor D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie E. coalescenta ABC 1365. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. umectanti B. Lubrifianti C. conservanti D. agenti pentru cresterea viscozitatii E. polimeri bioadezivi ACD 1366. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X, care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunztoare: A. unguente B. supozitoare C. colire D. solutii injectabile E. solutii perfuzabile CD
280

1367. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati A. marimea particulelor B. masa totala pe recipient C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile ABC 1368. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de suspendare B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D.suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp AC 1369. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. Incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii BCE 1370. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. 50 micrometri B. 100 micrometri C. 180 micrometri D. 200 micrometri E. 300 micrometri
281

AC 1371. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. sedimentarea particulelor D. formarea de flocoane E. formarea de sedimente compacte ABCE 1372. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. precipitare prin dubla descompunere B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. precipitarea cu solventi organici D. triturare la mojar E. procedeul sedimentarii ABCD 1373. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop BC 1374. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X: A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri AB

282

1375. Prepararea suspensiilor se face prin: A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. folosirea unui emulgator corespunzator E. metoda gumei uscate sau continentala AC Tema nr. 26 Unguente 1376. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei factori A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. grosimea stratului cornos E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele ABCE 1377. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt corecte A. este un excipient hidrofil B. este un emulgator apa/ulei C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. se dizolva in apa; E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale BCE 1378. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. sunt anhidre si hidratate B. cele hidratate au proprietati emoliente C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. cele hidratate se numesc si coldcreme ABE

283

1379. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. unguentum emulsificans B. unguentum gliceroli C. ungentum macrogoli D. unguentum simplex E. unguentum alcoholum lanae ABCD 1380. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. sunt opace; D. aspect: clar E. se prefera administrarea pe cornee ABD 1381. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. unguent emulgator B. unguent cu stearina C. unguent simplu D. vaselina E. glicerolatul de amidon ABE 1382. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. suprafata externa B. stratul cornos C. epidermul viu si dermul superior D. glandele pielii E. conjunctiva oftalmica ABCD 1383. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt: A. unguent emulgator B. unguent cu glicerol C. unguent cu macrogoli D. unguent simplu E. unguent cu carbopol ABCD

284

1384. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. hidrocortizon B. betametazona C. fluocinolon D. escina E. estradiol ABC 1385. Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. unguentele B. crmele C. gelurile D. emplastrele medicamentoase E. solutiile ABCD 1386. Substante formatoare de geluri sunt: A. bentonita B. acid poliacrilic C. metilceluloza D. lanolina E. uleiul de ricin ABC 1387. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic CE 1388. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X: A. unguent cu clotrimazol 1% B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. unguent cu fenilbutazona 4% D. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. unguent cu oxid de zinc 10% ABCE

285

1389. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004: A. masurarea consistentei prin penetrometrie B. masurarea densitatii C. masurarea vascozitatii D. masurarea conductibilitatii electrice E. masurarea tensiunii superficiale AC 1390. Conform FR.X, unguentele: A. trebuie sa aibe un aspect omogen B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5 D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5 E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 C AC 1391. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. rehidratarea acestui strat B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. ocluzia stratului cornos D. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu AB 1392. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos BDE

286

1393. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare D. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. Sunt constituite din material sintetic sau natural BCE 1394. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. cheratolitice B. emoliente C. antiseboreice D. ecran antisolare E. paste DE 1395. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza: A. la temperatura de 50 - 70 C B. la temperatura de 70 - 72 C C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa BD 1396. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri: A. vehicul hidrofob B. agent de crestere a viscozitatii C. formator de matrita, oferind consistenta necesara D. emulgator ulei/apa E. emulgator apa/ulei ACE

287

1397. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. dureri provocate de arsuri B. deshidratarea si iritarea pielii C. afectiuni premaligne sau maligne D. pigmentarea excesiva a pielii E. afectiuni inflamatoare ACDE 1398. Gelurile hidrofile pot contine: A. Amidon B. Derivati celulozici C. Ulei de parafina D. Propilenglicol E. Silicati de magneziu si aluminiu AB 1399. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. amestecul de vaselina si ceara B. lanolina C. unguentul simplu D. unguentul emulgator E. alcoolii de ln BCE 1400. Acceleratorii de penetrare folosii la obinerea unguentelor: A. scad temporar capacitatea barier a pielii B. au aciune farmacologic C. sunt incompatibili cu substanele active D. nu trebuie s permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice E. sunt alergeni AD 1401. Bazele de unguent lavabile: A. se ndeprteaz numai prin splare cu ap i spun B. pot fi anhidre sau hidratate C. se mai numesc evanescente D. dup aplicare pe piele formeaz un film care nu este oclusiv E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de ln hidratat BCD

288

1402. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric sunt adevrate afirmaiile: A. se prepar pe cale aseptic B. se sterilizeaz la etuv C. are concentraia 2% D. se pstreaz la Separanda E. se pstreaz ferit de lumin ACE 1403. Conform FR X mrimea particulelor de substan activ suspendate ntr-un unguent oftalmic: A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 10 mg substan medicamentoas B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri ABC 1404. Factorii dependeni de natura chimic a substanei medicamentoase care influeneaz transferul cutanat sunt: A. coeficientul de repartiie U/A B. activitatea termodinamic a substanei medicamentoase C. coeficientul de repartiie strat cornos/vehicul D. clearance-ul substanei medicamentoase dup traversarea stratului cornos E. prezena unei duble legturi C2-C3. BCD 1405. Penetrarea substanelor medicamentoase prin piele este crescut n: A. poriunea posterioar auricular B. zona plantar C. zona presternal D. zona anterioar a braelor E. cazul n care se administreaz esteri ai acidului nicotinic ACE

289

1406. Referitor la mrimea particulelor suspendate ntr-o baz de unguent FR X prevede: A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 200 mg substan medicamentoas B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri BE 1407. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. acid sorbic B. acid citric C. fenol D. galat de propil E. butil hidroxi anisol DE 1408. Bazele de unguente pot fi: A. baze de tip solutie B. baze de unguent lavabile C. baze de tip suspensie D. baze grase hidrofobe E. baze hidrosolubile BDE 1409. Criterii de calitate n formularea unguentelor: A. stabilitatea fizoco-chimica B. puritatea C. inocuitatea D. eficienta E. cantitatea fazei apoase din compozitie ABCD 1410. n functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi: A. unguente-solutii B. unguente cu mai multe faze C. unguente hidrosolubile D. unguente-suspensii E. unguente-emulsii ABDE

290

1411. Unguentul emulgator: A. este oficinal n FR X B. este oficinal n FR IX C. este o baza de unguent lavabil D. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa ACD 1412. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. antiseptice B. cheratolitice (acid salicilic, sulf) C. astringente (acid citric, acid tartric) D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.) E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol) DE 1413. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. toate cele de mai sus ACD 1414. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. azona B. dimetilsulfoxid C. dimetilformamida D. dimetilacetamida E. metilceluloza ABCD 1415. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. alcoolul cetilstearilic B. cetilsulfatul de sodiu C. bentonita D. dioxidul de siliciu coloidal E. metilceluloza CDE
291

1416. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. tragacanta B. pectina C. carboximetilceluloza D. bentonita E. dioxidul de siliciu AB 1417. Gelurile: A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. au aspect clar C. sunt lipodispersabile D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. nu sunt lavabile AB 1418. Bazele grase hidrofobe: A. au aspect translucid B. sunt usor de indepartat prin spalare C. au efect ocluziv D. pot incorpora cantitati mari de apa E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). AC 1419. n formularea unguentelor se urmrete realizarea urmtoarelor criterii cosmetice: A. uurin la aplicare B. consisten ridicat C. absena caracterului lipicios D. asigurarea stabilitii fizico-chimice a substanelor medicamentoase E. absena texturii grunjoase la aplicare ACE 1420. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. sunt opace D. sunt lavabile E. se prefera administrarea pe cornee
292

ABD 1421. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. Masa sau volumul eliberat B. Marimea particulelor C. Sterilitatea D. Dizolvarea E. Nici unul din raspunsurile de mai sus AC 1422. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. emoliente B. cheratolitice C. sistemice D. pentru glandele pielei E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei AB 1423. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. antiseboreice B. depilatoare C. vasoconstrictoare D. antiperspirante E. deodorante ABD 1424. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. vaselina B. polidimetilsiloxanul C. ceara de albine D. parafina E. vehicul hidrofob, formator de matrita ADE 1425. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. alcool cetilic B. alcool etilic C. alcool stearilic D. glicerol E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi ACE
293

1426. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. acid stearic B. acid sorbic C. acid palmitic D. acid citric E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) ACE 1427. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent A. monostearat de glicerol B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. esteri de sorbitan (Span) D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. rol de formatori de matrita AE 1428. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. omogenitate B. marimea particulelor C. pH D. vascozitate E. sterilitate ABCE 1429. Unguentul cu macrogoli: A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. este un gel D. da incompatibilitati cu polietilena E. este o baza de unguent oficinala in FR X ADE 1430. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: A. aspect omogen B. culoare si aspectul caracteristice componentelor C. pH cuprins intre 3,5-5,5 D. marimea particulelor 50 microni E. pH cuprins intre 4,5-8,5 ABDE

294

Tema nr. 27 Preparate transdermice 1431. Un sistem farmaceutic : A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. n funcie de viteza cedrii substanei active, sistemele cu cedare controlat pot fi clasificate n: A. sisteme de administrare cu vitez preprogramat, B. sisteme de administrare cu vitez controlat prin activare, C. sisteme cu eliberare autoreglabil, D. sisteme cu eliberare prelungit, E. sisteme cu eliberare prelungit sau susinut. 1433. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungit se caracterizeaz prin: A. cedarea substanei active este etapa limitant a vitezei de absorbie, B. cedarea substanei active urmeaz o cinetic de ordin zero, C. cedarea substanei active urmeaz o cinetic de ordin unu, D. cedarea substanei active nu constituie etapa limitant a vitezei de absorbie, E. cedare susinut, pe o perioad mai lung de timp a substanei active. 1434. Sistemele de administrare cu vitez preprogramat: A. permit cedarea controlat a substanei medicamentoase, B. permit cedarea susinut a substanei medicamentoase, C. sunt sisteme rezervor sau matri, D. sunt sisteme rezervor, matri sau microcompartimente nchise, E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabil.

295

1435. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina. 1436. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. o matrita monolitica corespunzator formulata D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. se face cu o viteza predeterminata B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. solutie B. suspensie C. particule solide D. emulsie E. aerosoli 1439. Sistemele rezervor cu cedare controlat, alegei variantele corecte: A. conin substana activ sub form de soluie, suspensie, form solid, B. cedarea substanei active se realizeaz prin difuzie molecular, C. difuzia poate avea loc printr-o membran polimeric sau prin masa unui polimer, D. difuzia poate avea loc printr-o membran polimeric , E. membrana polimeric nu are o permeabilitate specific.

296

1440. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegei variantele corecte: A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine o substan activ, B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine una sau mai multe substane active, C. nu conine excipieni, D. poate fi constituit dintr-o matri solid sau semisolid, un rezervor semisolid, E. se poate aplica pe pielea lezat pentru a elibera substana activ n circulaia sistemic. 1441. Sistemele terapeutice transdermice: A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. irita pielea C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. au un film protector E. contin doua folii preotectoare. 1442. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia; A. este un sistem tip rezervor B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoz n ulei de silicon, C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este un sistem tip matri E. se foloseste ca implant cutanat. 1443. In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei medicamentoase; A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. se face cu o viteza inconstanta C. este influentata de variabilele fiziologice locale D. viteza de cedare este neprogramata E. se face cu o viteza nereproductibila

297

1444. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevrate; A. este un implant ocular B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. reprezint un exemplu de sistem cu cedare controlat tip rezervor. 1445. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. hidroliza enzimatic a biopolimerilor asigur cedarea substanei active D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. Sistemele terapeutice transdermice afirmatii adevarate: A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. nu conteaza tipul matritei 1447. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. sistemele bioadezive B. dispozitive cu cedare controlata C. sisteme cu eliberare pulsatorie D. sisteme cu eliberare autoreglabila E. sisteme vectorizate

298

1448. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: A. pompe peristaltice B. Iontoforeza C. sisteme bioadezive D. Electroporarea E. fonoforeza 1449. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. pompe peristaltice B. sisteme vectorizate C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare 1450. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Ocusert B. Nitroderm C. Scopoderm D. Catapres E. Nitro-Dur 1451. Duragesic afirmatii adevarate: A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. contine Fentanil C. membrana care regleaz cedarea este etilen vinilacetat, D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. este un sistem terapeutic tip matri. 1452. Sistemul Deponit A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. este un sistem terapeutic tip rezervor D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.
299

1453. Sistemul Compudose : A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. se utilizeaz n medicina veterinar. 1454. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare exemple: A. pompe osmotice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. sisteme de perfuzare continua D. pompe peristaltice E. sisteme vectorizate 1455. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Sistemul Oros B. Catapres C. dispozitive cu presiune de vapori D. pompe peristaltice E. Sistemul Deponit 1456. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. hidrogeluri termosensibile B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. pompe seringi D. Iontoforeza E. Sistemul Oros 1457. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. Progestasert B. Ocusert C. Nitro-dur D. Compudose E. Deponit

300

1458. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. Pompa osmotica elementara (Oros). B. Pompa osmotica push pull C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. Pompa osmotica Ocusert E. Pompa osmotica Progestasert 1459. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Sistemul Nitrodisc B. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Sistemul Deponit E. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. Sistemele terapeutice transdermice conditionare; A. sub forma de rezervor solid B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. sub forma de rezervor semisolid D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. Electroporarea: A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. se mai numeste si iontoforeza. 1462. Fonoforeza: A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor, B. se numeste si ionoforeza C. moduleaz cedarea substanei active dintr-un dispozitiv polimeric, D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase

301

E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. 1463. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. trebuie s menioneze doza eliberat pe unitatea de timp i aria suprafeei de eliberare C. trebuie s menioneze doza eliberat i aria suprafeei de eliberare D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute E. trebuie s menioneze aria suprafeei de eliberare 1464. Iontoforeza: A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. utilizeaza un cmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. s-a cercetat clinic pentru urmtoarele substane lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide, dexametazona fosfat sodica, D. se mai numete i sonoforez. E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. Referitor la determinarea calitii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. se poate determina eliberarea substanelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ, D. uniformitatea este stabilita standard E. toate afirmatiile sunt false 1466. Sistemele bioadezive: A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice B. eliberarea este controlata de osmoz prin bariera gelifiata C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata

302

1467. Sistemul terapeutic Norplant: A. este un dispozitiv intrauterin B. contine progesteron C. contine levonorgestrel D. se aplica prin implantare subdermic E. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral, D. este format din microcompartimente inchise ntr-o matri lipofil siliconic, E. este format din microcompartimente deschise 1469. Sistemul Progestasert: A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Sistemul Nicoderm CQ A. este un dispozitiv intradermic B. conine nicotin C. este un sistem de tip rezervor D. este un sistem de tip matri E. conine o membran polimeric care controleaz viteza de cedare a substanei active. 1471. Sistemele tip matri alegei variantele corecte: A. viteza de cedare a substanei active este controlat prin intermediul matriei polimerice lipofile sau hidrofile, B. viteza de cedare a substanei active este dependent de timp, C. modularea vitezei de cedare preprogramat a substanei active se face prin controlul dozei de ncrcare, solubilitatea substanei n polimer i difuzia acesteia n polimer, D. se pot prepara prin suspendarea substanei active n polimer,

303

E. se pot prepara prin suspendarea substanei active i a polimerului ntr-un solvent comun. 1472. Sistemul Nitro- Dur A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor, B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matri, C. nitroglicerina se ncorporeaz sub form de trituraie n lactoz, D. nitroglicerina se ncorporeaz sub form de trituraie n alcool polivinilic, E. se aplic pe piele pe o durat de 48 de ore. 1473. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. sistemul Occusert B. Nitroderm, C. Progestasert, D. Nitro-Dur E. Compudose 1474. Dispozitivele cu cedare controlat afirmaii adevrate: A. moduleaz cedarea substanei actie cu o vitez prelungit, B. moduleaz cedarea substanei actie cu o vitez constant, C. realizeaz o concentraie plasmatic constant, D. realizeaz o concentraie plasmatic prelungit, E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. 1475. Iontoforeza: A. utilizeaz tehnologia electrotransportului, B. asigur energie electric de nivel sczut, C. asigur energie electric de nivel nalt, D. permite transferul de peptide i proteine, E. transportul substanei active prin piele este asigurat de energia electric de nivel nalt. 1476. Sistemele cu cedare pulsatorie afirmaii adevrate: A. asigur o cedarea substanelor active cu vitez constant, B. asigur o cedarea substanelor active prin modulare pulsatorie, C. se clasific n dispozitive cu cu modulare exterioar i dispozitive automodulabile, D. controlul cedrii pulsatorii poate fi chimic sau electronic, E. controlul cedrii pulsatorii poate fi fizic sau electronic,

304

1477. Dispozitivele modulabile reversibil n funcie de un agent din mediu, A. reprezint sisteme inteligente de cedare a substanei medicamentoase, B. reprezint sisteme dispozitive cu eroziune modulat electric, C. se realizeaz prin desorbie competitiv, reacia cu un substrat enzimatic, ncapsularea de celule vii, D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanei medicamentoase, E. reprezint dispozitive modulate din exterior. 1478. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic afirmaii adevrate: A. reprezint dispozitive modulate din exterior, B. sunt dispozitive cu cedare controlat, C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabil, D. se obin prin aplicarea unui cmp electric, a ultrasunetelor, prin electroporare. E. se obin prin aplicarea unui cmp electric, cmp magnetic, a ultrasunetelor, prin electroporare. 1479. Sistemele cu eliberare controlat, alegei variantele corecte: A. sunt sisteme cu eliberare prelungit, B. cedarea substanei active este dependent de variabilele fiziologice ale locului de administrare, C. cedarea substanei active este independent de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. durata meninerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 12 ore, E. durata meninerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile, sptmni sau ani. 1480. Exemple de sisteme terapeutice cu vitez controlat tip rezervor alegei variantele corecte: A. Estraderm (progesteron), B. Transderm Scop (scopolamina), C. Catapress TTS (clonidina), D. Occusert (pilocarpina nitrat), E. Duragesic (fentanil citrat).

305

1481. Exemple de sisteme terapeutice cu vitez controlat tip matri alegei variantele corecte: A. Nitro-Dur (nitroglicerina), B. Compudose (estradiol) C. Deponit (isosorbit dinitrat), D. Compudose (progesteron) E. Deponit (nitroglicerina). 1482. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) alegei variantele corecte: A. producerea curentului electric se realizeaz periodic, B. permite administrarea de peptide, C. permite modularea intensitii i frecvenei curentului electric, D. nu permite modularea intensitii i frecvenei curentului electric E. asigur administrarea de hormoni. 1483. Dispozitivelecu cedare modulat prin schimbarea pH-ului: A. reprezint sisteme cu cedare controlat, B. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlat prin activare, C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabil, D. cedarea substanei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependent de pH, E. cedarea substanei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independent de pH, 1484. Reacia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedrii substanei active alegei variantele corecte: A. dispozitive cu membran de control, B. dispozitive cu eroziune controlat, C. dispozitive cu solubilitate controlat, D. dispozitive cu desorbie competitiv, E. dispozitive cu modulare din exterior. 1485. Dispozitivele cu eroziune controlat alegei variantele corecte: A. sunt dispozitive automodulabile, B. eroziunea controlat a unui polimer cu substana activ e dependent de pH, C. eroziunea controlat a unui polimer cu substana activ e independent de pH,

306

D. modularea vitezei de eroziune e dependent de reacia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului, E. modularea vitezei de eroziune e independent de reacia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului,

307

Tema nr. 28 Preparate rectale 1486. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor alegei variantele corecte: A. au consistenta necesara B. instabile, autooxidabile C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. contractie de volum redusa; E exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizicochimice si tehnologice particulare, ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat AE 1487. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. risc crescut de contaminare microbiana C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. stabilitate la caldura E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale ADE 1488. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. topirea excipientului lipofil B. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala ABCD 1489. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. Hidrofilie variata B. putere emulgatoare diferita C. prezinta polimorfism accentuat D. solidificare rapida E. Solidificare medie, lenta ABDE

308

1490. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte A. indicele de aciditate mare B. indicele de iod mare C. polimorfism D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. lipsa hidrofiliei CDE 1491. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare A. sunt destinate numai pentru actiune locala B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor CD 1492. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. stabilitate la caldura B. contaminare microbiana redusa C. higroscopicitate D. capacitate mare de dizolvare E. dezagregare rapida ABD 1493. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. pacientul prezinta leziuni rectale C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala ACD

309

1494. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. procedeul se realizeaza la rece B. se determina capacitatea formelor goale C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. se determina factorul de dislocuire E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare BCD 1495. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.: A. grasimi semisintetice B. Brij C. Myrj D. masa gelatinoasa E. masa de polietilenglicoli ADE 1496. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. ulei de ricin B. glicerol C. propilenglicol D. dioxid de siliciu coloidal E. lanolina ABCE 1497. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. tocoferol B. acid sorbic C. tensioactivi D. hialuronidaza E. acid oleic CDE 1498. Supozitoarele rectale au forma: A. cilindro-conica B. sferica C. ovoidala D. de cilindri ascutiti la un capat E. torpila AE

310

1499. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. Massa Estarinum B. Eucerina C. Witepsol D. Masa gelatinoasa E. Adeps solidus ACE 1500. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase BD 1501. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. se prepara prin modelare manuala B. nu sunt higroscopice C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. sunt supozitoare rectale AB 1502. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt: A. tendinta de a rancezi B. inocuitate C. contractie de volum la racire mica si insuficienta D. incalzirea si topirea peste 40 C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs ACDE

311

1503. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici: A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. solidificare rapida, medie sau lenta C. capacitate emulgatoare diferita D. contractie de volum la racire mica E. hidrofilie crescuta ABC 1504. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. sensibilitate la umiditate C. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. nu are o consistenta suficienta E. poate fi contaminata cu microorganisme CD 1505. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. inocuitatea B. tolerana local bun C. variaiile n compoziie D. tendina de rncezire E. polimorfismul CDE 1506. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizeaz prin: A. punct de topire la 40-450C B. punct de topire la 32-340C C. indice de iod sczut D. indice hidroxil mare E. solidificare rapid BCDE 1507. Untul de cacao: A. este un excipient gras B. este un excipient hidrofil C. se obine prin presarea la rece a seminelor de Theobroma cacao D. are tendin de rncezire E. se pstreaz la rece, ferit de lumin ADE

312

1508. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si datorita: A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct n circulatia portala D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia generala prin vena iliaca E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia hepatica prin vena porta ABD 1509. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale n FR X ? A. Modelare manuala B. Presare C. Topire, turnare n forme D. Supozitoare rectale E. Supozitoare vaginale CD 1510. Dupa FR X, supliment 2004, supozitoarele sunt: A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate ntr-o baz adecvat, C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile* BDE 1511. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 30 C B. sufera schimbari polimorfe la ncalzire si topire peste 40 C C. revine la forma stabila beta n decurs de cca 4 zile de la supratopire D. revine la forma stabila beta dupa cteva ore de la supratopire E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 C BCE

313

1512. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 C B. are o compozitie variabila C. prezinta un polimorfism accentuat D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna BCD 1513. Untul de cacao: A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. forma stabila este forma gamma C. forma stabila este forma beta D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. ACD 1514. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 C B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 C C. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. indice de hidroxil ridicat ACE 1515. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. PEG 400 B. Suppocire C. Adeps solidus D. Masa Estarinum E. Span 60 BCD 1516. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. ulei de ricin B. alcool cetilic 5 % (procente) C. parafina D. Tween E. ulei de parafina BD

314

1517. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. prin triturare cu toata masa topita E. prin incorporare in baza ca atare ABC 1518. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare trebuie cunoscute: A. capacitatea formei goale B. masa matritei C. cantitatea de excipient care umple forma goala D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa ACE 1519. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. se determina empiric D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire - turnare a unui anumit numar de supozitoare E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului ABD 1520. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. este o baza dispersabila in apa C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. este sinonim cu produsul Witepsol E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao ACE

315

1521. Gliceridele semisintetice prezint urmtoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. nltur inconvenientele tehnologice B. mbuntesc conservarea supozitoarelor C. au o hidrofilie mai mic D. favorizeaz turnarea n forme datorit absenei fenomenului de supratopire E. se dizolv rapid n fluidul rectal ABD 1522. Polietilenglicolii utilizai ca excipieni pentru supozitoare rectale: A. se topesc la temperatura corpului B. se dizov n mucusul rectal C. nu extrag apa din esuturile vicinale rectului D. determin creterea presiunii osmotice locale, avnd ca risc eliminarea supozitorului E. se prepar prin topire i turnare n forme BDE 1523. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. modificarea vascozitatii B. modificarea hidrofiliei C. modificarea punctului de topire D. imbunatatirea absorbtiei E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active BD 1524. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. pentru a modifica vascozitatea B. pentru a modifica punctul de topire C. pentru a modifica hidrofilia D. pentru a imbunatati absorbtia E. pentru a usura incorporarea unor substante AE 1525. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. se pot obtine prin turnare B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. se interzice folosirea de substante auxiliare
316

AD 1526. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. solutie B. suspensie C. emulsie D. eutectic E. dispersie solida ABC 1527. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat, dupa administrare rectala B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul BDE 1528. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi , unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. topirea excipientului B. dizolvarea excipientului C. sedimentarea particulelor in suspensie D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara ACDE 1529. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. solubilitatea cit mai mare in excipient C. solubilitatea in mucusul rectal D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase BCDE
317

1530. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. aspect B. omogenitate C. comportament la topire sau dizolvare D. uniformitatea masei E. sterilitate ACD 1531. Substante auxiliare admise de FR X, supliment 2004, la prepararea supozitoarelor: A. antioxidanti B. conservanti antimicrobieni C. agenti de crestere a vascozitatii D. lubrifiani E. agenti tensioactivi BDE 1532. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. marimea particulei C. prezenta tensioactivilor D. coloranti E. forma supozitorului ABC 1533. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. antihemoroidale B. laxative C. purgative D. Antispasmodice E. tranchilizante DE 1534. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. unt de cacao B. grasimi semisintetice C. polietilenglicoli in amestec D. masa gelatinoasa E. masa de bentonita AB

318

1535. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale: A. calea de edministrare B. forma C. masa D. folosirea numai a masei gelatinoase E. folosirea numai a untului de cacao ABC 1536. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. glicerol B. carbonat de calciu C. carbonat de sodiu anhidru D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. acid stearic ACE 1537. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. sa fie inerti chimici D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare E. sa aiba actiune farmacologica ABC 1538. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. hidrogenarea uleiului vegetal B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. procedeul reesterificarii E. procedee extractive ACD 1539. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. gliceride ale acizilor grasi saturati B. uleiuri neutre cu vscozitate redusa C. ulei de parafina D. ulei de ricin E. ulei de avocado ABD

319

1540. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. cu piroxicam B. cu fenilbutazona C. cu algocalmin D. cu glicerol E. cu metronidazol DE

320

Tema nr. 29 Comprimate, capsule 1541. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile (acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului BCD 1542. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic; C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase; D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite ( polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor) ABDE 1543. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte: A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu); B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline; C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului; D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia; E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac AB

321

1544. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. gelatina B. colagen C. plastifianti D. apa E. antioxidanti ACD 1545. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearatul de magneziu B. talcul C. acidul stearic D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. benzoatul de sodiu DE 1546. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. talc B. acid stearic C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. Aerosilul E. lactoza ABCD 1547. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. X, supliment 2004, referitoare la tipurile de comprimate; alegeti ennturile corecte A. comprimate neacoperite B. comprimate acoperite C. comprimate pentru dispersii orale D. comprimate orodispersabile E. comprimate pentru uz parenteral ABCD 1548. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: A. comprimatele care se mentin in gura B. comprimatele vaginale C. comprimatele pentru implante D. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
322

AE 1549. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. usurarea ingerarii D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. prelungirea actiunii ABCE 1550. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. solutie uleioasa C. suspensie apoasa D. suspensie uleioasa E. emulsie U/A BD 1551. F.R.X. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. amidon nedospit, B. hidroxipropil metilceluloza C. gelatina D. gelatina formolizata E. metilceluloza 1552. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult: A. 3 % talc B. 5 % caolin C. 1 % acid stearic D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. 10 % aerosil ACDE 1553. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. independent de pH B. prin eroziune C. prin solubilizare D. prin dizolvare E. independent de prezenta enzimelor AE
323

1554. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. comprimate cu actiune prelungita B. drajeuri C. Spansule D. comprimate vaginale E. comprimate pentru inhalatii ACD 1555. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon de cartofi B. lactoza uscata prin spray C. bentonita D. celuloza microcristalina E. fosfat de calciu BDE 1556. Capsulele gelatinoase tari: A. se mai numesc capsule operculate B. se mai numesc perle C. sunt constituite din doua parti cilindrice D. au forma sferica E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera AC 1557. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. se adauga intergranular E. se folosesc sub forma de mucilagii ACD 1558. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. talcul B. lactoza - forma alfa C. fosfatul tricalcic D. manitolul E. amidonuri BCDE
324

1559. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B ACE 1560. Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt: A. talcul B. guma arabic C. coca de amidon D. zahrul E. gelatina BCDE 1561. Polimerii enteroslubili folosii pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. PVP B. elac C. acetoftalat de celuloz D. polivinilacetoftalat E. PEG BCD 1562. Conform FR.X, supliment 2004, dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegei variantele corecte): A. Are loc n mediu de HCl 0,1M acid este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu trebuie s prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc n tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se examineaz dup 60 minute, capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat, B. Testul se realizeaz pe 6 capsule, C. Testul se realizeaz pe 3 capsule, pentru capsulele de dimensiuni mari, D. Are loc n mediu de HCl 0,1M acid este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu trebuie s prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc n tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se examineaz dup 30 minute, capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat, E. Dezagregarea n ap este de regul 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, iar capsulele nu trebuie s prezinte nici un semn de dezagregare sau
325

rupturi prin care s se piard coninutul, apoi se introduc n tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se examineaz dup 30 minute, capsulele corespund testului dac toate 6 s-au dezagregat. AB 1563. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente) D. temperaturi in jur de 10 - 25 C E. temperaturi mai mici de 40 C CD 1564. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. lactoza anhidra B. amidon C. carbonat de calciu D. aerosil E. acid stearic ABC 1565. Cifra Bloom: A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 C D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi ACE 1566. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. adaugarea unei pulberi absorbante B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia BCD
326

1567. Celuloza microcristalina: A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. se foloseste in comprimarea directa C. are bune proprietati liante D. nu poseda proprietati dezagregante E. este cunoscuta sub numele de Avicel BCE 1568. Zaharul, ca excipient pentru comprimate: A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate B. este usor higroscopic C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. poate fi folosit in comprimarea directa ABD 1569. Manitolul: A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. nu este calorigen C. are o caldura de dizolvare negativa D. este higroscopic E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire ABCE 1570. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare; care sunt acestea A. accelerarea dezagregarii B. glisant C. antiaderent D. antifrictional E. emolient BCD 1571. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. celuloza microcristalina B. lactoza C. alfa - lactoza monohidratata D. amidonul pregelatinizat E. zaharul ACD

327

1572. Pentru acoperirea neenteric a comprimatelor se folosesc: A. hidroxipropilmetilceluloz B. polivinilpirolidon C. polivinilacetoftalat D. polietilenglicoli E. elac ABD 1573. Pentru acoperirea enteric a comprimatelor se folosesc: A. acetoftalat de celuloz B. carbowaxuri C. polimeri ai acidului metacrilic i esterii acestuia D. hidroxietilceluloz E. polisiloxani AC 1574. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. zaharoza B. lactoza C. manitolul D. sorbitolul E. propilenglicolul CD 1575. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. lactoza B. amidonurile C. amestecuri generatoare de gaz D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici BCDE 1576. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. amidonul* B. stearatul de magneziu C. gelatina D. polivinilpirolidona E. hidroxipropilmetilceluloza ACD

328

1577. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. sunt destinate in principal actiunii locale C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile BCD 1578. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. zahar B. manitol C. glucoza D. glicina E. metiletilcetona ABCD 1579. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate mai jos A. actioneaza local B. sunt administrate pentru actiune sistemica C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute BCD 1580. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ulei de vaselina B. Uleiuri minerale C. Stearat de magneziu D. Ciclamati E. Dioxid de siliciu coloidal ABCE

329

1581. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Alginati B. Stearat de magneziu C. Bentonita D. Polietilenglicol 4000 E. Carboximetilceluloza sodica ACE 1582. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Amidon B. Lactoza C. Manitol D. Zahar E. Laurilsulfat de sodiu ABCD 1583. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X: A. Comprimatele neacoperite B. Drajeurile C. Comprimatele filmate D. Comprimatele efervescente E. Nu exista acest termen in F.R. X BC 1584. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. manual pentru fiecare capsula in parte B. automatizat in industrie C. cu gelular in farmacie D. cu pipeta E. prin cantarire BC 1585. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite A. Eudragit L B. Eudragit S C. Eudragit LS D. Eudragit RS E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus CD

330

1586. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile (acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului BCD 1587. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. toti componentii sunt solubili B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% ACE 1588. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele orodispersabile: A. sunt oficinale n F. R. X, supliment 2004, B. nu sunt oficinale n F.R.X, C. sunt comprimate neacoperite, D. se dezagreg n ap n mai puin de 3 minute E. se dezagreg n cavitatea bucal n mai puin de 3 minute. ACD 1589. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele pentru dispersii orale: A. sunt comprimate cu eliberare convenional, B. sunt comprimate cu eliberare imediat, C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. se dezagreg n ap, la 15 25 0 C, n mai puin de 5 minute E. se dezagreg n ap, la 15 25 0 C, n mai puin de 3 minute CE

331

1590. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele gastrorezistente: A. sunt comprimate cu eliberare modificat,* B. sunt comprimate cu eliberare ntrziat, C. se dezagreg n ap n cel mult 60 minute, D. se obin din granule sau particule deja acoperite cu un nveli gastrorezistent, E. dezagregarea se realizeaz pe 3 comprimate. *ABD 1591. Conform F.R X, supliment 2004, capsulele tari (alegei variantele corecte) : A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active pot ncorpora substane solide sau lichide, B. conin substane solide (pulberi sau granule), C. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 30 minute, D. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 15 minute. BC 1592. Dupa FR X, supliment 2004, capsulele sunt preparate farmaceutice solide, formate dintrun nveli tare sau moale, de form i capacitate variabile, coninnd n general o doz unitar de substan activ si n functie de consistenta nvelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le nvelesc (alegei variantele corecte) : A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un nvelis continuu, mai gros dect capsulele tari,este continuu i prezint forme variate, contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate, C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule, D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatin sau alte substane, sunt constituite din 2 pri cilindrice prefabricate, deschise la o extremitate i cellalt capt rotunjit i nchis, contin substante active solide (pulberi sau granule),

332

E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide, formate dintr-un nveli tare, din amidon nedospit, conin o doz unitar, alctuit din una sau mai multe substane active, sunt compuse din 2 semicilindri prefabricai, plati. BDE 1593. Conform FR X, supliment 2004, capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n 15 minute B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n ap, iar cnd este justificat n HCl 0,1M sau suc gastric artificial n 30 minute, cu excepia cazurilor justificate i autorizate, C. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege n HCl 0,1M, n 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, dar trebuie sa se dezagrege n tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas n cel mult 60 minute, D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie (R) n 120 minute, daca nu se prevede altfel, ci n pancreatina solutie alcalina (R) n cel mult 60 minute E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme n apa ntr-o masa moale dupa 60 secunde BC 1594. Conform FR X, supliment 2004, comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n cel mult 30 minute, B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n apa n cel mult 15 minute, cu excepia cazurilor justificate i autorizate, C. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege n HCl 0,1M, n 2 sau 3 ore, dar niciodat mai puin de o or, dar trebuie sa se dezagrege n tampon fosfat pH 6,8 n cel mult 60 minute, D.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie acida (R) n 2 ore, daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege n pancreatinasolutie alcalina (R) n cel mult o ora, daca nu se prevede altfel E. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege n apa, la 15 250C n cel mult 5 minute. BCE

333

1595. Conform F.R. X, supliment 2004, capsulele: A. corespund precizrilor monografiei Capsulae care se adreseaz numai preparatelor administrate pe cale oral, B. conin substane lichide, solide, sub form de past, C. permit eliberarea imediat sau modificat a substanei active, D. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caete, capsule gastrorezistente, E. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caete, capsule gastrorezistente, capsule cu eliberare modificat. ABCE

334

TEMA nr. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman i regimul legal special al medicamentelor psihotrope i stupefiante 1596. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplic: A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe pia n Romnia; B. formulelor magistrale; C. medicamentelor preparate n farmacie conform indicaiilor unei farmacopei i destinate eliberrii directe ctre pacienii farmaciei respective; D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial; E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metod implicnd un proces industrial. BC 1597. Referitor la autorizaia de punere pe pia a unui medicament, Legea nr. 95/ 2006 prevede urmtoarele: A. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie de punere pe pia emis de ctre Agenia Naional a Medicamentului B. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform procedurii centralizate de ctre Ministerul Sntii; C. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform procedurii centralizate de ctre Agenia European a Medicamentului; D. autorizaia de punere pe pia nu este necesar pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial; E. deintorul autorizaiei de punere pe pia este responsabil de punerea pe pia a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe pia de rspundere juridic. AB 1598. Urmtoarele afirmaii referitoare la medicamentele homeopate fabricate i puse pe pia n Romnia sunt adevrate: A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare oral; B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare extern; C. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabil;

335

D. Agenia Naional a Medicamentului nu trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au absente indicaiile terapeutice specifice pe eticheta produsului; E. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze o procedur de autorizare simplificat pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluie suficient pentru a garanta sigurana medicamentului. ABE 1599. Autorizarea pentru utilizare tradiional, care este o procedur simplificat de autorizare, se stabilete pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional care ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele criterii: A. perioada de utilizare tradiional de cel puin 30 de ani nainte de data depunerii cererii, dintre care cel puin 15 ani n Uniunea European, s-a ncheiat; B. sunt preparate de uz oral C. sunt preparate injectabile D. informaiile referitoare la utilizarea traditional a medicamentului nu sunt suficiente; E. au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiional care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt concepute i destinate a fi utilizate fr supravegherea unui medic n ceea ce privete stabilirea diagnosticului, prescrierea i monitorizarea tratamentului. ABE 1600. Autorizarea pentru utilizare tradiional este refuzat n urmtoarele situaii: A. informaiile referitoare la utilizarea tradiional a medicamentului dovedesc faptul c efectele farmacologice i eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizrii ndelungate i experienei; B. rezumatul caracteristicilor produsului nu conine atenionri i precauii speciale pentru utilizare i, n cazul medicamentelor imunologice, orice precauii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipuleaz astfel de produse i le administreaz pacienilor, mpreun cu precauiile care trebuie luate de pacient; C. compoziia calitativ i cantitativ nu este conform cu cea declarat; D. produsul poate fi duntor n condiii normale de utilizare; E. produsul poate fi duntor la concentraii mai mari dect cele precizate. BCD

336

1601. Autorizaia de punere pe pia este valabil: A. este valabil pe o perioad nelimitat, cu excepia situaiei n care Agenia Naional a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilena, s procedeze la rennoirea ei; B. este valabil pe o perioad nelimitat; C. este valabil 5 ani; D. orice autorizaie de punere pe pia, care n primii 2 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia, i nceteaz valabilitatea; E. dac un medicament autorizat, pus pe pia anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi n Romnia, autorizaia i nceteaz valabilitatea. CE 1602. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii: A. substanele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doz sau n funcie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune; B. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic; C. modul de administrare i, dac este cazul, calea de administrare; D. numele i adresa deintorului autorizaiei de punere pe pia i, unde este cazul, numele i numrul de telefon al reprezentantului desemnat de deintor s l reprezinte; E. forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum sau pe numrul de doze al medicamentului. BCDE 1603. Medicamentele se elibereaz cu prescripie medical dac: A. prezint un pericol direct ori indirect, chiar n cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr supraveghere medical; B. sunt utilizate frecvent i n mare msur incorect i ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sntatea uman; C. nu prezint un pericol direct ori indirect, chiar n cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr supraveghere medical; D. conin substane ori preparate ale acestora ale cror activitate i/sau reacii adverse necesit investigaii aprofundate; E. sunt prescrise n mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestiv. ABD
337

1604. La stabilirea subcategoriilor se iau n considerare urmtorii factori: A. medicamentul conine o substan clasificat ca stupefiant sau psihotrop n nelesul conveniilor internaionale n vigoare; B. medicamentul poate, dac este utilizat incorect, s prezinte un risc de abuz medicamentos; C. medicamentul poate, dac este utilizat incorect, s conduc la dependen; D. medicamentul poate, s fie utilizat n scopuri ilegale; E. medicamentul conine o substan care, prin noutate sau prin proprietile specifice, ca msur de precauie, nu poate fi clasificat ca stupefiant sau psihotrop n nelesul conveniilor internaionale n vigoare. ABCD 1605. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau n considerare urmtorii factori: A. medicamentul, datorit caracteristicilor sale farmaceutice sau noutii sale ori intereselor pentru sntatea public, poate fi utilizat att n spital ct i n ambulatoriu; B. medicamentul, datorit caracteristicilor sale farmaceutice sau noutii sale ori intereselor pentru sntatea public, poate fi utilizat numai n spital; C. medicamentul este utilizat n tratamentul bolilor care trebuie s fie diagnosticate n spital sau n instituii care dein echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dac administrarea i continuarea tratamentului pot fi efectuate n alt parte; D. medicamentul este utilizat n tratamentul bolilor care trebuie s fie diagnosticate numai n uniti sanitare private care dein echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dac administrarea i continuarea tratamentului pot fi efectuate n alt parte; E. medicamentul este destinat utilizrii n ambulatoriu, dar utilizarea sa poate provoca reacii adverse grave necesitnd o prescripie medical ntocmit de un specialist i o supraveghere special de-a lungul tratamentului. BCE 1606. Precizati care din urmtoarele afirmaii privind procedura de recunoatere mutual i procedura descentralizat sunt adevrate: A. Agenia Naional a Medicamentului desemneaz pentru un mandat de 4 ani, ce se poate rennoi, un reprezentant n Grupul de coordonare a procedurilor de recunoatere mutual i descentralizate; B. n scopul obinerii autorizaiei de punere pe pia n Romnia i n nc unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, un solicitant depune cereri nsoite de dosare identice la Agenia Naional a Medicamentului
338

i la autoritile competente din aceste state; C. dac medicamentul a primit deja o autorizaie de punere pe pia la momentul depunerii cererii, Romnia acioneaz ca stat membru interesat i, n acest caz, Agenia Naional a Medicamentului trebuie s elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul n cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide; D. n cazul n care Romnia acioneaz ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaie de punere pe pia, n termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenia Naional a Medicamentului aprob raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea i prospectul i informeaz statul membru de referin n consecin; E. dac n termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenia Naional a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea i prospectul, datorit unui risc potenial grav pentru sntatea public, trebuie s expun detaliat motivele i s le comunice statului membru de referin, celorlalte state membre interesate i solicitantului. BDE 1607. Precizati care din urmtoarele afirmaii privind procedura de recunoatere mutual i procedura descentralizat sunt adevrate: A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia European, care definesc riscul potenial grav pentru sntatea public, sunt aplicate de Agenia Naional a Medicamentului; B. pentru a promova armonizarea autorizaiilor de punere pe pia a medicamentelor n Uniunea European, Agenia Naional a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o list de medicamente pentru care trebuie alctuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului; C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competena Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Ageniei Europene a Medicamentelor; D. Agenia Naional a Medicamentului, precum i solicitantul sau deintorul autorizaiei de punere pe pia primesc de la Agenia European a Medicamentelor, n 10 zile de la adoptare, opinia final a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman; E. Agenia Naional a Medicamentului, precum i solicitantul sau deintorul autorizaiei de punere pe pia primesc de la Agenia European a Medicamentelor, n 15 zile de la adoptare, opinia final a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman ACE
339

1608. autorizaie de punere pe pia a unui medicament i pierde valabilitatea n urmtoarele cazuri: A. dac n primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia; B. dac n primii 5 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe pia n Romnia; C. dac nu a fost rennoit dup 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluri a raportului risc beneficiu de ctre Agenia Naional a Medicamentului; D. dac nu a fost rennoit dup 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluri a raportului riscbeneficiu de ctre Agenia Naional a Medicamentului; E. dac nu a fost rennoit dup 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate, siguran i eficacitate, inclusiv orice variaie survenit de la acordarea autorizaiei. ACE 1609. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la distribuia angro a medicamentelor sunt adevrate: A. distribuia angro a medicamentelor se efectueaz numai pentru medicamente care au autorizaii de punere pe pia eliberate de Comisia European, conform procedurii centralizate; B. distribuia angro a medicamentelor se efectueaz numai pentru medicamente care au autorizaii de punere pe pia eliberate de Agenia Naional a Medicamentului; C. distribuia angro a medicamentelor se efectueaz numai pentru medicamente care au autorizaii de punere pe pia eliberate de Ministerul Sntii, conform procedurii centralizate; D. distribuitorul care nu este deintorul autorizaiei de punere pe pia i care import un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie s notifice intenia sa deintorului autorizaiei de punere pe pia i Ageniei Naionale a Medicamentului; E. distribuitorul care nu este deintorul autorizaiei de punere pe pia i care import un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie s notifice intenia sa deintorului autorizaiei de punere pe pia i Ageniei Naionale a Medicamentului. ABE 1610. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la distribuia angro a medicamentelor sunt adevrate: A. distribuia angro de medicamente se face de ctre posesorii unei autorizaii pentru desfurarea activitii de distribuitor angro de medicamente, care precizeaz sediul pentru care este valabil

340

B. Deinerea unei autorizaii de fabricaie include i autorizarea pentru distribuia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaie; C. deinerea unei autorizaii pentru desfurarea activitii de distribuie angro de medicamente excepteaz deintorul de la obligaia de a deine o autorizaie de fabricaie i de a se supune condiiilor stabilite n acest sens, chiar dac activitatea de fabricaie sau de import este secundar; D. autorizaia pentru desfurarea activitii de distribuie angro de medicamente este eliberat de Agenia Naional a Medicamentului; E. autorizaia pentru desfurarea activitii de distribuie angro de medicamente este eliberat de Ministerului Sntii Publice. ABE 1611. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la distribuia angro a medicamentelor sunt adevrate: A. inspectorii direciei de specialitate din Ministerul Sntii Publice i inspectorii Ageniei Naionale a Medicamentului pot preleva probe de la unitile de distribuie angro de medicamente n vederea efecturii de analize de laborator; B. verificrile persoanelor autorizate pentru desfurarea activitii de distribuie angro de medicamente i inspecia spaiilor lor se efectueaz sub responsabilitatea Ministerului Sntii Publice; C. verificrile persoanelor autorizate pentru desfurarea activitii de distribuie angro de medicamente i inspecia spaiilor lor se efectueaz sub responsabilitatea Ageniei Naional a Medicamentului; D. Agenia Naional a Medicamentului are obligaia de a urmri aplicarea ghidurilor de bun practic de distribuie publicate de Comisia European; E. Ministerul Sntii Publice are obligaia de a urmri aplicarea ghidurilor de bun practic de distribuie publicate de Comisia European. ABE 1612. Deintorii autorizaiei de distribuie trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine minime: A. s permit accesul la spaiile, instalaiile i echipamentele pentru asigurarea conservrii i distribuiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecia acestora; B. s i constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la rndul lor, dein o autorizaie de distribuie sau sunt exceptate de la obinerea unei astfel de autorizaii; C. s furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rndul lor, dein o autorizaie de distribuie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sntii Publice s furnizeze medicamente ctre populaie n Romnia;

341

D. s pstreze evidena facturilor de vnzare/cumprare numai pe calculator; E. s in la dispoziia Ministerului Sntii Publice evidena facturilor de vnzare/cumprare, n scopul inspeciilor, pentru o perioad de 10 ani; ABC 1613. n nelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include n special: A. anunuri cu caracter informativ i materiale referitoare, de exemplu, la modificri ale ambalajului; B. etichetarea i prospectul; C. publicitatea pentru medicamente destinat publicului larg; D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje n bani sau n natur, cu excepia cazurilor n care acestea au o valoare simbolic; E. sponsorizarea congreselor tiinifice la care particip persoane calificate s prescrie sau s distribuie medicamente i, n special, plata cheltuielilor de transport i cazare ocazionate de acestea. CDE 1614. Precizai care dintre afirmaiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevrate: A. este interzis publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutic i aprobate de Ministerul Sntii Publice; B. este interzis pe teritoriul Romniei publicitatea destinat publicului larg pentru medicamentele prescrise i eliberate n sistemul asigurrilor de sntate; C. este interzis publicitatea destinat publicului larg pentru medicamente care conin substane definite ca stupefiante sau psihotrope de convenii internaionale i legislaia naional; D. este permis distribuia direct a medicamentelor ctre populaie de ctre fabricani n scopuri promoionale; E. publicitatea pentru un medicament trebuie s ncurajeze utilizarea raional a medicamentului, prin prezentarea lui obiectiv i fr a-i exagera proprietile. BCE 1615. Precizai care dintre afirmaiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevrate: A. mostrele gratuite se ofer, n mod excepional, numai persoanelor calificate s prescrie sau s distribuie astfel de produse; B. mostrele gratuite se ofer, n mod excepional, publicului larg, n urma unei solicitri n scris, semnat i datat;

342

C. fiecare mostr nu trebuie s fie mai mare dect cea mai mic form de prezentare de pe pia; D. mostrele de medicamente coninnd substane stupefiante i psihotrope n nelesul conveniilor internaionale, se ofer, n mod excepional, numai persoanelor calificate s prescrie sau s distribuie astfel de produse; E. numrul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripie medical este limitat. ACE 1616. Precizai care dintre afirmaiile privind farmacovigilena sunt adevrate: A. Agenia Naional a Medicamentului ia toate msurile adecvate pentru ncurajarea medicilor i profesionitilor din domeniul sntii s raporteze la Ministerul Sntii Publice reacii adverse suspectate la medicamente; B. Ministerul Sntii Publice ia toate msurile adecvate pentru ncurajarea medicilor i profesionitilor din domeniul sntii s raporteze la Agenia Naional a Medicamentului reacii adverse suspectate la medicamente; C. administrarea fondurilor destinate activitilor legate de farmacovigilen se afl sub controlul permanent al Ministerul Sntii Publice; D. administrarea fondurilor destinate activitilor legate de farmacovigilen se afl sub controlul permanent al Ageniei Naionale a Medicamentului; E. deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie s aib permanent i continuu la dispoziia sa o persoan calificat corespunztor, responsabil de activitatea de farmacovigilen. BDE 1617. n activitatea de supraveghere i control a cerinelor legale privind medicamentele, Agenia Naional a Medicamentului are urmtoarele atribuii: A. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenia Naional a Medicamentului n acest scop s efectueze teste asupra probelor de medicamente; B. poate s efectueze inspecii la localurile fabricanilor de substane active folosite ca materii prime sau la localurile deintorilor autorizaiei de punere pe pia, numai anunate, ori de cte ori consider c exist motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor i ghidurilor de bun practic de fabricaie; C. inspectorii Ageniei Naionale a Medicamentului sunt mputernicii s examineze orice document care are legtur cu obiectul inspeciei, fr nici un fel de restricii n ceea ce privete descrierea metodei de fabricaie; D, inspectorii Ageniei Naionale a Medicamentului sunt mputernicii s inspecteze localurile, nregistrrile i documentele deintorilor autorizaiei
343

de punere pe pia sau ale oricror firme folosite de ctre deintorul autorizaiei de punere pe pia pentru efectuarea activitilor de farmacovigilen; E. emite un certificat de bun practic de fabricaie, dac inspecia demonstreaz c fabricantul respect principiile i ghidurile de bun practic de fabricaie conform legislaiei naionale, n termen de 50 de zile de la inspecia efectuat. AD 1618. Medicamentul este retras de pe pia dac se observ c: A. este periculos n condiii normale de utilizare; B. raportul risc-beneficiu este favorabil n condiiile de utilizare autorizate; C. nu are eficacitate terapeutic; D. compoziia calitativ i cantitativ nu este conform cu aceea declarat; E. controalele medicamentului i/sau ale ingredientelor i controalele n stadiile intermediare de fabricaie nu au fost efectuate din lipsa solicitrii fabricantului.* ACDE* 1619. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, urmtoarele fapre constituie infraciuni: A. Contrafacerea de medicamente; B. Nerespectarea de ctre personalul calificat n studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bun practic n studiul clinic; C. funcionrii unitii de producie de medicamente fr autorizaie de fabricaie emis de Agenia Naional a Medicamentului; D. nerespectrii Regulilor de bun practic de laborator de ctre laboratoarele care efectueaz teste farmacotoxicologice n vederea ntocmirii documentaiei de autorizare de punere pe pia a medicamentelor de uz uman; E. deinerii i distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depit sau cu buletin de analiz necorespunztor. AB 1620. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, urmtoarele fapre constituie contravenii: A. Efectuarea de ctre personal necalificat n studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesit aprobarea Ageniei Naionale a Medicamentului; B. distribuia angro a medicamentelor fr autorizaie emis de Ministerul Sntii Publice; C. practicarea n cadrul unitii de producie sau de distribuie a medicamentelor a altor activiti dect a celor pentru care au fost autorizate;
344

D. nerespectrii condiiilor de funcionare a unitii de producie de medicamente pentru care a fost autorizat sau n cazul nerespectrii Regulilor de bun practic de fabricaie; E. fabricrii i distribuiei medicamentelor fr documente care s ateste proveniena i/sau calitatea acestora. BCDE 1621. Pentru a garanta independena i transparena decizional, Agenia Naional a Medicamentului: A. se asigur c personalul su responsabil cu acordarea autorizaiilor, raportorii i experii implicai n autorizarea i supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese n industria farmaceutic, care le-ar putea afecta imparialitatea; B. face publice regulile proprii de procedur i pe acelea ale consiliilor i comisiilor sale, agendele i rapoartele ntlnirilor, nsoite de deciziile luate, detalii despre voturi i explicaii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare; C. face publice regulile proprii de procedur i pe acelea ale consiliilor i comisiilor sale, agendele i rapoartele ntlnirilor, nensoite de deciziile luate, detalii despre voturi i explicaii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare; D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaii de punere pe pia nu sunt fcute publice; E. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaii de punere pe pia sunt fcute publice. ABE 1622. Pentru distribuia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede urmtoarele: A. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII i prin procedura centralizat; B. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII; C. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o autorizaie de punere pe pia prin procedura centralizat; D. n ceea ce privete furnizarea de medicamente ctre farmaciti i persoanele autorizate s elibereze medicamente ctre populaie, Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice unui deintor de autorizaie de distribuie acordat de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaie, n special obligaii de serviciu public, mai restrictiv dect cele aplicate persoanelor autorizate s efectueze activiti echivalente n Romnia;
345

E. n ceea ce privete furnizarea de medicamente ctre farmaciti i persoanele autorizate s elibereze medicamente ctre populaie, Ministerul Sntii Publice trebuie s aplice unui deintor de autorizaie de distribuie acordat de alt stat membru al Uniunii Europene obligaii, n special obligaii de serviciu public, mai restrictive dect cele aplicate persoanelor autorizate s efectueze activiti echivalente n Romnia. BC 1623. Pentru autorizaia de punere pe pia a unui medicament Legea nr. 95/2006 prevede urmtoarele: A. dup acordarea unei autorizaii de punere pe pia, deintorul trebuie s informeze Agenia Naional a Medicamentului asupra datei de punere efectiv pe pia a medicamentului de uz uman n Romnia; B. dup acordarea unei autorizaii de punere pe pia, deintorul nu trebuie s informeze Agenia Naional a Medicamentului asupra datei de punere efectiv pe pia a medicamentului de uz uman n Romnia; C. deintorul trebuie s notifice Ageniei Naionale a Medicamentului dac produsul nceteaz s fie pus pe pia fie temporar, fie permanent cu cel puin dou luni nainte de ntreruperea punerii pe pia a medicamentului, cu excepia situaiilor excepionale; D. deintorul trebuie s notifice Ageniei Naionale a Medicamentului dac produsul nceteaz s fie pus pe pia fie temporar, numai n situaii excepionale; E. pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice, n special n contextul farmacovigilenei, deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie s furnizeze Ministerului Sntii Publice toate datele privind volumul de vnzri al medicamentului i orice date aflate n posesia acestuia privind volumul de prescrieri. ACE 1624. Preparatele i substanele stupefiante i psihotrope pot fi utilizate n scop medical respectnd urmtoarele condiii: A. doar pe baza prescripiilor medicale; B. cele din tabelul II pe formulare obinuite, care se rein n farmacie; C. cele din tabelul II pe formulare speciale, securizate; D. cele din tabelul III pe formulare obinuite, care se rein n farmacie; E. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. ACDE

346

1625. Publicitatea la substanele i preparatele stupefiante i psihotrope: A. este permis; B. este interzis publicului larg; C. este la latitudinea productorului; D. este permis doar n publicaiile cu caracter tiinific i profesional; E. este interzis n publicaiile cu caracter tiinific i profesional. BD 1626. Controlul i supravegherea operaiunilor cu substanele i preparatele stupefiante i psihotrope: A. este de competena Ministerului Sntii, prin inspecii efectuate de inspectorii farmacisti; B. vizeaz i trusele de prim ajutor care conin substane stupefiante si psihotrope aflate n mijloacele de transport aerian, naval si n ambulane; C. se efectueaz asupra tuturor personelor fizice i juridice care efectueaz operaiuni cu astfel de substane i preparate; D. se efectueaz numai asupra personelor fizice care efectueaz operaiuni cu astfel de substane i preparate; E. se efectueaz numaiasupra personelor juridice care efectueaz operaiuni cu astfel de substane i preparate. ABC 1627. Substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005: A. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite, prin hotrre a Guvernului; B. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza modificrilor transmise de organismele europene competente, prin hotrre a Guvernului; C. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite; D. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza modificrilor transmise de organismele europene competente; E. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite sau a organismelor europene competente, prin hotrre a Guvernului. ABE

347

1628. Conform Legii nr. 339/2005, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. lista preparatelor ce conin substane stupefiante si psihotrope se aprob prin ordin al ministrului sntii si se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I; B. lista preparatelor ce conin substane stupefiante si psihotrope se aprob prin ordin comun al ministrului sntii i al ministrului mediului si se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I; C. orice persoan fizic sau juridic ce desfsoar o operaiune cu plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anex se afl sub controlul si supravegherea Ministerului Sntii, prin inspecii efectuate de inspectorii farmacisti; D. orice persoan fizic sau juridic ce desfsoar o operaiune cu plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anex se afl sub controlul si supravegherea Colegiului Farmacitilor din Romnia, prin inspecii efectuate de inspectorii farmacisti; E. orice persoan fizic sau juridic ce desfsoar o operaiune cu plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anex se afl sub controlul si supravegherea Ministerului Sntii i a Colegiului Farmacitilor din Romnia, prin inspecii efectuate de inspectorii farmacisti. AC 1629. Referitor la cultivarea plantelor care conin substane stupefiante si psihotrope, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. cultivarea fr drept a plantelor ce conin substane aflate sub control naional, prevzute n tabelul I este permis, iar pentru cele prevzute n tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzis; B. cultivarea fr drept a plantelor ce conin substane aflate sub control naional, prevzute n tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzis; C. este permis cultivarea plantelor ce conin substane aflate sub controlul legislaiei naionale numai dac sunt prelucrate n scop tehnic, n vederea producerii de tulpini, fibre, smn si ulei, n scop medical si stiinific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale; D. Este permis cultivarea plantelor ce conin substane aflate sub controlul legislaiei naionale numai dac sunt prelucrate n scop tehnic, n vederea producerii de tulpini, fibre, smn si ulei, n scop medical si stiinific si numai cu autorizarea Ministerului Sntii;

348

E. este permis cultivarea plantelor ce conin substane aflate sub controlul legislaiei naionale numai dac sunt prelucrate n scop tehnic, n vederea producerii de tulpini, fibre, smn si ulei, n scop medical si stiinific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, pe baza estimrilor anuale. BCE 1630. Potrivit Legii nr. 339/2005, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. farmaciile cu circuit deschis si desfsoar activitatea cu plante, substane si preparate stupefiante si psihotrope, n baza autorizaiei de funcionare; B. farmaciile cu circuit nchis si desfsoar activitatea cu plante, substane si preparate stupefiante si psihotrope, n baza autorizaiei de funcionare; C. farmaciile cu circuit deschis si desfsoar activitatea cu plante, substane si preparate stupefiante si psihotrope, n baza autorizaiei de stupefiante si psihotrope eliberat de Ministerul Sntii; D. farmaciile cu circuit nchis si desfsoar activitatea cu plante, substane si preparate stupefiante si psihotrope, n baza autorizaiei de stupefiante si psihotrope eliberat de Ministerul Sntii; E. att farmaciile cu circuit deschis ct i farmaciile cu circuit nchis si desfsoar activitatea cu plante, substane si preparate stupefiante si psihotrope, n baza autorizaiei de stupefiante si psihotrope eliberat de Ministerul Sntii i Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale. ABD 1631. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizeaz de Ministerul Sntii Publice, pe baza urmtoarelor documente, prezentate n original si n copie: A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substane stupefiante si psihotrope; B. cazierul judiciar al farmacistului ef; C. autorizaia de fabricaie emis de Agenia Naional a Medicamentului; D. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substane stupefiante si psihotrope si diploma de licen; E. curriculum vitae al farmacistului ef si diploma de licen. ACD 1632. Autorizaiile pentru fabricarea, depozitarea i distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. autorizaia de fabricaie a preparatelor stupefiante si psihotrope se elibereaz anual n limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii Publice;

349

B. autorizaia de fabricaie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite n termen de 30 de zile de la nregistrarea cererii sau, dup caz, de la completarea dosarului; C. autorizaia de fabricaie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite n termen de 45 de zile de la nregistrarea cererii sau, dup caz, de la completarea dosarului; D. autorizaia de depozitare si distribuire a plantelor, substanelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea creia se poate solicita rennoirea acesteia pe perioade succesive de cte 5 ani; E. autorizaia de depozitare si distribuire a plantelor, substanelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea creia se poate solicita rennoirea acesteia pe perioade succesive de cte 3 ani. ABD 1633. Trusele de prim ajutor care conin preparate stupefiante si psihotrope: A. pot fi deinute de cabinetele medicale umane si veterinare, alte uniti sanitare umane, aeronave, nave si ambulane; B. controlul truselor de prim ajutor se efectueaz de inspectorii farmacisti din cadrul Ageniei Naionale Antidrog; C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conin preparate stupefiante si psihotrope ambulanele de urgen nsoite de un medic; D. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conin preparate stupefiante si psihotrope ambulanele de urgen; E. sunt asimilate ambulanelor de urgen autovehiculele speciale pentru intervenii n caz de calamiti naturale si aeronavele de salvare aerian si transport sanitar. ACE 1634. Urmtoarele afirmaii cu privire la prescripia medical sunt adevrate: A. formularele prescripiilor medicale pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galben, iar cele pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde; B. formularele prescripiilor medicale pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare roz, iar cele pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare albastr;

350

C. cnd pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conin substane nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizeaz formularul corespunztor substanei D. supuse celui mai riguros control cnd pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conin substane nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizeaz formularul corespunztor substanei supuse controlului celui mai puin riguros; E. pentru eliberarea substanelor si produselor stupefiante si psihotrope de ctre farmaciile veterinare se foloseste formularul de prescripie medical veterinar cu timbru sec, ca imprimat cu regim special. ADE 1635. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. medicamentele care conin substane stupefiante sau psihotrope, rmase neutilizate, se returneaz la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui procesverbal de predare-primire, ntocmit n trei exemplare, dintre care un exemplar nsoeste medicamentele pn la distrugerea acestora; B. medicamentele care conin substane stupefiante sau psihotrope, rmase neutilizate, se returneaz la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui procesverbal de predare-primire, ntocmit n dou exemplare, cu urmtoarea destinaie: un exemplar rmne la farmacie i un exemplar la persoana care a returnat medicamentele; C. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidental de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante si psihotrope este comunicat de direcia de sntate public de la care s-au ridicat formularele, Colegiului Farmacistilor din Romnia, si, dup caz, Colegiului Medicilor Veterinari din Romnia, pentru a informa farmaciile; D. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidental de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante si psihotrope este comunicat de direcia de sntate public de la care s-au ridicat formularele, Colegiului Medicilor din Romnia, si, dup caz, Colegiului Medicilor Veterinari din Romnia, pentru a informa farmaciile; E. persoanele care dein formulare pentru prescrierea preparatelor cu substane stupefiante si psihotrope au obligaia s asigure protecia fizic a formularelor necompletate. ACE

351

1636. Urmtoarele afirmaii referitoare la preparatele si substantele stupefiante si psihotrope sunt adevrate: A. preparatele si substanele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate n scop medical numai pe baza prescripiilor medicale; B. prescrierea substanelor si preparatelor prevzute n tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe formulare speciale, securizate; C. prescrierea substanelor si preparatelor prevzute n tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face n condici de prescripii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, n cadrul unitilor sanitare umane sau veterinare; D. prescrierea substanelor si preparatelor prevzute n tabelul I din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe formulare care se rein la eliberare; E. eliberarea substanelor si preparatelor prevzute n tabelele II si III din anex, fr prescripie medical, nu este interzis. ABC 1637. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. plantele si substanele prevzute n tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienilor numai sub form de preparate farmaceutice, de ctre medicii titulari ai autorizaiei de liber practic; B. plantele si substanele prevzute n tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienilor numai sub form de preparate farmaceutice, numai de ctre medicii specialiti; C. plantele si substanele prevzute n tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienilor numai sub form de preparate farmaceutice, de ctre medicii medicii veterinari titulari ai autorizaiei de liber practic; D. pacienii aflai n tratament cu medicamente care conin substane stupefiante sau psihotrope prevzute n tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 pot deine cantitatea prescris numai n baza prescripiei medicale; E. pacienii care n urma tratamentului cu medicamente care conin substane stupefiante sau psihotrope prevzute n tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au rmas cu medicamente neutilizate, au obligaia s le distrug. ACD 1638. Conform Legii nr. 339/2005 urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. comenzile si facturile pentru plantele, substanele si preparatele prevzute n tabelul II din anex se efectueaz pe formulare separate; B. comenzile si facturile pentru plantele, substanele si preparatele prevzute n tabelul I din anex se efectueaz pe formulare separate; C. comenzile si facturile pentru plantele, substanele si preparatele prevzute n tabelul III din anex se efectueaz pe formulare separate;
352

D. orice persoan autorizat care deine plante, substane si preparate prevzute n tabelul II din anex este obligat s ia msuri de paz pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru preparatele prevzute n tabelul I sau III nu se aplic prezenta obligaie; E. orice persoan autorizat care deine plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anex este obligat s ia msuri de paz pentru prevenirea sustragerii acestora. AE 1639. Referitor la autorizarea operaiunilor de achiziionare, transport, import, export, utilizare, deinere a plantelor, substanelor i preparatelor care conin substane stupefiante si psihotrope, urmtoarele enunuri sunt adevrate: A. n scopul cercetrii medicale ori stiinifice, Ministerul Sntii autorizeaz o persoan fizic sau juridic pentru operaiuni cu plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005 n cantiti care s nu le depeasc pe cele strict necesare scopului urmrit; B. n scopul cercetrii medicale ori stiinifice, Ministerul Sntii autorizeaz o persoan fizic sau juridic pentru operaiuni cu plante, substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005 n cantiti suficiente scopului urmrit, lund n considerare i eventualele pierderi; C. autorizaia poate fi acordat si pentru alte operaiuni dintre cele enumerate, n msura n care asemenea operaiuni sunt necesare cercetrii medicale ori stiinifice pentru atingerea scopului urmrit; D. beneficiarul autorizaiei consemneaz ntr-un registru, pe care l pstreaz timp de 5 ani, cantitile de plante, substane si preparate pe care le opereaz, precum si data operaiunilor si numele furnizorilor; E. beneficiarul autorizaiei consemneaz ntr-un registru, pe care l pstreaz timp de 3 ani, cantitile de plante, substane si preparate pe care le opereaz, precum si data operaiunilor si numele furnizorilor. ACD 1640. Conform Legii nr. 339/2005, n cazul n care exist sau se presupune n mod justificat c exist un risc iminent si grav pentru sntate, autoritile sanitare vor adopta urmtoarele msuri de precauie: A. blocarea mrfii, retragerea de pe pia si interzicerea utilizrii specialitilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale, B. suspendarea activitilor, publicitii si nchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
353

C. continuarea activitilor, publicitii si nchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor; D. continuarea elaborrii, prescrierii, eliberrii i furnizrii de preparate n faza de cercetare clinic sau pentru cercetare pe animale; E. suspendarea elaborrii, prescrierii, eliberrii i furnizrii de preparate n faza de cercetare clinic sau pentru cercetare pe animale. ABE 1641. Publicitatea fcut la un medicament supus controlului conform Legii nr. 339/2005, n afara limitelor legale, constituie: A. contravenie; B. infraciune; C. se sancioneaz cu amend de la 200 la 1000 RON; D. se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 5.000 RON; E. nu se sancioneaz la prima abatere constatat. AD 1642. Urmtoarele afirmaii cu privire la eliberarea fracionat a stupefiantelor sunt adevrate, cu excepia: A. cantitatea total de preparate poate fi eliberat fracionat, la solicitarea pacientului; B. cantitatea total de preparate trebuie eliberat fracionat, chiar dac pacientul nu solicit acest lucru; C. preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3 trane, din aceeai farmacie, n perioada de valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii, pe cele dou exemplare ale prescripiei, a cantitilor ridicate; D. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel mult dou zile lucrtoare; E. n situaia n care eliberarea fracionat este determinat de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligat s procure preparatul n cel mult trei zile lucrtoare. B 1643. Valabilitatea prescripiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este urmtoarea: A. prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 10 zile de la data prescrierii; B. prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 30 zile de la data prescrierii;

354

C. prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 5 zile de la data prescrierii; D. prescripia pentru preparatele care conin substane din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel mult 10 zile de la data prescrierii; E. n cazul neprezentrii prescripiilor n aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie dect n baza altei prescripii. ABE 1644. n farmaciile comunitare, activitatea cu substane i preparate stupefiante i psihotrope se desfoar de ctre: A. asistenii medicali de farmacie cu drept de liber practic; B. farmacistul special desemnat pentru acesta; C. farmacitii i asistenii medicali de farmacie cu drept de liber practic; D. nlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta; E. studenii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflai n practic. BD 1645. prescripie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai medicament n maximum 3 forme farmaceutice diferite; B. n cazul depsirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunztoare pentru 3 zile; C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile; D. poate depi doza maxim pentru 3 zile n cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice, ageni fizici sau chimici); E. poate depi doza maxim pentru 3 zile n cazul arteritei avansate n stadiul de cangren, cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin alt medicaie. AC 1646. Persoanele fizice care intr pe teritoriul Romniei cu medicamente ce conin substane din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au obligaia: A. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea unei prescripii medicale; B. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea unui certificat medical; C. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie;
355

D. pot deine o cantitate de medicamente care s depeasc necesarul de tratament prevzut n documentul prezentat, dar nu mai mult dect necesarul de tratament pentru 60 de zile; E. s dein doar necesarul de tratament prevzut n documentul prezentat. ABE 1647. n cazul n care se fac modificri pe o reet special, se respect urmtoarele reguli: A. orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur i tampil; B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificri, trebuie confirmat prin semntur i tampil; C. modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii lizibilitii prescripiei; D. orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur, fr s fie obligatorie i tampila; E. modificrile pot fi fcute chiar dac afecteaz lizibilitatea prescripiei. AC 1648. Cnd pentru acelai pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau a unor preparate ce conn substane nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005, se respect urmtoarele reguli: A. dac sunt unul din tabelul II i unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete de culoare galben; B. dac sunt unul din tabelul II i unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete de culoare verde; C. dac sunt unul din tabelul IIi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete cu timbru sec;* D. dac sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II i un preparat ce conine substane nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reete de culoare galben; E. dac sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III i un preparat ce conine substane nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reete de culoare verde. AC*DE 1649. Distrugerea plantelor, substanelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea urmtoarelor reguli: A. se realizeaz de ctre societile specializate care au acest obiect de activitate i prezint autorizaia de funcionare emis de Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor; B. se realizeaz de ctre societile specializate care au acest obiect de activitate i prezint autorizaia de funcionare emis de Ministerul Sntii Publice;
356

C. societile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta i depozita numai cantitile specificate n aprobarea de distrugere eliberat solicitantului de ctre Ministerul Sntii Publice; D. societile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantitile specificate n aprobarea de distrugere eliberat solicitantului de ctre Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului; E. plantele, substanele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug, la solicitarea poliiei, cu excepia cantitilor solicitate de instituiile abilitate s dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau n scopuri didactice si de cercetare stiinific. ACE 1650. Evidena plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope se realizeaz respectnd urmtoarele: A. evidena substanelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se realizeaz prin nscrierea si centralizarea zilnic n registrul de eviden special; B. evidena substanelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi inut mpreun cu preparate ce nu conin substane din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaiilor; C. evidena preparatelor prevzute n tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi inut mpreun cu preparate ce nu conin substane din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaiilor; D. n farmaciile comunitare, evidena preparatelor prevzute n tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 rezult din prescripiile medicale reinute obligatoriu la eliberarea medicamentului; E. n farmaciile comunitare, evidena preparatelor prevzute n tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 rezult din prescripiile medicale reinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. ACD

357

Tema nr. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist i deontologia farmaceutic 1651. Din punct de vedere al ceteniei, pe teritoriul Romniei pot exercita profesia de farmacist urmtoarele categorii: A. numai cetenii romni B. soul/soia unui cetean romn care are cetenie israelin C. copii unui cetean romn, care au cetenie israelian, sunt cstorii i locuiesc cu familiile proprii n Romnia D. prinii unui cetean romn care au o alt cetenie i care se afl n ntreinerea acestuia E. cetenii Confederaiei Elveiene. 1652. Profesia de farmacist poate fi profesat pe teritoriul Romniei de urmtoarele categorii de persoane fizice: A. persoan fizic care este cetean al unui stat membru al Uniuni Europene; B. persoan fizic care este cetean al unui stat aparinnd Spaiului Economic European; C. persoan fizic care este cetean al Confederaiei Elveiene; D. membrii de familie ai unui cetean care aparine unui stat ter; E. cetenii statelor tere beneficiari ai statutului de rezident permanent n Romnia. 1653. Au dreptul s exercite profesia de farmacist n Romnia urmtorii ceteni strini: A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung n Romnia B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung ntr-un stat ter D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparinnd Spaiului Economic European E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparinnd Confederaiei Elveiene.

358

1654. Titlurile oficiale de calificare n farmacie n baza crora se poate exercita profesia de farmacist n Romnia, sunt: A. diploma de farmacist, eliberat de instituiile de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditate din Romnia; B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sntii Publice; C. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Confederaia Elveian; D. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist, dobndite ntr-un stat ter i nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate n Romnia; E. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Confederaia Elveian. 1655. Farmacistul are deplin rspundere i drept de decizie asupra urmtoarelor activiti: A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor; B. fabricarea i controlul medicamentelor; C. acordarea de consultaii medicale; D. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital; E. prepararea, controlul, depozitarea i distribuia medicamentelor n farmacii deschise publicului. 1656. n conformitate cu pregtirea sa universitar, farmacistul este competent s exercite i urmtoarele activiti: A. nlocuirea medicului n stabilirea i urmrirea terapiei pacientului; B. Farmacovigilen; C. marketing i management farmaceutic; D. activiti didactice sau administraie sanitar E. analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i igien a mediului i alimentelor.

359

1657. Titlurile profesionale pe baza crora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. farmacist; B. farmacist specialist n Farmacie clinic; C. farmacist senior cu o vechime n specialitate mai mare de 10 ani; D. farmacist debutant; E. farmacist specialist n Laborator farmaceutic. 1658. Este nedemn s exercite profesia de farmacist: A. medicul; B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiei de farmacist, i pentru care nu a intervenit reabilitarea; C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea; D. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesia; E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, i pentru care a intervenit reabilitarea. 1659. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibil cu: A. profesia de medic; B. oricare ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri; C. starea de sntate fizic sau psihic necorespunztoare pentru exercitarea profesiei de farmacist; D. calitatea de asociat n cadrul unei societi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente; E. activitile didactice.

360

1660. n cazurile de incompatibilitate: A. dreptul de exerciiu al profesiei exist; B. dreptul de exerciiu al profesiei se suspend de drept; C. farmacistul este obligat s anune colegiul al crui membru este n termen de 10 zile de la naterea situaiei; D. preedintele colegiului poate solicita organelor n drept confirmarea sau infirmarea strii de incompatibilitate care vizeaz starea de sntate fizic sau psihic necorespunztoare pentru exercitarea profesiei de farmacist; E. se poate desemna o comisie alctuit din 3 farmaciti primari, pentru a confirma sau a infirma situaia de incompatibilitate care rezult din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. 1661. Certificatului de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. este avizat anual pe baza asigurrii de rspundere civil pentru malpraxis valabil pentru anul respectiv B. devine operativ numai dup ncheierea asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional C. are valabilitate pe toat durata de exercitare a profesiei, chiar dac intervin situaii de nedemnitate sau incompatibilitate D. are valabilitate pe toat durata de exercitare a profesiei, chiar dac exercitarea profesiei este suspendat sau interzis E. are valabilitate pe toat durata de exercitare a profesiei, n cazul n care nu intervin situaii de nedemnitate sau incompatibilitate. 1662. Farmacitii care i desfoar activitatea n unitile sanitare publice pot profesa: A. pn la mplinirea vrstei legale de pensionare; B. pn la mplinirea vrstei de 70 de ani, dac sunt membri titulari i corespondeni ai Academiei Romne; C. pn la mplinirea vrstei de 70 de ani; D. pn la mplinirea vrstei de 60 de ani; E. atta timp ct ndeplinesc condiiile de sntate.

361

1663. Dosarul de recunoatere a calificrii profesionale cuprinde urmtoarele documente: A. copia documentului de cetenie; B. copia titlurilor oficiale de calificare n farmacie prevzute de lege; C. certificatul emis de autoritile competente ale statului membru de origine sau provenien, prin care se atest c titlurile oficiale de calificare sunt cele prevzute de Directiva 2005/36/CE; D. certificatul de sntate fizic i psihic emis de statul membru de origine sau provenien, care este valabil 6 luni de la data emiterii; E. dovada emis de statul membru de origine sau provenien, prin care se atest onorabilitatea i moralitatea posesorului, valabil 6 luni de la data emiterii. 1664. Dosarul de recunoatere a calificrii profesionale cuprinde urmtoarele documente: A. copia documentului de cetenie; B. copia titlurilor oficiale de calificare n farmacie prevzute de lege; C. certificatul emis de autoritile competente ale statului membru de origine sau provenien, prin care se atest c titlurile oficiale de calificare sunt cele prevzute de Directiva 2005/36/CE; D. certificatul de sntate fizic i psihic emis de statul membru de origine sau provenien, care este valabil 3 luni de la data emiterii; E. dovada emis de statul membru de origine sau provenien, prin care se atest onorabilitatea i moralitatea posesorului, valabil 6 luni de la data emiterii. 1665. Dosarul de recunoatere a calificrii profesionale cuprinde urmtoarele documente: A. copia documentului de cetenie; B. copia titlurilor oficiale de calificare n farmacie prevzute de lege; C. certificatul emis de autoritile competente ale statului membru de origine sau provenien, prin care se atest c titlurile oficiale de calificare sunt cele prevzute de Directiva 2005/36/CE; D. certificatul de sntate fizic i psihic emis de statul membru de origine sau provenien, care este valabil 6 luni de la data emiterii; E. dovada emis de statul membru de origine sau provenien, prin care se atest onorabilitatea i moralitatea posesorului, valabil 3 luni de la data emiterii.

362

1666. Farmacitii ceteni ai unui stat membru care exercit profesia de farmacist n Romnia: A. nu pot primi sanciuni disciplinare de natur profesional sau administrativ; B. sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia; D. Trebuie s respecte Codul deontologic al farmacistului; E. trebuie s respecte legislaia romn care reglementeaz sectorul de sntate. 1667. Urmtoarele afirmaii privind facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevrate: A. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia; B. atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara teritoriului su, acestea informeaz statul de origine sau de provenien a celor n cauz; C. atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara teritoriului su, acestea nu trebuie s informeze statul de origine sau de provenien a celor n cauz; D. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, nu trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia;

363

E. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia de farmacist n Romnia, au obligaia de a se informa la autoritile competente cu privire la legislaia care reglementeaz sectorul de sntate, domeniul securitii sociale, precum i cu privire la Codul deontologic al farmacistului. 1668. Urmtoarele afirmaii cu privire la asigurarea de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional sunt adevrate: A. pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul este obligat s ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i s ntiineze colegiul teritorial al crui membru este; B. pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul nu este obligat s ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i nici s ntiineze colegiul teritorial al crui membru este despre aceasta; C. farmacitii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza certificatului de sntate i a asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv; D. farmacitii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia, eliberat pe baza certificatului de sntate pentru anul respectiv; E. certificatul de membru devine operativ numai dup ncheierea asigurrii de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional. 1669. Urmtoarele afirmaii cu privire la facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevrate: A. accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se face, potrivit Legii nr. 95/2006, de ctre farmaciti ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene; B. solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii

364

Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de ctre cel interesat; C. solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de ctre cel interesat; D. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, rspund potrivit legii; E. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu pot rspunde potrivit legii. 1670. Care dintre afirmaiile privind suspendarea calitii de membru al CFR sunt adevrate: A. la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat; B.la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat; C. la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de membru pe acea durat; D. pe durata suspendrii la cerere a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia se suspend obligaiile i drepturile ce decurg din aceast calitate; E. pe durata suspendrii la cerere a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia nu se suspend obligaiile i drepturile ce decurg din aceast calitate.

365

1671. Colegiul Farmacitilor din Romnia: A. este un organism cu scop patrimonial; B. este un organism apolitic; C. este un organism de drept public; D. este un organism de drept privat; E. este un organism fr scop patrimonial. 1672. n domeniul su de competen, Colegiul Farmacitilor din Romnia: A. este subordonat Parlamentului B. are autonomie instituional; C. este subordonat Guvernului D. este subordonat Ministerul Sntii Publice E. are autonomie normativ. 1673. Colegiul Farmacitilor din Romnia colaboreaz cu Ministerul Sntii Publice: A. la formarea, specializarea i perfecionarea pregtirii profesionale a farmacitilor; B. n vederea stabilirii i creterii standardelor de practic profesional, a asigurrii calitii actului farmaceutic n unitile farmaceutice; C. la ntocmirea Registrului unic al farmacitilor din Romnia; D. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional i a tematicii de concurs; E. la judecarea cazurilor de nclcare a normelor de deontologie profesional ori a celor care reglementeaz exercitarea profesiei sau a actului profesional. 1674. n exercitarea atribuiilor sale, Colegiul Farmacitilor din Romnia: A. se poate substitui organizaiilor patronale; B. se poate substitui organizaiilor sindicale; C. are dreptul de a formula aciune n justiie n nume propriu; D. are dreptul de a formula aciune n justiie n numele membrilor si; E. promoveaz i stabilete relaii pe plan extern cu instituii i organizaii similare.

366

1675. Din calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia decurg urmtoarele obligaii: A. s se nscrie ntr-o organizaie sindical a farmacitilor B. s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd prin intermediul medierii de ctre comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. s se adreseze justiiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. s rezolve sarcinile care le-au fost ncredinate n calitate de membri sau reprezentani ai corpului profesional; E. s se nscrie n organizaia patronal teritorial. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt: A. dreptul de a alege i a fi alei n organele administraiei locale i centrale; B. dreptul de a purta nsemnele Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. dreptul de a contesta sanciunile primite; D. dreptul de fi informai n timp util despre orice aciune a Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. dreptul de a fi remunerai pentru munca depus. 1677. Adunarea general a Colegiului teritorial are urmtoarele atribuii: A. adopt Codul deontologic al farmacitilor; B. adopt Regulamentul de organizare i funcionare al Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. aprob proiectul de buget al Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. alege, dintre membrii si, consiliul colegiului i reprezentanii n Adunarea general naional a Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. stabilete indemnizaia de edin a membrilor comisiei de disciplin. 1678. Preedintele Colegiului Farmacitilor din Romnia are urmtoarele atribuii: A. reprezint Colegiul Farmacitilor din Romnia n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i din strintate; B. cu aprobarea Biroului executiv ncheie contracte i convenii n numele Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. convoac i conduce edinele Adunrii generale, ale Consiliului naional;

367

D. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului naional proiectul bugetului de venituri i cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri i cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigur activitatea permanent a Colegiului Farmacitilor din Romnia ntre edinele Consiliului naional. 1679. Abaterea disciplinar reprezint: A. fapta svrit fr vinovie, prin care se ncalc legile i regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta svrit cu vinovie, prin care se ncalc legile i regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta svrit cu vinovie, prin care se prejudiciaz onoarea i prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta svrit cu vinovie, prin care se ncalc legislaia muncii; E. fapta svrit cu vinovie prin care nu se prejudiciaz onoarea i prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalitii; B. n cadrul unitilor farmaceutice unde i exercit profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la aprare; D. cu respectarea procedurilor prevzute n Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. cu respectarea principiului discriminrii pozitive, lund n calcul sexul i vrsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplin, cu majoritate de voturi, stabilete printr-o decizie una dintre urmtoarele soluii: A. stinge aciunea disciplinar dac fapta nu constituie abatere disciplinar; B. respinge plngerea ca fiind netimbrat; C. respinge plngerea ca fiind nesemnat; D. dac fapta constituie abatere disciplinar aplic una dintre sanciunile prevzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. dac fapta constituie abatere disciplinar trimite dosarul la Comisia superioar de disciplin pentru a fi aplicat una dintre sanciunile prevzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia.

368

1682. Membrii comisiilor de disciplin: A. trebuie s aib o vechime n profesie de minim 5 ani; B. trebuie s aib o vechime n profesie de minim 7 ani i s nu fi avut abateri disciplinare n ultimii 3 ani; C. sunt alei de ctre adunarea general; D. sunt alei pentru o perioad de 5 ani; E. sunt alei pentru o perioad de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplin nceteaz: A. prin numirea unui alt reprezentant n cazul membrilor desemnai de ctre Ministerul Sntii Publice sau autoritatea de sntate public B. prin numirea de ctre preedinte a altui membru; C. prin alegerea n funcia de preedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de munc deinut la data alegerilor; E. prin pierderea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia. 1684. Contestaia mpotriva deciziei comisiei de disciplin de la nivel teritorial: A. se depune n termen de 3 zile de la data comunicrii ei la comisia superioar de disciplin; B. se depune n termen de 3 zile de la data comunicrii ei la comisia de disciplin teritorial; C. se depune n termen de 15 zile de la data comunicrii ei la comisia de disciplin teritorial; D. se depune n termen de 15 zile de la data comunicrii ei la comisia superioar de disciplin; E. este suspensiv de executare. 1685. Rspunderea civil a farmacistului: A. se face proporional cu gradul de vinovie; B. nltur rspunderea penal dac fapta care a cauzat prejudiciul constituie infraciune conform legii; C. nu nltur rspunderea penal dac fapta care a cauzat prejudiciul constituie infraciune conform legii; D. Feste atras atunci cnd prejudiciul se datoreaz condiiilor de lucru, dotrii insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atras atunci cnd profesionistul acioneaz cu bun-credin n situaii de urgen i cu respectarea competentelor acordate

369

1686. Experii care cerceteaz un caz de malpraxis: A. sunt desemnai de preedintele comisiei judeene de monitorizare i competen profesional pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnai, prin tragere la sori, din lista judeean a experilor; C. trebuie s aib o vechime n specialitate de cel puin 5 ani de zile; D. ntocmesc un raport asupra cazului n termen de 20 de zile pe care l nainteaz Comisiei; E. ntocmesc un raport asupra cazului n termen de 30 de zile pe care l nainteaz Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmacitilor din Romnia este constituit din urmtoarele: A. donaii i sponsorizri; B. cotizaii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activiti comerciale D. drepturi editoriale; E. ncasri din vnzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia are urmtoarele atribuii: A. fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului judeean sau al municipiului Bucureti, stabilind partea din aceast cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. gestioneaz bunurile Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. avizeaz renscrierea farmacitilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizeaz renscrierea farmacitilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunrii generale naionale proiectul privind bugetul de venituri i cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. farmacitii care dein funcii de conducere n cadrul societilor comerciale. B. farmacitii care dein funcii de conducere n cadrul ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie;
370

C. farmacitii care dein funcii de conducere n cadrul Ministerului Sntii Publice; D. farmacitii care dein funcii de conducere n cadrul Casei Naionale de Asigurri de Sntate; E. farmacitii care dein funcii de conducere n cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de ctre farmacist a medicamentelor fr prescripie medical, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical dac pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de ctre farmacist sau se afl n evidenele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical doar dac acestea se ncadreaz n categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical dac pacientul nu posed o prescripie medical, dar prezint un bilet de ieire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical dac pacientul nu posed o prescripie medical, dar prezint o scrisoare medical; E. farmacistul poate elibera medicamente fr prescripie medical dac pacientul nu posed o prescripie medical, dar prezint o schem de tratament neparafat de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgen, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele n care se furnizeaz serviciile farmaceutice de urgen; B. decizia farmacistului n furnizarea serviciilor farmaceutice de urgen va fi luat avndu-se n vedere i afeciunea pentru care se solicit medicamentul, grupa terapeutic din care face parte medicamentul, efectele adverse i contraindicaiile; C. medicamentele psihotrope i stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgen; D. medicamentele psihotrope i stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgen n cazul dependenilor; E. n funcie de gravitatea situaiei prezentate, farmacistul va ncerca s ia legtura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic.

371

1692. Se consider a fi practici neloiale, fr a fi limitative, urmtoarele activiti: A. atragerea pacienilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienilor prin reclam mincinoas; C. eliberarea de medicamente n oferte propuse de diferi productoei; D.folosirea de funcia deinut ori de mandatul ncredinat n cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacieni; E. folosirea de funcia deinut ori de mandatul ncredinat n cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacieni. 1693. Regulile de bun practic farmaceutic au la baz urmtoarele principii: A. sprijinirea societii n a utiliza ct mai judicios medicamentele pentru a obine efectul terapeutic maxim, B. farmacitii trebuie s asigure servicii farmaceutice de nalt calitate; C. farmacistul nu are nici un rol n obinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie s se implice n activitile de prevenire a mbolnvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea i eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bun practic farmaceutica impun urmtoarele: A. farmacistul trebuie s-i ndrepte ntreaga atenie spre binele bolnavului care este tratat n ambulatoriu; B. farmacistul trebuie s-i ndrepte ntreaga atenie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul n care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutic trebuie s fie focalizat pe eliberarea medicamentelor i a altor produse pentru sntate, cu o informare i consiliere adecvate pentru pacient i o urmrire atenta a efectelor utilizrii acestora; D. farmacistul trebuie s militeze pentru o prescriere raonal i economic, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutic trebuie s fie focalizat pe verificarea medicului privind necesitatea obiectiv a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bun practic, rezult c: A. ntre farmaciti trebuie s existe relaii de concuren comercial neloial; B. fiecare farmacist trebuie s ncerce, indiferent de mijloace, s mbunteasc serviciul farmaceutic propriu;

372

C.n legtur cu tratamentul medicamentos, ntre farmaciti i medici trebuie s existe relaii bazate pe ncredere ; D. prin relaii de colegialitate, farmacitii trebuie s contribuie la mbuntirea serviciului farmaceutic oferit populaiei; E.exercitarea profesiei se face ntr-un spirit profesional predominant fa de cel comercial. 1696. Regulile de bun practic privind informarea pacientului se refer la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea strii sale de sntate; C. informarea pacientului se face fr a ine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utiliznd termeni de specialitate; E. informarea pacientului se face citind compoziia chimic a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitar se vnd: A. medicamentele care se acord pe baz de prescripie medical; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive i aparatur medical de uz spitalicesc i consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaie special. 1698. Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a farmaciei comunitare se depun urmtoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului ef; D. actul constitutiv al societii comerciale; E. cazierul fiscal al societii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai n aceeai localitate; B. se poate face i n alt localitate dac farmacistul ef face dovada c are domiciliul n acea localitate; C. se poate face i n alt localitate n locul unei oficine; D. trebuie comunicat Ministerului Sntii Publice i Colegiului Farmacitilor din Romnia

373

E. trebuie comunicat Ageniei Naionale a Medicamentului i Colegiului Farmacitilor din Romnia. 1700. n conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, urmtoarele afirmaii privind drogheria sunt adevrate: A. se nfiineaz numai de societile comerciale care au deja deschis o farmacie; B. poate fi condus numai de un farmacist care are cel puin 5 ani vechime n specialitate; C. funcioneaz numai n prezena cel puin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condus de un asistent medical de farmacie ef; E. poate funciona n absena unui farmacist. 1701. Autorizaia de funcionare a drogheriei: A. include autorizaia sanitar de funcionare B. este eliberat de Ministerul Sntii Publice C. este eliberat n maximum 15 zile de la efectuarea inspeciei cu raport favorabil din partea Direciei farmaceutice din cadrul Ministerului Sntii Publice; D. este eliberat n maximum 45 zile de la efectuarea inspeciei cu raport favorabil din partea Direciei farmaceutice din cadrul Ministerului Sntii Publice; E. poate fi autorizat conform procedurii tacite. 1702. n farmaciile comunitare i n drogherii, inspecia: A. se exercit de Agenia Naional a Medicamentului; B. se exercit de Colegiul Farmacitilor din Romnia mpreun cu reprezentani ai Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia; C. se exercit de Agenia Naional a Medicamentului, mpreun cu reprezentani ai Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. are loc cel puin o dat pe an; E. are loc cel puin o dat la 2 ani.

374

1703. Conform dispoziiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, urmtoarele fapte constituie contravenie care se sancioneaz cu amend de la 10.000 lei la 20.000 lei i cu nchiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. mpiedicarea activitii organelor de inspecie i control; B. afiarea, cu nclcarea reglementrilor n materie, n incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fr autorizaie de funcionare; D. deinerea sau eliberarea n drogherii a unor produse medicamentoase ale cror deinere i eliberare sunt interzise n drogherie; E. funcionarea farmaciei n lipsa unui farmacist, care i exercit personal profesia, precum i funcionarea unei drogherii n lipsa cel puin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitar local de distribuie: A. se nfiineaz n localitile fr servicii farmaceutice; B. se nfiineaz numai n mediul rural; C. se poate nfiina de societatea comercial care are nfiinat o farmacie; D. beneficiaz de autorizaie de funcionare proprie; E. devine automat drogherie dac n localitatea respectiv se nfiineaz o farmacie. 1705. Autorizaia de funcionare a farmaciei comunitare se elibereaz: A. pe numele persoanei juridice i al farmacistului-ef de farmacie; B. de Agenia Naional a Medicamentului; C. de Ministerul Sntii; D. n maximum 45 de zile de la efectuarea inspeciei cu raport nefavorabil; E. n maximum 15 de zile de la efectuarea inspeciei cu raport favorabil.

375

Tema nr.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 11). 1706. Care din urmtorii detectori pot fi utilizai n HPLC? A. detectorul de ionizare in flacr B. refractometric C. catarometrul D. detectorul UV-VIS E. detectorul de fluorescen BDE 1707. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. identitatea substanelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substane C. detecia substanelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substane etalon D. detecia substanelor separate prin CSS se bazeaz pe derivatizarea analiilor pentru a obine spoturi colorate sau fluorescente E. detecia substanelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescen BDE 1708. Care dintre urmtorii parametri caracterizeaz retenia n HPLC? A. parametrul Rf B. timpul de retenie tR C. volumul de retenie VR D. eficacitatea E. factorul de capacitate k ABCE 1709. Cromatografia n faz gazoas este o variant a cromatografiei pe coloan n care separarea componentelor unui amestec complex se realizeaz datorit unor procese de repartiie sau absorbie ntre: A. faza mobil lichid si faza staionar lichid B. faza mobil gazoas i faza staionar lichid C. faza mobil lichid i faza staionar solid D. faza mobil gazoas i faza staionar solid E. faza mobil gazoas i faza staionar gazoas BD

376

1710. Cromatografia n faz gazoas permite separarea: A. tuturor substanelor medicamentoase B. substanelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. substanelor solide care se lichefiaz uor D. substanelor uor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400C E. toate variantele sunt adevrate BD 1711. Dozarea substanelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subire se efectueaz: A. prin introducerea n calcul a timpilor de retenie ai componentelor din proba de analizat B. dupa rzuirea i eluarea substanelor de pe adsorbant i determinarea cantitativ prin alte metode C. FR X nu face referiri n acest sens D. prin spectrofotometrie "in situ" E. direct pe plac prin fotodensitometrie BDE 1712. Gradul de separare a dou substane ntr-o cromatogram se definete prin noiunea de rezoluie (Rs). Sunt adevrate urmatoarele afirmaii legate de rezoluie, cu excepia: A. rezoluia crete cu cresterea numrului de talere teoretice N B. rezoluia crete cu creterea factorului de separabilitate C. rezoluia este o mrime dependent de factorul de capacitate D. o rezoluie bun pentru dou picuri adiacente presupune diferene foarte mici ntre tR a componentelor E. rezoluia scade cu creterea numrului de talere teoretice N ABC 1713. n componena unui cromatograf de gaze se gsesc: A. rezervorul de gaz B. coloana cromatografic C. injectorul-evaporatorul D. detectorul E. detector refractometric ABCD 1714. n cromatografia cu faz invers, faza staionar este: A. polar B. nepolar C. rin schimbtoare de ioni D. compus macromolecular E. silicagel grefat cu lanuri hidrocarbonate
377

BE 1715. n gaz-cromatografie pot fi utilizai urmtorii detectori: A. detector refractometric diferenial B. detector UV-VIS C. detectorul de conductibilitate termic (CT) D. detectorul de ionizare n flacr (DIF) E. spectrometrul de mas (SM) CDE 1716. n HPLC se pot utiliza ca faze staionare: A. solide polare B. solide nepolare C. schimbtori de ioni D. lichide impregnate pe un solid inert E. gaze impregnate pe un suport polar ABCD 1717. Metodele utilizate pentru deteminri cantitative n gazcromatografie sunt: A. metoda coninutului aparent B. metoda concentrat-diluat C. metoda standardului intern-curb de etalonare D. metoda standardului extern-curb de etalonare E. metoda normrii ariilor CDE 1718. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cele doua faze sunt nemiscibile C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana ABE 1719. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida: A. cromatografia de afinitate B. cromatografia de repartitie C. cromatografia de schimb ionic D. cromatografia de contracurent E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
378

AC 1720. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. reflexie B. refractie C. transmisie D. emisie fluorescenta E. stingerea fluorescentei ACDE 1721. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. metoda normarii ariilor B. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. metoda examinarii in UV E. metoda adaosului de standard ABCE 1722. Care din fazele staionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicin ; B. beta-ciclodextrin ; C. eteri coroan ; D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ; E. carbon poros grafitat ABC 1723. Cu ce faz mobil funcioneaz satisfctor rinile schimbtoare de ioni ca faze staionare cromatografice ? A. cu faza mobil acid sau neutr n cazul anioniilor slabi ; B. cu faza mobil acid sau neutr n cazul cationiilor slabi ; C. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul anioniilor slabi ; D. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul cationiilor slabi ; E. cu faza mobil acid att la cationii slabi ct si la anionii slabi. AD 1724. Eficacitatea coloanei cromatografice exprim capacitatea ei: A. de a da picuri ct mai simetrice; B. de a da picuri ct mai asimetrice; C. de a da picuri ct mai largi; D. de a da picuri ct mai strmte; E. de a da picuri cu baze ct mai mici. ADE
379

1725. Fazele staionare pe baz de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizeaz pentru separarea: A. alcanilor; B. alcoolilor; C. poliolilor; D. acizilor carboxilici; E. cicloalcanilor. BCD 1726. n cromatografia clasic de repartiie pe coloan faza mobil poate fi: A. apa; B. n-butanolul; C. alcoolul benzilic; D. cloroformul; E. toluenul. BCDE 1727. n HPLC faza mobil poate fi: A. oxiproprionitrilul; B. pentan; C. ciclohexan; D. hexanul; E. heptanul. BCDE 1728. n HPLC faza staionar este de regul: A. polietilena; B. oxiproprionitrilul; C. apa; D. etilenglicolul; E. nitrometanul. ABD 1729. Numrul platourilor teoretice (N) caracterizeaz eficacitatea coloanei cromatografice i este dependent de: A. lungimea coloanei; B. nlimea platoului teoretic; C. dinamica fazei mobile; D. laimea platoului teoretic; E. diametrul coloanei. ABC

380

1730. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndepineasc urmtoarele cerine: A. s aib o mare putere de dizolvare dar s nu interacioneze chimic cu analiii din probe; B. s fie incompatibil cu sistemul de detecie; C. s nu dizolve faza staionar i s nu interacioneze chimic cu aceasta; D. s fie compatibil cu sistemul de detecie; E. s dizolve faza staionar i s interacioneze chimic cu aceasta. ACD 1731. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staionare pe baz de: A. aminoacizi; B. ciclohexan; C. benzen; D. alcani; E. ciclodextrine. AE 1732. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile BD 1733. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente BCE

381

1734. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Reflexie B. Transmisie C. Difuzie D. Emisie fluorescenta E. Stingerea fluorescentei ABDE 1735. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Neon sau argon B. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. Azot D. Heliu E. Un gaz cu conductibilitate termica mica BD 1736. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Numarul de platouri teoretice B. Factorul de selectivitate C. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Presiune E. Factorul de capacitate ABE 1737. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR) B. Detectorul de fluorescenta C. Detectorul de vascozitate D. Detectorul refractometric E. Detectorul electrochimic ABDE 1738. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. argon, azot B. heliu, argon C. metan, azot D. hidrogen, heliu E. oxigen, dioxid de carbon ABD

382

1739. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. faza stationara este un gaz B. faza stationara este un solid C. faza mobila este un lichid D. faza mobila este un gaz E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert BDE 1740. In cromatografia de gaze (CG): A. faza mobila poate fi gazoasa B. faza mobila poate fi solida C. faza mobila poate fi lichida D. faza stationara poate fi lichida E. faza stationara poate fi solida ADE 1741. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila AB 1742. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. izopropanol - amoniac - apa B. formamida - benzen C. n-butanol - acid acetic - apa D. apa - fenol E. ulei de parafina - DMF - metanol apa ACD 1743. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului DE

383

1744. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar ADE 1745. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. metode cromatografice in faza lichida B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice ACD 1746. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. faza stationara este de silicagel B. faza stationara este de alumina C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare ABE 1747. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. faza stationara poate fi alumina C. faza stationara poate fi silicagel silanizat D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. poate fi cromatografie pe "faza inversa" ACDE

384

1748. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X: A. cromatografia pe strat subire B. cromatografia cu fluide supercritice C. cromatografia de gaze D. cromatografia de schimb ionic E. cromatografia de lichide sub presiune ACE 1749. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. este o metoda fizica de separare B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. faza mobila este un lichid BE 1750. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. spectrofotometrie de absorbtie B. termogravimetrie C.refractometrie diferentiala D. fluorimetrie E. metode volumetrice ACD 1751. In cromatografia de gaze: A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. faza mobila este numita gaz-purtator C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10C E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp BCE

385

1752. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat ABDE 1753. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. este o tehnica lichid electrocromatografica B. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi BC 1754. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. instabilitate chimica B. stabilitate termica C. capacitatea de schimb ionic D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. porozitatea BCE 1755. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. adsorbtia pe suporturi inerte B. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. adsorbtia pe suporturi solide D. excluderea-difuzia E. schimbul ionic BCDE 1756. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica, respectiv pe faza stationara: A. volumul de retentie VR B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. factorul de capacitate k` D. numarul de platouri teoretice N E. Timpul de retentie Tr
386

ACE 1757. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla D. fazele stationare pot fi lichide E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica BCD 1758. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. siliconii C. silicagelul D. sitele moleculare E. hidrocarburi saturate ABE 1759. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. esterificarea B. alchilarea C. sililarea D. complexarea cu ioni metalici E. bromurarea BC 1760. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. detectorul refractometric B. catarometrul C. detectorul de fluorescenta D. detectorul cu ionizare in flacara E. spectrometrul de masa (MS) BDE

387

Tema nr.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte? A. soluia volumetric diluat, obinut din soluia volumetric mai concentrat, are acelai factor de molaritate B. n cazul soluiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verific periodic C. la soluia volumetric nestabil, factorul de molaritate se stabilete nainte de folosire D. substanele volumetrice se pstreaz n recipiente bine nchise E. factorul de molaritate al soluiilor volumetrice se verific din 7 n 7 zile BD 1762. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. se realizeaz o dozare n mediu apos B. soluie titrat: complexon III C. soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l D. solvent: dimetilformamid (R) E. solvent: acetona CD 1763. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la soluiile volumetrice sunt corecte? A. se numesc i soluii titrate B. FR X exprim concentraia lor n g% C. sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic D. concentraiile soluiilor volumetrice pot fi de molaritate exact sau molaritate aproximativ E. sunt soluii cu o concentraie bine stabilit ADE 1764. Dintre indicatorii oficializai de FR X fac parte: A. cristal violet B. tropeolina 00 C. fenolftalein D. tiosulfat de sodiu E. albastru de bromfenol ABCE

388

1765. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS urmtoarele: A. se realizeaz o dozare nitritometric B. indicator: violet de pirocatehin-soluie C. soluie titrat: edetat sodic 0.05 mol/l D. solvent: acid nitric (R) i ap distilat E. se realizeaz o dozare poteniometric BCD 1766. FRX prevede urmtoarele condiii pentru dozarea codeinei baz: A. solventul este acid acetic anhidru (R) B. soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l C. soluie titrat: acid percloric 0.1 mol/l D. solvent: piridina (R) E. dozarea se face n mediu neapos ACE 1767. Soluiile titrate pot conine urmtoarele substane de referin: A. acidul clorhidric B. soluia de clorura de sodiu C. soluia de iod D. soluia de nitrat de argint E. soluia de rivanol ACD 1768. Substanele chimice de referin trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib o compoziie bine definit B. s fie stabile C. s prezinte un nalt grad de puritate D. s fie solubile n solventul ales E. s reacioneze cu alte substane conform unor ecuaii ct mai complexe ABCD 1769. Care dintre urmtoarele substante se dozeaz in mediu neapos? A. acid lactic B. barbital C. codein fosforic D. acid acetil salicilic E. salicilat de sodiu BCE

389

1770. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. carbonat bazic de magneziu B. sulfat de aluminiu C. bromura de sodiu D. benzoat de sodiu E. gluconat de calciu CD 1771. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. apa B. solventi inerti (CHCl3, CCl4) C. acid acetic anhidru D. acetat de mercur E. acid percloric BCDE 1772. Efedrina A. are caracter slab acid B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. are caracter slab bazic D. se dozeaza in mediu neapos E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric CDE 1773. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. aminelor alifatice B. aminelor aromatice si heterociclice C. unor oxime, imine, hidrazine D. imidelor E. enolilor ABC

390

1774. Alegei definiiile echivalente cu cea din FR-X a noiunii de "indice de iod". Indicele de iod este: A. volumul soluiei 0,05 molar de iod (exprimat n ml) consumat de 1 gram prob analizat ; B. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 0,1 grame prob analizat ; C. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; D. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; D. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 100 grame prob analizat. BE 1775. Diclorhidratul de histamin se determin, conform FR X: A. printr-o reacie de comkplexare; B. printr-o reacie de precipitare; C. printr-o reacie acido-bazic; D. prin titrare cu complexon III; E. prin titrare cu azotat de argint. BE 1776. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. titrarea cu acid percloric n mediu anhidru; B. titrarea cu acid clorhidric n mediu apos; C. titrarea cu hidroxid de sodiu n mediu apos; D. determinarea argentometric a clorului; E. titrare complexonometric; AD 1777. Glibenclamida se determin conform FR X: A. prin titrare n mediu apos; B. prin titrare n mediu anhidru; C. complexometric; D. acido-bazic; E. prin titrare cu metoxid de sodiu; BDE 1778. Oxidul de zinc se determin, conform FR X, utiliznd: A. azotat de argint; B. edetat sodic; C. hidroxid de sodiu; D. complexon III; E. sulfat de bariu.
391

BD 1779. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. clorhidratul de amitriptilin; B. acidul acetic; C. Amobarbital sodic; D. acidul benzoic; E. acidul aspartic. BDE 1780. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M n mediu anhidru: A. clorhidratul de clomipramin; B. clorhidrat de cloropiramin; C. cefotaxim sodic; D. acid citric; E. acid benzoic. ABC 1781. Acidul aspartic se determin prin titrare: A. n mediu apos; B. n mediu anhidru; C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M; D. cu acid clorhidric 0,1 M; E. acido-bazic. ACE 1782. Cefotaxima sodic se determin prin titrare: A. n mediu apos; B. n mediu neapos; C. cu acid percloric 0,1 M; D. n mediu conimnd acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut; E. n mediu coninnd ap i alcool. BCD 1783. Cloramina B se determin, conform FR X: A. prin titrare redox; B. prin titrare acido-bazic C. utiliznd soluia de tiosulfat de sodiu; D. iodometric; E. iodatometric. ACD

392

1784. Cloxacilina sodic se detrmin, conform FR X: A. prin titrare acido-bazic n mediu neapos; B. prin titrare acido-bazic n mediu apos; C. prin determinarea clorului prin titrare argentometric; D. gravimetric; E. spectrometric. BC 1785. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. Factorul de molaritate se verifica periodic D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina ACDE 1786. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. Pe o substanta chimica de referinta B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. Pe o substanta cu caracter bazic E. Cu o solutie proba AB 1787. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Sa aiba compozitia bine definita B. Sa fie insolubile in solventul ales C. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Sa fie inerte chimic E. Sa fie solubile in solventul ales ACE 1788. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: A. oxime B. derivati barbiturici C. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. sulfonamide E. clorhidratul de etilmorfina ACE
393

1789. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc: A. solventi protogenici B. solventi protofilici C. dimetilformamida D. acid acetic E. piridina BCE 1790. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctual de echivalenta se determina: A. chimic, cu indicatorul albastru de timol B. chimic, cu indicatorul timolftaleina C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina E. potentiometric ABCE 1791. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. se neutralizeaza doar functia carboxil B. se neutralizeaza doar functia fenolica C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune AD 1792. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. au functie slab acida B. au functie slab bazica C. se dozeaza in mediu apos D. se dozeaza in solventi protogenici E. se dozeaza in solventi protofilici AE 1793. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric): A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. se foloseste ca indicator albastru de timol ADE

394

1794. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu, deoarece au caracter acid: A. clorhidrat de dionina B. barbital C. acid nalidixic D. sulfafurazol E. fenobarbital BCDE 1795. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. in solventi protogenici B. in solventi protofilici C. cu acid percloric in acid acetic D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida ABCE 1796. Aminoacizii se pot doza: A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru C. ca baza, in amestec de solventi apa - piridina D. ca acid, in amestec de solventi apa - piridina E. complexonometric direct AD 1797. Sulfonamida se poate titra: A. argentometric, prin Metoda Fajans B. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. ca acid in solvent dimetilformamida D. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. ca baza in solvent dimetilformamida CD 1798. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. se exprima prin pKb B. se manifesta prin cedare de protoni C. se manifesta prin acceptare de protoni D. este exaltata de solventi protogenici E. este exaltata de solventi protofilici ACD

395

1799. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. se manifesta prin acceptare de protoni B. se manifesta prin cedare de protoni C. se exprima prin pKa D. este exaltata de solventi protofilici E. este exaltata de solventi protogenici BCD 1800. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. in mediu de acid acetic anhidru B. cu solutie titrata de acid clorhidric C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. in mediu de dimetilformamida E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida AC 1801. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. potentiometric B. chimic, cu indicatorul cristal violet C. chimic, cu indicatorul metiloranj D. chimic, cu indicatorul murexid E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00 ABCE 1802. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N E. determinarea are loc la temperatura de 8 - 10C CDE 1803. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. este o dozare volumetrica in mediu apos B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. solutia titrata este HCl 0.1N D. indicatorul utilizat este cristal violetul E. solutia titrata este HClO4 0.1N BDE
396

1804. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N D. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N BCE 1805. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX: A. este o dozare nitritometrica B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. este o dozare in mediu neapos D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N ABD 1806. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX: A. metoda de dozare este complexonometrica B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T BD 1807. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. solventul de diluarea este etanolul B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru BC

397

1808. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid, conform FR X: A. este o metoda de dozare acido-bazica B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N ACE 1809. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. se numesc si solutii titrate D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000 E. au o concentratie bine stabilita BCE 1810. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l D. iodat de potasiu 0.05mol/l E. metoxid de sodiu 0.1mol/l ABD 1811. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r) C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l ABE

398

1812. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.) E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxin BDE 1813. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.) D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen BCE 1814. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare DE 1815. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se prevede: A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l B. determinarea cantitativa a acidului boric C. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul ACE

399

Tema nr.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5, 11) 1816. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase prezint maxime de absorbie n domeniul spectral VIS? A. ciancobalamina B. furosemid C. riboflavin D. etinilestradiol E. rifampicina ACE 1817. Care dintre urmtoarele substane se dozeaz prin metoda spectrofotometric n UV? A. vitamina D3 B. prednisonul C. apa distilat D. ciancobalamina E. acidul clorhidric ABD 1818. Determinarea cantitativ a unei substane medicamentoase prin metoda spectrofotometric UV-VIS se poate realiza utiliznd: A. absorbana molar B. un etalon al aceleai substane cu o concentraie cunoscut Ce C. indicele de refracie D. curb de calibrare E. absorbana specific ABDE 1819. Determinarea cantitativ prin metoda spectrofotometric se poate realiza: A. folosind indicele de refracie B. folosind absorbana specific C. folosind unghiul de rotaie al planului luminii polarizate D. utiliznd o curb de calibrare E. folosind un etalon de concentraie cunoscut BDE

400

1820. nregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de lungimea de und B. prin reprezentarea grafic a transmitanei n funcie de lungimea de und C. prin reprezentarea grafic a absorbanei molare n funcie de concentraie D. prin reprezentarea grafic a concentraiei n funcie de lungimea de und E. prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de concentraie AB 1821. Lungimea de und se poate exprima n: A. centimetri (cm) B. angstromi () C. cm-1 D. nanometri (nm) E. micrometri (mm) ABDE 1822. Solvenii utilizai la pregtirea probelor pentru citirea n UV-VIS trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s interacioneze cu substana de analizat B. s nu absoarb n aceeai regiune spectral cu substana de analizat C. s nu interacioneze cu substana de analizat D. s aib maximul de absorbie la aceeai lungime de und cu substana de analizat E. pot fi utilizai orice solveni BC 1823. Spectrofotometrul de absorbie n ultraviolet i vizibil are urmtoarele componente: A. sursa de radiaii B. coloana cromatografic C. detectorul D. amplificator E. nregistrator ACDE 1824. Tranziiile electronice care au loc n urma absorbiei luminii n UV-VIS se caracterizeaz prin: A. lungimea de und B. absorban C. absorbana molar D. transmitan E. numrul de und AC

401

1825. Un spectru UV-VIS poate furniza informaii despre: A. identitatea unei substane medicamentoase B. puritatea unei substane medicamentoase C. punctul de topire al unei substane medicamentoase D. punctul de solidificare al unei substane medicamentoase E. cantitatea de substan activ ABE 1826. Urmtoarele substane medicamentoase pot fi dozate n UV,cu excepia: A. simvastatina B. permanganat de potasiu C. tiamfenicol D. tenoxicam E. clozapina ACDE 1827. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. abscisa lungimea de unda, ordonata absorbanta B. abscisa absorbanta, ordonata - lungimea de unda C. abscisa transmitanta, ordonata - lungimea de unda D. abscisa lungimea de unda, ordonata - transmitanta E. abscisa numarul de unda, ordonata absorbanta AD 1828. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la: A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme ADE 1829. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. cresterea rezolutiei nu este limitata ABD

402

1830. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolfram B. este o lampa de hidrogen C. este o lampa cu deuteriu D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 380 nm E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm AE 1831. Tranzitiile de tip d-d*: A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. se produc in domeniul UV D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. se produc in domeniul VIS ABE 1832. Care din substanele active farmaceutice pot produce benzi de absorbie de tipul pi pi*? A. fenilbutazon ; B. mentol ; C. metenamin ; D. nifedipin ; E. sorbitol. AD 1833. Care din tipurile de tranziii electronice se pot realiza n molecula urotropinei ? A. tranziii de tipul sigma sigma* ; B. tranziii de tipul sigma pi* ; C. tranziii de tipul n sigma* ; D. tranziii de tipul pi pi* ; E. tranziii de tipul n pi* ; AC 1834. Care din urmtoarele grupri funcionale pot determina tranziii electronice de tipul pi pi* ? A. gruparea ter-butil ( -C(CH3)3 ) ; B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ); C. gruparea nitril ( -CN ) ; D. gruparea carboxilic ( -COOH ) ; E. gruparea carbonilic ( >C=O ). CDE
403

1835. Care dintre tipurile de tranziii, capabile s determine apariia benzilor de absorbie n spectrofotometria n ultraviolet i vizibil, prezint importan analitic in controlul medicamentelor? A. tranziiile de tipul sigma sigma* ; B. tranziiile de tipul sigma pi* ; C. tranziiile de tipul pi sigma* ; D. tranziiile de tipul pi pi* ; E. tranziiile de tipul n pi* DE 1836. Care dintre urmtoarele substane poate fi determinat cantitativ in solutie, direct prin metoda spectrofotometric n domeniul vizibil (400 800 nm) ? A. papaverina ; B. vitamina B12 ; C. hidrocortizona ; D. rifampicina ; E. fenobarbital BD 1837. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect? A. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; B. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; C. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; D. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; E. efectul hipercromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari. BC 1838. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului spectrat UV? A. 200 nm; B. 340 nm; C. 450 nm; D. 650 nm; E. 1000 nm. AB

404

1839. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului vizibil? A. 200 nm; B. 300 nm; C. 500 nm; D. 600 nm; E. 650 nm; CDE 1840. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UV-VIS depinde direct proporional? A. absorbtivitatea; B. concentraia molar a analitului; C. volumul soluiei; D. densitatea soluiei; E. masa molar a analitului. ABE 1841. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilor existeni ntr-o molecul, la tranzacii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni: A. nveli electronic nchis; B. electroni sigma; C. electroni p; D. electroni pi; E. electroni n. ABDE 1842. n spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. preparrii defectuoase a soluiilor; B. manevrelor greite din timpul analizei; C. zgomotului de fond al sursei luminoase; D. zgomotului de fond al multiplicatorului; E. procelor de reflexie i difuziune aprute pe parcursul optic al spectrometrului. CDE

405

1843. Orice spectrofotometru UV-VIS are n constituie urmtoarele pri mai importante: A. sursa de radiaii; B. coloana de separare; C. sistem dispersiv combinat cu monocromator; D agitator magnetic; E. detector. ACE 1844. Tranziiile electronice sunt legate de urmtoarele forme de energie: A. energie de vibraie; B. energie de rotaie; C. energie caloric; D. energie electric; E. energie magnetic. AB 1845. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte: A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert Beer BDE 1846. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Tranzitii electronice sigma - sigma* B. Tranzitii electronice sigma - pi C. Tranzitii electronice pi - pi* D. Tranzitii electronice n - sigma* E. Tranzitii electronice n - pi* ACDE

406

1847. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UVVIS: A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 0,5 C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acidobazice AB 1848. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad: A. Lungimea de unda la care se face determinarea B. Concentratia solutiilor C. Natura solventului D. Conditiile de pH cand e necesar E. Absorbtivitatea molara ABCD 1849. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. Studiul unor procese chimice in solutie C. Determinarea valorii pKa D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. Identificarea formelor polimorfe ABC 1850. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS: A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei ACD

407

1851. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS: A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. apa absoarbe la 200 nm E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special CD 1852. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral: A.. 185 - 400 nm B. 0,75 - 2,5 micrometri C. 400 - 700 nm D. 2,5 - 5,0 microni E. 700 - 1100 nm ACE 1853. Care sunt afirmatiile corecte: A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari BC 1854. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate ABE

408

1855. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. -COOH pentru amino B. -NO2 pentru nitro C. -NH2 pentru amino D. -NOH pentru oxima E. -NO pentru oxima BCD 1856. Sunt adevarate afirmatiile: A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari AD 1857. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS: A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple ABD 1858. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm D. vizibil, cuprins intre 400-700 E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm BD

409

1859. Selectati enunturile corecte: A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini BCE 1860. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-VIS: A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UVVIS C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante CD 1861. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru AC 1862. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei AE

410

1863. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. absorbanta specifica B. numarul de unda C. absorbanta D. absorbtivitatea E. coeficientul molar de extinctie ACDE 1864. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g % C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm BC 1865. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UVVIS: A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie ACD 1866. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie ACE

411

1867. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. detector, amplificator si inregistrator ADE 1868. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7 B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de 5nm C. determinarile se efectueaza la temperatura de 200.5C, daca nu se prevede altfel D. se utilizeaza doua cuve identice E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa distilata ACD 1869. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.) B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.) C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l AE 1870. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. concentratia solutiilor D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. natura solventului CDE
412

Tema nr.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 11) 1871. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metalele alcalino-pmntoase nu interfer metoda B. prezena metalelor grele in proba de analizat nu interfer metoda C. prezena fierului peste 0,03% n proba de analizat, deranjeaz controlul limitei de amoniu D. prezena fierului, indiferent de concentraie, deranjeaz controlul limitei de amoniu E. la srurile de metale alcalino-pmntoase i la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modific CE 1872. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaz pe reacia dintre Ca2+ i acidul oxalic B. se bazeaz pe reacia ntre Ca2+ i oxalat de amoniu C. se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,1 mg Ca2+/ ml D. se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,07 mg Ca2+/ ml E. se face comparativ cu o soluie etalon de oxalat de amoniu BC 1873. FR X prevede c: A. ionul clorur nu este considerat o impuritate B. sensibilitatea limit a reaciei folosite la controlul ionului clorur este mai mare de 0,001 mg / ml C. sensibilitatea limit a reaciei limit folosite la controlul ionului clorur este de 0,0005 mg / ml D. ionul clorur are metoda de control a limitei similar cu cea folosit pentru bromuri i ioduri E. soluia etalon nu se obine din soluia de baz BCD 1874. FR X prevede la controlul limitei de fosfai prin reacia cu molibdat de amoniu: A. apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat alb B. apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat galben C. apariia unui precipitat insolubil n amoniac D. apariia unui precipitat solubil n amoniac E. apariia unui precipitat solubil n acid azotic BD

413

1875. Impuritile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. din procesul de fabricaie B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. din soluiile etalon utilizate D. dintr-o conservare necorespunztoare E. dintr-o purificare incomplet ADE 1876. n cazul substanelor organice, controlul limitei de fier se realizeaz: A. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. conform monografiei "Controlul limitei de fer n substane organice" C. prelucrnd diferit proba dar reacia de baz este aceeai cu reacia din monografia "Controlul limitei de fer" D. reacia de baz este diferit de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. utiliznd reacia cu hexacianoferatul (II) de potasiu BCE 1877. Ionul de amoniu se pune in eviden: A. prin reacia cu reactivul Nessler B. prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, n mediu acid C. prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu n mediu alcalin D. prin reacia cu reactivul Nessler, indiferent de pH E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric AC 1878. La controlul limitei de carbonai: A. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de sodiu anhidru B. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu C. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu cristalizat D. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de amoniu E. soluia etalon se obine prin diluarea soluiei de baz AE

414

1879. Procedeul prin calcinare: A. se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale colorate B. se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale incolore C. prevede folosirea soluiilor etalon D. nu prevede folosirea soluiilor etalon E. soluiile etalon n acest caz se obin din soluia de baz BD 1880. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaiile: A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint n mediu neutru B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. halogenurile sunt impuriti anorganice D. clorura de argint este insolubil n amoniac (R) E. anionul bromur nu se poate decela n concentraie mai mic de 10g% AC 1881. Soluia etalon de arsen utilizat la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. se prepar din soluia de baz B. se prepar la nevoie C. se trateaz n mod identic cu soluia prob D. conine ioni As(III) i As (V) E. conine ioni As(V) ABC 1882. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml A. cloruri B. zinc C. arsen D. nitrati E. metale grele CE 1883. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin: A. metode volumetrice B. metode spectrometrice C. procedeul prin calcinare D. procedeul cu acid sulfuric E. metode gravimetrice
415

CD 1884. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. materia prima B. reactivi, solventi C. procedeul de fabricatie D. metoda de determinare E. conservare necorespunzatoare ABCE 1885. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta? A. calciu B. azotati C. carbonati D. fosfati E. sulfati BD 1886. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. As+5 B. NO3C. As+3 D. Zn+2 E. Al+3 AC 1887. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. zinc B. amoniu C. fer D. metale grele E. arsen AC 1888. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin: A. 1 mg ioni/ml B. 0,01 mg ioni/ml C. 10 mg ioni/ml D. 0,1 mg ioni/ml E. 0,001 mg ioni/ml BDE

416

1889. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. prodedeul cu hidroxid de bariu C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. procedeul cu dietilcarbamat de argint ACE 1890. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezena impuritlor coninnd: A. telur; B. calciu; C. bariu; D. selen; E. stibiu. ADE 1891. Controlul limitei de fosfai are ca rezultat obinerea: A. fosfomolibdatului de amoniu; B. fosfatului de amoniu; C. unui produs galben; D. unui produs albastru; E. unui precipitat alb. AC 1892. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. anhidrid iodic i tiosulfat de sodiu; B. anhidrid acetic i acid clorhidric; C. ajutorul analizorului de radiaii IR; D. hidroxid de bariu; E. acid sulfuric. AC 1893. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: A. fier; B. sodiu; C. arsen; D. zinc; E. amoniu. AD

417

1894. Impuritile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, n funcie de concentraie urmtorii produi: A. coloraie galben; B. coloraie roie; C. coloraie albastr; D. precipitat galben-brun; E. precipitat alb. AD 1895. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaz ca reactiv principal: A. hipofosfit de sodiu; B. acidul oxalic; C. reactivul Nessler; D. soluia bazic de tetraiodomercurat (II) de potasiu; E. complexonul III. CD 1896. Pentru controlul limitei de sulfai: A. se utilizeaz clorura de calciu; B. clorura de bariu; C. se obine o coloraie galben; D. se obin eun precipitat galben; E. se obine un precipitat alb. BE 1897. Pentru determinarea coninutului n vapori de ap al gazelor medicinale apa reacioneaz cu pentaoxidul de fosfor i formeaz: A. acid fosforos; B. acid fosforic; C. hidrogen fosforat; D. un acid tribazic; E. un acid bibazic. BD 1898. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon ADE

418

1899. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru ABD 1900. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. Materiile prime B. Procesul de fabricatie C. Purificare incompleta D. Conservare necorespunzatoare E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. ABCD 1901. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. Procedeul prin calcinare B. Procedeul cu acid sulfuric C. Procedeul prin uscare D. Metoda Karl-Fischer E. Antrenarea cu vapori de solventi organici AB 1902. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. grame B. procente de masa C. % (procent) m/m D. mililitru E. procente de volum ABC

419

1903. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa: A.privind solutia de sus in jos B. In toata grosimea stratului de solutie C. pe fond alb D. pe fond negru E. orizontal ABC 1904. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie: A. sa fie colorate B. sa aibe acelasi volum C. sa aibe volum de 20 mL D. sa fie incolore E. sa nu fie identice BD 1905. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. reactivul Nessler in mediu alcalin E.reactivul Nessler in mediu acid AD 1906. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede: A. trei procedee de detectie B. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. procedeul cu reactiv Bougault D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. procedeul cu dietilcarbamat de argint BCD 1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna ACE

420

1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia ACE 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic ACE 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin BCE 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric ACD 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon BCE

421

1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic ABD 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/Ml AC 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric AC 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incomplete ADE 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric ACD

422

1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu CE 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba ACE 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu BD 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu ACE

423

1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint AE 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu BC 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid DE 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in indu stria alimentara C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon
424

ADE Tema nr. 36 Toxicomania i dopingul 1926. Aciunea toxic a LSD-ului: A. Se manifest la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune c poate fi explicat prin stimularea sistemelor enzimatice care transform adrenalina n adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul fa de serotonin D. Se explic prin scderea concentraiei de acetilcolin din creier E. Const n embriotoxicitate confirmat BCE 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei tolerane crescute B. Instalarea unei dependene puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasiv D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creterea n greutate BCD 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaie cronic propriu-zis B. Reprezint utilizarea unor substane capabile s mreasc performanele intelectuale C. Reprezint utilizarea unor substane capabile ntotdeauna s induc dependen psihic pronunat D. Reprezint utilizarea mijloacelor sau substanelor naturale sau sintetice capabile s creasc performanele fizice E. Este o intoxicaie acut ce reprezint o urgen medical BD 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependen psihic mai redus dect n morfinomanie B. Efect euforizant mai slab dect al morfinei C. Frecven redus a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori i edem pulmonar E. Sindrom de abstinen grav DE 1930. n intoxicaia acut cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaii vizuale, cu imagini plcute, colorate n rou C. Tulburri n perceperea timpului i spaiului D. Mioz
425

E. Tulburri cardiovasculare ACE 1931. n intoxicaia acut cu morfin se observ: A. O faz iniial deprimant B. O faz iniial euforic nsoit de agitaie psihomotorie C. Com cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune BC 1932. Morfinomanul se caracterizeaz prin: A. Fa palid, cu extremiti reci B. Midriaz C. Piele uscat, cu erupii D. Secreii abundente E. Preocuparea principal pentru procurarea dozelor de drog ACE 1933. Tulburrile cardiovasculare care se ntlnesc n tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vrf BCD 1934. Tulburrile respiratorii care nsoesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonary BE 1935. Aciunea "antidoping" const n : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului ABC

426

1936. Cror categorii sociale aparin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropai, psihopai, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre ABCD 1937. Cine se ocup de problemele toxicomaniei: A. Poliia B. Ministerul sntii C. Organisme i organizaii naionale i internaionale D. Factorii educaionali E. Distribuitorii de droguri ABCD 1938. Dopingul (doparea) reprezint: A. O intoxicaie propriu-zis B. ntrebuinarea substanelor naturale pentru mrirea performanelor C. ntrebuinarea substanelor sintetice pentru mrirea performanelor D. Utilizarea substanelor naturale sau sintetice pentru mrirea performanelor n vederea susinerii unei competiii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanelor naturale sau sintetice ca tratament BCD 1939. Sindromul de abstinen apare: A. n timpul administrrii drogului B. Dup ntreruperea administrrii drogului C. n timpul tratamentului antidoping D. n timpul supradozrii E. Dup prima doz BC 1940. Substanele dopante au urmtoarele efecte: A. nltur realmente nevoia de odihn B. nltur n mod artificial senzaia de oboseal C. Oboseala este numai mascat D. nltur efectiv oboseala E. nltur stressul n mod real BC

427

1941. Toxicomania este starea de intoxicaie : A. Periodic B. Cronic C. Periodic sau cronic, determinat de consumarea repetat a unui drog D. Periodic sau cronic, determinat de consumarea repetat a unui drog natural E. Periodic sau cronic, determinat de consumarea repetat a unui drog natural sau sintetic CE 1942. Psihodislepticele se caracterizeaz prin urmtoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaii D. Produc stri de depersonalizare E. Produc tulburri n perceperea normal a timpului i a spaiului CDE 1943. Amfetaminele n funcie de structur pot prezenta urmtoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Efecte halucinogene D. Efecte depresive SNC E. Efecte anticonvulsivante BC 1944. Alegeti afirmaiile gresite: A. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Petidina nu induce farmacodependenta D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei ACDE 1945. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Este o politoxicomanie C. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Este necesara administrarea de doze repetate
428

E. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului AB 1946. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Instalarea rapida a obisnuintei B. Puternica dependenta psihica C. Calea de administrare este cea parenterala D. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o faza deprimanta E. Dependenta fizica este extrem de puternica ABD 1947. In legatura cu THC nu este adevarat c: A. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Este un ulei levogir D. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare ABE 1948. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile: A. Este cel mai potent halucinogen B. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Conduce la dependenta fizica puternica E. Determina dependenta psihica puternica CD 1949. Despre THC este adevarat c: A. Exista in hasis, dar nu in marijuana B. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Traverseaza bariera placentara D. Induce dependenta psihica puternica E. Se biotransforma in principal prin acetilare CD 1950. In morfinomanie: A. Toleranta este foarte mica B. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie BC

429

1951. In cocainomanie: A. Toleranta este foarte mare. B. Dependenta psihica este usoara. C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza. E. Se poate produce perforarea septului nazal ADE 1952. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Cresterea greutatii corporale D. Hipertensiune arteriala pasagera E. Este o toxicomanie majora ADE 1953. LSD 25: A. Determina o toxicomanie minora B. Produce dependenta psihica usoara C. Prezinta embriotoxicitate D. Nu produce dependenta fizica E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta CDE 1954. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Toleranta foarte mare B. Halucinatii vizuale si tactile C. Este o toxicomanie majora D. Dependenta psihica moderata E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica BCE 1955. In heroinomanie: A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Toleranta este foarte mica AD

430

1956. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Anorexie si scadere in greutate B. Ciroza hepatica C. Halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare ACE 1957. LSD 25: A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Este cel mai potent halucinogen C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. Traverseaza bariera placentara BE 1958. Mescalina: A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. Este identica cu peyotl D. Produce halucinatii vizuale E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. DE 1959. Referitor la toxicomanie este adevarat c: A. Este o stare de intoxicatie B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Induce doar dependenta fizica D. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Nu are efecte nocive asupra individului ABD 1960. Efectele halucinogene sunt comune pentru urmtorele toxicomanii: A. Morfina B. Cocaina C. Cannabis D. Barbiturici E. LSD BCE

431

1961. Despre THC este adevarat c: A. Exista in hasis, dar nu in marijuana B. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea CD 1962. In cocainomanie: A. Toleranta este foarte mare B. Dependenta psihica este usoara C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. Dependenta fizica este extrem de puternica AD 1963. Nicotina: A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. Are doza letala de 0,04-0,06 g C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 ABD 1964. Despre THC este adevarat c: A. Exista n hasis B. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Nu traverseaza bariera placentara D. Induce dependenta psihica moderata E. Se biotransforma in principal prin acetilare BD 1965. In morfinomanie: A. Toleranta este foarte mica B. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie BC

432

1966. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizeaz prin: A. Polinevrita, nevrita optica retrobulbara B. Tulburari de comportament, insomnie, delirium tremens C. Hemoliza, methemoglobinemie D. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. Gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza ABDE 1967. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Cresterea greutatii corporale D. Hipertensiune arteriala pasagera E. Este o toxicomanie majora. ADE 1968. Substane active folosite n dopaj sportiv sunt: A. Stricnina B. Cocaina C. Efedrina D. Morfina E. Androgeni CE 1969. Canabismul se caracterizeaz prin: A. Toleranta foarte mare B. Halucinatii vizuale si tactile C. Este o toxicomanie majora D. Dependenta psihica moderata E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica BCE 1970. In heroinomanie A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Toleranta este foarte mica. AD

433

1971. Care dintre urmatoarele substane au actiune psihodisleptic: A. Amfetamina, B. LSD-ul C. Cocaina D. Mescalina E. Opiul BD 1972. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva B. Se biotransforma in proportie mica, de 10-20% C. Prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic D. Se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala ACD 1973. Nicotina acioneaz toxic la nivelul: A. SNC B. Muschilor C. Ficatului si pancreasului D. Sistemului cardiocirculator E. Aparatului reproducator ABD 1974. Nicotina acioneaz toxic la nivelul: A. Jonctiunii neuromusculare B. Aparatului respirator C. Sinapselor ganglionare D. Sistemului nervos extrapiramidal E. Mucoaselor si tegumentelor ABCE 1975. Care din urmtoarele simptome se regasesc n intoxicaia acut cu nicotina: A. Convulsii tonico-clonice B. Arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente C. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. Coma hipotonica E. Deces prin stop cardiac sau respirator ABE

434

1976. Efectele nocive din tabagism sunt date de urmtoarele substante prezente n fumul de tigara: A. Oxidul de carbon B. Nicotina C. Tetrahidrocanabinolul D. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Aminele aromatice ABD 1977. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomand: A. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei, B. Sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta, C. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic, D. Sa se efectueze epurare gastica si renala, E. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice ACD 1978. In tabagism pot s apar urmatoarele tulburari respiratorii: A. Emfizem pulmonar B. Edem pulmonar acut C. Fibroza pulmonara D. Cancer pulmonar E. Tusea tabagica ADE 1979. .Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. Spalatura gastrica B. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Administrarea de antidot nalorfina D. Sustragerea drogului E. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic DE 1980. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta n: A. Actiunea simpatomimetica, B. Actiunea parasimpatomimetica, C. Actiunea anticolinergica, D. Deprimarea SNC la doze mari, E. Excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia. ADE
435

Tema nr. 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, analgezice-antipiretice 1981. Coma barbituric se caracterizeaz prin: A. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Hipertermie prin mecanism central C. Hipertonie muscular D. Pupile miotice n toate cazurile E. Facies congestiv i transpiraii abundente AE 1982. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Cromatografie n strat subire i revelarea cu acidul 2,3-dinitrobenzoic n mediu alcalin B. Spectrometrie de absorbie atomic de emisie n plasm C. Cromatografie n strat subire i revelarea cu metadinitrofenolul n mediu acid D. Cromatografie n strat subire i revelarea cu sruri de Co2+ n mediu alcalin E. Cromatografie n strat subire i revelarea cu metadinitrofenolul n mediu alcalin 1983. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramin pot s apar: A. Episoade hipertensive severe B. Hipotensiune pn la colaps C. Accidente vasculare cerebrale D. Insuficien renal acut E. Edem pulmonar ACE 1984. Principalele tulburri ntlnite n intoxicaia acut cu fenotiazine sunt: A. Tulburrile hepatice de origine necrotic B. Tulburrile neurologice C. Tulburrile cutanate D. Tulburrile cardiocirculatorii E. Tulburrile psihice BDE

436

1985. Referitor la analiza toxicologic a derivaiilor acidului salicilic sunt adevrate afirmaiile: A. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializ B. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu eter etilic din mediu acid C. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu hexan din mediu alcalin D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Identificarea derivaiilor de p-aminofenol se face prin: A. Reacia indofenolului, dup o prealabil hidroliz B. Diazotare i cuplare cu -naftol, dup o prealabil hidroliz C. Diazotare i cuplare cu -naftol, fr o prealabil hidroliz D. Diazotare i cuplare cu N-naftiletilendiamina, fr o prealabil hidroliz E. Diazotare i cuplare cu N-naftiletilendiamina, dup o prealabil hidroliz 1987. Identificarea IMAO se face prin: A. Cromatografie n strat subire i relevare cu reactivul Dragendorf B. Cromatografie n strat subire i relevare cu reactivul Millon C. Cromatografie n strat subire i relevare cu FeCl3 D. Cromatografie n strat subire i relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Cromatografie n strat subire i relevare prin cuplare cu clorura de pnitrobenzendiazoniu 1988. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Tulburrile cardiocirculatorii din intoxicaia acut cu derivai barbiturici sunt: A. Bradicardia sever B. Hipotensiunea C. Tahicardia uoar D. Hipertensiunea E. Starea de oc pentru derivaii cu aciune rapid BCE

437

1990. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. Spalatura gastrica B. Administrarea de purgativ salin C. Administrarea de amfetamina D. Epurarea renala E. Provocarea poliuriei alkaline ABDE 1991. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Inhiba citocromoxidaza D. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul; E. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Administrarea de dimercaptopropanol B. Epurarea gastrica C. Scoaterea din atmosfera toxica D. Epurarea renala E. Tratamentul symptomatic BDE 1993. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava, uneori fatala E. Sunt indicate in gastroduodenite, ulcer gastric si duodenal 1994. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B.Inhiba citocromoxidaza C. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Produce paralizia muschilor intercostali

438

1995. n cazul izolrii fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevrate afirmaiile: A. Izolarea se face prin extracie n soluii apoase acide B. Extraciile se realizeaz n solveni organici din mediu alcalin, pentru substana netransformat C. Extraciile se realizeaz n solvenim organici din mediu acid, pentru metaboliii polari D. Extraciile se realizeaz n solveni organici din mediu alcalin, pentru metaboliii nepolari E. Izolarea se face prin extracie n soluii apoase alcaline 1996. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Cromatografie n strat subire i relevare cu reactivul Dragendorf B. Cromatografie n strat subire i relevare cu acid percloric C. Cromatografie n strat subire i relevare cu acid fosforic D. Cromatografie n strat subire i relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Cromatografie n strat subire i relevare prin cuplare cu clorura de pnitrobenzendiazoniu 1997. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Reactii de substitutie B. Reactii de n-oxidare C. Reactii de scindare hidrolitica D. Reactii de oxidare si conjugare E. Reactii cu formare de ioni de carboniu. BCDE 1998. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. N-dezalchilarea B. Desulfurarea oxidativa C. Conjugarea cu cisteina D. Hidroliza nucleului pirimidinic E. Oxidarea la un radical din C5 ABDE 1999. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Extracia cu solveni organici, din mediu acid B. Extracia cu solveni organici, din mediu alcalin C. Extracia cu solveni organici, din mediu neutru D. Extracia cu eter etilic, din mediu acid E. Extracia cu eter etilic, din mediu alcalin
439

2000. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Spectrometrie de absorbie atomic de emisie n plasm B. Spectrofotometrie UV prin intermediul reaciei cu chinhidrona i acid fosforic C. Spectrometrie de absorbie atomic electrotermal D. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de mas E. Spectrofotometrie UV prin intermediul reaciei cu p-benzochinon i acid fosforic 2001. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Anorexie B. Fotofobie C. Surditate trecatoare D. Parestezii E. Mioza. ABCD 2002. n cazul izolrii fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevrate afirmaiile: A. Izolarea se face prin metodologia general B. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru substana netransformat C. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru metaboliii polari D. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru substana netransformat E. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru metaboliii polari 2003. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Epurare gastrica B. Epurare renala C. Administrare de procaina D. Tratament simptomatic E. Administrare de perfuzii cu glucoza. ADE

440

2004. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Spalatura gastrica B. Scoaterea din atmosfera toxica C. Diureza osmotica neutra D. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Tratament simptomatic. ACE 2005. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: A. Hidroliza B. Hidroxilare C. Epoxidare D. Conjugare E. Dismutatie ABD 2006. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. Cianoza B. Hipertermie C. Tulburari auditive D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Paraplegie 2007. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. Agitatie cu convulsii B. Hipotensiune C. Halucinatii vizuale D. Anemie hemolitica E. Cecitate 2008. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Acidoza respiratorie B. Alcaloza metabolica C. La persoanele normale hiperglicemie D. La diabetici hipoglicemie E. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti

441

2009. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Tremuraturi B. Retentie urinara C. Halucinatii D. Tahicardie E. Convulsii urmate de stare comatoasa ACE 2010. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. NaCl D. KCl in functie de datele ionogramei E. Chinidina si adrenalina ABD 2011. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Sustinerea functiei respiratorii C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. Combaterea convulsiilor E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie BCD 2012. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. Derivatii acidului lisergic B. Derivati ai pirazolului C. Derivatii -feniletilaminei D. Derivatii acidului salicilic E. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Paracetamol B. Aminofenazona C. Fenilbutazona D. Ibuprofenul E. Fenazona

442

2014. Sunt corecte afirmatiile: A. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si Odezalchilarea B. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo- si glucurono-conjugare D. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. Vertij, tremor, dificultate in vorbire C. Lipsa sindromului de abstinenta D. Sindrom confuzional, halucinatii, delir E. Tentative de suicid BDE 2016. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii paminofenolului nu sunt adevarate: A. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Sunt methemoglobinizanti C. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 2017. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Reacia cu p-benzochinona i acidul fosforic B. Reacia cu chinhidrona i acidul fosforic C. Reacia cu p-benzochinona i hidroxidul de sodiu D. Reacia cu chinhidrona i hidroxidul de sodiu E. Reacia Fujiwara

443

2018. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Efecte de depersonalizare B. Hipersudoratii C. Convulsii tetaniforme D. Tulburari hemoragice E. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Hipertermia de origine centrala B. Greturi cu varsaturi si diaree C. Tegumente uscate D. Tulburari de auz si vedere E. HTA 2020. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. Conjugare mercapturica B. Hidroxilare C. Hidroliza D. Epoxidare E. Conjugare 2021. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. Efectele adverse pe care le produce 2022. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Amblopie B. Diplopie C. Vedere colorat n rou D. Vedere colorat n negru E. Vedere colorat n galben, verde, albastru sau alb ABE

444

2023. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii) C. Tahicardie, uneori criza hipertensiva D. Hipertermie E. Coma hipoglicemica BCD 2024. Izolarea derivaiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. Extracia selectiv cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab acid B. Extracia selectiv cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab bazic C. Extracia selectiv cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu neutru D. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru i carbune activ E. Purificarea extractelor organice cu clorur de sodiu i carbune active 2025. Dozarea derivailor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Cromatografie n faz gazoas B. Spectrometrie de absorbie atomic i de emisie atomic n flacr C. Spectrofotometric UV prin intermediul reaciei Parri D. Cromatografie n strat subire E. Spectrofotometric UV prin intermediul reaciei cu p-benzochinona i acid fosforic 2026. Aratati simptomele care apar n intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: A. Anemie B. Constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinale C. Ciroza hepatica D. Tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie, ataxie E. Retentie hidrica, aparitia edemelor BDE

445

2027. Efecte toxice pot aparea n administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante, medicamente, alimente: A. Etanol B. Barbiturice C.. Adrenomimetice D. Alimente bogate n tiramina E. Alimente bogate n glucide ABCD 2028. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. pH-ul suprafetei de absorbtie B. Biotransformare n functie de structura chimica C. Cantitatea de substanta ingerata D. Liposolubilitatea formei nedisociate E. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor n tesuturi ABCD 2029. Derivaii barbiturici se identific prin: A. Reacii microcristaline B. Reacia cu chinhidrona C. Reacii de formare de compleci colorai cu Co2+ D. Reacii de precipitare cu sulfatul de mercur E. Reacia Parri 2030. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Sustinerea respiratiei si circulatiei CD 2031. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. Euforie, halucinatii, delir B. Tahicardie, puls bigeminal, xantopsie C. Hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiune D. Coma cianotica, abolirea reflexelor E. Moartea are loc prin paralizia respiratory

446

2032. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. Tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatii B. Tulburari auditive: zgomote n urechi, surditate temporara C. Fibrilatie ventriculara D. Sincopa cardiaca E. Ginecomastie 2033. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. Deprimare SNC B. Efect alfa-adrenolitic C. Efect M-colinomimetic D. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Efect teratogen 2034. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. n coma se administreaza psihostimulante B. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Administrare de KCl n perfuzie de glucoza 2035. Fenotiazinele: A. Produc efecte teratogene B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi. C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

447

Tema nr. 38 Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) 2036. Alcaloizii lisergici din cornul de secar: A. au aciune ocitocic B. au aciune hemoragic n teritoriul uterin C. se utilizeaz n hemoragii post partum D. au aciune citotoxic E. se mai numesc DH-derivai AC 2037. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000 capsule mature de mac B. n Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcotica BCE 2038. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. alcaloizi indolici B. hiosciamin C. scopolamin D. baze pirolice i pirolidinice E. cocain BCD 2039. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. lactice B. fosforice C. sulfurice D. meconice E. chelidonice ACD

448

2040. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. nucleu heteroiohimbanic B. nucleu iohimbanic C. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. acid trimetoxicinamic (la C18) E. radicali metoxi (la C11 si C17) BCE 2041. Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: A. papaverina B. codeina C. codamina D. morfina E. narcotina ACE 2042. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. atropina B. emetina C. morfina D. scopolamina E. papaverina ADE 2043. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. rezerpina B. ergometrina C. chinidina D. ajmalina E. ajmalicina CD 2044. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. analgezic B. spasmolitic C. hipnotic D. narcotic E. coronarodilatator ACD

449

2045. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. glaucom B. adenom de prostata C. examinarea fundului de ochi D. tahiaritmie E. suprimarea secretiilor ABD 2046. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. tropan-3-alfa-ol-ului B. tropan-3-beta-ol-ului C. ecgoninei D. acidului d,l-tropic E. acidului l-tropic AE 2047. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Chelidonii herba B. Belladonnae radix C. Ipecacuanhae radix D. Rauwolfiae radix E. Opium AB 2048. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. orientarea gruparii OH de la C-3 B. configuratia acidului tropic C. actiune D. aplicatii terapeutice E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot BD 2049. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. forma eliptica sau oval-acuminata B. margine intreaga C. emarginat-fidata D. subtiri E. nervatie reticulata ABD

450

2050. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. tebaina B. orientalina C. norlaudanozolina D. higrina E. reticulina BCE 2051. Opiul conine: A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. alcaloizi diterpenici D. cafein E. tebain ABE 2052. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Tinctura Belladonnae B. Extractum Belladonnae siccum C. Extractum Belladonnae fluidum D. Belladonnae radix E. Belladonnae folium ABE 2053. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. este produs oficinal in FR X B. contine alcaloizi indolici C. contine alcaloizi protoberberinici D. contine alcaloizi benzofenantridinici E. este un antispastic si colagog ACDE 2054. Rdcinile de Rauwolfia conin: A. alcaloizi de tip iohimbanic B. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. alcaloizi izochinolinici D. alcaloizi de tip ajmalinic E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic ABD

451

2055. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. ergotamina B. ergometrina C. DH-ergocriptina D. DH-ergometrina E. DH-ergocristina AB 2056. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. ergosina B. ergovalina C. ergotamina D. DH-ergotamina E. DH-ergotoxina CD 2057. Atropina este esterul: A. tropanolului B. pseudotropanolului C. acidului (l)-tropic D. acidului (d,l)-tropic E. acidului (d,l)-atropic AD 2058. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. chelidonina B. emetina C. papaverina D. atropina E. rezerpina ACD 2059. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B. provin biogenetic de la ornitina C. sunt alcaloizi eteri D. sunt biosintetizati din triptofan E. sunt alcaloizi esteri ABE

452

2060. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. are actiune antispastica C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. produce midriaza BCE 2061. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. produce relaxarea musculaturii netede B. stimuleaza secretia gastrica C. produce dilatarea pupilei D. stimuleaza centrul respirator E. modifica ritmul cardiac ACDE 2062. Opiul: A. contine cocaina B. are actiune analgezica C. are actiune anestezica puternica D. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic BE 2063. Latexul de rostopasca: A. contine alcaloizi B. contine enzime proteolitice C. are culoare portocalie D. contine substante rezinoase E. are culoare galben-verzuie ABCD 2064. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. in tratamentul diskineziilor biliare B. pentru eliminarea calculilor biliari C. in hipo- sau atonie veziculara D. in tratamentul icterului E. in colica renala ABCD

453

2065. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. se prescriu in maladii psihosomatice B. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. se asociaza in tratamentul insomniilor D. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise ABCD 2066. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. rinita cronica B. constipatie cronica C. diaree cronica D. tulburari psihice E. hipertensiune arteriala ACD 2067. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. produc vasodilatatie periferica C. produc vasoconstrictie periferica D. se utilizeaza in metro- si menoragii E. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin ACD 2068. Chelidonii herba se caracterizeaz prin: A. tulpini glabre B. frunze opuse, penat-partite C. frunze pubescente, moi la pipit D. caliciu format din dou sepale caduce E. inflorescene umbeliforme, cu flori galben-aurii DE 2069. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. se gaseste in Opium B. se gaseste in Capita Papaveris C. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic ABD

454

2070. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. analgezic B. spasmolitic C. hipnotic D. narcotic E. coronarodilatator ACD 2071. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. in tratamentul icterului B. in tratamentul verucilor C. ca antiviral D. ca proteolitic E. ca citotoxic BCDE 2072. Notai afirmaiile corecte n legtur cu specia Atropa belladonna: A. specie anual B. recoltarea frunzelor se face ntre orele 9-11 C. n frunze coninutul maxim de alcaloizi este atins n timpul fructificrii D. florile sunt grupate n inflorescene axilare E. din culturi se recolteaz, uneori, planta ntreag BCE 2073. Precizai care din urmtoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezeni n Rauwolfiae radix: A. ajmalinic B. ibogaminic C. iohimbanic D. lochnerinic E. emetinic BE 2074. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc n: A. Papaver somniferum B. Rauwolfia serpentina C. Secale cornutum D. Harpagophytum procumbens E. Rauwolfia vomitoria BE

455

2075. Care din urmtoarele afirmaii privind cornul secarei sunt corecte? A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili n ap C. doar alcaloizii derivai de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifest aciune farmacologic D. ergometrina se indic n migren E. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensific aciunea simpatolitic BCE 2076. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. rezerpina B. serpentina C. codeina D. ergotoxina E. ergocriptina ABDE 2077. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. Belladonnae radix B. Belladonnae folium C. Scopoliae rhizoma D. Stramonii folium E. Daturae innoxiae herba AC 2078. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. Rauwolfia serpentina este un arbore nalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse n umbele B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. dependent de doza administrata, reserpina are actiune hipertensiva, respectiv psihotropa D. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic, lochnerinic si ajmalinic E. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii n a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave DE

456

2079. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili n apa C. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. ergometrina se indica n migrena E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica BCE 2080. Alcaloizii din Secale cornutum care formeaz complexul ergotoxinic sunt: A. ergotamin B. ergocriptin C. ergosin D. ergocornin E. ergocristin BDE 2081. Care din alcaloizii de mai jos imprim culoare latexului de Chelidonium majus? A. magnoflorina B. sanguinarina C. cheleritrina D. berberina E. chelidimerina BCD 2082. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. chelidonina are actiune spasmolitica D. laticiferele strabat numai tulpina E. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic ABCE 2083. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. se gaseste n catena laterala B. face parte din nucleul tropanic C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. se gaseste n acidul tropic E. nucleul tropanic nu contine azot BC
457

2084. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. are un coninut minimum de 1 % atropina BC 2085. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. Tinctura Opii B. Tinctura Belladonnae C. Tinctura Chelidonii D. Tinctura Ipecacuanhae E. Pulvis Opii et Ipecacuanhae AE 2086. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. valina B. leucina C. isoleucina D. fenilalanina E. prolina BE 2087. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. berberina B. narcotina C. morfina D. papaverina E. glaucina BCD 2088. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. derivati de acetil -coenzima A B. de tip aminoalcool C. derivati de lizina-ornitina D. de tip peptidic E. derivati de iohimban BD

458

2089. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. ergotamina B. ergometrina C. ergosina D. ergocristina E. ergocornina ACDE 2090. Care din urmtoarele afirmaii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili n ap C. derivaii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifest aciune farmacologic D. aciunea ocitocic este imprimat de dubla legtur dintre carbonii 9 i 10 ai acidului lisergic E. administrarea prelungit sau excesul de ergometrin provoac vasoconstricie arterial ce poate duce la gangrena extremitilor BCDE
2042 - AE 2076 - ABDE

459