Farmacologie Grile Anul IV

Rezidentiat 2004
801
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 28
Diuretice
BIBLIOGRAFIE:
2. Farmacologie Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1228001. Acioneaz prin inhibarea anhidrazei carbonice:
A. Furosemid
B. Acetazolamida
C. Hidroclorotiazida
D. Clortalidon
E. Triamteren
(pag. 293-306)
F1228002. Alegei dintre diuretice pe cele care rein K+

A. Acetazolamida
B. Spironolactona
D. Clortalidon
E. Furosemid
(pag. 293-306)
F1228003. Alegei diureticele care elimin potasiu:

A. Furosemid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Triamteren
E. Canrenoat de K
(pag. 293-306)
F1228004. Alegei diureticele de ans

A. Hidroclorotiazida
B. Acetazolamida
C. Spironolactona
D. Furosemid
E. Manitol
(pag. 293-306)
F1228005. Diureticele tiazidice pot produce:

A. Hipoglicemie
B. Hipermagnezemie
C. Hipopotasemie
D. Hipolipemie
E. Hipernatremie
(pag. 293-306)
F1228006. Furosemidul:
A. Are intensitate medie de aciune
801
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
802
B.
C.
D.
E.
Acioneaz la nivelul poriunii ascendente a ansei lui Henle

Scade eliminarea de ioni de K+
Este ineficient n edem pulmonar acut
Nu produce dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 293-306)
F1228007. Notai afirmaiile corecte referitoare la interaciunile diureticelor cu alte medicamente:

A. Diureticele tiazidice poteneaz uricozuricele
B. Diureticele tiazidice poteneaz hipoglicemiantele
C. Diureticele tiazidice poteneaz antiaritmicele
D. Diureticele tiazidice poteneaz cardiotonicele
E. Antinflamatoarele poteneaz efectele diureticelor
(pag. 293-306)
F1228008. Notai afirmaiile corecte:

A. Triamteren este compus natural cu structur steranic
B. Spironolactona este compus de semisintez analog structural al aldosteronului
C. Furosemid este o sulfonamid heterociclic
D. Acetazolamida este un derivat de acid benzoic
E. Hidroclorotiazida are o structur de acid antranilic
(pag. 293-306)
F1328009. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

A. glicozizii cardiotonici;
B. diureticele saluretice;
C. derivatii xantinici;
D. coloizii;
E. apa, in cantitate mare.
(pag. 293-306)
F1328010. Diureticele de tip tiazide:

A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+ in tubul contort proximal;
B. cresc presiunea osmotica a urinii tubulare;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle;
D. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
E. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle.
(pag. 293-306)
F1328011. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

A. clopamida;
B. triamteren;
C. spironolactona;
D. clortalidona;
E. amilorid.
(pag. 293-306)
F1328012. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

A. hidroclorotiazida;
B. teofilina;
C. clortalidona;
D. furosemidul;
E. triamterenul.
802
Rezidentiat 2004
803
(pag. 293-306)
F1328013. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

electrolitice, cu o singura exceptie:
A. hiponatremie;
B. hipopotasemie;
C. hiperpotasemie;
D. hipofosfatemie;
E. hipomagneziemie.
(pag. 293-306)
F1428014. Care dintre urmtoarele medicamente au un efect diuretic rapid, care-i justific utilizarea n
tratamentul edemului pulmonar acut:
A. hidroclorotiazida
B. spironolactona
C. acetazolamida
D. furosemid
E. triamteren
(pag. 303)
F1428015. Dup administrarea oral, actiunea diuretic a spironolactonei atinge intensitatea maxim la:
A. 2-3 zile
B. 6-7 zile
C. 12-24 ore
D. 14 zile
E. 2-4 ore
(pag. 305)
F1428016. Dup administrarea oral, efectul diuretic al furosemidului se menine:

A. 2-3 ore
B. 4-6 ore
C. 2-3 zile
D. 8 ore
E. 24 ore
(pag. 303)
F1528017. Acetazolamida are urmtoarele indicaii terapeutice, cu excepia:

A. ulcer gastric i duodenal
B. edeme
C. glaucom
D. epilepsie
E. diabet insipid nefrogen
(pag. 304)
F1528018. Care dintre urmtoarele diuretice prezint eficacitate mare?

A. acetazolamida
B. amilorid
C. triamteren
D. furosemid
E. clortalidon
(pag. 297)
F1528019. Care dintre urmtorii compui au efect diuretic i este utilizat n tratamentul diabetului
803
Rezidentiat 2004
804
insipid hipofizar i nefrogen?

A.
B.
C.
D.
E.
furosemid
manitol
hidroclorotiazida
triamteren
amilorid
(pag. 301, 302)
F1528020. Care dintre urmtorii compui este diuretic osmotic?

B. clopamid
C. manitol
D. clortalidon
E. acid etacrinic
(pag. 306)
A. are eficacitate slab
B. este diuretic tiazidic
C. inhib cotransportul NA+/K+/2Cl- la nivelul ansei Henle
D. este indicat n hipotensiunea arterial
E. nu produce dezechilibre hidroelectrolitice
(pag. 303)
F1528022. n tratamentul cu diuretice pot s apar urmtoarele dezechilibre metabolice, cu excepia:

A. hiperlipemie
B. hiponatremie acut
C. hiperglicemie
D. hiperuricemie
E. hiperazotemie
(pag. 299)
F1628023. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:

A. Furosemidul
B. Acetazolamida
C. Acidul etacrinic
D. Triamterenul
E. Hidroclorotiazida
(pag. 301)
F1628024. Care dintre afirmaiile privind diureticele este fals?

A. Tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelor
B. Tiazidele scad eliminarea urinar de calciu
C. Diureticele de ans scad eliminarea urinar de calciu
D. Eliminarea urinar de potasiu scade sub aciunea amiloridului
E. Tiazidele produc hiperglicemie i hiperuricemie
(pag. 302-303)
F1628025. Care dintre urmtoarele diuretice sunt utilizate n insuficien renal acut?
A. Furosemidul
B. Hidroclorotiazida
C. Ciclotiazida
804
Rezidentiat 2004
805
D. Politiazida
E. Ciclopentiazida
(pag. 303)
F1628026. Diureticele care pot fi utilizate n hipercalciuria idipatic deoarece scad eliminarea de calciu
sunt:
B. Manitolul
C. Acetazolamida
D. Acidul etacrinic
E. Carbamida
(pag. 302)
F1628027. Diureticele tiazidice pot produce urmtoarele dezechilibre electrolitice:

A. Hipokaliemie
B. Hipercalciurie
C. Hiperkaliemie
D. Hipermagneziemie
E. Hipercloremie
(pag. 298-299, 302)
F1628028. Sunt metabolii activi ai spironolactonei?

A. Acidul etacrinic
B. Acidul valproic
C. Acidul epsilon-aminocaproic
D. Acidul canrenoic
E. Acidul tranexamic
(pag. 305)
F2128029. In hipercalciuria idiopatica, sunt indicate diureticele:

B. furosemid
C. triamteren
D. spironolactona
E. acid etacrinic
(pag. 302)
F2128030. Afirmatia incorecta este:

A. diureticele tiazidice antagonizeaza uricozuricele
B. furosemid produce alcaloza hipocloremica
C. efectele diureticelor sunt potentate de antiinflamatoarele nesteroidiene
D. acetazolamida este utilizata ca adjuvant in epilepsie
E. durata actiunii clopamidei este de 24 ore
(pag. 300-306)
F2128031. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A. hidroclorotiazida antagonizeaza efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
B. furosemid produce hipopotasemie
C. spironolactona este antagonist de efect al aldosteronului
D. amilorid produce hiperpotasemie
E. manitol este un diuretic osmotic
(pag. 300-306)
805
Rezidentiat 2004
806
F2128032. Pentru clortalidon, afirmatia incorecta, este:

A. durata actiunii medie 6 - 12 ore
B. indicat ca diuretic in toate tipurile de edeme
C. indicat ca antihipertensiv
D. este o sulfamida heterociclica
E. inhiba reabsorbtia Na+ in segmentul cortical terminal al ansei Henle
(pag. 302)
F2128033. Pentru furosemid, afirmatia incorecta este:

A. inhiba cotransportul Na+/K+/2 Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. durata actiunii dupa administrare orala este 4 - 6 ore
C. are actiune antihipertensiva
D. produce hipocalciurie
E. are efect hipokaliemiant
(pag. 303)
F2128034. Alegeti afirmatia incorecta pentru spironolactona:

A. produce virilizare la femei
B. produce hiperkaliemie
C. latenta actiunii este scurta 1 - 2 ore
D. efectul maxim se instaleaza dupa 2-3 zile de tratament
E. durata actiunii este lunga, mentinandu-se 2-3 zile dupa intreruperea tratamentului
(pag. 305)
F2228035. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice de ansa ?

B. Acetazolamida
C. Spironolactona
D. Furosemidul
E. Clopamid
(pag. 296)
F2228036. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice antialdosteronice ?

A. Furosemid
B. Manitol
C. Clopamid
D. Politiazida
E. Spironolactona
(pag. 305-306)
F2228037. Alegeti diureticele care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice:

A. Clopamid
B. Clortalidon
C. Ederen
D. Nefrix
E. Triamteren
(pag. 303)
F2328038. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru furosemid?

A. diuretic;
B. medicament de alegere in hipercalcemie;
C. nu se recomanda in crizele hipertensive acute;
806
Rezidentiat 2004
807
D. inhiba reabsorbtia clorului si sodiului;

E. grabeste eliminarea toxicelor.
(pag. 293 - 306)
F2328039. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

A. glicozizii cardiotonici;
B. diureticele saluretice;
C. derivatii xantinici;
D. coloizii;
E. apa, in cantitate mare.
(pag. 293-306)
F2328040. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

B. teofilina;
C. clortalidona;
D. furosemidul;
E. triamterenul.
(pag. 293-306)
F2328041. Diureticele de tip tiazide:

A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+ in tubul contort proximal;
B. cresc presiunea osmotica a urinii tubulare;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle;
D. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
E. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle.
(pag. 293-306)
A. inhiba anhidraza carbonica si formarea de H+, in tubul contort proximal;
B. inhiba reabsorbtia de Na+ la nivelul segmentului terminal, cortical, al ansei Henle;
C. inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+;
D. inhiba reabsorbtia de Na+, la nivelul segmentului ascendent, al ansei Henle;
E. creste presiunea osmotica a urinii tubulare.
(pag. 293-306)
F2328043. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

electrolitice, cu o singura exceptie:
A. hiponatremie;
B. hipopotasemie;
C. hiperpotasemie;
D. hipofosfatemie;
E. hipomagneziemie.
(pag. 293-306)
F2328044. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

A. clopamida;
B. triamteren;
C. spironolactona;
D. clortalidona;
E. amilorid.
(pag. 293-306)
807
Rezidentiat 2004
808
F2528045. Urmatoarele substante sunt diuretice de ansa, cu exceptia:

A. clortalidona
B. bumetanida
C. acid etacrinic
D. indacrinona
E. furosemid
(pag. 296)
F2528046. Care dintre urmatoarele substante este diuretic antialdosteronic prin antagonism de efect ?
A. canrenona
B. spironolactona
C. izosorbid
D. amilorid
E. piretanid
(pag. 296)
F2528047. Care dintre urmatoarele diuretice are durata lunga de actiune (peste 24 ore) ?
A. furosemid
B. indacrinona
C. indapamida
D. ciclopentiazida
E. hidroclorotiazida
(pag. 297)
F2528048. Tratamentul de electie in edemul din ciroza hepatica consta in:

A. furosemid i.v.
B. furosemid per os doze mici
C. diuretice hipokaliemiante
D. diuretice hiperkaliemiante
E. manitol i.v.
(pag. 300)
F2528049. Manitol:
A. se absoarbe digestiv
B. se elimina prin filtrare glomerulara
C. are eficacitate slaba
D. durata efectului lunga, peste 24 ore
E. are efect antidiuretic in diabetul insipid hipofizar
(pag. 297-306)
F2528050. Pentru triamteren nu este corecta afirmatia:

A. antialdosteronic, prin antagonism de efect
B. antialdosteronic, prin antagonism competitiv
C. actioneaza la nivelul tubilor contorti distali
D. alcalinizeaza urina
E. are durata de actiune medie (aprox. 10 ore)
(pag. 305)
F2628051. Sunt ci efectoare rezultate n urma stimulrii receptorilor nicotinici:

A. Activarea fosfolipazei A2
B. Deschiderea canalelor de sodiu
C. Inhibarea activitii fosfodiesterazei
808
Rezidentiat 2004
809
D. Deschiderea canalelor de clorur

E. Activarea guanilat-ciclazei
(pag. 51)
F2628052. Inhib ireversibil colinesteraza:

A. Ecotiofatul
B. Edrofoniul
C. Distigmina
D. Piridostigmina
E. Fizostigmina
(pag. 51)
F2628053. Care dintre afirmaiile privind hidroliza esterilor colinei este adevrat?
A. Acetilcolina este hidolizat lent
B. Carbaminoil-esterii sunt rezisteni la hidroliz i au timp de njumtire lung
C. Metacolina este hidrolizat foarte rapid de pseudocolinesteraza seric
D. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizai rapid (au timp de njumtire scurt)
E. Metacolina nu este hidrolizat de ctre pseudocolinesteraz
(pag. 54)
F2628054. Sunt bronhodilatatoare-antiastmatice cu mecanism de aciune parasimpatolitic:

A. Oxifenoniu
B. Fenoterolul
C. Pirenzepina
D. Ipratropiu
E. Teofilina
(pag. 68)
F2628055. Au structur de tip compus cuaternar de amoniu:

A. Oxifenciclimina
B. Telenzepina
C. Izopropamida
D. Pirenzepina
E. Tropicamida
(pag. 62)
F2628056. Care dintre urmtoarele efecte nu este produs de atropin?

A. Hiposecreie salivar
B. Diminuarea tranzitului intestinal
C. Bronhodilataie
D. Midriaz
E. Spasm de acomodaie
(pag. 65-66)
809
Rezidentiat 2004
810
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1228057. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?
B. Acetazolamida.
C. Furosemid
D. Amilori
E. Manitol
(pag. 293-306)
F1228058. Care dintre urmtoarele diuretice sunt cu structur tiazidic

A. Indapamid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclopentiazida
(pag. 293-306)
F1228059. Diureticele saluretice:

A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura
B. Pot produce hipokaliemie
C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva
D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava
E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu
(pag. 293-306)
F1228060. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:

A. Hipertensiune arteriala
B. Criza de angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Glaucom
E. Edeme de diferite etiologii
(pag. 293-306)
F1228061. Efecte diuretice pot avea compusii cu structura:

A. Steroidica
B. Polioli
C. Pirazolone
D. Sulfonamidica
E. Xantinica
(pag. 293-306)
F1228062. Furosemidul este:

A. Contraindicat in hipertensiune arteriala
B. Substanta activa din produsul Furantril
C. Util in administrare i.v. in edeme grave
D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu
E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic
(pag. 293-306)
F1228063. Hidroclorotiazida:
810
Rezidentiat 2004
811
A.
B.
C.
D.
E.
Este un diuretic cu durat lung de aciune (mai mare de 24 ore)

Intr n preparatul Nefrix
Este contraindicat n HTA
Se indic n toate tipurile de edeme
Produce dezechilibre electrolitice i acido-bazice
(pag. 293-306)
F1328064. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.
(pag. 293-306)
F1328065. Diureticele de ansa (furosemidul) au:

A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.
(pag. 293-306)
F1328066. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:

A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele,
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
(pag. 293-306)
F1328067. Furosemidul este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
E. glaucom acut congestiv.
(pag. 293-306)
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;
E. are efect de scurta durata.
(pag. 293-306)
F1328069. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:

B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
811
Rezidentiat 2004
812
E. spironolactona.
(pag. 293-306)
F1328070. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
C. insuficienta renala cronica;
D. edem cerebral;
(pag. 293-306)
F1328071. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):

B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
(pag. 293-306)
F1328072. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:

A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta de actiune;
D. eficacitate medie;
E. durata medie de actiune.
(pag. 293-306)
F1428073. Fac parte din grupul diureticelor care economisesc potasiul:

A. manitolul
B. amiloridul
C. triamterenul
D. acetazolarnida
E. indapamida
(pag. 305-306)
A. apaine clasei diureticelor care economisesc potasiul
B. are aciune diuretic modest i durabil
C. efectul diuretic este dozo-dependent
D. este contraindicat n insuficiena cardiac acut
E. produce dezechilibrele hidroelectrolitice mai frecvent dect hidroclorotiazida
(pag. 303)
F1428075. Hidroclorotiazida poate produce ca efecte secundare:

A. hiperuricemie
B. hiperglicemie
C. hiperkalemie
D. hipokaliemie
E. hipoglicemie
(pag. 302)
812
Rezidentiat 2004
813
A.
B.
C.
D.
E.
este un antagonist competitiv al aldosteronului la nivelul tubului contort distal

provoac dezechilibre metabolice de tip hiperglicemie i hiperlipemie
este utilizat n intoxicaia cu barbiturice
determin alcaloz hipocloremic
se administreaz per os i iv n urgene
(pag. 301-302)
F1428077. Manitolul:
A. nu se absoarbe la nivel digestiv
B. este indicat n intoxicaiile acute, cu substane care se elimin renal
C. are o durat de laten lung (mai mare de 24 ore)
D. poate avea efect virilizant la femei
E. este contraindicat la bolnavii cu gut
(pag. 306)
F1428078. Precizai care sunt afirmaiile corecte referitoare la spironolacton:

A. inhib reabsorbia sodiului n segmentul terminal cortical al ansei Henle
B. scade efectul cardiotonicelor
C. este diureticul de electie n edemul cerebral
D. produce impoten sexual la brbai
E. are efect antidiuretic n diabetul insipid hipofizar
(pag. 305)
F1428079. Spironolactona:
A. acioneaz predominant la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. are o biodisponibilitate oral redus ca urrnare a efectului de prim pasaj hepatic intens
C. produce impoten sexual
D. are laten i durat de aciune lung
E. este diureticul de elecie utilizat n edemul cerebral
(pag. 305)
F1528080. Care dintre afirmaiile privind acetazolamida sunt corecte?

A. acioneaz la nivelul tubului contort proximal
B. produce acidoz metabolic
C. reduce presiunea intraocular
D. acidific urina
E. produce hipersecreie gastric
(pag. 304)
F1528081. Care dintre diuretice se folosesc n intoxicaii acute cu substane care se elimin renal?
B. manitol
C. clortalidona
D. furosemid
E. spironolacton
(pag. 303, 306)
F1528082. Care dintre efectele adverse enumerate se ntlnesc n tratamentul cu diuretice saluretice?
A. hiperpotesemie
B. hiponatremie
C. hipomagnezemie
D. alcaloza hipocloremic
813
Rezidentiat 2004
814
E. hipoglicemie
(pag. 299)
F1528083. Diuretice antialdosteronice sunt:

A. spironolactona
B. triamteren
C. clopamid
D. clortalidon
E. manitol
(pag. 305)
F1528084. Diureticele pot fi utilizate n:

A. diabet zaharat
B. diabet insipid
C. HTA
D. edem pulmonar acut
E. edem cerebral
(pag. 300)
F1528085. Enumerai diureticele care rein potasiu

B. spironolactona
C. indapamida
D. amilorid
E. politiazida
(pag. 305, 306)
F1528086. Enumerai diureticele cu durat lung de aciune (peste 24 ore)

A. furosemid
B. triamteren
C. spironolactona
D. clortalidona
E. politiazida
(pag. 297)
A. se absoarbe digestiv
B. se administreaz i.v.
C. se elimin la nivel renal mpreun cu un echivalent osmotic de ap
D. prezint reabsorbie tubular
E. se elimin prin secreie activ la nivel renal
(pag. 306)
A. are efect sinergic cu aldosteronul
B. scade excreia urinar de K+
C. stimuleaz excreia urinar de K+
D. este diuretic cu eficacitate mare
E. se administreaz n HTA cu hiperaldosteronism
(pag. 297, 305)
F1628089. Acetazolamida:
814
Rezidentiat 2004
815
A.
B.
C.
D.
E.
Produce alcalinizarea urinii

Produce acidifierea urinii
Favorizeaz dezechilibrele acido-bazice cu alcaloz metabolic
Favorizeaz dezechilibrele acido-bazice cu acidoz metabolic
Favorizeaz reinerea potasiului n organism prin schimb cu ionii de hidrogen
(pag. 304)
F1628090. Care dintre urmtoarele diuretice elimin potasiu, putnd cauza tulburri hidroelectrolitice?
A. Clopamida
B. Clortalidona
D. Canrenona
E. Amiloridul
(pag. 297)
F1628091. Care dintre urmtoarele diuretice rein potasiul?

A. Acetazolamida
B. Clopamida
C. Indapamida
D. Canrenona
E. Spironolactona
(pag. 297)
F1628092. Ce efecte metabolice pot produce diureticele tiazidice?

A. Hiperuricemie
B. Hiperglicemie
C. Hipolipemie
D. Hiperazotemie
E. Hipoglicemie
(pag. 302)
F1628093. Manitolul este indicat n:

A. Intoxicaii acute cu substane care se elimin renal
B. Edem cerebral
C. Edem pulmonar acut
D. Urgene hipertensive
E. Glaucom acut congestiv
(pag. 306)
F1628094. Spironolactona poate produce urmtoarele efecte adverse:

A. Impoten sexual
B. Virilizare la femei
C. Hipernatriemie
D. Bronhoconstricie
E. Hipertensiune arterial
(pag. 305)
F1628095. Sunt antagoniti competitivi ai aldosteronului?

A. Triamteren
B. Amilorid
C. Canrenona
D. Spironolactona
815
Rezidentiat 2004
816
E. Carbenoxolona
(pag. 296)
F1628096. Sunt diuretice de ans:

A. Bumetanidul
B. Amiloridul
C. Furosemidul
D. Metoclopramidul
E. Indacrinona
(pag. 2296)
F1628097. Sunt sulfamide heterociclice, cu efect asemntor diureticelor tiazidice:

A. Glibenclamida
B. Indapamida
C. Glipizida
D. Clopamida
E. Bumetanida
(pag. 296)
F2128098. Produc alacaloza hipocloremica, diureticele:

A. acetazolamida
B. spironolactona
C. clopamid
D. clortalidon
E. furosemid
(pag. 299)
F2128099. Afirmatiile corecte, sunt:

A. diureticele tiazidice antagonizeaza efectul uricozuricelor
B. furosemid produce alcaloza hipocloremica
C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectul diureticelor
D. acetazolamida este utilizata ca adjuvant in epilepsie
E. durata actiunii clopamidei este 24 ore
(pag. 300-306)
F2128100. Diureticele tiazidice, pot scade in sange:

A. sodiul
B. potasiul
C. clorul
D. glucoza
E. colesterol
(pag. 302)
F2128101. Diureticele tiazidice pot antagoniza efectele pentru:

A. saruri de litiu
B. clorura de amoniu
C. cardiotonice
D. hipoglicemiante orale
E. uricozurice
(pag. 301)
F2128102. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:
816
Rezidentiat 2004
817
A.
B.
C.
D.
E.
furosemid
clopamid
triamteren
spironolactona
amilorid
(pag. 297)
F2128103. Pentru furosemid sunt corecte afirmatiile:

A. produce hipocalciurie
B. este indicat in edem pulmonar acut
C. nu produce dezechilibre electrolitice
D. produce hiperkaliemie
E. inhba cotransportul Na/K/2Cl in segmentul ascendent al ansei Henle
(pag. 303)
F2128104. Afirmatiile corecte pentru spironolactona, sunt:

A. are biodisponibilitate crescuta dupa administrarea per os (>75%)
B. are efecte secundare de tip aldosteronic
C. scade excretia potasiului
D. se biotransforma in compusi activi
E. este antagonist de efect al aldosteronului
(pag. 305)
F2128105. La intrerupere brusca a tratamentului cronic cu diuretice de ansa, poate apare:

A. retentie hidrosalina
B. edeme
C. acidoza hipercloremica
D. hiperkaliemie
E. hipermagnezemie
(pag. 300)
F2128106. Efectele: diuretic, natriuretic si antihipertensiv ale diureticelor, sunt antagonizate de:
A. cardiotonice
B. antiaritmice
C. antiinflamatoare nesteroidiene
D. antiinflamatoare steroidiene
E. saruri de litiu
(pag. 301)
F2128107. Hidroclorotiazida are urmatoarele reactii adverse:

A. hipokaliemie
B. acidoza hipocloremica
C. hiperlipemie
D. hiperuricemie
E. hipoglicemie
(pag. 302)
F2128108. Diureticele tiazidice pot scade in sange:

A. glucoza
B. sodiul
C. potasiul
D. clorul
817
Rezidentiat 2004
818
E. colesterolul
(pag. 302)
F2128109. Diureticele tiazidice pot antagoniza efectele pentru:

A. sarurile de litiu
B. cardiotonice
C. hipoglicemiante
D. uricozurice
E. clorura de amoniu
(pag. 301)
F2128110. Diuretice care scad reabsorbtia Na+ la nivelul portiunii terminale corticale a ansei Henle,
sunt:
A. acetazolamida
B. clopamid
C. clortalidon
D. acid etacrinic
E. indapamid
(pag. 296)
F2128111. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:

A. amilorid
B. furosemid
C. triamteren
D. spironolactona
E. clopamid
(pag. 297)
F2128112. Afirmatiile incorecte sunt:

A. acetazolamida produce acidoza hipercloremica
B. acidul etacrinic inhiba cotransportul Na+/K+/2 Cl- in ramura ascendenta a ansei Henle
C. clortalidon are durata scurta de actiune
D. hidroclorotiazida produce hipermagneziemie
E. spironolactona are efecte secundare de tip aldosteronic
(pag. 300-306)
F2128113. Pentru manitol, indicatiile terapeutice sunt:

A. edem cerebral
B. edeme din hiperaldosteronism primar sau secundar
C. diabet insipid nefrogen
D. glaucom acut congestiv
E. hipercalciuria idiopatica
(pag. 306)
F2128114. La intreruperea brusca a tratamentului cronic cu diuretice de ansa poate apare:

A. acidoza hipercloremica
B. retentie hidrosalina
C. hiperkaliemie
D. edeme
E. hipermagneziemie
(pag. 300)
818
Rezidentiat 2004
819
F2128115. Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante, corecteaza:

A. acidoza hipercloremica
B. alcaloza hipocloremica
C. kaliemia
D. autolimitarea efectului diuretic
E. natremia
(pag. 301)
F2128116. Efectele: diuretic, natriuretic si antihipertensiv al diureticelor sunt antagonizate de:

A. cardiotonice
B. antinflamatoare steroidiene
C. antiinflamatoare nesteroidiene
D. antiaritmice
E. saruri de litiu
(pag. 301)
F2228117. Care dintre urmatoarele diuretice au eficacitate slaba?

B. Furosemid
C. Acetazolamida
D. Triamteren
E. Amilorid
(pag. 296-297)
F2228118. Dezechilibrele electrolitice si acido-bazice produse de diuretuce pot fi:

A. Hipernatremie acuta, la administrare de saluretice cu eficacitate mare si sub dieta hipersodata
B. Hipopotasemie dupa diuretice saluretice tiazidice.
C. Hiperpotasemie dupa antialdosteronice.
D. Hipermagneziemeie la administrare de saluretice.
E. Alcaloza hipocloremica dupa tratament indelungat cu saluretice tiazidice si de ansa.
(pag. 299)
F2228119. Care dintre diuretice se incadreaza in grupul tiazidelor (de ansa terminala)?
A. Acetazolamida
B. Acidul etacrinic
C. Furosemid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclotiazida
(pag. 296)
F2228120. Diureticele sunt indicate in:

B. Diabet insipid
C. Edeme
D. Nefrite acute
E. Insuficienta hepatica grava.
(pag. 300-301)
F2228121. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Antiinflamatoarele steroidiene antagonizeaza efectele diureticelor.
B. Diureticele tiazidice potenteaza efectul cardiotonicelor.
C. Diureticele tiazidice antagonizeaza hipoglicemiantele.
819
Rezidentiat 2004
820
D. Diureticele tiazidice intensifica efectul antiaritmicelor.

E. Antiinflamatoarele steroidiene potenteaza efectul diureticelor.
(pag. 301)
A. Este indicata in diabet insipid nefrogen.
B. Se administreaza ca adjuvant in litiaza urinara oxalica.
C. Este substanta activa din Nefrix.
D. Produce hipertensiune posturala
E. Produce hiperkaliemie, hipercloremie.
(pag. 301)
F2228123. Furosemid:
A. Este un diuretic de ansa.
B. Are o actiune superioara tiazidelor.
C. Se administreaza in edem pulmonar acut, edem cerebral
D. Este conditionat In preparatul Ederen
E. Are un indice terapeutic ingust.
(pag. 303)
F2228124. Care dintre urmatoarele diuretice actioneaza prin mecanism antialdosteronic?

A. Acetazolamida
B. Acidul etacrinic
C. Spironolactona
D. Triamteren
E. Amilorid
(pag. 305-306)
A. Este un compus de semisinteza, analog structural al aldosteronului.
B. Poate produce hiperkaliemie.
C. La barbati poate determina ginecomastie si impotenta, iar la femei hirsutism.
D. Creste efectul cardiotonicelor.
E. Nu se poate asocia cu Furosemid
(pag. 305)
F2228126. Diuretice osmotice sunt:

A. Triamteren
B. Amilorid
C. Manitol
D. Uree
E. Izosorbidul
(pag. 297)
F2228127. Care din afirmatiile referitoare la reactiile adverse ale diureticelor sunt adevarate:
A. produc hipernatriemie acuta
B. tiazidele produc hipokaliemie
C. antialdosteronicele produc hiperkaliemie
D. diureticele saluretice pot produce hipomagneziemie
E. salureticele tiazidice produc acidoza hipercloremica.
(pag. 293-306)
820
Rezidentiat 2004
821
F2228128. Diureticele saluretice se pot indica in:

A. edeme diverse
B. anurie
C. nefrite acute
D. hipertensiune arteriala
E. insuficienta cardiaca
(pag. 293-306)
A. are efect antidiuretic in diabetul insipid
B. se indica in hipercalciuria idiopatica
C. este contraindicata in litiaza urinara oxalica
D. produce hipoglicemie marcata
E. poate produce alcaloza hipocloremica.
(pag. 293-306)
A. are durata lunga de actiune
B. actioneaza la nivelul segmentului ascendent al ansei lui Henle
C. produce frecvent dezechilibre hidroelectrolitice
D. creste calciuria
E. se contraindica in edemele cerebrale
(pag. 293-306)
A. prezinta o biodisponibilitate mare pe cale orala
B. are efecte catabolizante marcate
C. blocheaza actiunea aldosteronului
D. are durata lunga de actiune
E. produce hipokaliemie.
(pag. 293-306)
F2228132. Care din urmatoarele diuretice sunt de tip tiazida:

A. furosemid
B. hidroclorotiazida
C. spironolactona
D. indapamid
E. amilorid
(pag. 293-306)
A. are intensitate medie de actiune
B. actioneaza la nivelul portiunii ascendente a ansei lui Henle
C. scade eliminarea de ioni de potasiu
D. poate produce hiperglicemie
E. este ineficient in edemul pulmonar acut
(pag. 293-306)
F2228134. Diureticele pot produce:

A. hipernatriemie
B. hipopotasemie
C. hiperpotasemie
821
Rezidentiat 2004
822
D. hipomagneziemie
E. acidoza hipercloremica
(pag. 293-306)
F2228135. Care diuretice sunt economisitoare de potasiu:

A. clortalidon
B. triamteren
C. furosemid
D. spironolactona
E. amilorid
(pag. 293-306)
A. este un diuretic cu durata lunga de actiune
B. intra in preparatul Nefrix
C. se indica in toate tipurile de edeme
D. se contraindica in hipertensiunea arteriala
E. produce dezechilibre electrolitice si acido-bazice
(pag. 293-306)
F2228137. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt diuretice ?

A. Acidul nicotinic
B. Acidul etacrinic
C. Triamterenul
D. Trimetazidina
E. Ciclopentiazida
(pag. 296-297)
F2228138. Diureticele saluretice au efect antihipertensiv. Acesta se explica prin:

A. Efect vasodilatator direct
B. Scaderea volemiei
C. Efect alfa-simpatolitic
D. Cresterea concentratiei de Na+
E. Scaderea concentratiei ionului de Na+ (efect natriuretic)
(pag. 298)
F2228139. Diureticele pot fi indicate in:

A. Edeme
B. Stop cardiac
C. Hipertensiune arteriala
D. Hipotensiune arteriala
E. Diabet insipid
(pag. 300)
A. Este un diuretic cu structura tiazidica
B. Este un diuretic cu structura steroidica
C. Este indicata in diabetul insipid nefrogen
D. Este indicata in hipertensiunea arteriala
E. Este contraindicata in hipertensiunea arteriala
(pag. 296, 302)
822
Rezidentiat 2004
823
F2228141. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la furosemid sunt adevarate ?

A. Are structura de acid carboxilic
B. Este un diuretic cu eficacitate slaba
C. Nu poate fi administrat in crizele hipertensive
D. Se administreaza in hipertensiunea arteriala, inclusiv in crize
E. Este utila administrarea lui in intoxicatia cu barbiturice
(pag. 296-300,303)
F2228142. Blocarea anhidrazei carbonice prin acetazolamida are ca efect:

A. Actiune diuretica
B. Actiune hipersecretoare gastrica
C. Actiune de scadere a secretiei umorii apoase si presiunii intraoculare
D. Actiune stimulenta SNC
E. Actiune inhibitoare SNC
(pag. 303-304)
F2228143. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Spironolactona este un analog structural al aldosteronului
B. Actiunea diuretica a spironolactonei se datoreaza blocarii actiunii aldosteronului
C. Actiunea diuretica a spironolactonei se datoreaza favorizarii actiunii aldosteronului la nivel renal
D. Spironolactona poate avea ca efect secundar hipokaliemie
E. Spironolactona poate avea ca efect secundar hiperkaliemie
(pag. 305)
F2228144. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la manitol sunt adevarate ?

A. Este un polialcol derivat de manoza
B. Este un diuretic osmotic
C. Nu are efect diuretic
D. Este indicat in edemul cerebral
E. Se administreaza sub forma de comprimate si solutie pentru uz intern
(pag. 306)
F2228145. Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele osmotice:

A. Au ca reprezentanti substantele medicamentoase triamteren, amilorid.
B. Se administreaza i.v. lent sau in perfuzie.
C. Se indica in edem cerebral
D. Sunt contraindicate in edeme cerebrale
E. Nu sunt eficiente in glaucom acut
(pag. 306)
F2228146. Alegeti afirmatiile corecte despre spironolactona:

A. Este un hormon secretat de corticosuprarenala
B. Are actiune diuretica si anabolizanta, virilizanta
C. Blocheaza actiunea aldosteronului
D. Nu se poate asocia cu alte antihipertensive
E. Scade excretia de K+ si H+
(pag. 305)
F2228147. Alegeti diuretice care pot duce la hiperkaliemie:

A. Nefrix
B. Ederen
C. Triamteren
823
Rezidentiat 2004
824
D. Spironolactona
E. Furosemid
(pag. 305-306)
F2228148. Alegeti diureticele cu structura de sulfamida heterociclica:

A. Furosemid
B. Indapamid
C. Clopamid
D. Triamteren
E. Clortalidon
(pag. 296, 302)
F2228149. Alegeti efectele secundare posibile ale diureticelor:

A. Hipokaliemie
B. Hiperkaliemie
C. Hiponatremie
D. Hipernatremie
E. Hipomagneziemie
(pag. 299)
F2228150. Utilizarea diureticelor poate produce:

A. Eruptii cutanate
B. Efecte rebound (retentie salina si edeme)
C. Diabet insipid
D. Cresterea TA
E. Potentarea efectelor glicozidelor cardiotonice
(pag. 300-301)
F2228151. Alegeti indicatiile corecte pentru furosemid:

A. Intoxicatii cu unele medicamente
B. HTA
C. Edem pulmonar acut
D. Diabet insipid
E. Hiperaldosteronism primar
(pag. 303)
F2228152. Alegeti diureticele cu durata lunga de actiune:

A. Furosemid
B. Indapamid
D. Clortalidon
E. Spironolactona
(pag. 297)
F2228153. Alegeti diureticele contraindicate in hipokaliemie:

A. Furosemid
C. Spironolactona
D. Amilorid
E. Triamteren
(pag. 299)
824
Rezidentiat 2004
825
F2328154. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroclorotiazida?

A. antihipertensiv;
B. diuretic;
C. antidiuretic;
D. scade glicemia;
E. creste toxicitatea digitalicelor.
(pag. 293 - 306)
F2328155. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru spironolactona?

A. antagonist competitiv al aldosteronului;
B. actioneaza la nivelul tubului contort distal;
C. inhiba reabsorbtia sodiului in segmentul ascendent al ansei Henle;
D. produce hiperpotasemie;
E. este metabolizat in metaboliti inactivi.
(pag. 293 - 306)
F2328156. Care din urmatoarele medicamente sunt diuretice?

A. Manitol;
B. Triamteren;
C. Aldosteron;
D. Clortalidon;
E. Spironolactona.
(pag. 293 - 306)
F2328157. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru manitol?

A. se administreaza per os;
B. se recomanda in edemul cerebral;
C. util in intoxicatii acute;
D. indicat in profilaxia anuriei;
E. diuretic osmotic.
(pag. 293 - 306)
F2328158. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:

A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele;
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.
(pag. 293-306)
F2328159. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):

B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.
(pag. 293-306)
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
825
Rezidentiat 2004
826
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;

E. are efect de scurta durata.
(pag. 293-306)
F2328161. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie:

A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
D. edem cerebral;
(pag. 293-306)
F2328162. Furosemidul este diureticul de electie in:

A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
(pag. 293-306)
F2328163. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:

B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
E. spironolactona.
(pag. 293-306)
F2328164. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.
(pag. 293-306)
F2328165. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:

A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta;
D. eficacitate medie;
E. durata medie.
(pag. 293-306)
F2328166. Diureticele de ansa (furosemidul) au:

A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.
(pag. 293-306)
826
Rezidentiat 2004
827
F2528167. Diureticele care retin potasiul sunt:

A. clopamida
B. politiazida
C. canrenona
D. furosemid
E. amilorid
(pag. 296-297)
F2528168. Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare:

A. hipoglicemie
B. hiperuricemie
C. hiperazotemie
D. creste calciuria
E. HTA
(pag. 301)
F2528169. Diureticele care produc alcaloza hipocloremica sunt:

B. furosemid
C. spironolactona
D. acetazolamida
E. clopamida
(pag. 296-297-299)
F2528170. Furosemid:
A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
B. are durata lunga de actiune, peste 24 ore
C. creste calciuria
D. se administreaza exclusiv i.v.
E. indicat in toate tipurile de edeme
(pag. 303)
A. potenteaza actiunea aldosteronului
B. scade excretia de K+, H+
C. are durata lunga de actiune, peste 24 ore
D. produce hipopotasemie
E. potenteaza efectul cardiotonicelor
(pag. 297-305)
F2528172. Acetazolamida este indicata in:

A. criza de HTA
B. glaucom acut congestiv
C. edeme
D. epilepsie
E. insuficienta renala acuta
(pag. 300-304)
A. inhiba anhidraza carbonica
B. are efect diuretic osmotic
C. se admiinistreaza exclusiv i.v.
827
Rezidentiat 2004
828
D. creste calciuria
E. este indicat in edemul cerebral
(pag. 306)
F2528174. Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante corecteaza:

A. hiperazotemia
B. alcaloza hipocloremica
C. kaliemia
D. "autolimitarea efectului diuretic
E. dependenta de diuretice
(pag. 301)
F2528175. Diureticele tiazide antagonizeaza:

A. cardiotonicele
B. hipoglicemiantele
C. litiul
D. antiaritmicele
E. uricozuricele
(pag. 301)
F2628176. Stimularea receptorilor M1-colinergici foloeste ca sistem traductor urmtorii mesageri

secunzi:
A. AMPc (cretere)
B. Inozitoltrifosfatul
C. Ionii de calciu
D. DAG
E. AMPc (scdere)
(pag. 51)
F2628177. Sunt efecte nicotinice:

A. Contracia miocardului
B. Contracia musculaturii scheletice
C. Deprimarea SNC (chiar la doze mici)
D. Creterea secreiei medulosuprarenaliene de adrenalin
E. Creterea eliberrii de gonadoreline
(pag. 52)
F2628178. Sunt efecte muscarinice:

A. Contracia musculaturii bronice
B. Contracia muchiului radial al irisului
C. Ejacularea
D. Contracia muchiului circular al irisului
E. Stimularea contraciei miocardului
(pag. 52)
F2628179. Sunt efecte secundare muscarinice:

A. Constipaia
B. Hipersecreia lacrimal
C. Diminuarea tranzitului intestinal
D. Bradicardia
E. Creterea secreiei sudorale
(pag. 53)
828
Rezidentiat 2004
829
F2628180. Sunt efecte secundare nicotinice:

A. Bronhoconstricia
B. Creterea tranzitului intestinal
C. Stimularea SNC
D. Creterea frecvenei miciunilor
E. Hipertonia musculaturii scheletice
(pag. 53)
F2628181. Neostigmina:
A. Se absoarbe foarte bine oral (biodisponibilitate peste 80%)
B. Traverseaz uor bariera hemato-encefalic, d efcte nervos-centrale marcate
C. Se utilizeaz pentru diagnosticarea i n tratamentul miasteniei gravis
D. Antagonizeaz aciunea curarizantelor de tip antidepolarizant
E. Este contraindicat n parkinsonism
(pag. 59)
F2628182. Parasimpatoliticele au urmtoarele efecte:

A. Midriatic
B. Cicloplegic
C. Antispastic
D. Miotic
E. Antisecretor
(pag. 64)
F2628183. Care dintre afirmaiile urmtoare privind atropina este fals?

A. Produce midriaz prin relaxarea muchiului neted circular al irisului
B. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie i hipotensiune arterial slab
C. Produce midriaz prin contracia muchiului neted radial al irisului
D. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie i hipertensiune arterial slab
E. Aciunea anticolinergic central o contraindic n tratamentul bolii Parkinson
(pag. 66)
F2628184. Emeproniul:
A. Produce mioz
B. Are aciune antispastic la nivel urinar
C. Se utilizeaz n ileusul paralitic
D. Poate produce ulceraii esofagiene
E. Se utilizeaz n incontinena urinar cu hipertonie vezical
(pag. 68)
829
Rezidentiat 2004
770
Tema nr. 27
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
BIBLIOGRAFIE:

F1227001. Alegei afirmaiile corecte cu privire la medicamentele de sintez cu efect stimulant cardiac:
A. Pot aciona prin blocarea receptorilor beta-1 cardiaci
B. Sunt beta-1 adrenergici i dopaminergici
C. Nu sunt eficiente n oc cardiogen
D. Nu se pot administra intracardiac sau n perfuzii
E. Se administreaz oral pe termen lung
(pag. 205-240)
F1227002. Alegei afirmaiile corecte cu privire la terapia cu glicozide cardiotonice

A. Nu sunt indicate n ICC cu ritm sinusal
B. Nu sunt indicate n tahicardie paroxistic
C. Sunt indicate n insuficien cardiac i tahiaritmii supraventriculare
D. Cel mai utilizat compus este gitoxina
E. Nu pot fi administrate pe cale i.v
(pag. 205-240)
F1227003. Alegei dintre aritmice pe cele blocante ale canalelor de potasiu (clasa 3)
A. Esmolol
B. Amiodarona
C. Verapamil
D. Lidocaina
E. Chinidina
(pag. 205-240)
F1227004. Alegei medicamentele antiaritmice din clasa 1A:

A. Mexiletina
B. Metoprolol
C. Verapamil
D. Disopiramida
E. Amiodarona
(pag. 205-240)
F1227005. Antiaritmicele clasei 1:

A. Blocheaz canalele de calciu
B. Blocheaz canalele de potasiu
C. Au toate acelai mecanism de aciune
D. Sunt blocante ale canalelor de sodiu
E. Nu au efect aritmogen
(pag. 205-240)
F1227006. Care dintre antiaritmice nu se utilizeaz i ca antihipertensive:

A. Verapamil
770
Rezidentiat 2004
771
B.
C.
D.
E.
Atenolol
Diltiazem
Mexiletina
Propranolol
(pag. 205-240)
F1227007. Notai afirmaiile corecte privind farmacodinamia glicozidelor cardiotonice

A. Au efect inotrop pozitiv i cronotrop negativ
B. Au efect dronotrop pozitiv
C. Efectul tonotrop este negativ
D. Au efect batmotrop negativ
E. Nu au efecte extracardiace
(pag. 205-240)
F1227008. Notai afirmaiile corecte referitoare la digoxin

A. Se utilizeaz numai cnd alte glicozide cardiotonice nu sunt eficiente
B. Este cardiotonic cu laten i durat medie de aciune
C. Dozele se menin constante de la nceput i pe tot parcursul tratamentului
D. Nu interacionez cu alte medicamente
E. Se administreaz numai sub form de comprimate
(pag. 205-240)
F1327009. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice nu apartine nifedipinei?

A. hipertensiunea arteriala;
B. angina cronica si vasospastica;
C. tahiaritmii supraventriculare;
D. insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. hipertensiunea arteriala indusa de sarcina.
(pag. 226-240)
F1327010. Digitalicul cel mai intens bradicardizant si cu tendinta cea mai mare de cumulare este:
A. digoxina;
B. deslanozid;
C. digitoxina;
D. strofantina G;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F1327011. Se administreaza exclusiv intravenos:

A. digitoxina;
B. strofantina G;
C. digoxina;
D. deslanozid;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F1327012. Sunt stimulante cardiace urmatoarele substante medicamentoase, cu o singura exceptie:

A. teofilina;
B. dobutamina;
C. digoxina;
D. amrinona;
E. verapamilul.
771
Rezidentiat 2004
772
(pag. 205-225)
F1327013. Toate medicamentele antiaritmice urmatoare sunt blocante ale canalelor de sodiu (clasa I),
cu o singura exceptie:
A. disopiramida;
B. lidocaina;
C. chinidina;
D. procainamida;
E. amiodarona.
(pag. 226-240)
F1427014. Care dintre afirmaiile de mai jos este fals:

A. amiodarona produce fotosensibilizare cu pigmentare gris i microdepozite corneene galben-brune
B. verapamilul acioneaz ca antiaritmic, antianginos i antihipertensiv
C. amiodarona se asociaz cu betablocantele pentru un efect terapeutic antiaritmic mai bun
D. procainamida este un blocant al canalelor de sodiu
E. chinidina este contraindicat n blocul atrioventricular complet
(pag. 238)
F1427015. Glicozizii cardiotonici au:

A. efect batmotrop pozitiv
B. efect cronotrop pozitiv
C. efect inotrop negativ
D. efect dromotrop pozitiv
E. efect tonotrop negativ
(pag. 213)
F1527016. Antiartmice tip lidocain (clasa IB) sunt urmtoarele, cu excepia:

A. tocainida
B. fenitoina
C. moracizina
D. amiodarona
E. mexiletina
(pag. 233)
F1527017. Contraindicaiile pentru administrarea de glicozizi cardiotonici sunt urmtoarele, cu

excepia:
A. bloc A-V
B. bradicardia sinusal
C. tahiaritmii supraventriculare
D. tahicardia ventricular
E. sindromul WPW
(pag. 215)
F1527018. Digitoxina:
A. nu se absoarbe bine per os
B. are T 1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
C. nu este biotransformat hepatic
D. nu se leag de proteinele plasmatice
E. nu prezint tendin de cumulare
(pag. 218, 219)
F1527019. Digoxina:
772
Rezidentiat 2004
773
A.
B.
C.
D.
E.
are liposolubilitate mai mare dect digitoxina

se acumuleaz n insuficiena renal
se acumuleaz n insuficiena hepatic
are T 1/2 scurt (cteva ore)
are T 1/2 foarte lung (6 -7 zile)
(pag. 219)
F1527020. Grupa strofantinei se caracterizeaz prin:

A. absorbie digestiv mare
B. latena i durata de aciune scurte
C. eliminare lent din organism
D. tendine de acumulare n organism
E. administrare exclusiv per os
(pag. 211)
F1527021. Verapamilul:
A. este blocant al canalelor de sodiu
B. are aciune deprimant cardiac important
C. nu se absoarbe per os
D. se administreaz intravenos, n doze mai mari dect per os
E. este recomandat asocierea cu betablocante i chinidin
(pag. 239, 240)
F1627022. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

A. Insuficiena renal diminu epurarea digoxinei
B. Hipokaliemia favorizeaz aritmiile chiar la doze mici de digitalice
C. Insuficiena hepatic crete concentraia plasmatic a digoxinei, cu fenomene toxice, necesitnd
reducerea dozelor
D. Digitalicele sunt contraindicate la doze terapeutice n bloc atrio-ventricular
E. Srurile de calciu administrate i.v. acioneaz sinergic cu digitalicele
(pag. 211, 215-217)
F1627023. Care dintre urmtoarele antiaritmice fac parte din calsa IA conform clasificrii VaughanWilliams?
A. Fenitoina
B. Mexiletina
C. Propafenona
D. Disopiramida
E. Encainida
(pag. 229)
F1627024. Care dintre urmtoarele antiaritmice poate favoriza dezvoltarea unui sindrom lupoid
reversibil?
A. Amlodipina
B. Diltiazemul
C. Felodipina
D. Procainamida
E. Lidocaina
(pag. 232-233)
F1627025. Care dintre urmatoarele medicamente apartine clasei I B:

A. Flecainida
B. Ecainida
773
Rezidentiat 2004
774
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Mexiletina
(pag. 229)
F1627026. Care dintre urmtoarele medicamente aparine clasei I C?

A. Procainamida
B. Disopiramida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Lidocaina
(pag. 229)
F1627027. Care dintre urmtoarele -adrenolitice se utilizeaz numai parenteral i are aciune de
durat foarte scut, fiind metabolizat de esterazele plasmatice?
A. Bopindolol
B. Esmolol
C. Carvedilol
D. Labetalol
E. Betaxolol
(pag. 236)
F2127028. Despre digoxin sunt valabile urmatoarele propozitii, cu exceptia:

A. absorbtie digestiva medie
B. eliminare predominant renala
C. are actiune parasimpatolitica
D. se distribuie preferential in miocard
E. are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
(pag. 211, 219)
F2127029. Afirmatia gresita despre amrinona este:

A. inhiba fosfodiesteraza
B. creste concentratia citoplasmatica de AMPc
C. are efect inotrop pozitiv
D. are efect advers proaritmogen
E. produce vasoconstrictie arteriolara
(pag. 224)
F2127030. Potenteaza efectele deprimante cardiace ale chinidinei urmatoarele medicamente cu

exceptia:
A. verapamil
B. nifedipin
C. amiodarona
D. propranolol
E. digoxin
(pag. 232)
F2127031. Este antiaritmic din clasa IA:

A. procainamida
B. propafenona
C. mexiletin
D. lidocaina
774
Rezidentiat 2004
775
E. tocainida
(pag. 229)
F2127032. Despre verapamil este gresita afirmatia:

A. se absoarbe bine per os
B. sufera prim pasaj hepatic nesemnificativ
C. are efecte antiaritmice
D. are efecte antianginoase
E. are efecte antihipertensive
(pag. 239)
F2227033. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Digoxina este contraindicata in insuficienta hepatica
B. Hipokaliemia favorizeaza blocul A-V la asocierea cu glicozidele cardiotonice
C. Sarurile de calciu i.v. sunt contraindicate la digitalizati
D. Blocantele de Ca inlatura bradicardia digitalicelor
E. Digitalicele se administreaza exclusiv oral
(pag. 205-240)
F2227034. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt inotrop pozitive?

A. Dobutamina
B. Furosemidul
C. Trimetazidina
D. Nifedipina
E. Nicergolina
(pag. 222-224)
F2227035. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antiaritmica sunt blocante
ale canalelor de calciu ?
A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Lidocaina
D. Esmololul
E. Verapamilul
(pag. 229)
F2227036. Alegeti afirmatiile corecte:

A. Dobutamina nu se administreaza in insuficienta cardiaca acuta.
B. Inhibitorii fosfodiesterazei se pot utiliza i.v. in insuficienta cardiaca congestiva acuta, refractara la alte
tratamente.
C. Amrinona si Milrinona sunt utilizate frecvent in insuficienta cardiaca cronica
D. Teofilina si aminofilina inhiba selectiv fosfodiesteraza miocardica
E. Medicamentele beta 1 adrenomimetice scad forta de contractie a miocardului
(pag. 220-224)

A. digitoxina;
B. strofantina G;
C. digoxina;
D. deslanozid;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
775
Rezidentiat 2004
776
F2327038. Digitalicul cel mai intens bradicardizant si cu tendinta cea mai mare de cumulare este:
A. digoxina;
B. deslanozid;
C. digitoxina;
D. strofantina G;
E. lanatozid C.
(pag. 205-225)
F2327039. Sunt stimulante cardiace urmatoarele substante medicamentoase, cu o singura exceptie:

A. teofilina;
B. dobutamina;
C. digoxina;
D. amrinona;
E. verapamilul.
(pag. 205-225)
F2327040. Toate medicamentele antiaritmice urmatoare sunt blocante ale canalelor de sodiu (clasa I),
cu o singura exceptie:
A. disopiramida;
B. lidocaina;
C. chinidina;
D. procainamida;
E. amiodarona.
(pag. 226-240)
F2327041. Verapamilul are urmatoarele proprietati farmacodinamice, cu o singura exceptie:

A. antiaritmic;
B. deprimant cardiac;
C. antianginos;
D. antiagregant plachetar;
E. antihipertensiv.
(pag. 226-240)
F2327042. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice nu apartine nifedipinei?

A. hipertensiunea arteriala;
B. angina cronica si vasospastica;
C. tahiaritmii supraventriculare;
D. insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. hipertensiunea arteriala indusa de sarcina.
(pag. 226-240)
F2527043. Afirmatia gresita pentru amrinona este:

A. efect inotrop pozitiv, la doze mari
B. nu influenteaza frecventa cardiaca
C. produce vasodilatatie arteriolara, chiar la doze mici
D. este indicata in aritmiile supraventriculare
E. se administreaza strict i.v.
(pag. 224)
F2527044. Afirmatia corecta referitoare la terapia cu glicozide cardiotonice este:

A. nu se administreaza in ICC cu ritm sinusal
B. nu se administreaza in tahicardia paroxistica
776
Rezidentiat 2004
777
C. nu se administreaza pe cale intravenoasa

D. sunt indicate in tahiaritmiile supraventriculare
E. compusul cel mai frecvent utilizat este strofantina
(pag. 215)
F2527045. Antiaritmice blocante ale canalelor de potasiu sunt:

A. esmolol
B. verapamil
C. diltiazem
D. chinidina
E. amiodarona
(pag. 236)
F2527046. Care dintre urmatoarele antiaritmice nu se utilizeaza si ca antihipertensiv ?

A. diltiazem
B. propranolol
C. mexiletina
D. verapamil
E. metoprolol
(pag. 229)

A. strofantina G
B. digitoxina
C. deslanozid
D. lanatozid
E. digoxina
(pag. 211)
F2527048. Dobutamina:
A. scade rezistenta vasculara periferica
B. se administreaza per os
C. scade fluxul sanguin coronarian
D. scade fluxul sanguin renal cu cresterea diurezei
E. este contraindicata in infarctul acut de miocard
(pag. 222)
F2627049. Sunt alfa-blocante ireversibile prin alchilarea receptorilor:

A. Dibenamina
B. Tolazolina
C. Nafazolina
D. Oximetazolina
E. Clonidina
(pag. 30-31)
F2627050. Sunt -adrenolitice cu activitate simpatomimetic intrinsec:

A. Pindolol
B. Labetalol
C. Atenolol
D. Propranolol
E. Metoprolol
(pag. 35)
777
Rezidentiat 2004
778
F2627051. Sunt -adrenolitice cu aciune alfa-adrenolitic asociat:

A. Labetalol
B. Metoprolol
C. Timolol
D. Oxprenolol
E. Acebutolol
(pag. 35)
F2627052. Sunt efecte de tip -1-adrenolitic:

A. Inhibarea secreiei de renin la nivelul aparatului juxtaglomerular renal
B. Vasodilataia arteriolar
C. Stimularea conducerii atrio-ventriculare
D. Excitaia central
E. Bronhoconstricia
(pag. 35)
F2627053. Sunt efecte de tip -2-adrenolitic:

A. Relaxarea musculaturii netede a miometrului
B. Vasodilataie arteriolar i venoas
C. Glicogenoliza
D. Bronhodilataia
E. Scderea presiunii intraoculare
(pag. 36)
F2627054. Sunt agoniti selectivi ai receptorilor imidazolinici presinaptici I-1:

A. Fentolamina
B. Fenoxibenzamina
C. Fenilefrina
D. Moxonidina
E. Nicergolina
(pag. 49)

F1227055. Alegei afirmaiile corecte despre antiaritmice
A. Se folosesc numai ca terapie de urgen
B. Multe dintre ele sunt i aritmogene
C. Unele au i proprieti anestezice locale
D. Pot avea efecte convulsivante
E. Unele prezint i efecte antianginoase bun
(pag. 205-240)
F1227056. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte?

A. Pot fi substante naturale sau de sinteza
B. Pot declansa aritmii cardiace
C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice
D. Sunt lipsite total de reactii adverse
E. Actioneaza prin mecanisme diferite
(pag. 205-240)
778
Rezidentiat 2004
779
F1227057. n insuficiena cardiac se pot folosi:

A. Medicamente care scad fora de contracie a miocardului
B. Vasodilatatoare
C. Diuretice
D. Medicamente beta-2 adrenomimetice
E. IECA
(pag. 205-240)
F1227058. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii

A. Verapamil.
B. Enalapril.
C. Metoprolol
D. Mexiletina
E. Amiodarona
(pag. 205-240)
F1227059. Notati afirmatiile corecte

A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii
B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila
C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic
D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil
E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei.
(pag. 205-240)
F1227060. Notati afirmatiile corecte:

A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca
B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice.
C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic
(pag. 205-240)
F1227061. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale

A. Inhalatorie.
B. Topica
C. Injectabila.
D. Rectala
E. Orala.
(pag. 205-240)
F1327062. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
(pag. 226-240)
F1327063. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
A. are structura amidica;
B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
779
Rezidentiat 2004
780
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);

E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.
(pag. 226-240)
F1327064. Digitalicele au:

A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
(pag. 205-225)
F1327065. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
(pag. 226-240)
F1327066. Glicozizii cardiotonici se indica in:

A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
(pag. 205-225)
F1327067. Sunt functii ale miocardului contractil:

A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
(pag. 205-225)
F1327068. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:

A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.
(pag. 205-225)
F1327069. Sunt medicamente antaritmice:

A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
(pag. 226-240)
780
Rezidentiat 2004
781
F1327070. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):

A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
(pag. 205-225)
F1427071. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:

A. prelungesc repolarizarea i perioada refractar
B. sunt reprezentate de lidocain, fenitoin, mexiletin
C. prelungesc durata potenialului de aciune
D. scurteaz repolarizarea i perioada refractar
E. nu modific durata potenialului de aciune
(pag. 229)
F1427072. Care din urmtoarele afirmaii privind amiodarona sunt corecte:

A. este un antiaritmic eficace n aritmiile ventriculare din intoxicaia digitalic
B. are proprieti antiaritmice
C. are proprieti antianginoase
D. poate fi responsabil de apariia unor complicaii pulmonare
E. produs hepatotoxic
(pag. 237)
F1427073. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz lidocaina:

A. este indicat n aritmiile atriale (flutter, fibrilaie recent)
B. este de elecie n aritmiile ventriculare (fibrilaie ventricular postinfarct miocardic acut)
C. concentraia plasmatic terapeutic este de 6-10 g/ml
D. este indicat n aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei
(pag. 233/234)
F1427074. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate:

A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizai n terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraia plasmatic, funcia
hepatic, funcia renal
C. este recomandat asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicai n cardiomiopatia hipertrofic
(pag. 214-215-216)
F1427075. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate:

A. chinidina+anticoagulantele orale crete riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraia plasmatic a digoxinei, reducndu-i astfel toxicitatea
C. carbonatul acid de sodiu+chinidin alcalinizeaz urina i crete eliminarea chinidinei, scznd durata de
aciune
D. verapamilul n asociere cu digoxina scade concentraia plasmatic a acesteia
E. amiodarona nu se asociaz cu betablocantele, verapamilul i chinidina
(pag. 232-238)
F1427076. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt false:

A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant i cu tendina cea mai mare de cumulare
781
Rezidentiat 2004
782
B.
C.
D.
E.
zona terapeutic a concentraiei plasmatice a digoxinei este 0.5-2 ng/ml

timpul de njumtire a digoxinei este de 6-7 zile
inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei
digitoxina se prezint sub form de comprimat de 0,25 mg
(pag. 219)
F1427077. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizeaz amiodarona:

A. scurteaz repolarizarea
B. are efect antiaritmic i antianginos
C. scade automatismul i frecvena cardiac
D. deprim sistemul conductor Hiss-Purkinje
E. are efect inotrop pozitiv
(pag. 237)
F1427078. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greite:

A. xilina de uz cardiologic-soluie injectabil de 1%, 10 sau 20 ml
B. amiodarona-comprimat de 250 mg
C. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml
D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg
E. chinidin sulfat-comprimat de 200 mg
(pag. 233/238)
F1427079. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt false:

A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicat ca antiaritmic la pacienii i cu epilepsie deoarece scade incidena crizelor
convulsive
D. cimetidina diminu biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonar
(pag. 233-234-237)
F1427080. Chinidina:
A. are o biodisponibilitate oral sczut
B. circul n snge legat de proteinele plasmatice ntr-o proporie mare ( > 80%)
C. are efecte cronotrop, batmotrop i inotrop negative
D. este lipsit de efecte secundare digestive
E. nu se acumuleaz n organism
(pag. 230-231)
F1427081. Digoxina:
A. are ca mecanism de aciune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-az
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicat n blocul atrioventricular
E. se utilizeaz n tratamentul insuficienei cardiace
(pag. 212-213-215)
F1427082. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizeaz prin:

A. absorbie digestiv medie
B. nu se leag de proteinele plasmatice
C. epurare predominant prin eliminare renal
D. laten i durat de aciune lung
782
Rezidentiat 2004
783
E. reprezentani: digoxina, deslanozid, lanatozid C

(pag. 211)
F1427083. Indicaiile glicozizilor cardiotonici sunt:

A. tahicardia ventricular
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficien cardiac acut i cronic
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White
(pag. 215-216)
F1427084. Lidocaina:
A. este de elecie n aritmiile ventriculare
B. ncetinete mult depolarizarea sistolic
C. sufer intens efectul primului pasaj hepatic
D. blocheaz canalele lente de calciu
E. scurteaz repolarizarea
(pag. 233-234)
F1427085. Procainamida:
A. are un T1/2 lung (~ 13 ore)
B. are o biodisponibilitate oral bun (> 75%)
C. are o concentraie plasmatic eficace 4-14 g/ml
D. are biotransformare hepatic prin acetilare, la N-acetilprocainamid, metabolit activ antiaritmic
E. prezint alergie ncruciat cu procaina
(pag. 232/233)
F1427086. Tratamentul supradozajului digitalic const n:

A. reducerea dozei de digitalic
B. hipokaliemia mai mic de 4 mEq/l necesit administrare de KCl p.o./i.v.
C. n aritmiile ventriculare aprute se administreaz lidocain
D. n intoxicaiile grave se administreaz i.v. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxin,
antidigitoxin ) cu aciune de neutralizare rapid
E. n tahicardia accentuat: atropina
(pag. 217)
F1427087. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesit pruden n urmtoarele situaii:

A. la nou-nscui i prematuri, miocardul este mai sensibil i timpul de njumtire este mai mare, fiind
necesar reducerea dozelor corespunztor vrstei
B. insuficiena hepatic diminu epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizeaz instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokalemia i hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice
E. insuficiena renal diminu epurarea digitoxinei
(pag. 215)
F1427088. Verapamilul se caracterizeaz prin:

A. biodisponibilitate p.o. foarte mic < 25% i o variabilitate mare individual
B. are aciune deprimant asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficien terapeutic sporit n insuficiena cardiac
D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidin este necesar reducerea dozelor
(pag. 239-240)
783
Rezidentiat 2004
784
F1527089. Amiodarona:
A. blocheaz canalele membranare de clor
B. blocheaz canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic i antianginos
D. deregleaz funcia tiroidian
E. se asociaz frecvent cu betablocante i verapamil
(pag. 236, 237)
F1527090. Amrinona:
A. amelioreaz deficitul de pomp cardiac
B. produce vasoconstricie arteriolar
C. crete fluxul sanguin renal i filtrarea glomerular
D. este lipsit de efecte adverse
E. este indicat n insuficiena cardiac congestiv acut
(pag. 224)
F1527091. Au efect inotrop pozitiv prin creterea AMPc intracelular:

A. digitoxina
B. izoprenalina
C. amrinona
D. aminofilina
E. strofantina
(pag. 220, 221, 223)
F1527092. Care dintre efectele urmtoare nu aparin glicozizilor cardiotonici?

A. creterea frecvenei cardiace
B. creterea conducerii A-V
C. creterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv
(pag. 212, 213, 214)
F1527093. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele i toxicitate chinidinei?

A. carbonat acid de sodiu
B. digoxina
C. anticoagulante orale
D. cimetidina
E. paracetamol
(pag. 232)
F1527094. Glicozizii cardiotonici sunt indicai n:

A. tahicardie ventricular
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficiena cardiac
E. miocardite acute
(pag. 215)
F1527095. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardic sunt:

A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
784
Rezidentiat 2004
785
D. amrinona
E. milrinona
(pag. 224)
F1527096. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:

A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creterea influxului de calciu
D. creterea influxului de clor
E. creterea influxului de magneziu
(pag. 212)
F1527097. Urmtoarele reacii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici:

A. bloc A-V
B. dureri abdominale i diaree
C. glaucom
D. tulburri de vedere
E. anemie hemolitic
(pag. 214)
A. Blocheaz canalele membranare de potasiu
B. Producere vasodilataie coronarian
C. Blocheaz canalele de calciu voltaj-dependente
D. Se metabolizeaz prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ
E. Blocheaz canalele ionilor de clorur, datorit iodului din componena moleculei
(pag. 237)
F1627099. Care dintre urmtoarele afirmaii privind digitalicele este adevrat?

A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. La bolnavii cu risc se monitoreaz concentraia plasmatic
C. Digitalicele de tip digitoxin favorizeaz acumularea n organism
D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. Au timp de njumtire scurt i eliminare rapid i necesit administrare de 4 ori pe zi
(pag. 207, 211-113)
F1627100. Care dintre urmtoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizeaz ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Galopamilul
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina
(pag. 229)
F1627101. Care dintre urmtoarele medicamente prelungesc repolarizarea i perioada refractar?

A. Lidocaina
B. Mexiletina
C. Fenitoina
D. Amiodarona
E. Bretiliul
(pag. 229)
785
Rezidentiat 2004
786
F1627102. Care dintre urmtoarele reacii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice
digitalicelor?
A. Bradicardie
B. Anorexie, grea, vom
C. Cefalee, confuzie
D. Midriaz i hiposalivaie
E. Tulburri de vedere
(pag. 214)
F1627103. n insuficiena cardiac apare:

A. Deficit de contracie
B. Tahicardie compensatorie
C. Presarcin crescut
D. Postsarcin crescut
E. Bradicardie compensatorie
(pag. 207)
F1627104. Modificrile produse n insuficiena cardiac sunt:

A. Staz sanguin cu congestie
B. Edeme
C. Dispnee
D. Oboseal la efort
E. Bradicardie exagerat
(pag. 206)
F1627105. Reaciile adverse ale amiodaronei sunt:

A. Dereglarea funciei tiroidiene
B. Fibroz pulmonar potenial letal
C. Microdepozite corneeene
D. Tahicardie datorit efectului parasimpatolitic
E. Creterea consumului de oxigen a miocardului
(pag. 237)
A. Se absoarbe bine pe cale oral, nu se metabolizeaz hepatic, avnd o biodisponibilitate de peste 90%
B. Are aciune deprimant cardiac
C. Are aciune antihipertensiv
D. Are aciune antianginoas
E. Nu se utilizeaz ca antiaritmic datorit selectivitii marcate pe vase i sczute pe miocard
(pag. 239)
F2127107. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri:

A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asocire cu antiacide
E. supradozare
(pag. 214-215, 217)
F2127108. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:
A. amrinona
B. milrinona
786
Rezidentiat 2004
787
C. teofilina
D. izoprenalina
E. aminofilina
(pag. 223)
F2127109. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei:

A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. alcoolismul cronic
E. fenobarbital
(pag. 235)
F2127110. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici:

A. deprima conducerea atrio ventriculara
B. efect tahicardizant
C. stimuleza Na/K - ATPaza sarcolemica
D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma
E. au efect proaritmogen la doze mari
(pag. 212-214)
F2127111. Notati asocierile contraindicate:

A. propranolol + dihidralazina
B. propranolol + verapamil
C. amiodarona + verapamil
D. amiodarona + chinidina
E. amiodarona + propranolol
(pag. 238-262)
F2127112. Nu sunt medicamente antiaritmice:

A. chinidina
B. verapamil
C. lidocaina
D. molsidomin
E. amrinona
(pag. 224, 229, 249)
F2127113. Eficacitatea si riscul reactiilor adverse ale fenitoinei, cresc la asociere cu:
A. cimetidina
B. paracetamol
C. acid acetilsalicilic
D. fenibutazona
E. fenobarbital
(pag. 235)
F2127114. Notati mecanismele actiunii antiaritmice:

A. inhibarea fosfodiesterazei si cresterea concentratiei AMPc
B. blocarea receptorilor adrenergici alfa1
C. blocarea canalelor ionice de sodiu
D. blocarea canalelor ionice de potasiu
E. blocarea canalelor lente de calciu
(pag. 229)
787
Rezidentiat 2004
788
F2127115. In terapia cu digoxina, se monitorizeaza, parametrii:

A. puls, EKG
B. functia hepatica
C. functia renala
D. kaliemia
E. concentratia plasmatica a digoxinei
(pag. 216)
F2127116. In insuficienta cardiaca acuta, se administreaza intravenos:

A. verapamil
B. digoxina
C. furosemid
D. morfina
E. nitroglicerina
(pag. 208, 239)
F2127117. Cresc efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei:

A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. fenobarbital
E. alcoolismul cronic
(pag. 235)
F2127118. Cardiotonicele digitalice au urmatoarele caracteristici, cu exceptiile:

A. deprima conducerea atrioventriculara
B. efect tahicardizant
C. efect proaritmogen, la doze mari
D. stimuleaza Na+ / K+ - ATPaza sarcolemica
E. cresc concentratia Ca2+ in sarcoplasma
(pag. 212-214)
F2127119. Care dintre cardiotonicele urmatoare se situeaza pe primele doua locuri privind efectul
bradicardizant:
A. digoxina
B. acetildigitoxina
C. digitoxina
D. lanatozid C
E. dezacetillanatozid C
(pag. 214)
F2127120. In insuficienta cardiaca acuta, se administreaza i.v.

A. digoxina
B. furosemid
C. nitroglicerina
D. verapamil
E. morfina
(pag. 208, 239)
F2127121. Parametrii monitorizati in terapia cu digoxina sunt:

A. puls, EKG
B. kaliemia si magneziemia
788
Rezidentiat 2004
789
C. functia hepatica
D. functia renala
E. concentratia plasmatica a digoxinei
(pag. 216)
F2127122. Antiaritmicele au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptiile:

A. blocarea canalelor ionice de sodiu
B. blocarea canalelor ionice de potasiu
C. inhibarea fosfodiesterazei si cresterea concentratiei de AMPc
D. blocarea canalelor ionice lente de calciu
E. blocaj adrenergic alfa-1
(pag. 229)
F2127123. Notati mecanismele de actiune cardiotonica ale digitalicelor:

A. inhibarea Na+/K+ ATP-azei
B. stimularea Na+/K+ ATP-azei
C. cresterea Ca2+ citoplasmatic in fibra cardiaca
D. inhibarea eliberarii Ca2+ din reticulul sarcoplasmic
E. stimularea pacemakerului
(pag. 212-214)
F2127124. Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de urmatoarele:

A. supradozare
B. hipercalcemie
C. hipokaliemie
D. asociere cu simpatomimetice
E. asocierea cu antiacide
(pag. 212-215, 217)
F2127125. Cardiotonicele digitalice au efect pozitiv asupra functiilor cardiace:

A. inotropa
B. batmotropa
C. tonotropa
D. cronotropa
E. dromotropa
(pag. 212-214)
F2127126. Sunt stimulante cardiace, inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:
A. teofilina
B. amrinona
C. aminofilina
D. milrinona
E. dobutamina
(pag. 223)
F2227127. In insuficienta cardiaca se pot folosi:

A. arteriolodilatatoare
B. medicamente ce scad forta de contractie a miocardului
C. venoconstrictoare
D. diuretice
E. glicozide cardiotonice
(pag. 205-240)
789
Rezidentiat 2004
790
F2227128. Glicozidele cardiotonice:

A. stimuleaza Na+K+ ATP-aza
B. tendinta de cumulare creste cu liposolubilitatea
C. stimuleaza toate functiile miocardului
D. se administreaza exclusiv oral
E. se indica in tahiaritmii supraventriculare
(pag. 205-240)
F2227129. Antiaritmicele clasei 1:

A. blocheaza canalele de potasiu
B. prezinta trei subclase: 1A, 1B, 1C
C. diminua viteza de depolarizare diastolica
D. scad pragul de depolarizare sistolica rapida
E. au efecte aritmogene
(pag. 205-240)
A. sufera efectul primului pasaj hepatic
B. are proprietati antihipertensive
C. blocheaza canalele lente de calciu
D. actioneaza antiaritmic predominant la nivel ventricular
E. are actiune deprimanta cardiaca redusa
(pag. 205-240)
F2227131. Digoxinul:
A. se leaga in procent redus de proteinele plasmatice
B. are o durata foarte scurta de actiune
C. are o latenta medie
D. se indica in tratamentul insuficientei cardiace
E. blocheaza Na/K-ATP-aza
(pag. 205-240)
F2227132. Efecte inotrop pozitive se pot obtine prin:

A. Stimularea Na+K+ ATP-azei
B. Blocarea canalelor de calciu
C. Stimularea receptorilor beta1 adrenergici
D. Stimularea fosfodiesterazei
E. Cresterea concentratiei de AMPc
(pag. 205-240)
F2227133. La nivelul miocardului excito-conductor glicozidele cardiotonice:

A. Cresc forta de contractie
B. Produc bradicardie
C. Prelungesc perioada refractara scazand viteza de conducere A-V
D. Cresc tonicitatea ventriculara
E. Produc hipotensiune
(pag. 205-240)
F2227134. Care antiaritmice sunt blocante ale canalelor de potasiu:

A. chinidina
B. amiodarona
790
Rezidentiat 2004
791
C. verapamil
D. sotalol
E. propafenona
(pag. 205-240)
A. Nu se absoarbe oral
B. Se poate acumula in tesuturi
C. Blocheaza canalele de Na
D. inhiba sistemul nervos vegetativ
E. Poate da fenomene de intoleranta dobandita
(pag. 205-240)
F2227136. Tratamentul insuficientei cardiace cronice se poate realiza prin:

A. Scaderea muncii inimii (reducerea activitatii fizice, scadere ponderala, tratarea HTA)
B. Regim hiposodat
C. Medicamente inotrop pozitive
D. Vasoconstrictoare
E. Diuretice
(pag. 208)
F2227137. Care dintr urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Digitoxina si acetildigitoxina au absorbtie digestiva inalta, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportii mari, eliminarea este lenta
B. Digitoxina si acetildigitoxina nu se absorb dupa administrare orala
C. Lanatozidul C si Digoxina au absorbtie digestiva medie, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportie medie, eliminara este mai rapida fata de grupul digitoxinei
D. Lanatozidul C si Digoxina au absorbtie digestiva inalta, legarea de proteinele plasmatice si tisulare se
realizeaza in proportie mare, eliminarea este lenta
E. Strofantina are absorbtie digestiva redusa, legare de proteinele plasmatice redusa, eliminare rapida
(pag. 211)
F2227138. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte?

A. Digitalicele au efect batmotrop pozitiv;
B. Digitalicele au efect cronotop si dromotrop negativ ;
C. Digitalicele au efect cronotop si dromotrop pozitiv;
D. Digitalicele au efect inotrop si tonotrop pozitiv;
E. Digitalicele au efect inotrop si tonotrop negativ
(pag. 212-214)
F2227139. Terapia cu glicozide cardiotonice este indicata in:

A. Insuficienta cardiaca
B. Insuficienta circulatorie periferica
C. Astm bronsic
D. Angina pectorala
E. Tahiaritmii supraventriculare
(pag. 215)
F2227140. Care ditre urmatoarele substante medicamentoase au efect antiaritmic ?

A. Verapamil
B. Enalapril
C. Mexiletina
D. Lidocaina
791
Rezidentiat 2004
792
E. Dipiridamol
(pag. 229)
F2227141. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Chinidina este izomerul dextrogir al chininei
B. Chinidina este izomerul levogir al chininei
C. Chinidina are actiune antiaritmica
D. Chinidina are actiune antimalarica
E. Chinidina se utilizeaza sub forma de sulfat de chinidina
(pag. 230-231)
F2227142. Care dinte afirmatiile de mai jos sunt corecte ?

A. Amiodarona este un antiarimic de rezerva utilizat in cazuri rebele la alte tratamente
B. Amiodarona este un antiarimic de prima alegere in aritmiile cardiace
C. Amiodarona are proprietati coronarodilatatoare, fiind utilizat ca antianginos
D. Amiodarona poate fi conditionata sub forma de comprimate si fiole
E. Amiodarona se asociaza frecvent cu beta-blocante
(pag. 236-238)
F2227143. Verapamilul are urmatoarele actiuni:

A. Antiarimica
B. Antianginoasa
C. Antihipertensiva
D. Vasoconstrictoare
E. Diuretica
(pag. 239)
F2227144. Digoxina:
A. Este un glicozid cardiotonic obtinut din Digitalis lanata.
B. Are ca aglicon digoxigenina.
C. Are ca parte glucidica 3 molecule de glucoza.
D. Timpul de injumatatire este lung.
E. Prezinta o biotransformare hepatica accentuata.
(pag. 219)
F2227145. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Beta-adrenomimeticele asociate cu glicozidele cardiotonice favorizeaza aritmii severe.
B. Glicozidele cardiotonice sunt indicate in tahiaritmii supraventriculare.
C. Dintre glicozidele cardiotonice de prima alegere este Digitoxina.
D. salureticele datorita hipokaliemiei potenteaza actiunea si toxicitatea glicozidelor cardiotonice.
E. Sarurile de calciu se administreaza i.v. la digitalizati.
(pag. 215-217)
F2227146. Care dintre urmatorii compusi sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei?

A. Teofilina
B. Amrinona
C. Enoximona
D. Aminofilina
E. Milrinona.
(pag. 224)
F2227147. Dobutamina:
792
Rezidentiat 2004
793
A.
B.
C.
D.
E.
Este un derivat de sinteza al dopaminei.

Se administreaza exclusiv oral.
Creste fluxul sanguin coronarian.
Creste diureza.
Este indicat in hipertensiune arteriala.
(pag. 222)
A. Este un alcaloid izolat din scoarta arborelui de chinina.
B. Prezinta o absorbtie orala buna.
C. Se acumuleaza in tesuturi, inclusiv in miocard.
D. Are efect parasimpatomimetic cu stimulare cardiaca.
E. prezinta efectel cronotrop, batmotrop si inotrop pozitive.
(pag. 230, 231)
F2227149. Care dintre urmatorii compusi fac parte din clasa antiaritmicelor supraventriculare?
A. Procainamida
B. Mexiletina
C. Chinidina
D. Verapamil
E. Fenitoina
(pag. 230)
F2227150. Care dintre urmatoarele antiaritmice fac parte din clasa blocantelor canalelor de potasiu?
A. Verapamil
B. Galopamil
C. Amiodarona
D. Sotalol
E. Diltiazem
(pag. 229)
F2227151. Care dintre antiaritmicele urmatoare sunt blocante ale canaleor de sodiu, tip chinidinic?
A. Sparteina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Lidocaina
E. Disopiramida
(pag. 229)
A. Are un timp de injumatatire foarte lung.
B. Prezinta efect antiaritmic si antianginos.
C. Se poate asocia cu verapamil.
D. Este substanta activa din produsul Cordarone.
E. Eficacitatea sa apare in primele 2-4 zile.
(pag. 236-238)
F2227153. Care dintre urmatoarele efecte sunt caracteristice Verapamilului?

A. Diuretic
B. Antihipertensiv
C. Antiaritmic
D. Antiulceros
793
Rezidentiat 2004
794
E. Antianginos
(pag. 239)
F2227154. Clasele de medicamente active in insuficienta cardiaca sunt:

A. Vasodilatatoare
B. Arteriolodilatatoare
C. Venoconstrictoare
D. Diuretice
E. Inotrop pozitive
(pag. 207-208)
F2227155. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la structura glicozidelor cardiotonice:

A. Agliconul (genina) este nucleul sterolic
B. Ciclul lactonic nesaturat este indispensabil pentru actiune.
C. Dintre glucide nici una nu e glucoza
D. Partea glucidica creste potenta
E. Numarul gruparilor OH nu influenteaza profilul farmacocinetic
(pag. 210)
F2227156. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacocinetice glicozidelor cardiotonice:

A. Grupa digoxinei are latenta si durata de actiune intermediara
B. Grupa digitoxinei are latenta si durata de actiune foarte scurta
C. Grupa strofantinei are latenta si durata de actiune lunga
D. Strofantinele au o absorbtie digestiva foarte mica
E. Fenomene de acumulare, datorita eliminarii lente sunt frecvente la grupa digitoxinei
(pag. 211)
F2227157. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacografia digitalicelor:

A. Se folosesc doze de atac si apoi doze de mentinere
B. Digitalizarea rapida (1-2 zile) se face cu doze mari, i.v.
C. Digitalizarea lenta se face cu doze de atac moderate, p.o.
D. Digitalicele nu se pot administra i.v.
E. Parametrii monitorizati mai frecvent sunt: pulsul, kaliemiea, concentratia plasmatica.
(pag. 216)
F2227158. Digitoxina are:

A. Absorbtie p.o. aproape totala
B. Timpul de injumatatire este foarte lung
C. Eliminarea renala si digestiva
D. Posologie care nu trebuie redusa la varstnici si in insuficienta hepatica
E. Administrare exclusiv orala.
(pag. 217-218)
F2227159. Digoxina are:

A. Latenta si durata medie
B. Absorbtie p.o. de 60-70%
C. Epurarea majoritar pe cale renala
D. Posologie redusa la varstnici
E. Administrare exclusiv orala.
(pag. 219-220)
F2227160. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la chinidina:
794
Rezidentiat 2004
795
A.
B.
C.
D.
E.
Concentratiile plasmatice terapeutice sunt foarte apropiate de cele toxice

Este indicata numai in aritmii ventriculare grave.
Se poate administra oral si i.v.
Nu interactioneaza cu alte medicamente.
Este contraindicata in hiper si hipokaliemeie
(pag. 231-232)
F2227161. Nu prezinta efecte antiaritmice medicamentele antihipertensive din clasele:

A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Beta blocantele
D. Neurosimpatolitce
E. Antagonistii receptorilor angiotensinei II.
(pag. 235-240)
F2227162. Alegeti medicamentele antiaritmice care se indica si ca antihipertensive:

A. Verapamilul
B. Lidocaina
C. Amiodarona
D. Metoprolol
E. Disopiramida
(pag. 233-240)
F2327163. Care din urmatoarele afirmatii privind glicozizii cardiotonici sunt corecte?
A. sunt substante de sinteza;
B. sunt de natura vegetala;
C. se gasesc in Digitalis lanata;
D. se gasesc in Convalaria majalis;
E. nu sunt toxice.
(pag. 205 - 225)
F2327164. Care din proprietatile farmacocinetice ale glicozizilor cardiotonici sunt false?
A. durata actiunii este direct proportionala cu latenta;
B. digitoxina are latenta scurta;
C. strofantina se absoarbe bine per os;
D. digitoxina se elimina lent;
E. digoxina se leaga slab de proteinele plasmatice.
(pag. 205 - 225)
F2327165. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt corecte?

A. influenteaza toate functiile inimii;
B. functiile miocardului contractil sunt stimulate;
C. au efect inotrop negativ;
D. au efect batmotrop pozitiv;
E. au efect tonotrop negativ.
(pag. 205 - 225)
F2327166. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt corecte?

A. tesutul excito-conductor este inhibat de digitalice;
B. au efect dromotrop negativ;
C. au efect cronotrop pozitiv;
D. celulele de conducere se gasesc in nodul sino-atrial, nodul atrio-ventricular;
795
Rezidentiat 2004
796
E. au efecte asemanatoare, dar diferite ca intensitate, durata.

(pag. 205 - 225)
F2327167. Care din proprietatile farmacodinamice ale digitalicelor sunt false?

A. actioneaza numai pe miocardul insuficient;
B. cresc forta de contractie;
C. au efect inotrop negativ;
D. scad debitul cardiac;
E. cresc diureza.
(pag. 205 - 225)
F2327168. Sunt functii ale miocardului contractil:

A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
(pag. 205-225)
F2327169. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):

A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
(pag. 205-225)
F2327170. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:

A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.
(pag. 205-225)
F2327171. Digitalicele au:

A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.
(pag. 205-225)
F2327172. Sunt medicamente antaritmice:

A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.
(pag. 226-240)
F2327173. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
796
Rezidentiat 2004
797
A.
B.
C.
D.
E.
are structura amidica;

blocheaza canalele de calciu;
blocheaza canalele de sodiu;
poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);
biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.
(pag. 226-240)
F2327174. Glicozizii cardiotonici se indica in:

A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.
(pag. 205-225)
F2327175. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.
(pag. 226-240)
F2327176. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.
(pag. 226-240)
F2527177. Glicozizii cardiotonici prezinta urmatorul profil farmacologic:

A. indice terapeutic mic
B. pot produce fibrilatie ventriculara (cauza deceselor in intoxicatia cu digitalice)
C. produc dereglarea functiei tiroidiene
D. hipokaliemia favorizeaza toxicitatea digitalicelor
E. efect inotrop si cronotrop pozitiv
(pag. 214)
F2527178. Miocardul excitoconductor este caracterizat prin:

A. ritmicitate
B. tonicitate
C. excitabilitate
D. contractilitate
E. conductibilitate
(pag. 205)
F2527179. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la teofilina sunt adevarate:

A. are indice terapeutic mic
B. este utilizata limitat in cardiologie
C. este inhibitor al fosfodiesterazei
D. stimuleaza receptorii adenozinei
797
Rezidentiat 2004
798
E. are efect inotrop pozitiv slab

(pag. 223)
F2527180. Sunt inhibitoare ale miocardului excitoconductor:

A. digoxina
B. dopamina
C. digitoxina
D. dobutamina
E. deslanozid
(pag. 212)
F2527181. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizeaza fenitoina ?

A. are indice terapeutic mic
B. este utilizata in aritmiile induse de supradozarea digitalicelor
C. este utila asocierea cu acidul acetilsalicilic
D. este utilizata in tratamentul epilepsiei
E. administrata intravenos rapid, favorizeaza aritmiile ventriculare
(pag. 234- 235)
F2527182. Care dintre afirmatii nu caracterizeaza lidocaina ?

A. concentratia plasmatica terapeutica este de 1,5- 6 micrograme/ml
B. biodisponibilitatea p.o. crescuta
C. absorbtie rapida p.o.
D. asocierea cu propranololul creste clearance- ul lidocainei
E. este indicata in aritmiile induse de supradozarea digitalicelor
(pag. 233- 234)
F2527183. Asocierea dintre -blocante si verapamil trebuie evitata, deoarece:

A. favorizeaza bronhoconstrictia
B. ambele actioneaza inotrop negativ
C. produc crize de angina pectorala
D. deprima conducerea A- V
E. produc spasme vasculare periferice
(pag. 240)
F2527184. Glicozizii cardiotonici sunt indicati in:

A. tahiaritmii supraventriculare
B. tahiaritmii ventriculare
C. sindrom Wolf- Parkinson- White
D. insuficienta cardiaca acuta si cronica
E. cardiomiopatie hipertrofica
(pag. 215-216)
F2527185. Masurile ce se intreprind la aparitia reactiilor adverse in terapia cu digitalice sunt:

A. administrarea KCl la o kaliemie de 6 miliechivalenti/litru
B. administrarea de saruri de calciu pentru combaterea aritmiilor
C. administrarea de atropina pentru combaterea bradicardiei
D. oprirea administrarii digitalicelor
E. in intoxicatiile grave se administreaza ca antidot anticorpi specifici antidigitalici
(pag. 217)
F2627186. Alfa blocantele neselective produc:
798
Rezidentiat 2004
799
A.
B.
C.
D.
E.
Tahicardie
Bradicardie
Vasodilataie cu hipotensiune arterial
Vasoconstricie, predominant n teritoriul venos
Vasoconstricie mezenterial i la nivel renal
(pag. 27)
F2627187. Sunt mecanisme posibile ale neurosimpatoliticelor:

A. Inhibarea MAO
B. Inhibarea sintezei noradrenalinei
C. Blocarea recaptrii serotoninei i noradrenalinei din fanta sinaptic
D. Depleia depozitelor de catecolamine
E. Inhibarea COMT
(pag. 27)
F2627188. Ergotamina:
A. La doze terapeutice are efect adrenomimetic, cu vasoconstricie consecutiv, interesnd mai ales teritoriul
cerebral
B. La doze terapeutice are efect adrenolitic, cu vasodilataie consecutiv, mai ales la nivel cerebral
C. Crete fluxul sanguin cerebral
D. Are efect ocitocic marcat pe uterul gravid
E. Se utilizeaz ca tocolitic n iminena de avort
(pag. 28)
F2627189. Dihidroergotamina:
A. Este vadodilatator periferic i cerebral
B. Produce stimulare central, evident nc de la doze mici
C. Are aciune vasoconstrictoare, interesnd mai ales teritoriul venos
D. Are efecte sedative la nivel SNC
E. Este ocitocic, are aciune intens pe uterul gravid la termen
(pag. 29)
F2627190. Dihidroergotoxina este utilizat n:

A. Metroragii post-partum
B. Tulburri circulatorii cohleare, retiniene
C. Boli vasculospastice periferice
D. Hipotensiune ortostatic n tratament cronic
E. Accidente cerebrale ischemice
(pag. 30)
F2627191. Nicergolina:
A. Este alfa adrenomimetic utilizat ca medicaie presoare n urgene
B. Este vasodilatator periferic i cerebral
C. Are aciune alfa-blocant
D. Are aciune vasodilatatoare direct, miotrop
E. Scade efectul antihipertensivelor, datorit efectului alfa-adrenomimetic
(pag. 30)
F2627192. Tolazolina:
A. Blocheaz neselectiv receptorii alfa adrenergici
B. Are efecte de tip colinergic
C. Crete eliberarea serotoninei n fanta sinaptic
799
Rezidentiat 2004
800
D. Produce efecte de tip histaminergic

E. Are aciune neurosimpatolitic
(pag. 31)
F2627193. Sunt efecte farmacodinamice consecutive blocrii selective a receptorilor alfa-1

postsinaptici:
A. Scderea tensiunii arteriale
B. Creterea fraciunilor lipoproteice LDL, VLDL
C. Creterea fraciunii plasmatice HDL
D. Scderea marcat a tensiunii arteriale dup prima doz
E. Retenie de sodiu i ap
(pag. 32-33)
F2627194. Prazosinul este antihipertensiv de prim alegere la bolnavii cu urmtoarea patologie

asociat:
A. Diabet
B. Cardiopatie ischemic
C. Astm bronic
D. Hipercolesterolemie
E. Insuficien cardiac
(pag. 33)
800
Rezidentiat 2004
656
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 23
Antianginoase
BIBLIOGRAFIE:

F1223001. Alegei afirmaiile corecte referitoare la diltiazem
A. Este un beta blocant neseletiv
B. Se prefer n medicaia asociat cu digoxin
C. Este eficient n angina vasospastic i cronic stabil
D. Nu scade valoarea TA
E. Se administreaz n doz unic zilnic
(pag. 241-253)
F1223002. Alegei afirmaiile corecte:

A. Nitraii nu pot fi administrai injectabil
B. Formele farmaceutice transdermice nu se preteaz la administrarea nitrailor
C. n criza de angin pectoral se prefer preparatele sublinguale
D. Pentru tratamentul de fond nitraii se administreaz numai transdermic
E. Nitraii nu pot fi administrai concomitant cu alte anginoase
(pag. 241-253)
F1223003. Ca medicaie antianginoas blocantele canalelor de calciu acioneaz prin

A. Creterea consumului de oxigen de ctre miocard
B. Efect aterogen prin acumularea calciului i lipidelor n peretele arterial
C. Creterea frecvenei de contracie a inimii
D. Creterea aportului de oxigen prin ameliorarea circulaiei coronariene.
E. Blocarea receptorilor beta -1 adrenergici.
(pag. 241-253)
F1223004. Care din urmtoarele medicamente au ca substan activ isosorbid dinitrat

A. Corvasal
B. Maycor retard
C. Nitroderm TTS
D. Nitropector
E. Maycor Nitro
(pag. 241-253)
F1223005. Care dintre urmtoarele antianginoase se utilizeaz in HTA i aritmii

A. Dipiridamol
B. Nitroglicerina
C. Nifedipina
D. Molsidomina
E. Metoprolol
(pag. 241-253)
F1223006. Care dintre urmtoarele reacii adverse nu apar la terapia cu nitrai organici:
A. Cefalee
656
Rezidentiat 2004
657
B.
C.
D.
E.
Hipotensiune ortostatic
Hiperglicemie
Tahicardie
Metemoglobinemie
(pag. 241-253)
F1223007. n angina cronic stabil sunt indicate

A. Medicamente beta-blocante
B. Diuretice economisitoare de K+
C. IECA
D. Nitroglicerina administrat i.v.
E. Antihipertensivele din toate clasele
(pag. 241-253)
F1223008. Menionai afirmaiile corecte referitoare la nitraii organici

A. Sunt molecule hidrosolubile
B. Se administreaz numai ca medicaie de urgen
C. Nu este posibil instalarea dependenei
D. Sunt lichide sau pulberi explosive care se utilizeaz n soluie sau pulberi diluate
E. n criza anginoas se aplic forma TTS care asigur o absorbie bun
(pag. 241-253)
F1323009. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoerele mecanisme cu exceptia:

A. scaderea tonusului simpatic;
B. aport de NO;
C. scaderea concentratiei ionilor de calciu
D. cresterea tonusului parasimpatic;
E. scaderea consumului de oxigen al miocardului.
(pag. 241-253)
F1323010. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina, cu exceptia:

A. produce vasodilatatie;
B. este volatila;
C. este antanginos;
D. produce arteriolodilatatie;
E. are termen de valabilitate de 3 ani.
(pag. 241-253)
F1323011. Urmatoarele efecte adverse ce apar dupa nitrati sunt corecte, cu exceptia:
A. tahifilaxie;
B. hiperexcitabilitate;
C. lipotimie;
D. cresterea tensiunii intraoculare;
E. cefalee.
(pag. 241-253)
F1323012. Urmatoarele medicamente sunt antianginoase, cu exceptia:

A. nitroglicerina;
B. metoprolol;
C. nifedipina;
D. colestiramina;
E. diltiazem.
657
Rezidentiat 2004
658
(pag. 241-253)
F1423013. Acioneaz predominent asupra miocardului contractil i a esutului nodal:

A. nimodipina
B. diltiazemul
C. lacidipina
D. verapamil
E. amlodipina
(pag. 269)
F1423014. Nitroglicerina n doze mici se administreaz sublingual deoarece:

A. este inactivat de o serie de enzime intestinale
B. este iritant gastric
C. este n mare parte inactivat la prima trecere prin ficat
D. nu se absoarbe din mucoasa gastrointestinal
E. este inactivat de pH-ul acid al sucului gastric
(pag. 247)
F1523015. Diltiazemul are urmtoarele aciuni, cu excepia:

A. este deprimant cardiac mai slab fa de verapamil
B. produce vasodilataie coronarian
C. produce arterioloconstricie periferic
D. produce tahicardie reflex
E. produce arteriolodilataie periferic
(pag. 251)
F1523016. Indicaia de elecie a molsidominei este:

A. angina stabil sau instabil asociat cu insuficien cardiac
B. HTA
C. migren
D. tulburri de ritm supraventriculare
E. tulburri de circulaie periferic
(pag. 250)
F1523017. Nitraii nu se administreaz:

A. sublingual - comprimate
B. sublingual - sray
C. intramuscular
D. transcutan - unguent
E. intravenos - perfuzii
(pag. 247)
F1523018. Nitropector este:

A. isosorbid dinitrat
B. isosorbid mononitrat
C. nitroglicerina
D. pentaeritritil tetranitrat
E. molsidomin
(pag. 248)
F1523019. Urmtoarele medicamente sunt beta-adrenolitice, cu excepia:

A. talinolol
658
Rezidentiat 2004
659
B.
C.
D.
E.
bisoprolol
propranolol
salbutamol
atenolol
(pag. 243)
F1523020. Urmtoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu excepia:

A. verapamil
B. enalapril
C. gallopamil
D. bepridil
E. diltiazem
(pag. 243)
F1623021. Acioneaz prin coronarodilataie inhibnd recaptarea adenozinei:

A. Metilxantinele
B. Dipiridamolul
C. Amiodarona
D. Derivaii de dihidropiridin
E. Molsidomina
(pag. 253)
F1623022. Avantajele comparative ale molsidominei fa de nitrai i nitrii sunt:

A. Scderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Lipsa tahifilaxiei
C. Nu produce hipotensiune arterial
D. Blocarea nespecific a canalelor lente de calciu
E. Stimularea fosfodiesterazei, cu scderea cantitii de AMPc
(pag. 249)
F1623023. Dipiridamolul:
A. Scade tonusul simpatic
B. Stimuleaz receptorii -adrenergici
C. Are efect antiagregant plachetar
D. Substituie lipsa de EDRF
E. Are aciune antihipertensiv, datorit efectului vasodilatator
(pag. 253)
F1623024. In angina nsoit de tonus simpatic ridicat i tahicardie, sunt medicamente de elecie:
A. Nitraii organici
B. -adrenoliticele
C. Nifedipina
D. -2-simpatomimeticele, datorit aciunii relaxante vasculare
E. Simpatomimeticele neselective (alfa, beta-stimulatoare)
(pag. 244)
F1623025. Nu produce tahifilaxie, acionnd pe o cale tiol-independent:

A. Ntroglicerina
B. Isosorbid mononitrat
C. Petaeritril tetranitrat
D. Molsidomina
E. Nitritul de amil
659
Rezidentiat 2004
660
(pag. 245)
F1623026. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:

A. Verapamilul
B. Perhexilina
C. Nifedipina
D. Diltiazem
E. Fendilina
(pag. 251)
F2123027. Coronarodilatator ce inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice este:

A. nitroglicerina
B. diltiazem
C. molsidomin
D. dipiridamol
E. amiodarona
(pag. 243, 253)
F2123028. Antianginoasele nitriti si nitrati au urmatoarele actiuni, exceptand:

A. arteriolodilatatie
B. venodilatatie
C. coronarodilatatie
D. hipotensiune arteriala
E. bradicardie reflexa
(pag. 245)
F2123029. Nitroglicerina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. biodisponibilitate per os, inalta
B. efect coronarodilatator
C. scade pre- si postsarcina inimii
D. produce venodilatatie mai intensa decat arteriolodilatatie
E. scade consumul de oxigen al miocardului
(pag. 247-248)
F2123030. Notati singura afirmatie corecta, pentru medicamentul antianginos molsidomin:

A. prin biotransformare, nu elibereaza NO (cu efect de EDRF)
B. are profilul farmacodinamic similar cu nitratii organici
C. inhiba guanilatciclaza, scade GMPc si creste concentratia de Ca2+ intracelular
D. dezvolta toleranta tiol-dependenta
E. calea de administrare este sublinguala
(pag. 249)
F2123031. Antianginos ce actioneaza predominant prin venodilatatie, cu scaderea presarcinii inimii,

este:
A. papaverina
B. dipiridamolul
C. blocantele canalelor de calciu
D. nitratii organici
E. beta-adrenolitice
(pag. 243)
F2223032. Care dintre nitratii organici se prezinta sub forma de lichid:

A. Molsidomina
660
Rezidentiat 2004
661
B.
C.
D.
E.
Isosorbid dinitrat
Isosorbid mononitrat
Nitroglicerina
Pentaeritril tetranitrat.
(pag. 244)
F2223033. Care din afirmatiile referitoare la mecanismele de actiune ale antianginoaselor sunt
adevarate:
A. blocantele canalelor de calciu scad tonusul simpatic cardiostimulator
B. nitratii organici scad presarcina si postsarcina cardiaca
C. beta-blocantele scad concentratia ionilor Ca disponibili pentru contractia coronarelor
D. lidoflazina creste disponibilul de NO cu cresterea concentratiei cGMP
E. molsidomina inhiba fosfodiesteraza cu cresterea concentratiei cAMP.
(pag. 150-170)
F2223034. Isosorbit mononitrat:

A. Este metabolitul activ al isosorbid dinitratului
B. Are biodisponibilitate foarte mica dupa administrare per os si durata scurta de actiune
C. Se administreaza exclusiv parenteral
D. Este indicat in crizele de angina
E. Nu este util in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 248)
F2323035. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoarele mecanisme cu exceptia:

A. scaderea tonusului simpatic;
B. aport de NO;
C. scaderea concentratiei ionilor de calciu
D. cresterea tonusului parasimpatic;
E. scaderea consumului de oxigen al miocardului.
(pag. 241-253)
F2323036. Urmatoarele medicamente sunt antianginoase, cu exceptia:

A. nitroglicerina;
B. metoprolol;
C. nifedipina;
D. colestiramina;
E. diltiazem.
(pag. 241-253)
F2323037. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina, cu exceptia:

A. produce vasodilatatie;
B. este volatila;
C. este antanginos;
D. produce arteriolodilatatie;
E. are termen de valabilitate de 3 ani.
(pag. 241-253)
F2323038. Urmatoarele efecte adverse ce apar dupa nitrati sunt corecte, cu exceptia:
A. tahifilaxie;
B. hiperexcitabilitate;
C. lipotimie;
D. cresterea tensiunii intraoculare;
661
Rezidentiat 2004
662
E. cefalee.
(pag. 241-253)
F2323039. Tahifilaxia ce se manifesta la administrarea foarte frecventa a nitratior organici se explica

prin:
A. efectul primului pasaj hepatic;
B. epuizarea grupelor tiol;
C. autoinductia enzimatica;
D. inhibitia enzimatica;
E. corectarea deficitului de EDRF.
(pag. 241-253)
F2523040. Care dintre urmatorii neuromediatori este implicat in contracararea ischemiei ?

A. serotonina
B. GABA
C. adenozina
D. adrenalina
E. histamina
(pag. 241)
F2523041. Maycor Nitro este:

A. isosorbid dinitrat
B. isosorbid mononitrat
C. pentaeritril tetranitrat
D. nitroglicerina
E. molsidomin
(pag. 248)
F2523042. Coronarodilatator care inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice este:

A. nitroglicerina
B. amiodarona
C. molsidomin
D. verapamil
E. dipiridamol
(pag. 253)
F2523043. Calea si locul de administrare pentru Nitroderm TTS este:

A. sublingual
B. per os
C. intravenos prin perfuzie
D. per cutan, la nivelul bratului
E. per cutan, la nivelul toracelui
(pag. 248)
F2523044. Medicamentele antianginoase actioneaza prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:

A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
C. scaderea postsarcinii si presarcinii inimii
D. scaderea AMP-ciclic, care in fibrele musculare netede stimuleaza mecanismele de reducere a calciului
citoplasmatic
E. inhibarea recaptarii adenozinei
(pag. 243)
662
Rezidentiat 2004
663
F2523045. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. molsidominul scade presarcina inimii
B. blocantele canalelor de calciu scad postsarcina inimii
C. verapamilul diminueaza travaliul cardiac
D. diltiazemul scade tonusul simpatic cardiostimulator
E. lidoflazina inhiba recaptarea adenozinei in celulele miocardice
(pag. 243)
F2523046. Adenozina este mediator in sistemul:

A. kininergic
B. peptidergic
C. purinergic
D. aminoacidergic
E. GABA- ergic
(pag. 253)
F2623047. Are aciune antiepieleptic prin inhibarea ireversibil a GABA-aminotransferazei:

A. Propafenona
B. Vigabatrina
C. Morsuximida
D. Acetazolamida
E. Primidona
(pag. 137)
F2623048. Acioneaz prin mpiedicarea eliberarrii acidului glutamic, neurotransmitor cu rol

excitator n SNC:
A. Lamotrigina
B. Acidul valproic
C. Etotoina
D. Lorazepamul
E. Diazepamul
(pag. 137)
F2623049. Sunt adjuvante n epilepsie, acionnd prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:
A. Domperidonul
B. Sultiamul
C. Carbamazepina
D. Clopamida
E. Indapamida
(pag. 137)
F2623050. Care dintre afirmaiile urmtoare caracterizeaz gabapentinul:

A. Este un derivat de tiazolidin-dion, blocant al canalelor de calciu de tip L
B. Blocheaz receptorii NMDA pentru glutamat
C. Este un analog structural al GABA, dar nu fixeaz pe receptorii GABA
D. Nu se utilizeaz n tratament prelungit i n doze mari, datorit tulburrilor psihotice
E. Se administreaz exclusiv n status epilepticus
(pag. 139)
F2623051. Carbamazepina, n afar de efectul antiepileptic, poate fi folosit pentru:

A. Efect diuretic
B. Efect antidiuretic n diabetul insipid
663
Rezidentiat 2004
664
C. Efect imunosupresor post-trasplant

D. Efect prokinetic
E. Efect antihistaminic
(pag. 139)
F2623052. Care dintre urmtoarele medicamente are aciune analgezic util n nevralgia de trigemen:
A. Sumatriptanul
B. Carbamazepina
C. Metilfenidatul
D. Orlistatul
E. Acenocumarolul
(pag. 139)

F1223053. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse
A. Medicamente beta-blocante
B. Molsidomina.
C. Clonidina si derivati
D. Trimetazidina.
E. Blocantele canalelor de calciu
(pag. 241-253)
F1223054. Alegei afirmaiile corecte referitoare la modul de aciune al nitrailor

A. Prin intermediul NO stimulez guanilciclaza, cresc concentraia de GMPc, care duce la relaxarea
muscular
B. Biotransformarea la metabolii activi este tiol dependent
C. Produc hipertensiune arterial
D. Agraveaz insuficiena cardiac congestiv
E. Reduc presarcina inimii prin venodilataie i postsarcina prin arteriodilatai
(pag. 241-253)
F1223055. Care dintre urmatoarele medicamente antianginoase fac parte din clasa derivatilor de
dihidropiridina?
A. Amlodipina
B. Diltiazem.
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Verapamil
(pag. 241-253)
F1223056. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina
pectorala?
A. Molsidomin
B. Nitroglicerina.
C. Prenilamina
D. Pentaeritritil tetranitrat
E. Nitritul de izoamil
(pag. 241-253)
F1223057. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica:
664
Rezidentiat 2004
665
A.
B.
C.
D.
E.
Lidocain
Trimetazidina
Pentaeritritil tetranitrat
Isosorbit mononitrat.
Isosorbit dinitrat
(pag. 241-253)

A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga
B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala
C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale
D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri
E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF
(pag. 241-253)
F1323059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?

A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
(pag. 241-253)
F1323060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.
(pag. 241-253)
F1323061. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?

A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.
(pag. 241-253)
F1323062. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?

A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
(pag. 241-253)
F1323063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
665
Rezidentiat 2004
666
E. se agraveaza la efort.
(pag. 241-253)
F1323064. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?

A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
(pag. 241-253)
F1323065. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
(pag. 241-253)
F1323066. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
(pag. 241-253)
F1323067. Medicamentele antianginoase:

A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
(pag. 241-253)
F1323068. Nitratii organici sunt indicati in:

A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala
(pag. 241-253)
F1323069. Sunt medicamente antianginoase:

A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
(pag. 241-253)
F1423070. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicat deoarece:
666
Rezidentiat 2004
667
A.
B.
C.
D.
E.
ambele favorizeaz bronhoconstricia

ambele deprim conducerea atrio-ventriculara
acioneaz competitiv asupra acelorai receptori
ambele au aciune inotrop negativ
ambele provoac vasoconstricie coronarian
(pag. 251)
F1423071. Blocantele canalelor de calciu au aciune:

A. antiaterogen
B. antianginoas
C. antihipertensiv
D. cardiotonic
E. antifibrinolitic
(pag. 250-251)
F1423072. Care dintre afirmaiile urmtoare privind amiodarona sunt corecte:

A. ca antianginos este indicat n tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. durata efectului dispare rapid dup ntreruperea tratamentului
C. poate fi responsabil de afectarea funciei tiroidiene
D. pentru potenarea efectului terapeutic se recomand asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciat dup 2-4 sptmni de tratament
(pag. 237-238)
F1423073. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivailor nitrai:
A. cefalee pulsatil
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vrsturi
(pag. 246)
F1423074. Care dintre urmtoarele aciuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei:

A. deprimarea inimii
B. aciunea hipotensiv
C. vasodilataie coronarian
D. reducerea postsarcinii
E. scderea automatismului nodului sinusal
(pag. 245)
F1423075. n care din urmtoarele afeciuni este contraindicat verapamilul:

A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boal coronarian
D. astm bronic
E. insuficien cardiac
(pag. 252)
F1423076. Nitraii organici produc:

A. coronarodilataie
B. bradicardie
C. arteriolodilaie cu scderea postsarcinii
D. venodilataie i reducerea presarcinii inimii
667
Rezidentiat 2004
668
E. deprimarea contractilitii inimii

(pag. 246)
F1423077. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate n:

A. angin cronic instabil
B. criza anginoas
C. post infarct miocardic acut
D. angin cronic stabil
E. angin pectoral asociat cu diabet zaharat
(pag. 250)
F1523078. Aciunea antianginoas a blocantelor calcice se produce prin:

A. creterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitii miocardului
B. creterea aportului de oxigen prin creterea fluxului coronarian
C. scderea postsarcinii prin arteriolodilataie
D. micorarea frecvenei de contracie
E. creterea postsarcinii prin arterioloconstricie
(pag. 250)
F1523079. Antianginoase sunt:

A. nitraii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice
E. inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 243)
F1523080. n tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizeaz:

A. nitrai n monoterapie
B. biterapie nitrat - betablocant
C. biterapie nitrat - blocant calcic
D. triterapie nitrat- -betablocant - blocant calcic
E. triterapie nitrat - betamimetic - blocant calcic
(pag. 244)
F1523081. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:

A. neurosimpatolitice
B. nitrai organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu
(pag. 243)
F1523082. Molsidomin se caracterizeaz prin:

A. absorbie rapid per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de prim trecere hepatic
D. absorbie sczut per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic
(pag. 249)
F1523083. Molsidomin:
668
Rezidentiat 2004
669
A.
B.
C.
D.
E.
are efect antianginos

are biodisponibilitate per os mare
nu dezvolt toleran
produce methemoglobinemie
se administreaz transcutan
(pag. 249)
F1523084. Nitraii organici produc:

A. arterioloconstricie
B. venodilataie
C. arteriolodilataie
D. bronhoconstricie
E. coronaroconstricie
(pag. 245)
F1523085. Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os sub 1%
B. este liposolubil
C. nu poate fi administrat transcutan
D. la administrarea per os este biotransformat aproape total la primul passaj hepatic
E. la administrarea sublingual nu prezint efectul primului pasaj hepatic
(pag. 247, 248)
F1523086. Reaciile adverse la administrarea de nitrai organici sunt:

A. cefalee
B. hipotensiune ortostatic
C. toleran
D. tuse seac
E. scderea rezistenei la efort
(pag. 246)
F1623087. Betablocante:
A. Sunt utile n angina cronic stabil
B. Sunt medicamente de elecie la bolnavii anginoi cu insuficien cardiac
C. Se folosesc n prevenirea secundar a infarctului de miocard
D. Provoac coronarodilataie, cu creterea aportului de oxigen
E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoi hipertensivi
(pag. 250)
F1623088. Creterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:

A. Inhibarea recaptrii adenozinei
B. Scderea ionilor de calciu disponibili pentru contracia coronarelor
C. Scderea tonusului simpatic
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creterea AMPc
E. Stimularea receptorilor -1-adrenergici
(pag. 242-243)
F1623089. Diltiazemul:
A. Are asorbie digestiv rapid i bun
B. Are biodisponibilitate sistemic foarte bun
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoac frecvent tahicardie reflex (dezavantaj fa de nifedipin)
669
Rezidentiat 2004
670
E. Are aciune deprimant cardiac mai redus dect verapamilul

(pag. 251)
F1623090. Mecanismul aciunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu const n:

A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
B. Creterea aportului de oxigen prin coronarodilataie
C. Creterea eliberrii de EDRF
D. Stimularea adenilat-ciclazei
E. Stimularea guanilat-ciclazei
(pag. 250)
F1623091. Mecanismul la nivel molecular al nitriilor implic:

A. Substituia deficitului de EDRF
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Inhibarea fosfodiesterazei
(pag. 245)
F1623092. Nitraii sunt contraindicai n:

A. Glaucom
B. Hipertensiune arterial
C. Hipertensiune intracranian
D. Angin vasospastic
E. Insuficiena cardiac
(pag. 246)
F1623093. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de aciune necesit o cale tiol-dependent

saturabil:
A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Pentaeritril tetranitratul
D. Propranololul
E. Dipiridamolul
(pag. 245)
F1623094. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase:

A. Blocanii canalelor de calciu
B. Molsidomina
C. -adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Amiodarona
(pag. 249, 250, 253)
F1623095. Sunt reacii adverse specifice nitrailor:

A. Cefalee pulsatil
B. Vasoconstricie periferic
C. Hipotensiune ortostatic
D. Toleran acut
E. Dureri ale globilor oculari
(pag. 246)
670
Rezidentiat 2004
671
F2123096. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici:

A. cresterea presarcinii si postsarcinii
B. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen
D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului
E. venodilatatie si arteriolodilatatie
(pag. 245-246)
F2123097. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator:

A. stimularea fosfodiesterazei
B. stimularea recaptarii adenozinei in celule
C. blocarea canalelor de calciu
D. cresterea concentratiei AMPc
E. scaderea concentratiei GMPc
(pag. 242-243)
F2123098. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate:

A. efect inotrop negativ
B. scaderea travaliului cardiac
C. cresterea rezistentei periferice
D. vasodilatatie coronariana
E. efect cronotrop negativ
(pag. 250)
F2123099. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar:

A. nitroglicerina
B. dipiridamol
C. clopidogrel
D. amiodarona
E. acid acetilsalicilic
(pag. 245, 253)
F2123100. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune:

A. nitroglicerina, aerosoli
B. nitroglicerina, comprimate sublinguale
C. nitroglicerina TTS
D. nitroglicerina, unguent 2%
E. pentaeritril tetranitrat, oral
(pag. 247-248)
F2123101. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase:

A. cresc concentratia GMPc
B. stimuleaza guanilat ciclaza
C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
E. scad concentratia GMPc
(pag. 245)
F2123102. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
B. cefalele cu caracter pulsatil
C. lipotimie
671
Rezidentiat 2004
672
D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene

E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati
(pag. 246)
F2123103. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu, voltaj-dependente, ca

antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. arteriolodilatatie
D. stimularea contractiei miocardice
E. scaderea secretiei de renina
(pag. 250)
F2123104. Nitritii si nitratii au biodisponibilitate (Bd) orala diferita, functie de compus si calea de
administrare. Notati alternativele corecte:
A. isosorbid mononitrat p.o., Bd-93%
B. isosorbid dinitrat p.o., Bd-22%
C. nitroglicerina transdermic, Bd-72%
D. nitroglicerina p.o., Bd-30%
E. nitroglicerina sublingual, BD-40%
(pag. 244-245, 247-248)
F2123105. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic:

A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. stimulator al sintezei Atp in miocard
D. coronarodilatator
E. vasoconstrictor periferic
(pag. 253)
F2123106. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:

A. dipiridamol
B. amiodarona
C. acid acetil salicilic
D. clopidogrel
E. nitroglicerina
(pag. 243, 253)
F2123107. Notati nitratii si nitritii organici si formele farmaceutice cu actiune de durata lunga:
A. nitroglicerina unguent 2%
B. nitroglicerina TTS
C. pentaeritril tetranitrat, oral
D. nitroglicerina, aerosoli
E. nitroglicerina, comprimate sublinguale
(pag. 247-248)
F2123108. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin:

A. aport de oxid de azot (NO)
B. inhibarea fosfodiesterazei
C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice
D. micsorarea presarcinii
E. micsorarea postsarcinii
672
Rezidentiat 2004
673
(pag. 242-243)
F2123109. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor:

A. stimuleaza guanilatciclaza
B. scad concentratia de GMPc
C. cresc concentratia de GMPc
D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
(pag. 245)
F2123110. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa:

A. coronarodilatatie
B. diminuarea rezistentei periferice
C. reducerea presarcinii
D. efect inotrop si cronotrop negativ
E. diminuarea travaliului cardiac
(pag. 250-251)
F2123111. Precizati medicamentele ce sunt contraindicate in angina pectorala asociata cu astm

bronsic:
A. dipiridamol
B. amiodarona
C. nifedipin
D. propranolol
E. oxprenolol
(pag. 39, 250)
F2123112. Nitroglicerina poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. cefalee cu caracter pulsatil
B. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
C. lipotimie
D. tahifilaxie tiol-independenta
E. sindrom de hipersensibilizare la nitriti
(pag. 246)
F2123113. Precizati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-dependente,

ca antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen
B. cresterea aportului de oxigen
C. stimularea contractilitatii miocardului
D. arteriolodilatatie
E. coronarodilatatie
(pag. 250)
F2123114. Nitratii si nitritii organici au biodisponibilitate (Bd) diferita, functie de compus si de calea de
administrare. Notati alternativele corecte:
A. nitroglicerina per os, Bd ~ 30%
B. nitroglicerina sublingual, Bd ~ 40%
C. nitroglicerina transdermic, Bd ~ 72 %
D. isosorbid dinitrat per os, Bd ~ 22%
E. isosorbid mononitrat per os, Bd ~ 93%
(pag. 244-245, 247-248)
673
Rezidentiat 2004
674
F2123115. Dipiridamolul are urmatorul profil farmacologic:

A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. antiagregant plachetar
D. favorizeaza sinteza de ATP in miocard
E. vasoconstrictor periferic
(pag. 253)
F2223116. Mentionati afirmatiile corecte:

A. Nitritii si nitratii organici sunt esteri ai acidului nitros sau nitric cu polioli.
B. Nitratii organici antianginosi sunt lichide sau pulberi explozive.
C. Administrarea transcutan a nitratilor organici antianginosi determina o absorbtie buna, dar lenta si cu o
variabilitate mare.
D. Nitratii organici sunt biotransformati in metaboliti inactivi.
E. Biotransformarea molsidominei este tiol dependenta si conduce la tahifilaxie.
(pag. 245)
F2223117. Nitratii se pot administra:

A. Sublingual sub forma de solutii, spray, comprimate
B. Bucal, comprimate retard
C. Transcutanat
D. Perfuzii
E. Intrarectal
(pag. 247)
F2223118. Molsidomin:
A. Are o biodisponibilitate mare dupa adminstrare orala.
B. Mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol-dependent.
C. Are avantajul ca nu induce reflex, tahicardie si inotropism pozitiv.
D. Este indicata in tratamentul de fond al anginei pectorale.
E. Se poate asocia cu beta-blocante
(pag. 249)
F2223119. Isosorbid dinitrat:

A. Se poate administra sublingual, percutanat, oral sau in perfuzie.
B. Are o biodisponibilitate mai buna comparativ cu nitroglicerina dupa administrarea orala.
C. Este conditonat in preparatul Maycor retard capsule de 20 si 40 mg.
D. Nu produce tahifilaxie.
E. Se administreaza in caz de hipertensiune intracraniana.
(pag. 246, 248)
F2223120. Care dintre urmatorii compusi prezinta efect antianginos?

A. Dipiridamol
B. Amiodarona
C. Diltiazem
D. Nifedipina
E. Clonidina
(pag. 251-253)
A. Este un lichid, volatil, neexploziv.
B. Comprimatele cu nitroglicerina au un termen de valabilitate mic datorita volatilitatii compusului.
674
Rezidentiat 2004
675
C. Este gliceriltrinitrat.
D. Se administreaza numai sublingual
E. Dupa administrare sublinguala efectul se instaleaza in 2-5 minute
(pag. 247)
F2223122. Care compusi sunt antianginosi:

A. atenololul
B. adrenalina
C. nitroglicerina
D. diltiazemul
E. captoprilul
(pag. 150-170)
F2223123. Care antianginoase actioneaza prin coronarodilatatie:

A. propranololul
B. captoprilul
C. diltiazemul
D. teofilina
E. dipiridamolul
(pag. 150-170)
A. are o biodisponibilitate orala crescuta
B. are proprietati venodilatatoare
C. nu produce coronarodilatatie
D. se administreaza in angina pectorala
E. nu se foloseste in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 150-170)
F2223125. Nitratii:
A. produc vasodilatatie coronara si sistemica
B. formeaza NO si tionitriti activi
C. inhiba guanilatciclaza
D. se contraindica in insuficienta cardiaca
E. nu dau toleranta
(pag. 150-170)
F2223126. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. nitratii actioneaza prin intermediul NO si tionitritilor, care stimuleaza guanilat-ciclaza
B. mecanismul de actiune al molsidominei nu este tiol-dependent
C. nitroglicerina nu se poate administra in criza de angina
D. beta-adrenoliticele actioneaza antianginos prin scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
E. nitratii organici nu pot fi administrati parenteral
(pag. 150-170)
F2223127. Nitratii organici:

A. inhiba guanilat ciclaza cu scaderea concentratiei cGMP
B. reduc presarcina si postsarcina cardiaca
C. au actiune antiagreganta plachetara
D. produc coronarodilatatie
E. contracta muschii netezi de la nivelul cailor biliare, bronhiilor.
(pag. 150-170)
675
Rezidentiat 2004
676
F2223128. Nitratii organici:

A. pot produce toleranta printr-un mecanism tiol-dependent
B. sunt de prima alegere in toate formele de angina pectorala
C. se pot utiliza i.v. in faza de inceput a infarctului miocardic
D. se contraindica asocierea lor cu beta-blocantele
E. se administreaza sublingual in tratamentul de fond al anginei.
(pag. 150-170)
F2223129. Molsidomina:
A. este o sidnonimina
B. biodisponibilitatea pe cale orala este in jur de 90%
C. poate produce tahicardie reflexa
D. sufera o biotransformare la metabolitul activ pe cale tiol-independenta
E. se indica in crizele de angina pectorala.
(pag. 150-170)
A. este o benzodiazepina
B. sufera un efect al primului pasaj hepatic
C. produce coronarodilatatie si arteriolodilatatie periferica
D. se poate indica in blocul A-V
E. se recomanda asocierea sa cu beta-blocantele
(pag. 150-170)
F2223131. Care dintre urmatoarele clase de compusi sunt eficiente in angina pectorala ?
A. Alfa-adrenolitice
B. Diuretice
C. -adrenolitice
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Nitrati organici
(pag. 243)
F2223132. Blocantele canalelor de calciu au efecte favorabile in angina pectorala prin urmatoarele
mecanisme:
A. Scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Scaderea concentratiei ionilor de calciu disponibili pentru contractia cardiaca
C. Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace
D. Aport de oxid nitric
E. Inhibarea recaptarii adenozinei coronarodilatatoare
(pag. 242-243)
F2223133. Care dintre afirmatii sunt corecte ?

A. In angina pectorala de efort, tratamentul de electie este reprezentat de nitrati
B. Nitratii se pot asocia cu -blocante
C. Nitratii nu se pot asocia cu blocantele canalelor de calciu
D. Verapamilul se prefera la pacientii cu aritmii supraventriculare
E. Nifedipina este contraindicata la pacientii cu hipertensiune arteriala
(pag. 244)
F2223134. Care dintre afirmatiile referitoare la nitratii cu proprietati antianginoase sunt adevarate ?
A. Sunt substante anorganice
B. Sunt substante organice
676
Rezidentiat 2004
677
C. Sunt esteri ai acidului nitric sau nitros cu polialcooli

D. Sunt substante lichide
E. Sunt lichide sau pulberi explozive
(pag. 244)
F2223135. Care ditre afirmatiile despre proprietatile farmacodinamice ale nitratilor sunt adevarate ?
A. Relaxeaza muschii netezi vasculari
B. Relaxeaza musculatura striata
C. Produc hipotensiune arteriala
D. Cresc consumul de oxigen al miocardului
E. Produc agregare plachetara
(pag. 245)
F2223136. Care dinte urmatorele afirmatii referitoare la farmacoterapia nitratilor sunt corecte ?
A. Reprezinta medicatia de prima alegere in toate formele de angina
B. Nu pot fi utilizati in tratamentul de fond al anginei
C. Nitroglicerina administrata intravenos poate fi utila in unele cazuri de infarct miocardic acut
D. Nu pot fi utilizati in insuficienta cardiaca
E. Este utila asocierea nitrati- -blocante
(pag. 246-247)
F2223137. Molsidomina:
A. Este un ester al glicerinei cu acidul azotos
B. Este un antianginos cu nucleu sidnoniminic
C. Actioneaza prin eliberare de oxid nitric
D. Actioneaza prin inhibarea adenozinei coronarodilatatoare
E. Se indica in tratamentul de fond al anginei pectorale
(pag. 249)
F2223138. Care dintre urmatoarele clase structurale pot avea activitate blocanta a canalelor de calciu ?
A. Dihidropiridine
B. Fenilalchilamine
C. Benzodiazepine
D. Benzotiazepine
E. Xantine
(pag. 251)
F2223139. Care dintre afirmatiile referitoare la dipiridamol sunt corecte ?

A. Este un -blocant
B. Inhiba recaptarea adenozinei coronarodilatatoare
C. Creste debitul sanguin coronarian
D. Are actiune antiagreganta plachetara
E. Este util in tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
(pag. 253)
F2223140. Medicamentele antianginoase pot actiona prin urmatoarele mecanisme:

A. Cresc consumul de oxigen al miocardului prin cresterea travaliului inimii.
B. Cresc aportul de oxigen prin coronarodilatatie.
C. Scad consumul de oxigen al miocardului prin cresterea travaliului cardiac.
D. Scad aportul de oxigen prin arterioconstrictie.
E. Reduc consumul de oxigen al miocardului prin micsorarea travaliului cardiac.
(pag. 242, 343)
677
Rezidentiat 2004
678
F2223141. Care dintre urmatoarele substante sunt indicate ca antianginoase si fac parte din grupul
beta blocantelor:
A. Nifedipina
B. Diltiazem
C. Amiodarona
D. Metoprolol
E. Bisoprolol
(pag. 243)
F2323142. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?

A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.
(pag. 241-253)
F2323143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?

A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.
(pag. 241-253)
F2323144. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.
(pag. 241-253)

A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;
D. micsoreaza travaliul cardiac;
(pag. 241-253)
F2323146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?

A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.
(pag. 241-253)
F2323147. Nitratii organici sunt indicati in:

A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
678
Rezidentiat 2004
679
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala.
(pag. 241-253)
F2323148. Medicamentele antianginoase:

A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.
(pag. 241-253)

A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.
(pag. 241-253)
F2323150. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.
(pag. 241-253)
F2323151. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.
(pag. 241-253)
F2323152. Molsidominul este un medicament antianginos cu urmatorele proprietati:

A. mecanism de actiune tiol-dependent;
B. dezvolta tahifilxie;
C. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv;
D. se indica in tratamentul de fond al anginei pectorale;
E. are biodisponibilitate per os mai mare (aprox. 90%).
(pag. 241-253)
F2323153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
E. se agraveaza la efort.
(pag. 241-253)
679
Rezidentiat 2004
680
F2323154. Care dintre urmatoarele medicamente antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. prenilamina;
B. diltiazem;
C. dipiridamol;
D. molsidomin;
E. perhexilina.
(pag. 241-253)
F2323155. Blocante selective ale canalelor de calciu sunt:

A. prenilamina;
B. nifedipina;
C. verapamil;
D. diltiazem;
E. perhexilina.
(pag. 241-253)
F2323156. Care dintre rmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem:

A. are profil farmacodinamic intermediar intre verapamil si nifedipin;
B. are actiune deprimanta cardiaca mai intensa fata de verapamil;
C. produce tahicardie reflexa mai intensa, fata de nifedipin;
D. are actiune deprimanta cardiaca, mai slaba, fata de verapamil;
E. realizeaza arteriolodilatatie periferica mai putin intensa fata de nifedipin.
(pag. 241-253)
F2523157. Induc tahifilaxie prin biotranformare tiol- dependenta, la NO activ:

A. molsidomin
B. nitroglicerina
C. lidoflazina
D. isosorbid dinitrat
E. pentaeritril tetranitrat
(pag. 246)
F2523158. Avantajele asocierii nitrati- blocante sunt:

A. potentarea efectului antianginos
B. reducerea dozelor si reactiilor adverse
C. antagonizarea reciproca a unor reactii adverse
D. potentarea hipotensiunii arteriale
E. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de blocante
(pag. 247)
A. comprimatele obinuite au termen de valabilitate mic (3 luni)
B. biodisponibilitate per os mai mica de 1%
C. se utilizeaza i.v. in perfuzie, utilizand perfuzoare din PVC
D. se administreaza i.v. in perfuzie, exclusiv diluata in solutie de glucoza 5%
E. este conditionata sub forma de comprimate sau capsule retard
(pag. 247- 248)
F2523160. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin urmatoarele mecanisme:

A. aport de NO
B. scaderea postsarcinii
680
Rezidentiat 2004
681
C. scaderea presarcinii
D. inhibarea recaptarii adenozinei
E. inhibarea fofodiesterazei
(pag. 243)
F2523161. Antianginoasele blocante ale canalelor de calciu actioneaza prin:

A. reducerea presarcinii
B. coronarodilatatie
C. reducerea postsarcinii
D. efect antiaterogen
E. efect inotrop si cronotrop negativ
(pag. 250- 251)
F2523162. Medicamentele contraindicate in angina pectorala asociata cu astm bronsic sunt:

A. lidoflazina
B. molsidomin
C. propranolol
D. oxprenolol
E. nifedipina
(pag. 250- 251)
F2523163. Diltiazemul are urmatorul profil farmacologic:

A. absorbtie digestiva buna si rapida
B. biotransformare hepatica intensa
C. antihipertensiv, utilizat frecvent
D. antianginos, util in angina vasospastica
E. antiaritmic, utilizat limitat in tahicardii supraventriculare
(pag. 251- 252)
F2523164. Urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana:

A. poata fi cauzata de dereglari ale metabolismului adenozinei
B. se agraveaza la effort
C. este cauzata de producerea crescuta de NO
D. se manifesta prin dureri anginoase
E. aportul de sange oxigenat este redus
(pag. 241)
A. ca antianginos este utilizata in tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. pentru potentarea efectului antianginos se recomanda asocierea cu -blocante sau verapamil
C. dupa intreruperea tratamentului durata efectului dispare in 2-3 zile
D. este conditionata sub forma de comprimate de 200 mg
E. are efect proaritmic
(pag. 236- 238)
F2623166. Modalitile prin care acioneaz medicamentele anticonvulsivante cuprind:

A. Diminuarea tendinei la iradiere a excitaiei n afara focarului epileptogen
B. Stabilizarea membranei neuronale
C. Creterea pragului de excitabilitate
D. Scderea pragului de excitabilitate
E. Scderea pragului convulsivant
(pag. 136)
681
Rezidentiat 2004
682
F2623167. Poteneaz aciunea GABA la nivel cerebral:

A. Fenobarbitalul
B. Nitrazepamul
C. Clonazepamul
D. Bemegridul
E. Nicetamida
(pag. 137)
F2623168. Actioneaz ca blocante ale canalelor de sodiu:

A. Lamotrigina
B. Primidona
C. Etosuximida
D. Fenitoina
E. Acidul valproic
(pag. 137)
F2623169. Acioneaz ca blocante ale canalelor de calciu de tip T:

A. Trimetadiona
B. Clobazamul
C. Sultiamul
D. Pramipexolul
E. Etosuximida
(pag. 137)
F2623170. Fenitoina poate produce urmtoarele reacii adverse:

A. Hiperplazie gingival
B. Nervozitate, confuzie, ataxie
C. Alopecie
D. Sindrom lupoid
E. Poliurie
(pag. 138)
F2623171. n tratamentul cronic cu doze mari de fenobarbital se poate produce:

A. Osteomalacie (tratament cu vitamina D)
B. Anemie hemolitic
C. Anemie megaloblastic
D. Trombocitopenie
E. Cataract supcapsular posterioar
(pag. 138)
F2623172. La oprirea brusc a a tratamentului cronic cu fenobarbital pot interveni:

A. Apariia convulsiilor
B. Dermatit exfoliativ
C. Sensibilizarea receptorilor pentru acid glutamic
D. Sedare marcat
E. Accidente tromboembolice
(pag. 138)
F2623173. Mecanismul de aciune a acidului valproic const n:

A. Inhibarea recaptrii serotoninei
B. Depleia stocurilor de catecolamine
682
Rezidentiat 2004
683
C. Blocarea receptorilor NMDA

D. Blocarea canalelor de Na
E. Inhibarea ireversibil GABA-aminotransferazei
(pag. 137)
F2623174. Care dintre urmtoarele medicamente se utilizeaz n marele ru epileptic:

A. Fenobarbitalul
B. Trimetadiona
C. Primidona
D. Acidul valproic
E. Fenitoina
(pag. 136)
683
Rezidentiat 2004
627
Tema nr. 22
Antihipertensive
BIBLIOGRAFIE:

F1222001. Alegei afirmaiile corecte cu privire la alfa adrenolitice:
A. Pot fi administrate fr riscuri la hipotensivi
B. Nu se absorb pe cale digestiv
C. Nu necesit o ajustare a dozelor
D. Au dezavantajul c nu se administreaz la diabetici, astmatici.
E. Poate apare colaps la prima administrare
(pag. 254-277)
F1222002. Alegei afirmaiile corecte cu privire la beta-adrenolitice neselective

A. Se indic n HTA nsoit de tahiaritmii, cardiopatie ischemic sau hipertiroidism
B. Se indic n HTA la diabetici
C. Se indic n HTA mai ales la astmatici
D. Se indic n HTA nsoit de tulburri circulatorii periferice.
E. Tratamentul se poate ntrerupe brusc fr riscuri.
(pag. 254-277)
F1222003. Alegei afirmaiile corecte despre blocantele canalelor de calciu

A. Au structuri de dipeptid
B. Se utilizeaz n terapia HTA, aritmiilor i ischemiei cardiace
C. Nu prezint specificitate de organ sau esut
D. Afinitatea i intensitatea efectelor nu este influenat de structura chimic
E. Nu influeneaz circulaia cerebral
(pag. 254-277)
F1222004. Alegei afirmaiile corecte referitoare la IECA:

A. Inhib transformarea angiotensinogenului n angiotensin
B. Cresc secreia de aldosteron
C. Scad cantitatea de bradikinin
D. Reduc secreia de renin la nivel renal
E. mpiedic transformarea angiotensinei I n angiotensin II
(pag. 254-277)
F1222005. Alegei antihipertensivele centrale:

A. Prazosin
B. Clonidina
C. Propranolol
D. Verapamil
E. Nisoldipina
(pag. 254-277)
F1222006. Alegei antihipertensivele din clasa IECA:

A. Losartan
627
Rezidentiat 2004
628
B.
C.
D.
E.
Diltiazem
Enalapril
Ketanserin
Amlodipina
(pag. 254-277)
F1222007. Alegei dintre antihipertensivele de mai jos pe cele vasodilatatoare musculotrope

A. Diltiazem
B. Dihidralazina
C. Felodipina
D. Enalapril
E. Furosemid
(pag. 254-277)
F1222008. Care dintre urmtoarele reacii adverse apar frecvent la terapia cu IECA
A. Hipokaliemie
B. Hiperglicemie
C. Tuse uscat
D. Hipertensiune la prima doz
E. Arterioconstricie
(pag. 254-277)
F1322009. Medicamentele antihipertensive au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptia:

A. inhiba sistemul nervos simpatic;
B. stimuleaza formarea aldosteronului;
C. inhiba enzima de conversie a angiotensinei;
D. blocheaza canalele de caciu;
E. antagonizeaza receptorii angiotensinei.
(pag. 254-277)
F1322010. Urmatoarele medicamente au actiune antihipertensiva, cu exceptia:

A. prazosin;
B. nifedipina;
C. lisinopril
D. etilefrina
E. losartan
(pag. 254-277)
F1322011. Urmatoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu exceptia:

A. felodipina;
B. verapamil;
C. diltiazem;
D. ticlopidina;
E. amlodipina.
(pag. 254-277)
F1422012. Guanetidina face parte din grupul antihipertensivelor:

A. alfa-adrenolitice
B. neurosimpatolitice
C. simpatolitice
D. care interfer cu sistemul renin-angiotensin
E. beta 1-adrenolitice
628
Rezidentiat 2004
629
(pag. 262)
F1422013. Precizai mecanismul de aciune antihipertensiv al hidralazinei:

A. blocarea transformrii angiotensinei I n angiotensin II
B. blocarea alfa i beta receptorilor
C. blocarea receptorilor beta
D. aciune alfa agonist central
E. vasodilataie arteriolar direct
(pag. 264)
F1522014. n HTA uoar se recomand urmtoarele, cu excepia:

A. regim hiposodat
B. scdere ponderal
C. asociere diuretic - blocant calcic
D. combaterea hipercolesterolemiei
E. monoterapie cu diuretic sau beta-adrenolitic
(pag. 257)
F1522015. La hipertensivi cu astm bronic nu se administreaz:

A. diuretice
B. beta-adrenolitice
C. calciu-blocante
D. antagoniti ai receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
E. vasodilatatoare musculotrope
(pag. 259)
F1522016. La hipertensivii cu gut sunt contraindicate:

A. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei
B. antagonitii receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
D. vasodilatatoare musculotrope
E. diuretice tiazide
(pag. 259)
F1522017. Nitroprusiatul de sodiu:

A. scade pre- i postsarcina
B. se asociaz cu diuretice tiazide
C. produce vasoconstricie arteriolar
D. scade secreia de renin
E. are durat lung de aciune
(pag. 266)
F1522018. Urmtoarele clase de medicamente sunt antihipertensive, cu excepia:

A. simpatolitice
B. diuretice
C. blocante ale canalelor de calciu
D. simpatomimetice
E. inhibitori de enzim de conversie a angiotensinei
(pag. 256)
F1522019. Efectul rebound apare la ntreruperea brusc a tratamentului cu:

A. diuretice tiazide
629
Rezidentiat 2004
630
B.
C.
D.
E.
clonidin
calciu-blocante
inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei
furosemid
(pag. 260)
F1622020. Dintre inhibitorii enzimei de conversie, este activ ca atare, nefiind un pro-drug, activat
metabolic n organism:
A. Perindopriul
B. Lizinopril
C. Enalapril
D. Trandolapril
E. Cilazapril
(pag. 271)
F1622021. Se utilizeaz n hipertensiunea arterial cu hiperaldosteronism:

A. Spironolactona
C. Furosemidul
D. Clortalidona
E. Dihidralazina
(pag. 277)
F1622022. Se utilizeaz n scop diagnostic al hipertensiunii datorate excesului de angiotensin II:

A. Diureticele antialdosteronice de tip spironolacton
B. Inhibitorii seccreiei de renin (-adrenolitice)
C. Inhibitorii enzimei de conversie de tip captopril
D. Analogi ai angiotensinei II de tip saralazin
E. Antagoniti funcionali ai aldosteronului de tip triamteren
(pag. 277)
F1622023. Sunt antihipertensive care acioneaz prin blocarea receptorilor nicotinici interganglionari:
A. Guanetidina
B. Clonidina
C. Trimetafanul
D. Guanabenzul
E. Minoxidilul
(pag. 264)
F1622024. Sunt antihipertensive de tip neurosimpatolitic cu mecanism central:

A. Ketanserina
B. Alfa-metildopa
C. Fenoxibenzamina
D. Fenfluramina
E. Doxazosinul
(pag. 261)
F1622025. Sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi care sufer de astm bronic:

A. Diuretice tiazidice
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Alfa-1-adrenoliticele
D. Neurosimpatoliticele
630
Rezidentiat 2004
631
E. -adrenoliticele
(pag. 259)
F2122026. Notati antihipertensivele care nu se pot utiliza la un pacient diabetic:

A. captopril
B. prazosin
C. hidroclorotiazida
D. dihidralazina
E. nifedipina
(pag. 302)
F2122027. La un diabetic, cu hipertensiune arteriala, se evita antihipertensivul:

A. captopril
B. dihidralazina
C. nifedipina
D. prazosin
E. hidroclorotiazida
(pag. 302)
F2122028. La un astmatic, cu hipertensiune arteriala, se evita antihipertensivul:

A. nifedipina
B. enalapril
C. doxazosin
D. oxprenolol
E. dihidralazina
(pag. 39, 259)
F2122029. Propranolol este antihipertensiv de electie, in urmatoarele cazuri, exceptand:

A. cardiopatie ischemica
B. tahiaritmii
C. astm bronsic
D. renina plasmatica crescuta
E. asociere cu dihidralazina
(pag. 39, 262)
F2122030. Fiecare din urmatoarele medicamente antihipertensive poate produce bradicardie, cu

exceptia:
A. clonidina
B. propranolol
C. reserpina
D. dihidralazina
E. alfa-metildopa
(pag. 38, 42, 43, 48, 265)
F2122031. Zona maniabila a dozelor zilnice terapeutice la clonidina este (in mg):
A. 0,005 - 0,050
B. 0,050 - 0,400
C. 0,200 - 0,800
D. 0,500 - 1,500
E. 0,500 - 30
(pag. 48, 262)
631
Rezidentiat 2004
632
F2222032. Care dintre urmatoarele substante prezinta efect beta adrenolitic selectiv?
A. Clonidina
B. Pindolol
C. Atenolol
D. Terazosin
E. Rilmenidina
(pag. 261-263)
F2322033. Medicamentele antihipertensive au urmatoarele mecanisme de actiune, cu exceptia:

A. inhiba sistemul nervos simpatic;
B. stimuleaza formarea aldosteronului;
C. inhiba enzima de conversie a angiotensinei;
D. blocheaza canalele de caciu;
E. antagonizeaza receptorii angiotensinei.
(pag. 254-277)
F2322034. Urmatoarele medicamente sunt blocante ale canalelor de calciu, cu exceptia:

A. felodipina;
B. verapamil;
C. diltiazem;
D. ticlopidina;
E. amlodipina.
(pag. 254-277)
F2322035. Hipertensivii cu astm bronsic au contraindicatie la:

A. propranolol;
B. prazosin;
C. nifedipina;
D. labetalol;
E. pindolol.
(pag. 254-277)
F2322036. Urmatoarele medicamente au actiune antihipertensiva, cu exceptia:

A. prazosin;
B. nifedipina;
C. lisinopril;
D. etilefrina;
E. losartan;
(pag. 254-277)
F2522037. Alegeti afirmatia corecta:

A. aldosteronul inhiba reabsorbtia de sodiu si apa
B. renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului in angiotensina II
C. stimularea receptorilor 1 juxtaglomerulari conduce la eliberarea reninei
D. angiotensina I este cel mai puternic vasoconstrictor endogen
E. sistemul renina- angiotensina- aldosteron este un mecanism nervos de reglare a tensiunii arteriale
(pag. 255)
F2522038. Urmatoarele antihipertensive sunt beta-1- blocante, cu exceptia:

A. metoprolol
B. atenolol
C. doxazosin
632
Rezidentiat 2004
633
D. esmolol
E. sotalol
(pag. 34-35)
F2522039. Antihipertensive agonisti alfa2- presinaptici cu efect simpatolitic predominant central sunt:
A. clonidina
B. metildopa
C. moxonidina
D. rezerpina
E. guanetidina
(pag. 46)
F2522040. Antihipertensive cu actiune vasodilatatoare muculotropa sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. hidralazina
B. nitroprusiat de sodiu
C. minoxidil
D. lizinopril
E. diazoxid
(pag. 266)
F2522041. Este utilizat in scop diagnostic al HTA datorata excesului de angiotensina II:
A. fentolamina
B. tolazolina
C. saralazina
D. guanetidina
E. rezerpina
(pag. 277)
F2522042. Medicamente din grupa blocantelor canalelor de calciu sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. verapamil
B. enalapril
C. nifedipina
D. amlodipina
E. diltiazem
(pag. 269)
F2622043. Sunt derivai benzodiazepinici cu timp de njumtire foarte lung (peste 50 h):
A. Clobazamul
B. Oxazepamul
C. Midazolamul
D. Clonazepamul
E. Flunitrazepamul
(pag. 113)
F2622044. Sunt derivai benzodiazepinici cu timp de njumtire scurt:

A. Oxazepamul
B. Clorazepatul dipotasic
C. Desmetildiazepamul (nordazepam)
D. Nitrazepamul
E. Clobazamul
(pag. 113)
633
Rezidentiat 2004
634
F2622045. Este anatgonist competitiv la nivelul situsului benzodiazepinic

A. Pentetrazolul
B. Pimeclonul
C. Stricnina
D. Nicetamida
E. Flumazenilul
(pag. 115)
F2622046. Sunt benzodiazepine hipnoinductoare:

A. Bromazepamul
B. Clorazepatul dipotasic
C. Flunitrazepamul
D. Medazepamul
E. Clonazepamul
(pag. 113, 115)
F2622047. Care dintre urmtoarele medicamente se preteaz pentru inducia anesteziei generale?
A. Zolpidemul
B. Zopiclona
C. Diazepamul
D. Medazepamul
E. Oxazepamul
(pag. 115)
F2622048. Se utilizeaz ca miorelaxant n strile spastice ale musculaturii striate:

A. Scopolamoniu bromur
B. Drotaverina
C. Diazepamul
D. Propantelina
E. Papaverina
(pag. 115)
F2622049. Pot produce supradozare relativ a benzodiazepinelor prin inhibarea metabolizrii lor
hepatice:
A. Ampicilina sodic
B. Griseofulvina
C. Disulfiramul
D. Meprobamatul
E. Rifampicina
(pag. 116)

F1222050. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA:
A. Nifedipin
B. Enalapril
C. Propranolol.
D. Captopril.
E. Losartan.
(pag. 254-277)
634
Rezidentiat 2004
635
F1222051. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele cardioselective:

A. Captopril.
B. Atenolol
C. Enalapril.
D. Propranolol.
E. Metoprolol.
(pag. 254-277)
F1222052. Alegei IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug)
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Trandolapril
E. Perindopril
(pag. 254-277)
F1222053. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici

si/sau imidazolici?
A. Enalapril.
B. Prazosin.
C. Nifedipina.
D. Propranolol.
E. Clonidina.
(pag. 254-277)
F1222054. Notai afirmaiile corecte despre IECA

A. Au efect cardioprotector
B. Cresc fluxul sanguine renal
C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice
D. Se prefer la hipertensivi cu insuficien cardiac
E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic
(pag. 254-277)
F1222055. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor:

A. Vasoconstrictoare adrenomimetice.
B. Blocante ale canalelor de calciu.
C. Inhibitori ai enzimei de conversie.
D. Vasodilatatoare periferice.
E. Beta blocant
(pag. 254-277)
F1222056. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de:

A. Dipeptide
B. Dihidropiridine
C. Ariloxipropanolamine
D. Acizi heteroarilacetici
E. Butirofenon
(pag. 254-277)
F1322057. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:

A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
635
Rezidentiat 2004
636
C. prin scaderea debitului cardiac;

D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.
(pag. 254-277)
F1322058. Captoprilul:
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru
Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale.
(pag. 254-277)
F1322059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?

A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.
(pag. 254-277)
F1322060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu?
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.
(pag. 254-277)
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
(pag. 254-277)
F1322062. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:

A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;
C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.
(pag. 254-277)
F1322063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?

A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipertensiv.
636
Rezidentiat 2004
637
(pag. 254-277)
F1322064. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?

A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
(pag. 254-277)

A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
(pag. 254-277)
F1322066. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?

A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
(pag. 254-277)
F1322067. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament
indelungat cu doze mari de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
(pag. 254-277)
F1322068. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:

A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
(pag. 254-277)
F1422069. Captoprilul poate produce urmtoarele efecte adverse:

A. erupii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impoten sexual
D. depresie
E. gust metalic
(pag. 274)
F1422070. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stri
depresive:
637
Rezidentiat 2004
638
A.
B.
C.
D.
E.
clonidina
diureticele tiazidice
reserpina
nifedipina
alfa-metildopa
(pag. 259)
F1422071. Care dintre urmtoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate n terapeutic:

A. beta-blocante+diuretice tiazidice
B. nifedipin+beta blocante
C. hidralazine+beta-adrenolitic
D. clonidin+beta-blocante
E. beta-blocante+verapamil
(pag. 260)
F1422072. Care dintre urmtorii compui din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt
prodroguri:
A. lisinopril
B. fosinopril
C. captopril
D. perindopril
E. trandolapril
(pag. 272)
F1422073. Clonidina:
A. blocheaz receptorii alfa1-adrenergici periferici scznd rezistena vascular periferic
B. la ntreruperea brusc a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare criza hipertensiv, prin fenomen
de rebound
C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxal
D. tratamentul va fi iniiat cu doze mici care se cresc progresiv
E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul
(pag. 262)
F1422074. Fac parte din grupul antihipertensivelor de prim alegere n faza de monoterapie:
A. hidralazina
B. diureticele tiazidice sau de ans
C. alfa metildopa
D. clonidina
E. beta-adrenoliticele
(pag. 258)
F1422075. Hidralazina:
A. produce vasodilataie arteriolar cu scderea rezistenei vasculare periferice
B. provoac tahicardie reflex
C. este contraindicat n diabetul zaharat
D. crete secreia de renin
E. are i efect antianginos producnd coronarodilataie intens
(pag. 265)
F1422076. Precizai afirmaiile corecte referitoare la alfa-metil dopa:

A. este un antihipertensiv de prim alegere n etapa 1, de monoterapie a bolii hipertensive
B. se recomand n forme de HTA moderat i sever
638
Rezidentiat 2004
639
C. este contraindicat n strile depresive

D. poate provoca colagenoze reversibile
E. este un medicament hepatotoxic
(pag. 264)
F1422077. Precizai afirmaiile corecte referitoare la diazoxid:

A. este un antihipertensiv de rezerv pentru cazurile grave de HTA refractar la alte tratamente
B. poate provoca hiperglicemie i retenie hidrosalin
C. se administreaz iv dizolvat n soluie de glucoz 5%
D. este un medicament de elecie n criza hipertensiv
E. produce arteriodilataie i tahicardie reflex
(pag. 266)
F1422078. Precizai care dintre medicamentele de mai jos sunt de elecie n encefalopatia hipertensiv:
A. diazoxidul
C. clonidina
D. nitroprusiatul de sodiu
E. enalapril
(pag. 266)
F1422079. Printre antihipertensivele de evitat la pacienii hipertensivi cu dislipidemie asociat se

numr:
A. alfa-metil dopa
B. blocantele canalelor de calciu
D. reserpina
E. diureticele tiazidice
(pag. 259)
F1422080. Printre efectele adverse provocate de inhibitorii enzimei de conversie se numr:

A. methemoglobinemia
B. tulburrile de gust
C. hipotensiunea
D. agranulocitoza
E. impotena sexual
(pag. 274)
F1422081. Sunt antihipertensive vasodilatatoare:

A. guanfacina
B. diltiazem
C. clonidina
D. nicardipina
E. diazoxid
(pag. 257)
F1522082. Indicaiile terapeutice pentru blocantele canalelor de calciu sunt:

A. angina cronic
B. HTA
C. hipotensiunea arterial
D. tahiaritmii supraventriculare
E. bradicardia sinusal
639
Rezidentiat 2004
640
(pag. 270)
F1522083. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei produc:

A. arteriolodilataie
B. dilatarea arteriolelor glomerulare
C. cresc postsarcina
D. cresc fluxul sanguin renal
E. nu modific frecvena cardiac
(pag. 274)
F1522084. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sunt:

A. captopril
B. verapamil
C. enalapril
D. valsartan
E. lizinopril
(pag. 275, 276)
F1522085. La hipertensivii cu stri depresive sunt contraindicate:

A. reserpina
B. beta-adrenoliticele
C. diureticele de ans
D. diureticele tiazide
E. alfa-metil dopa
(pag. 259)
F1522086. Reaciile adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie sunt:

A. tuse uscat
B. HTA
C. tulburri de gust
D. tahicardie
E. hipotensiune arterial
(pag. 274)
F1522087. Beta-1 adrenolitice selective sunt:

A. atenolol
B. pindolol
C. propranolol
D. labetalol
E. metoprolol
(pag. 262)
F1522088. Blocantele canalelor de calciu au urmtoarele efecte la nivelul inimii:

A. aciune inotrop negativ
B. aciune cronotrop negativ
C. aciune dromotrop pozitiv
D. aciune inotrop pozitiv
E. efect antiaritmic
(pag. 269)
F1522089. Care dintre urmtorii compui sunt antihipertensive alfa-1 adrenolitice?

A. prazosin
640
Rezidentiat 2004
641
B.
C.
D.
E.
metorpolol
doxazosin
atenolol
terazosin
(pag. 32)
F1522090. Hidralazina are urmtoarele efecte:

A. bradicardie
B. crete secreia de renin
C. vasodilataie arteriolar
D. crete rezistena vascular periferic
E. scade colesterolemia
(pag. 265)
F1622091. Au efect antagonist fa de medicaia antihipertensiv:

A. Antidepresivele triciclice
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Diureticele
D. Neurolepticele
E. Corticosteroizii
(pag. 261)
F1622092. Care dintre urmtoarele afirmaii privind medicaia antihipertensiv la bolnavii reumatici
este adevrat?
A. Antiinflamatoarele nesteroidiene i steroidiene produc retenie hidrosalin, de aceea la medicaia
antihipertensiv se asociaz un diuretic
B. La bolnavii tratai cu sruri de aur sau penicilamin se contraindic inhibitorii enzimei de conversie
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene antagonizeaz efectele alfa-1-adrenoliticelor
D. Corticosteroizii poteneaz efectul antihipertensivelor datorit aciunii adiacente mineral-corticoide
E. Se ncearc, n limita posibilului, evitarea tratamentului cu AINS sau glucocorticoizi i asocierea unui
tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie)
(pag. 259)
F1622093. Care dintre urmtoarele medicamente trebuie evitat la bolnavii hipertensivi cu stri
depresive?
A. Alfa-metildopa
B. Prazosin
C. Reserpina
D. -adrenolitice
E. Diuretice tiazidice
(pag. 259)
F1622094. La hipertensivii cu dislipidemii se evit urmtoarele clase de medicamente antihipertensive:

A. -adrenolitice
B. Diuretice tiazidice
C. Alfa-1-blocante selective
D. Alfa-metildopa
E. Blocantele canalelor de calciu
(pag. 259)
F1622095. Produc efect rebound la oprirea brusc a tratamentului antihipertensiv:

A. Alfa-1-adrenolitice
B. -adrenolitice
641
Rezidentiat 2004
642
C. Clonidina
D. Vasodilatatoarele musculotrope
E. Diureticele
(pag. 260-261)
F1622096. Sunt agoniti adrenergici alfa-2-presinaptici i imidazolinici I-1 presinaptici:

A. Guanfacina
B. Guanetidina
C. Rilmenidina
D. Ritodrina
E. Guanabenz
(pag. 261)
F1622097. Sunt asocieri de medicamente nerecomandate:

A. -adrenolitice + vasodilatatoare musculotrope
B. Simpatolitice + diuretice
C. -adrenolitice + clonidin
D. Verapamil + -adrenolitice
E. Diuretice + vasodilatatoare musculotrope
(pag. 260)
F1622098. Sunt mecanisme farmacodinamice care pot conduce la scderea tensiunii arteriale:
A. Stimularea receptorilor alfa-2 presinaptici
B. Blocarea receptorilor alfa-adrenergici
C. Blocarea receptorilor -adrenergici
D. Stimularea receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
E. Blocarea receptorilor nicotinici prin ganglioplegice
(pag. 256-257)
F1622099. Sunt medicamente contraindicate n hipertensiunea arterial cu insuficien cardiac, cu

excepia:
A. Deivailor de benzotiazepin
B. Derivailor de difenilalchilamin
C. Derivailor de 1,4-dihidropiridin
D. -blocantelor
E. Inhibitorilor enzimei de converssie
(pag. 268, 227, 2275)
F2122100. Reserpina este contraindicata in hipertensiunea arteriala asociata cu:

A. tahicardie sinusala
B. depresie
C. astm bronsic
D. constipatie
E. ulcer gastric sau duodenal
(pag. 44)
F2122101. Notati medicamentele antihipertensive care produc efect rebound la intreruperea brusca a
tratamentului:
A. reserpina
C. clonidina
D. prazosin
642
Rezidentiat 2004
643
E. propranolol
(pag. 38, 48, 260-261)
F2122102. Mecanismele actiunii antihipertensive ale propranololului, sunt:

A. creste secretia de renina
B. stimuleaza receptorii beta adrenergici presinaptici
C. blocheaza receptorii adrenergici beta-1 postsinaptici
D. are efecte beta adrenolitice centrale
E. diminua efectele stimulante cardiace ale adrenalinei
(pag. 37)
F2122103. Precizati medicamentele antihipertensive evitate la pacienti cu fenomene depresive:

A. propranolol
B. reserpina
C. doxazosin
D. dihidralazina
E. metildopa
(pag. 259)
F2122104. Intoxicatia acuta cu beta adrenolitice se trateaza pe cale intravenoasa, cu:

A. atropina
B. izoprenalina
C. glucagon
D. aminofilina
E. fenobarbital
(pag. 40)
F2122105. Clonidina este indicata in:

A. sindrom de abstinenta la morfina
B. glaucom primar cronic
C. hipertensiune arteriala, forme severe
D. hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate
E. supradozare acuta cu morfina
(pag. 48, 262)
F2122106. Particularitatile farmacologice ale dihidralazinei, sunt:

A. variabilitate interindividuala anormala de biotransformare
B. hipocolesterolemie
C. produce tahicardie reflexa
D. biodisponibilitate orala rapida si completa
E. induce aparitia de colagenoze cu manifestare de lupus eritematos diseminat
(pag. 264-265)
F2122107. Reactiile adverse produse de inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei, sunt:

A. obstructie nazala
B. tuse uscata
C. hipokaliemie
D. eruptii cutanate
E. edem angioneurotic
(pag. 274-275)
F2122108. Notati afirmatiile corecte pentru inhibitoarele enzimei de conversie:
643
Rezidentiat 2004
644
A.
B.
C.
D.
E.
absorbtia formelor prodrog este scazuta in prezenta alimentelor

dezesterificarea hepatica a prodrogurilor duce la formarea substantei active ca antihipertensiv
compusii activi ca atare nu au absorbtie influentata de prezenta alimentelor
au efect cardio-protector
la aplicarea unei farmacografii corecte, reactiile adverse au frecventa redusa
(pag. 273-274)
F2122109. Precizati mecanismul de actiune al nifedipinei in hipertensiunea arteriala:

A. bradicardie
B. scade rezistenta vasculara periferica
C. scade debitul cardiac
D. blocant al canalelor de calciu
E. blocant al canalelor de sodiu
(pag. 269-271)
F2122110. Precizati mecanismul de actiune al captoprilului:

A. interfera cu sistemul renina-angiotensina
B. inhiba specific enzima de conversie a angiotensinei I
C. inhiba formarea angiotensinei II
D. inhiba degradarea bradikininei
E. creste secretia de aldosteron
(pag. 273)
F2122111. Notati antihipertensivele ce scad secretia de renina:

A. propranolol
B. clonidina
C. reserpina
D. dihidralazina
E. alfa-metil dopa
(pag. 37, 43, 48, 265)
F2122112. Precizati mecanismele efectului diureticelor in hipertensiunea arteriala:

A. actiunea diuretica
B. scaderea volemiei
C. actiunea saluretica
D. cresterea Na+ in muschii netezi vasculari
E. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive indusa de antihipertensive
(pag. 277)
F2122113. Precizati medicamentele ce trebuie evitate in hipertensiunea arteriala, la un diabetic:

A. enalapril
C. nifedipina
D. propranolol
E. dihidralazina
(pag. 262, 302)
F2122114. Indicatiile clonidinei sunt:

A. hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate
B. hipertensiune arteriala, forme moderate si severe
C. glaucom primar cronic
D. intoxicatie acuta cu morfina
644
Rezidentiat 2004
645
E. sindrom de abstinenta la morfina

(pag. 48, 262)
F2122115. Moxonidina are urmatoarele avantaje, comparativ cu clonidina:

A. biodisponibilitate per os, mai mare
B. agonist selectiv al receptorilor imidazolici I-1
C. agonist selectiv alfa-2 presinaptic
D. absenta efectului sedativ si somnolentei
E. indicat la conducatorii auto
(pag. 47-49, 256)
F2122116. Notati afirmatiile corecte pentru inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei:

A. compusii activi au absorbtie per os neinfluentata de alimente
B. formele prodrog au absorbtie per os diminuata in prezenta alimentelor
C. dezesterificarea hepatica bioactiveaza prodrogurile
D. efect cardio-protector
E. reactii adverse cu frecventa mica, la o farmacografie corecta
(pag. 273-274)
F2122117. Reactiile adverse semnalate la inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei:

A. hipotensiune arteriala ortostatica, fara importanta, la prima doza
B. tuse uscata si obstructie nazala
C. eruptii cutanate si edem angioneurotic
D. tulburari de gust
E. hipokaliemie
(pag. 274-275)
F2122118. Precizati mecanismul de actiune al propranololului in hipertensiunea arteriala:

A. blocheaza receptorii beta1- adrenergici postsinaptici
B. diminua efectele inotrop si cronotrop pozitive ale adrenalinei
C. creste secretia de renina
D. blocheaza adrenoreceptorii beta - 2 presinaptici
E. are efecte beta-adrenolitice centrale
(pag. 37)
F2222119. Care afirmatii sunt adevarate:

A. antihipertensivele de prima alegere la batrani sunt diureticele
B. furosemidul se contraindica in urgentele hipertensive
C. beta-blocantele neselective se folosesc ca antihipertensive la astmatici
D. prazosinul se prefera la hipertensivii cu dislipidemii
E. tiazidele sunt de ales la hipertensivii diabetici
(pag. 132-150)
F2222120. Enalaprilul:
A. este activ ca atare
B. este un inhibitor direct al enzimei de conversie a angiotensinogenului in angiotensina I
C. inhiba secretia de aldosteron
D. produce vasodilatatie
E. se administreaza 1-2 ori/zi
(pag. 132-150)
F2222121. Nifedipinul:
645
Rezidentiat 2004
646
A.
B.
C.
D.
E.
nu se absoarbe sublingual
este un blocant al canalelor de sodiu
se indica in hipertensiunea arteriala
in conditii terapeutice deprima semnificativ functiile miocardului
are efect antianginos
(pag. 132-150)
F2222122. Care antihipertensive actioneaza musculotrop:

A. atenolol
B. hidralazina
C. papaverina
D. enalaprilul
E. prazosinul
(pag. 132-150)
F2222123. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la blocantele canalelor de calciu sunt adevarate:
A. 1-4 dihidropiridinele sunt blocante selective ale canalelor de calciu
B. nifedipina are actiune predominant cardiaca
C. blocantele canalelor de calciu nu se indica in cardiopatia ischemica
D. blocantele canalelor de calciu se indica in toate etapele de tratament ale hipertensiunii arteriale
E. diltiazemul are o actiune predominant antihipertensiva
(pag. 132-150)
F2222124. Beta-adrenoliticele:
A. se indica ca monoterapie initiala in hipertensiune arteriala usoara
B. se indica in tulburari circulatorii periferice
C. sunt de electie la hipertensivii cu astm bronsic
D. se prefera in hipertensiunea arteriala insotita de tahiaritmii, hipertiroidism
E. sunt contraindicate in hipertensiunea arteriala cu debit cardiac crescut
(pag. 132-150)
F2222125. Prazosinul:
A. se poate indica in toate formele clinice de hipertensiune arteriala
B. se prefera la hipertensivii cu dislipidemii
C. este contraindicat la bolnavii cu diabet sau guta
D. tratamentul se incepe cu doze mari care se scad treptat
E. produce fenomenul primei doze
(pag. 132-150)
F2222126. Nifedipina:
A. produce arteriolodilatatie cu scaderea tensiunii arteriale
B. prezinta actiune inotrop negativa puternica
C. este coronarodilatator
D. este de electie in hipertensiunea asociata cu boala coronariana
E. se contraindica in hipertensiunea indusa de sarcina
(pag. 132-150)
F2222127. Inhibitorii enzimei de conversie:

A. previn hipertrofia ventriculului stang
B. contracta arteriolele glomerulare
C. sunt antihipertensive eficiente atat in monoterapie, cat si in asociere cu diureticele
D. pot produce tuse uscata datorita excesului de bradikinina
646
Rezidentiat 2004
647
E. traverseaza usor bariera hemato-encefalica

(pag. 132-150)
A. este un derivat de L-prolina
B. are o biodisponibilitate slaba pe nemancate
C. prezinta reactii adverse mai reduse decat alti reprezentanti ai aceleiasi clase
D. se indica in hipertensiunea arteriala usoara si moderata
E. se contraindica asocierea cu diuretice antialdosteronice
(pag. 132-150)
F2222129. Care dintre urmatoarele clase de substante medicamentoase produc scaderea valorilor
tensiunii arteriale ?
A. Inhibitoare ale sistemului nervos simpatic
B. Inhibitoare ale sistemului nervos parasimpatic
C. Vasodilatatoare
D. Substante care interfera cu sistemul renina-angiotensina-aldosteron
E. Diuretice
(pag. 256)
F2222130. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt antihipertensive centrale ?

A. Nifedipina
B. Perindopril
C. Clonidina
D. Moxonidina
E. Propranolol
(pag. 256)
F2222131. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune antihipertensiva prin

blocarea canalelor de calciu ?
A. Nifedipina
B. Amlodipima
C. Captopril
D. Clortalidon
E. Diltiazem
(pag. 257)
F2222132. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune antihipertensiva interferand

cu sistemul renina-angiotensina ?
A. Hidralazina
B. Minoxidil
C. Trandolapril
D. Lisinopril
E. Ketanserin
(pag. 257)
F2222133. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase antihipertensive sunt antagonisti ai

receptorilor AT-1 ai angiotensinei II
A. Ramipril
B. Valsartan
C. Irbesartan
D. Perindopril
E. Trandolapril
647
Rezidentiat 2004
648
(pag. 257)
F2222134. Clonidina:
A. Este un agonist al receptorilor adrenergici alfa 2 presinaptici si imidazolinici presinaptici
B. Este un neurosimpatolitic
C. Este utila in toate formele de hipertensiune arteriala, in monoterapie sau asociere
D. Este contraindicata la pacientii hipertensivi cu glaucom
E. Este conditionata in preparatul Haemiton comprimate
(pag. 261-262)
F2222135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nitroprusiatul de sodiu sunt corecte ?
A. Este indicat in urgentele hipertensive
B. Are durata foarte scurta de actiune
C. Are durata lunga de actiune
D. Poate fi administrat oral si paremteral
E. Se administreaza numai parenteral si este conditionat sub forma de pulbere injectabila in preparatul Nipride
(pag. 266)
F2222136. Nifedipina:
A. Este un derivat dihidropiridinic
B. Este un blocant al canalelor de calciu
C. Este un neurosimpatolitic
D. Este un antihipertensiv
E. Este un antianginos
(pag. 271-272)
F2222137. Care dintre afirmatiile referitoare la Captopril sunt corecte ?

A. Este un derivat de prolina
B. Este un prodrug, necesita activare prin biotransformare hepatica
C. Este indicat in hipertensiunea arteriala
D. Se prefera la bolnavii cu hipertensiune arteriala asociata cu diabet,insuficienta vasculara periferica
E. Nu se asociaza cu alte antihipertensive sau diuretice
(pag. 275-276)
F2222138. Enalaprilul:
A. Este un prodrug, forma de etilester, care este deesterificat in ficat rezultand forma activa
B. Este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
C. Este un antagonist al receptorilor AT-1 ai angiotensinei
D. Are durata de actiune mai scurta comparativ cu captoprilul
E. Are durata de actiune mai lunga comparativ cu captoprilul
(pag. 273-274)
F2222139. Beta adrenoliticele sunt indicate in:

A. Hipertensiune usoara, este de electie la tineri.
B. Bradicardie severa.
C. Insuficienta cardiaca.
D. Cardiopatie ischemica asociata cu hipertensiune arteriala.
E. Hipertiroidism insotit de hipertensiune arteriala.
(pag. 262)
F2222140. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupa medicamentelor beta adrenoliticelor?
A. Propranolol.
648
Rezidentiat 2004
649
B.
C.
D.
E.
Digoxin
Reserpina
Metoprolol
Labetalol
(pag. 262)
F2222141. Care dintre urmatoarele subsatnte sunt alfa adrenolitice?

A. Alfa metil dopa.
B. Prazosin
C. Terazosin
D. Guanfacina
E. Moxonidina
(pag. 263)
F2222142. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase actioneaza ca antihipertensive prin

blocarea canalelor ionice de calciu dependente de voltaj?
A. Enalapril
B. Verapamil
C. Diltiazem
D. Amlodipina
E. Clonidina
(pag. 269)
F2222143. Antagonistii calcici utilizati ca antihipertensive se pot incadra in urmatoarele clase

structurale:
A. Derivati de fenotiazina.
B. Derivati de benzodiazepina.
C. Derivati de benzotiazepina.
D. Derivati de dihidropiridine.
E. Derivati de fenilalchilamine.
(pag. 269)
F2222144. Care dintre urmatoarele substante actioneaza prin inhibarea enzimei de conversie a
angiotensinei?
A. Captopril
B. Lisinopril
C. Bepridil
D. Amilorid
E. Piritinol
(pag. 275-276)
F2222145. Care dintre urmatoarele substante sunt antagonisti ai angiotensinei II, la nivelul receptorilor
AT-1?
A. Telmisartan
B. Perindopril
C. Qunapril
D. Losartan
E. Enalapril
(pag. 272)
F2222146. Blocantele canalelor de calciu sunt indicate in:

B. Bradicardie
649
Rezidentiat 2004
650
C. Tahiaritmii
D. Bronhopneumonii
E. Cardiopatie ischemica
(pag. 270)
A. Este un derivat de prolina.
B. Este indicat in hipertensiune arteriala, forme usoare si moderate.
C. Poate fi asociat cu diuretice tiazidice si beta blocante.
D. Este indicat sa se administreze concomitent cu diuretice antialdosteronice.
E. Este conditionat in produsul Nefrix.
(pag. 275)
F2322148. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?

A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipotensiv.
(pag. 254-277)
F2322149. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?

A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.
(pag. 254-277)
F2322150. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?

A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.
(pag. 254-277)

A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.
(pag. 254-277)
F2322152. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?

A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.
(pag. 254-277)
650
Rezidentiat 2004
651
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.
(pag. 254-277)
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.
(pag. 254-277)
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru
Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale.
(pag. 254-277)
F2322156. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:

A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.
(pag. 254-277)
F2322157. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa a unui tratament indelungat cu doze mari
de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.
(pag. 254-277)
F2322158. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:

A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
C. prin scaderea debitului cardiac;
D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.
(pag. 254-277)
F2322159. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:

A. este un antihipertensiv;
651
Rezidentiat 2004
652
B.
C.
D.
E.
antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;

inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
provoaca tuse;
stimuleaza degradarea bradikininei.
(pag. 254-277)
F2322160. Care din urmatorele medicamente au efecte benefice pe metabolismul lipidic, fiind de ales la
bolnavii hipertensivi cu dislipidemii:
A. doxazosin;
B. propranolol;
C. prazosin;
D. hidroclorotiazida;
E. alfa-metildopa.
(pag. 254-277)
F2322161. La hipertensivii cu dislipidemii se evita:

A. blocantele canalelor de calciu;
B. diureticele tiazide si de ansa;
C. alfa-adrenoliticele;
D. beta-adrenoliticele;
E. alfa-metildopa.
(pag. 254-277)
F2322162. Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale la adulti, pana la 60 ani:
A. TA max. (sistolica) = 100 mmHg + varsta (ani);
B. TA min. (diastolica) = 1/2 mmHg TA max. + 20;
C. limite (mmHg) TA max.=100 - 160;
D. TA min. (diastolica) = 1/2 mmHg TA max.;
E. limite (mmHg) TA min. = 60 - 90.
(pag. 254-277)
F2322163. Care dintre antihipertensive se pot administra la bolnavii hipertensivi cu astm bronsic?
A. nifedipin;
B. prazosin;
C. propranolol;
D. labetalol;
E. hidroclorotiazida.
(pag. 254-277)
F2522164. Principalele efecte produse la nivelul inimii de catre blocantele canalelor de calciu sunt:
A. actiune inotrop pozitiva
B. actiune inotrop negativa
C. actiune dromotrop negativa, exclusiv la nivelul nodului atrio- ventricular
D. scaderea postsarcinii
E. efect proaritmogen
(pag. 269)
F2522165. Antihipertensivele care interfereaza sistemul renina- angiotensina- aldosteron, pot actiona:
A. prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei I in angiotensina II
B. prin stimularea receptorilor AT-1
C. prin diminuarea retentiei hidrosaline
D. prin inhibarea inactivarii bradikininei
652
Rezidentiat 2004
653
E. prin inhibarea sintezei de angiotensinogen

(pag. 273)
F2522166. Minipres:
A. este utilizat ca antidepresiv
B. ete utilizat ca antihipertensiv
C. este de electie in HTA insotita de dislipidemii
D. este inhibitor modern si selectiv al recaptarii serotoninei
E. manifesta sindromul primei doze
(pag. 263)
F2522167. In scopul potentarii efectului antihipertensiv sunt recomandate urmatoarele asocieri:

A. antihipertensiv- vasodilatatoare periferice sau centrale
B. antihipertensiv- tranchilizante
C. antihipertensiv- simpatomimetice
D. antihipertensiv- antidepresive triciclice
E. antihipertensiv- antiinflamatoare nesteroidiene
(pag. 261)
F2522168. In formele usoare de HTA (min. 90- 105) sunt indicate:

A. regim hiposodat
B. combaterea hipoglicemiei
C. combaterea hipercolesterolemiei
D. scadere ponderala
E. se instituie tratament cu antagonisti ai receptorilor AT-1
(pag. 257)
F2522169. Utilizarea beta- blocantelor ca antihipertensive se bazeaza pe urmatoarele actiuni:

A. cresterea debitului cardiac
B. reducerea necesitatii de oxigen a inimii, la effort
C. efect dromotrop negativ
D. antagonizarea efectelor stimulatoare cardiace ale adrenalinei
E. inhibarea secretiei de renina
(pag. 35)
F2522170. Sunt beta- blocante simpatomimetice si de tip chinidinic:

A. pindolol
B. acebutolol
C. alprenolol
D. oxprenolol
E. nadolol
(pag. 35)
F2522171. Beta- adrenoliticele sunt utilizate in cardiopatia ischemica, deoarece:

A. dilata venele coronare
B. reduc necesitatea de oxigen a inimii in effort
C. diminueaza munca inimii in effort
D. diminueaza forta de contractie
E. se preteaza pentru prevenirea crizelor de angina vasospastica
(pag. 37)
F2522172. Hidralazinele prezinta urmatoarele RA:
653
Rezidentiat 2004
654
A.
B.
C.
D.
E.
cefalee de tip migrenos datorita vasodilatatiei

tahicardie cu posibila accentuare a unei cardiopatii ischemice
colagenoze cu manifestare de poliartrita reumatoida sau lupus eritematos diseminat
polinevrite
leucopenie
(pag. 265)
F2622173. Aciunea tranchilizant se caracterizeaz prin:

A. Efecte vegetative marcate, de tip alfa-blocant i anticolinergic
B. Reducerea strii de tensiune psihic
C. Diminuarea anxietii
D. Scderea capacitilor intelectuale
E. Scderea funciilor senzoriale
(pag. 111)
F2622174. Anxioliticele produc urmtoarele efecte:

A. Relaxarea musculaturii striate
B. Tranchilizant minor
C. Antidelirant, halucinolitic
D. Creterea tonusului miometric
E. Hipnoinductor
(pag. 111)
F2622175. Mecanismul de aciune a benzodiazepinelor const n:

A. Blocarea receptorilor purinergici centrali
B. Scderea eliberrii de aminoacizi excitatori (acid glutamic, acid aspartic)
C. Potenarea neurotransmisiei GABA-ergice
D. Inhibarea recaptrii adenozinei
E. Blocarea receptorilor cuplai cu canale ionice de tip 5-HT3 serotoninergici
(pag. 114)
F2622176. Sunt metabolii activi:

A. Diazepamul
B. Midazolamul
C. Nitrazepamul
D. Nordazepamul
E. Oxazepamul
(pag. 114)
F2622177. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

A. Inhibitoarele enzimatice nu influeneaz efectele benzodiazepinelor care se metabolizeaz prin oxidare
B. Au efecte teratogene dac sunt administrate n primul trimestru de sarcin
C. Asocierea benzodiazepinelor este foarte util deoarece permite folosirea de doze mai mici, cu reducerea
efectelor adverse
D. Efectul miorelaxant al benzodiazepinelor este datorat influenrii transmisiei sinaptice la nivelul jonciunii
neuro-musculare
E. Derivaii de 3-hidroxi-1,4-benzodiazepin au tip de njumtire scurt
(pag. 113, 116)
F2622178. Sunt medicamente anxiolitice nebenzodiazepinice:

A. Buspirona
B. Benzoctamina
654
Rezidentiat 2004
655
C. Fenfluramina
D. Hidroxizina
E. Metilfenidatul
(pag. 112)
F2622179. Meprobamatul:
A. Are efecte inhiboare enzimatice marcate
B. Produce eliberarea de calciu la nivelul celulei musculare straite
C. Este contraindicat n miastenia gravis
D. Poteneaz efectul deprimant central al alcoolului
E. Are efect miorelaxant intens
(pag. 116)
F2622180. Reaciile adverse comune ale anxioliticelor sunt:

A. Agranulocitoza prin mecanism imun
B. Obinuin i dependen fizic, cu sindrom de abstinen redus
C. Tahicardia
D. Tulburri de cooordonare motorie
E. Somnolen
(pag. 112)
655
Tema nr. 20
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
F1220001. Aciunea antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explic prin:
A. stimularea fosfolipazei A2
B. creterea permeabilitii i scderea rezistenei capilare
C. stabilizarea lizozomilor
D. creterea fagocitozei
E. creterea migrrii leucocitelor n focarul inflamator
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220002. Care din urmatoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt derivati de acid propionic:
A. diclofenacul
B. aspirina
C. rofecoxibul
D. ketoprofenul
E. meloxicamul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220003. Care din urmtoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt derivai de acid salicilic:
A. nimesulida
B. diflunisal
C. glaucin
D. diclofenacul
E. naproxenul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220004. Care substane nu au proprieti antiinflamatoare:

A. prednisonul
B. indometacinul
C. triamcinolonul
D. ranitidina
E. ketoprofenul
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220005. Glucocorticoizii se contraindica in:

A. boli inflamatorii
B. manifestari alergice
C. osteoporoza
D. stari de soc
E. boli de autoagresiune
(pag. 216-232 (vol.1))
F1320006. Mecanismul de actiune al antiinflamatoarelor nesteroidieneconsta in, cu exceptia:

A. inhiba ciclooxigenaza-1 (COX1);
B. inhiba ciclooxigenaza-2 (COX2);
C. stimuleaza sinteza tromboxanilor;
D. inhiba formarea prostaglandinelor;
E. impiedica formarea radicalilor liberi.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320007. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru indometacina, cu exceptia:

A. este un antiinflamator nesteroidian;
B. inhiba COX1;
C. este antiagregant plachetar;
D. blocheaza specific COX2;
E. eficacitatea are caracter simptomatic.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320008. Urmatoarele efecte adverse sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia:

A. obezitate;
B. retentie hidro-electrolitica;
C. redeschiderea ulcerelor;
D. cataracta;
E. hipotiroidism.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320009. Urmatoarele efecte sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia?

A. hiperglicemiei;
B. hipercolesterolemiei;
C. eliminare crescuta de sodiu si apa;
D. stimuleaza SNC;
E. eliminare urinara crescuta a calciului.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320010. Urmatoarele indicatii terapeutice sunt specifice glucocorticoizilor, cu exceptia:

A. insuficienta suprarenala;
B. antiinflamator in bolile reumatice;
C. antialergic;
D. osteoporoza;
E. hepatita.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1520011. AINS sunt utilizate n tratamentul urmtoarelor afeciuni, cu excepia:

A. poliartrit reumatoid
B. ulcer gastroduodenal
C. artroze
D. spondilit ankilopoietic
E. criza de migren
(pag. 138)
F1520012. Care dintre urmtoarele efecte adverse nu caracterizeaz AINS?

A. hipokaliemie
B. hiperkaliemie
C. insuficien renal acut
D. cresc timpul de sngerare
E. iritaie gastrointestinal
F1520013. Efectele adverse ale corticosteroizilor sunt urmtoarele, cu excepia:
A. ntrzierea creterii copiilor
B. osteoporoz
C. psihoze de tip maniacal
D. corticodependena
E. hipotiroidism
(pag. 221, 222)
F1520014. Glucocorticoizii produc urmtoarele efecte farmacodinamice, cu excepia:

A. efect antiinflamator
B. efect uricozuric
C. favorizeaz vindecarea plgilor
D. hiperglicemie
E. cresc excreia de azot
(pag. 217)
F1520015. Glucocorticoizii realizeaz efect antiinflamator prin urmtoarele mecanisme, cu

excepia:
A. scderea permeabilitii i creterea rezistenei capilare
B. stabilizarea lizozomilor
C. diminuarea edemului
D. stimularea fagocitozei i migrrii leucocitelor n focarul inflamator
E. inducerea sintezei de lipocortin
(pag. 219)
F1520016. Urmtoarele afirmaii despre piroxicam sunt adevrate, cu excepia:

A. este antiinflamator i analgezic
B. stimuleaz sinteza de PG i migrarea leucocitelor n focarul inflamator
C. se absoarbe digestiv
D. produce efecte adverse gastrointestinale
E. se administreaz n poliartrita reumatoid

(pag. 151, 152)
F1620017. Contraindicaiile glucocorticoizilor sunt :

A. Colagenoze
B. Hemopatii maligne
C. Nefroze
D. Hipertensiune arterial
E. Boala serului
(pag. 223)
F1620018. Dexametazona :
A. Are efect antiinflamator de 30 de ori mai intens dect hidrocortizonul
B. Poate produce accidente anafilactice grave
C. Este contraindicat la bolnavii cu tendin la edeme
D. Are durat de aciune intermediar (12-36 de ore)
E. Produce diabet steroidic mai rar dect ceilai corticosteroizi
(pag. 230)
F1620019. Glucocorticoizii produc :

A. Hipoglicemie
B. Hiperglicemie
C. Favorizeaz anabolismul protidic
D. Scad acizii grai liberi n sngele periferic
E. Scad secreia gastric
(pag. 217)
F1620020. Prednisolonul :
A. Are efecte apropiate de prednison, fiind folosit i local
B. Nu are efecte locale
C. Are durat de aciune scurt (sub 12 ore)
D. Are un efect antiinflamator de 30 de ori mai intens dect hidrocortizonul
E. Produce miopatie steroidian mai frecvent dect ali corticosteroizi
(pag. 228)
F1620021. Prednisonul :
A. Se administreaz oral i local
B. Nu reine deloc sodiul n organism
C. Este antiinflamator de 10 ori mai activ dect hidrocortizonul
D. Este antiiflamator de 5 ori mai activ dect hidrocortizonul
E. Are durat de aciune lung (peste 48 de ore)
(pag. 228)
F1620022. Triamcinolonul :
A. Nu are efect local
B. Are un efect slab de retenie a sodiului i apei
C. Este contraindicat n colagenoze
D. Produce diabet steroidic mai mult dect ali corticosteroizi
E. Este contraindicat n reumatism articular acut
(pag. 229)
F2120023. Nu reprezinta reactie adversa a AINS:

A. reactii alergice
B. retentie hidrosalina
C. catabolism proteic
D. gastrita hemoragica
E. bronhoconstrictie
(pag. 139)
F2120024. Ibuprofenul nu are efect:

A. analgezic
B. antispastic
C. antiagregant
D. iritant gastric
E. antireumatic
(pag. 144)
F2120025. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) au urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. antireumatic
B. analgezic
C. antipiretic
D. efect lent, de lunga durata
E. efect imediat
F2120026. Ibuprofen are urmatoarele efecte, cu o exceptie:
A. analgezic
B. antiinflamator
C. antireumatic
D. antispastic
E. ulcerigen
(pag. 144)
F2120027. Intre reactiile adverse ale antiinflamatoarelor AINS nu figureaza:

A. ulcer gastroduodenal
B. gastrita hemoragica
C. efecte alergice
D. catabolism proteic
E. retentie hidro-salina
(pag. 136-137)
F2120028. Piroxicamul nu are efect:

A. antispastic
B. analgesic
C. antiinflamator
D. uricozuric
E. inhibitor al sintezei de anion superoxid
(pag. 151-152)
F2120029. Fenilbutazona are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. efect antiinflamator intens
B. inhiba neselectiv sinteza de prostaglandine
C. procent de legare mic de proteinele plasmatice
D. efect advers proulcerigen
E. retentie hidrosalina si contraindicatie in hipertensiunea arteriala
(pag. 147-149)
F2220030. Care dintre urmatorii compusi este substanta activa din produsul Diprophos?
A. Prednison
B. Triamcinolon
C. Dexametazon
D. Hidrocortizon
E. Betametazon
(pag. 230)
F2320031. Urmatoarele efecte sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia?

A. hiperglicemiei;
B. hipercolesterolemiei;
C. eliminare crescuta de sodiu si apa;
D. stimuleaza SNC;
E. eliminare urinara crescuta a calciului.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320032. Urmatoarele indicatii terapeutice sunt specifice glucocorticoizilor, cu exceptia:

B. antiinflamator in bolile reumatice;
C. antialergic;
D. osteoporoza;
E. hepatita.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320033. Urmatoarele efecte adverse sunt specifice corticosteroizilor, cu exceptia:
A. obezitate;
B. retentie hidro-electrolitica;
C. retentie hidro-electrolitica;
D. cataracta;
E. hipotiroidism.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320034. Mecanismul de actiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene consta in, cu exceptia:

A. inhiba ciclooxigenaza-1 (COX1);
B. inhiba ciclooxigenaza-2 (COX2);
C. stimuleaza sinteza tromboxanilor;
D. inhiba formarea prostaglandinelor;
E. impiedica formarea radicalilor liberi.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320035. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru indometacina, cu exceptia:

A. este un antiinflamator nesteroidian;
B. inhiba COX1;
C. este antiagregant plachetar;
D. blocheaza specific COX2;
E. eficacitatea are caracter simptomatic.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2520036. Urmatoarele efecte apartin glucocorticoizilor, cu exceptia:

A. hiperglicemie
B. diminuarea uricemiei
C. favorizarea catabolismului proteic
D. depunerea de lipide in zone de electie (fata, ceafa, spate)
E. bilant azotat pozitiv
(pag. 217, vol. 1)
F2520037. Urmatoarele efecte apartin glucocorticoizilor, cu exceptia:

A. antialergice
B. antiinflamatoare
C. imunostimulatoare
D. nu impiedica reactia antigen- anticorp
E. hipercolesterolemie
(pag. 219, vol. 1)
F2520038. Glucocorticoizii sunt contraindicati in:

A. hipertensiune arteriala
B. insuficienta suprarenala acuta si cronica
C. colagenoze
D. manifestari alergice
E. astm bronsic
F2520039. Actiunea antiinflamatoare a glucocorticoizilor e explica prin:
A. inhibarea ciclooxigenazei
B. stimularea sintezei de prostaglandine cu rol antiinflamator
C. inducerea formarii de lipocortina
D. stimularea fosfolipazei A2
E. inhibarea 5- lipooxigenazei
(pag. 219, vol. 1)
F2520040. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la acidul acetilsalicilic este falsa ?
A. este antiagregant plachetar
B. este antiinflamator nesteroidian
C. inhiba COX- 1
D. inhiba specific COX- 2
E. este utilizat in tratamentul artritei reumatoide
(pag. 137-138 vol.2)
F2520041. Antiinflamatoarele FAARD sunt urmatoarele:

A. penicilamina
B. salazosulfapiridina
C. derivati tiolici
D. derivati de pirazolona
E. derivati de imidazol
(pag. 135- 136, vol. 2)
F2620042. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptrii noradrenalinei:

A. Fenelzina
B. Fluvoxamina
C. Desipramina
D. Doxepina
E. Tranilcipromina
(pag. 146)
F2620043. Blocheaz receptorii alfa-2-presinaptici, acionnd ca antidepresive la nivelul

angrenajelor
sinaptice adreno-serotoninergice:
A. Doxepina
B. Tranilcipromina
C. Fenelzina
D. Mirtazepina
E. Paroxetina
(pag. 146)
F2620044. Care dintre afirmaiile urmtoare este fals?

A. n depresia anxioas andidepresivele se pot asocia cu benzodiazepine
B. La vrstnici, antidepresivele triciclice produc frecvent efecte anticolinergice
C. Antidepresivele scad efectul presor al catecolaminelor
D. IMAO neselective provoac reacii hipertensive la pacienii care consum alimente bogate n tiramin
E. Antidepresivele diminu efectul medicaiei antiepileptice, prin scderea pragului convulsivant
(pag. 148-149)
F2620045. Acioneaz prin inhibarea selectiv i reversibil a izoformei MAO de tip A:

A. Tranilcipromina
B. Entacapona
C. Iproniazida
D. Selegilina
E. Moclobemida
(pag. 146)
F2620046. Efectele adverse ale litiului sunt antagonizate de:

A. Diuretice saluretice
B. Dieta hiperproteic
C. Dieta hiposodat
D. Spironolacton
E. Antiacide de tip bicarbonat de sodiu
(pag. 151)
F2620047. Sunt neuroleptice cu structur benzamidic:

A. Flupentixol
B. Fluspirilen
C. Olanzapina
D. Sulpirid
E. Clotiapina
(pag. 127)

F1220048. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:
A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220049. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:

A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220050. Diclofenacul:
A. intr n preparatul Voltaren
B. are proprieti analgezice
C. se contraindic n afeciuni articulare degenerative
D. se utilizeaz n tratamentul astmului bronic la cei sensibilizai la aspirin
E. diminu sinteza de prostaglandine
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220051. Glucocorticoizii au proprietati:

A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220052. Glucocorticoizii:
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. pot retine sodiul si apa in organism
(pag. 216-232 (vol.1))
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi
(pag. 216-232 (vol.1))
A. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu
B. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine
C. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma
D. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma
E. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220055. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare, glucocorticoizii:

A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei
B. cresc cantitatea de prostaglandine
C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator
D. stabilizeaza lizozomii
E. inhiba atat reactiile exudative, cat si pe cele proliferative din procesul inflamator
(pag. 216-232 (vol.1))
F1220056. Piroxicamul:
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
(pag. 133-161 (vol.2))
F1220057. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru

aplicare
cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
F1320058. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?
A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320059. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?

A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii
antiinflamatoare a
corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320061. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320062. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?

A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320063. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?

A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320064. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?

A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);

E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320065. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?

A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320066. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?

B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatoriil;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1320067. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin:

A. inhibarea monoaminooxidazai;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina;
C. inhibarea lipoxigenazei;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.
(pag. 216 - 232, (vol. 1); 133 - 161, (vol. 2))
F1420068. Care dintre urmtoarele afeciuni pot fi ameliorate prin administrarea

antiinflamatoarelor
nesteroidiene:
A. purpura trombocitopenic
B. spondilita anchilopoetic
C. bursite
D. miastenie Gravis
E. criza de migren
(pag. 138-139)
F1420069. Fenilbutazona accentueaz efectele:

A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului
(pag. 149)
F1420070. Indometacina diminu efectele:

A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului
(pag. 143)
F1420071. Ketoprofenul are aciune:

A. analgezic
B. antimigrenoas
C. antipiretic
D. miorelaxant
E. antiinflamatoare
(pag. 136-137)
F1420072. Ketoprofenul este indicat n:

A. gonartroz
B. criza de gut
C. nevralgia de trigemen
D. nevralgia cervico-brahial
E. tireotoxicoz
(pag. 145)
F1420073. La un bolnav care nu rspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se

controleaz dac:
A. dieta trebuie modificat
B. diagnosticul a fost corect
C. perioada de tratament a fost adecvat
D. bolnavul a urmat tratamentul
E. dozajul a fost corespunztor
(pag. 138)
F1420074. Precizai afirmaiile corecte referitoare la indometacin:

A. diminu efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen dect aspirina
C. la bolnavii cu gut, interfer cu substanele uricozurice
D. este indicat n coxartroz
E. prezint un efect analgezic slab
(pag. 142)
F1420075. Precizai afirmaiile incorecte referitoare la diclofenac:

A. poate fi administrat gravidei, pe toat perioada sarcinii
B. se recomand la pacienii cu poliartrit reumatoid
C. se fixeaz puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminu sinteza prostaglandinelor prin inhibiia fosfolipazei A2
E. se administreaz intrarectal, per os i parenteral
(pag. 140-141)
F1420076. Printre aciunile farmacodinamice ale AINS se numr:

A. inhibiia travaliului prematur
B. nchiderea ductului arteriolar la nou-nscui
C. mioz
D. bronhoconstricie
E. stimularea travaliului prematur
(pag. 136)
F1420077. Printre efectele adverse ale AINS se numr:

A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupii cutanate
D. hipokaliemia
E. fotosensibilizarea
(pag. 139)
F1520078. AINS derivai de acid propionic sunt:

A. indometacin
B. ibuprofen
C. ketoprofen
D. diclofenac
E. fenilbutazon
(pag. 144)
F1520079. Care dintre urmtoarele afeciuni reprezint contraindicaii pentru corticosteroizi?

A. colagenoze
B. diabet zaharat
C. tulburri psihice
D. osteoporoz
E. insuficien suprarenal acut i cronic
(pag. 223)
F1520080. Care dintre urmtorii compui sunt glucocorticoizi cu durat scurt de aciune?
A. dexametazona
B. hidrocortizon
C. cortizon
D. betametazona
E. prednison
(pag. 220)
F1520081. Care dintre urmtorii corticosteroizi au aciune terapeutic lung (peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon
(pag. 220)
F1520082. Care dintre urmtorii corticosteroizi prezint foarte slab efect de retenie a sodiului i
apei?
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon
(pag. 229, 230)
F1520083. Fenilbutazona:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se metabolizeaz n oxifenbutazon
C. scade excreia urinar a acidului uric
D. crete excreia urinar a acidului uric
E. nu produce retenie hidrosalin
(pag. 147)
F1520084. Glucocorticoizii urmtori se administreaz topic, cu excepia:

A. triamcinolon
B. prednisolon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison
(pag. 226, 227, 229)
F1520085. Mecanismul aciunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde:

A. stimularea biosintezei prostaglandinelor
B. inhibiia ciclooxigenazei
C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor
D. scderea migrrii polimorfonuclearelor n focarul inflamator
E. stimularea eliberrii enzimelor lizozomale din polimorfonucleare
(pag. 137)
F1520086. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat n:

A. stri infecioase i oc
B. diabet zaharat
C. astm bronic
D. boli reumatismale articulare inflamatorii
E. hipertensiune arterial
(pag. 223)
F1620087. Antiiflamatoarele nesteroidiene :

A. Inhib formarea de prostaglandine
B. Inhib fosfolipaza A2
C. Inhib sinteza de tromboxani
D. Sunt enzimoinductoare
E. Cresc formarea anionilor superoxid
(pag. 137)
F1620088. Clofezona:
A. Este un derivat de fenilbutazon
B. Este o combinaie de fenilbutazon i clorfenoxiacetamid
C. Are efect mai intens dect fenilbutazona

D. Are efect mai slab dect fenilbutazona
E. Efectele adverse sunt mai puternice dect ale fenilbutazonei
(pag. 150)
F1620089. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt :

A. Efect ulcerigen
B. Hiperkaliemie
C. Hiperpirexie
D. Efect vasoconstrictor puternic
E. Hiperexcitabilitate nervoas
(pag. 139)
F1620090. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt :

A. Hipercorticism
B. Creterea VSH
C. Reacii alergice
D. Agranulocitoz
E. ntrzierea creterii
(pag. 221)
F1620091. Efectele adverse ale indometacinei :

A. Efect ulcerigen mai puternic dect aspirina
B. Nu are efect ulcerigen
C. Produce cefalee la doze mari
D. Nu produce cefalee la doze mari
E. Are efect diuretic
(pag. 142)
F1620092. Fenilbutazona :
A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Se absoarbe bine din tubul digestiv
C. Se leag 98% de proteina plasmatic
D. Se leag n proporie de 25% de proteina plasmatic
E. Nu se metabolizeaz deloc n organism
(pag. 147)
F1620093. Ketoprofenul este un antiiflamator i antipiretic :

A. Mai activ dect indometacinul
B. Mai puin activ dect indometacinul
C. Nu are efect antiinflamator
D. Se utilizeaz n poliartrita reumatoid
E. Are efect antispastic
(pag. 145)
F1620094. La nivelul sngelui glucocorticoizii produc :

A. Diminuarea limfocitelor sangvine
B. Eozinopenie
C. Eozinofilie
D. Leucopenie
E. Leucocitoz polimorfonuclear
(pag. 218)
F1620095. Naproxenul se administreaz n doze de :

A. 50 mg/zi n tratamentul gutei
B. 300 mg/zi ca analgezic
C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator
D. 1 g /zi ca antiinflamator
E. 100 mg/zi n dismenoree
(pag. 146)
F2120096. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate:

A. anticoagulante orale
B. antihipertensive
C. antidiabetice orale
D. fenitoina
E. diuretice saluretice
(pag. 149)
F2120097. Indometacinul este contraindicat in:

A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetica
D. artrita gutoasa
E. colita ulceroasa
(pag. 143)
F2120098. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele

caracteristici:
A. au efect antiinflamator
B. modifica evolutia procesului reumatic
C. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei
D. au actiune simptomatic-patogenica
E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii
(pag. 135)
F2120099. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati:

A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate
B. se elimina exclusiv renal
C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial
D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala
E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos
(pag. 155-156)
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide
(pag. 151-152)

A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica
D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza
(pag. 140-152)
F2120102. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile:

A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. are si efect antiagregant
D. se elimina renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina
(pag. 144)
F2120103. Piroxicamul are efect:

A. antiinflamator
B. antispastic
C. uricozuric
D. vasodilatator cerebral
E. inhibitor al secretiei de anion superoxid
(pag. 152)
F2120104. Pentru piroxicam, afirmatiile corecte sunt:

A. este antiinflamator nesteroidian
B. are efect uricozuric
C. este contraindicata administrarea in cazul unui ulcer digestiv in evolutie
D. se administreaza oral intr-o singura priza/zi

E. nu are efect analgezic
(pag. 151-152)
F2120105. Alegeti afirmatiile corecte pentru ibuprofen:

A. este indicat in spondilita ankilopoietica
B. are efect antiagregant plachetar
C. produce cel mai frecvent dintre AINS ulcer gastroduodenal
D. efectul antiinflamator este asemanator cu al acidului acetilsalicilic
E. nu este tolerat de bolnavi cu hipertensiune arteriala
(pag. 144)

A. diclofenac inhiba prostaglandinsintetaza
B. indometacin are efecte analgezic si antipiretic intense
C. fenilbutazona are actiune uricozurica
D. piroxicam are efect antiagregant plachetar
E. benorilat este un prodrog, ester al acidului acetilsalicilic cu paracetamol
(pag. 140-152)
F2120107. Precizati care din urmatoarele grupe sunt antiinflamatoare:

A. glucocorticoizi
B. acizi carboxilici
C. acizi enolici
D. saruri de aur
E. antimalarice de sinteza
(pag. 140-152)
F2120108. Precizati medicamentele antiinflamatoare:

A. acid mefenamic
B. sulindac
C. naproxen
D. penicilamina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)

A. acid acetilsalicilic
B. diclofenac
C. indometacin
D. hidroxiclorochina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)

A. ibuprofen
B. fenilbutazona
C. piroxicam
D. clorochina
E. saruri de aur
(pag. 135-136)
F2120111. Notati antiinflamatoarele:

A. saruri de aur
B. lonazolac
C. clorochina
D. ketoprofen
E. penicilamina
(pag. 135-136)
F2120112. Diclofenac are urmatoarele actiuni farmacodinamice:

A. antiinflamator
B. analgezic
C. antipiretic
D. antiagregant plachetar
E. antispastic
(pag. 140)
F2120113. Este contraindicata administrarea indometacinului in:

A. artrita gutoasa
B. colita ulceroasa
C. spondilita ankilopoetica
D. alergii la salicilati
E. ductus arteriosus la copii prematuri
(pag. 143)
F2220114. Care dintre urmatorii compusi sunt AINS derivati de acid propionic:
A. Ibuprofen
B. Ketoprofen
C. Fenilbutazona
D. Indometacin
E. Naproxen
(pag. 136)
F2220115. Care sunt calitatile unui bun AINS:

A. Efectul analgezic sa fie rapid si sa posede efect antiinflamator.
B. Sa se poata conditiona sub forma injectabila
C. Eficacitatea sa fie mentinuta la administrare indelungata
D. Modul de administrare sa fie comod.
E. Sa prezinte o buna toleranta.
(pag. 137)
F2220116. Diclofenacul:
A. Este acidul dicloranilinfenilacetic.
B. Se absoarbe bine dupa administrare orala.
C. Este conditionat sub forma de comprimate enterosolubile, supozitoare, fiole.
D. Nu este indicat in poliartrita reumatoida.
E. Este indicat in reumatism extraarticular
(pag. 141)
F2220117. Ketoprofen:
A. Este o pulbere cristalina alba, solubila in apa.
B. Se biotransforma prin hidroxilare si conjugare.
C. Este indicat in poliartrita reumatoida.
D. Are efect antipiretic.
E. Nu este necesara modificarea dozei la varstnici si in caz de insuficienta renala.
(pag. 145)
F2220118. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:

A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare
(pag. 23-45)
F2220119. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:

A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie
(pag. 133-161, 216-232)
F2220120. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru

aplicare
cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul
(pag. 133-161, 216-232)
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat
(pag. 133-161, 216-232)
F2220122. Care din urmatoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt COX-2 selective:

A. diclofenacul
B. nimesulidul
C. rofecoxibul
D. ketoprofenul
E. meloxicamul
(pag. 133-161, 216-232)
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. retin sodiu si apa in organism
(pag. 133-161, 216-232)
F2220124. Glucocorticoizii au proprietati:

A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice
(pag. 133-161, 216-232)
F2220125. Glucocorticoizii se indica in:

A. boli inflamatorii
B. manifestari alergice
C. osteoporoza
D. stari de soc
E. boli de autoagresiune
(pag. 133-161, 216-232)
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi
(pag. 133-161, 216-232)
F2220127. Hidrocortizonul :
A. este un hormon natural
B. produce retentie hidrosalina
C. se administreaza numai pe cale sistemica
D. se indica in stari de soc
E. nu produce insuficienta functionala la oprirea brusca a unui tratament prelugit cu doze mari
(pag. 133-161, 216-232)
F2220128. Care dintre afirmatiile referitoare la antiinflamatoarele nesteroidiene sunt adevarate?

A. Produc efecte adverse gastro-intestinale.
B. Sunt recomandate bolnavilor astmatici.
C. Prelungesc timpul de sangerare.
D. Pot produce insuficienta renala.
E. Por produce tulburari sanguine.

(pag. 139, vol 2)
F2220129. Alegeti afirmatiile

corecte: Diclofenacul este:
A. Acid dicloro-anilino-fenil-acetic.
B. Acid difluoro-fenil-acetic.
C. Antiinflamator,analgezic si antipiretic.
D. Este lipsit de efecte secundare.
E. Este un antiinflamator de fond.
(pag. 140, vol. 2)
F2220130. Indometacinul:
A. Prezinta un efect intens antiinflamator si antireumatismal.
B. Se foloseste frecvent ca analgezic.
C. Inhiba sinteza prostaglandinelor si diapedeza polimorfonuclearelor.
D. Este mai putin ulcerogen decat aspirina.
E. Este indicat in guta acuta.
(pag. 142,143, vol. 2)
F2220131. Indometacinul este:

A. Un derivat heterociclic acetic.
B. Antiinflamator cu efect intens.
C. Conditionat sub forma de capsule si supozitoare.
D. Aplicat local ca unguent gel, spray.
E. Un AINS cu efecte farmacotoxice reduse.
(pag. 142, vol. 2)
F2220132. Care dintre afirmatiile referitoare la ibuprofen sunt adevarate?

A. Este derivat de acid propionic.
B. Nu prezinta proprietati antiinflamatoare.
C. Este antiinflamator asemanator cu aspirina.
D. Este antiagregant plachetar.
E. Produce mai frecvent reactii adverse digestive.
(pag. 144, vol.2)
F2220133. Care dintre compusii de mai jos sunt derivati de acid propionic?
A. Acid mefenamic.
B. Naproxen.
C. Ketoprofen.
D. Ibuprofen.
E. Sulindac.
(pag. 144,146, vol. 2)
F2220134. Care dintre compusii de mai jos sunt derivati ai acidului antranilic?
A. Acid mefenamic.
B. Acid flufenamic.
C. Acid meclofenamic.
D. Acid acetil salicilic.
E. Azapropazona.
(pag. 146, vol. 2)
A. Este un derivat de pirazolona.
B. Este derivat de imidazolina.
C. Se metabolizeaza in oxifenbutazona.
D. Are actiune analgezica si antipiretica mai intensa decat a aminofenazonei.
E. Are actiune antiinflamatoare intensa.
(pag. 147, vol. 2)
F2220136. Care dintre afirmatiile referitoare la piroxicam sunt corecte?

A. Este un derivat de benzotiazin-carboxamida.
B. Inhiba biosinteza prostaglandinelor.
C. Inhiba migrarea leucocitelor spre focarul inflamator.
D. Nu este uricozuric.
E. Nu se absoarbe dupa administrare orala.

(pag. 151-152, vol. 2)
F2220137. Penicilamina:
A. Este un derivat tiolic.
B. Este un antibiotic betalactamic.
C. Are capacitatea de a chelata cuprul.
D. Este utilizata in poliartrita reumatoida.
E. Nu prezinta efecte adverse la nivel hematologic.
(pag. 156,157, vol. 2)
F2220138. Ibuprofen:
A. Este substanta activa din produsul Paduden.
B. Este o pulbere alba, insolubila in apa, solubila in hidroxizi alcalini.
C. Are actiune antiagregant plachetara.
D. Este activ in spondilita ankilopoetica
E. Este contraindicata in polipi nazali.
(pag. 144)
F2220139. Hidrocortizonul:
A. Are efect antiinflamator, fiind considerat compus de referinta pentru corticosteroizi.
B. Este incompatibil in solutii cu amobarbital, atropina.
C. Nu este activ in aplicatii locale.
D. Circula in sange legat 90% de proteinele plasmatice.
E. Nu se absoarbe dupa administrare i.m.
(pag. 226-227)
F2220140. Prednison:
A. Se foloseste frecvent ca atare si rar sub forma de acetat si palmitat.
B. Se absoarbe bine digestiv
C. Are efect antiinflamator, este de 5 ori mai activ comparativ cu hidrocortizonul
D. Creste efectul digoxinei.
E. La nivel hepatic se oxideaza la prednisolon activ.
(pag. 227)
F2220141. care dintre afirmatii sunt corecte?

A. Metilprednisolon are efect minim asupra metabolismului proteic.
B. Metilprednisolon are actiune antiinflamatoare de 5 ori mai intensa fata de hidrocortizon.
C. Triamcinolon are efect slab de retentie a sodiului si a apei.
D. Triamcinolon produce miopatie steroidica mai frecvent comparativ cu alti corticoizi.
E. Triamcinolon are efect antiinflamator de 5 ori mai slab comparativ cu hidrocortizonul.
(pag. 229)
F2320142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?

A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii
antiinflamatoare a
corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.
(pag. 216 - 232, vol. 2; 133 - 161, vol. 2.)
F2320144. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.
(pag. 133 - 161, vol. 2.)
F2320145. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?

A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?

A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320147. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?

A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320148. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?

A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.
(pag. 133 - 161, vol. 2)
F2320149. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin:

A. inhibarea monoaminooxidazei;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.
(pag. 216 - 232, vol 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320150. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?

B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatorii;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.
(pag. 216 - 232, vol 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320151. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?

A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320152. Indometacina diminua efectele urmatoarelor medicamente, atunci cind se asociaza cu

acestea:
A. anticoagulante cumarinice;
B. anticonvulsivante;
C. efectul antihipertensiv al beta-adrenoliticelor;
D. antiparkinsoniene;
E. efectul antihipertensiv al prazosinului.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320153. Mecanismul actiunii antiinflamatoarelor nesteroidiene se explica prin:

A. inhibarea fosfolipazei A2;
B. inhibarea ciclooxigenazei;
D. scaderea migrarii polimorfonuclearelor si monocitelor in focarul inflamator;
E. inhibarea eliberarii enzimelor lizozomale din polimorfonucleare.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320154. Au durata de actiune lunga (peste 48 ore):

A. dexametazona;
B. fluocortolon;
C. metilprednisolon;
D. hidrocortizon;
E. betametazona.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320155. Glucocorticoizii sunt contraindicati in:

A. diabet zaharat;
B. sarcina;
C. astm bronsic;
D. hipertensiune arteriala;
E. bolnavi cu tulburari periferice.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol. 2.)
F2320156. Este de preferat la bolnavii cu edeme, datorita efectului foarte slab de retentia a
sodiului si
apei:
A. prednisolon;
B. dexametazon;
C. hidrocortizon;
D. betametazon;
E. prednison.
(pag. 216 - 232, vol. 1; 133 - 161, vol 2.)
A. normalizeaza uricemia in criza de guta
B. se administreaza in sindrom Sjogreen
C. se leaga de proteinele plasmatice in proportie mare
D. nu se administreaza parenteral
E. accentueaza insuficienta cardiaca si HTA
(pag. 148, vol. 2)
F2520158. Piroxicamul prezinta urmatoarele caracteristici:

A. derivat de benzotiazin- carboxamida
B. absorbtia digestiva nu este influentata de alimente
C. are actiune uricozurica
D. doza medie este de 80 mg/zi intr-o priza
E. este indicat in guta acuta
(pag. 152, vol. 2)
F2520159. Corticosteroizii cresc efectul:

A. digitalicelor
B. anticoagulantelor
C. hipoglicemiantelor
D. antiaritmicelor tip chinidina
E. salicilatilor
(pag. 225, vol. 1)
F2520160. Prednisonul:
A. este hidrogenat in ficat, cu formare de prednisolon, forma activa farmacodinamic si biochimic

B. este conditionat sub forma de comprimate de 1 mg si 5 mg
C. este antiinflamator de 5 ori mai activ decat hidrocortizonul
D. provoaca retentie hidrosalina egala cu betametazona
E. se administreaza si periarticular
(pag. 227,228, vol. 1)
F2520161. Tetracosactid:
A. este o polipeptida sintetica
B. are efecte asemanatoare cu ACt
C. nu are actiune in absenta suprarenalei
D. se administreaza pe cale orala si parenterala
E. poate produce efecte anafilactice grave
(pag. 231, vol 1)
F2520162. Utilizarea AINS respecta urmatoarele principii:

A. bolnavii raspund individual la AINS
B. se asociaza doua AINS pentru a obtine un efect mai bun
se foloseste o singura substanta pana la doza maxima tolerata, iar daca nu se obtine un efect favorabil,
se
schimba cu alta substanta
C.
D. daca bolnavul a raspuns la un AINS, se verifica daca doza poate fi redusa
E. daca bolnavul nu raspunde la AINS se asociaza obligatoriu glucocorticoizi
(pag. 138, vol. 2)
F2520163. SAARD:
A. cuprind antiinflamatoare steroidiene si antiinflamatoare nesteroidiene
B. nu au efect antiinflamator
C. au actiune lenta
D. efectul lor apare dupa luni sau ani
E. se utilizeaza ca terapie de baza in poliartrita reumatoida
(pag. 135, vol. 2)
F2520164. Alegeti antiinflamatoarele:

A. prednison
B. clorochina
C. ketoprofen
D. penicilamina
E. saruri de aur
(pag. 135, vol. 2)
F2520165. Alegeti antiinflamatoarele utilizate in tratamentul poliartritei reumatoide:

A. saruri de aur
B. prednison
C. salazosulfapiridina
D. acid acetilsalicilic
E. mesalazina
(pag. 223, vol.1, 135, vol.2)
F2620166. Acioneaz ca antidepresive prin inhibarea selectiv a recaptrii serotoninei:

A. Maprotilina
B. Sertralina
C. Clomipramina
D. Moclobemida
E. Citalopram
(pag. 146)
F2620167. Sunt aciuni farmacodinamice care caracterizeaz timolepticele:

A. Scderea efectelui presor al catecolaminelor
B. Antagonizarea efectelor stimulatoare ale amfetaminei, cu excepia mianserinei
C. Aciunea antireserpinic
D. Efecte de tip colinergic la nivel central i periferic
E. Potenarea efectului simpatomimeticelor
(pag. 146-147)
F2620168. Care dintre afirmaii este adevrat?

A. Antidepresivele triciclice poteneaz aciunea reserpinei
B. Antidepresivele triciclice antagonizeaz efectele reserpinei
C. Antidepresivele triciclice prezint, n msur variat, efecte de tip anticolinergic
D. Miaserina poteneaz efectele excitant-centrale ale amfetaminei
E. Barbituricele diminu efectul antidepresivelor
(pag. 147,148,150)
F2620169. Neurolepticele pot aciona prin:

A. Inhibarea recaptrii noradrenalinei n fanta sinaptic
B. Antagonizarea receptorilor serotoninergici 5-HT3
C. Antagonizarea predominant a receptorilor serotoninergici 5-HT2
D. Eliberarea de dopamin la nivelul nucleului accumbens
E. Blocarea receptorilor dopaminergici D1 i D2
(pag. 118)
F2620170. Sunt aciuni psiho-fiziologice de tip neuroleptic:

A. Aciunea antiamfetaminic
B. Sindromul neurologic extrapiramidal
C. Diskinezia tardiv
D. Efectul hipnoinductor
E. Creterea tonusului bazal al SNC
(pag. 119)
F2620171. Sunt aciuni neurologice, specifice neurolepticelor:

A. Aciunea antiamfetaminic
B. Akatizia
C. Diskinezia tardiv
D. Creterea peristaltismului gastro-intestinal
E. Sindromul neuroleptic malign
(pag. 120-122)
F2620172. Sunt efecte endocrine produse de neuroleptice:

A. Priapismul, stimularea libidoului la brbai
B. Ginecomastia
C. Inducia ovulaiei
D. Creterea secreiei de prolactin
E. Modificarea ciclului menstrual (amenoree-galactoree)
(pag. 123)
F2620173. Sunt neuroleptice piperazinilalchilice:

A. Clorpromazina
B. Flufenazina
C. Trifluoperazina
D. Proclorperazina
E. Tioridazina
(pag. 124)
F2620174. Neurolepticele butirofenonice se caracterizeaz prin:

A. Efecte de tip vasoconstrictor (simpaticotonie)
B. Creterea debitului secretor gastric (aciune ulcerigen)
C. Efecte vegetative de tip simpatolitic
D. Tulburri extrapiramidale intense
E. Aciune neuroleptic incisiv
(pag. 126)
Hipolipemiante (Hipocolesterolemiante)
1. Mecanismul de aciune al statinelor:

A. inhibarea lipolizei la nivelul esutului adipos
B. fixarea acizilor biliari din intestine sub forma unui complex insolubil
C. inhibarea competitiv a HMG-CoA reducataza, enzima ce catalizeaz conversia HMG-CoA
n acidul mevelonic
D. stimularea activitii lipoprotein lipazei
E. inhibarea sintezei hepatice de VLDL
2.Colestiramina prezint urmtoarele caracteristici farmacologice:

A. este o rin schimbtoare de ioni
B. are ca efecte nedorite vrsturile i diareea
C. nu se recomand n sarcin
D. se administreaz pe cale oral n doze progresiv crescnde
E. nu poate fi asociat cu laxative lubrefiante
3.Compliana pacientului aflat sub tratamentul cu acid nicotinic este deseori limitat de
apariia urmtoarelor efecte adverse:
A. fenomene vasomotorii
B. uscarea tegumentelor
C. transpiraia tegumentelor
D. hepatotoxicitate
E. creterea nivelului plasmatic al glicemiei i al acidului uric
4.Hipolipemiantele de tipul fubrai au urmtorii reprezentani:
A. clofibratul
B. acidul nicotinic
C. bezafibrat
D. gemfibrozil
E. fenofibrat
5.Fibraii scad n principal nivelul plasmatical trigliceridelor prin:
A. fixarea acizilor biliari din intestin sub forma unui complex insolubil
B. stimularea activitii lipoprotein lipazei
C. inhibarea activitii lipoprotein lipazei
D. inhibarea sintezei hepatice de VLDL
E. inhibarea sintezei de LDL
6.Profilul farmacocinetic al statinelor se caracterizeaz prin unele diferene ntre ele:
A. efectul de prim pasaj hepatic este doar de 5% pentru simvastatin
B. lovastatina i simvastatina se prezint sub forma de pro-drog
C. pravastatina se leag de proteinele plasmatice 60%

D. n urma biotransformrii hepatice a statinelor rezult metabolii activi
E. eliminarea statinelor din organism se face n principal prin urina
7.Care dintre efectele adverse enumerate mai jos nu sunt caracteristice statinelor:
A. hepatotoxicitate cu creterea moderat a transaminazelor
B. fenomene vasomotorii
C. creterea nivelului plasmatic al acidului uric
D. creterea nivelului plasmatic al glicemiei
E. miopatie (dozo-dependent)
8.Fibraii sunt medicaia de elecie pentru:
A. hiperliporpoteinemia de tip III
B. hiperlipoproteinemia de tip Iia
C. sindromul dislipidemic asociat cu diabetul zaharat
D. hipertrigliceridemie sever
E. sindromul dislipidemic asociat cu boala coronarian
9.Care dintre urmtoarele afirmaii legate de simvastatin sunt adevrate:
A. are o Bd.oral de pn la 55%
B. are o Bd.oral de pn la 5%
C. se leag n proporie sczut de proteinele plasmatice, 15%
D. se leag n proporie crescut de proteinele plasmatice, peste 95%
E. medicamentul, inactiv ca atare este metabolizat la nivel hepatic (pro-drog)
10.Care dintre urmtoarele afirmaii legate de atorvastatin sunt adevrate:
A. picul plasmatic este atins dup 24 de ore de la administrarea oral
B. are T1/2 de eliminare n medie de 14 ore
C. are aciune antioxidant
D. are aciune fibrinolitic
E. are aciune imunomodulatoare
Rezidentiat 2004
684
Tema nr. 24
Antialergice
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

F1224001. Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:
A. Ulcer gastric
B. Urticarie
C. Criza de angina pectorala
D. Criza de hipertensiune arteriala
E. Glaucom acut
(pag. 105-120)
F1224002. Antihistaminicele H1:

A. Influenteaza predominant reactiile alergice immediate
B. Scad semnificativ secretia gastrica
C. Nu sunt eficiente in raul de miscare
D. Nu influenteaza criza de astm bronsic histaminic
E. Se pot administra numai oral
(pag. 105-120)
F1224003. Antihistaminicele sedative:

A. Nu tranverseaza bariera hematoencefalica
B. Sunt antihistaminice de zi
C. Sunt derivati de etanolamina si fenotiazina
D. Se prefera in stari alergice cronice
E. Nu se pot administra la copii
(pag. 105-120)
F1224004. Care dintre urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1

A. Guaifenezina
B. Captopril
C. Astemizol
D. Acid acetilsalicilic
E. Acidul aminocaproic
(pag. 105-120)
F1224005. Prometazina:
A. Este lipsita de proprietati sedative
B. Nu se administreaza la copii
C. Intra in preparatul Clordelezin
D. Nu este un antialergic eficient
E. Intra in produsul Romergan
(pag. 105-120)
F1324006. Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. bronhoconstrictie;
684
Rezidentiat 2004
685
B.
C.
D.
E.
creste permeabilitatea capilarelor;

creste motilitatea intestinala;
stimuleaza secretia gastrica;
creste presiunea arteriala.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324007. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru astemizol, cu exceptia:

A. antihistaminic H1;
B. actiune de lunga durata;
C. traverseaza bariera hematoencefalica;
D. se administreaza in conjunctivita alergica;
E. nu are efecte sedative.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324008. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina, cu exceptia:

A. este o amina biogena;
B. are origine endogena;
C. scade permeabilitatea capilarelor;
D. are origine exogena;
E. se gaseste in mastocite.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324009. Urmatorii factori declanseaza trecerea histaminei in forma libera, activa, cu exceptia:
A. iradiatii;
B. morfina;
C. reactii alergice;
D. carenta in piridoxina;
E. venin de insecte.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1424010. Clemastina acioneaz prin:

A. blocarea receptorilor histaminergici de tip H1
B. stimularea receptorilor histaminergici de tip H1
C. blocarea receptorilor histaminici de tip H2
D. stimularea receptorilor histaminici de tip H2
E. inhibarea eliberrii mediatorilor din mastocite
(pag. 111)
F1424011. n preparatul comercial "Tavegyl principiul activ este reprezentat de:

A. feniramin
B. prometazin
C. ciproheptadin
D. clemastin
E. clorfenoxamin
(pag. 116)
F1524012. Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat?

A. antihistaminicele H1 sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin
B. prometazina are efect sedativ foarte intens
C. antihistaminicele H1 sunt contraindicate n urticarie
D. antihistaminicele H1 sunt utilizate n rinopatii alergice i afeciuni pruriginoase
E. cloropiramina i feniramina nu au efect sedativ
685
Rezidentiat 2004
686
(pag. 113, 114)
F1524013. Clemastin:
A. sinonim cu Romergan
B. este antihistaminic H1
C. este antihistaminic H2
D. se utilizeaz n tratamentul ulcerului gastroduodenal
E. nu are aciune antiedematoas
(pag. 116)
F1524014. Urmtoarele afirmaii despre antihistaminicele H1 sunt adevrate, cu excepia:

A. mpiedic spasmul bronic, intestinal, uterin
B. inhib secreia gastric spontan
C. au aciune antialergic
D. pot deprima SNC
E. pot produce stimularea SNC
(pag. 112, 113)
F1524015. Urmtoarele afirmaii despre clorfenoxamin sunt adevrate, cu excepia:

A. este antihistaminic H1
B. prezint absorbie digestiv bun
C. este antiparkinsonian i miorelaxant central
D. are efect sedativ intens
E. este "antihistaminic de zi
(pag. 114, 115)
F1524016. Urmtorii compui sunt antihistaminice H1, cu excepia:

A. astemizol
B. prometazina
C. clemastin
D. feniramin
E. ranitidin
(pag. 113, 114, 115)
F1524017. Urmtorii compui sunt antihistaminice H1, cu excepia:

A. astemizol
B. azatadina
C. buclizina
D. terfenadina
E. famotidina
(pag. 119)
F1624018. Aciunile de antagonizare a efectelor H1 ale histaminei exercitate de antihistaminicele H1

sunt :
A. Efect inhibitor asupra SNC
B. Efect parasimpatolitic
C. Efect antiserotoninic
D. Efect adrenolitic
E. Aciunile asupra muchilor netezi viscerali
(pag. 112)
F1624019. Antihistaminicele H1 :
A. Sunt contraindicate n guturaiul de fn
686
Rezidentiat 2004
687
B.
C.
D.
E.
Cele cu caracter sedativ sunt mai puin eficiente n rinita alergic

Se folosesc n sindrom Meniere
n boala serului influeneaz tulburrile articulare
Nu sunt indicate n pruritul din boala Hodgkin
(pag. 114)
F1624020. Antihistaminicele H1 :
A. Sunt antagoniti necompetitivi ai histaminei
B. mpiedic eliberarea histaminei
C. inactiveaz histaminaza
D. Nu mpiedic eliberarea histaminei
E. Au n structura general gruparea propilamin, prezent i n structura histaminei
(pag. 111)
F1624021. Antihistaminicele H1 pot fi :

A. Derivai de etilendiamin
B. Derivai de butirofenon
C. Derivai indolacetici
D. Derivai de pirazolon
E. Derivai de anilin
(pag. 111)
F1624022. Dintre antihistaminicele H1 prezint circuit enterohepatic :

A. Prometazina i cloropiramina
B. Cloropiramina i clemastina
C. Cloropiramina i clorfenoxamina
D. Feniramina i clorfenoxamina
E. Astemizolul i terfenadina
(pag. 112)
F1624023. In intoxicaia acut cu antihistaminice H1 apar :

A. Fenomene de tip anticolinergic
B. Fenomene de tip colinergic
C. Necroz hepatic
D. Deprimarea centrului respirator
E. Necroza papilei renale
(pag. 112)
F2124024. Antihistaminicele antiH1 nu au efect:

A. antiastmatic
B. deprimant SNC
C. hiposecretor gastric
D. anticolinergic
E. de potentare a altor deprimante SNC
(pag. 112)
F2124025. La asocierea cu antihistaminice antiH1 se pot accentua efectele urmatoarelor substante, cu

exceptia:
A. hipnotice
B. antidepresive triciclice
C. antidepresive IMAO-A
D. alcool
687
Rezidentiat 2004
688
E. antiparkinsoniene anticolinergice
(pag. 114)
F2124026. Antihistaminicele H1 pot avea urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. antialergic
B. antiastmatic
C. inhibitor SNC
D. inhibitor al secretiei gastrice
E. anticolinergic
(pag. 112)
F2124027. Antihistaminicele H1 nu au efect:

A. antialergic
B. inhibitor al secretiei gastrice
C. anticolinergic
D. sedativ
E. de potentare a inhibitoarelor SNC
(pag. 112)
F2124028. Este antihistaminic H1 "de zi":

A. clorfenoxamina
B. clorfeniramina
C. prometazina
D. feniramina
E. alimenazina
(pag. 114)
F2124029. Notati singurul antihistaminic H1 "de zi":

A. famotidina
B. prometazina
C. metisergida
D. cloropiramina
E. ciproheptadina
(pag. 114)
F2124030. Care din antihistaminicele H1 prezinta durata de actiune de 8-12 ore:

A. feniramina
B. clorfenoxamina
C. cloropiramina
D. clemastina
E. dimetinden
(pag. 116)
A. intra in preparatul Claritine
B. are proprietati antihistaminice H1
C. se indica in esofagita de reflux
D. are proprietati sedative reduse
E. nu se poate administra la copii
(pag. 111-121)
F2224032. Precizati care dintre compusii de mai jos au structura de etanolamina
688
Rezidentiat 2004
689
A.
B.
C.
D.
E.
Cloropiramina
Astemizol
Clorfenoxamina
Terfenadina
Feniramina
(pag. 112)
F2224033. Alegeti dintre urmatoarele subtante medicamentoase pe cele care prezinta efect antialergic:
A. Prometazina
B. Propoxifena
C. Probucol
D. Propifenazona
E. Propafenona
(pag. 112)
F2224034. Care dintre urmatoarele antihistaminice H1 fac parte din grupa fenotiazinelor?
A. Clorfenoxamina
B. Clemastina
C. Cloropiramina
D. Prometazina
E. Terfenadina
(pag. 112)
F2224035. Care dintre urmatoareleantihistaminice H1 nu sunt sedative?

A. Astemizol
B. Clorfeniramin
C. Oxomemazina
D. Cloropiramina
E. Clorfenoxamina
(pag. 119)
F2324036. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina, cu exceptia:

A. este o amina biogena;
B. are origine endogena;
C. scade permeabilitatea capilarelor;
D. are origine exogena;
E. se gaseste in mastocite.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324037. Urmatorii factori declanseaza trecerea histaminei in forma libera, activa, cu exceptia:
A. iradiatii;
B. morfina;
D. carenta in piridoxina;
E. venin de insecte.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324038. Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. bronhoconstrictie;
B. creste permeabilitatea capilarelor;
C. creste motilitatea intestinala;
D. stimuleaza secretia gastrica;
689
Rezidentiat 2004
690
E. creste presiunea arteriala.

(pag. 105-121, vol. 2)
F2324039. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru astemizol, cu exceptia:

A. antihistaminic H1;
B. actiune de lunga durata;
C. traverseaza bariera hematoencefalica;
D. se administreaza in conjunctivita alergica;
E. nu are efecte sedative.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2524040. Urmatoarele afirmatii despre antihistaminicele H1 sunt adevarate, cu exceptia:

A. impiedica spasmul bronsic
B. inhiba secretia gastrica
C. au actiune antialergica
D. inhiba SNC
E. pot avea efecte parasimpatolitice si adrenolitice
(pag. 112)
F2524041. Fenomenele dominante in intoxicatia acuta cu antihistaminice H1 sunt urmatoarele, cu

exceptia:
A. somnolenta
B. coma
C. midriaza
D. tahicardie
E. edeme
(pag. 113)
F2524042. Notati medicamentul antihistaminic H1 "de zi":

A. clorfenoxamina
B. cloropiramina
C. prometazina
D. ciproheptadina
E. ranitidina
(pag. 114)
F2524043. Antihistaminicele H1 nu pot avea efect:

A. antialergic
B. de potentare a anestezicelor generale
C. parasimpatolitic
D. inhibitor al secretiei gastrice
E. adrenolitic
(pag. 112)
F2524044. Efecte bune se obtin cu antihistaminice H1 in urmatoarele afectiuni:

A. edem angioneurotic
B. prurit anal sau vulvar
C. prurit din ictere
D. criza de astm bronsic
E. intepatura de insecte
(pag. 113)
690
Rezidentiat 2004
691
F2524045. Este antihistaminic H1 "de noapte":

A. feniramina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. famotidina
E. clordiazepoxid
(pag. 114)
F2624046. Modificrile sistemelor de neurotransmitori n boala Parkinson constau n:

A. Dezechilibrul funcional ntre sistemul colinergic i adrenergic, n favoarea sistemului adrenergic
B. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i colinergic, n favoarea sistemului dopaminergic
C. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i GABA-ergic, n favoarea sistemului dopaminergic
D. Dezechilibrul funcional ntre sistemul opoidergic i serotoninergic, n favoarea sistemului opioidergic
E. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i colinergic, n favoarea sistemului colinergic
(pag. 128)
F2624047. Care dintre urmtoarele medicamente inhib monoaminoxidaza de tip B:

A. Tranilcipromina
B. Selegilina
C. Fenelzina
D. Iproniazida
E. Moclobemida
(pag. 129)
F2624048. Acioneaz prin stimularea eliberrii dopaminei la nivel nigro-striatal:

A. Clozapina
B. Clotiapina
C. Pirenzepina
D. Olanzapina
E. Amantadina
(pag. 129)
F2624049. Nu sunt agoniti dopaminergici:

A. Bromocriptina
B. Pergolidul
C. Trihexifenidilul
D. Piribedilul
E. Lergotrilul
(pag. 130)
F2624050. Prin stimularea receptorilor D2-dopaminergici se produce:

A. Creterea influxului de clorur
B. Creterea IP3 i diacilglicerolului printr-o protein Gq
C. Creterea AMPc
D. Inhibarea adenilat-ciclazei printr-o protein Gi
E. Inhibarea fosfolipazei A2
(pag. 130)
F2624051. n parkinsonismul iatrogen se utilizeaz:

A. Levodopa asociat cu carbidopa
B. Levodopa asociat cu benserazida
C. Trixefenidilul
691
Rezidentiat 2004
692
D. Selegilina
E. Bromocriptina
(pag. 130)

F1224052. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in:
A. Urticarie
B. Polenoze
C. Edem angioneurotic
D. Procese inflamatorii acute
E. Glaucom
(pag. 105-120)
F1224053. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice?

A. Ketoprofen.
B. Ketotifen.
C. Peritol.
D. Allergodil.
E. Brofimen
(pag. 105-120)
F1224054. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:

A. Astenie, somnolenta
B. Hiposalivatie, diaree, constipatie
C. Reactii alergice la aplicare locala
D. Tahicardie
E. Scaderea semnificativa a apetitului
(pag. 150)
F1224055. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte:

A. Antialergic.
B. Antiinflamator
C. Imunosupresor
D. Hipoglicemiant.
E. Diuretic
(pag. 105-120)

A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului
B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative
D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos
(pag. 105-120)

A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune
C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. Clemastin este slab sedativ
692
Rezidentiat 2004
693
E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden

(pag. 105-120)
F1224058. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:

A. Romergan
B. Claritina
C. Clorfenoxamina.
D. Astemizol
E. Clorfeniramina
(pag. 105-120)
F1224059. Precizati afirmatiile corecte

A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice
B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. Romerganul este lipsit de efecte sedative
(pag. 105-120)
F1224060. Prezinta proprietati antihistaminice H1 compusii apartinnd urmatoarelor clase structurale:

A. Derivati de benzimidazol
B. Derivati de piperazina
C. Derivati de pirazolona
D. Derivati de piperidina
E. Derivati de fenotiazina
(pag. 105-120)
F1324061. Au efecte antialergice:

A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324062. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?

A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324063. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324064. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?
693
Rezidentiat 2004
694
A.
B.
C.
D.
E.
antipruriginos;
antianginos;
se contraindica la mecanici de locomotiva;
actiune de scurta durata;
se evita asocierea cu alcoolul.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324065. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?

A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
E. antiparkinsonian.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324066. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?

A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324067. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazin?

A. este antihistaminic H1;
B. este antihistaminic H2;
C. are efect sedativ slab;
D. se administreaza in rau de miscare;
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324069. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?

A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;
E. se poate administra la conducatorii auto.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324070. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice sunt corecte pentru produsul farmaceutic
Astemizol (Hismanal)?
A. rinita alergica;
B. spasmofilie;
C. conjunctivita alergica;
694
Rezidentiat 2004
695
D. urticarie cronica;
E. constipatie.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1324071. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?

A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
(pag. 105-121, (vol. 2))
F1424072. Antihistaminicele H1 diminu efectele:

A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sintez
D. anestezicelor generale
E. progesteronului
(pag. 118)
F1424073. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:

A. sedativelor
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sintez
D. progesteronului
E. clonidinei
(pag. 114)
F1424074. Clemastina are aciune:

A. antitusiv nonopioid
B. antipruriginoas
C. antiexudativ
D. antihalucinatorie
E. antiemetic
(pag. 116)
F1424075. Clemastina este indicat n:

A. rinita alergic
B. prurit din ictere
C. micoz cutanat
D. nepturi de insecte
E. onicomicoze
(pag. 113)
F1424076. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:

A. ondansetron
B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina
(pag. 112)
695
Rezidentiat 2004
696
F1424077. Precizai afirmaiile corecte referitoare la compuii antihistaminici de tip H1:

A. se leag slab de proteinele plasmei
B. sunt contraindicate n primul trimestru al sarcinii
C. provoac relativ frecvent tuse iritativ
D. au efect benefic n polenoze
E. unele au efect antiemetic
(pag. 112-113)
F1424078. Precizai care sunt aciunile farmacodinamice ale prometazinei:

A. antipruriginoas
B. mucolitic
C. sedativ
D. antiemetic
E. timoanaleptic
(pag. 115)
F1424079. Precizai efectele adverse ale ciproheptadinei:

A. tuse iritativ
B. somnolen
C. ameeli
D. parestezii
E. creterea apetitului
(pag. 113)
F1524080. Alte indicaii pentru antihistaminicele H1 sunt:

A. rul de micare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stri depresive
(pag. 113)
F1524081. Antihistaminicele H1 fr efecte sedative:

A. sunt numite"antihistaminice de zi
B. sunt numite "antihistaminice de noapte
C. se administreaz nainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramin i feniramin
E. sunt reprezentate de prometazin i clorfenoxamin
(pag. 114)
F1524082. Antihistaminicele H1 sunt utilizate n:

A. polenoze (febra de fn, guturai de fn)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. nepturi de insecte
E. esofagita de reflux
(pag. 113)

A. se absorb repede dup administrarea oral sau parenteral
B. se folosesc numai extern n preparate topice
C. nu accentueaz efectele deprimante centrale ale hipnoticelor i sedativelor
696
Rezidentiat 2004
697
D. nu sufer efectul primului pasaj hepatic

E. sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin
(pag. 112, 114)
F1524084. Care dintre urmtoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina
(pag. 114)
F1524085. Care dintre urmtorii compui sunt antihistaminice H1?

A. clemastin
B. clorfenoxamin
C. ranitidin
D. cimetidin
E. feniramin
(pag. 115, 116, 117)
F1524086. Efecte bune se obin cu antihistaminice H1 n:

A. criza de astm bronic
B. alergii la medicamente
C. edem angioneurotic
D. urticarie
E. virozele cilor respiratorii superioare
(pag. 113)
F1524087. Prometazina este:

A. antihistaminic H2
B. sinonim cu Romergan
C. antihistaminic H1
D. "antihistaminic de noapte datorit efectului sedativ intens
E. "antihistaminic de zi pentru c nu are efect sedativ
(pag. 115)
B. sinonim cu Romergan
C. nu prezint efect sedativ
D. nu se poate administra oral
E. prezint efect antiemetic i antiparkinsonian
(pag. 115)
F1624089. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele :

A. Anticoagulantelor de sintez
B. Progesteronului
C. Clonidinei
D. Antidepresivelor triciclice
E. Androgenilor
(pag. 114)
697
Rezidentiat 2004
698
F1624090. Antihistaminicele H1 se pot administra :

A. n primul trimestru de sarcin
B. n depresii
C. n ru de micare
D. n edem angioneurotic
E. Sindrom Meniere
(pag. 113-114)
F1624091. Astemizolul :
A. Are efect anticolinergic intens
B. Se d ntr-o singur doz pe zi
C. Nu are efect sedativ
D. Doza la aduli este de 100 mg oral
E. Doza la aduli este de 10 mg oral
(pag. 119)
F1624092. Clemastina:
A. Are aciune antiexsudativ intens
B. Este un sedativ puternic
C. Se administreaz exclusiv oral
D. Se administreaz oral i injectabil
E. Este contraindicat n urticaria cronic
(pag. 116)
F1624093. Clorfenoxamina :
A. Este un antihistaminic de noapte
B. Se administraz exclusiv oral
C. Se folosete n boala Parkinson
D. Se indic n glaucom
E. Se d n doz de 200 mg odat
(pag. 116)
F1624094. Cloropiramina :
A. Este un antihistaminic H1 de noapte
B. Este un antihistaminic H1 de zi
C. Se administreaz oral
D. Se administreaz injectabil
E. Este contraindicat la copii de 7 ani
(pag. 114-115)
F1624095. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt :

A. Stimularea SNC cu insomnie
B. Deprimarea SNC cu somnolen
C. Icter nuclear
D. Fenomene de tip anticolinergic
E. Discromatopsie
(pag. 113)
F1624096. Prometazina :
A. Este un antihistaminic de zi
B. Are efect sedativ intens
C. Produce vom
698
Rezidentiat 2004
699
D. Are efect simpatomimetic

E. Are efect alfa-adrenolitic
(pag. 114-115)
F1624097. Prometazina :
A. Se poate asocia cu vitamina B complex n soluie
B. Se administreaz numai oral
C. Se administreaz oral i injectabil
D. Este contraindicat n stri depresive
E. Se indic n stri depresive
(pag. 115)
F2124098. Antialergicele antihistaminice:

A. impiedica eliberarea histaminei
B. blocheaza receptorii histaminergici H1
C. stimuleaza histaminaza
D. inhiba histaminaza
E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
(pag. 111,113)
F2124099. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1:

A. clorfenoxamina
B. clemastina
C. prometazina
D. terfenadina
E. astemizol
(pag. 112, 114)
F2124100. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt:

A. conducatori auto
B. stari depresive
C. dermatite de contact
D. polinoze
E. primul trimestru de sarcina
(pag. 114)
F2124101. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei:

A. spasmul bronsic
B. spasmul uterin
C. hipersecretia gastrica
D. spasmul intestinal
E. vasodilatatia
(pag. 112)
F2124102. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele

afirmatii:
A. este exclusiv un tratament simptomatic
B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare
C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat
D. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient
E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice
(pag. 113)
699
Rezidentiat 2004
700
F2124103. Clorfenoxamina are efect:

A. anticolinergic central
B. anticolinergic periferic
C. colinergic central si periferic
D. miorelaxant central
E. sedativ absent
(pag. 116)
F2124104. Clemastina are efect:

A. anticolinergic
B. antipruriginos
C. sedativ slab
D. anestezic local
E. antiedematos
(pag. 116)
F2124105. Prometazina are efect:

A. neuroleptic
B. antiemetic
C. antiagregant
D. alfa-adrenomimetic
E. antiserotoninic
(pag. 115)
F2124106. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt:

A. prometazina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. clorfeniramina
E. astemizol
(pag. 114)
F2124107. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1, sunt:

A. polenoze
B. urticarie
C. edem angioneurotic
D. criza de astm
E. boala serului
(pag. 113)
F2124108. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice:

A. anticolinergic central si periferic
B. antiparkinsonian
C. miorelaxant central
D. anestezic local
E. excitant SNC
(pag. 116)
F2124109. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt:

A. alimemazina
B. prometazina
C. oxomemazina
700
Rezidentiat 2004
701
D. clorfenoxamina
E. clemastina
(pag. 115-117)
F2124110. Contraindicatiile antihistaminicelor H1 sunt:

A. primul trimestru al sarcinii
B. insuficienta hepatica si renala
C. stari depresive
D. rinita spasmodica
E. febra de fan
(pag. 114)
F2124111. Din grupa inhibitorilor histaminogenezei nu fac parte:

A. histaglobina
B. tiosulfat de sodiu
C. tritoqualina
D. ciproheptadina
E. oxomemazin
(pag. 116)
F2124112. Actiunile farmacodinamice ale antihistaminicelor H1, de antagonizare a efectelor H1 ale

histaminei sunt:
B. impiedica spasmul intestinal
C. impiedica spasmul uterin
D. antagonizeaza total efectele socului anafilactic
E. scad secretia gastrica
(pag. 112)
F2124113. Prometazina prezinta in afara efectelor antihistaminice H1, urmatoarele actiuni:

A. neuroleptic
B. antiemetic
C. anticolinergic
D. beta adrenolitic
E. antiserotoninic
(pag. 115)
F2124114. Tratamentul antialergic specific, presupune:

A. identificarea alergenului
B. evitarea contactului cu alergenul
C. hiposensibilizarea specifica
D. administrarea de inhibitori ai histaminogenezei
E. administrare de inhibitori ai degranularii mastocitare
(pag. 108)
F2124115. Are structura de fenotiazina urmatorul antihistaminic H1:

A. ciproheptadina
B. prometazina
C. alimemazina
D. clorfeniramina
E. clemastin
(pag. 112, 117)
701
Rezidentiat 2004
702
F2224116. Antihistaminicele H1 sedative:

A. nu traverseaza bariera hemato-encefalica
B. au efecte antiemetice
C. se pot utiliza pentru inducerea somnului
D. se contraindica la conducatorii auto
E. sunt antihistaminice de noapte
(pag. 225-235)
F2224117. Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:

A. rinita alergica
B. urticarie
C. rau de miscare
D. ulcer gastric
E. criza de astm
(pag. 225-235)
F2224118. Antihistaminicele sedative:

A. nu trec bariera hematoencefalica
B. sunt antihistaminice de zi
C. sunt reprezentate de derivatii de etanolamina si fenotiazina
D. se administreaza conducatorilor auto
E. se prefera in stari alergice insotite de hiperexcitabilitate
(pag. 225-235)
A. intra in produsul Tavegyl
B. este lipsita de proprietati sedative
C. are proprietati antiemetice
D. nu se administreaza la copii
E. are proprietati antialergice
(pag. 225-235)
F2224120. Care din urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1:

A. astemizolul
B. nizatidina
C. montelukastul
D. terfenadina
E. clemastin
(pag. 225-235)
F2224121. Antihistaminicele H1 cu actiunea sedativa cea mai intensa sunt:

A. derivatii de etilendiamina
B. derivatii de fenotiazina
C. derivatii de etanolamina
D. antihistaminicele de zi
E. antihistaminicele de noapte
(pag. 111-121)
F2224122. Antihistaminicele H1 se indica in:

A. urticarie
B. alergii produse de medicamente
C. raul de miscare
702
Rezidentiat 2004
703
D. ulcer gastric
E. hipertensiune arteriala
(pag. 111-121)
F2224123. Care din urmatoarele grupe de compusi pot avea actiune antialergica:
A. antihistaminicele H2
B. inhibitorii degranularii mastocitelor
C. glucocorticoizii
D. anestezicele locale
E. antiagregantele plachetare
(pag. 111-121)
F2224124. Antihistaminicele H1 pot avea:

A. efect antialergic
B. efect antisecretor gastric
C. efect sedativ
D. efect colinergic
E. efect antiemetic
(pag. 111-121)
F2224125. Eliberarea Histaminei produce:

A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Constrictia muschilor bronsici
D. Reducerea secretiei de acid clorhidric si pepsina
E. Scaderea secretiei pancreatice
(pag. 109-110)
F2224126. Precizati care dintre afirmatiile referitoare la prometazina sunt corecte ?

A. Este un antihistaminic H1
B. Este un antihistaminic H2
C. Este un derivat fenotiazinic cu efect sedativ puternic
D. Are actiune antiemetica
E. Este un antiepileptic
(pag. 112, 115)
F2224127. Precizati care dintre afirmatii sunt corecte ?

A. Prometazina este conditionata sub forma de fiole, drajeuri si sirop
B. Preparatul Romergan contine ca substanta activa prometazina
C. Preparatul Nilfan contine ca substanta activa prometazina
D. Prometazina este conditionata numai sub forma de drajeuri
E. Prometazina se administreaza numai parenteral
(pag. 115)
A. Este un derivat de etanolamina
B. Are actiune antipruriginoasa
C. Intra in preparatul Tavegyl
D. Se administreaza numai parenteral
E. Se conditioneaza sub forma de comprimate si fiole
(pag. 112, 116)
703
Rezidentiat 2004
704

A. Feniraminul are efect sedativ mediu
B. Feniraminul se utilizeza sub forma de maleat
C. Feniraminul este un derivat de propilamina
D. Feniraminul nu pezinta efecte sedative asupra SNC
E. Feniraminul este un antiparkinsonian
(pag. 112, 117)
F2224130. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au efecte antialergice ?

A. Cloropiramina
B. Clorfenoxamina
C. Clorzoxazona
D. Clenbuterol
E. Clemastina
(pag. 114-116)
F2224131. Care dintre urmatoarele afectiuni constituie indicatii pentru medicamentele antialergice ?
A. Rinita spasmodica periodica
B. Urticaria
C. Edem angioneurotic
D. Afectiuni pruriginoase
E. Virozele cailor respiratorii
(pag. 112)
F2224132. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H1 sunt corecte ?

A. Sunt excitante SNC
B. Reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice
C. Influenteaza predominent reactiile alergice immediate
D. Nu influenteaza secretia gastrica spontana
E. Majoritatea sunt inhibitoare SNC
(pag. 113)
F2224133. Tratamentul antialergic specific urmareste:

A. Diminuarea alergenului sau anticorpilor
B. Diminuarea consecintelor imediate ale reactiilor antigen-anticorp
C. Combaterea fenomenelor patologice la nivelul organelor tinta
D. Indepartarea alergenului sau anticorpilor.
E. Identificarea alergenului, indepartarea sau evitarea lui.
(pag. 108)
F2224134. Tratamentul antialergic nespecific actioneaza prin:

A. Inhibarea degranularii mastocitelor.
B. Inhibarea receptorilor histaminergici H2
C. Efect antagonist la nivelul receptorilor nicotinici
D. Efect agonist la nivelul receptorilor muscarinici
E. Inhibarea receptorilor histaminergici H1.
(pag. 108)
F2224135. Antihistaminicele H1 in functie de structura lor se clasifica in derivati de:

A. Etilendiamina
B. Imidazolidindiona
C. Fenotiazina
704
Rezidentiat 2004
705
D. Etanolamina
E. Alchilamina
(pag. 112)
F2224136. Prometazina este:

A. Substanta activa din produsul Romergan
B. Conditionata sub forma de drajeuri, sirop, fiole.
C. O substanta cu structura benzodiazepinica
D. Un antihistaminic puternic, cu durata lunga de actiune (10-12 ore)
E. Un antihistaminic H2.
(pag. 115)
F2224137. Cloropiramina este:

A. Substanta activa din produsul Nilfan
B. O pulbere cristalina, cenusie, insolubila in apa
C. Un antihistaminic H2
D. Un antialergic cu durata de 4-6 ore.
E. Un antialergic care se poate administra copiilor peste 7 ani.
(pag. 114)
F2224138. Unele antihistaminice H1 pot accentua efectele deprimante centrale ale:

A. Hipnoticelor
B. Alcoolului
C. Clonidinei
D. Cafeinei
E. Anticoagulantelor de sinteza.
(pag. 114)
F2224139. Care dintre urmatoarele substante se pot incadra in grupul antihistaminicelor H1?
A. Clemastina
B. Dimetinden
C. Ranitidina
D. Nizatidina
E. Omeprazol
(pag. 116-117)
F2224140. Astemizol este:

A. Substanta activa din produsul Hismanal
B. Conditionat sub forma de comprimate a 10 mg
C. Administrat in doza unica pe zi.
D. Este un antihipertensiv din clasa beta-blocantelor
E. Este un antihistaminic H1 cu efect sedativ.
(pag. 119)
F2324141. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?

A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.
(pag. 105-121, vol. 2)
705
Rezidentiat 2004
706
F2324142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324143. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazin?

A. este antihistaminic H1;
B. este antihistaminic H2;
C. are efect sedativ slab;
D. se administreaza in rau de miscare;
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324144. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?

A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324145. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?

A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324146. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?

A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324147. Au efecte antialergice:

A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324148. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?

A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
706
Rezidentiat 2004
707
D. este un antihistaminic H2;

E. se poate administra la conducatorii auto.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324149. Care dintre urmatoarele indicatii terapeutice sunt corecte pentru produsul farmaceutic
Astemizol (Hismanal)?
A. rinita alergica;
B. spasmofilie;
C. conjunctivita alergica;
D. urticarie cronica;
E. constipatie.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324150. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?

A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324151. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.
(pag. 105-121, vol. 2)
F2324152. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru reactiile alergice?
A. sunt consecinte ale actiunii autacoizilor;
B. nu sunt produse de medicamente;
C. sunt consecinte ale unei reactii antigen-anticorp;
D. nu influenteaza muschii netezi si vasele sanguine;
E. contribuie la formarea imunitatii.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?

A. este un autacoid;
B. are structura polipeptidica;
C. este o beta-imidazoletilamina;
D. are origine endogena;
E. se formeaza din triptofan.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324154. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru histamina?

A. provine din alimente;
B. nu se gaseste in tesuturi;
C. este un eicosanoid;
D. se gaseste sub forma nelegata in organism;
E. provine prin decarboxilarea histidinei.
(pag. 105-121, vol 2)
707
Rezidentiat 2004
708
F2324155. Histamina devine libera si activa in:

A. traumatisme;
B. hipertensiune arteriala;
D. dupa administrarea de morfina;
E. arsuri.
(pag. 105-121, vol 2)
F2324156. Eliberarea histaminei se produce sub influenta:

A. caldura;
B. sarcina;
C. venin de insecte;
D. frig;
E. prurit.
(pag. 105-121, vol 2)
F2524157. Antihistaminicele H1 pot fi utile in:

A. vome postoperatorii
B. preanestezie
C. boala serului
D. sindrom parkinsonian
E. criza de astm
(pag. 113-114)
F2524158. Actiunile farmacodinamice ale antihistaminicelor H1 determinate de antagonizarea efectelor

H1 ale histaminei sunt:
B. inhiba secretia gastrica
C. inhiba fenomenele vasculare (dilatatie, permeabilitate)
D. inhiba fenomenele celulare, infiltrative
E. cresc rezistenta fiziologica la infectii
(pag. 112)
F2524159. Contraindicatiile clorfenoxaminei sunt:

A. prurit anal
B. prurit din ictere
C. glaucom
D. adenom de prostata
E. conducatori auto
(pag. 116)
F2524160. Clorfenoxamina este:

A. anticolinergic
B. parasimpatomimetic
C. sedativ intens
D. antihistaminic H1
E. miorelaxant central
(pag. 116)
F2524161. Clemastin:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se elimina nemetabolizat
708
Rezidentiat 2004
709
C. se indica in afectiuni nepruriginoase

D. la adulti se administreaza un comprimat la 12 ore
E. se contraindica in rinopatii alergice
(pag. 116)
F2524162. Astemizol:
B. T1/2 este de aproximativ 20 zile la utilizare repetata
C. T1/2 este de 6 ore
D. se administreaza oral o singura doza zilnica
E. se administreaza exclusiv local
(pag. 119)
A. are efect sedativ intens
B. este antiemetic
C. este anticolinergic
D. este alfaadrenomimetic
E. este antiserotoninic
(pag. 115)
F2524164. Contraindicatiile pentru antihistaminicele H1 sunt:

A. sarcina in primul trimestru
B. insuficienta hepatica
C. stari depresive
D. boala serului
E. edem Quincke
(pag. 114)
F2524165. Oxomemazin:
B. nu are efect sedativ
C. indicat in tuse de orice etiologie
D. indicat in edem Qiuncke
E. indicat in hiposomnie
(pag. 118)
F2624166. Boala Parkinson are urmtoarea simptomatologie:

A. Hiposialie
B. Hipertonie muscular
C. Sindrom hiperkinetic
D. Tremor al extremitilor
E. Sialoree
(pag. 128)
F2624167. Care dintre urmtoarele medicamente sunt agoniti dopaminergici:

A. Lisuridul
B. Lergotrilul
C. Risperidona
D. Piribedilul
E. Domperidonul
(pag. 130)
709
Rezidentiat 2004
710
F2624168. n funcie de mecanismul de aciune, medicaia antiparkinsonian cuprinde:

A. Anticolinergice centrale
B. Anticolinesterazice centrale
C. Colinergice directe
D. Antidopaminergice centrale
E. Dopaminergice
(pag. 129)
F2624169. Care dintre urmtoarele medicamente favorizeaz transmisia dopaminergic?

A. Sulpiridul
B. Pergolidul
C. Lisuridul
D. Selegilina
E. Trihexifenidilul
(pag. 129-130)
F2624170. Sunt anticolinergice centrale:

A. Bromocriptina
B. Prociclidina
C. Trihexifenidil
D. Lisuridul
E. Amantadina
(pag. 129-130)
F2624171. Inhib DOPA-decarboxilaza:

A. Benserazida
B. Metildopa
C. Carbidopa
D. Dopamina
E. Dobutamina
(pag. 129)
F2624172. Sunt agoniti dopaminergici:

A. Pergolidul
B. Lergotrilul
C. Penfluridolul
D. Sulpiridul
E. Trifluperidolul
(pag. 130)
F2624173. Levodopa:
A. Este precursorul acetilcolinei
B. Are efecte dopaminergice centrale
C. Scade secreia hipofizar de prolactin
D. Se asociaz cu inhibitori periferici ai DOPA-decarboxilazei
E. Are efecte anticolinergice centrale
(pag. 131-132)
F2624174. Antiparkinsonienele anticolinergice au urmtoarele efecte:

A. Miotic
B. Reduc sialoreea
710
Rezidentiat 2004
711
C. Favorizeaz spasmul musculaturii netede

D. Antagonizeaz hipertonia
E. Cresc eliberarea de dopamin n nigrostriat
(pag. 132)
711
Rezidentiat 2004
96
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:

F1204001. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu n preparatul TICARPEN
B. Are absorbie digestiv inferioar ampicilinei
C. Este activ i asupra unor bacili gram negativi
D. Aparine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbia este puternic influenat de alimente
(pag. 41-66)
F1204002. Aparine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam
B. Aztreonam
C. Imipenem
D. Acid clavulanic
E. Tienamicina
(pag. 41-66)
F1204003. Aparine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 41-66)
F1204004. n structura tuturor penicilinelor, apare ca structur de baz:

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul 6-amino penicilanic
E. Acidul penilic
(pag. 41-66)
F1204005. Mecanismul de aciune al beta-lactaminelor const n:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian
B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene
C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic
D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic
E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)
F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecie n:

A. Infectii cu streptococ hemolitic
96
Rezidentiat 2004
97
B.
C.
D.
E.
Ricketsioze
Salmoneloze
Infectii cu piocianic
Bruceloza
(pag. 41-66)
F1204007. Preparatul AUGMENTIN conine o asociere penicilin-inhibitor de beta-lactamaz. Asocierea

este reprezentat de:
A. Ampicilin + Mecilinam
B. Amoxicilin + Clavulanat de potasiu
C. Amoxicilin + Sulbactam
D. Sultamicilin + Acid clavulanic
E. Sultamicilin + Pivsulbactam
(pag. 41-66)
F1304008. Benzatinpenicilina nu este indicata in:

A. angina, scarlatina;
B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
D. lues (sifilis);
E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304009. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

A. oxacilina;
B. ampicilina;
C. cloxacilina;
D. meticilina;
E. nafcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1404010. Aciunea bactericid a cefalosporinelor se datoreaz:

A. fixrii pe subunitile ribozomale 50S
B. inhibrii ADN-girazei
C. fixrii pe subunitile ribozomale 30S
D. inhibrii dihidrofolatreductazei
E. inhibrii biosintezei substanelor din structura peretelui bacterian
(pag. 23)
F1404011. Carbenicilina este antibioticul beta-lactamic de elecie pentru tratamentul infeciilor produse
de:
A. stafilococul aureus
B. meningococ
C. treponema pallidum
D. pseudomonas
E. clostridium tetani
(pag. 53)
F1404012. Cefalosporinele acioneaz prin:

A. inhibarea dihidrofolatreductazei
B. inhibarea acetilrii coenzimei A
C. mpiedicarea formrii peretelui bacterian
97
Rezidentiat 2004
98
D. fixarea pe subunitile ribozomale 30 S

E. inhibiia funciilor membranei citoplasmatice
(pag. 23)
F1404013. Efectul de scurt durat al benzilpenicilinei se explic prin:

A. eliminare rapid prin filtrare glomerular i secreie tubular
B. inactivare prin enzimele bacteriene
C. captare n sistemul reticulo-histiocitar
D. metabolizare la nivel hepatic
E. legare ireversibil de proteinele tisulare
(pag. 42)
F1404014. Penicilina "G este n mod obinuit activ pe urmtorii germeni:

A. hemophylus influenzae
B. mycoplasma pneumoniae
C. clostridium tetani
D. legionella pneumophyla
E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 12)
F1404015. Penicilina G acioneaz:

A. la nivelul citoplasmei celulei bacteriene
B. la nivelul ribozomilor celulei bacteriene
C. la nivelul membranei citoplasmatice
D. la nivelul peretelui bacterian
E. la nivelul nucleului celulei bacteriene
(pag. 23)
F1404016. Ticarcilina este indicat n tratamentul:

A. tuberculozei pulmonare
B. anginei streptococice
C. a micozelor cutanate
D. infeciilor produse de pseudomonas aeruginosa
E. meningitei cu hemophylus influenzae
(pag. 54)
F1504017. Care dintre urmtoarele afirmaii despre benzilpenicilin nu este adevrat?

A. este sinonim cu penicilina G
B. este inactivat de sucul gastric
C. este antibioticul de elecie in infeciile cu streptococ beta-hemolitic
D. este antibioticul de elecie n infeciile cu pseudomonas
E. poate fi util n tetanos i difterie
(pag. 42, 43)
F1504018. Care dintre urmtoarele cefalosporine nu se administreaz pe cale oral:

A. cefalexina
B. cefaclor
C. cefradina
D. cefazolina
E. cefradoxina
(pag. 55)
98
Rezidentiat 2004
99
F1504019. n care dintre urmtoarele infecii cu streptococ nu este recomandat administrarea de

fenoximetilpenicilin (penicilina V):
A. angin
B. erizipel
C. traheobronit
D. otit
E. septicemie
(pag. 46)
F1504020. Meticilina:
A. se administreaz oral
B. nu se administreaz parenteral
C. nu este rezistent la penicilinaz
D. este rezistent la penicilinaz
E. nu este nefrotoxic
(pag. 49)
F1504021. Urmtoarele afirmaii despre peniciline sunt adevrate, cu excepia:

A. nucleul de baz este acidul 6 aminopenicilanic
B. sunt antibiotice naturale sau de semisintez
C. se administreaz numai pe cale oral
D. oxacilina este penicilin rezistent la penicilinaz
E. fenoximetilpenicilina se administreaz pe cale oral
(pag. 114)
F1504022. Urmtoarele peniciline au spectru larg de aciune, cu excepia:

A. ampicilin
B. amoxicilin
C. bacampicilin
D. carbenicilin
E. penicilin G
(pag. 41, 49)
F1604023. Benzilpenicilina:
A. Se absoarbe bine oral
B. Se utilizeaz frecvent local
C. Are timp de njumtire lung
D. Acioneaz bactericid, prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
E. Difuzeaz uor n sistemul nervos central, precum i n esuturile nevascularizate
(pag. 42)
F1604024. Carbenicilina:
A. Este activ pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv, avnd aciune bactericid
B. Este activ pe Pseudomonas i pe germenii din genul Proteus
C. Se absoarbe ca atare din tubul digestiv
D. Poate fi utilizat ca alternativ a penicilinei G la bolnavii alergici la aceasta
E. Poate fi utilizat i la bolnavii cu insuficien renal grav
(pag. 53)
F1604025. Care dintre antibioticele enumerate mai jos are structur monobactamic i este rezistent la
majoritatea -lactamazelor?
A. Latamoxef
99
Rezidentiat 2004
100
B.
C.
D.
E.
Sulbactam
Aztreonam
Mezlocilin
Carbenicilin
(pag. 61)
F1604026. Fenoximetilpenicilina:
A. Este antibioticul de elecie n infecii cu piocianic
B. Este antibioticul de elecie n infecii cu pneumococ, streptococi anaerobi
C. Prezint nefrotoxicitate marcat
D. Se folosete n infecii cu bacili gram negativi
E. Se folosete n tratamentul anginei Vincent
(pag. 46)
F1604027. n infecii sistemice produse de Staphylococcus aureus secretor de penicilinaz

(penicilinazo-pozitiv) sunt utile urmtoarele antibiotice:
A. Bacitracina
B. Oxacilina
C. Ampicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Carbenicilina
(pag. 47)
F1604028. Penicilinele de semisintez rezistente la penicilinaz sunt urmtoarele:

A. Oxacilina
B. Amoxicilina
C. Fenoximetilpenicilina
D. Carbenicilina
E. Moldamin
(pag. 47)
F2104029. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica, sunt atinse de:
A. hetacilina
B. amoxicilina
C. ampicilina
D. ciclacilina
E. epicilina
(pag. (I) 52)
F2104030. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica sunt atinse de:
A. ampicilina
B. hetacilina
C. epicilina
D. amoxicilina
E. ciclacilina
(pag. 52, [vol. 1])
F2104031. Notati antibioticul care provoaca cel mai frecvent reactii alergice:
A. co-trimoxazol
B. penicilina G
C. ampicilina
D. cefalexina
100
Rezidentiat 2004
101
E. eritromicina
(pag. 50, [vol. 1])
F2104032. Sunt peniciline cu spectrul larg urmatoarele antibiotice, cu exceptia:

A. ampicilina
B. amoxicilina
C. carbenicilina
D. ticarcilina
E. oxacilina
(pag. 47-54, [vol. 1])
F2104033. Notati singura indicatie gresita, pentru benzilpenicilina:

A. angina streptococica
B. scarlatina
C. pneumonii cu pneumococ
D. infectii urinare colibacilare
E. lues
(pag. 12, 43, [vol. 1])
F2104034. Sunt indicate in infectii cu stafilococ peniclilinazosecretor urmatoarele peniciline, cu

exceptia:
A. nafcilina
B. dicloxacilina
C. cloxacilina
D. benzatin benzil penicilina
E. amoxicilina+acid clavulanic
(pag. 45, [vol. 1])
F2204035. Produsul Clamoxyl are ca substanta activa

A. Claritromicina
B. Amoxicilina
C. Roxitromicina
D. Piperacilina
E. Ampicilina
(pag. 51)
F2204036. Produsul Rocephin are ca substanta activa:

A. Ceftriaxona
B. Cefazolina
C. Cefaloridina
D. Cefacetril
E. Ceftazidima
(pag. 58)
F2204037. Imipenemul apartine:

A. Penicilinelor
B. Cefalosporinelor
C. Carbapenemelor
D. Oxapenemelor
E. Penicilat sulfonelor
(pag. 61)
101
Rezidentiat 2004
102
F2204038. Produsul Zinacef contine ca substanta activa

A. Cefradina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Cefoxitina
E. Cefotetan
(pag. 60)
F2204039. Precizati mecanismul de actiune al betalactaminelor

A. Inhiba biosinteza unor componente din structura peretelui celular bacterian
B. Inhiba pteroat sintetaza
C. Inhiba ADN-giraza
D. Inhiba sinteza proteica bacteriana
E. Modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice
(pag. 23)
F2204040. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea:

A. Ampicilina/sulbactam
B. Amoxicilina/acid clavulanic
C. Amoxicilina/sulbactam
D. Sultamicilina/acid clavulanic
E. Ampicilina/mecilinam
(pag. 61)
F2204041. Produsul farmaceutic Moldamin contine ca substanta activa

A. Penicilina V
B. Cloxacilina
C. Benzatin benzilpenicilina
D. Procain benzilpenicilina
E. Clemizol penicilina
(pag. 46)
F2204042. In structura tuturor penicilinelor apare ca structura de baza

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul penilic
E. Acidul 6-aminopenicilanic
(pag. 41)
A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen
B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei
C. Este activa si pe unii bacili gram negativi
D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente
(pag. 51)
F2204044. Apartine oxacefalosporinelor

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
102
Rezidentiat 2004
103
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 55)
F2204045. Eliminarea renala a benzilpenicilinei poate fi retardata de:

A. Cilastatin
B. Betamipron
C. Trihidroximetilaminometan
D. Probenecid
E. Acid clavulanic
(pag. 42)
F2204046. Penicilina G potasica se conditioneaza sub forma de:

A. colire
B. comprimate orale
C. erine
D. flacoane cu pulbere de uz parenteral
E. suspensii pediatrice de uz oral
(pag. 43)
F2304047. Benzatinpenicilina nu este indicata in:

A. angina, scarlatina;
B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
D. lues (sifilis);
E. profilaxia reumatismului poliarticular acut.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304048. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

A. oxacilina;
B. ampicilina;
C. cloxacilina;
D. meticilina;
E. nafcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304049. Nu prezinta rezistenta la benzilpenicilina:

A. gonococ;
B. streptococ nehemolitic;
C. enterococ;
D. treponema pallidum;
E. stafilococ.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2504050. Structura de baza a tuturor penicilinelor este:

A. acidul 6-aminopenicilanic
B. acidul peniciloic
C. acidul penilic
D. acidul 5-aminopenicilanic
E. acidul penicilenic
(pag. 41)
103
Rezidentiat 2004
104
F2504051. Antibiotice cu structura betalactamica pot fi administrate pe cale orala, cu exceptia:
A. cloxacilina
B. carbenicilina
C. carindacilina
D. cefradina
E. cefadroxil
(pag. 53, 55)
F2504052. Sunt peniciline rezistente la penicilinaza, cu exceptia:

A. oxacilina
B. nafcilina
C. meticilina
D. amoxicilina
E. cloxacilina
(pag. 47- 49)
F2504053. Benzatinbenzilpenicilina este indicata in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

A. angina, scarlatina
B. profilaxia reumatismului poliarticular acut
C. sifilis
D. infectii streptococice
E. septicemie
(pag. 45)
F2504054. Care este mecanismul de actiune al cefalosporinelor?

A. inhibarea AND-girazei
B. inhibarea biosintezei substantelor din structura peretelui bacterian
C. actioneaza la nivelul membranei citoplasmatice
D. inhibarea ciclooxigenazei
E. inhibarea dihidrofolactreductazei
(pag. 23)
F2604055. n cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii
imediate bazale:
A. hipertrofii si hiperplazii;
B. eroziuni in situ;
C. iritatii traumatice;
D. tulburari vasculare;
E. alergii
(pag. 278)
F2604056. Reactiile imediate totale se declanseaza:

A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei;
B. datorita exostozelor cmpului protetic;
C. datorita structurii chimice a protezei,
D. datorita greselilor de amprentare;
E. datorita factorului microbian
(pag. pag. 279)
F2604057. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate n producerea:

A. reactiilor imediate marginale;
B. reactiilor imediate bazale;
104
Rezidentiat 2004
105
C. reactiilor imediate totale,

D. reactiilor tardive totale,
E. reactiilor bazale tardive
(pag. 279)

F1204058. Au la baz nucleul cefem:
A. Piperacilina
B. Cefepima
C. Cefalexina
D. Sultamicilina
E. Tazobactam
(pag. 41-66)
F1204059. n infecii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomand:

A. Amoxiclina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Meticilina
(pag. 41-66)
F1204060. Penicilinele retard:

A. Se injecteaz intramuscular i intravenos din soluii preparate n ser fiziologic
B. Elibereaz lent benzilpenicilina
C. Realizeaz concentraii sanguine mici
D. Au spectru de activitate extins i pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate n sifilis
(pag. 41-66)
F1204061. Srurile de sodiu i potasiu ale penicilinei G:

A. Prezint eliminare urinar lent
B. Se administreaz i sub form de perfuzii intravenoase
C. Se administreaza i sub form de injecii intramusculare
D. Se administreaz ca soluii preparate n ser glucozat
E. Pot fi administrate i intraarticular
(pag. 41-66)
F1204062. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:

A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
(pag. 41-66)
F1204063. Sunt peniciline de depozit:

A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin-benzil penicilina
105
Rezidentiat 2004
106
D. Procain - benzil penicilina

E. Oxacilina
(pag. 41-66)
F1204064. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:

A. Ampicilina
B. Oxacilina
C. Carbenicilina
D. Fenoximetil penicilina
E. Cloxacilina
(pag. 41-66)
F1204065. Sunt rezistente la betalactamaze:

A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetil penicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic
(pag. 41-66)
F1304066. Benzatinpenicilina este indicata in:

A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304067. Benzilpenicilina potasica:

A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304068. Carbenicilina este:

A. alfacarboxibenzilpenicilina;
B. alfahidroxibenzilpenicilina;
C. alfaaminobenzilpenicilina;
D. alfacarboxifenilpenicilina;
E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304069. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?

A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina = sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
106
Rezidentiat 2004
107
F1304070. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304071. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt:

A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina
D. cefazolina;
E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304072. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:

A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil
D. cefamandol;
E. cefalotina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304073. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:

A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304074. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304075. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:

A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;
D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304076. Peniciline active pe protes si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:

A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
107
Rezidentiat 2004
108
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304077. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde:

A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. protes vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304078. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:

A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam)
D. ampicilina
E. ticarcilina
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1404079. Ampicilina are urmtoarele proprieti:

A. se concentreaz n bil
B. produce rareori reacii alergice
C. spectru de activitate mai larg dect al benzilpenicilinei
D. este acido-rezistent
E. este rezistent fa de aciunea penicilinazei
(pag. 50)
F1404080. Ampicilina are urmtoarele proprieti:

A. este rezistent la sucul gastric acid
B. are risc alergizant redus
C. este rezistent fa de aciunea penicilinazei
D. prezint aciune bactericid n faza de multiplicare i parial n faza de repaus a bacteriilor
E. se concentreaz n bil
(pag. 50)
F1404081. Benzatin-benzilpenicilina are urmtoarele caracteristici:

A. prezint un efect bactericid n faza de multiplicare i repaus a bacteriilor
B. se administreaz exclusiv parenteral
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent reacii alergice
E. este indicat n profilaxia de durat a infeciilor streptococice
(pag. 45)
F1404082. Benzatinbezilpenicilina este indicat n:

A. profilaxia reumatismului articular acut
B. pielonefrit colibacilar
C. meningit meningococic
D. lues
E. dizenterie bacilar
(pag. 45-46)
108
Rezidentiat 2004
109
F1404083. Cefalosporinele au urmtoarele caracteristici generale:

A. epurare predominent hepatic
B. toxicitate redus
C. structur beta-lactamic
D. liposolubilitate mare
E. aciune bactericid numai n faza de multiplicare a bacteriilor
(pag. 55)
F1404084. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaia a treia:

A. cefazolina
B. cefotaxim
C. cefuroxim
D. ceftriaxon
E. cefoperazon
(pag. 55)
F1404085. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte:
A. se administreaz exclusiv oral
B. prezint rezisten la penicilinaz
C. are durat lung de aciune (12-24 ore)
D. este activ n infeciile esutului cerebral
E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G
(pag. 48)
F1404086. Sunt antibiotice bactericide numai n faza de multiplicare a bacteriilor:

A. gentamicina
B. cicloserina
C. rifampicina
D. vancomicina
E. ampicilina
(pag. 23)
A. are absorbie bun digestiv
C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administreaz n infeciile aparatului respirator
(pag. 51)
F1504088. Ampicilina:
A. se administreaz oral i parenteral
C. se elimin predominant netransformat prin urin
D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid
E. nu are capacitate alergizant
(pag. 50)
F1504089. Benzatin benzilpenicilina:

A. este penicilin de depozit (retard)
B. sinonim cu Moldamin
C. sinonim cu Efitard
109
Rezidentiat 2004
110
D. se administreaz oral
E. se administreaz zilnic
(pag. 45)
F1504090. Care dintre antibiotice cu structur beta-lactamic se absorb pe cale oral?

A. bacampicilina
B. carbenicilina
C. carfecilina
D. feneticilina
E. meticilina
(pag. 47, 52, 54)
F1504091. Care dintre antibioticele cu structur beta-lactamic au spectru antibacterian larg?

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina
(pag. 41)
F1504092. Care dintre peniciline sunt active n infeciile cu Pseudomonas i Proteus?

A. penicilina G
B. carbenicilina
C. ticarcilina
D. amoxicilina
E. oxacilina
(pag. 53, 54)
F1504093. Care dintre urmtorii compui sunt peniciline de depozit (retard):

A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina
(pag. 45)
F1504094. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor?

A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona
(pag. 48, 49, 57)
F1504095. La care dintre cefalosporine s-a demonstrat experimental c preziint aciune nefrotoxic?
A. cefaloridina
B. cefoperazona
C. cefalotina
D. cefapirina
E. cefazolina
(pag. 56)
110
Rezidentiat 2004
111
A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei
B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei
C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor
(pag. 50, 51)
F1604097. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistent
B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare
C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral
(pag. 50, 61)
F1604098. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat?

A. Cefoperazon difuzeaz bine n LCR, fiind utilizat n meningite cu germeni gram-negativi;
B. Ceftriaxona este indicat n septicemii i meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de aprare
C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas
D. Stafilococii rezisteni la meticilin sunt sensibili la cefalosforine
E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare oral
(pag. 56-59)
F1604099. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:

A. Cefamandolul
B. Cefuroxima sodic
C. Cefuroxima axetil
D. Cefalexina
E. Cefoperazona
(pag. 57-60)
A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac
B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent
C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului
D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicat n septicemii
(pag. 46)
F1604101. Se absorb bine din tubul digestiv:

A. Cefalexina
B. Benzilpenicilina G potasic
C. Procainbenzilpenicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Amoxicilina
(pag. 41-60)
F1604102. Sunt antibiotice care prezint nucleu structural -lactamic:

A. Carbenicilina
B. Aztreonamul
C. Vancomicina
111
Rezidentiat 2004
112
D. Eritromicina
E. Azlocilina
(pag. 53, 54, 61)
F1604103. Sunt inhibitori de -lactamaz:

A. Clavulanatul de potasiu
B. Canrenoatul de potasiu
C. Sulbactamul
D. Aztreonamul
E. Latamoxef
(pag. 60-61)
F1604104. Ticarcilina:
A. Este foarte activ pe stafilococul productor de penicilinaz
B. Este activ pe multe tulpini de Pseudomonas
C. Se asociaz cu gentamicina, pe baza sinergismului de aciune
D. Nu necesit reducerea dozelor n insuficiena renal, deoarece nu are aciune nefrotoxic
E. Se utilizeaz n infecii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative
(pag. 50, 54)
F2104105. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:

A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina
(pag. (I) 47-49)
F2104106. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina:

A. infectii urinare colibacilare
B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis
(pag. (I) 12, 43)
F2104107. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina:

A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor
B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid
C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei
D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina
E. se biotransforma in proportie mica
(pag. (I) 51,52)
F2104108. Din grupa proampicilinelor, fac parte:

A. carbenicilina
B. amoxicilina
C. pivampicilina
D. bacampicilina
E. talampicilina
(pag. (I) 52)
112
Rezidentiat 2004
113
F2104109. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele:

A. ticarcilina
B. carbenicilina
C. oxacilina
D. fenoximetilpenicilina
E. cloxacilina
(pag. (I) 53, 54)
F2104110. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt:

A. cefalotina
B. cefazolina
C. cefsulodina
D. ceftazidima
E. cefapirina
(pag. (I) 55)
F2104111. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte:

A. cefalotina
B. cefadroxil
C. cefradina
D. cefalexina
E. cefamandol
(pag. (I) 54)
F2104112. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de:

A. cefoperazon
B. cefotaxim
C. oxacilina
D. cloxacilina
E. nafcilina
(pag. (I) 57)
F2104113. Formele depozit ale benzilpenicilinei (procainbenzilpenicilina si benzatinbenzilpenicilina),

cuprind in spectrul antimicrobian:
A. proteus vulgaris
B. stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. treponema
D. streptococ hemolitic
E. colibacil
(pag. (I) 45)
F2104114. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzinpenicilinei cuprinde:

A. streptococ hemolitic
B. proteus vulgaris
C. treponema
D. stafilococ auriu
E. gonococ
(pag. 45, [vol. 1])
F2104115. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina:

A. stafilococ penicilinazosecretor
B. gonococ
113
Rezidentiat 2004
114
C. enterococ
D. treponema
E. streptococ piogen
(pag. 42, [vol. 1])

A. ticarcilina
B. dicloxacilina
C. nafcilina
D. meticilina
E. flucloxacilina
(pag. 47-49, 54, [vol. 1])
F2104117. Din grupa proampicilinelor fac parte:

A. bacampicilina
B. pivampicilina
C. talampicilina
D. amoxicilina
E. carbenicilna
(pag. 52, [vol. 1])
F2104118. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt:

A. carbenicilina
B. oxacilina
C. ticarcilina
D. feniximetilpenicilina
E. cloxacilina
(pag. 53, 54, [vol. 1])
F2104119. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt:

A. cefalotina
B. ceftazidina
C. cefazolina
D. cefsulodina
E. cefapirina
(pag. 55, [vol. 1])
F2104120. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte:

A. cefadroxil
B. cefradina
C. cefalexina
D. cefalotina
E. cefamandol
(pag. 54, [vol. 1])
F2104121. Meningitele cu germeni gram-negativ pot beneficia de:

A. cefoperazon
B. oxacilina
C. cefotaxim
D. cloxacilina
E. nafcilina
(pag. 57, [vol. 1])
114
Rezidentiat 2004
115
F2104122. Ampicilina are urmatoarele caracteristici farmacocinetice:

A. este rezistenta la sucul gastric
B. absorbtia este neinfluentata de alimente
C. realizeaza concentratii mari in bila
D. nu difuzeaza in LCR
E. eliminarea renala este intarziata de probenecid
(pag. 50, [vol. 1])
F2104123. Benzilpenicilina:
A. este inactivata de sucul gastric
B. se elimina predominant renal
C. nu este activa in infectiile cu stafilococ penicilinazo-secretor
D. se administreaza cel mai frecvent i.m.
E. este antibioticul de electie in infectiile cu Pseudomonas
(pag. 42, 43, [vol. 1])
F2204124. Sunt proampiciline:

A. Amoxicilina
B. Pivampicilina
C. Talampicilina
D. Meticilina
E. Cloxacilina
(pag. 52)
F2204125. Carbenicilina:
A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus
B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv
C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi
D. Se utilizeaza ca sare sodica
E. Este o carbacefema
(pag. 53)
F2204126. Sunt cefalosporine de uz oral:

A. Cefalotina
B. Cefaclor
C. Cefalexina
D. Cefsulodina
E. Cefoperazona
(pag. 55)
F2204127. Legarea de proteinele plasmatice este mare pentru:

A. Cefaloridina
B. Cefalexina
C. Cefadroxil
D. Cefazolina
E. Cefalotina
(pag. 55)
F2204128. Apartin clasei cefamicinelor

A. Cefotaxima
B. Cefadroxil
115
Rezidentiat 2004
116
C. Cefoxitina
D. Cefotetan
E. Cefuroxima
(pag. 55)
F2204129. Apartin ureidopenicilinelor:

A. Ticarcilina
B. Azlocilina
C. Mezlocilina
D. Piperacilina
E. Mecilinam
(pag. 54)
F2204130. Mecilinamul:
A. Este o carboxipenicilina
B. Este activ pe bacterii gram negative
C. Este activ si pe pseudomonas
D. Se recomanda in infectii urinare
E. Se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 55)
F2204131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ampicilina scade efectul contraceptivelor orale
B. Amoxicilina are absorbtie digestiva modesta
C. Spectrul amoxicilinei este asemanator ampicilinei
D. Alopurinolul scade incidenta eruptiilor produse de ampicilina
E. Ampicilina este incompatibila in solutie cu gentamicina
(pag. 51)
F2204132. Cefoperazona:
A. Se administreaza oral si parenteral
B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
C. Este activa pe Bacteroides fragilis
D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid
E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului
(pag. 57)
F2204133. Apartin penicilat sulfonelor

A. Sulbactam
B. Tienamicina
C. Aztreonam
D. Pivsulbactam
E. Imipenem
(pag. 61)
F2204134. Sunt inhibitori de beta-lactamaze

A. Acidul clavulanic
B. Cefoxitina
C. Latamoxef
D. Cilastatin
E. Sulbactam
(pag. 61)
116
Rezidentiat 2004
117
F2204135. Tienamicina:
A. Este stabila la betalactamaze
B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic
C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas
D. Este o carbapenema naturala
E. Este o monobactama
(pag. 61)
F2204136. Sunt monobactame:

A. Sulbactamul
B. Aztreonamul
C. Nocardicin A
D. Latamoxef
E. Mecilinam
(pag. 61, 62)
F2204137. Monobactamele:
A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii
B. Se obtin din culturi de mucegaiuri
C. Sunt active pe gram pozitivi
D. Sunt active pe Pseudomonas
E. Sunt rezistente la betalactamaze
(pag. 61)
F2204138. Se evita utilizarea la nou nascut a:

A. Tetraciclinei
B. Streptomicinei
C. Cloramfenicolului
D. Penicilinei V
E. Amoxicilinei
(pag. 32)
F2204139. Sunt rezistente la betalactamaze

A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetilpenicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Meticilina
(pag. 47-49)
F2204140. Sarurile de sodiu si potasiu ale benzilpenicilinei:

A. Prezinta eliminare urinara lenta
B. Se administreaza oral
C. Sunt greu solubile in apa
D. Sunt inactivate de sucul gastric
E. Sunt higroscopice
(pag. 42)
F2204141. Sunt peniciline retard:

A. Carbenicilina
B. Ampicilina
117
Rezidentiat 2004
118
C. Benzatin benzilpenicilina
D. Procain benzilpenicilina
E. Oxacilina
(pag. 45)
F2204142. Penicilina G este antibiotic de electie in:

A. infectii cu streptococ hemolitic
B. lues
C. infectii cu micoplasme
D. tuberculoza
E. candidoze
(pag. 43)
A. Este o penicilina de uz parenteral
B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular
C. Este indicata in erizipel
D. Este indicata in otite
E. Este indicata in angina Vincent
(pag. 46)
F2204144. Penicilina G este inactiva asupra

A. Streptococului hemolitic
B. Ricketsiilor
C. Salmonelelor
D. Bacilului piocianic
E. Brucella
(pag. 43)
F2204145. Penicilinele retard:

A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic
B. Elibereaza lent benzilpenicilina
C. Realizeaza concentratii sanguine mici
D. Au spectrul de activitate extins si pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate in tratamentul sifilisului
(pag. 45)
F2204146. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze

A. Amoxicilina
B. Carbenicilina
C. Carfecilina
D. Nafcilina
E. Meticilina
(pag. 49)
F2204147. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda

A. Amoxicilina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Meticilina
E. Cloxacilina
(pag. 47, 48, 49)
118
Rezidentiat 2004
119
F2204148. Sunt peniciline de semisinteza cu spectru larg

A. Ampicilina
B. Amoxicilina
C. Metampicilina
D. Latamoxef
E. Clavulanat de potasiu
(pag. 50-52)
F2204149. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina
(pag. 53,54,58)
A. Este o cefalosporina de semisinteza
B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze
C. Are spectrul asemanator carbenicilinei
D. Se administreaza oral
E. Are sinergism in vitro cu gentamicina
(pag. 54)
F2204151. La nou nascuti si prematuri se pot utiliza:

A. Sulfamidele
B. Izoniazida
C. Ampicilina
D. Benzilpenicilina
E. Kanamicina
(pag. 32)
F2204152. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :

A. Tetraciclina/cloramfenicol
B. Gentamicina/ampicilina
C. Eritromicina/clindamicina
D. Sulfametoxazol / trimetoprim
E. Kanamicina / Colimicina
(pag. 33)
F2204153. Ampicilina este inactiva pe:

A. Clamidii
B. Streptococi
C. Micoplasme
D. Protozoare
E. Salmonelle
(pag. 50)
F2204154. Nu fac parte din indicatiile oxacilinei:

A. Tifosul exantematic
B. Infectiile dermice cu stafilococi
119
Rezidentiat 2004
120
C. Legionelozele
D. Osteomielitele stafilococice
E. Infectiile urinare cu Pseudomonas
(pag. 47)
F2204155. Nu apartin clasei betalactaminelor

A. Ceftriaxona
B. Polimixina B
C. Piperacilina
D. Claritomicina
E. Neomicina
(pag. 54, 55)
F2204156. Sunt rezistente la sucul gastric:

A. Fenoximetipenicilina
B. Benzilpenicilina
C. Dicloxacilina
D. Ampicilina
E. Pivampicilina
(pag. 42-50)
F2204157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la carbenicilina sunt false:

A. este absorbabila dupa administrare orala
B. este activa pe pseudomonas
C. este foarte activa pe stafilococcul penicilinazopozitiv
D. se leaga in proportie de 50% de proteinele plasmatice
E. se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 53)
F2204158. Sunt cefalosporine de generatia 1

A. Cefalotina
B. Cefotiam
C. Cefazolina
D. Cefuroxima
E. Cefoperazona
(pag. 55)

A. Ceftriaxona
B. Cefmenoxima
C. Cefamandol
D. Cefotiam
E. Cefuroxima
(pag. 55)

A. Cefmenoxima
B. Cefoperazona
C. Ceftazidima
D. Cefepima
E. Cefpirona
(pag. 55)
120
Rezidentiat 2004
121
F2204161. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa

A. Cefoperazona
B. Piperacilina
C. Cefsulodina
D. Doxiciclina
E. Ceftazidima
(pag. 54-57)
F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt
corecte:
A. Se folosesc profilactic in chirurgie
B. Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua
C. Unele sunt active pe anaerobi
D. Activitatea pe Enterobacter este slaba
E. Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi
(pag. 55-57)
F2304163. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304164. Carbenicilina este:

A. alfacarboxibenzilpenicilina;
B. alfahidroxibenzilpenicilina;
C. alfaaminobenzilpenicilina;
D. alfacarboxifenilpenicilina;
E. o penicilina cu spectru larg de actiune.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304165. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304166. Benzilpenicilina potasica:

A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304167. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:

A. in solutii perfuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
121
Rezidentiat 2004
122
C. asociata in seringa cu alte medicamente;

D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 C, maximum 24 ore.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304169. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:

A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam);
D. ampicilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304170. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:

A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304171. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?

A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina + sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304172. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde:

A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. proteus vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304173. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:

A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
122
Rezidentiat 2004
123
F2304174. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:

A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil;
D. cefamandol;
E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304175. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt:

A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina;
D. cefazolina;
E. cefalotina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. profilaxia reumatismului poliarticular acut;
B. lues (sifilis);
C. infectii grave (septicemii, meningita meningococica);
D. angina, scarlatina;
E. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
(pag. 41 - 62, vol. 1)

A. meticilina;
B. nafcilina;
C. cloxacilina;
D. ampicilina;
E. oxacilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304178. Nu sunt cuprinse in spectrul de actiune al formelor de depozit ale penicilinei G:

A. streptococ hemolitic;
B. stafilococ auriu;
C. gonococ;
D. proteus vulgaris;
E. treponema pallidum.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304179. Fac parte din grupa proampicilinelor:

A. bacampicilina;
B. carbenicilina;
C. metampicilina;
D. amoxicilina;
E. pivampicilina.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2504180. Reactii adverse inregistrate la administrarea benzilpenicilinei:

A. soc anafilactic
B. boala serului
123
Rezidentiat 2004
124
C. reactia Herxheimer
D. difterie
E. edem angioneurotic
(pag. 42- 43)
F2504181. Penicilina G este antibioticul de electie in tratamentul infectiilor cu:

A. streptococ hemolitic
B. pneumococ
C. streptococ viridans
D. clostridium tetani
E. pseudomonas aeruginosa
(pag. 43)
F2504182. Antibiotice bactericide numai in faza de multiplicare a bacteriilor sunt:

A. vancomicina
B. oxacilina
C. cloxacilina
D. gentamicina
E. cefapirina
(pag. 23)
F2504183. Aztreonamul:
A. este produs de sinteza
B. foarte activ pe germeni gramnegativ
C. ineficient pe germeni grampozitiv
D. este hidrolizat de betalactamaza
E. este indicat in infectii grave
(pag. 61)

A. Sultamicillin asociaza sulbactam+ ampicilina
B. Timentin asociaza ticarcilina+ acid clavulanic
C. Imipenem se foloseste asociat in parti egale cu cilastatina
D. Augmentin reprezinta asocierea amoxicilina+ acid clavulanic
E. Aztreonamul este oxacefalosporina
(pag. 61)
F2504185. Dintre inhibitorii de betalactamaze fac parte:

A. ticarcilina
B. sulbactamul
C. acidul clavulanic
D. tienamicina
E. latamoxef
(pag. 61)
F2504186. Ceftriaxon:
A. este sinonim cu Rocephin
B. este rezistent la betalactamaza
C. efect aditiv cu aminoglicozidele fata de Pseudomonas aeruginosa
D. se administreaza per os si intramuscular
E. nu este activ fata de Mycobacterium, Mycoplasma si fungi
(pag. 58)
124
Rezidentiat 2004
125
F2504187. Cefalosporinele se caracterizeaza prin:

A. structura betalactamica
B. actiune bactericida in faza de multiplicare a bacteriilor
C. liposolubilitate mare
D. impiedicarea formarii peretelui bacterian
E. fixare pe subunitatea ribozomala 50 S
(pag. 23,25)
A. este penicilina cu spectru larg
B. este activa fata de Proteus si Pseudomonas aeruginosa
C. se asociaza in acelasi flacon cu gentamicina
D. are efecte bune in micozele cutanate
E. se utilizeaza in infectii urinare cu bacterii gramnegativ
(pag. 54)
A. absorbtie digestiva neinfluentata de alimentatie
B. eliminare renala intarziata de probenecid
C. se biotransforma in proportii mari
D. in infectiile aparatului respirator isi mentine eficacitatea si dupa diminuarea procesului inflamator
E. se administreaza oral si parenteral
(pag. 51)
F2604190. Factorii generali ce pot fi incriminati n etiologia stomatolpatiilor protetice sunt

A. diabetul;
B. enteropatiile;
D. afectiunile aparatului respirator;
E. bolile vasculare
(pag. 275)
F2604191. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice:

A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale;
B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat,
C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans;
D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual;
E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica
(pag. 276)
F2604192. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:
A. eroziunilor in situ;
B. ulceratiilor de decubit;
C. hiperplaziilor,
D. iritatiilor chimico-toxice;
E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)
F2604193. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii:

A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri;
B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual nsotite de ulceratii;
125
Rezidentiat 2004
126
C. se nsotesc de tulburari functionale;

D. pot fi nsotite de adenopatie;
E. niciodata nu se nsotesc cu adenopatie
(pag. 278)
F2604194. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit
cauzate de proteze sunt:
A. prezenta halenei fetide permanente;
B. frecvent disckeratoza;
C. tumefactie edematoasa sau ferma;
D. flora microbiana moderata;
E. localizare predilecta n zona canina la maxilar
(pag. 280)
F2604195. Fata de leziunile de decubit cauzate de protezele totale, leziunile maligne se diferentiaza
prin urmatoarele caractere:
A. pot fi localizate la orice nivel n cavitatea bucala;
B. lipseste flora microbiana;
C. diskeratoza este frecventa;
D. absenta mirosului fetid,
E. adenopatie moderata si inconstanta
(pag. 280)
F2604196. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:
A. porozitatilor protezei;
B. avitaminozelor;
C. disarmoniilor ocluzale;
D. camerelor cu vid;
E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)
F2604197. Stomatopatiile tardive traumatice:

A. apar de regula la sediul unui contact prematur;
B. apar de regula la distanta de sediul contactului prematur;
C. se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra cmpului protetic;
D. se datoreaza imperfectiunilor bazale;
E. apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.
(pag. 281)
F2604198. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale:

A. se pot manifesta sub forma papiloamelor;
B. se pot prezenta ca epulide;
C. pot avea caracteristicile epitelioamelor;
D. nu necesita alt tratament dect modificarea protezei prin captusire partiala n zona respectiva;
E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei
(pag. 280)
126
Rezidentiat 2004
127
Tema nr. 5
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si
polipeptide
BIBLIOGRAFIE:

F1205001. Aparine antibioticelor macrolidice:
A. Lincomicina
B. Spiramicina
C. Tobramicina
D. Paromomicina
E. Rifampicina
(pag. 62-65)
F1205002. Bacitracina:
A. Este un antibiotic polipeptidic cu aciune sistemic dup administrare oral
B. Se obine prin procedee de semisintez
C. Se utilizeaz local n combinaii cu neomicina
D. Este o aminoglicozid activ pe stafilococi
E. Este contraindicat n eczeme i ulcere cutanate infectate
(pag. 85-90)
F1205003. Clindamicina:
A. Este o macrolid de semisintez
B. Se indic i n infecii cu anaerobi
C. Are absorbie oral inferioar lincomicinei
D. Se utilizeaz exclusiv oral
E. Absorbia oral este influenat puternic de alimente
(pag. 62-65)
F1205004. Cloramfenicolul:
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare larg, fiind putin toxic
C. Este inactiv n meningita meningococic
D. Parenteral se utilizeaz sub form de palmitat de cloramfenicol
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol i sodiu, solubil n ap, se utilizeaza pentru prepararea de colire
(pag. 76-85)
F1205005. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclin cu eliminare rapid
B. Acioneaz prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactiv pe micoplasme i clamidii
D. Are absorbie gastro-intestinal redus
E. Nu are contraindicaii n sarcin
(pag. 76-85)
A. Este o tetraciclin de semisintez obinut prin hidrogenarea oxitetraciclinei
127
Rezidentiat 2004
128
B.
C.
D.
E.
Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina
Uzual se utilizeaz 600 mg/zi, divizat la 6 ore
Se elimin preferenial pe cale renal
Poate fi indicat i la copii mici
(pag. 76-85)
F1205007. Eritromicina:
A. Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis
B. Sub form de baz este rezistent la sucul gastric
C. Sub form de baz se absoarbe mai bine dect sub form de propionat
D. Este inactiv pe streptococi
E. Nu traverseaz placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62-65)
F1205008. Este un derivat de semisintez al kanamicinei:

A. Amikacina
B. Neomicina
C. Netilmicina
D. Colistina
E. Gramicidina
(pag. 66-76)
F1205009. Ototoxicitatea i nefrotoxicitatea sunt reacii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor
B. Aminoglicozidelor
C. Macrolidelor
D. Tetraciclinelor
E. Fenicolilor
(pag. 66-76)
F1305010. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul:

A. are spectru larg de actiune;
B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent;
D. prduce sindrom cenusiu, la nou-nascut;
E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara)
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1405011. Care dintre urmtoarele asocieri de substane antibacteriene este(sunt) recomandate n

terapeutic:
A. ampicilin+cloramfenicol
B. tetraciclin+cloramfenicol
C. gentamicin+kanamicin
D. benzilpenicilin+tetraciclin
E. izoniazid+rifampicin
(pag. 32)
F1405012. Colistina poate produce:

A. nevrit optic
B. displazii dentare
C. sindrom cenuiu
D. apnee prin efect curarizant
128
Rezidentiat 2004
129
E. eritem multiform
(pag. 87)
F1405013. Fiecare din afirmaiile referitoare la aminoglicozide este adevrat, cu exceptia:

A. se absorb n cantitate redus dup administrarea oral
B. ating concentraii biliare mari
C. se excret pe cale renal
D. mpiedic sinteza proteinelor bacteriene
E. toi membrii grupului au un potenial toxic semnificativ
(pag. 66)
F1405014. Precizai care dintre afirmaiile referitoare la aminoglicozide este (sunt) incorect(e):
A. prezint o absorbie digestiv redus
B. au o aciune curarizant
C. prezint o difuzie crescut n LCR
D. mpiedic sinteza proteinelor bacteriene
E. se elimin renal, peste 90% n form activ
(pag. 66)
F1405015. Printre efectele adverse ale eritromicinei se numr:

A. agranulocitoza
B. polinevrita
C. tulburri acustico-vestibulare
D. grea i vom
E. apneea prin bloc neuromuscular
(pag. 62)
F1405016. Una din indicaiile majore ale streptomicinei este:

A. angina streptococic
B. tifosul exantematic
C. tuberculoza pulmonar
D. meningita meningococic
E. febra tifoid
(pag. 68)
F1505017. Aminoglicozidele:
A. prezint absorbie digestiv bun
B. prezint aborbie digestiv redus
C. se administreaz exclusiv local
D. nu sunt oto- i nefrotoxice
E. nu se elimin pe cale renal
(pag. 66)
F1505018. Care dintre antibioticele enumerate se folosete exclusiv local?

A. colistin
B. neomicin
C. kanamicin
D. eritromicin
E. bacitracin
(pag. 88)
F1505019. Care dintre tetracicline se administreaz injectabil?
129
Rezidentiat 2004
130
A.
B.
C.
D.
E.
metaciclina
minociclina
doxiciclina
rolitetraciclina
tetraciclina
(pag. 76)
F1505020. Streptomicina prezint urmtoarele efecte adverse, cu excepia:

A. tulburri de echilibru
B. pierderea acuitii auditive
C. alergii
D. albuminurie i cilindrurie
E. hiperglicemie
(pag. 68)
F1505021. Urmtoarele afirmaii despre eritromicin sunt adevrate, cu excepia:

A. face parte din clasa antibioticelor macrolide
B. prezint difuziune bun n toate esuturile
C. se concentreaz n bil sub forma activ
D. se elimin prin bil, fecale i urin
E. nu este indicat la bolnavii alergici la penicilin
(pag. 62)
F1505022. Urmtoarele antibiotice sunt aminoglicozide, cu excepia:

A. streptomicin
B. gentamicin
C. kanamicin
D. spiramicin
E. neomicin
(pag. 67, 69, 71, 73)
A. Se administreaz oral, avnd o biodisponibilitate de 90%
B. Are efect bactericid fa de germenii gram pozitivi
C. Se administreaz parenteral, fiind relativ bine tolerat
D. Nu se recomand n aplicaii locale, deoarece produce frecvent reacii alergice
E. Este foarte activ pe enterobacteriacee.
(pag. 88)
F1605024. Care dintre urmtoarele antibiotice cu spectru larg se poate utiliza n insuficiena renal?
A. Tetraciclina
B. Doxiciclina
C. Metaciclina
D. Minociclina
E. Rolitetraciclina
(pag. 77)
F1605025. Colistina (Colimicina):

A. Are absorbie digestiv bun
B. Acioneaz bactericid pe colibacili, Salmonella, Klebsiella
C. Nu se administreaz parenteral
D. Se asociaz frecvent cu aminoglicozidele pentru lrgirea spectrului
130
Rezidentiat 2004
131
E. Traverseaz foarte bine bariera hemato-encefalic

(pag. 87)
A. Este un antibiotic cu spectru larg
B. Este strict contraindicat n insuficiena renal
C. Are timp de njumtire scurt, necesitnd mai multe prize zilnic
D. Se asociaz frecvent cu benzilpenicilina, datorit sinergismului de aciune
E. Carbamazepina i poteneaz efectul
(pag. 80)
F1605027. Traverseaz bariera hemato-encefalic, fiind utile n meningitele cu germeni sensibili:

A. Cloramfenicolul
B. Eritromicina
C. Aminoglicozidele
D. Bacitracina
E. Polimixinele
(pag. 62, 66, 81, 88)
F2105028. Care antibiotic produce cel mai rar reactii alergice:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. tetraciclina
D. cefalotina
E. sulfafurazol
(pag. 77, [vol. 1])
F2105029. Notati antibioticul caracterizat prin nefrotoxicitate:

A. penicilina G
B. rifampicina
C. cloramfenicol
D. gentamicina
E. nitrofurantoina
(pag. 77, [vol. 1])
F2105030. Urmatoarele afirmatii privind eritromicina sunt adevarate, cu exceptia:

A. este activa pe stafilococul penicilinazosecretor
B. realizeaza concentratii mari in bila
C. activa in infectii cu Escherichia coli
D. are actiune bacteriostatica
E. eliminare prin bila, fecale si urina.
(pag. 62, [vol. 1])
F2105031. Urmatoarele afirmatii privind tetraciclinele sunt adevarate, cu exceptia:

A. toate tetraciclinele sunt contraindicate in ultimul trimestru al sarcinii
B. au spectru larg de actiune
C. rezistenta se instaleaza rapid
D. absorbtia tetraciclinelor scade la asocierea cu ioni de Ca2+, Al 3+
E. realizeaza in bila concentratii mai mari decat in sange
(pag. 76-79, [vol. 1])
F2105032. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustata corespunzator insuficientei renale:
131
Rezidentiat 2004
132
A.
B.
C.
D.
E.
penicilina G
gentamicina
eritromicina
doxiciclina
cloramfenicol
(pag. 71, [vol. 1])
A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida
B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii
D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa
E. Nu are contraindicatii in sarcina
(pag. 80)
F2205034. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice:

A. Penicilinelor
B. Aminoglicozidelor
C. Macrolidelor
D. Tetraciclinelor
E. Fenicolilor
(pag. 66)
F2205035. Apartine antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Lincomicina
B. Spiramicina
C. Tobramicina
D. Paromomicina
E. Rifampicina
(pag. 62-64)
A. Este activa pe Chlamidia trachomatis
B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric
C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat
D. Este inactiva pe streptococi
E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62)
F2205037. Este derivat de semisinteza al kanamicinei

A. Amikacina
B. Neomicina
C. Netilmicina
D. Colistina
E. Gramicidina
(pag. 75)
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare larga fiind putin toxic
C. Este inactiv in meningita meningococica
D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol
132
Rezidentiat 2004
133
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire

(pag. 81-82)
F2205039. Troleandomicina apartine clasei:

A. betalactaminelor
B. aminoglicozidelor
C. macrolidelor
D. lincosamidelor
E. tetraciclinelor
(pag. 64)
F2205040. Tobramicina este:

A. analog al kanamicinei B
B. analog al gentamicinei
C. dideoxikanamicina B
D. obtinuta prin sinteza chimica
E. antibiotic macrolidic
(pag. 72)
F2205041. Este dideoxikanamicina B

A. Propikacina
B. Amikacina
C. Netilmicina
D. Framicetina
E. Dibekacina
(pag. 74)
F2205042. Produsul Vibramycin contine ca substanta activa:

A. Minociclina
B. Doxiciclina
C. Rolitetraciclina
D. Metaciclina
E. Piperaciclina
(pag. 80)
F2305043. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul:

A. are spectru larg de actiune;
B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent;
D. produce sindrom cenusiu, la nou-nascut;
E. produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305044. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si este caracterizat prin
nefrotoxicitate:
A. nitrofurantoina;
B. rifampicina;
C. gentamicina;
D. cloramfenicolul;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
133
Rezidentiat 2004
134
F2305045. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si nu prezinta absorbtie
digestiva semnificativa:
A. oxacilina;
B. kanamicina;
C. rifampicina;
D. eritromicina;
E. tetraciclina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305046. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si necesita ajustarea dozelor
in insuficienta renala:
A. eritromicina;
B. cloramfenicolul;
C. doxiciclina;
D. gentamicina;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2505047. Streptomicina:
A. are absorbtie buna digestiva
B. nu traverseaza placenta
C. excretia urinara nu se modifica in caz de insuficienta renala
D. produce albuminurie si cilindrurie
E. contraindicata administrarea sub forma de aerosoli
(pag. 68)
F2505048. Neomicina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

A. preoperator pentru suprimarea florei bacteriene, in chirurgia colonului
B. infectii ale tubului digestiv cu germeni sensibili
C. injectabil, in micoze suprainfectate
D. coma hepatica
E. local, in infectii oftalmologice
(pag. 73,74)
F2505049. Tetraciclina are urmatoarele particularitati farmacologice, cu exceptia:

A. absorbtie buna din tubul digestiv
B. nu se elimina prin urina
C. este contraindicata in prima copilarie
D. la adulti se administreaza oral 2-4 g/zi in 4 prize egale
E. este indicata in infectii cu Chlamydia si Mycoplasma
(pag. 77,78,79)
F2505050. Datorita tratamentului cu cloramfenicol pot aparea urmatoarele efecte adverse, cu exceptia:
A. glosite si stomatite
B. aplazie medulara
C. anemie aplastica
D. confuzie si halucinatii
E. poliglobulie
(pag. 82)
F2505051. Urmatoarele afirmatii despre colistin sunt adevarate, cu exceptia:

A. sinonim cu polimixina E
134
Rezidentiat 2004
135
B.
C.
D.
E.
difuzeaza in toate tesuturile

trece usor bariera hematoencefalica
eliminare renala 80%
produce tulburari neuropsihice
(pag. 87)
F2505052. Exclusiv local, se administreaza:

A. polimixina B
B. bacitracina
C. tiamfenicol
D. cloramfenicol
E. metaciclina
(pag. 79,83,84,88)
F2605053. Indicatiile incrustatiilor sunt:

A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune;
E. n edentatiile partiale ntinse, restaurate prin proteze fixe.
(pag. 193)
F2605054. Onlay-urile se indica n situatiile:

A. leziuni coronare ntinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti;
B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular;
C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral;
D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic;
E. n orice leziuni coronare.
(pag. 193)
F2605055. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:

A. sine fixe de imobilizare n parodontitele marginale;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale;
E. igiena deficitara.
(pag. 193)
F2605056. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte,
respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje:
A. adaptare marginala satisfacatoare;
B. realizarea aproximativa a ariei de contact;
C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile
D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime;
E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)
F2605057. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele:

A. risc mare de iritatie pulpara;
B. efect estetic de durata;
C. efect estetic multumitor, dar nu de durata;
D. risipa de tesuturi dentare;
135
Rezidentiat 2004
136
E. elimina posibilitatea relipirii n cazul dezlipirii.

(pag. 211)
F2605058. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt:

A. rezistenta la carii dentare;
B. igiena bucala buna;
C. absenta bruxismului;
D. prezenta unor mici obturatii coronare;
E. bruxismul.
(pag. 211)

F1205059. Cloramfenicolul are:
A. Spectru de actiune larg
B. Actiune intens pe bacilul tuberculos
C. Actiune intens pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungic
E. Aciune antiviral
(pag. 76-85)
F1205060. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
(pag. 66-76)
F1205061. Fac parte din grupul antibioticelor cu structur macrolidic:

A. Josamicina
B. Azitromicina
C. Roxitromicina
D. Diritromicina
E. Lincomicina
(pag. 62-65)
F1205062. Fac parte din indicaiile gentamicinei:

A. Infeciile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonar i extrapulmonar
C. Infeciile stafilococice
D. Infeciile cu Pseudomonas, la concentraii de 4 micrograme/ml
E. Infeciile urinare cu Coli
(pag. 66-76)
F1205063. Gentamicina:
A. Este activ pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxic
E. Are structura tetraciclic
136
Rezidentiat 2004
137
(pag. 66-76)
F1205064. Tetraciclinele:
A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redus
D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia
E. Pot fi utilizate n bruceloz
(pag. 76-85)
F1305065. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305066. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305067. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?

A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305068. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305069. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?

A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305070. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:
137
Rezidentiat 2004
138
A.
B.
C.
D.
E.
absorbtie digestiva absenta;

ototoxicitate;
nefrotoxicitate;
stimulare neurmusculara;
activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305071. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice:

A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305072. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305073. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305074. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305075. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305076. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:

A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
138
Rezidentiat 2004
139
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;

E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305077. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F1305078. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1405079. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea
concomitent de:
A. fermeni pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
(pag. 76)
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ
C. au absorbie digestiv redus
D. traverseaz uor bariera hematoencefalic
E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide
(pag. 66)
A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular
C. au o absorbie digestiv redus
D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal
E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice
(pag. 66)
F1405082. Care din urmtoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide:

A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina
C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina
(pag. 77)
139
Rezidentiat 2004
140
F1405083. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular
B. se elimin biliar n concentraii mari
C. inhib sinteza proteinelor bacteriene
D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
(pag. 62)
A. nu se recomand la bolnavii cu insuficien renal
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renal ridicat
D. are proprieti inductoare enzimatice
E. se fixeaz pe subunitile ribozomale 30S ale bacteriei i inhib sinteza proteic
(pag. 71)
F1405085. Sindromul cenuiu produs de cloramfenicol la nou-nscutul prematur:

A. se datoreaz eliminrii renale deficitare a antibioticului
B. poate fi letal
C. are o natur imunoalergic
D. apare ca urmare a imaturitii funcionale hepatice
E. se caracterizeaz prin hipertermie malign
(pag. 82)
F1405086. Tetraciclina este indicat n tratamentul urmtoarelor boli:

A. tifos exantematic
B. acnee
C. infecii cu mycoplasma pneumoniae
D. meningit meningococic
E. gonoree
(pag. 77)
F1505087. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate?

A. tetraciclinele au spectru larg de aciune
B. tetraciclinele traverseaz placenta i trec n laptele matern
C. tetraciclinele sunt indicate n infecia cu mycoplasma i chlamydia
D. tetraciclinele sunt recomandate n ultimul trimestru de sarcin i prima copilrie
E. tetraciclinele pot produce pigmentaii dentare i carii la copii
(pag. 77)
F1505088. Care dintre urmtoarele antibiotice nu se administreaz oral pentru efecte sistemice?
A. kanamicina
B. cloramfenicol
C. polimixina B
D. eritromicina
E. gentamicina
(pag. 69, 71, 86)
A. are absorbie bun rectal
B. nu traverseaz placenta
C. este biotransformat la nivel hepatic
140
Rezidentiat 2004
141
D. se elimin biliar
E. produce anemie aplastic
(pag. 82)
A. se administreaz oral n doz de 2 - 4 g/zi la aduli
B. se aplic local n unguente
C. se administreaz ntr-o singur priz zilnic
D. nu se administreaz rectal
E. nu se administreaz pe cale parenteral
(pag. 83)
F1505091. Colistin:
A. are concentraii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetreaz uor bariera hematoencefalic
C. trece greu prin bariera placentar
D. se elimin predominant renal
E. are absorbie digestiv bun
(pag. 87)
F1505092. Menionai care dintre urmtoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei:
A. tulburri vestibulare
B. tulburri auditive
C. anemie hemolitic
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie
(pag. 68)
F1505093. Polimixina B:
A. amelioreaz nefrotoxicitate aminoglicozidelor
B. se absoarbe digestiv
C. prezint absorbie bun dup injectare intramuscular
D. crete efectele de blocare neuromuscular ale curarizantelor
E. are aciune bactericid
(pag. 86)
F1505094. Urmtoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepia:

A. eritromicin
B. spiramicin
C. streptomicin
D. kanamicin
E. rosaramicin
(pag. 62, 63)
F1505095. Urmtoarele efecte adverse pot s apar n tratamentul cu cloramfenicol:

A. anemie aplastic
B. aplazie medular
C. leucopenie
D. pigmentaii dentare
E. ototoxicitate
(pag. 82)
141
Rezidentiat 2004
142
F1605096. Aminoglicozidele prezint urmtoarele proprieti comune:

A. Se absorb bine dup administrare oral
B. Ptrund bine n lichidul cefalorahidian
C. Sunt oto- i nefrotoxice
D. Prezint aciune de tip curarizant
E. Sinergism de aciune utilizat n terapie, cu diminuarea toxicitii, la asocierea ntre ele
(pag. 66, 67)
F1605097. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum?

A. Benzilpenicilina
B. Gentamicina
C. Ciprofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Eritromicina
(pag. 42, 62, 76)
F1605098. Care dintre urmtoarele antibiotice aparin clasei aminoglicozidelor:

A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Clindamicina
D. Lincomicina
E. Netilmicina
(pag. 66-75)
F1605099. Cloramfenicolul este antibiotic de elecie n:

A. Salmoneloze (inclusiv febr tifoid)
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Tifos exantematic
D. Tuberculoz extrapulmonar la copii
E. Infestri cu protozoare (Entamoeba histolytica)
(pag. 82-83)
F1605100. Cresc efecte cloramfenicolului:

A. Cimetidina
B. Barbituricele
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Glutetimida
(pag. 83)
F1605101. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:

A. Cefalosporinele
B. Penicilina G
C. Polimixinele
D. Furosemidul
E. Fenoximetilpenicilina
(pag. 67)
F1605102. Eritromicina are urmtoarele proprieti farmacocinetice:

A. Difuziune bun n toate esuturile
B. Traversarea barierei hemato-encefalice
C. Traversarea barierei placentare
142
Rezidentiat 2004
143
D. Concentrare n form activ n bil

E. Timp de njumtitre lung (peste 14 ore)
(pag. 62)
F1605103. Eritromicina este antibiotic de elecie n infeciile cu:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Corynebacterium diphteriae
(pag. 62)
F1605104. Reaciile adverse ale cloramfenicolului sunt:

A. Nefro- i ototoxicitate
B. Aplazie medular
C. Enterit stafilococic sever
D. Tulburri la nivelul mucoaselor
E. Alcaloz metabolic
(pag. 82)
F1605105. Se elimin prin bil, putnd fi utilizate n infecii biliare:

A. Ampicilina
B. Griseofulvina
C. Eritromicina
D. Bacitracina
E. Gentamicina
(pag. 50, 62)
F2105106. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt:

A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric
B. se concentreaza in bila, in forma activa
C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica
D. creste toxicitatea teofilinei
E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa
(pag. (I) 62)
F2105107. Notati afirmatiile incorecte:

A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice
C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme
D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ
(pag. (I) 63-65)
F2105108. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele:

A. amfotericina B
B. furosemid
C. cisplatin
D. ticarcilina
E. carbenicilina
(pag. (I) 67)
143
Rezidentiat 2004
144
F2105109. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt:

A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%)
B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%)
C. este activa pe bacilul tuberculos
D. are efect ototoxic
E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie)
(pag. (I) 67-69)

A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella)
B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina
C. gentamicina este activa pe stafilococ
D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina
E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ
(pag. (I) 69-74)
F2105111. Tetraciclinele sunt indicate in:

A. pneumonie cu pneumococ
B. infectii urinare cu colibacil
C. infectii produse de Mycoplasma
D. infectii produse de Chlamydia
E. infectii digestive produse de Candida albicans
(pag. (I) 77)

A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice
B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali
(pag. (I) 78-80)
F2105113. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol:

A. absorbtia orala este incompleta
B. este activ pe bacili gram negativ
C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
D. nu traverseaza placenta
E. produce aplazie medulara
(pag. (I) 81-82)
F2105114. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt:

A. absorbtie digestiva inalta
B. foarte activa pe gonococ
C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala
D. este activa pe bacili gramnegativ
E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. (I) 86, 87)
F2105115. Notati afirmatiile gresite:

A. bacitracina are absorbtie digestiva redusa
B. bacitracina are efect bactericid pe germeni grampozitiv
C. colistin se administreza exclusiv oral
144
Rezidentiat 2004
145
D. polimixina B este inactiva pe bacili gram negativ

E. colistin are efect curarizant care se poate manifesta la administrare intramusculara
(pag. (I) 86, 87)
F2105116. Prezinta contraindicatie absoluta asocierea eritromicinei cu:

A. carbamazepina
B. acid salicilic
C. teofilina
D. atenolol
E. rifampicina
(pag. 63, [vol. 1])
F2105117. Afirmatiile corecte privind cloramfenicolul sunt:

A. produce aplazie medulara
B. are spectru de actiune larg
C. produce anemie aplastica
D. se preteaza la serii repetate de tratament
E. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent
(pag. 82, [vol. 1])
F2105118. Sunt active pe bacilul Koch uman aminoglicozidele

A. streptomicina
B. gentamicina
C. kanamicina
D. tobramicina
E. neomicina
(pag. 68, 69, [vol. 1])
F2105119. Se pot administra ca antituberculoase, antibioticele:

A. tobramicina
B. streptomicina
C. bacitracina
D. rifampicina
E. neomicina
(pag. 67-85, [vol. 1])
F2105120. Antibiotice polipeptidice utilizate exclusiv in aplicatii locale sunt:

A. bacitracina
B. polimixina B
C. tirotricina
D. colistin
E. capreomicina
(pag. 88, [vol. 1])
F2105121. Eritromicina are urmatoarele indicatii de electie:

A. lues
B. infectii cu streptococ grupa A
C. difterie
D. pnumonie cu M. Pneumoniae
E. infectii cu bacili gram negativi
(pag. 62, [vol. 1])
145
Rezidentiat 2004
146
F2105122. Streptomicina:
A. se absoarbe bine la administrarea orala
B. difuzeaza usor prin membrane
C. produce tulburari vestibulare
D. produce tulburari auditive
E. este activa pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 67, 68, [vol. 1])
F2105123. Produc ototoxicitate:

A. streptomicina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. gentamicina
E. cloramfenicol
(pag. 66, 74, [vol. 1])
F2105124. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. tetraciclina produce dismicrobism intestinal
B. cloramfenicol produce aplazie medulara
C. kanamicina are efect ototoxic
D. doxiciclina se administreaza la 6 ore
E. eritromicina este activa pe stafilococul penicilinazosecretor
(pag. 62-81, [vol. 1])
F2105125. Lincomicina este activa in infectii cu:

A. pneumococ
B. streptococ
C. stafilococ
D. bacil Koch
E. Pseudomonas
(pag. 64, [vol. 1])
F2205126. Cloramfenicolul are:

A. Spectru antibacterian larg
B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos
C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungica
E. Actiune antivirala
(pag. 82)
F2205127. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica:

A. Josamicina
B. Eritromicina
C. Lincomicina
D. Spiramicina
E. Rifampicina
(pag. 62-64)
A. Este activa pe bacili gram negativi
B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine
C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile
146
Rezidentiat 2004
147
D. La doze mari este nefrotoxica

E. Are structura tetraciclica
(pag. 71)
F2205129. Bacitracina
A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi
B. Se obtine prin semisinteza
C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina
D. Structural este o polipeptida
E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate
(pag. 88)
F2205130. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B
(pag. 67)
F2205131. Fac parte din indicatiile gentamicinei:

A. Infectiile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara
C. Infectiile stafilococice
D. Infectiile cu Pseudomonas
E. Infectiile cu Escherichia coli
(pag. 71)
F2205132. Tetraciclinele:
A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate la sugari
C. Au toxicitate relativ redusa
D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii
E. Pot fi utilizate in bruceloza
(pag. 78)
A. Este o tetraciclina de semisinteza
B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore
C. Se elimina preferential pe cale renala
D. Este contraindicata in sarcina
E. Are un timp de eliminare scurt
(pag. 80)
F2205134. Se administreaza oral:

A. Eritromicina lactobionat
B. Propionileritromicina
C. Claritromicina
D. Carfecilina
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu
(pag. 62, 64, 65)
147
Rezidentiat 2004
148
F2205135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Eritromicina lactobionat este solubila in apa
B. Eritromicina baza este stabila la sucul gastric
C. Propionatul de eritromicina este rezistent la sucul gastric
D. Eritromicina difuzeaza slab in tesuturi
E. Eritromicina se elimina biliar, prin fecale si urina
(pag. 62)
A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
B. Nu se recomanda administrarea la copii
C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis
D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica
E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica
(pag. 62)
A. au absorbtie digestiva redusa
B. difuzeaza slab in tesuturi
C. sunt active pe enterobacteriaceae
D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal
E. se elimina renal, peste 90% in forma activa
(pag. 66)
F2205138. Este contraindicata asocierea aminoglicozidelor la utilizare sistemica cu:

A. cefalosporine nefrotoxice
B. aminopeniciline
C. diuretice tiazidice
D. amfotericina B
E. polimixine
(pag. 67)
F2205139. Streptomicina contine in structura:

A. un aglicon 2-desoxistreptaminic
B. streptidina
C. streptoza
D. N-metilglucozamina
E. cladinoza
(pag. 67)
F2205140. Streptidina este:

A. derivat de manitol
B. biguanidino-inozitol
C. agliconul din neomicina
D. agliconul din streptomicina
E. identica streptobiozaminei
(pag. 67)
F2205141. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt adevarate:

A. se prezinta ca o pulbere alba, higroscopica
B. este termostabila
C. prezinta caracter bazic puternic
148
Rezidentiat 2004
149
D. cu acizii formeaza saruri greu solubile in apa

E. activitatea maxima a substantei se manifesta la pH 9
(pag. 67)
F2205142. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt false:

A. apartine clasei aminozidelor
B. se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 30%
C. are absorbtie digestiva de peste 50%
D. nu traverseaza placenta
E. lezeaza perechea 8 de nervi cranieni
(pag. 67)
F2205143. Kanamicina:
A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus
B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei
C. are absorbtie digestiva redusa
D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli
E. este inactiva pe bacilul Koch
(pag. 69)
F2205144. Nu fac parte din indicatiile gentamicinei

A. infectiile cu anaerobi
B. infectiile urinare cu Escherichia coli
C. tratamentul unor meningite
D. infectiile osoase cu stafilococi
E. sifilisul
(pag. 71)
F2205145. Tobramicina:
A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei
B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas
C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina
D. nu se recomanda in infectii urinare
E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna
(pag. 72)
F2205146. Neomicina:
A. are absorbtie digestiva buna
B. este foarte activa pe coci gram pozitivi
C. este activa pe Salmonella si Shigella
D. este inactiva fata de virusuri
E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile
(pag. 73)
F2205147. Nu apartin clasei aminoglicozidelor:

A. Spectinomicina
B. Spiramicina
C. Azitromicina
D. Amikacina
E. Dibekacina
(pag. 74)
149
Rezidentiat 2004
150
F2205148. Sunt aminoglicozide naturale:

A. Paromomicina
B. Amikacina
C. Netilmicina
D. Dibekacina
E. Sisomicina
(pag. 74)
F2205149. Sunt aminoglicozide semisintetice:

A. Spectinomicina
B. Amikacina
C. Sisomicina
D. Dibekacina
E. Framicetina
(pag. 74)
F2205150. Sunt tetracicline de semisinteza:

A. Metaciclina
B. Tetraciclina
C. Doxiciclina
D. Rolitetraciclina
E. Minociclina
(pag. 76)
F2205151. Care din urmatoarele tetracicline au actiune semiretard:

A. Doxiciclina
B. Metaciclina
C. Minociclina
D. Rolitetraciclina
E. Tetraciclina
(pag. 76, 81)
F2205152. Efectul tetraciclinelor dupa administrare orala este scazut de:

A. contraceptive orale
B. anticoagulante orale
C. antiacide orale
D. preparate orale cu fier
E. compusi ai bismutului
(pag. 78)
A. este activa pe pneumococ
B. este tetraciclina preferata in infectii urinare
C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala
D. are absorbtie digestiva buna
E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei
(pag. 80)
A. este usor solubil in apa
B. are absorbtie digestiva incompleta
C. se absoarbe rectal
150
Rezidentiat 2004
151
D. difuzeaza bine in tesuturi

E. sub forma de palmitat se hidrolizeaza rapid in intestin
(pag. 81)
F2205155. Care din afirmatiile referitoare la cloramfenicol sunt false:

A. nu se recomanda in infectii care pot fi tratate cu alte antibiotice
B. nu se administreaza serii repetate de tratament cu cloramfenicol
C. este inactiv in febra tifoida si paratifoida
D. este activ in dizenterii bacilare
E. este inactiv in ricketsioze
(pag. 83)
F2205156. Tiamfenicolul:
A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil
B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila
C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos
D. este inactiv pe anaerobi
E. este inactiv pe Salmonella
(pag. 82)
F2205157. Sunt antibiotice solubile in apa:

A. hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu
B. palmitatul de cloramfenicol
C. stearatul de cloramfenicol
D. rolitetraciclina
E. lactobionatul de eritromicina
(pag. 63, 81)
F2205158. Sunt antibiotice polipeptidice:

A. Novobiocina
B. Gramicidina
C. Bacitracina
D. Neomicina
E. Tirotricina
(pag. 88)
F2205159. Colistina se administreaza:

A. oral in gastroenterite
B. oral in infectii urinare
C. parenteral in endocardite
D. oral pentru profilaxia complicatiilor hiperamoniemiei
E. oral in endocardite
(pag. 87)
F2305160. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
151
Rezidentiat 2004
152
F2305161. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305162. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305163. Cloramfenicolul prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305164. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)

urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305165. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305166. Care sunt antibioticele cu structura polipeptidica utilizare exclusiv in:

A. polimixina B;
B. colistin;
C. tirotricina;
D. capreomicina;
E. bacitracina
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305167. Care dintre antibioticele cu structura de aminoglicozide nu sunt active pe Mycobacterium

tuberculosis (bacilul Koch) uman:
A. streptomicina;
152
Rezidentiat 2004
153
B.
C.
D.
E.
neomicina;
tobramicina;
gentamicina;
kanamicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305168. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305169. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305170. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?

A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305171. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?

A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305172. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina;
E. tetraciclina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305173. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:

A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;
153
Rezidentiat 2004
154
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.

(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305174. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305175. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:

A. absorbtie digestiva absenta;
B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neuromusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2505176. Polimixina B are urmatoarele particularitati farmacologice:

A. nu se absoarbe digestiv
B. are absorbtie buna dupa injectarea i.m.
C. este activ fata de bacili gram-pozitiv
D. se administreaza local, in infectii cutanate
E. se administreaza parenteral in infectii digestive
(pag. 86,87)
A. circula nelegata de proteinele plasmatice
B. se elimina urinar aproape complet nemodificata
C. este activa fata de anaerobi
D. este inactiva fata de Pseudomonas si Klebsiella
E. se administreaza in infectii grave cu germeni gram-negativ sensibili
(pag. 71)
A. sunt distruse de sucurile digestive
B. au difuziune buna in l.c.r.
C. se elimina renal mai ales in forma activa
D. au actiune curarizanta
E. nu afecteaza functia renala
(pag. 66)
F2505179. Afirmatiile corecte privind lincomicina sunt:

A. difuzeaza in spatiul extra- si intracelular
B. se elimina preponderent prin urina
C. este activa mai ales fata de germeni gram-pozitiv
D. este contraindicata in osteomielita
E. se administreaza exclusiv local
(pag. 64)
154
Rezidentiat 2004
155
A.
B.
C.
D.
E.
are difuziune buna in toate tesuturile

traverseaza meningele normal
se concentreaza in bila
este antibioticul de electie in pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae
se administreaza in faringita streptococica la subiecti cu alergie la penicilina
(pag. 62,63)
F2505181. Urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate:

A. au absorbtie scazuta la asocierea cu ioni de calciu, fier, aluminiu
B. se administreaza in aerosoli
C. au difuziune buna in toate tesuturile
D. rezistenta se instaleaza rapid
E. produc hipertensiune intracraniana benigna mai ales la tineri
(pag. 76,77)
A. are absorbtie digestiva buna
B. este bactericid fata de germeni gram-pozitiv
C. se administreaza injectabil
D. se administreaza exclusiv local, singura sau asociata
E. este utila in piodermite si impetigo
(pag. 88)
F2505183. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate ?

A. doxiciclina este singura tetraciclina recomandata in insuficienta renala
B. minociclina are absorbtie digestiva buna
C. barbituricele si carbamazepina potenteaza efectul doxiciclinei
D. efectul tetraciclinelor este potentat de antiacide
E. rolitetraciclina se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
(pag. 77,78,79,80,81)
F2505184. Antibiotice macrolide sunt:

A. spiramicina
B. rosaramicina
C. streptomicina
D. sisomicina
E. spectinomicina
(pag. 63)
F2605185. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului;
C. mbunatatirea adaptarii marginale;
D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)
F2605186. Indicatiile incrustatiilor sunt:

A. sine fixe de imobilizare n parodontitele marginale;
B. elemente de agregare n edentatii redus, mai ales frontale;
C. elemente de agregare n edentatii reduse, mai ales laterale;
D. elemente de agregare n edentatii ample, mai ales frontale;
155
Rezidentiat 2004
156
E. n edentatii partiale ntinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru mbunatatirea conditiilor de sprijin si
stabilitate.
(pag. 193)
F2605187. Onlay-urile se indica n urmatoarele situatii:

A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate;
B. molari netratati endodontic;
C. molari cu procese periapicale cronice;
D. cnd istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala;
E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi
(pag. 193)
F2605188. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:

A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut;
B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. igiena satisfacatoare;
D. igiena deficitara;
E. la tineri cnd exista riscul deschiderii camerei pulpare.
(pag. 193)
F2605189. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini

compozite fata de cele directe sunt:
A. timp de lucru scurt;
B. timp de lucru mai lung;
C. pret ridicat;
D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe;
E. calitatea adaptarii marginale.
(pag. 195)
F2605190. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari:
A. sunt mai estetice;
B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente;
C. reprezinta o metoda conservativa;
D. executie tehnica facila;
E. pret redus.
(pag. 201)
F2605191. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:

A. estetica deosebita;
B. necesitatea unor echipamente moderne;
C. rezistenta la uzura;
D. radioopacitate;
E. adaptare marginala buna.
(pag. 201)
F2605192. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:

A. rezista la uzura;
B. timp de lucru ndelungat;
C. pret de cost ridicat;
D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste;
E. necesitatea unor echipamente speciale.
(pag. 201)
156
Rezidentiat 2004
157
F2605193. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt:

A. prezenta de fisuri amelare;
B. deschideri de diasteme;
C. nchideri de diasteme;
D. distrofii dentare de pe fata vestibulara;
E. anomalii de forma
(pag. 211)
157
Rezidentiat 2004
158
Tema nr. 6
Chimioterapice antibacteriene
BIBLIOGRAFIE:

F1206001. Are aciune sistemic semiretard:
A. Sulfafurazolul
B. Sulfacetamida
C. Sulfametoxazolul
D. Salazosulfapiridina
E. Sulfadiazina
(pag. 90-99)
F1206002. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dup bioactivarea hidrolitic a acesteia:

A. Trimetoprimul
B. Acidul salicilic
C. Acidul 5-amino salicilic
D. Acidul clavulanic
E. Sulbactamul
(pag. 90-99)
F1206003. Se utilizeaz n lepr:

A. Mesalazina
B. Terizidona
C. Dapsona
D. Metenamina
E. Mafenidul
(pag. 103-109)
F1206004. Sulfamidele chimioterapice:

A. Scad efectul anticoagulantelor orale
B. Cresc efectul antidiabeticelor orale
C. Scad activitatea fenitoinei
D. Acioneaz prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
E. Sunt chimioterapice cu origine natural
(pag. 90-99)
F1306005. Alegeti raspunsurile corecte pentru Sulfametoxazol:

A. este o sulfamida cu durata scurta de actiune
B. este o componenta a Co-trimoxazolului
C. nu cauzeaza cristalurie
D. asocierea cu Trimetoprim determina scaderea efectului antibacterian al Sulfametoxazolului
E. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
(pag. 95 [3])
F1306006. Selectati raspunsurile corecte pentru Norfloxacinum:

A. este principiul activ din: Noroxin, Nolicin
158
Rezidentiat 2004
159
B.
C.
D.
E.
este principiul activ din Flucloxaciline

are spectru de actiune limitat la germeni Gram negativ
se indica in infectii respiratorii, tuberculoza pulmonara, rectocolita hemoragica
se poate asocia cu nitrofurantoina si cu tetracicline
(pag. 103, [3])
F1406007. Acidul nalidixic:

A. acioneaz la nivelul subunitilor ribozomale 50S
B. inhib sinteza acizilor nucleici
C. blocheaz ARN-polimeraza ADN-dependent
D. inhib sinteza peretelui bacterian
E. acioneaz la nivelul subunitilor ribozomale 30S
(pag. 23)
F1406008. Cotrimoxazolul:
A. prezint incompatibilitate fa de preparatele de calciu
B. este indicat n profilaxia infeciilor streptococice
C. asociaz dou chimioterapice antibacteriene
D. poate produce creterea uricemiei
E. trebuie evitat la bolnavii cu mononucleoz infecioas
(pag. 98)
F1406009. Face parte din grupul sulfamidelor utilizate pentru aplicaii locale:
A. sulfametizol
B. sulfafenazol
C. sulfafurazol
D. sulfacetamid
E. sulfametoxidiazin
(pag. 97)
F1406010. Pentru a evita apariia cristaluriei sulfamidele antibacteriene nu se asociaz cu:

A. acidul nalidixic
B. pefloxacina
C. ceftriaxona
D. metenamina
E. cotrimoxazol
(pag. 93)
F1406011. Sulfametoxazolul se poate asocia cu:

A. bacitracina (n preparatele topice)
B. acidul clavulanic
C. etambutolul
D. trimetoprimul
E. tazobactamul
(pag. 98)
F1506012. Care dintre urmtoarele efecte nu caracterizeau sulfamidele?

A. bacteriostatic
B. diuretic
C. hipotiroidian
D. hiperglicemiant
E. hipogliceminat
159
Rezidentiat 2004
160
(pag. 91)
F1506013. Care dintre urmtoarele substane nu se administreaz n infecii urinare?

A. acid nalidixic
B. norfloxacina
C. acid oxolinic
D. ciprofloxacina
E. furazolidona
(pag. 100, 103)
F1506014. Spectrul de aciune cuprinde fungi patogeni (candida) n cazul urmtoarelor chimioterapice:
A. sulfacetamida
B. ciprofloxacina
C. furazolidon
D. clorchinaldol
E. sulfafenazol
(pag. 106)
F1506015. Sulfamidele sistemice retard au urmtoarele proprieti, cu excepia:

A. absorbie bun i rapid din tubul digestiv
B. transport n snge legat de proteine n proporii mari (98%)
C. eliminare renal lent
D. eliminare predominant prin fecale
E. T 1/2 mare
(pag. 91)
F1506016. Urmtorii compui sunt sulfamide cu aciune de lung durat (retard), cu excepia:
A. sulfametoxidiazina
B. sulfalen
C. sulfafurazol
D. sulfadimetoxina
E. sulfametoxipiridazina
(pag. 92)
F1506017. Urmtorii compui sunt sulfamide cu aciune de scurt durat, cu excepia:

A. sulfafurazol
B. sulfadiazina
C. sulfametizol
D. sulfadimetoxina
E. sulfatiazol
(pag. 92)
F1606018. Chinolonele :
A. Inhib ARN-polimeraza
B. Inhib ADN-giraza
C. Inhib sinteza proteic la nivelul subunitii ribozomale 50 S
D. Produc efecte adverse mai grave dect sulfamidele
E. Sunt nefrotoxice
(pag. 100)
F1606019. Contraindicaiile sulfamidelor antibacteriene :

A. Infecia cu nocardia
160
Rezidentiat 2004
161
B.
C.
D.
E.
La pacieni cu anemie hemolitic n antecedente

n infeciile urinare acute
n toxoplasmoz
n dizenteria bacilar
(pag. 93)
F1606020. Furazolidona :
A. Se indic n infeciile urinare i profilactic n caz de cateterizare a cilor urinare externe
B. Este activ pe Giardia i Entamoeba
C. Este un adjuvant n tratamentul poliartritei reumatoide
D. Se poate administra la bolnavii cu deficit de G-6-PD
E. Inhib ADN-giraza bacterian
(pag. 105)
F1606021. Nitrofurantoina :
A. Este un antiseptic intestinal eubiotic
B. Este un derivat chinolinic
C. Are efect bacteriostatic sau bactericid n funcie de doz
D. Se poate administra n infeciile urinare ale nou nscutului
E. Se poate asocia cu acid nalidixic
(pag. 104)
F1606022. Salazosulfapiridina :
A. Este o sulfamid cu aciune la nivel intestinal
B. Se indic n infecii respiratorii i urinare cu germeni sensibili
C. Se absoarbe bine digestiv
D. Se folosete i sub form de crem 1%, fiind activ n prezena puroiului
E. Este combinat cu trimetorprimul n preparatul co-trimoxazol
(pag. 96)
F1606023. Sulfamidele antibacteriene au urmtorul mecanism de aciune :

A. Sunt antagoniti competitivi ai acidului folic
B. Interfer sinteza bacterian de piridoxin
C. Inhib dihidrofolat reductaza bacterian
D. Inhib ARN-polimeraza bacterian
E. Inhib sinteza peretelui rigid al celulei bacteriene
(pag. 191)
F2106024. Posologia corecta pentru ofloxacina, este:

A. 300 mg/seara (1/24 h)
B. 200 mg de 2 ori/zi
C. 1 g de 4 ori/zi
D. 750 mg de 2 ori/zi
E. 100 mg de 2 ori/zi.
(pag. 103, [vol. 1])
F2106025. Chimioterapicul antimicrobian indicat in dispepsii la sugari este:

A. notrofurantoina
B. sulfafenazol
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. ofloxacina
161
Rezidentiat 2004
162
(pag. 105, [vol. 1])
F2106026. Rezistenta microbiana se instaleaza repede pentru:

A. norfloxacina
B. acid pipemidic
C. rosoxacina
D. acid nalidixic
E. cinoxacina
(pag. 100, [vol. 1])
F2106027. Indicatiile terapeutice ale ftalilsulfatiazolului sunt urmatoarele, cu o exceptie:

A. dizenteria bacilara
B. infectii digestive acute
C. pielonefrita acuta
D. purtatori cronici de bacili dizenterici
E. pregatirea tubului digestiv pentru interventii chirurgicale
(pag. 96, [vol. 1])
F2106028. Antagonism microbiologic apare la asocierea urmatoarelor substante, cu exceptia:

A. sulfametoxazol - trimetoprim
B. norfloxacina - tetraciclina
C. nitrofurantoina - acid nalidixic
D. norfloxacina - nitrofurantoina
E. ampicilina - doxiciclina
(pag. 33, 103, 104, [vol. 1])
F2206029. Intra in combinatie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Rosoxacina
E. Ciprofloxacina
(pag. 98)
F2206030. Sulfamidele chimiterapice:

A. scad efectul anticoagulantelor orale
B. cresc efectul antidiabeticelor orale
C. scad activitatea fenitoinei
D. inhiba sinteza proteica bacteriana
E. sunt chimioterapice de origine naturala sau de semisinteza
(pag. 93)
F2206031. Are actiune sistemica semiretard:

A. Sulfafurazolul
B. Sulfacetamida
C. Sulfametoxazolul
D. Salazosulfapiridina
E. Sulfadiazina
(pag. 91)
F2206032. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia:

A. trimetoprimul
162
Rezidentiat 2004
163
B.
C.
D.
E.
acidul salicilic
acidul 5-aminosalicilic
acidul clavulanic
sulbactamul
(pag. 96)
F2206033. Se utilizeaza in lepra:

A. Mesalazina
B. Terizidona
C. Dapsona
D. Metenamina
E. Mafenidul
(pag. 109)
F2206034. Produsul farmaceutic Sulfamylon contine ca substanta activa:

A. Sulfatiazol
B. Mafenid
C. Salazosulfapiridina
D. Mesalazina
E. Sulfametoxidiazina
(pag. 97)
F2206035. Produsul farmaceutic Saprosan contine ca substanta activa:

A. Clorchinaldol
B. Cliochinol
C. Terizidona
D. Acid mandelic
E. Mesalazina
(pag. 106)
F2206036. Are actiune antileproasa

A. Terizidona
B. Dapsona
C. Acidul mandelic
D. Mesalazina
E. Acidul 5-aminosalicilic
(pag. 109)
F2306037. Care este singurul din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene activ in infectia cu
Mycobacterium leprae:
A. mesalazina;
B. nitrofurantoina;
C. dapsona;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306038. In dispepsii la sugar este indicat unul din chimioterapicele urmatoare:

A. ofloxacina;
B. furazolidona;
C. norfloxacina;
D. nitrofurantoinul;
163
Rezidentiat 2004
164
E. sulfafenazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306039. Acidul nalidixic este indicat in:

A. micoze cutanate;
B. infectii urinare;
C. meningite;
D. infectii intestinale;
E. infectii ale aparatului respirator.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

A. actiunea antibacteriana a sulfamidelor este diminuata de puroi
B. sulfamidele au efect bactericid
C. sulfamidele actioneaza ca antagonisti competitivi ai APAB (acid paraaminobenzoic)
D. rezistenta la sulfamide se instaleaza lent
E. rezistenta la sulfamide este ireversibila sau foarte greu reversibila
(pag. 91)
F2506041. Urmatoarele sulfamide antimicrobiene au actiune de scurta durata, cu exceptia:

A. sulfamerazina
B. sulfametizol
C. sulfapiridina
D. sulfadoxina
E. sulfadiazina
(pag. 92)
F2506042. Care este sulfamida antimicrobiana utilizata pentru aplicatii locale ?

A. sulfadimidina
B. sulfafurazol
C. sulfatiazol
D. sulfalen
E. sulfacetamida
(pag. 92)

A. tratamentul cu sulfamide antimicrobiene poate determina tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K
B. aparatul excretor este afectat de obicei la administrarea de sulfamide antimicrobiene retard
C. sulfamidele sistemice se folosesc pentru tratamentul infectiilor urinare
D. in nocardioza sulfamidele antimicrobiene sunt medicatia de electie
E. local, in conjunctivite se foloseste sulfacetamida sodica
(pag. 92)
F2506044. Notati afirmatia falsa:

A. sulfamidele antimicrobiene diminua efectele anticoagulantelor orale
B. sulfamidele antimicrobiene accentueaza efectele fenitoinei si tiopentalului
C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectele sulfamidelor antimicrobiene
D. sulfamidele antimicrobiene nu se asociaza cu metenamina
E. controlul hematologic este necesar in tratamentul prelungit cu sulfamide antimicrobiene
(pag. 93)
F2506045. Sulfafurazol:
164
Rezidentiat 2004
165
A.
B.
C.
D.
E.
are absorbtie digestiva redusa

se distribuie intra- si extracelular
prezinta risc mic de cristalurie
se elimina prin fecale 95% in 24 ore
este contraindicat in infectii urinare produse de E.coli
(pag. 94)
F2606046. Sa indicati acele sulfonamide heterociclice care prezinta doi atomi de nitrogen in
heterociclu:
A. sulfametoxidiazina si salazosulfopiridina
B. sulfametoxidiazina si sulfametoxazolul
C. sulfametoxidiazina si sulfafurazolul
D. salazosulfopiridina si sulfadiazina
E. sulfadiazina si sulfametoxidiazina
(pag. 167, 168)
F2606047. Sa indicati care dintre urmatorii derivati sulfonamidici se utilizeaza in special pentru
actiunea lor locala:
A. sulfametoxazolul si salazosulfopiridina
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. sulfafurazolul si mafenidul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 205,206)
F2606048. Sulfonamidele bacteriostatice sunt considerate ca derivati ai:

A. clorurii de 4-amino-benzoil
B. 4-amino-benzamidei
C. 3-amino-benzamidei
D. 3-amino-benzensulfonamidei
E. 4-amino-benzensulfonamidei
(pag. 193-194)
F2606049. Sa indicati care sunt derivatii hidrosolubili ai sulfonamidelor bacteriostatice:

A. sarurile de cupru si de argint
B. derivatii bromurati la nivelul ciclului aromatic
C. derivatii alchilati la gruparea de amina
D. sarurile formate cu metale alcaline
E. derivatii acilati la gruparea de amina
(pag. 189)
F2606050. Sa indicati care sunt heterociclurile prezente in structura urmatoarelor sulfonamide:

sulfafurazol, sulfatiazol si sulfametoxazol:
A. izoxazolul, tiofenul
B. oxazolul, pirazolul
C. izoxazolul, tiazolul
D. furanul, tiazolul
E. pirazolul, tiazolul
(pag. 166)
F2606051. Sa indicati care sunt componentii structurali ai salazosulfapiridinei:

A. sulfapirimidin si acid 4-amino-benzoic
B. sulfapirimidin si acid 5-amino-salicilic
165
Rezidentiat 2004
166
C. sulfapirimidin si acid 4-hidroxi-benzoic

D. sulfapiridin si acid 4-amino-benzoic
E. sulfapiridin si acid salicilic
(pag. 170,188)
F2606052. Sa indicati care este caracterul structural comun in cazul ftalilsulfatiazolului si al

mafenidului:
A. ambii compusi prezinta grupare de amina aromatica
B. ambii compusi se pot diazota si formeaza coloranti azoici
C. ambii compusi prezinta grupare sulfonamidica nesubstituita
D. ambii compusi sunt nitroderivati
E. ambii compusi au un rest de benzen-sulfonamida
(pag. 169,172)
F2606053. Sa indicati care este deosebirea in proprietatile sulfatiazolului si ai ftalilsulfatiazolului:

A. ftalilsulfatiazolul se dizolva la rece in acizi
B. ftalilsulfatiazolul poate fi diazotat in mod direct
C. sulfatiazolul da reactia ftaleinelor
D. sulfatiazolul are caracter amfoter
E. ftalilsulfatiazolul are caracter amfoter
(pag. 190)
F2606054. Actiunea bacteriostatica a sulfonamidelor poate fi antagonizata cu:

A. acid benzoic
B. acid 2-nitrobenzoic
C. acid 4-clor-benzoic
D. acid 4-amino-benzoic
E. acid 2-amino-benzoic
(pag. 195)
F2606055. Actiunea bacteriostatica a sulfanilamidei poate fi intensificata, prin:

A. substituirea azotului amidic cu heterocicluri
B. substituirea azotului aminic cu heterocicluri
C. substituirea azotului aminic cu grupare alchil
D. substituirea azotului amidic cu grupare alchil
E. substituirea azotului aminic cu grupare fenil
(pag. 174)
F2606056. Sulfacetamida este un derivat al sulfanilamidei:

A. acilat la nitrogenul aminic
B. alchilat la nitrogenul amidic
C. acilat la nitrogenul amidic
D. alchilat la nitrogenul aminic
E. acetilat la nitrogenul aminic
(pag. 165)
F2606057. Sa precizati substituentul gruparii sulfonamidice in ordinea: sulfacetamida, sulfafurazol,

sulfatiazol, sulfadiazina, salazosulfapiridina:
A. etil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina
B. acetil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina
C. etil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina
D. acetil, imidazol, tienil, pirimidina, piridazina
166
Rezidentiat 2004
167
E. acetil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina

(pag. 165-167,170)
F2606058. Care dintre urmatoarele sulfonamide sunt inactive in vitro: sulfacetamida, ftalilsulfatiazol,
sulfametoxazol, salazosulfapiridina:
A. sulfametoxazol, salazosulfapiridina
B. salazosulfapiridina, ftalilsulfatiazol
C. sulfametoxazol, ftalilsulfatiazol
D. sulfacetamida, ftalilsulfatiazol
E. salazosulfapiridina, sulfacetamida
(pag. 171)
F2606059. Sa indicati raspunsul corect referitor la structura nitrofurantoinei:

A. ciclu imidazolic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 2
B. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 5
C. ciclu pirolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 5
D. ciclu imidazolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 4
E. ciclu furanic, grupare azometinica, grupare amino in pozitia 5
(pag. 111)
F2606060. S indicai care sunt aspectele comune din structura nitrofurantoinei i furazolidonei:
A. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice
B. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri
pentaatomice
C. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare aminic, avnd n molecul dou heterocicluri
D. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri
E. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice
(pag. 109, 111)
F2606061. S indicai rspunsul corect privitor la proprietile nitrofurantoinei:

A. se prezint n pulbere galben, are caracter bazic;
B. se prezint n pulbere alb, cu caracter acid;
C. este un lichid galben, cu caracter acid;
D. este un lichid galben, vscos, cu caracter bazic;
E. se prezint n pulbere cristalin galben, cu caracter acid.
(pag. 117)
F2606062. Clorchinaldolul prezint urmtoarele caractere:

A. este un derivat chinolinic cu grupare fenolic;
B. este un derivat de piridin cu grupare nitro;
C. este un derivat chinolinic cu grupare de aldehid;
D. este un derivat pirimidinic cu grupare fenolic;
E. este un derivat de piridin cu grupare fenolic.
(pag. 122)
F2606063. Clorchinaldolul se identific:

A. prin reacia cu clorura de fier (III) i a gruprii nitro;
B. prin reacia de diazotare i cuplare cu 2-naftol;
C. prin reacia de dehalogenare reductiv
D. prin reacia cu clorura de fier (III) i a clorului;
E. prin reacia de diazotare i a gruprii nitro.
(pag. 126)
167
Rezidentiat 2004
168
F2606064. Unitatea structural farmacofor a chinolonelor este:

A. nucleul piridin-3-carboxilic;
B. nucleul chinolin-3-carboxilic;
C. nucleul 1,4-dihidro-4-oxo-piridin-3-carboxilic;
D. nucleul tetrahidro-piridin-4-carboxilic;
E. nucleul tetrahidro-pirimidin-4-carboxilic.
(pag. 128)
F2606065. Molecula chinolonelor din generaia a II-a se caracterizeaz prin prezena:

A. gruprii nitro;
B. gruprii amino;
C. atomului de fluor;
D. atomului de clor;
E. gruprii hidroxil.
(pag. 135)
F2606066. Chinolonele se caracterizeaz prin faptul, c:

A. sunt baze, se solubilizeaz n mediu acid;
B. sunt compui cu grupare carboxil, se solubilizeaz n mediu bazic;
C. sunt compui cu caracter amfoter, se solubilizeaz n mediu acid i n mediu bazic;
D. sunt compui cu caracter reductor;
E. sunt baze, care se pot diazota.
(pag. 146)
F2606067. Sa indicati care dintre reactivii urmatori se folosesc pentru identificarea sulfonamidelor
bacteriostatice?
A. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
B. nitratul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
C. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de sodiu
D. nitratul de argint, nitratul de sodiu si nitritul de sodiu
E. nitratul de sodiu, nitritul de sodiu si sulfatul de sodiu
(pag. 190)
F2606068. Sa indicati care dintre urmatorii substituenti se intalneste in structura unor sulfonamide
bacteriostatice - la gruparea sulfonamidica:
A. gruparea propil
B. pirimidina
C. gruparea fenil
D. gruparea 1-naftil
E. gruparea 2-naftil
(pag. 167)
F2606069. Sa indicati care dintre sulfonamidele urmtoare prezinta in structura un heterociclu cu doi
atomi de nitrogen:
B. salazosulfapiridina
C. mafenidul
D. sulfatiazolul
E. sulfametoxazolul
(pag. 168)
F2606070. Sa indicati care dintre urmatoarele sulfonamide nu poseda substituent heterociclic la

gruparea sulfonamidica: sulfatiazol, sulfametoxazol, sulfacetamida, mafenid, sulfametoxidiazina:
168
Rezidentiat 2004
169
A.
B.
C.
D.
E.
sulfatiazolul i sulfametoxazolul
sulfametoxazolul si sulfacetamida
sulfacetamida si mafenidul
mafenidul si sulfametoxidiazina
mafenidul si sulfatiazolul
(pag. 165-168)
F2606071. Sa indicati care dintre urmtorii derivati se abat cel mai mult prin structura lor de la
majoritatea sulfonamidelor:
A. sulfacetamida si mafenidul
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. ftalilsulfatiazolul si sulfurazolul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 171-172)
F2606072. Sa indicati care dintre urmatorii compusi cu actiune bacteriostatica din punct de vedere
structural nu este o sulfonamida:
A. mafenidul
B. salazosulfopiridina
C. trimetoprimul
D. sulfadiazina
E. sulfanilamida
(pag. 195)
F2606073. Sa indicati ce unitate structurala se gaseste deopotriva in structura sulfametoxidiazinei si

trimetoprimului:
A. ciclu izoxazolic
B. grupare sulfonamidica
C. grupare metoxi
D. ciclu pirimidinic
E. ciclu piridinic
(pag. 168, 195)
F2606074. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba
o nclinare de:
A. 3 ;
B. 6 ;
C. 10 ;
D. 12 ;
E. 15.
(pag. 551)
F2606075. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor
opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de:
A. 6 ;
B. 10 ;
C. 12 ;
D. 15 ;
E. 20
(pag. 551)
F2606076. Pragul cu bizou:
169
Rezidentiat 2004
170
A.
B.
C.
D.
E.
este usor de realizat;

este dificil de realizat;
faciliteaza modelarea marginilor restaurarii;
permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii;
protejeaza parodontiul marginal
(pag. 572)
F2606077. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera

ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia:
A. n " muchie de cutit;
B. chanfrein;
C. bizou;
D. prag n unghi drept;
E. prag cu bizou.
(pag. 613)

A. Se recomand n infecii urinare
B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat n insuficienta renal sever
C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. Are eliminare redus prin fecale
E. Se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
(pag. 99-103)
F1206079. Aparin grupului chinolonelor:

A. Acidul pipemidic
B. Flumequina
C. Norfloxacina
D. Cliochinolul
E. Clorchinaldolul
(pag. 99-103)
F1206080. Chinolonele:
A. Cele din prima generaie sunt active pe bacili gram negativi
B. Cele de generaia a doua sunt active i pe unele bacterii gram pozitive
C. Acioneaza prin inhibarea ADN-girazei
D. Unele sunt fluorurate
E. Au o grup carboxil n poziia 4
(pag. 99-103)
F1206081. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:

A. Clorchinaldolul
B. Fleroxacina
C. Sulfametoxazol
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
(pag. 99-103)
F1206082. Fluorochinolonele:
170
Rezidentiat 2004
171
A.
B.
C.
D.
E.
Au absorbie digestiv redus

Sunt antiinfecioase de origine natural
Se obin prin sintez chimic
Nu se indic n infecii urinare
Au spectru antibacterian larg
(pag. 99-103)
F1206083. Furazolidona:
A. Se utilizeaz n infecii urinare i intestinale
B. Poate produce anemie hemolitic la deficieni n G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinolein
E. Este activ i pe unele protozoare
(pag. 103-109)
F1206084. Intr n combinaie cu trimetoprimul:

A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Sulfadimidina
E. Sulfamedrol
(pag. 90-99)
F1206085. Nu fac parte din indicaiile clorchinaldolului:

A. Angina streptococica
B. Lambliaza
C. Amoebiaza
D. Gastroenterita nespecifica
E. Sifilisul
(pag. 103-109)
F1206086. Nu se obin prin biosintez:

A. Nitrofuranii cu proprieti antibacteriene i antiprotozoarice
B. Sulfamidele chimioterapice
C. Tetraciclina
D. Eritromicina
E. Streptomicina
(pag. 90-110)
F1206087. Prezinta n structur o grup nitro:

A. Doxiciclina
B. Furazolidona
C. Cloramfenicol
D. Norfloxacina
E. Nifuroxazid
(pag. 103-109)
F1206088. Sulfametoxazolul:
A. Se administreaz oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore
B. Are aciune semiretard
C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. Este activ n colita ulceroas
171
Rezidentiat 2004
172
E. n infecii urinare, se poate asocia cu metenamina

(pag. 90-99)
F1306089. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:

A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina
B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid)
C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti
D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei
Ciprofloxacinei
E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate
(pag. 100,103, [3])
F1306090. Alegeti variantele corecte pentru Pefloxacina:

A. antibiotic similar flucloxacilinei
B. derivat de acid 4-oxo-3-chinolein-carboxilic fluorurat in pozitia 6
C. reprezinta o fluorochinolona cu spectru extins pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. sub forma de Peflacine se administreaza oral in doza unica, la interval de 7 zile
E. se utilizeaza exclusiv in infectii dermatologice
(pag. 103, [3])
F1306091. Alegeti variantele corecte pentru Salazosulfapiridina:

A. este sinonim cu Sulfasalazina
B. reprezinta tratament specific in colita ulceroasa
C. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridazinei si a mesalazinei
D. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridinei si a acidului 5-amino-salicilic
E. se contraindica in poliartrita reumatoida
(pag. 96-97, [3])
F1306092. Care afirmatii sunt corecte pentru Co-trimoxazol:

A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim
B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin
C. are efect de foarte lunga durata
D. este eficace in tuberculoza la nivel renal
E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili
(pag. 98-99, [3])
F1306093. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona:

A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv
B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante
C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare
D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool
E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru
(pag. 105, [3])
F1306094. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina:

A. este sulfamida semiretard
B. se indica in trahom si profilaxia holerei
C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata
D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos
(pag. 98, [3])
172
Rezidentiat 2004
173
F1306095. Care din afirmatii sunt corecte pentru Trimetoprim:

A. reprezinta derivat de 2,4-diamino-pirimidina
B. inhiba alcooldehidrogenaza
C. inhiba dihidrofolatreductaza
D. se indica exclusiv in monoterapie
E. se prefera asocierea cu sulfonamide antimicrobiene
(pag. 98-99, [3])
F1306096. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Acid nalidixic:
A. reprezinta principiul activ din: Negram, Nevigramon
B. reprezinta principiul activ din: Negamicina, Nebacetina
C. este derivat de 8-hidroxi-chinoleina
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare cauzate de bacterii Gram negativ sensibile
E. se contraindica in epilepsie, sarcina
(pag. 100-101, [3])
F1306097. Selectati raspunsurile corecte pentru Mafenid:

A. reprezinta amino-metil-4-benzen-sulfonamida
B. nu este antagonizat de acid para aminobenzoic
C. actioneaza prin antagonism competitiv cu acidul para aminobenzoic
D. este total ineficient fata de anaerobi
E. este principiul activ din Sulfamylon
(pag. 97, [3])
F1306098. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone:

A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhiba ADN-giraza bacteriana
C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate
E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea
(pag. 99-100, [3])
F1306099. Selectati variantele corecte pentru Nitrofurantoina:

A. se recomanda in infectii intestinale
B. este principiul activ din Furadantin
C. este activa fata de stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Trichomonas sp.
D. este considerata practic netoxica
E. se recomanda in infectii acute si cronice ale aparatului urinar, rezistente la antibiotice si sulfonamide
(pag. 103, [3])
F1306100. Selectati variantele corecte pentru Ofloxacinum:

A. este principiul activ din Tarivid
B. este antibiotic din seria Oxacilinei
C. prezinta spectru de activitate limitat la germeni Gram negativ
D. reprezinta o fluorochinolona cu spectru de actiune similar acidului nalidixic
E. este indicata in infectii cu localizari in toate tesuturile organismului
(pag. 100,103, [3])
F1306101. Selectati variantele corecte pentru Terizidona:

A. este chimioterapic de sinteza, derivat de cicloserina
B. constituie principiul activ din Urovalidin, in care se afla asociata cu fenazona
C. in asociere cu fenazopiridina intra in produsul farmaceutic Urovalidin
173
Rezidentiat 2004
174
D. se indica in infectii urinare acute si cronice

E. este inactiva fata de Mycobacterium tuberculosis
(pag. 108, [3])
F1406102. Acidul nalidixic este activ pe urmtorii germeni:

A. meningococ
B. shigella
C. clostridium tetani
D. klebsiella pneumoniae
E. proteus
(pag. 12)
F1406103. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt:

A. cristalurie
B. erupii cutanate
C. colit pseudomembranoas
D. tulburri de echilibru
E. apnee prin efect curarizant
(pag. 92)
A. poate crete methemoglobina
B. coloreaz urina
C. irit mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool n cursul tratamentului
(pag. 105)
F1406105. Precizai afirmaiile corecte referitoare la metenamin:

A. este un antibacterian activ fa de colibacil i proteus
B. este contraindicat n insuficiena renal
C. poate irita cile urinare cnd debitul urinar este sczut
D. determin fotosensibilizare
E. dezvolt rapid rezisten bacterian
(pag. 107)
F1406106. Precizai afirmaiile corecte referitoare la nitrofurantoin:

A. este contraindicat n sarcin
B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creterea eficienei terapeutice
C. este indicat n trichomoniaz
D. poate produce sindrom lupoid
E. are proprieti inductoare enzimatice
(pag. 104)
F1406107. Precizai afirmaiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:

A. acioneaz ca antagoniti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomand a fi administrate topic la nivel cutanat, datorit unei bune tolerane la acest nivel
C. pentru creterea eficienei terapeutice se prefer a fi asociate cu metenamin
D. reprezint medicaia de elecie n nocardioz
E. aciunea lor antibacterian este diminuat n prezena puroiului
(pag. 92)
174
Rezidentiat 2004
175
F1406108. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numr:

A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburri acustico-vestibulare
E. citoliz hepatic
(pag. 101)
F1406109. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicat de existena n antecedente a urmtoarelor

reacii adverse:
A. leucopenie
B. vrsturi
C. febr
D. vertij
E. dermatit
(pag. 93)
F1406110. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale:

A. digitalicelor
B. sulfamidelor hipoglicemiante
C. metotrexat
D. anticoagulante orale
E. antiaritmice
(pag. 93)
F1406111. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creterea urmtoarelor teste de

laborator:
A. bilirubinemie indirect
B. acid uric
C. eozinofilie
D. hematocrit
E. hemoglobin
(pag. 93)
F1506112. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv n infecii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim
(pag. 98, 100, 103, 105)
F1506113. Care dintre sulfamide se aplic local n infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid
(pag. 92)
F1506114. Care dintre urmtoarele sulfamide prezint aciune antibacterian de lung durat?
175
Rezidentiat 2004
176
B.
C.
D.
E.
sulfafurazol
sulfalen
sulfadiazina
sulfadimetoxin
(pag. 92)
F1506115. Dapsona:
A. nu se absoarbe digestiv
B. intr n circuitul enterohepatic
C. se elimin prin secreia lactat
D. nu se elimin prin urin
E. este medicamentul de elecie n lepr
(pag. 109)
F1506116. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde:

A. absorbie digestiv bun
B. legare de proteinele plasmatice 95%
C. metabolizare hepatic prin glucuronoconjugare
D. eliminare renal 90%
E. eliminare crescut prin fecale
(pag. 100)
A. prezint absorbie bun din tubul digestiv
B. prezint absorbie redus din tubul digestiv
C. se elimin prin fecale, n cea mai mare parte
D. se administreaz n enterocolite i toxiinfecii alimentare
E. este indicat n infecii urinare acute
(pag. 105)
F1506118. Metenamina:
A. se elimin prin bil i urin
B. se elimin prin fecale
C. elibereaz formaldehid la pH < 5
D. se administreaz n infecii urinare
E. este contraindicat la bolnavi cu insuficien renal
(pag. 107)
F1506119. Nitrofurantoina:
A. se administreaz n infecii ale tubului digestiv
B. se administreaz n infecii ale aparatului urinar
C. se administreaz oral, timp de 10 - 14 zile
D. nu se elimin renal
E. produce anemie hemolitic la cei cu deficit de G-6-PD
(pag. 104)
F1506120. Trimetoprim:
A. n mod frecvent se asociaz cu sulfametoxazol
B. se folosete n tratamente prelungite la copii
C. stimuleaz dihidrofolatreductaza bacterian
D. inhib selectiv dihidrofolatreductaza bacterian
E. asocierea cu sulfametoxazol este contraindicat
176
Rezidentiat 2004
177
(pag. 98)
F1606121. Acidul nalidixic :

A. Este un derivat de nitrofuran
B. Este un derivat chinolinic
C. Inhib ARN-polimeraza bacterian
D. Este activ mai ales fa de germenii Gram pozitiv
E. Este activ mai ales pe germenii Gram negativ
(pag. 100, 101)
F1606122. Aciunea antibacterian a sulfamidelor este diminuat de :

A. Prezena puroiului
B. Asocierea cu trimetoprim
C. Prezena esuturilor lezate
D. Asocierea cu tetraciclinele
E. Asocierea cu procaina
(pag. 91, 93)
F1606123. Ciprofloxacina :
A. Este o chinolon de generaia I
B. Nu are un spectru de aciune prea larg
C. Este activ n infecii cu Staphylococcus, Clostridium, Mycoplasma
D. n esuturi realizeaz concentraii superioare celor serice
E. Este bine tolerat digestiv
(pag. 103)
F1606124. Clorchinaldolul :
A. Este activ pe coci, fungi i protozoare
B. Este inactiv n prezena puroiului i a substanelor organice
C. Este cheratoplastic aplicat pe tegumente
D. Se poate folosi pentru tratamente prelungite
E. Se poate aplica pe mucoase
(pag. 106)
F1606125. Co-trimoxazolul :
A. Se indic n infecii respiratorii i ale cilor urinare
B. Se administreaz oral la aduli, cte 2 comprimate de 3 ori pe zi
C. Se administreaz oral la aduli cte 2 comprimate de 2 ori pe zi
D. Se poate folosi n sarcin
E. Conine sulfatiazol i trimetoprim n proporie de 5:1
(pag. 99)
F1606126. Din punct de vedere farmacocinetic sulfamidele sistemice :

A. Traverseaz placenta
B. Se metabolizeaz prin acetilare n ficat
C. Se metabolizeaz prin dezacetilare n ficat
D. Metaboliii au solubilitate mai mare n ap
E. Nu traverseaz placenta
(pag. 91)
F1606127. Efectele adverse ale sulfamidelor antbacteriene :

A. Sindromul lapte-alcaline
177
Rezidentiat 2004
178
B.
C.
D.
E.
Hepatotoxicitate
Dermatit exfoliativ
Colorarea n galben a dinilor, friabilitatea smalului dentar
Boala serului
(pag. 92)
F1606128. Spectrul antibacterian al sulfamidelor cuprinde :

A. Chlamidii
B. E.coli
C. Micoplasme
D. Stafilococi meticilin-rezisteni
E. Mycobacterium tuberculosis
(pag. 92)
F1606129. Sulfamidele antibacteriene :

A. Sunt bacteriostatice
B. Sunt bactericide
C. Au efect hipoglicemiant
D. Pot produce neuropatie mielooptic subacut
E. Produc fotosensibilizare
(pag. 91, 92)
F2106130. Notati afirmatiile corecte pentru sulfamidele antibacteriene:

A. mecanismul actiunii este bacteriostatic
B. sunt antagonisti competitivi ai acidului para aminobenzoic (APAB)
C. ftalilsulfatiazol se elimina predominant prin fecale
D. sulfametoxazol se acetileaza in proportii reduse
E. sulfatiazol are durata lunga de actiune (12 ore)
(pag. (I) 91)
F2106131. Notati afirmatiile corecte pentru salazosulfapiridina

A. absorbtie digestiva aproape completa
B. este un prodrog
C. in colon se desface, eliberand componentele: sulfapiridina si mesalazina
D. stimuleza absorbtia acidului folic
E. reprezinta un tratament specific in colita ulcerosa
(pag. (I) 96, 97)
F2106132. Sunt utilizate exclusiv topic:

A. sulfametoxazol
B. sulfametoxidiazina
C. sulfafurazol
D. mafenid
E. sulfacetamida
(pag. (I) 97)
F2106133. Notati afirmatiile corecte pentru chimioterapicele chinolone:

A. mecanismul actiunii consta in inhibarea AND girazei bacteriene
B. acidul nalidixic atinge concentratii tisulare mai mari decat in sange
C. ofloxacina este activa pe bacterii gram pozitive si gram negative
D. acidul nalidixic este activ in infectii urinare date de colibacil
E. rezistenta germenilor la acidul nalidixic se instaleaza rar
178
Rezidentiat 2004
179
(pag. (I) 99-101)
F2106134. Ciprofloxacina este caracterizata prin:

A. mecanismul actiunii bacteriene este exclusiv bacteriostatic
B. biodisponibilitatea orala este buna (70-80%)
C. realizeaza in tesuturi concentratii mai mari comparativ cu cele serice
D. este o chinolona cu spectru larga
E. se elimina predominant prin fecale
(pag. (I) 103)
F2106135. Spectrul antibacterian al nitrofurantoinei cuprinde:

A. E. coli
B. Streptococ piogen
C. Pseudomonas
D. Salmonella
E. Trichomonas
(pag. (I) 103, 104)
F2106136. Notati afirmatiile corecte pentru furazolidona:

A. absorbtie digestiva redusa
B. realizeaza concentratii intestinale mari
C. se elimina majoritar prin fecale
D. produce anemie hemolitica la bolnavi cu deficienta in glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
E. este inactiva pe Trichomonas vaginalis
(pag. (I))
F2106137. Spectrul antimicrobian al furazolidonei cuprinde:

A. pneumococ
B. meningococ
C. giardia lamblia
D. trichomonas vaginalis
E. shigella
(pag. (I) 105)
F2106138. Notati afirmatiile incorecte:

A. metenamina elibereaza in organism formaldehida
B. clorchinaldol este inactiv in candidozele digestive
C. efectul antibacterian al clorchinaldolului este neinfluentat de prezenta puroiului
D. mesalazina este componenta activa a salazosulfapiridinei
E. furazolidona este inactiva in trichomoniaza
(pag. (I) 105-107)
F2106139. Notati fluorochinolonele cu spectru larg, active pe bacterii gram pozitive si gram negative:
A. acid nalidixic
B. ciprofloxacina
C. ofloxacina
D. pefloxacina
E. rosoxacina
(pag. (I) 100-103)
F2106140. Pentru furazolidona sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtie redusa din tubul digestiv
179
Rezidentiat 2004
180
B.
C.
D.
E.
activa pe Salmonella
la nou nascuti poate produce anemie hemolitica
este indicata in infectii urinare cu germeni sensibili
eliminare predominant renala netransformata
(pag. 105, [vol. 1])
F2106141. Pentru ciprofloxacina sunt corecte afirmatiile:

A. inhiba ADNgiraza bacteriana
B. rezistenta se instaleaza rapid
C. spectrul de actiune larg: bacili gram-, coci gram +, chlamidii, mycoplasme
D. in tesuturi realizeaza concentratii superioare celor serice
E. este medicatie de prima alegere in sifilis
(pag. 103, [vol. 1])
F2106142. Pentru sulfamidele sistemice retard sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtie rapida din tubul digestiv
B. acetilare in proportii mai mari de 90%
C. legare de proteinele plasmatice in procent mare (98%)
D. timp de injumatatire mare
E. realizeaza in urina concentratii mari
(pag. 91, [vol. 1])
F2106143. Absorbtia intestinala a ciprofloxacinei, poate fi scazuta la asocierea cu:

A. teofilina
B. saruri de aluminiu
C. saruri de magneziu
D. saruri de sodiu
E. diazepam
(pag. 103, [vol. 1])
F2106144. Pentru co-trimoxazol sunt corecte afirmatiile:

A. actiune bactericida
B. este asociere de trimetoprim-sulfametoxazol (1/5)
C. este contraindicata administrarea la copii mai mici de 3 ani
D. este indicat in infectii urinare acute si cronice
E. actiune bacteriostatica
(pag. 98, [vol. 1])
F2106145. Urmatoarele afirmatii privind asocierea trimetoprim-sulfametoxazol sunt corecte:

A. asocierea se face in raport 1/5
B. are actiune bacteriostatica
C. este contraindicata administrarea la persoane sensibilizate la sulfametoxazol
D. nu dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
E. la adulti si copii peste 12 ani de administreaza la 12 ore interval
(pag. 98, 99, [vol. 1])
F2106146. Indicatiile terapeutice ale salazosulfapiridinei sunt:

A. colita ulceroasa
B. colopatii acute si cronice
C. poliartrita reumatoida
D. nocardioza
E. pielonefrita acuta.
180
Rezidentiat 2004
181
(pag. 97, [vol. 1])
F2106147. Urmatoarele afirmatii privind acidul nalidixic sunt corecte:

A. este activ pe bacili gram-negativ
B. se foloseste in infectii urinare neinvazive
C. rezistenta se dezvolta repede
D. este activ la pH alcalin
E. realizeaza concentratii tisulare mari
(pag. 100, 101, [vol. 1])
F2106148. Spectrul de actiune al nitrofurantoinei cuprinde:

A. Escherichia coli
B. Trichomonas vaginalis
C. Streptococ piogen
D. Candida albicans
E. Virusul gripal grupa A2
(pag. 104, [vol. 1])
F2106149. Administrarea a doua doze/zi (interval intre doze 12 h) este caracteristica urmatoarelor
chinolone:
A. ofloxacina
B. ciprofloxacina
C. pefloxacina
D. rosoxacina
E. acid nalidixic
(pag. 101-103, [vol. 1])
F2206150. Fac parte din grupul chinolonelor:

A. Clorchinaldol
B. Sulfametoxazol
C. Flumechina
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina
(pag. 102)
F2206151. Sulfametoxazolul:
A. se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore
B. are actiune semiretard
C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. este activ in colita ulceroasa
E. in infectii urinare se poate asocia cu metenamina
(pag. 95)
A. se utilizeaza in infectii urinare si intestinale
B. poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD
C. este un derivat de nitroimidazol
D. apartine clasei derivatilor de chinoleina
E. este activa si pe unele protozoare
(pag. 105)
F2206153. Chinolonele:
A. cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi
181
Rezidentiat 2004
182
B.
C.
D.
E.
cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive
actioneaza prin inhibarea ADN-girazei
unele sunt fluorurate
au o grupa carboxil in pozitia 6
(pag. 100)

A. se recomanda in infectii urinare
B. spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa
C. prin expunere la soare poate produce fotosensibilizare
D. are eliminare redusa prin fecale
E. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
(pag. 100-101)
F2206155. Apartin grupului chinolonelor:

A. acidul pipemidic
B. flumechina
C. norfloxacina
D. cliochinolul
E. clorchinaldolul
(pag. 99)
F2206156. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului

A. angina streptococica
B. lambliaza
C. amoebiaza
D. gastroenterita nespecifica
E. sifilisul
(pag. 106)
F2206157. Sunt sulfamide cu absorbtie redusa din intestin:

A. Sulfametoxazol
B. Sulfametoxidiazina
C. Ftalilsulfatiazolul
D. Sulfafurazolul
E. Salazosulfapiridina
(pag. 90)
F2206158. Care din afirmatiile referitoare la sulfamide sunt adevarate:

A. in nocardioza sunt medicatia de electie
B. accentueaza efectele anticoagulantelor orale
C. in infectiile cu Chlamidia constituie tratament alternativ
D. sulfacetamida sodica se administreaza pe cale injectabila
E. in tratamentul arsurilor este utila aplicarea cremei cu mafenid 10%
(pag. 92-93)
F2206159. Salazosulfapiridina:
A. creste digoxinemia cu 50%
B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina
C. se poate asocia cu corticosteroizi
D. se recomanda in colita ulceroasa
E. este contraindicata in poliartrita reumatoida
182
Rezidentiat 2004
183
(pag. 96)
F2206160. Sulfacetamida:
A. administrata oral se indica in colite
B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite
C. este nonabsorbabila oral
D. se utilizeaza sarea sodica
E. este bine tolerata de piele si mucoase
(pag. 97)
F2206161. Mafenidul este din punct de vedere chimic:

A. N-cloro-benzensulfonamida
B. aminometil-4-benzensulfonamida
C. acidul benzensulfonic
D. benzensulfonamida
E. omolog al sulfanilamidei
(pag. 97)
F2206162. Trimetoprimul:
A. are absorbtie digestiva slaba
B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic
C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid
D. are si actiune antivirala
E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
(pag. 98)

A. are absorbtie digestiva modesta (5%)
B. inhiba giraza AND
C. actioneaza pe coci gram pozitivi
D. actioneaza pe bacili gram negativi
E. produce frecvent micoze
(pag. 100)
F2206164. Sunt moderat sensibile la Ciprofloxacina:

A. Pseudomonas
B. Streptococcus fecalis
C. Enterobacter
D. Campylobacter
E. Escherichia coli
(pag. 103)
F2206165. Scad absorbtia ciprofloxacinei:

A. teofilina
B. sarurile de aluminiu
C. cafeina
D. anticoagulantele orale
E. sarurile de magneziu
(pag. 103)
F2206166. Nitrofurantoina:
A. este nonabsorbabila din intestin
183
Rezidentiat 2004
184
B.
C.
D.
E.
este activa pe Trichomonas

este foarte activa pe Proteus
este inactiva in infectii cu enterobacterii
poate produce anemie hemolitica
(pag. 104)
F2206167. Furazolidona este inactiva pe:

A. Giardia
B. Entamoeba
C. Salmonella
D. Pseudomonas
E. Helicobacter pilori
(pag. 105)
F2206168. Nu fac parte din indicatiile furazolidonei

A. infectiile cu Salmonella
B. infectiile cu Shigella
C. infectiile digestive cu Escherichia coli
D. infectiile respiratorii cu Hemophilus
E. infectiile urinare cu Proteus
(pag. 105)
F2206169. Cliochinolul:
A. este un derivat din clasa chinolonelor
B. este iodclorohidroxichinoleina
C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita
D. asocierea cu fanchinona este contraindicata
E. are activitate antibacteriana si antifungica
(pag. 107)
A. este hexametilentetramina
B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac
C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate
D. este sinonim cu urotropina
E. este inactiva pe colibacil
(pag. 107)
F2206171. Terizidona:
A. este derivat al cicloserinei
B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus
C. absorbtia digestiva este redusa
D. se recomanda in infectii urinare
E. se asociaza cu fenazopirina
(pag. 108)
F2306172. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene au actiune inhibitoare enzimatica:

A. nitrofurantoina;
B. acidul nalidixic;
C. sulfamidele;
D. izoniazida;
E. metronidazolul.
184
Rezidentiat 2004
185
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306173. are din urmatoarele chinolone se administraza la interval de 12 ore (doua doze pe zi):
A. acidul nalidixic;
B. ciprofloxacina;
C. ofloxacina;
D. pefloxacina;
E. rosoxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306174. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene se folosesc pentru actiunea generala
(sistemica):
A. nitrofurantoina;
B. sulfacetamida;
C. sulfametoxidiazina;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306175. Sulfamidele antimicrobiene au ca mecanism de actiune:

A. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia peretelui celulei microbiene;
B. inhibarea biosintezei de acid folic;
C. inhibarea biosintezei proteice din citoplasma celulei microbiene;
D. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia membranei celulei microbiene;
E. actiune de antimetabolit al acidului folic.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306176. Substante a caror administrare este contraindicata in asocieri cu sulfamide antibacteriene:

A. procaina;
B. lidocaina;
C. acid para-aminobenzoic;
D. acid acetilsalicilic;
E. cocaina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306177. Asocierea trimetoprim - sulfametoxazol are urmatoarele caracteristici:

A. actiune antifolica;
B. se poate administra la copiii mai mici de trei luni;
C. actiune bacteriostatica;
D. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele;
E. actiune bactericida.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306178. Ftalilsulfatiazolul prezinta urmatoarele indicatii terapeutice:

A. purtatori cronici de bacili dizenterici;
B. infectii digestive acute;
C. pregatirea preoperatorie a tubului digestiv;
D. dizenteria bacilara;
E. infectii respiratorii acute.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306179. Salazosulfapiridina este indicata in:

A. colopatii acute sau cronice;
185
Rezidentiat 2004
186
B.
C.
D.
E.
poliartrita reumatoida;
pielonefrita acuta;
colita ulcero-hemoragica;
infectii cu Nocardia.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306180. Ce compusi fac parte din grupul sulfamidelor sistemice cu actiune de durata scurta:
A. sulfafenazol;
B. sulfatiazol;
C. sulfafurazol;
D. sulfadiazina;
E. sulfametoxazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306181. Sulfametoxidiazina are urmatoarele caracteristici:

A. actiune bacteriostatica;
B. sulfamida retard;
C. absorbtie redusa din tubul digestiv;
D. legare de proteinele plasmatice in proportie mare (98%);
E. se elimina predominant prin scaun.
(pag. 90 - 109, vol. 1)

A. are efect mai intens la pH acid (5 - 6);
B. are spectru de actiune limitat (coci si bacili gram-negativ);
C. are efect mai intens la pH alcalin;
D. se utilizeaza in infectii urinare;
E. dezvolta repede rezistenta.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306183. Nitrofurantoina prezinta un spectru de actiune care cuprinde:

A. Streptococ piogen;
B. virusul gripal;
C. Trichomonas vaginalis
D. Escherichia coli;
E. Candida albicans.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306184. Ciprofloxacina are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza foarte bine in tesuturi;
B. are spectru de actiune ingust;
C. realizeaza concentratii tisulare superioare celor serice;
D. intervalul dintre doze este de 12 ore;
E. are legare redusa de proteinele plasmatice (30%).
(pag. 90 - 109, vol. 1)
A. este indicata in infectii intestinale cu Salmonella, Shigella;
B. are absorbtie digestiva redusa;
C. este indicata in infectii urinare;
D. realizeaza concentratii intestinale ridicate;
E. este indicata in infectii respiratorii.
186
Rezidentiat 2004
187
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306186. Care din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene pot duce in tratamente indelungate la
aparitia unui sindrom neurologic cu nevrite periferice, mielopatie si in special neuropatie mielooptica
subacuta:
A. furazolidina;
B. ciprofloxacina;
C. clorchinaldol;
D. cliochinol;
E. sulfametoxidiazina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306187. Metenamina are urmatoarele caracteristici:

A. este activa pe colibacil;
B. tolerabilitatea la bolnavii cu insuficienta renala este buna;
C. se utilizeaza in vaginita nespecifica si leucoree;
D. rezistenta se dezvolta rapid;
E. se elimina prin urina si bila.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306188. Urmatoarele chimioterapice antimicrobiene poroduc anemie hemolitica la bolnavii cu

deficienta in glucozo - 6- fosfat dehidrogenaza (G-6-PD):
A. furazolidona;
B. sulfametoxazol;
C. acidul mandelic;
D. metenamina;
E. terizidona.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2506189. Notati sulfamidele antimicrobiene pentru aplicatii locale:

A. sulfamerazina
B. sulfacetamida
C. sulfalen
D. sulfadoxina
E. mafenid
(pag. 92)
F2506190. Sulfacetamida:
A. se utilizeaza local, in infectii conjunctivale si cutanate
B. are absorbtie digestiva buna si se leaga 80% de proteinele plasmatice
C. este indicata in infectii urinare acute
D. este indicata in enterocolita
E. se poate prescrie magistral ca solutie apoasa 10-30% sau ca unguent 10-30-%
(pag. 97)
F2506191. Ciprofloxacina:
A. este derivat de nitrofuran
B. actioneaza bactericid la concentratii de 2-4 ori mai mari decat cele bacteriostatice
C. este activa fata de germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. se administreaza oral, in infectii severe 100 mg de 2 ori pe zi
E. se administreaza oral, in infectii urinare grave 250-500 mg de 2 ori pe zi
(pag. 100.103)
187
Rezidentiat 2004
188
A. se elimina in cea mai mare parte prin fecale
B. nu este activa fata de Salmonella si Shigella
C. la nou nascut poate produce anemie hemolitica
D. este utila in dispepsii la sugari
E. este contraindicat in trichomoniaza si amibiaza
(pag. 105)
F2506193. Clorchinaldol:
A. nu actioneaza pe fungi patogeni (Candida)
B. dezvolta rapid rezistenta
C. are ca indicatie principala gastroenterocolitele nespecifice
D. in tratamentele prelungite poate determine nevrite periferice si tulburari de vedere
E. nu se aplica local
(pag. 106)
A. este produs de condensare a formaldehidei cu amoniac
B. circula in organism nemodificata
C. in urina elibereaza formaldehida la pH mai mare ca 7
D. dezvolta rapid rezistenta
E. este bine suportata de bolnavii cu insuficienta renala
(pag. 107)
F2506195. Dapsona:
A. intra in circuitul enterohepatic
B. este activ fata de Mycobacterium leprae
C. este bactericid pentru germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. este medicament de rezerva in lepra
E. poate produce agranulocitoza si metemoglobinemie
(pag. 109)
F2506196. Care dintre urmatoarele chimioterapice sunt chinolone ?

A. acid nalidixic
B. acid oxolinic
C. norfloxacina
D. cliochinol
E. acid mandelic
(pag. 100)
F2506197. Notati afirmatiile adevarate despre chinolone:

A. substantele din prima generatie au spectru larg
B. acidul nalidixic are spectru limitat si se utilizeaza in infectiile urinare neinvazive
C. norfloxacina este foarte activa fata de Pseudomonas
D. ciprofloxacina are activitate bactericida pe germeni gram-pozitiv si gram-negativ
E. pefloxacina realizeaza concentratii tisulare active
(pag. 100)
F2606198. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia n considerare

faptul ca:
A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit;
B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz;
188
Rezidentiat 2004
189
C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit;

D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz;
E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis.
(pag. 597)
F2606199. n cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:

A. prepararea n unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
B. prepararea n chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere;
D. plasarea subgingivala a marginilor;
E. preparatia n unghi drept bizotat.
(pag. 615-616)
F2606200. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. se prepara mai precis dect cele subgingivale;
B. sunt mai greu de finisat;
C. de multe ori nu pot fi plasate n smalt dur;
D. sunt mai greu de amprentat;
E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)
F2606201. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de
faptul ca:
A. se indica o coroana de nvelis total numai cnd coroana partiala este contraindicata;
B. chamfrein-ul este mai conservativ dect pragul;
C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor;
D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui;
E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)
F2606202. Referitor la retentia unei proteze fixe:

A. depinde mai multe de geometria bontului dect de adeziunea cimentului de fixare;
B. depinde n primul rnd de proprietatile adezive ale cimentului de fixare;
C. conteaza mai ales zonele n care cimentul este supus la forte de forfecare;
D. conteaza mai ales zonele n care cimentul este supus la forte de tensiune;
E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea.
(pag. 549-550)
F2606203. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de:

A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale;
D. biocompatibilitatea cimentului de fixare;
E. materialul din care se realizeaza proteza.
(pag. 556)
F2606204. Prepararea cu prag n unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:

A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale;
B. limita de preparare insuficient de precisa;
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara;
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului;
189
Rezidentiat 2004
190
E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii

(pag. 571)
F2606205. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui;
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui;
C. ofera o nchidere marginala insuficient de buna;
D. ofera o grosime suficienta marginilor;
E. n cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)
F2606206. Pragul cu bizou:

A. are rol estetic;
B. are rolul de a compensa contractia metalului n cursul turnarii;
C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 ;
D. realizeaza un unghi de 75 al marginii restaurarii;
E. permite o buna nchidere marginala.
(pag. 572)
F2606207. Prepararea fara prag (" tangentiala):

A. ofera o limita marginala precisa preparatiei;
B. necesita un sacrificiu important de substanta dentara;
C. are indicatie majora pe fetele vestibulare ale dintilor laterali inferiori;
D. are indicatie majora pe fetele linguale ale dintilor laterali inferiori;
E. are indicatie majora pe incisivii inferiori
(pag. 575)
F2606208. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare:

A. din considerente estetice;
B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii;
C. cnd aria de contact proximala se gaseste n apropierea suprafetelor ocluzale;
D. cnd aria de contact proximala se localizeaza n vecinatatea marginii gingivale;
E. pentru ameliorarea retentiei
(pag. 612)
190
Antidiabetice
1.Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu exccptia:
A. insulina este inactivat n tubul digestiv
B. insulina stimuleaz glicogenoliza
C. insulina este inactivata de insulinaza
D. insulina crcte utilizarea glucozei
E. n diabetul zaharat, insulina reprezint o medicaie de substitutie
2.Urmtoarele afirmaii privind aciunile farmacodinamice ale insulinei sunt corecte, cu
excepia:
A. crete utilizarea glucozei
B. intervine n fdsforilarea oxidativ, favoriznd formarea compuilor macroergici
C. inhib glicogenoliza
D. stimuleaza conversia acizilor grasi liberi si a aminoacizilor in cetoacizi
E. creste sinteza proteinelor in muschi la nivel ribozomal
3.Supradozare produce urmtoarele efecte, cu excepia:
A.hipotensiune
B. tahicardie
C. anxietate
D. trcmurturi
E. convulsii
4.Mascarea tahicardiei i tremorului produse de hipoglicemia din supradozarea insulinic
poate fi produs de:
A. propranolol
B. alcool
C. hormoni androgeni
D. anabolizante
E. sailicilai n doze mari
5.Mecanismele de aciune ale sulfamidelor hipoglicecmiante sunt urmatoarele, cu exceptia
A. au efect -insulotrop (elibereaz insulina stocat in celulele )
B. cresc insulina circulant
C. stimuleaz procescle de sintez a insulinei
D. cresc glicogenul hepatic
E. diminua glicogenoliza i gluconeogeneza
6.Sulfamidele hipoglicemiante au urmtoarele aciuni, cu excepia:
A. crcsc lipogeneza
B. diminu gluconeogeneza
C. au aciunc de tip disulfiram
D. scad secreia i aciditatea sucului gastric
E. au efect hipotiroidian
7.Mecanismele aciunii hipoglicemiante ale biguanidelor sunt urmtoarele, cu excepia:

A. stimuleaz eliberarea insulinei din pancreas
B. inhib absorbia glucozei din intestin
C. inhib neoglucogeneza
D. inhib glicogenoliza hepatic
E. stimuleaz glicoliza anaerob
8.Urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu excepia:
A. acidoza lactic este un efect advers specific biguanidelor
B. sulfamidele hipoglicemiante au cfect hipertiroidian
C. fenilbutazona crete efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice
D. sulfamidele hipoglicemiante se. biotransform prin acetilare
E. este contraindicat administrarea insulinei n caz de insuficien corticosuprarenal
9.Afirmaia greit este:
A. efectul hipoglicemiant al insulinei este potenat de beta adrenolitice
B. n hipoglicemia intens clin jupradozarea insulinic se administreaz glucagon
C. sulfamidele hipogficemiante stimuleaz legarea insulinei de proteine
D. biguanidele favorizeaz consumul ntracclular de glucoza
E. este contraindicat administrarea biguanidclor n caz de insuficien hepatic
10.In cazul secreiei insuficiente de insulina apar urmtoarele efecte, cu excepia:
A. hiperglicemie
B. glicozurie
C. poliurie
D. scderea excreiei de electrolii
E. polidipsie
11.Efectul hipoglicemiant al stilfamidclor antidiabetice este sczut la asociere cu
urmtoarele substane, cu excepia:
A. beta-adrenolidce
B. fenilbutazona
C. abuz cronic de alcool
D. rifampicina
E. clonidina
12.Contraindicaiile administrrii biguanidelor sunt urmtoarele, cu cxcepia:
A. insuficien hepatic
B. insuficien cardiac
C. pancreatectomie
D. insuficien renal cu creatininemie peste- 1,2 mg%
E. alcoolici
13.Biguanideie au urmtoarele aciuni, cu excepia:
A. orexigen
B. cetogcn
C. antilipidogen
D. fibrinolitic
E. hipotiroidian
14. Afirmaia greit este:
A. diureticele de ans accentueaz acidoza lactic dat de metformin
B. durata aciunii clorpropamidei este de 24 ore
C.insulina uman are cel mai intens efect imunogen
D. clorpropamid reduce poliuria i polidipsia n diabetul insipid hipofizar
E. clonidina scade efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice
15.Efectul hipoglicemiant al sulfanilureelor este accentuat la asocierea cu urmtoarele
substane, cu excepia:
A. rifampicina
B. cloramfenicol
C. fenilbutazona
D. miconazol
E. anabolizante

16.Pentru insulina sunt corecte afirmaiile:
A. crete utilizarea glucozei
B. inhib glicogenoliza
C. scade sinteza proteinelor
D. are efecte anabolice favorizand stocarea glucozei ca glicogen
E. scade sinteza trigliceridelor si formarea VLD
17.Hipoglicei lia produs de supradozarea i isulinei are urmtoarele manifestri:
A. tahicardie
B. hipcrtensiuine
C. anxietate
D. creterea contraciilor de foame
E. fenomene alergice
18.Sulfamidele hipoglicemiante au urmtoarele actiuni
A. cresc glicogenoliza
B. libereaz insulina din celulele beta pancreatice
C. cresc glicogenul hepatic
D. au efect hipertiroidian
E. scad secreia si aciditatea suclui gastric
19.Efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor este accentuat de:
A. cloramfenicol
B. abuz cronic de alcool
C. rifampicina
D. fenilbutazona
E. clonidin
20.Efectul hipoglicemiant al sulfonilureelor este sczut de:
A. miconazol
B. rifampicin
C. hidroclorotiazida
D. Clofibrat
E. fenilbutazon
21.Biguanidele au urmtoarele efecte:
A. inhib neoglucogeneza
B. inhib glicoliza anerob
C. inhib glicogenoliza hepatic
D. inhib absorbia glucozei din intestin
E. orexigen
22.Biguanidele au efectele:
A. antifibrinolitic
B. orexigen
C. antilipidogen
D. hipoliroidian
E. cetogen
23.Pentru acarboz sunt corecte afirmaiile:
A. au absorbie digestiv rapid i complet dup administrare oral
B. diminua degradarea polizaharidelor n monozaharide absorbabile
C. inhib alfaglicozidaza la nivel intestinal
D. diminua hiperglicemia postprandial
E. stimuleaz eliberarea insulinei clin pancreas.
24.Pentru repaglinid sunt corecte afirmaiile:
A.absorbie digestiv rapid, complet
B. stimuleaz eliberarea insulinei din pancreas
C. este indicat n diabet zaharat tip 1
D. administrarea se face oral, dup mas
E. crete transaminazele serice.
25.Din grupa derivailor de sulfoniluree antidiabetice fac parte:
A. gliquidon
B. acarboza
C. glimepirid
D. gliclazid
E. repaglinid
26.Rosiglitazon:
A. este antagonist sclectiv al receptorului nuclear gama activator al proliferrii peroxizomale
B. scade rezistena la insulin n esutul adipos i n muchi
C. cretc transportul celular al glucozei n esutul adipos i muchi

D. crete sinteza proteinelor transportoare ale glucozei
E. particip la reglarea metabolismului acizilor grai n esuturile periferice
27.Biguanrdele sunt contraindicate n:
A. insuficien renal
B. insuficien hepatic
C. alcoolism
D. stri hipoxice
E. dup hipofizectomie
28.Sulfamideie antidiabetice au urmtoarele caracteristici farmacocinetice:
A. se absorb bine dup administrare per os
B. se leag de proteinele plasmatice n procent nesemnificativ
C. epurarea se face hepatic i renal
D. barbituricele le cresc metabolizarea hepatic
E. dozele mari de acid acetilsalicilic deplaseaz sulfamideie antidiabetice de pe proteinele
plasmatice
29.Despre acarboz sunt valabile urmtoarele afirmaii:
A. absorbia per os a substanei este semnificativ
B. inhib competitiv glucoamilaza i sucraza
C. inhib semnificativ alfa amilaza pancreatic
D. inhib alfaglucozidaza din peretele intestinal
E. n doze mari produce tulburri digestive manifestate prin dureri abdominale
30.Despre repaglinid sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. se absoarbe nesemnificativ dup administrare oral
B. stimuleaz eliberarea insulinei din pancreas
C. produce erupii cutanate
D. este contraindicat n cetoacidoz
E. este indicat n diabet insulino- dependent
Tema nr. 32
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
F1232001. Acidul pantotenic i biotina
A. Acidul pantotenic este puin rspndit n natur
B. Structura de baz a pantotenatului este heterociclic
C. Pantotenatul intr n compoziia coenzimei acetilante (CoA)
D. Biotina nu conine azot n molecul
E. Biotina nu ndeplinete rol de coenzim
(pag. 122 - 123)
F1232002. Care dintre afirmaii sunt corecte:

A. Vitamina E se mai numete menadiona
B. Ca structur vitamina E aparine clasei sterolilor
C. Vitamina E funcioneaz ca antioxidant
D. Vitamina K genereaz predispoziie la hemoragii
E. Vitamina K2 este de origine vegetal
(pag. 135 - 137)
F1232003. Marcai rspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K i niacina
B. Sunt vehiculate prin snge de ctre anumite lipoproteine
C. Nu se depoziteaz n organism
D. -carotenul are caracter oxidant
E. Carotenii sunt rspndii mai ales n regnul animal
(pag. 130 - 138)
F1332004. Selectati raspunsul incorect:

In structura lor,vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical
metil,iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F1432005. Alegei afirmaia corect:

A. Ergosterolul i 7-dehidrocolesterolul sunt vitamere D.
B. Transformarea provitaminelor D n vitaminele corespunztoare implic un proces de hidroliz.
C. Transportul sanguin al vitaminelor D implic legarea acestora la o polipeptid sintetizat n ficat.
D. Forma cea mai activ a vitaminei D este 25-hidroxicolecalciferolul.
Reglarea nivelului sanguin al calcitriolului se face direct de ctre hormonul paratiroidian i indirect de
concentraia calciului seric.
E.
(pag. 133-134)
F1432006. Care dintre urmtoarele afirmaii privind acidul ascorbic nu este corect?
A. Vitamina C nu este implicat n absorbia ferului.
B. Este implicat n hidroxilarea prolinei i lizinei.
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat n sinteza adrenalinei.
E. Diete deficitare n acid ascorbic pot duce la apariia scorbutului.
(pag. 128-130, [9])
F1432007. Care dintre urmtoarele afirmaii privind vitamina B12 nu este corect?
A. Poate fi convertit n cofactori enzimatici ce conin gruparea 5-deoxiadenozil sau metil, ataat la
cobalt.
B. Poate servi ca surs de cofactor enzimatic, necesar pentru conversia metilmalonil-CoA la succinil-CoA.
C. Carena de vitamina B12 duce la homocistinurie.
D. La sinteza metioninei din homocistein, pe lng vitamina B12 este necesar i acidul folic.
E. Conine n structur o grupare hem.
(pag. 124-126, [9])
F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:

A. Acidul retinoic este component a pigmentului vizual rodopsin.
B. Retinalul particip la sinteza glicoproteinelor.
C. Retinoidele afecteaz expresia genetic implicat n proliferarea i diferenierea mai multor tipuri de
celule.
D. Administrarea de retinoide creste efectele unor compui carcinogenici.
E. -Carotenul posed o marcant activitate oxidant fa de radicalii liberi peroxidici.
(pag. 130-133)
F1432009. Tocoferolii:
A. Sunt vitamine K.
B. Forma cea mai activ biologic este delta-tocoferolul.
C. Depozitarea tocoferolilor se face n special n ficat.
Previn oxidarea unor hormoni hipofizari i suprarenalieni, ca i a altor compui utili (vitamina A, acizii
grai
eseniali, etc)
D.
E. Dup conjugare cu acid glucuronic sunt excretai n urin.
(pag. 135-136)
F1532010. Care din urmtoarele afirmaii sunt false?

A. vitaminele A, E, K se depoziteaz n esutul adipos;
B. produsul de oxidare a retinalului este implicat n biosinteza glicoproteinelor;
C. calcitriolul se sintetizeaz din 7-dehidrocolesterol;
D. tocoferolii conin nucleul cromanului;
E. vitamina K1 este liposolubil.
(pag. 130-2)
F1532011. Care sunt afirmaiile adevrate?

A. acizii folici se mai numesc i acizi pteroilaspartici;
B. nici o vitamin nu se poate sintetiza n organism;
C. acidul ascorbic este -lactona acidului L-gulonic, fiind nrudit cu hexozele;
D. vitamina B12 este factor de cretere pentru microorganisme;
E. aminotransferazele au drept coenzim ciancobalamina.
(pag. 124-2)
F1532012. Precizai afirmaiile corecte:

A. n doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina E crete efectul anticoagulantelor orale;
C. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari;
D. piridoxina crete efectele barbituricelor;
E. vitamina B1 intervine numai n procese din metabolismul proteic.
(pag. 297-1)
F1532013. Precizai afirmaiile incorecte:

A. transformarea dUMP n dTMP necesit coenzima FH4;
B. acidul p-aminobenzoic intr n structura acidului pteroic;
C. concentraia protrombinei este independent de concentraia vitaminei K1;
D. piruvatdehidrogenaza este un complex multienzimatic;
E. 7-dehidrocolesterolul este precursorul unui prohormon de tip sterolic.
(pag. 137-2)
F1532014. Referitor la vitamina K sunt false urmtoarele afirmaii:

A. este implicat n sinteza protrombinei i proconvertinei;
este cofactorul formrii acidului gama-carboxiglutamic n proteine identificate n oase, placent, splin,
rinichi, plmni;
B.
C. vitaminele K naturale i de sintez se depoziteaz n ficat
D. vitaminele K naturale au structur poliizoprenic
E. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate produce hipovitaminoza K
(pag. 137-2)
F1532015. Referitor la vitamine sunt adevrate afirmaiile:
A. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolv prin eliminarea rapid a acestora;

B. acumularea vitaminelor A i D n organism este fr efecte;
C. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandat indiferent de aportul alimentar;
D. absorbia intestinal a vitaminei C este diminuat n cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. vitamina C mpiedic absorbia fierului n tubul digestiv.
(pag. 291-1)
F1632016. Care din coenzimele menionate nu conin n structur adenina:

A. FMN
B. FAD
C. NAD+
D. Coenzima A
E. NADP+
(pag. 117)
F1632017. Care dintre afirmaii nu este corect:

A. Tiamina are n structur piridina i tiazolul
B. FMN i FAD sunt coenzimele riboflavinei
C. TPP face parte din complexul mutienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
D. Biotina particip n reaciile de carboxilare
E. Acidul ascorbic particip n degradarea oxidativ a Tyr i biosinteza adrenalinei
(pag. 115)
F1632018. Care dintre compuii menionai particip direct n procesul vederii:

A. Acidul retinoic
B. 11-cis-retinalul
C. Acidul 11-cis retinoic
D. 3-Dehidroretinolul
E. -Carotenul
(pag. 131)
F1632019. Indicai care din afirmaii este corect:

A. Biotina particip n reacii de decarboxilare
B. Acidul pantotenic este CoA-SH
C. CoA-SH nu conine n structur resturi fosfat
D. Piridoxalfosfatul particip n reaciile de decarboxilare a -cetoacizilor
E. NAD+ este coenzim nicotinamidic
(pag. 119)
F1632020. Indicai care dintre afirmaii nu este corect:

A. Vitaminele liposolubile sunt transportate n snge de lipoproteine
B. Rodoprina este constituit n oprin i 11-cis-retinal
C. Carena de vitamina K produce tulburri de coagulare
D. Menadiona conine n structur un rest poliizoprenic
E. 7-Dehidrocolesterolul este provitamina colecalciferolului
(pag. 137)
F1632021. Indicai care dintre vitaminele menionate particip la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Biotina
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. PLP
E. Calciferolii
(pag. 138)
F1632022. Indicai vitamina care conine n structur nucleul cromanic:

A. Menadiona
B. Filochinona
C. Tocoferolii
D. Calciferolii
E. Retinolul
(pag. 135)
F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:
A. Din punct de vedere structural provitaminele D nu sunt steroli

B. Colesterolul reprezinta un precursor global pentru toate vitaminele D
C. Vitaminele D sunt hidrosolubile
D. In tubii renali, oase si placenta se formeaza 24, 25 dihidroxicolecalciferoli si 1, 25
dihidroxicolecalciferoli
E. Metabolismul vitaminelor D este independent de calcemie si de activitatea parathormonului
(pag. 133, 134/9)
F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Tiamina reprezinta vitamina B6
B. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor in reactii de transfer ale gruparilor aldehidice
C. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactiile de decarboxilare ale aminoacizilor
D. Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactii de transaminare
E. Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor pentru metiltransferaze
(pag. 115,116/9)
F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Acidul folic din organismul uman este acidul pteroil pentaglutamic
B. Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelor
C. Acidul p-aminobenzoic face parte din structura acidului folic
D. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele decarboxilaze ale aminoacizilor
E. Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele hidrolaze
(pag. 127/9)
F2132026. Evidentiati raspunsul fals:

A. In structura biotinei intra un nucleu tiazolic
B. Piridoxal-fosfatul participa la procese de trans-sulfurare
C. Biotina ia parte la reactii de carboxilare
D. Piridoxal-fosfatul participa la procese de transaminare
E. Tiamin-pirofosfatul participa la reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
(pag. 116, 121, 123/9)
F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Metilcobalamina este cofactor pentru enzima care reface metionina din homocisteina
B. Metilcobalamina participa la formarea de metilmalonil-coenzima A
C. Metilcobalamina actioneaza independent de coenzima acidului folic
D. Deoxiadenozincobalamina este cofactor pentru metilarea homocisteinei
E. Ciancobalamina se foloseste in anemii feriprive
(pag. 334/3, 124, 125, 126/9)
F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:

A. Vitamina E se mai numeste menadiona. - pg.135
B. Ca structura, vitamina E apartine clasei sterolilor. - pg.135
C. In organism vitamina E joaca un important rol antioxidant. - pg.136
D. Vitamina K genereaza predispozitie la hemoragii. - pg.136
E. Vitamina K2 este de origine vegetala. - pg.137
(pag. 135-137)
F2232029. Vitamine liposolubile

A. Transportul plasmatic este efectuat de lipoproteine. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile sunt derivati izoaloxazinici. - pg.130
C. Vitaminele D2 si D3 provin din colesterol. - pg.133
D. Provitaminele E se numesc tocoferoli. - pg.135
E. Sunt direct dependenti de vitamina K factorii I si II de coagulare. - pg.137
(pag. 130;133;135;137)
F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob

A. Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K si niacina. - pg.130
B. Tulburarile biliare se repercuta negativ asupra absorbtiei lor intestinale. - pg.130
C. Nu se depoziteaza in organism. - pg.130
D. Functioneaza in special sub forma de coenzime. - pg.130
E. Carotenii sunt raspinditi mai ales in regnul animal. - pg.131
(pag. 130-131)
F2232031. Vitamina B2
A. Este o substanta incolora foarte solubila in ap. - pg.117

B. Are o structura biciclica. - pg.117
C. Forma ei activa este reprezentata de coenzima NAD. - pg.117
D. Coenzimele derivate de la vitamina B2 participa la procese de oxidoreducere. - pg.118
E. Pentru vitamina B2 nu se cunosc coenzime. - pg.118
(pag. 117-118)
F2232032. Vitamina PP
A. Se mai numeste tiamina. - pg.118
B. Contine un ciclu cu doi atomi de azot. - pg.119
C. Coenzimele sale pot trece uor pe mai multe apoezime. - pg.120
D. Participa in procesele degradative ale acizilor grasi. - pg.120
E. Principalul sau rol biochimic este legat de metabolismul calciului. - pg.119
(pag. 118-120)
F2232033. Acidul pantotenic si biotina

A. Acidul pantotenic este putin raspindit in natura. - pg.122
B. Structura de baza a pantotenatului este heterociclica. - pg.122
C. Pantotenatul intra in compozitia coenzimei acetilante (CoA). - pg.122
D. Biotina functioneaza ca si coenzima a metiltranferazelor. - pg.123
E. In toate reactiile la care participa biotina se realizeaza un beneficiu energetic. - pg.124
(pag. 122-124)
F2232034. Vitaminele
A. Nu pot fi sintetizate de organismele superioare. - pg.114
B. Sunt constituenti cu importanta valoare energetica. - pg.114
C. Necesarul zilnic este de ordinul gramelor. - pg.114
D. Nu se cunosc compusi cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
E. Compusii a caror carenta determina aceeasi avitaminoza se numesc provitamine. - pg.114
(pag. 114)
F2232035. Vitamina A,activitate biologica

A. Are structura sterolica. - pg.130
B. Precursorul sau este precarotenul. - pg.131
C. Retinolul si acidul retinoic nu prezinta activitate biologica. - pg.131
D. Retinalul este parte componenta a opsinei. - pg.131
E. Administrarea de retinoide scade efectele unor compusi carcinogeni. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. Antivitaminele sunt substante cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114
B. Majoritatea vitaminelor - sau derivatii acestora - sunt cofactori enzimatici. - pg.114
C. Forma activa a vitaminei B2 este tiaminpirofosfatul. - pg.117
D. Vitamina PP intra in structura a doua coenzime nicotinamidice. - pg.119
E. Vitamina B6 participa in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
(pag. 114;117;119-120)
F2232037. Care afirmatii sunt corecte:

A. Vitamina cu participare directa in procesul vederii este acidul retinoic. - pg.131
B. Exista un singur tocoferol natural. - pg.135
C. Vitamina K1 este de origine vegetal. - pg.137
D. Derivatii de menadiona sunt antivitamine K. - pg.137
E. Calciul nu participa in procesul de coagulare. - pg.138
(pag. 131;135;137-138)
F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Vitamina C functioneaza cuplata cu coenzimele flavinice in reactii de transfer
B. Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatonina
C. Vitamina C participa la sinteza sarurilor biliare
D. Vitamina C poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
E. Majoritatea rectiilor la care participa vitamina C sunt de hidroxilare
(pag. 130)

A. Legatura dintre flavine si proteine este strinsa,covalenta
B. Majoritatea flavoproteinelor contin metale, Cu,Zn

C. Pozitiile de fixare a hidrogenului in nucleul izoaloxazinic sunt 5 si 10
D. Flavoenzimele participa in special la reactii de hidroliza
E. Riboflavina formeaza cu ATP-ul doua flavinnucleotide si anume flavinmononucleotid si flavindinucleotid
(pag. 117)

A. Retinalul este un component al rodopsinei
B. Acidul retinoic participa la sinteza de lipoproteine
C. Provitaminele A sunt retinalul si acidul retinoic
D. Acidul retinoic este un binecunoscut antioxidant
E. All trans retinalul poate trece in 10 cis retinal sub actiunea izomerazei
(pag. 131)
F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. Provitaminele D2 si D3 sunt ergosterolul si 7 hidrocolesterolul
B. Vitaminele D2 si D3 sunt antirahitice
C. Calcitriolul joaca rol important in metabolismul magneziului si calciului
D. Provitaminele D sunt steroli care difera prin catena laterala din pozitia 7
E. In ficat,vitamina D3 sufera hidroxilari in pozitia 1 si 25
(pag. 133)
F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirmaiile:

A. vitamina K1 este liposolubil;
B. tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate determina hipovitaminoza K;
C. vitaminele K naturale sunt hidrosolubile;
D. vitamina K este implicat n sinteza unor factori de coagulare;
E. vitaminele K naturale au structur poliizoprenic.
(pag. 137 2)

A. vitamina A1 se numete retinal;
B. , , carotenii sunt vitamerele A;
C. sub aciunea retinaloxidazei, retinalul se transform n retinol;
D. vitamina A este un derivat poliizoprenic cu un nucleu ciclohexanic;
E. carotenul are aciune antioxidant similar vitaminei E, potenndu-se reciproc.
(pag. 131 2)

A. acidul tetrahidrofolic particip la reacii de decarboxilare;
B. tocoferolii conin nucleul naftochinonei;
C. vitamina B6 este vitamina antipelagroas;
D. carena de vitamin B1 determin acumularea de acid piruvic n organism;
E. acidul aspartic este constituent al acizilor folici.
(pag. 116 2)
F2532045. Care sunt afirmaiile corecte referitoare la vitamina K?

A. menadiona este singura vitamin natural liposolubil;
B. vitamina K este implicat n biosinteza factorilor de coagulare;
C. vitaminele K sunt hidrosolubile;
D. vitamina K conine nucleul benzochinonei;
E. vitamina K3 este liposolubil, depozitndu-se n ficat.
(pag. 137 2)

A. vitamina C scade capacitatea de aprare a organismului;
B. vitamina C este recomandat n gingivite, arsuri, plgi, infecii, anemie;
C. acumularea vitaminelor A i D n organism este fr efecte;
D. suplimentarea dietei cu vitamine este recomandat indiferent de aportul alimentar;
E. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale i estrogenilor.
(pag. 291, 292 1)

A. acidul retinoic este antioxidant hidrosolubil;
B. acizii folici se mai numesc acizi pteroilaglutamici;
C. aminotransferazele au drept coenzim ciancobalamina;

D. supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolv prin eliminarea rapid a acestora;
E. vitamina B2 este factor de cretere pentru microorganisme.
(pag. 127 2)

A. vitamina C este vitamina antiscorbutic;
B. vitamina C este lactona acidului L gulonic;
C. fiind antioxidant hidrosolubil, acidul ascorbic stimuleaz formarea nitrozaminelor n procesul de
digestie;
D. vitamina C este transportat prin snge sub form de lipoproteine;
E. vitaminele sunt compui eseniali ce nu se pot sintetiza n organism.
(pag. 128 2)
F2532049. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate?

A. colecalciferolul i ergocalciferolul sunt de origine animal;
B. provitamina A, -carotenul, are aciune anticanceroas;
C. vitamina D2 se formeaz n piele sub aciunea radiaiilor ultraviolete;
D. enzima vitamina D3-25-hidroxilaza acioneaz n ficat i rinichi;
E. vitamina D3 este cunoscut i sub denumirea de calcitriol.
(pag. 131-2)
F2532050. Alegei afirmaiile incorecte :

A. retinoidele sunt implicate n proliferarea i diferenierea celular ;
B. n refacerea rodopsinei este implicat i retinal-izomeraza ;
C. seleniul i -tocoferolul au aciune antioxidant;
D. vitamina C mpiedic absorbia fierului n tubul digestiv;
E. concentraia 1,25-dihidroxicolecalciferolului este reglat de paratormon.
(pag. 291-1)

A. vitamina B1 intervine numai n procese din metabolismul proteic;
B. vitamina E crete efectul anticoagulantelor orale;
C. piridoxina crete efectul barbituricelor;
D. coenzimele nicotinamidice particip n reacii de transmetilare;
E. vitamina B1 scade tolerana la glucide.
(pag. 297 1)
F2532052. Alegei afirmaiile corecte :

A. vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari ;
B. coenzimele B12 particip numai la reaciile catalizate de transmetilaze ;
C. piridoxalfosfatul este coenzima reaciilor de transsulfurare ;
D. reductazele NAD+ - dependente particip la biosinteza acizilor grai;
E. vitaminele E i K se depoziteaz n esutul adipos.
(pag. 122 2)

A. homocistinuria este determinat de deficiena de vitamin B12;
B. acidul dehidroascorbic este singura form fiziologic activ a vitaminei C;
C. vitaminele K naturale absorbite la nivelul jejunului trec direct n torentul sanguin;
D. carotenii sunt compui poliizoprenici cu nucleu ciclohexanic;
E. sinteza timidilatului nu necesit coenzime transportoare de grupe metil.
(pag. 126 - 2)
F2632054. Nu produce tahifilaxie, acionnd pe o cale tiol-independent:

A. Nitroglicerina
B. Isosorbid dinitrat
C. Petaeritril tetranitrat
D. Molsidomina
E. Nitritul de sodiu
(pag. 245)
F2632055. Sunt reacii adverse specifice nitrailor, cu excepia:

A. Vasoconstriciei periferice
B. Cefaleei
C. Hipotensii ortostatic
D. Tahifilaxiei
E. Durerilor ale globilor oculari
(pag. 246)
F2632056. Acioneaz prin coronarodilataie inhibnd recaptarea adenozinei:

A. Teofiliona
B. Dipiridamolul
C. Amiodarona
D. Nifedipina
E. Molsidomina
(pag. 253)
F2632057. In angina nsoit de tonus simpatic ridicat i tahicardie, sunt medicamente de elecie:
A. alfa-stimulatoarele selective
B. -adrenoliticele
C. Nifedipina
D. -2-simpatomimeticele
E. Vasodilatatoarele directe
(pag. 244)
F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:

A. Galopamilul
B. Perhexilina
C. Nifedipina
D. Nisoldipina
E. Felodipina
(pag. 251)
F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei fa de nitrai i nitrii sunt:

A. Scderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. Lipsa tahifilaxiei
C. lipsa tahicardiei reflexe
D. Blocarea fosfodiestrazei
E. Stimularea fosfodiesterazei, cu scderea cantitii de AMPc
(pag. 249)
F2632060. Dipiridamolul:
A. Crete tonusul parasimpatic (vagotonie)
B. Stimuleaz receptorii -adrenergici
C. Are efect antiagregant plachetar
D. Stimuleaz guanilat ciclaza
E. Are aciune antihipertensiv
(pag. 253)
F2632061. Indicai care dintre vitaminele menionate particip la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
A. Tocoferolii;
B. Calciferolii;
C. Filochinona (forma redus);
D. Biotina;
E. Acidul retinoic.
(pag. 138)
F2632062. Care este forma activ a acidului folic:

A. Acidul pteroildiglutamic;
B. Acidul tetrahidrofolic;
C. Acidul dihidrofolic;
D. Acidul pteroilmonoglutamic;
E. Acidul pteroiltriglutamic
(pag. 127)
F2632063. Sub form de coenzim vitamina B12 este necesar n transformarea:

A. Piruvat --> Oxalacetat;
B. Homocistein --> Metionin;
C. Piruvat --> Acetil-CoA;

D. Malat --> Piruvat;
E. Malat --> Oxalacetat.
(pag. 125)
F2632064. Care dintre vitaminele enumerate conin n structur piridina:

A. Niacina i piridoxina;
B. Tiamina;
C. Riboflavina;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul folic.
(pag. 118,120)
F2632065. Indicai care dintre coenzimele enumerate particip n reacia de transaminare a

aminoacizilor:
A. NAD+;
B. CoA-SH;
C. Piridoxal fosfatul;
D. FAD;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 121)
F2632066. Selectai afirmaia incorect:

A. Tiamin pirofosfatul (TPP) particip n reacia de decarboxilare a alfa-cetoacizilor;
B. Riboflavina intr n structura coenzimelor FAD i FMN;
C. NAD+-ul este coenzima aminoacid decarboxilazelor;
D. Acidul ascorbic transform meemoglobina n hemoglobin;
E. n structura acidului folic intr acidul para-amino-benzoic.
(pag. 119)
F2632067. Indicai coenzima vitaminei care particip n reacii de carboxilare:

A. Acidul tetrahidrofolic;
B. NAD+;
C. FAD i FMN;
D. Biotina;
E. Tiaminpirofosfatul.
(pag. 123)
F2632068. Care dintre vitaminele menionate conin sulf n molecul:

A. Biotina;
B. Cobalamina;
C. Piridoxina;
D. Nicotin amida;
E. Acidul ascorbic.
(pag. 123)
F2632069. Indicai care este provitamina vitaminei D2:

A. Colesterolul;
B. 7-Dehidrocolesterol;
C. 7-Dihidrocolesterol;
D. Ergosterolul;
E. Ergocalciferolul.
(pag. 133)
F2632070. Care dintre vitamine este un derivat al pteridinei:

A. Nicotinamida;
B. Acidul pantotenic;
C. Acidul folic;
D. Riboflavina;
E. Tiamina.
(pag. 127)
F2632071. Care vitamin conine n structur dimetil benzimidazolul:

A. Cobalamina;
B. Tiamina;
C. Acidul pantotenic;
D. Acidul folic;
E. Riboflavina.
(pag. 125)
F2632072. Selectai afirmaia incorect referitoare la vitaminele E:

A. alfa-Tocoferolul este 6,7,8 trimetiltocolul;
B. Tocoferolii se depoziteaz n esutul adipos;
C. Tocoferolii au aciune antioxidant;
D. Tocoferolii protejeaz hematiile fa de radicalii liberi ai oxigenului;
E. Produsul de oxidare al tocoferolului, dup conjugare cu acid glucuronic, se elimin prin bil.
(pag. 135)
F2632073. Indicai care dintre vitaminele menionate conin n structur nucleul naftochinonei:
A. Tocoferolii;
B. Filochinona;
C. Calciferolii;
D. Retinolul;
E. Nicotinamida.
(pag. 137)
F2632074. Care dintre afirmaii este corect:

A. CoA-SH particip n reacii de decarboxilare;
B. CoA-SH este un derivat al pteridinei;
C. Riboflavina este un derivat al izoaloxazinei;
D. Tiamina nu are rol de coenzim;
E. Acidul folic particip n reacii de dehidrogenare.
(pag. 117)
F2632075. Care afirmaie nu este corect n legtur cu tiamina:

A. Conine n structur un ciclu pirimidinic i unul tiazolic;
B. Tiaminpirofosfatul este coenzim n reaciile de decarboxilare oxidativ a alfa-cetoacizilor;
C. Tiaminpirofosfatul particip n reacii de transcetolare;
D. Tiaminpirofosfatul este coenzim n reaciile de decarboxilare ale aminoacizilor;
E. Transformarea vitaminei n coenzim este catalizat de tiamin difosfotransferaz.
(pag. 115-117)
F2632076. Indicai transformarea catalizat de retinal aldehid reductaz:

A. Retinal --> Acid retinoic;
B. Trans-retinal --> 11-cis-retinal;
C. -Caroten --> Acid retinoic;
D. Retinal --> Retinol;
E. Retinol --> Retinal.
(pag. 132)
F2632077. Indicai care coenzim particip n transformarea Homocistein --> Metionin:

A. Acidul ascorbic;
B. Tiaminpirofosfatul;
C. FAD-ul;
D. Acidul pantotenic;
E. Acidul tetrahidrofolic.
(pag. 128)
F2632078. Care dintre vitaminele enumerate nu conine azot n molecul:

A. Acidul folic;
B. Tiamina;
C. Acidul ascorbic;
D. Riboflavina;
E. Vitamina B12.
(pag. 129)

F1232079. Acidul ascorbic
A. Acidul ascorbic este lactona acidului D-gulonic
B. Structura lui conine un heterociclu azotat
C. Acidul ascorbic este implicat n absorbia fierului
D. Intervine n biosinteza adrenalinei
E. Acidul ascorbic particip n procese de hidroxilare
(pag. 128 - 130)
F1232080. Care din urmtoarele afirmaii sunt incorecte:

A. Vitamina B1 are structur purinic
B. Vitamina B2 nu conine azot n molecul
C. Vitamina B1 este implicat n metabolismul glucidic
D. Singura form activ a niacinei este acidul nicotinic
E. n structura biotinei se gsete un rest de acid valerianic
(pag. 115 - 123)
F1232081. Coenzime vitaminice

A. Vitamina B2 are rol de coenzim numai sub form de FAD (flavin adenindinucleotid)
B. Tiamina intr n structura coenzimelor flavinice
C. Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori n diverse reacii enzimatice
D. Coenzimele nicotinice particip n procese redox
E. Acidul pantotenic i exercit aciunea dup ncorporare n coenzima Q
(pag. 115 - 123)
F1332082. Selectati raspunsurile corecte:

A. Formele active ale vitaminei D sunt 25-OH vitamina D3 si 1,25 (OH)2 vitamina D3
B. Deficienta de vitamina D produce la copil rahitism
C. Provitaminele D se deosebesc prin structura nucleului sterolic si a catenei laterale
D. Numai vitamina D3 are actiune antirahitica
E. Vitamina D este considerata un prohormon de tip sterolic
(pag. 133)
F1332083. In structura NAD intra:

A. Nicotinamida
B. Adenozina
C. Pirofosfatul
D. Acidul nicotinic
E. Riboza
(pag. 118)
F1332084. Selectati raspunsurile corecte :

A. Vitaminele sunt substante endogene
B. Provitaminele au actiune vitaminica
C. Vitaminele I-si exercita actiunea la locul sintezei
D. Provitaminele sunt precursori vitaminici
Vitamerele au aceeasi actiune vitaminica si simptome carentiale, dar sunt distincte din punct de vedere
structural
E.
(pag. 114)

Coenzimele flavinice si nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicare in reactii redox de
hidrogenare-dehidrogenare
A.
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele care admit drept coenzima NAD+ catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. Toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele: NAD+, NADP+, in calitate de coenzime
(pag. 119)

A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6

Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare,decarboxilare,transsulfurare a
aminoacizilor
C.
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal 5-fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 120)

A. Vitamerele E cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitamina E conlucreaza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)

A. Vitamina A este activa sub forma de retinol,retinal,acid retinoic
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta-carotenului este
retinolul
B.
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinal participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)

A. Vitamina B12 si acidul folic sunt implicate in hematopoieza
B. FMN este un nucleotid
C. Carboxilazele biotin-dependente necesita pentru activitate HCO3-, ATP si Mg2+
D. Tiaminpirofosfatul este coenzima de transfer a unei unitati monocarbonate
E. N5N10-metilenH4F are rol coenzimatic in reactia catalizata de timidilat sintetaza: dUMP trece in dTMP
(pag. 112-125)

A. Acidul folic se gaseste in plante sub forma conjugata
B. Acidul pteroic si acidul glutaric sunt componenti ai acidului folic
C. Forma coenzimatica a acidului folic este H4F
D. Formarea H4F din acid folic necesita NADPH si folat reductaza
E. Trimetoprimul si metotrexatul sunt activatori ai folat reductazei
(pag. 126)
F1332091. Selectati raspunsurile incorecte:

Participarea coenzimei A la diverse reactii se datoreaza gruparii -SH care poate forma legaturi tioesterice
macroergice
A.
B. Acidul pantotenic,precursor pentru coenzima A este format din acid pantoic si alfa-alanina
C. Biotina intervine in calitate de coenzima numai in reactia de carboxilare a acidului piruvic
Vitamina B12 este implicata in reactia de izomerizare a L-metilmalonil-CoA la succinil-CoA si de metilare
a
homocisteinei la metionina
D.
E. Acidul folic este transportor de fragmente de un atom de carbon sub forma de H4F
(pag. 119-124)
F1432092. Alegei afirmaia corect:

A. Tiaminpirofosfatul este coenzim n reaciile de decarboxilare oxidativ a a-cetoacizilor.
Succinat dehidrogenaza, enzim implicat n ciclul citric, prezint drept cofactor un derivat al acidului
nicotinic.
B.
C. Coenzima A prezint n structur un rest de acid pantotenic.
D. Biotina este coenzim a piruvat carboxilazei, enzim important n gluconeogenez.
E. Acidul para-aminobenzoic este implicat n sinteza acidului folic.

(pag. 115,118,122-123,127)

A. Vitamerele vitaminei PP conin un ciclu purinic n structur
B. Reductaze dependente de NADPH sunt implicate n biosinteza acizilor grai.
C. Coenzimele nicotinamidice sunt implicate n oxidaia biologic.
D. Calea pentozo-fosfailor implic enzime NAD+-dependente.
E. Nicotinamida are aciune antipelagroas
(pag. 118-120, [9])
F1432094. Acidul ascorbic:

A. n hematii i ser concentraia sa este mai mare dect n leucocite i plachetele sanguine
B. nu se depoziteaz n organism fiind necesar un aport exogen continuu
C. scade absorbia fierului din tubul digestiv
D. crete capacitatea de aprare a organismului fa de infecii
E. favorizeaz depunerea calciului n oase
(pag. 463-464)
F1432095. Piridoxina:
A. are rol n hematopoez
B. inhib dezvoltarea celulelor tumorale
C. este indicat n tulburri cutanate i mucoase
D. este liposolubil
E. se prezint sub form de comprimate de 0,25 g i fiole de 5 ml cu 0,25 g
(pag. 461-462)
F1432096. Retinolul:
A. se depoziteaz n cantiti crescute n rinichi
B. pentru absorbie este necesar prezena grsimilor
C. are rol n reglarea troficitii tegumentelor i mucoaselor
D. stimuleaz depunerea calciului n oase
E. stimuleaz formarea anticorpilor
(pag. 465)
F1532097. Care din afirmaiile de mai jos nu sunt adevrate?

A. n refacerea rodopsinei este implicat i retinal izomeraza;
B. vitamina A are n structura sa nucleul ciclohexanic;
C. retinoidele sunt implicate n proliferarea i diferenierea celular;
D. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
E. menadiona conine nucleul naftochinonei substituit cu o caten poliizoprenic.
(pag. 131,137-2)
F1532098. Care din afirmaiile referitoare la vitamina B2 sunt adevrate?

A. are la baz nucleul izoaloxazinic substituit cu radical ribitil n poziia 1;
B. intervine n procesele de meninere a integritii epiteliilor;
C. intr n structura coenzimei xantinoxidazei;
D. particip la reaciile catalizate de -aminoacid oxidaze;
E. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice.
(pag. 288-1,118-2)

A. enzima vitamina D3-25hidroxilaza acioneaz n ficat i rinichi;
B. 24-hidroxilaza din sinteza 24,25-dihidroxicolecalciferolului se gsete n tubii renali, cartilaj, placent;
C. ergocalciferolul circul sub form liber prin snge;
D. provitaminele A au aciune anticanceroas;
E. carotenii i tocoferolii au proprieti antioxidante.
(pag. 131,134,136-2)

A. coenzima transformrii acetil CoA n malonil CoA este biotina;
B. vitamina B12 este singura coenzim ce intervine n transformarea homocistein-metionin;
C. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei;
D. biotina este coenzima celor mai multe decarboxilaze;
E. TPP este coenzima reaciilor de transsulfurare.
(pag. 290-1, 123-2)
F1532101. Care sunt afirmaiile corecte?

A. coenzimele B12 particip la reaciile catalizate de unele transmetilaze;
B. coenzima A particip att la porcese de biosintez, ct i de degradare;
C. coenzimele nicotinamidice particip n reacii de transmetilare;
D. n deficiena de tiamin se acumuleaz acid piruvic, pentoze, -cetoacizi;
E. vitamerele intervin n procese biochimice diferite.
(pag. 116,122,124-2)

A. seleniul i -tocoferolul au aciune antioxidant;
B. calcitonina inhib sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
C. vitamina D crete nivelul sanguin al fosfailor datorit reabsorbiei renale;
D. vitamina D poate crete calcemia i fosfatemia favoriznd absorbia n tubul digestiv;
E. vitamina E permite desfurarea normal a proceselor de reproducere.
(pag. 294,296-1, 136-2)
F1532103. Referitor la vitamina B1 sunt adevrate afirmaiile:

A. are n structur nucleul pirimidinic;
B. coenzima acesteia particip la decarboxilarea -aminoacizilor;
C. crete tolerana la glucide;
D. intervine n sinteza acetilcolinei;
E. TPP se sintetizeaz n ficat, rinichi, inim.
(pag. 115-2, 287-1)
F1632104. Acidul ascorbic particip la urmtoarele transformri:

A. Prolin - Hidroxiprolin
B. Metemoglobin - Hemoglobin
C. Noradrenalin - Adrenalin
D. Acid folic - Acid tetrahidrofolic
E. Hidroxilizin - Lizin
(pag. 129)
F1632105. Care din coenzimele enumerate fac parte din complexul multienzimatic al
piruvatdehidrogenazei:
A. Piridoxalfosfatul
B. TPP
C. Acidul lipoic i CoA-SH
D. NAD+ i FAD
E. Acetil-CoA
(pag. 116)
F1632106. Care din compuii menionai conin S n structur:

A. Acidul tetrahidrofolic
B. Biotina
C. Coenzima A
D. Acidul pantotenic
E. Tiamina
(pag. 123,122,115)
F1632107. Care sunt provitaminele calciferolilor:

A. Ergosterolul
B. Colesterolul
C. 7-Hidroxicolesterolul
D. 7-Dehidrocolesterolul
E. 7-Dihidrocolesterolul
(pag. 133)
F1632108. n legtur cu riboflavina indicai care afirmaii sunt corecte:

A. Conine n structur ciclul izoaloxazinic
B. FMN nu conine n structur resturi fosfat
C. FAD i FMN particip n reacii de oxidoreducere
D. FAD este implicat n decarboxilarea oxidativ a -cetoglutaratului
E. Coenzimele flavinice particip n reaciile de transaminare
(pag. 117,118,116)
F1632109. Indicai reaciile catalizate de enzime care conin coenzime provenite din cobalamin:
A. Piruvat - Oxalacetat
B. Homocistein - Metionin
C. -Cetoglutarat - Succinil-CoA
D. Metil malonil-CoA - Succinil-CoA
E. Piruvat - Acetil CoA
(pag. 125,126)
F1632110. Piridoxalfosfatul particip n urmtoarele tipuri de reacii:

A. Decarboxilarea oxidativ a -cetoacizilor
B. Decarboxilarea -aminoacizilor
C. Transaminarea aminoacizilor
D. Transformarea Met - Cys
E. Carboxilarea piruvatului
(pag. 121,122)
F2132111. Despre provitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Sunt pigmenti colorati care se gasesc in hrana obisnuita a omului
B. Actioneaza in ciclul rodopsinei
C. Sunt compusi cu structura poliizoprenoida
D. -carotenul poseda o marcata activitate antioxidanta fata de radicalii liberi peroxidici
E. -carotenul se transforma sub actiunea -carotendioxigenazei in 2 molecule de vitamina A1
(pag. 130-132/9)
F2132112. Referitor la vitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Acidul retinoic intra in structura rodopsinei
B. Retinil fosfatul are rol de cofactor pentru unele enzime care transporta manoza
C. Retinal izomeraza reface 11-cis-retinalul din structura rodopsinei
D. Absorbtia luminii determina descompunerea rodopsinei in opsina si acid retinoic
E. Retinolul intra in structura unor glicoproteine
(pag. 130-132/9)
F2132113. Despre tocoferoli se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Vitaminele E se mai numesc si filochinone
B. Nucleul de baza din structura vitaminelor E este nucleul cromanic
C. Transportul vitaminei E prin singe se face prin inglobare in chilomicroni
D. Vitaminele E joaca un rol foarte important ca antioxidanti
E. Actiunea antioxidanta a tocoferolilor este apreciabila si eficienta la concentratii ridicate ale oxigenului
(pag. 135, 136/9)
F2132114. Despre vitaminele K se pot face urmatoarele afirmatii:

A. Menadiona este o vitamina hidrosolubila
B. Vitaminele K naturale, dupa absorbtie, sub actiunea bilei trec pe cale limfatica in singe
C. Osteocalcina este o proteina ce contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
D. Vitaminele K nu pot fi cofactori enzimatici
E. Trombina nu contine resturi de acid gama-carboxiglutamic
(pag. 137, 138/9)
F2132115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la riboflavina:

A. Riboflavina este pigmentul galben din unele alimente
B. Coenzimele nicotinice reprezinta formele active ale riboflavinei
C. Riboflavina reprezinta vitamina B1
D. Riboflavina sub forma activa de FMN si FAD participa la multe procese de oxidoreducere
E. Nucleul izoaloxazinic reprezinta centrul activ al formelor active ale riboflavinei
(pag. 117, 188/9)
F2132116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nicotinamida:

A. Nucleul piridinic reprezinta centrul activ al coenzimelor nicotinamidice
B. Coenzimele nicotinamidice intra in structura a numeroase oxidoreductaze
C. Nicotina reprezinta vitamina B6
D. Coenzimele nicotinamidice au structura dinucleotidica
E. Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor metiltransferaze
(pag. 119, 120/9)
F2132117. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la piridoxina:

A. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de trans-sulfurare ale alfa-aminoacizilor
B. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor
C. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transaminare ale alfa-aminoacizilor
D. Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transfer ale gruparilor metil
E. Piridoxamin-fosfatul este cofactor in reactii de decarboxilare ale alfa-aminoacizilor
(pag. 120-121/9)
F2132118. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitamina C:

A. Acidul ascorbic poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei
B. Acidul ascorbic intervine in biosinteza acizilor biliari
C. Acidul ascorbic intervine in biosinteza hormonilor tiroidieni
D. Acidul ascorbic este implicat in absorbtia ferului
E. Acidul ascorbic este implicat in activarea acizilor grasi
(pag. 128, 129/9)
F2132119. Care din afirmatiile referitoare la acidul ascorbic sunt adevarate:

A. Acidul ascorbic intervine in complexul microzomal al citocromilor P450
B. Acidul ascorbic intervine ca un cofactor activator al unor enzime din biosinteza noradrenalinei
C. Acidul dehidroascorbic reprezinta forma inactiva a acidului ascorbic
D. Acidul ascorbic intervine in metabolizarea colesterolului
E. Acidul ascorbic intervine in transformarea acidului folic in acid tetrahidrofolic
(pag. 129, 130/9)
F2132120. In legatura cu acidul ascorbic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Acidul ascorbic este implicat in transformarea hemoglobinei in methemoglobina
B. Participa la biosinteza adrenalinei
C. Participa la procesele de oxidare ale triptofanului
D. Intra in reactii de hidroxilare a lizinei
E. Acidul ascorbic face parte din complexul multienzimatic de decarboxilare oxidativa a acidului piruvic
(pag. 129, 130/9)
F2132121. Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind timina:

A. participa la degradarea acidului piruvic
B. stimuleaza transformarea glucidelor in lipide
C. scade toleranta la glucide
D. intervine in sinteza acetilcolinei
E. inhiba formarea hormonului tireotrop
(pag. (3I) 287)
F2132122. Urmatoarele afirmatii privind riboflavina sunt corecte:

A. intervine in procesele de crestere
B. mentine integritatea epiteliilor
C. protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice
D. are efect hipoglicemiant la normali si diabetici
E. are efcet hepatotoxic
(pag. (3I) 288)
F2132123. Sunt corecte urmatoarele afirmatii, pentru piridoxina:

A. necesarul zilnic in sarcina si lactatie este 2,5 mg
B. se administreaza in anemii
C. la administrare indelungata in doze mari, produce neuropatie diabetica
D. inhiba formarea hormonului tireotrop
E. se administreaza exclusiv oral
(pag. (3I) 288, 289)
F2132124. pentru vitamina B6, sunt corecte afirmatiile:

A. forma activa este piridoxal fosfat
B. intervine in hematopoeza
C. inhiba cresterea microorganismelor
D. inhiba dezvoltarea celulelor tumorale
E. este slab sedativ SNC
(pag. (3I) 289)
F2132125. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:
A. se depoziteaza in ficat
B. stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinic
C. favorizeaza depunerea calciului in oase
D. scade absorbtia fierului din tubul digestiv
E. stimuleaza formarea corticosteroizilor
(pag. (3I) 291)
F2132126. Pentru vitamina A, sunt corecte afirmatiile:

A. absorbtia din tubul digestiv se face in prezenta grasimilor
B. la doze mari produce hipertiroidie
C. se depoziteaza in procent mai mare de 90% in ficat
D. intervine in elaborarea rodopsinei
E. este contraindicata administrarea ei in dermatoze
(pag. (3I) 293)
F2132127. Notati afirmatiile corecte pentru vitamina D:

A. favorizeaza absorbtia intestinala a calciului
B. stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oase
C. la doze mari mobilizeaza calciul din oase
D. activeaza procesele respiratorii celulare
E. este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitaminorezistent
(pag. (3I) 294)
F2132128. Contraindicatiile vitaminei D, sunt:

A. hipercalcemie
B. tuberculoza cutanata
C. osteomalacie carentiala
D. hipercalciurie
E. hipoparatiroidie
(pag. (3I) 295)
F2132129. Pentru vitamina E, sunt corecte afirmatiile:

A. este antioxidant
B. favorizeaza glicogenoliza
C. este indicata in distrofii musculare
D. se administreaza oral si I.m
E. scade absorbtia calciului din intestin
(pag. (3I) 296, 297)
F2132130. Contraindicatiile administrarii vitaminei K, sunt:

A. supradozarea relativa a anticoagulantelor cumarinice
B. tromboembolie
C. supradozare cu salicilati
D. tromboflebita
E. hipovitaminoza K
(pag. (3I) 350)
F2232131. Precizati afirmatiile incorecte:

A. Vitaminele au structuri chimice foarte variate. - pg.114
B. Vitaminele liposolubile cuprind: vitamina A, D, E si biotina. - pg.114
C. Vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice. - pg.115
D. In structura vitaminei B6 intra un nucleu piridinic. - pg.120
E. Biotina este coenzima in procese de hidroxilare. - pg.123
(pag. 114-115;120;123)
F2232132. Coenzime vitaminice:

A. Vitamina B2 are rol de coenzima numai sub forma de FAD (flavin adenin dinucleotid) - pg.117
B. Tiamina intra in structura coenzimelor flavinice - pg.115
C. Vitaminele hidrosolubile actioneaza fie ca atare, fie modificate, ca si coenzime. - pg.114
D. Coenzimele nicotinice participa in procese redox. - pg.119
E. Acidul pantotenic isi exercita actiunea dupa incorporare in coenzima Q. - pg.122
(pag. pg.114-119;122)
F2232133. Vitamina B12 si acizii folici

A. Deoxiadenozil cobalamina are rol de coenzima. - pg.124
Vitamina B12 indeplineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru
microorganisme .- pg.124
B.
C. Acidul folic are o structura tetrapirolica substituita. - pg.127
D. Coenzima folica participa la formarea metioninei. - pg.127
E. Tetrahidrofolatul este cerut in sinteza acizilor nucleici. - pg.128
(pag. 124;127-128)
F2232134. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

A. Vitamina B1 are structura purinica. - pg.115
B. Vitamina B2 nu contine azot in molecula. - pg.117
C. Vitamina B1 este implicata in metabolismul glucidic. - pg.115
D. Singura forma activa a niacinei este acidul nicotinic. - pg.118
E. In structura biotinei se gaseste un rest de acid valerianic. - pg.123
(pag. 115-118; 123)
A. Are la baza nucleul pirimidinic. - pg.120
B. Contine in molecula nucleul piridinic. - pg.120
C. Se cunosc trei compusi cu actiune de vitamina B6. - pg.120
D. Are rol de coenzima in metabolismul aminoacizilor. - pg.120
E. Transaminarea este un proces reversibil. - pg.121
(pag. 120-121)
F2232136. Vitaminele D
A. Cele mai importante sunt D2 si D3. - pg.133
B. Calciferolii sunt considerati prohormoni D. - pg.133
C. Biotransformarea vitaminelor D se petrece prin procese de hidroxilare. - pg.134
D. Vitaminele D3 nu sufer biotransformari. - pg.134
E. Provitaminele D au structura heterociclica. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232137. Acidul ascorbic

A. Poarta si numele de acid lactonic. - pg.128
B. Structura lui contine un heterociclu azotat. - pg.129
C. Intervine in transformarea methemoglobinei la hemoglobina. - pg.129
D. Intervine in biosinteza adrenalinei. - pg.130
E. In diverse reactii redox functioneaza cuplat cu glutationul. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232138. Vitamina A
A. Provitaminele A au structura poliizoprenica cu nucleu ciclohexenic. - pg.130
B. Retinolul, retinalul si acidul retinoic au acelasi rol biologic. - pg.131
C. Acidul retinoic participa la sinteza nucleoproteinelor. - pg.131
D. Retinalul este component al pigmentilor vizuali. - pg.131
E. Retinoidele afecteaza expresia genetica. - pg.133
(pag. 130-133)
F2232139. Vitamina E
A. Are ca structura de baza tocolul. - pg.135
B. Tocoferolii rezulta prin substituiri cu una, doua sau trei grupari metil. - pg.135
C. Tocoferolii au activitate biologic egal. - pg.135
D. Cel mai activ este tocoferolul alfa. - pg.135
E. Actiunea sa antioxidanta este antagonista seleniului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232140. Vitamina K
A. Este produsa de flora intestinala. - pg.137
B. Vitamina K1 naturala se numeste menadiona. - pg.137
C. Vitamina K2 contine in molecula un substituent cu catena lunga. - pg.137
D. Structura de baza a vitaminei K este nucleul oxicroman. - pg.137
E. Vitamina K are rol de cofactor enzimatic. - pg.138
(pag. 137-138)
A. Se mai numeste si timina. - pg.115

B. In celule se afl sub forma de ester pirofosforic. - pg.115
C. Sub aceasta forma de coenzima participa in reactii de transfer al unitatilor de aldehida activa. - pg.115
D. Carenta vitaminei B1 nu are consecinte patologice. - pg.116
In deficienta de tiamina se acumuleaza acid piruvic cu repercusiuni in special la nivelul sistemului nervos.
pg.116
E.
(pag. 115-116)
F2232142. Vitamina PP,structura si rol biochimic

A. Se prezinta sub doua forme:niacina si niacinamida. - pg.118
B. Intra in structura coenzimei FAD. - pg.119
C. Face parte din constitutia unor enzime implicate in reactii redox. - pg.119
D. Rolul lor consta in fixarea hidrogenului de la substrat pe nucleul piridinic pe care il contin. - pg.119
E. Coenzimele nicotinamidice au structura nucleotidica. - pg.119
(pag. 118-119)
F2232143. Biotina
A. Are in structura azot si sulf. - pg.123
B. Contine in structura un nucleu piridinic condensat cu -alanina. - pg.123
C. Participa mai ales la metabolismul aminoacizilor. - pg.123
D. Este coenzima a carboxilazelor. - pg.123
E. Intervine si in reactii de transfer al unor fragmente C2 activ. - pg.123
(pag. 123)

A. Este cunoscuta ca vitamina antipelagroasa. - pg.124
B. Metilcobalamina are rol de coenzima.- pg.124
C. Metilcobalamina participa la formarea metioninei. - pg.125
D. Ciancobalamina este vitamina antipernicioasa. - pg.124
E. Deficienta de vitamina B12 nu are semnificatie patologica. - pg.126
(pag. 124-126)
F2232145. Acidul ascorbic,structura si rol

A. Are structura inrudita cu cea a hexozelor. - pg.128
B. Ca atare sau sub forma oxidata participa in hidroxilarea unor aminoacizi. - pg.129
C. Are rol in transfer de grupari metil. - pg.129
D. Este implicat si in absorbtia fierului. - pg.130
E. Functioneaza ca agent redox cuplat cu biotina. - pg.130
(pag. 128-130)
F2232146. Precizati care afirmatii sunt corecte:

A. Dupa absorbtie vitaminele liposolubile sunt transportate la ficat incorporate in chilomicroni. - pg.130
B. Vitaminele liposolubile circula liber prin singe. - pg.130
C. In ficat se depoziteaza preponderent vitamina E. - pg.130
D. In organism vitaminele liposolubile indeplinesc functii foarte diferite. - pg.130
E. Colecalciferolul se considera ca fiind un prohormon. - pg.130
(pag. 130)
F2232147. Vitaminele D,rol biochimic

A. Vitaminele D2 si D3 au activitate antirahitica egala. - pg.133
B. Activarea vitaminei D are loc prin deschiderea ciclului B, sub actiune enzimatica. - pg.133
C. Formele active ale vitaminelor D sunt hidroxilate in pozitii bine precizate. - pg.134
D. Concentratia serica a acestor forme este reglata de nivelul calcemiei. - pg.134
E. Vitamina D are rolul legat de metabolismul seleniului. - pg.134
(pag. 133-134)
F2232148. Vitamina E,structura si rol

A. Are 4 vitamere (tocoferoli) cu structuri chimice asemanatoare. - pg.135
B. Dupa absorbtie, se depoziteaza in tesutul adipos. - pg.135
C. In molecula tocoferolilor se gaseste o grupare SH. - pg.135
D. Protejeaza hematiile fata de diversi toxici oxidanti. - pg.136
E. Actiunea sa antioxidanta este sinergica cu cea a -carotenului. - pg.136
(pag. 135-136)
F2232149. Vitamina K,rol

A. Se mai numeste si vitamina anticoagularii. - pg.136
B. Carenta ei determina predispozitii la hemoragii. - pg.136
C. In terapie se folosesc numai vitaminele K naturale. - pg.137
D. Are rolul de a activa unii factori ai coagularii, biosintetizati in ficat.- pg.137-138
E. Exista si alte proteine formate prin interventia vitaminei K. - pg.138
(pag. 136-138)
F2232150. Vitamine hidrosolubile:

A. Flavinnucleotidele au rol de coenzime in diverse procese redox. - pg.118
B. Vitamina aflata in structura CoA este biotina. - pg.122
C. CoA participa in numeroase reactii anabolice si catabolice. - pg.122
D. In structura acizilor folici intra pteridina si restul valerianic. - pg.126
E. Acidul ascorbic participa la reducerea methemoglobinei. - pg.129
(pag. 118;122;126;129)

Coenzimele nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicate in reactii redox de
hidrogenaredehidrogenare
A.
B. Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina
C. Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe
D. Dehidrogenazele NAD+-dependente catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva
E. toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele:NAD+ si NADP+in calitate de coenzime
(pag. 119)
F2332152. Cre din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

A. Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice
B. Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6
Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare, decarboxilare, transsulfurare a
aminoacizilor
C.
D. Procesul transaminarii necesita numai piridoxal-5 fosfat
E. Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului
(pag. 121)

A. Formele coenzimatice ale vitaminei B2 sunt FMN si FAD
B. Legaturile intre partea proteica a enzimei si FMN sau FAD este slaba si necovalenta
Reducerile reversibile ale celor doua coenzime au loc la atomii de azot din pozitiile 9 si 10 ale nucleului
izoaloxazinic
C.
D. Majoritatea flavoproteinelor contin metale ca Mo, Fe, cu rol de cofactori aditionali
E. Formarea FMN si FAD necesita ATP
(pag. 117)

A. In organism vitamina B1 este combinata cu resturi de acid fosforic si proteine specifice
B. Tiaminpirofosfatul este coenzima in reactiile enzimatice de transfer ale unei unitati de aldehida activa
C. In carenta de vitamina B1 este afectat metabolismul glucidic
D. Tiaminpirofosfatul se formeaza in urma unei reactii intre tiamina si pirofosfat
E. In deficienta de tiamina se acumuleaza acetil -coenzima A
(pag. 115)

A. In majoritatea organelor acidul pantotenic este fosforilat pe seama ADP-ului
B. Acidul pantotenic are in structura alfa alanina
C. Gruparea SH din structura coenzimei A poate forma legaturi tiolesterice, macroergice
D. Coenzima A participa la reactii de biosinteza ale acizilor grasi si colesterolului
E. Coenzima A este implicata in reactii de degradare oxidativa
(pag. 122)
A. Acidul folic area rol de transportor al unitatilor de un atom de carbon

B. Acidul folic este redus tetrahidrofolat sub actiunea reductazelor NADPH-dependente
C. Acidul folic participa la sinteza metioninei din serina
D. Acidul folic participa la sinteza 3-dezoxitimidilatului din 3- dezoxiuridilat
E. Acizii folici din plante si animale contin resturi de acid glutamic legati in pozitia alfa
(pag. 127)

A. Metilcobalamina este coenzima metilmalonilmutazei
B. Metilcobalamina transfera grupul metil tetrahidrofolatului iar acesta homocisteinei
C. Aciduria metilmalonica apare cind nu are loc reactia de formare a metioninei din L-Metilmalonil
Coenzima A
D. Vitamina B12 participa la formarea metioninei din homocisteina in calitate de coenzima a unei
transferaze
E. Deoxiadenozilcobalamina este coenzima L-metilmalonil-CoA mutaza
(pag. 125)

A. Biotina intervine in formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasi
B. Biotina participa la formarea acidului oxalacetic din acid piruvic
C. Biotina intervine in metabolismul tirozinei
D. Biotina participa la reactiile de transfer ale grupelor metil
E. Biotina pentru om este si factor de crestere
(pag. 123)

Vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil, iar in
pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
B. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor
C. Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat
D. Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX,si X
E. Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic
(pag. 137)
F2332160. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte ?

A. Vitamerele cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul
B. Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos
C. Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen
D. In realizarea actiunii sale antioxidante vitaminaE conlucreza cu seleniul
E. Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol
(pag. 135)

A. Vitamina A este activa sub forma de retinol, retinal, acid retinoic
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta carotenului este
retinolul
B.
C. Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie
D. Sub forma de 11-cis retinol participa la procesul vederii
E. Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine
(pag. 131)

A. 25-hidroxi si 1,25 dihidroxi vitamina D3 sunt formele active ale colecalciferolului
B. Calcitriolul este un hormon
C. Numai vitamina D2 are actiune antirahitica la om
D. Provitamina D2 este 7-dehidrocolesterol si provitamina D3 este ergosterolul
E. 25-hidroxi vitamina D3 reprezinta forma de transport si de depozitare a vitaminei D
(pag. 133)
F2332163. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate ?

A. Din punct de vedere structural toae vitaminele liposolubile sunt derivati izoprenici
B. Vitaminele liposolulbile necesita pentru a fi absorbite, absorbtia normala a grasimilor din hrana
C. Vitaminele A,D,K, sunt depozitate in ficat iar vitamina E in tesutul adipos

D. Vitaminele liposolubile circula liber in singe
E. Vitamina A este direct implicata in metabolismul calciului si fosforului
(pag. 130)
F2332164. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte ?

A. Vitamina E are actiune antioxidanta datorita dublelor legaturi conjugate
B. Vitamina E este transportata in singe fixata pe albumina
C. Vitamina E se concentreaza in structurile lipidice expuse la presiuni ridicate de oxigen
D. Vitamina E conlucreaza cu seleniul in manifestarea actiunii antioxidante
E. Vitamina E are actiune sinergica antioxidanta cu beta-carotenul
(pag. 135)

A. Vitaminele K se acumuleaza in membranele celulare
B. Vitaminele K participa in procesul de fibrinoliza
C. Vitamina K din alimente este absorbita la nivelul jejunului
D. Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei lipidelor
E. Vitaminele K de sinteza nu se acumuleaza in ficat
(pag. 136)

A. Vitaminele K naturale contin in structura p-naftochinona
B. Vitaminele K naturale dupa absorbtie trec pe cale limfatica in singe
C. Ficatul este principalul organ de depozitare temporara a vitaminelor K naturale
D. Cea mai importanta functie a vitaminei K este cea antioxidanta
E. Vitaminele K de sinteza se elimina prin intestin
(pag. 137)

A. vitaminele K de sintez se depoziteaz n ficat;
B. tocoferolii conin nucleul cromanului;
C. provitamina A are aciune anticanceroas;
D. vitaminele K1 i K2 sunt de origine vegetal;
E. tocoferolii au proprieti antioxidante.
(pag. 131, 135, 136 2)
F2532168. Referitor la vitamina PP sunt adevrate afirmaiile:

A. intr n structura unor coenzime pentru reacii de oxidoreducere;
B. este vitamina antipelagroas;
C. are dou vitamere, niacina i nicotinamida;
D. dehidrogenazele NAD dependente particip la biosinteza acizilor grai;
E. coenzimele nicotinamidice sunt legate intim de partea proteic a enzimei.
(pag. 118, 119, 120 2)
F2532169. Referitor la vitamina B1 sunt adevrate afirmaiile:

A. are n structura sa dou nuclee heterociclice, pirimidinic i tiazolic;
B. sub form de tiaminpirofosfat este coenzim pentru decarboxilarea cetoacizilor;
C. este vitamina antipelagroas;
D. este o vitamin hidrosolubil;
E. crete tolerana la glucide.
(pag. 115,1162,2871)
F2532170. Riboflavina:
A. este o vitamin liposolubil ce se depoziteaz n ficat;
B. conine un ciclu izoaloxazinic;
C. formeaz prin reacia cu ATP-ul dou coenzime, FAD i FMN;
D. particip la decarboxilarea aminoacizilor sub forma coenzimelor flavinice;
E. intr n structura flavoproteinelor alturi de unele metale.
(pag. 117, 118 2)

A. vitamina B2 intervine n procesele de meninere a integritii epiteliilor;
B. FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice;
C. vitamina B2 intr n structura coenzimei xantinoxidazei;
D. TPP se sintetizeaz n ficat, rinichi, inim;

E. legtura ntre coenzimele flavinice i partea proteic este labil.
(pag. 115,1182, 2881)

A. vitamina PP acioneaz trofic la nivelul sistemului nervos;
B. vitamina PP intervine sub forma coenzimei NADH, H+ n biosinteza acidului palmitic;
C. vitaminele liposolubile circul prin snge sub form de lipoproteine;
D. vitamina B6 se depoziteaz n ficat;
E. vitamina B12 este factor de cretere pentru micoorganisme.
(pag. 2891,124,1302)

A. piridoxalfosfatul particip la reacii de oxidoreducere;
B. piridoxina este vitamina B6;
C. n produsele animale sau vegetale, piridoxina este nsoit de dou vitamere;
D. vitamina B1 intervine n sinteza acetilcolinei;
E. vitamina B6 are n structur nucleul pirimidinic.
(pag. 120 2, 287 1)
F2532174. Acidul pantotenic:

A. este produsul condensrii acidului pantoic cu alanina;
B. st la baza obinerii coenzimei A;
C. particip la reacii cu transfer de grupe -CHO;
D. este rspndit n esuturi vegetale i animale;
E. particip la reacii de transaminare.
(pag. 122, 123 2)

A. acizii folici reprezint singura coenzim n transformarea homocistein-metionin;
B. biotina este coenzima multor decarboxilaze;
C. TPP este coenzima reaciilor de transsulfurare;
D. coenzima transformrii propionil CoA n succinil CoA este biotina;
E. acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei.
(pag. 123 2, 290 1)
F2532176. Vitamina C:
A. mpiedic absorbia fierului n tubul digestiv;
B. intervine ca transportor de hidrogen n meninerea grupelor SH enzimatice;
C. scade efectele anticoagulantelor orale;
D. are absorbie intestinal redus n cazul tranzitului intestinal accelerat;
E. este acidul ascorbic, lactona acidului L gulonic, fiind nrudit cu hexozele.
(pag. 130 2, 291, 292 1)
F2532177. Referitor la vitamina B12 sunt corecte afirmaiile:

A. este vitamina antipernicioas;
B. n ficat se gsesc trei compui cobalaminici;
C. este o vitamin liposolubil ce se depoziteaz n ficat;
D. cobalaminele sunt coenzime n reacii de transaminare;
E. este singura vitamin liposolubil ce se depoziteaz n esutul adipos.
(pag. 124, 126 2)
F2532178. Referitor la vitaminele E sunt adevrate afirmaiile:

A. sunt vitaminele antisterilitii;
B. forma cea mai activ biologic este tocoferolul;
C. sunt cunoscute sub denumirea de tocoli;
D. se depoziteaz n esutul adipos;
E. dup conjugare cu acid glucuronic, produsul de oxidare al tocoferolului se elimin prin urin.
(pag. 135, 136 2)
F2532179. Biotina:
A. este factor de cretere pentru bacterii i ciuperci;
B. conine n molecul un nucleu indolic;
C. intervine n reacii ce necesit fixarea dioxidului de carbon pe unii metabolii, avnd rol de coenzim;
D. particip la reacii de decarboxilare;
E. este vitamin hidrosolubil.

(pag. 123,124 - 2)

A. ergocalciferolul circul sub form liber prin snge;
B. vitamina D este vitamina antirahitic;
C. 24-hidroxilaza din sinteza 24, 25-dihidroxicolecalciferolului se gsete n tubii renali, cartilaj, placent;
D. hidroxilarea vitaminei D3 sub aciunea 25-hidroxilazei se realizeaz n ficat;
E. vitaminele D2 i D3 sunt singurele vitamere D.
(pag. 134-2)

A. calcitonina inhib sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului;
B. vitamina D poate crete calcemia i fosfatemia favoriznd absorbia n tubul digestiv;
C. tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni;
D. vitamina D crete nivelul sanguin al fosfailor datorit reabsorbiei renale;
E. vitamina E permite desfurarea normal a proceselor de reproducere.
(pag. 294, 296-1,136-2)

A. acidul p aminobenzoic ntr n structura acidului pteroic;
B. n deficiena de tiamin se acumuleaz acid piruvic, pentoze, cetoacizi;
C. transformarea dUMP n dTMP necesit coenzima FH4 ;
D. 7 dehidrocolesterolul este precursorul unui hormon de tip sterolic ;
E. n doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale.
(pag. 116, 127, 128, 133 2)

A. coenzima A este implicat n biosinteza colesterolului;
B. grupa -SH din coenzima A poate forma legturi tioesterice macroergice;
C. deoxiadenozilcobalamina este forma vitaminei B12 ce se depoziteaz n ficat;
D. transformarea serin - glicin necesit coenzima B12 ca transportor de grupe metil;
E. carboxilarea acidului piruvic la acid oxalilacetic necesit biotina drept coenzim.
(pag. 122, 123 - 2)
F2532184. Care sunt afirmaiile corecte?

A. vitamina E crete efectul anticoagulantelor orale;
B. vitamina C scade efectele contraceptivelor orale i estrogenilor;
C. vitamina PP este trofic al sistemului nervos;
D. vitamina K este cofactorul formrii acidului - carboxiglutamic n osteocalcin;
E. coenzima A particip numai la procese de biosintez.
(pag. 289, 297 -1, 138 - 2)
F2632185. Mecanismul la nivel molecular al nitriilor implic:

A. Scderea activitii adenilat ciclazei
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Substituia deficitului de EDRF
E. Eliberarea mastocitar de histamin
(pag. 245)

A. Blocanii canalelor de calciu
B. Fenilefrina
C. -adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Molsidomina
(pag. 249, 250, 253)
F2632187. Mecanismul aciunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu const n:

A. Creterea aportului de oxigen prin coronarodilataie
B. Inhibarea fosfodiesterazei
C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
D. Stimularea secreiei de renin
E. Stimularea guanilat-ciclazei
(pag. 250)
F2632188. Produc tahifilaxie:

A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Atenololul
D. Isosorbid dinitratul
E. Furosemidul
(pag. 245)
F2632189. -blocantele:
A. Sunt utile n angina cronic stabil
B. Sunt indicate n angina vasospastic
C. Se folosesc n prevenirea secundar a infarctului de miocard
D. Provoac coronarodilataie
E. Sunt medicamente de elecie la bolnavii anginoi cu insuficien cardiac
(pag. 250)
A. Are asorbie digestiv rapid i bun
B. Are biodisponibilitate excelent
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoac tahicardie reflex
E. Are aciune deprimant cardiac mai redus dect verapamilul
(pag. 251)
F2632191. Nitraii sunt contraindicai n:

A. Ulcer gastric
B. Hipertensiune arterial
C. Hipertensiune intracranian
D. Angin vasospastic
E. Glaucom
(pag. 246)
F2632192. Creterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:

A. Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici
B. Scderea ionilor de calciu disponibili pentru contracia coronarelor
C. Inhibarea recaptrii adenozinei
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creterea AMPc
(pag. 242-243)
F2632193. Indicai care din transformrile enumerate au loc cu participarea biotinei:

A. Piruvat la Acetil-CoA;
B. Piruvat la Oxalacetat;
C. Acetil-CoA la Malonil-CoA;
D. Malat la Oxalacetat;
E. Succinat la Fumarat.
(pag. 123)
F2632194. Indicai care afirmaii sunt incorecte:

A. TPP conine n structur ciclul piridinic;
B. Riboflavina intr n structura NAD+;
C. FMN i FAD sunt coenzimele riboflavinei;
D. NAD+ conine n structur adenina;
E. Acidul tetrahidrofolic particip n reacii de carboxilare.
(pag. 115,117,127)
F2632195. Indicai procesele metabolice la care particip acidul tetrahidrofolic:

A. Biosinteza proteoglicanilor;
B. Decarboxilarea oxidativ a piruvatului;
C. Biosinteza acidului uridilic;
D. Transformarea dUMP n dTMP;
E. Transformarea homocisteinei n metionin.
(pag. 127-128)

A. Gruparea -SH activ a CoA-SH provine de la cistein;
B. Acidul pantotenic conine n structur acidul pteroic;
C. Deoxiadenozilcobalamina particip la transformarea metilmalonil-CoA n succinil-CoA;
D. Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri;
E. Transaminazele conin PLP ca i coenzim.
(pag. 120,126)
F2632197. Indicai care afirmaii nu sunt corecte:

A. Biotina conine n molecul sulf;
B. Acidul ascorbic transform hemoglobina n meemoglobin;
C. Acidul folic conine n structur un rest de acid glutamic;
D. FMN i FAD nu conin n structur resturi fosfat;
E. Cobalamina nu are rol de coenzim.
(pag. 117-118,129,125)
F2632198. Selectai afirmaiile incorecte:

A. Riboflavina conine n structur riboza;
B. Biotina particip n reacii de decarboxilare;
C. Acidul pantotenic intr n structura CoA-SH;
D. Acidul ascorbic particip la hidroxilarea lizinei;
E. Dihidrofolatul este forma activ a acidului folic.
(pag. 117,123,127)
F2632199. Referitor la acidul folic care afirmaii sunt corecte:

A. Acidul folic este un derivat al acidului pantoic;
B. Acidul tetrahidrofolic este forma activ;
C. Sub form de coenzim, transport fragmente cu un atom de carbon pe diferite substrate;
D. Transform metionina n homocisteina;
E. E sub form de N5, N10-CH2-FH4 este coenzima timidilat sintetazei
(pag. 127, 128.)
F2632200. Indicai care din coenzimele menionate conin n structur riboza:

A. TPP;
B. FMN i FAD;
C. FAD;
D. NAD+ i NADP+;
E. Coenzima A i metilcobalamina
(pag. 125, 122, 119, 117)
F2632201. Indicai coenzimele care particip n reacii de dehidrogenare:

A. TPP;
B. NAD+ i NADP+;
C. Acidul tetrahidrofolic (FH4);
D. Coenzima-A (CoA-SH);
E. FMN i FAD.
(pag. 117-120.)
F2632202. Selectai afirmaiile incorecte n legtur cu vitaminele K:

A. Intervin n procesul de coagulare;
B. Vitaminele naturale nu se acumuleaz n ficat i se elimin pe cale renal;
C. Sunt derivai ai benzochinonei;
D. Vitamina K2 este rspndit n vegetale;
E. Vitaminele K de sintez sunt liposolubile.
(pag. 137)

A. 7-dihidrocolesterolul este provitamina vitaminei D3;
B. Tocolul conine n structur nucleul cromanic substituit;
C. 11-cis-retinalul intervine n procesul vederii;
D. Formele active ale vitaminelor D sunt 1,25-dihidroxicolecalciferolul i 1,25-dihidroxiergocalciferolul;
E. Vitaminele liposolubile se elimin pe cale renal.
(pag. 131, 135, 134)
A. Calcitriolul are rol important n metabolismul fosfocalcic;

B. Acidul retinoic particip n procesul vederii;
C. Tocoferolii conin n structur nucleul naftochinonic;
D. Menadiona este vitamina K3;
E. Carotenii sunt provitaminele vitaminelor A.
(pag. 131, 135)
F2632205. Care din vitaminele menionate se transform n coenzime:

A. Vitamina K;
B. Calciferolii;
C. Tocoferolii;
D. Riboflavina;
E. Niacina.
(pag. 117-119, 138.)
F2632206. Indicai afirmaiile corecte n legtur cu vitamina A:

A. Conine n structur o caten poliizoprenoidic;
B. Este un derivat al benzochinonei;
C. Nu se formeaz din provitamine;
D. Acidul retinoic particip la biosinteza glicoproteinelor;
E. Carotenii sunt rspndii n regnul animal.
(pag. 113)
F2632207. Indicai afirmaia incorect cu privire la vitamina A:

A. Acidul retinoic particip la sinteza glicoproteinelor;
B. Rodopsina este format din opsin i 11-cis-retinal;
C. Carotenii sunt provitaminele vitaminei A;
D. Acidul retinoic intervine n procesul vederii;
E. Vitamina A este un derivat al benzochinonei.
(pag. 131)
F2632208. Indicai care din afirmaii este corect:

A. CoA-SH conine n structur acidul pantotenic;
B. Biotina particip n reacii de decarboxilare;
C. Piridoxal fosfatul intr n complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei;
D. FAD este coenzima riboflavinei;
E. NAD+ particip n reacii de carboxilare.
(pag. 122, 117)
F2632209. Care dintre coenzimele enumerate conin adenin n structur:

A. Acidul tetrahidrofolic;
B. FMN;
C. FAD i FMN;
D. NAD+;
E. Coenzima A;
(pag. 119, 122)
F2632210. Selectai afirmaia incorect:

A. Rodopsina este format din opsin i 11-cis-retinal;
B. Caren de vitamin K produce tulburri de coagulare;
C. Vitamina K particip n reacia de carboxilare a unor resturi de Glu din structura protrombinei;
D. Menadiona este vitamina K1;
E. Tocoferolii conin n structur nucleul naftochinonic.
(pag. 137, 135)
F2632211. Vitaminele liposolubile prezint urmtoarele caracteristici:

A. Sunt absorbite mpreun cu lipidele;
B. Circul libere n snge;
C. Vitamina E se depoziteaz n esutul adipos;
D. Vitamina A are rol n procesul vederii;
E. Se elimin pe cale renal.
(pag. 130)
F2632212. Selectai afirmaiile corecte:

A. Tocoferolii au aciune antioxidant;
B. Tiamina conine n structur un ciclu imidazolic;

C. Acidul tetrahidrofolic particip n reacii de metilare;
D. Coenzima A este un derivat al pteridinei;
E. FAD-ul face parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei
(pag. 135, 128, 116)

A. Gruparea -SH activ din CoA-SH aparine unui rest de cistein;
B. Riboflavina conine n structur un rest de riboz;
C. Metilcobalamina este coenzima homocisteinmetiltransferazei;
D. Ergosterolul este provitamina vitaminei D2;
E. Tiaminpirofosfatul particip n reacii de carboxilare.
(pag. 122, 117, 116)
F2632214. Sunt enzime flavinice urmtoarele:

A. Succinat-dehidrogenaza;
B. Xantin-oxidaza;
C. Timidilat sintetaza;
D. Piruvat carboxilaza;
E. Aldehid dehidrogenaza.
(pag. 118)
Tema nr. 33
Hormoni
F1233001. Adrenalina
A. Acioneaz asupra unui numr limitat de esuturi
B. Inhib glicogenoliza producnd hiperglicemie
C. Are un singur tip de receptori specifici
D. Are rol important n adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe
E. Mecanismul ei molecular de aciune este independent de cAMP
(pag. 610)
F1233002. Hormonii medulosuprarenali

A. Sunt trei catecolamine:adrenalina, noradrenalina i dopamina
B. Principalul hormon eliberat n circulaie de ctre medulosuprarenal este dopamina
C. Biosinteza lor are loc plecnd de la triptofan
D. Au structur biciclic
E. Ocuparea receptorilor - adrenergici determin scderea concentraiei de cAMP
(pag. 608 - 610)
F1233003. Hormonii neurohipofizari

A. Sunt doi compui cu structur polipeptidic identic
B. Sinteza lor are loc n hipofiza posterioar
C. Vasopresina controleaz volumul fluidului extracelular prin aciune diuretic
D. Receptorii specifici vasopresinei determin scderea concentraiei cAMP
E. esuturile int pentru oxitocin sunt uterul i glanda mamar
(pag. 630 - 631)
F1233004. Insulina, biosintez i secreie

A. Biosinteza insulinei are loc n celulele insulare alfa
B. Singurul precursor identificat este proinsulina
C. Insulina uman nu difer de cea a altor specii
D. Adrenalina prin receptorii alfa este inhibitor al secreiei de insulin
E. Adrenalina stimuleaz secreia de insulin
(pag. 598 - 600)
F1233005. Progesterona
A. Face parte dintre fenolsteroizi
B. Este principalul hormon estrogen
C. Sediul principal de secreie este ovarul
D. Are aciune exclusiv antagonist hormonilor estrogeni
E. Secreia progesteronei scade n timpul sarcinii
(pag. 622 - 623)
F1233006. Testosterona
A. Are structur fenolsteroidic
B. Este principalul hormon estrogen
C. Controleaz caracterele sexuale feminine secundare
D. Controleaz caracterele sexuale masculine principale i secundare
E. Androgenii au aciune catabolizant proteic
(pag. 618 - 621)
F1333007. Selectati raspunsul incorect :

A. Ca2+ poate functiona ca mesager independent de alti mesageri intracelulari
B. Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de calmodulina
C. Calmodulina fixeaza patru ioni de Ca2+
D. Calmodulina constituie o subunitate intrinseca a enzimei glicogen fosforilaz b-kinazei
E. Ionii de Ca2+ sunt modulatori numai ai contractiei musculare
(pag. 585)
F1433008. Afirmatia corecta referitoare la melatonina este:

A. Este sintetizata de neurohipofiza
B. La amfibiene, determina contractia celulelor melanofore si inchiderea culorii tegumentului
C. Este derivat de tirozina
D. Are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiilor sexuale
E. Productia maxima de melatonina este in timpul zilei
(pag. 631-632)
F1433009. Afirmaiile corecte referitoare la mecanismul de aciune al hormonilor steranici sunt:

A. Au receptori transmembranari.
B. Fiind liposolubili ptrund n interiorul celulei unde se leag de receptorii specifici.
C. Receptorii specifici prezint 7 segmente elicoidale nglobate n grosimea membranei.
D. Complexul hormon-receptor are activitate protein kinazic.
E. Complexul hormon-receptor se leag la ARNm, reglnd viteza cu care o anumit gen este transcris.
(pag. 569-570)
F1433010. Alegei afirmaia corect referitoare la catecolamine:

A. Sunt produse de corticosuprarenal.
B. Sinteza adrenalinei din noradrenalin este inhibat de cortisol.
C. Adrenalina are ca efect scderea consumului de oxigen i a produciei de ATP.
D. Catecolaminele inhib secreia de insulin, jucnd un rol hiperglicemiant.
E. Adrenalina are un timp de njumtire de 10-30 minute.
(pag. 608-611)
F1433011. Anticoncepionalele orale pot produce urmtoarele efecte adverse cu excepia:

A. accidente tromboembolice
B. icter prin colestaz
C. hipotensiune arterial
D. sindrom dislipidemic
E. cretere ponderal
(pag. 247)
F1533012. Referitor la hormonii calciotropi sunt adevrate afirmaiile:

A. calcitonina este un peptid cu 32 resturi aminoacidice cu efecte opuse parathormonului;
B. calcitonina stimuleaz resorbia osoas;
C. calcitonina favorizeaz creterea calcemiei i fosfatemiei;
D. receptorii pentru parathormon sunt situai n membrana nuclear;
E. parathormonul inhib resorbia osoas.
(pag. 593,594-2)
F1533013. Referitor la hormonii corticosteroizi nu sunt adevrate afirmaiile:

A. sinteza de aldosteron implic hidroxilare la C17;
B. aldosterona contribuie la reglarea metabolismului glucidic i lipidic;
C. sistemul renin angiotensin controleaz secreia de cortizol;
D. aldosterona ar induce sinteza proteinelor din canalele pentru sodiu;
E. creterea kalemiei inhib secreia de aldosteron.
(pag. 616-2)
F1533014. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate ?

A. melatonina are ca precursor histidina;
B. concentraia serotonin-N-acetil transferazei nu variaz cu momentul zilei;
C. eliberarea de melatonin este influenat de ciclul lumin -ntuneric, somn, diet, activitate;
D. O-metil-N-acetil-serotonina este singurul produs al glandei pineale;
E. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineal.
(pag. 632-2)

A. hormonii tiroidieni nu activeaz sinteza unor proteine mitocondriale;
B. proteinele Gp cupleaz receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C;
C. AMPc determin conversia spre formele defosfo ale unor proteine din ficat, esut adipos;
D. guanilat ciclaza membranar este sistemul efector al NO;
E. Ca-calmodulina inhib pompa de Ca2+ din membrana plasmatic.
(pag. 575-2)
F1533016. Receptorii hormonali:

A. sunt proteine monomerice membranare;
B. interacioneaz cu hormonul prin legturi covalente, reversibile;
C. pot lega neproductiv diferii agoniti ai hormonilor;
D. sunt proteine alosterice, multidomeniale;
E. numrul de receptori pentru insulin nu este reglat prin down regulation.

(pag. 564-2)
F1533017. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaiile:

A. sinteza lor presupune iodurarea resturilor de triptofan din tireoglobulin;
B. sinteza este stimulat de TSH;
C. este necesar captarea activ a iodului n tiroid pentru sintez;
D. se sintetizeaz n celulele foliculare tiroidiene;
E. concentraia plasmatic a rT3 tinde s creasc n inaniie.
(pag. 587-2)
F1633018. Aciunea c-AMP-ului se realizeaz prin:

A. Activarea proteinkinazei C
B. Formarea DAG i IP3 ca mesageri secunzi
C. Disocierea subunitilor reglatoare ale proteinkinazei A
D. Activarea adenilcilazei
E. Fosforilarea proteinkinazei A
(pag. 578)
F1633019. Care dintre hormoni activeaz 25(OH)D3-1-hidroxilaza i reduce excreia renal a

calciului:
A. Vasopresina
B. Cortizolul
C. Hormonul paratiroidian
D. Aldosteronul
E. 11-Dezoxicortizonul
(pag. 594)
F1633020. Care dintre hormoni nu conin n structur puni disulfurice:

A. Insulina
B. Oxitocina
C. Calcitonina
D. Glucagonul
E. Vasopresina
(pag. 603)
F1633021. Care dintre hormonii enumerai manifest aciune paracrin i endocrin:

A. ACt
B. FSH
C. TSH
D. Somatostatina
E. Tiroxina
(pag. 563)
F1633022. Complexul HR interacioneaz direct cu:

A. cAMP
B. Adenilat ciclaza
C. Proteinele G
D. Proteinkinaza A
E. Protein fosfataza
(pag. 573, 578)
F1633023. Mesager secund este:

A. Adenilatciclaza
B. DAG i IP3
C. AMP
D. Fosfolipaza C
E. GMP
(pag. 581)
F2133024. Alegeti afirmatia adevarata despre hormonii paratiroidieni:

A. Hormonul paratoroidian (PTH) este sintetizat sub forma de precursor pre-pro-PTH
B. Parathormonul are actiune hipocalcemianta
C. Parathormonul inhiba 1-alfa-hidroxilaza renala
D. La nivel renal parathormonul scade reabsorbtia calciului
E. In intestin PTH inhiba absorbtia calciului

(pag. 593, 594/9)
F2133025. Care din afirmatiile referitoare la glucagon sunt corecte:

A. Are actiune hiperglicemianta
B. In structura lui exista trei catene disulfurice
C. Glucoza stimuleaza secretia de glucagon
D. Efectele intracelulare ale glucagonului nu sunt mediate de AMP ciclic
E. Glucagonul influenteaza metabolismul glucidic si in muschi
(pag. 604/9)
F2133026. Insulina actioneaza asupra nivelului glicemiei. Care din urmatoarele procese nu sunt
influentate de insulina:
A. Inducerea sintezei de glucokinaza in hepatocite
B. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in adipocite
C. Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in tesutul muscular
D. Eliminarea glucozei prin urina
E. Stimularea formarii de glicerol fosfat
(pag. 601, 602/9)
F2133027. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loc cu participarea acidului ascorbic
B. Transformarea tirozinei in adrenalina are loc prin reactii care sunt dependente de vitamina B1(tiamina)
C. Catecolaminele au o viata foarte scurta, timpul de injumatatire fiind de 10-30 secunde
D. Monoaminoxidaza este o enzima ce intervine in biosinteza adrenalinei
E. Acidul vanil-mandelic este precursor in biosinteza noradrenalinei
(pag. 609,610,611/9)
F2133028. Despre efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenali. Alegeti afirmatia corecta:
A. La nivel hepatic adrenalina inhiba glicogenoliza
La nivelul tesutului adipos adrenalina stimuleaza lipoliza care furnizeaza acizi grasi folositi de tesuturile
periferice si glicerol, substrat gluconeogenetic
B.
C. La nivelul musculaturii scheletice inhiba glicogenoliza
D. La nivelul pancreasului adrenalina fixata pe receptor alfa 2 stimuleaza eliberarea de insulina
E. La nivelul miocardului adrenalina fixata pe receptorii 1 scade viteza si forta de contractie
(pag. 610,612/9)
F2233029. Hormonul de crestere

A. Se mai numeste si corticotropina. - pg.628
B. Are structura tripeptidica. - pg.628
C. Controleaza cresterea postnatala. - pg.628
D. Inhiba sinteza proteinelor. - pg.628
E. Influenteaza metabolismul glucidic in acelas sens cu insulina. - pg.628
(pag. 628)
F2233030. Hormonii ovarieni

A. Se refera la doua grupe principale: estrogeni si gonadici. - pg.622
B. Placenta produce cantitati mari de estrona. - pg.622
C. Spre deosebire de ceilalti hormoni steroizi se formeaza plecind de la colesterol. - pg.623
D. Estrogenii au caracter chimic aromatic. - pg.622
E. Toate efectele lor sunt explicate prin actiunea la nivel genetic. - pg.623
(pag. 622-623)
F2233031. Insulina, biosinteza si secretie

A. Biosinteza insulinei are loc in celulele insulare alfa. - pg.598
B. Singurul precursor identificat este proinsulina. - pg.598
C. Insulina umana nu difera de cea de la celelalte mamifere. - pg.598
D. Eliberarea insulinei creste odata cu glicemia. - pg.600
E. Somatostatina stimuleaza secretia de insulina. - pg.600
(pag. 598-600)
F2233032. Hormonii neurohipofizari

A. Sunt doi compusi cu structura polipeptidica foarte diferita. - pg.630
B. Sinteza lor are loc in hipofiza posterioara. - pg.630
C. Vasopresina controleaza volumul si osmolaritatea fluidului extracelular prin actiune diuretica. - pg.631
D. Receptorii specifici vasopresinei determina efecte mediate de catre cAMP. - pg.631
E. Tesuturile tinta pentru oxitocina sunt uterul si glanda mamara. - pg.631
(pag. 630-631)
F2233033. Testosterona
A. Are structura fenolsteroidica. - pg.619
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.618
C. Pe masura ce se formeaza este depozitata in celulele de origine. - pg.621
D. Controleaza caracterele sexuale masculine principale si secundare. - pg.621
E. Utilizarea terapeutica este determinata de actiunea sa catabolizanta proteica. - pg.621
(pag. 618-621)
F2233034. Progesterona
A. Se sintetizeaza avind ca precursor direct estrona. - pg.620
B. Este principalul hormon estrogen. - pg.622
C. Sediul principal de secretie este ovarul. - pg.622
D. Actiune exclusiv antagonista hormonilor estrogeni. - pg.623
E. Secretia progesteronei scade in timpul sarcinii. - pg.622
(pag. 620;622-623)
F2233035. Hormonii medulosuprarenali

A. Sunt cele trei catecolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina. - pg.608
B. Principalul hormon eliberat in circulatie de catre medulosuprarenala este dopamina. - pg.609
C. Biosinteza are loc printr-o serie de transformari ale moleculei de triptofan. - pg.609
D. Au caracter hidrofob. - pg.609
E. MAO joaca rol major in sinteza lor din precursori de natura proteica. - pg.610
(pag. 608-610)
F2233036. Adrenalina
A. Actioneaza asupra unui numar limitat de tesuturi. - pg.610
B. Inhiba glicogenoliza producind hiperglicemie. - pg.610
C. Are un singur tip de receptori specifici. - pg.610
D. Receptorii sai apartin familiei de receptori membranari. - pg.610
E. Mecanismul ei molecular de actiune este independent de cAMP. - pg.610
(pag. 610)
F2233037. Hormoni produsi de tiroida

A. Sunt esentiali pentru viata. - pg.586
B. In procesul de biosinteza are loc iodurarea resturilor de tironina din molecula tireoglobulinei. - pg.587
C. Principalul hormon tiroidian este monoiodtirozina (MIT). - pg.591
D. Sub actiunea hormonilor tiroidieni scade viteza metabolismului bazal. - pg.591
E. Hormonii tiroidieni nu inflenteaza sistemul nervos. - pg.591
(pag. 586-591)
F2233038. Glucagonul
A. Sintetizat in celulele din insulele Langerhans. - pg.603
B. Are structura polipeptidica. - pg.603
C. Fiind hormon pancreatic are actiune generala sinergica cu insulina. - pg.604
D. Este agent hipoglicemiant. - pg.604
E. In diabet nivelul seric al glucagonului este scazut. - pg.604
(pag. 603-604)
F2333039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Hormonii tiroidieni au rol esential in dezvoltarea fetala
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni scad catabolismul proteic
D. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice glucidice
E. Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice lipidice
(pag. 591)

A. Parathormonul are structura de glicoproteina
B. Parathormonul are actiune hipercalcemianta
C. Cresterea calcemiei diminueaza degradarea parathormonului
D. Eliberarea parathormonului esteinhibata de scaderea calcemiei

E. Parathormonul creste excretia renala de calciu
(pag. 593)

A. Insulina inhiba caile de utilizare ale glucozei in muschi
B. In ficat insulina are actiune gluconeogenetica
C. Insulina,indirect, favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
D. In hepatocite, insulina scade sinteza de glucokinaza
E. Timpul de injumatatire al insulinei este de 30-50 minute
(pag. 601)

A. melatonina are ca precursor histidina;
B. O metil N acetil serotonina este produsul unic al activitii epifizei;
C. eliberarea melatoninei este independent de ciclul lumin ntuneric;
D. epifizina este principalul hormon produs de glanda pineal;
E. activitatea serotonin N acetil transferazei este maxim noaptea.
(pag. 632 2)
F2533043. Hormonii estrogeni:

A. se formeaz exclusiv n ovare;
B. ulterior sintezei se depoziteaz n ovare;
C. determin transcrierea unor gene specifice;
D. au exclusiv aciune antagonist progesteronei;
E. sunt C19 steroizi.
(pag. 622, 623 2)
F2533044. Precizai afirmaiile adevrate:

A. secreia de prolactin este stimulat de dopamin;
B. estrogenii i progesterona sunt antagoniti ai hormonului mamotrop;
C. estrona este principalul hormon estrogen de origine ovarian;
D. gonadotropinele hipotalamice regleaz sinteza de estrogeni;
E. estriolul, catabolit principal al estrogenilor, se elimin ca atare pe cale renal.
(pag. 628 2)
F2533045. Referitor la hormonii mineralcorticoizi sunt false afirmaiile:

A. aldosterona particip la meninerea homeostaziei hidroelectrolitice;
B. sistemul renin angiotensin controleaz secreia de aldosteron;
C. sinteza de aldosteron implic hidroxilare n poziia C17;
D. aldosterona nu intervine n sinteza Na+/K+ - ATPazei;
E. creterea kalemiei stimuleaz secreia de aldosteron.
(pag. 615 2)
F2533046. Activarea glicogenolizei musculare este mediat de receptorii adrenergici de tip:

A. beta 1;
B. alfa 1;
C. alfa 2;
D. alfa 2, beta 2;
E. beta 2.
(pag. 612 2)

A. produsul specific al epifizei este epifizina;
B. endorfinele se leag pe receptorii pentru opiacee;
C. ACt i endorfinele sunt singurii hormoni rezultai prin proteoliza POMC;
D. ACt i exercit aciunea numai asupra suprarenalei;
E. scderea cortisolemiei reduce secreia de corticoliberin (CRH).
(pag. 633 2)
F2533048. Somatotropina:
A. determin un bilan azotat negativ;
B. este hormon adenohipofizar glicoproteic;
C. este hormon polipeptidic neurohipofizar;
D. controleaz creterea postnatal;
E. favorizeaz eliminarea ionilor de calciu, magneziu, fosfat.

(pag. 628 2)
F2533049. Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate?

A. secretina stimuleaz secreia de ap i bicarbonat;
B. gastrina inhib secreia acid i favorizeaz eliberarea pepsinei;
C. colecistokininele stimuleaz secreia pancreatic;
D. somatostatina acioneaz paracrin i inhib secreia unor hormoni gastrointestinali;
E. glucagonul induce sinteza fosfoenolpiruvatcarboxikinazei;
(pag. 607 2)
F2533050. Referitor la receptorii hormonali sunt false afirmaiile:

A. sunt grupai n familii cu trsturi comune;
B. sunt localizai exclusiv n membrana celular;
C. sunt intracelulari i membranari;
D. se afl ntr-o stare dinamic;
E. receptorii de tip tirozin kinaz sunt receptori membranari.
(pag. 566 2)

A. hormonii peptidici i catecolaminele au receptori nucleari;
B. acelai mesager secund mediaz aciunea calcitoninei i tiroxinei;
C. hormonii tiroidieni induc sinteza de proteine ce particip la procesele oxidative mitocondriale;
D. proteinele G reprezint o familie de proteine heterotrimerice ce pot lega numai GDP;
E. proteina Gi intensific activitatea adenilat ciclazei.
(pag. 572 2)
F2533052. Precizai afirmaiile incorecte:

A. un tip de proteine G cupleaz receptorii hormonali cu sistemul efector fosfolipaza C;
B. proteinele Gs activeaz adenilat ciclaza;
C. angiotensina II, somatostatina i adrenalina prin receptorii 2 sunt cuplate cu anumite proteine Gi;
D. cafeina i teofilina inhib fosfodiesteraza;
E. monoxidul de azot activeaz adenilat ciclaza.
(pag. 581 2)
F2533053. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirmaiile:

A. sinteza lor este stimulat de TSH;
B. sinteza se desfoar la interfaa coloid celule epiteliale;
C. este necesar reducerea iodului sub aciunea tireoperoxidazei;
D. calea major de metabolizare este deiodurarea n ficat, muchi, rinichi;
E. scad rezervele lipidice i glucidice.
(pag. 587 2)
F2633054. Antihistaminicele H1-blocante pot proveni de la urmtoarele nuclee structurale:

A. -feniletilamin
B. Pirazolidin-dion
C. Etilendiamin
D. p-fluorbutil-piperidin
E. Benzamid
(pag. 111)
F2633055. Efectele de tip antihistaminic H1-blocant cuprind:

A. Inhibarea secreiei gastrice
B. Efect anorexigen
C. Vasodilataie periferic de tip musculotrop
D. Excitaie central
E. Aciunile asupra muchilor netezi viscerali
(pag. 112)
F2633056. Intoxicaia acut cu antihistaminice H1 se caracterizeaz prin:

A. Sedare, hipnoz, com
B. Criza colinergic
C. Mioz punctiform
D. Bradicardie sinusal
E. Autodigestia mucoasei gastrice
(pag. 112)
F2633057. Antihistaminicele H1-blocante:

A. Sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin
B. Se pot folosi extern n erupiile cutanate cu caracter alergic
C. Se pot utiliza fr risc n insuficiena hepatic i renal
D. Sunt utile n strile depresive (mai ales cele sedative)
E. Sunt contraindicate n sindromul Meniere
(pag. 114)
F2633058. Antihistaminicele H1 derivate de la nucleul etilendiaminei:

A. mpiedic degranularea mastocitar
B. Inactiveaz histaminaza
C. Impiedic reacia antigen-anticorp
D. Sunt antagoniti necompetitivi ai histaminei
E. Sunt antagoniti competitivi ai histaminei
(pag. 111)
F2633059. Indicai care este calea de biosintez a adrenalinei:

A. Tirozina --> Dopamina --> Dopa --> Adrenalina
B. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Noradrenalina --> Adrenalina
C. Tirozina --> Dopamina --> Adrenalina
D. Tirozina --> Dopa --> Noradrenalina --> Adrenalina
E. Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Adrenalina --> Noradrenalina
(pag. 609)
F2633060. Indicai afirmaia corect n legtur cu aldosteronul:

A. Are o structur polipeptidic;
B. Favorizeaz retenia de potasiu;
C. Este produs de zona fasciculat a corticosuprarenalei;
D. Determin retenia de Na+ i ap la nivel renal;
E. Hiperkalemia inhib secreia de aldesteron.
(pag. 616)
F2633061. Cortizolul se caracterizeaz prin:

A. Este un steroid cu 19 atomi de carbon;
B. La nivel hepatic inhib gluconeogeneza;
C. Are efect hipoglicemiant;
D. Acioneaz prin intermediul sistemului adenilatciclaz-cAMP;
E. Activeaz lipoliza n esutul adipos periferic.
(pag. 616)
F2633062. Care este ordinea de reactivitate a hormonilor tiroidieni la nivelul esuturilor int:
A. T3 > T4;
B. T4 > T3;
C. T3 = T4;
D. rT3 este mai mare sau egala cu T3;
E. prezint aceeai reactivitate.
(pag. 589, 591)
F2633063. 21-Hidroxilaza particip la biosinteza:

A. Pregnenolonului;
B. Corticosteronei;
C. Dehidroepiandrosteronei;
D. 17-alfa-hidroxipregnenolonei;
E. Colesterolului.
(pag. 614)
F2633064. Proteinkinaza A se activeaz prin:

A. Fosforilare la nivelul unor resturi de Ser i r;
B. Fixarea cAMP de subunitile reglatoare urmat de detaarea acestora de subunitile catalitice;
C. Clivarea unor legturi peptidice;
D. Aciunea fosfatazelor;
E. Oxidarea unor grupri -SH.
(pag. 578)
F2633065. Care dintre hormonii enumerai nu este sintetizat de hipofiza anterioar:

A. Tireotropina (TSH);
B. Hormonul luteinizant (LH);
C. Hormonul adrenocorticotrop (AC);
D. Somatostatina;
E. Somatotropina.
(pag. 625)
F2633066. Indicai care hormon este o nonapeptid:

A. Corticotropina;
B. Vasopresina;
C. GH-RH (hormonul eliberator al GH-ului);
D. Melatonina;
E. Somatostatina.
(pag. 630)
F2633067. n legtur cu efectele catecolaminelor indicai afirmaia incorect:

A. Influeneaz secreia insulinei;
B. n esutul adipos inhib lipoliza;
C. Efectele depind de natura receptorilor din esutul int;
D. Activeaz glicogenoliza;
E. Activeaz gluconeogeneza hepatic.
(pag. 610)
F2633068. Indicai care din hormonii menionai au ca mesager secund cGMP-ul:

A. Aldosteronul;
B. Vasopresina;
C. Cortizolul;
D. Factorul natriuretic atrial;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633069. Care din hormonii enumerai activeaz 1alfa-hidroxilaza-25-hidroxicolecalciferolului:

A. Calcitonina;
B. Corticotropina;
C. Hormonul de cretere;
D. Hormonul paratiroidian;
E. Hormonul adrenocorticotrop.
(pag. 597)
F2633070. Catecolaminele sunt sintetizate n medulosuprarenal din:

A. Triptofan;
B. Triptamin;
C. Tirozin;
D. Serotonina;
E. Treonin.
(pag. 609)
F2633071. Androgenul cel mai activ este:

A. Testosteronul;
B. Androsteronul;
C. Dihidrotestosteronul;
D. Androstendionul;
E. Dehidroepiandrosteronul.
(pag. 621)
F2633072. n legtur cu hormonii tiroidieni care afirmaie este incorect:

A. Tiroida secret n principal T4 i mai puin T3;
B. Circul n plasm fixai pe proteine transportoare;
C. La nivel celular acioneaz numai T3;
D. Metabolizarea hormonilor tiroidieni are loc prin deiodurare;
E. n inaniie este favorizat conversia rT3 --> T4.
(pag. 591)
F2633073. Selectai afirmaia corect n legtur cu proteinkinaza A
A. Este un mesager secund;

B. Este activat prin fosforilare;
C. Acioneaz asupra unor inozitolfosfatide membranare;
D. Are localizare citoplasmatic;
E. Este un tetramer de tip C2R2.
(pag. 578)
F2633074. Care din afirmaii este incorect:

A. Insulina are aciune hipoglicemiant;
B. Paraormonul are aciune hipercalcemiant;
C. Vasopresina acioneaz prin creterea cAMP i activarea proteinkinazei A;
D. Somatostatina acioneaz prin creterea cAMP;
E. Catecolaminele (prin receptori alfa1-adrenergici) activeaz fosfolipaza C.
(pag. 574)
F2633075. n biosinteza adrenalinei, indicai reacia n care particip S-adenozil-metionina:

A. Tirozin --> Dopa;
B. Dopamin --> Dopa;
C. Noradrenalin --> Adrenalin;
D. Dopa --> Dopamina;
E. Adrenalin --> Noradrenalin.
(pag. 609)
F2633076. Indicai care dintre hormonii enumerai are ca efector fosfolipaza C:

A. Catecolaminele prin receptori ;
B. Paraormonul;
C. Oxitocina;
D. Glucagonul;
E. Corticotropina.
(pag. 574)
F2633077. Indicai care dintre hormonii enumerai nu au aciune endocrinotrop:

A. AC-ul;
B. Tireotropina (TSH);
C. Hormonul luteinizant (LH);
D. Hormonul foliculo stimulator (FSH);
E. Insulina.
(pag. 601)
F2633078. Complexul hormon-receptor interacioneaz direct cu:

A. Adenilat ciclaza;
B. ATP;
C. cAMP;
D. Proteinele G;
E. Proteinkinaza A.
(pag. 573)

F1233079. Hormonii hipofizari
A. Corticotropina are structur steroidic
B. Aciunea hormonului de cretere este mediat de ctre somatomedine
C. Gonadotropinele hipofizare au structur lipoproteic
D. FSH influeneaz numai funciile sexuale feminine
E. Vasopresina este secretat de ctre adenohipofiz
(pag. 626 - 630)
F1233080. Hormonii steroizi

A. Sunt secretai de medulosuprarenal
B. Precursorul lor este colesterolul
C. Aciunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaz interferenei n cascada arachidonatului
D. Aldosterona provoac eliminarea renal de ap i sodiu

E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608 - 622)
F1233081. Hormonii tiroidieni

A. Sunt derivai iodurai ai triptaminei
B. Hormonogeneza tiroidian se afl sub control hipotalamo-hipofizar
C. T3 i T4 au activitate biologic egal
D. Stimuleaz transcripia genei pentru hormonul de cretere hipofizar
E. Influeneaz dezvoltarea fetal i postnatal
(pag. 586 - 591)
F1233082. Hormonii, mecanisme generale de aciune

A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari
B. AMPc mediaz aciunile adrenalinei, glucagonului i ale altor hormoni peptidici
C. Diacilglicerolii (DAG) i inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependeni de adenilatciclaz
D. Receptorii hormonilor steroizi activeaz un sistem transductor prin intermediul proteinelor G
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulin
(pag. 571 - 684)
F1233083. Insulina
A. Este o protein format din trei lanuri polipeptidice
B. Principalul factor reglator al secreiei de insulin este glicemia
C. Receptorul insulinei aparine familiei de receptori cu activitate enzimatic
D. Insulina exercit aciuni similare cu ale factorilor de cretere
E. Stimuleaz faza anabolic a metabolismului proteic
(pag. 598 - 603)
F1233084. Parathormonul i calcitonina

A. Paratormonul este produs de medulosuprarenal
B. Eliberarea lui n circulaie este favorizat de creterea calcemiei
C. Are efect global hipercalcemiant
D. Calcitonina exercit aciune antagonist Pt
E. Se mai numete i calmodulin
(pag. 593 - 594)
F1233085. Principalele efecte ale cortizolului sunt:

A. Efectul lipolitic periferic
B. Hipoglicemia
C. Hiperglicemia
D. Aciuni metabolice sinergice cu ale insulinei
E. Aciunea antiinflamatoare i imunosupresiv
(pag. 616)
F1233086. Sistemul mesagerial al calciului

A. Acioneaz n diverse tipuri de celule
B. Funcioneaz strict independent de ceilali mesageri intracelulari
C. Concentraia intracelular a alciului este mai mare dect cea extracelular
D. Membrana celulei are permeabilitate mic pentru acest ion
E. Calciul regleaz contracia muchilor, secreia endocrin i exocrin
(pag. 583 -)
F1233087. Tropinele hipofizare

A. Din acest grup fac parte TSH,FSH i LH
B. Secreia este controlat de hipotalamus
C. TSH controleaz sinteza hormonilor T3 i T4 numai n etapa iniial a procesului
D. Exist un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionic
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influeneaz funciile sexuale masculine
(pag. 590, 629 - 630)
F1333088. ACt (corticotropina) :

A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului adrenalelor
B. Activeaza etapa initiala a steroidogenezei : conversia colesterol-pregnenolona
C. In conditii de stress eliberarea este mediata de sistemul nervos central
D. Efectele sunt mediate de GMPc
E. Promoveaza lipogeneza in tesutul adipos

(pag. 628)
F1333089. Adenilat ciclaza :

A. Este o proteina membranara integrala, cuplata cu receptorul prin intermediul proteinei G
B. Catalizeaza formarea AMPc si a PP din ATP
Este inactivata prin hidroliza GTP la GDP de catre o guanozin trifosfataza, care este parte integrala a
proteinei G
C.
D. Activitatea ei depinde de rata schimbului GTP-ATP si hidroliza GTP
E. Este inhibata de glucagon
(pag. 576)
F1333090. Catecolaminele :
A. Sunt sintetizate din tirozina
B. Receptorii alfa si beta adrenergici sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul proteinei G
C. Sunt considerate in special epinefrina agenti mobilizatori ai rezervelor energetice
D. Au rol important in adaptarea organismului la diferite agresiuni
E. Prin ocuparea receptorilor alfa1 si alfa2 determina cresterea concentratiei intracelulare de Ca2+
(pag. 612)
F1333091. Efectele metabolice mediate de adrenalina sunt :

A. Cresterea consumului de oxigen si scaderea productiei de ATP la nivelul diferitelor tesuturi
B. Activarea glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice
C. Stimularea lipolizei la nivelul tesutului adipos
D. Stimularea secretiei de insulina in vederea diminuarii consumului de glucoza de catre tesuturile
periferice
E. Activeaza glicogenoliza musculara
(pag. 612)
F1333092. Hormonul de crestere GH(somatotropina) :

A. Este sintetizat in celulele somatotrope
B. Este format din doua lanturi polipeptidice si trei punti disulfidice
C. Stimuleaza proteosinteza in muschi
D. Are actiune antagonista insulinei
E. Inhiba lipoliza si mobilizarea acizilor grasi
(pag. 629)
F1333093. Hormonul parotiroidian :

A. Creste eliberararea Ca2+ din os
B. Are structura polipeptidica
C. Are receptori citoplasmatici
D. Scade excretia renala a Ca2+
E. Promoveaza absorbtia intestinala a Ca2+
(pag. 585)
F1333094. Insulina:
A. Este un hormon hipoglicemiant
B. Este secretata de celulele beta-Langerhans din pancreas
C. Are structura sterolica
D. Lipsa sau hiposecretia de insulina produce boala numita diabet
E. Glucagonul si epinefrina au aceeasi actiune cu insulina
(pag. 603)
F1333095. Protein kinazele AMPc-dependente :

A. Sunt cunoscute sub denumirea de protein kinaze A
B. Au structura hetero-dimerica
C. Sunt active sub forma tetramerica
D. Sunt implicate in conversia protein-enzimelor la forme fosforilate active sau inactive
E. Au specificitate pentru resturile de serina sau treonina
(pag. 573)
F1333096. Selectati raspunsurile corecte :

A. Proteina G formeaza un complex cu diferiti hormoni si activeaza adenilat ciclaza
B. Proteina G complexata cu GTP activeaza adenilat ciclaza
C. Proteinele G cupleaza receptorii hormonali cu sistemele generatoare de mesageri secunzi

D. Activarea adenilat ciclazei creste concentratia GMPc intracelular
E. Proteinele G au structura heterotrimerica
(pag. 573)

A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica
(ATP) si caldura
C.
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 592)

A. Interactiunea hormon-receptor este asemanatoare interactiunii enzima-substrat
B. Hormonul din sange I-si poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down-regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund
intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu : GTP si ATP
(pag. 571)

A. Fosfolipaza C este efector in sistemul mesagerial al calciului
B. Fosfolipaza C actioneaza asupra fosfoinozitidelor membranare si formeaza DAG si IP3
C. DAG activeaza protein kinaza A
D. DAG si IP3 sunt mesageri secunzi pentru hormoni cu receptori cuplati cu proteinele Gp
E. IP3 scade nivelul calciului intracelular
(pag. 583)
F1333100. Selectati raspunsurile incorecte :

A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in hipotalamus si cantonati in neurohipofiza
B. Oxitocina are actiune relaxanta asupra musculaturii netede din uter
C. Efectele ocuparii receptorilor de catre vasopresina sunt mediate de AMPc
D. Vasopresina asigura homeostazia osmolalitatii si a volumului lichidului extracelular
E. Eliberarea oxitocinei si si vasopresinei este determinata de aceeasi stimuli fiziologici
(pag. 633)
F1333101. Selectati raspunsurile incorecte:

A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina este secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 603)
F1433102. Alegeti afirmatiile false referitoare la hormonul de crestere:

A. este sintetizat in celulele somatotrope ale adenohipofizei
B. Secretia GH este episodica si pulsiva
C. Actiunea sa este directa, nemediata de alti factori
Stimuleaza depunerea de lipide in tesuturile de rezerva, sinteza proteinelor, gluconeogeneza hepatica sin
inhiba glicoliza
D.
E. Influenteaza metabolismul mineral prin cresterea retentiei ionilor de Ca, fosfat, Mg
(pag. 628-629)
F1433103. Care dintre urmtoarele afirmaii privind insulina sunt corecte?

n urma legrii la receptorul transmembranar se produce o activare a aciunii tirozinkinazice a domeniului
intracelular al receptorului.
A.
B. Activeaz enzima glucoz-6-fosfat fosfataz.
C. Are efect catabolic n metabolismul proteinelor.
D. In esutul adipos, activeaz lipoproteinlipaza.

E. Arginina, lizina, leucina inhib secreia de insulin.
(pag. 598-603)
F1433104. Este fals afirmaia:

A. T3 are afinitate pentru TBG (globulina de legare a tiroxinei) mai mic dect T4.
B. Timpul de njumtire pentru T3 este de 6-7 zile iar pentru T4 de 1,5 zile.
C. Creterea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni are ca efect stimularea sintezei i eliberrii de
TRH.
Hormonii tiroidieni au rol esenial n dezvoltarea fetal i postnatal, n special asupra sistemului nervos i
scheletic.
D.
E. Hormonii tiroidieni acioneaz la nivel nuclear prin stimularea transcrierii unor gene.
(pag. 586-592)
F1433105. Hormonii ovarieni:

A. Sinteza i secreia acestora este reglat de LH, FSH i GnRH.
B. Principalul hormon ovarian este estrona.
C. Transformarea androgenilor n estrogeni are loc sub aciunea enzimatic a aromatazei.
D. Catabolismul estrogenilor are loc predominant la nivel renal.
E. Estradiolul are aciune intranuclear, determinnd transcrierea unor gene specifice.
(pag. 622-624)
F1433106. Care dintre urmtoarele afeciuni contraindic utilizarea corticosteroizilor:

A. limfoamele maligne
B. poliartrita reumatoid
C. diabetul zaharat
D. dermatozele cutanate
E. tuberculoza pulmonar activ
(pag. 223)
F1433107. Corticoterapia administrat prelungit poate produce:

A. osteoporoz
B. decompensarea unui diabet zaharat latent
C. tulburri de cretere la copii
D. hiperkalemie
E. agranulocitoz
(pag. 220-221)
F1433108. Dozele mari de hormoni tiroidieni pot produce:

A. crize de angor pectoral
B. somnolen
C. hiperexcitabilitate
D. vrsturi
E. tahicardie
(pag. 272)
F1433109. Glucocorticoizii prezint urmtoarele efecte adverse:

A. creterea presiunii intraoculare
B. dispnee
C. retenie hidrosalin
D. vrsturi
E. osteoporoz
(pag. 221)
A. au efect antialergic
B. prezint proprieti anabolizante marcate
C. sunt contraindicai n infecii
D. pot redeschide un ulcer gastro-duodenal cicatrizat
E. grbesc viteza de cicatrizare a plgilor
(pag. 219-221)
F1433111. Indicaiile terapeutice ale estrogenilor sunt:

A. femeia cu insuficien ovarian, amenoree, hipo i oligomenoree
B. neoplasm mamar, asociere cu citostaticele

C. osteoporoza din climacterium
D. fibrom uterin
E. endometrioz
(pag. 236)
F1433112. Insulina are urmtoarele aciuni:

A. favorizeaz transferul glucozei prin membranele celulare permind creterea utilizrii ei la nivel tisular
B. favorizeaz retenia hidrosalin
C. reduce concentraia de potasiu intracelular
D. inhib glicogenoliza
E. favorizeaz sinteza trigliceridelor i formarea de VLDL
(pag. 261)
F1533113. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate ?

A. progesterona circul legat de cortisol-binding-globulin (CBG);
B. pregnandiolul este catabolitul principal al hormonului gestagen;
C. principalul catabolit al estrogenilor este estrona;
D. hormonii estrogeni activeaz adenilat ciclaza din membrana plasmatic;
E. estrogenii sunt acizi foarte slabi.
(pag. 622,623-2)
F1533114. Care dintre afirmaiile referitoare la hormonii androgeni sunt adevrate ?

A. dehidroepiandrosterona i androstendiona au activitate androgenic crescut;
B. testosterona circul liber n snge;
C. 5 alfa reductaza NADPH-dependent intervine n sinteza dihidrotestosteronei;
D. androgenii inhib biosinteza proteic;
E. LH stimuleaz secreia de testosteron n celulele interstiiale.
(pag. 619,621-2)
F1533115. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevrate afirmaiile:

A. Oxitocina determin contracia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare;
B. Oxitocina relaxeaz musculatura uterin;
C. progesterona scade receptivitatea uterului pentru oxitocin;
D. estrogenii scad receptivitatea uterului pentru oxitocin;
E. oxitocina i neurofizina I rezult dintr-un precursor din nucleul paraventricular.
(pag. 630,631-2)
F1533116. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?

A. legarea acetilcolinei la receptorii muscarinici determin efecte mediate prin IP3;
B. factorul secretat de celulele atriale stimuleaz guanilat ciclaza din celulele int;
C. receptorii 2 adrenergici sunt cuplai cu proteine Gs;
D. secreia de vasopresin este stimulat de hiperosmolalitate;
E. vasopresina activeaz proteinkinaza A.
(pag. 581,583,631-2)
F1533117. Care dintre afirmaiile referitoare la ACTH sunt adevrate?

A. provine din prelucrarea proopiomelanocortinei;
B. este singurul produs de prelucrare a proopiomelanocortinei n adenohipofiza uman;
C. CRH regleaz sinteza i secreia de ACTH, controlnd sinteza POMC;
D. este sintetizat de medulosuprarenal;
E. sinteza sa este stimulat de creterea concentraiei plasmatice a cortizolului.
(pag. 626,627-2)
F1533118. Care dintre afirmaiile referitoare la noradrenalin sunt adevrate ?

A. este produs numai n medular;
B. are n structura sa nucleul catecolului;
C. produsul de degradare este acidul vanilmandelic;
D. se sintetizeaz i n celule cromafine ectopice;
E. are rol de neurotransmitor la nivelul terminaiilor adrenergice.
(pag. 608,609,610,611-2)
F1533119. Factorii responsabili de meninerea glicemiei normale n timpul postului sunt:

A. secreia redus a glucagonului;
B. secreia sczut a insulinei;
C. utilizarea limitat a triacilglicerolilor ca substrat energetic;

D. gluconeogeneza;
E. glicogenoliza.
(pag. 601,602,616-2)
F1533120. Referitor la ACTH sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

A. activeaz transformarea colesterol pregnenolon, etapa iniial a steroidogenezei;
B. nu se afl sub controlul sistemului nervos central;
C. stimuleaz secreia de insulin n celulele din pancreas;
D. la om, are i funcie de MSH;
E. interacioneaz cu receptori nucleari.
(pag. 572, 627-2)
F1533121. Somatotropina:
A. face parte din grupa hormonilor glicoproteici;
B. determin un bilan azotat pozitiv;
C. este hormon neurohipofizar;
D. controleaz creterea postnatal;
E. regleaz metabolismul mineral prin intensificarea reteniei ionilor.
(pag. 628-2)
F1633122. Afirmaiile incorecte referitoare la hormonii sexuali sunt:

A. Testosteronul acioneaz prin intermediul sistemului adenilciclaz - cAMP
B. Sunt hormoni C21 steroizi
C. Androgenii se pot transforma n estrogeni sub aciunea aromatazei
D. Estrogenii sunt C18 steroizi cu caracter aromatic
E. Circul liberi n snge
(pag. 621)
F1633123. Care afirmaii nu sunt corecte:

A. La un raport insulin/glucagon mic este inhibat cetogeneza hepatic
B. Paratormonul are receptori citoplasmatici i influeneaz procesul de transcripie
C. ACt-ul i MSH se formeaz din pro-opiomelanocortina
D. Androsterona este forma activ a testosteronului
E. Angiotensina II stimuleaz n corticosuprarenale secreia de aldosteron
(pag. 604,593,621)
F1633124. Care din hormonii enumerai nu au receptori membranari:

A. Adrenalina
B. Corticosteroizii
C. Paratormonul
D. Glucagonul
E. Tiroxina
(pag. 571)
F1633125. n legtur cu adrenalina care afirmaii sunt corecte

A. Se sintetizeaz din Tyr dup schema: Tyr - Dopamin - DOPA - Noradrenalin - Adrenalin
B. Receptorii adrenergici 1 i 2 sunt cuplai cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs
C. Inhib glicogenaliza
D. Activeaz gluconeogeneza hepatic
E. Stimuleaz lipoliza n esutul adipos
(pag. 610)
F1633126. n legtur cu hormonii tiroidieni sunt incorecte afirmaiile:

A. Acioneaz prin intermediul cAMP
B. Stimuleaz sinteza hormonului de cretere
C. Activeaz transcrierea unor gene
D. rT3 este mai activ dect T3
E. Secreia este controlat de TSH-ul hipotalamic
(pag. 591,589,590)
F1633127. Insulina se caracterizeaz prin:

A. Are structur polipeptidic, format din 2 lanuri unite prin 2 puni disulfurice
B. Receptorii conin domenii cu activitate proteintirozinkinazic
C. Inhib fosfodiesteraza
D. Inhib gluconeogeneza hepatic

E. Activeaz glicogen sintetaza
(pag. 598,600,601)
F1633128. Mecanismul de aciune al hormonului de cretere se manifest prin:

A. Stimularea biosintezei proteice
B. Creterea eliminrii ionilor de calciu i magneziu
C. Inhibarea glicolizei i stimularea gluconeogenezei
D. Stimularea lipolizei
E. Bilan azotat negativ
(pag. 628)
F1633129. Proteinele G se caracterizeaz prin:

A. Activitate tirozinkinazic
B. Complexul s-GTP activeaz adenilat ciclaza
C. Sunt localizate intracelular
D. Proteinele Gs au structur trimeric (alfa, beta, gama)
E. Proteinele Gp se cupleaz cu fosfolipaza C
(pag. 576,573,582)
F1633130. Reglarea calcemiei se realizeaz prin:

A. Efectul hipercalcemiant al paratormonului
B. Efectul hipocalcemiant al calcitoninei
C. Efectul hipocalcemiant al calcitriolului
D. Stimularea secreiei de paratormon prin hipocalcemie
E. Inhibarea secreiei de calcitonin prin hipocalcemie
(pag. 593, 594)
F2133131. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinele G intracelulare:

Sunt proteine membranare care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele celulare
generatoare de mesageri secunzi
A.
B. Sunt proteine care au proprietatea de a lega nucleotide cu adenina
C. Sunt proteine cu structura de tetramer
D. Individualitatea unor proteine G este conferita de subunitatea alfa
E. Forma inactiva a unor proteine G este GDP-alfa-beta-gama
(pag. 573/9)
F2133132. Care din urmatorii hormoni au receptori la nivelul nucleului celular:

A. Adrenalina
B. Prolactina
C. Testosteronul
D. Tetraiodtironina
E. Hormonul paratiroidian
(pag. 591, 593, 621/9)
F2133133. Alegeti afirmatiile corecte despre actiunile biologice ale hormonilor tiroidieni:
A. Functia primara a T3 este de reglare a metabolismului oxidativ
B. Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal
C. Hormonii tiroidieni au actiune calorigena
D. In inanitie este favorizata conversia T4 in T3
E. Sub actiunea hermonilor tiroidieni catabolismul proteic este diminuat
(pag. 591/9)
F2133134. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insulina:

A. Este sintetizata de celulele A (alfa) pancreatice
B. In pancreas insulina se afla sub forma de hexameri
C. Din punct de vedere chimic este o polipeptida care nu are punti disulfura
D. Indirect, insulina favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite
E. Insulina are, global, actiune antilipolitica
(pag. 598, 601, 602/9)
F2133135. Alegeti afirmatiile corecte despre hormonii corticosuprarenali:

A. Precursorul corticosteroizilor este colesterolul
B. Corticosteroizii circula in singe fixati de proteine transportoare, specifice
C. Cortizolul exercita actiuni metabolice similare cu ale insulinei

D. Cortizolul participa la mentinerea homeostaziei hidrice si electrolitice
E. In muschii scheletici, cortizolul exercita o actiune catabolica asupra proteinelor
(pag. 612, 615, 616/9)
F2133136. Alegeti afirmatiile corecte despre aldosteron:

A. Controlul secretiei de aldosteron se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina
B. Hiperkalemia stimuleaza secretia de aldosteron
C. Scaderea kalemiei stimuleaza secretia de aldosteron
La nivelul tubilor renali aldosterona promoveaza transportul transcelular de sodiu din lumenul tubilor
renali
in spatiul interstitial
D.
E. Aldosteronul promoveaza eliminarea renala de ioni de sodiu
(pag. 616, 617/9)
F2133137. In legatura cu cortizolul, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Stimuleaza, la nivel hepatic, gluconeogeneza
B. In muschii scheletici cortizolul exercita o actiune anabolica asupra proteinelor
C. Sinteza si secretia de cortizol sunt reglate prin activitatea corticoliberinei si a corticotropinei
D. Cortizolul altereaza functiile limfocitelor
E. Cortizolul are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
(pag. 616, 617/9)
F2133138. Dintre urmatoarele actiuni fiziologice care se refera la ACTH:

A. Stimuleaza dezvoltarea cortexului suprarenal si secretia de corticoizi sexuali
B. Controleaza biosinteza de hormoni tiroidieni
C. In conditii de stres, eliberarea de ACTH este mediata de sistemul nervos central
D. Are actiune somatotropa
E. Secretia de ACTH prezinta un ritm diurn
(pag. 627/9)
F2133139. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la estrogeni:

A. Progesterona este precursor in biosinteza estrogenilor
B. Hormonul luteinizant stimuleaza productia de estrogeni si de progesterona de catre ovar
C. Aromataza reprezinta un sistem enzimatic cu rol estential in transformarea androgenilor in estrogeni
D. Estrogenii sunt transportati in singe nelegati de proteine
E. Catabolitul principal al estrogenilor este estriolul
(pag. 622, 623/9)
F2133140. Despre hormonii androgeni sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. Testosterona are receptori intracitoplasmatici si intranucleari
B. Gonadotropinele hipofizare FSH si LH nu intervin in reglarea secretiei de testosteron
C. Androgenii stimuleaza sinteza proteica
Transportul plasmatic al testosteronului este efectuat de o proteina ce leaga atit testosteronul cit si
estrogenii
D.
E. La om calea majora de formare a testosteronului nu trece prin progesterona
(pag. 619, 620, 621/9)
F2133141. Efectele metabolice ale hormonilor corticosteroizi, sunt:

A. hipoglicemie
B. cresc toleranta la glucoza
C. stimuleaza catabolismul proteic
D. mobilizeaza acidul uric din tesuturi
(pag. (3I), 217)
F2133142. Farmacotoxicologia hormonilor corticosteroizi cuprinde:

A. retentie hidrosalina cu edeme
B. favorizarea diseminarii unei infectii localizate
C. hipercoagulabilitate sanguina
D. hipoglicemie
E. stimulare SNC cu insomnie, iritabilitate, anxietate
(pag. (3I) 220-221)
F2133143. Administrarea hormonilor corticosteroizi este contraindicata in:

A. diabet zaharat
B. insuficienta suprarenala acuta
C. boli reumatismale articulare
D. bolnavi cu tulburari psihice
E. sarcina
(pag. (3I) 223)
F2133144. Din grupa hormonilor corticosteroizi cu durata lunga de actiune (peste 48 ore), fac
parte:
A. dexametazona
B. metilprednisolon
C. betametazona
D. hidrocortizon
E. triamcinolon
(pag. (3I) 220)
F2133145. La supradozarea insulinei, apar urmatoarele manifestari:

A. tahicardie, hipertensiune arteriala
B. anxietate, iritabilitate SNC
C. foame, greata
D. fenomene alergice
E. lipodistrofii
(pag. (3I) 261)
F2133146. Biguanidele au urmatoarele mecanisme de actiune:

A. inhiba glicogenoliza hepatica
B. inhiba neoglucogeneza
C. stimuleaza glicoliza anaeroba
D. stimuleaza absorbtia glucozei din intestin
E. scad consumul intracelular de glucoza
(pag. (3I) 268)
F2133147. Hormonii tiroidieni au urmatoarele actiuni:

A. diminua colesterolemia
B. stimuleaza hexokinaza intestinala
C. stimuleaza toate functiile miocardului
D. stimuleaza catabolismul proteic la doze mici
E. scade peristaltismul la nivelul tubului digestiv
(pag. (3I) 272)
F2133148. Sunt incorecte afirmatiile:

A. iodul are capacitate alergizanta mare
B. radiatiile emise de iodul radioactiv permit evidentierea capacitatii de iodocaptare a tiroidei
C. in cantitati mici, fiziologice, iodul participa la sinteza hormonilor tiroidieni
D. carbimazol este un antitiroidian mai slab activ, comparativ cu propiltiouracil
E. percloratul de potasiu inhiba captarea iodului ionizat de catre celulele foliculare tiroidiene
(pag. (3I0 277-280)
F2133149. Indicatiile terapeutice ale estrogenilor la femeie, sunt:

A. insuficienta ovariana
B. insuficienta hormonala la menopauza
C. neoplasm mamar
D. osteoporoza din climacterium
E. tromboza arteriala
(pag. (3I) 234-236)
F2133150. Contraindicatii absolute pentru hormonii estrogeni, sunt:

A. neoplasm mamar
B. tromboza arteriala
C. femei in varsta peste 35 ani
D. asocierea cu rifampicina
E. osteoporoza
(pag. (3I) 236)
F2233151. Hormonii adenohipofizari

A. Adenohipofiza secreta hormoni care regleaza functiile altor glande endocrine. - pg.624
B. Hipofiza se afla sub control hipotalamic. - pg.624
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura peptidica. - pg.625
D. ACTH face parte din grupa POMC. - pg.625
E. Proopiomelanocortina este un peptid de talie mica. - pg.626
(pag. 624-626)
F2233152. Hormonii corticoizi

A. Corticala suprarenala secreta in total doua clase de compusi cu functie hormonala. - pg.612
B. Unii dintre acestia au structura steoida, altii nesteroida. - pg.612
C. La biosinteza lor participa cit.P450. - pg.612
D. In cursul procesului biosintetic au loc diverse reactii de hidroxilare. - pg.612
E. Metabolismul lor implica glicuronoconjugare. - pg.615
(pag. 612-615)
F2233153. Aldosterona
A. Este principalul reprezentant al hormonilor glucocorticoizi. - pg.612
B. Poseda o grupare aldehidica in pozitia 17. - pg.613
C. Rolul ei priveste homeostazia hidro-electrolitica. - pg.616
D. Controlul secretiei de aldosterona se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina. - pg.617
E. Scaderea kaliemiei stimuleaza secretia de mineralcorticoid. - pg.618
(pag. 612-613; 616-618)
F2233154. Clasificarea hormonilor

Dupa distanta la care actioneaza fata de tesutul de origine hormonii pot fi endocrini, paracrini si autocrini.
pg.563
A.
B. Fara execeptii, toti hormonii apartin strict categoriilor enuntate la punctul A. - pg.563
C. Dupa natura chimica se cunosc doua clase: peptidici si steroizi. - pg.564
D. Alta clasificare ii imparte in hormoni solubili si hidrofobi. - pg. 564
E. Hormonii se pot grupa si dupa mecanismul de actiune. - pg.571-572
(pag. 563-564;571-572)
F2233155. Mecanismul de actiune a hormonilor peptidici si a catecolaminelor

A. Implica formarea unor mesageri secundari (intracelulari). - pg.572
B. Nucleotidele ciclice fac parte dintre mesagerii secundari. - pg.572
C. Numarul mesagerilor intracelulari cunoscuti este foarte mare. - pg.573
D. Sistemele transductor responsabile cuprind proteinele G. - pg.573
E. Calciul nu poate indeplini rolul de mesager secundar. - pg.573
(pag. 572-573)
F2233156. Mecanisme de actiune hormonala dependente de cAMP

A. AMP-ciclic mediaza actiunea unui numar redus de hormoni. - pg.577
B. Nucleotidul ciclic se formeaza sub actiunea adenilat-ciclazei. - pg.579
C. Rolul sau este de a activa o familie de protein-kinaze. - pg.579
D. Aceste enzime fosforileaza substrate proteice determinind raspunsul celulelor tinta la hormon. - pg.579
E. Conversia cAMP in AMP contribuie la stingerea efectului hormonal. - pg.579
(pag. 577-579)
F2233157. Sistemul transductor al fosfolipazei C

A. Este utilizat de hormonii care se leaga de receptorii intracelulari. - pg.581
B. Acest sistem nu implica G proteine. - pg.581
C. Fosfolipaza C genereaza un singur mesager secundar. - pg.581
D. Rolul de mesager secundar il indeplinesc doi compusi: DAG si IP3. - pg.582-583
E. IP3 actioneaza crescind concentratia ionului de calciu din citosol. - pg.583
(pag. 581-583)
F2233158. Corticotropina
A. Se mai numeste prescurtat ICSH. - pg.627
B. Are structura decapeptidica. - pg.627
C. Face parte din familia POMC. - pg.626
D. Participa la adaptarea organismului la stress. - pg.627

E. Nu are efecte in tesuturile extrasuprarenaliene. - pg.627
(pag. 626-627)
F2233159. Sistemul mesagerial al calciului

A. Mediaza efectele intracelulare a multor hormoni. - pg.583
B. Functioneaza strict independent de ceilalti mesageri intracelulari. - pg.584
C. Concentratia intracelulara a calciului este mai mare decit cea extracelulara. - pg.583
D. Membrana celulei are permeabilitate mica pentru acest ion. - pg.583
E. Calciul regleaza contractia muschilor, secretia endocrina si exocrina. - pg.583
(pag. 583-584)
F2233160. Hormonii, mecanisme generale de actiune

A. Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari. - pg.573
B. cAMP mediaza actiunile adrenalinei, glucagonului si a altor hormoni peptidici. - pg.572, 574
Diacilglicerolii (DAG) si inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenti de adenilat ciclaza. pg.581
C.
D. Receptorii hormonilor steroizi activeaza un sistem transductor prin intermediul proteinelor G. - pg.571
E. Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulin. - pg.584
(pag. 571;574;581;584)
F2233161. Hormonii tiroidieni

A. Sunt derivati iodurati ai tirozinei. - pg.586
B. Toate etapele hormonogenezei tiroidiene sunt controlate de catre TSH. - pg.590
C. T3 si T4 au activitate biologica egal. - pg.591
D. Stimuleaza transcriptia genei pentru hormonul de crestere hipofizar. - pg.592
E. Influenteaza dezvoltarea fetala si postnatala. - pg.591
(pag. 586;590-592)
F2233162. Insulina
A. Este o proteina formata din trei lanturi polipeptidice. - pg.598
B. Nu contine sulf in molecula. - pg.598
C. Receptorul insulinei apartine familiei de receptori cu activitate enzimatica. - pg.600
D. Insulina exercita actiuni similare cu ale factorilor de crestere. - pg.600
E. Domina faza anabolica a metabolismului proteic. - pg.603
(pag. 598-603)
F2233163. Hormonii hipofizari

A. Corticotropina are structura steroidica. - pg.627
B. Actiunea hormonului de crestere este mediata de catre somatomedina. - pg.628
C. Gonadotropinele hipofizare au structura glicoproteica. - pg.629
D. FSH inflenteaza numai functiile sexuale feminine. - pg.630
E. Vasopresina este secretata de catre adenohipofiza. - pg.630
(pag. 627-630)
F2233164. Hormonii steroizi

A. Sunt secretati de medulosuprarenala. - pg.608
B. Precursorul lor este colesterolul. - pg.612, 619
C. Actiunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaza interferentei in cascada arachidonatului. - pg.616
D. Aldosterona provoaca eliminarea renala de apa si sodiu
E. Principalul hormon estrogen este progesterona
(pag. 608;612;616;619;622)
F2233165. Parathormonul si calcitonina

A. Parathormonul este produs de medulosuprarenale. - pg.593
B. Eliberarea lui in circulatie este favorizata de cresterea calcemiei. - pg.593
C. Are efect global hipercalcemiant. - pg. 593
D. Calcitonina exercita actiune antagonista PTH. - pg.594
E. Se mai numeste si calmodulina. - pg. 593
(pag. 593-594)
F2233166. Tropinele hipofizare

A. Din acest grup fac parte THS, FSH si LH. - pg.629
B. Secretia este controlata de hipotalamus. - pg.629-630
C. TSH controleaza sinteza hormonilor T3 si T4 actionind numai in etapa initiala a procesului. - pg.629
D. Exista un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionica. - pg.630
E. FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenteaza functiile sexuale masculine. - pg.630
(pag. 629-630)
F2233167. Principalele efecte ale cortizolului sunt

A. Efectul lipolitic. - pg.616
B. Hipoglicemia. - pg.616
C. Stimularea gluconeogenezei hepatice cu hiperglicemie. - pg.616
D. Efecte metabolice antagoniste insulinei. - pg.616
E. Actiunea antiinflamatoare si imunosupresiva. - pg.616
(pag. 616)
F2233168. Hormonii - consideratii generale

A. Sistemul nervos si cel hormonal sunt interdependente. - pg.562
B. Ambele sisteme opereaza cu molecule semnal. - pg.562
C. Mecanismele de transductie ale semnalelor extracelulare nervoase si hormonale sunt total diferite. pg.562
D. Ficatul si inima nu pot fi considerate drept organe endocrine. - pg.563
E. Hormonii paracrini sunt vehiculati de singe la celulele tinta. - pg.563
(pag. 562-563)
F2233169. Receptorii hormonali

A. Hormonii peptidici au receptori situati in membrana plasmatica. - pg.564
B. Receptorii hormonilor tiroidieni sunt localizati in nucleul celular. - pg.564
C. Interactiunea hormon-receptor prezinta specificitate ridicata. - pg.565
D. Afinitatea hormoni-receptori este mica, concordanta cu nivelele plasmatice reduse ale hormonilor. pg.565
Un compus diferit de hormonul specific a carui legare de receptor este neproductiva se numeste agonist.
pg.566
E.
(pag. 564-566)
F2233170. Hormonii pancreatici: insulina

A. Are structura nonapeptidica. - pg.598
B. Este sintetizata sub forma de precursor. - pg.598
C. Adrenalina prin receptorii alfa-adrenergici inhiba secretia de insulina. - pg.600
D. Activitatea protein-kinazica a receptorului specific este singurul mecanism de actiune a insulinei. pg.600
E. Prin tehnologia ADN-recombinant s-a obtinut insulina umana de interes terapeutic. - pg.598
(pag. 598-600)

A. Tireotropina are actiune trofica asupra tiroidei
B. La reglarea eliberarii tireotropinei participa hormonul hipotalamic eliberator
C. Tireotropina are si rol de neurotransmitator
D. Gonadotropina corionica este produsa de placenta si are actiune asemanatoare FSH-ului
E. La barbati LH promoveaza spermatogeneza
(pag. 629)

A. Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in adenohipofiza
B. Vasopresina regleaza eliminarea renala de sodiu
C. Vasopresina actioneaza prin activarea protei kinazei C
Stimulii fiziologici pentru eliberarea vasopresinei sunt cresterea osmolalitatii plasmei si scaderea
volumului
fluidului extracelular
D.
E. Oxitocina are actiune contractila asupra musculaturii netede din uter
(pag. 630)

A. Pineala are roluri sinergice cu ale melanotropinei
B. Melatonina este produsul specific al hipofizei

C. Sinteza melatoninei porneste de la 5-hidroxitriptofan
D. Secretia de melatonina este maxima noaptea
E. Eliberarea de melatonina este influentata de ciclul lumina intuneric
(pag. 631)

Sex-hormon binding globulin este sintetizata in ficat si sinteza este scazuta de estrogeni si crescuta de
hormonii tiroidieni
A.
B. Principalii cataboliti intestinali ai testosteronei sunt androsterona si etiocolanolona
C. Androgenii inhiba sinteza proteica, actiune puternica la maturitate
D. FSH controleaza spermatogeneza
E. Eliberarea gonadotropinelor hipofizare este stimulata de hormonul hipotalamic GnRH
(pag. 618)

A. Cortizolul stimuleaza gluconeogeneza hepatica
B. Cortizolul are actiuni catabolice asupra tesutului adipos periferic
C. Cortizolul are actiune catabolica asupra proteinelor
D. Corticosteroizii se fixeaza pe receptori membranari
E. Cortizolul este transportat de sex hormon binding globulin
(pag. 612)

A. Aldosterona determina retentia de sodiu
B. Aldosterona induce sinteza proteinelor care alcatuiesc canalele de sodiu din membrana apicala
C. Aldosterona intervine in sinteza sodiu potasiu-ATPazei
D. Aldosterona regleaza transportul apei prin celulele epiteliale de la nivelul glandelor salivare
E. La nivelul tubilor renali, aldosterona promoveaza transportul transcelular de amoniu din lumen in
interstitiu
(pag. 616)

A. Secretina creste irigatia sanguina a duodenului si stimuleaza secretia de suc gastric
B. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de secretina
C. Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de insulina
D. Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliare
E. Gastrina stimuleaza secretia de acid, de pepsina si creste motilitatea gastrica
(pag. 607)
F2333178. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de protein hidrataza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)

A. Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica
B. Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori
C. Receptorul insulinei are actiune intrinseca de hidrolaza
D. Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari
E. Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular
(pag. 566)

A. Unitatile functionale ale tiroidei sunt foliculii tiroidieni
B. Hormonii tiroidieni sunt derivati iodurati ai tironinei
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni se desfasoara in celulele tiroidiene si in coloid
D. Tireoglobulina este o proteina simpla
E. Coloidul tiroidian este o solutie concentrata de tiroxina
(pag. 586)

A. Precursor in sinteza de cortizol este numai progesterona
B. Secretia cortizolului este sub control hipotalamo-hipofizar
C. Cortizolul este transportat de transcortina in proportie de 70% si de15% de serum albumina
D. Cortizolul este hormonul cu cea mai puternica actiune mineral-corticoida
E. Cortizolul are actiune hiperglicemianta
(pag. 612)

A. Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia
B. Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina
C. Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei
D. Mesagerul secund al insulinei este GMPc
E. Insulina eate secretata de celulele alfa din insulele Langerhans
(pag. 598)

A. Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP
B. La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolicaATP si caldura
C.
D. Tiroida secreta T3 si mai putin T4
E. Cel mai activ hormon tiroidian este T4
(pag. 586)
F2333184. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. Interactiunea hormon receptor este asemanatoare interactiunii enzima substrat
B. Hormonul din singe isi poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down regulation
C. Hormonii steroizi au receptori membranari
D. Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund
intracelular
E. Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu GTP si ATP
(pag. 562)

A. Estrogenii sunt steroizi C18 cu caracter aromatic
B. Aromataza transforma androgenii in estrogeni
C. Estrogenii sunt transportati de sex hormon binding globulin
D. Dupa sinteza, hormonii ovarieni sunt depozitati in ovar
E. Catabolismul estrogenilor are loc predominant in ficat si rinichi
(pag. 622)

A. Functia adenohipofizei este reglata de catre peptide elaborate in diverse arii ale hipofizei
B. Eliberarea hormonilor hipotalamici este reglata prin mecanism feed- back de catre tropinele hipofizare
C. Hormonii adenohipofizari sunt de natura lipidica
D. Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara
E. Hipofiza este situata la baza creierului in saua turceasca
(pag. 624)

A. Hormonul de crestere este sintetizat in celulele somatotrope
B. Actiunea hormonului de crestere este indirecta fiind mediata de IGF-1 si IGF-II sau somatomedine
C. La nivelul metabolismului glucidic, efectele hormonului de crestere sunt antagonice cu ale insulinei
D. Reglarea sintezei si secretiei de GH este controlata pozitiv de GH-RH
E. Hormonul de crestere creste retentia de calciu, magneziu,fosfat
(pag. 628)
F2533188. Calcitonina:
A. stimuleaz resorbia osoas;
B. determin hipercalcemie i hiperfosfatemie;
C. este o peptid cu efect hipocalcemiant rapid i tranzitoriu;
D. inhib resorbia osoas;
E. este principalul hormon paratiroidian.

(pag. 594 2)
F2533189. Referitor la ACt sunt adevrate afirmaiile:

A. nu se afl sub controlul sistemului nervos central;
B. la om, are i activitate de hormon melanocitostimulator;
C. interacioneaz cu receptori nucleari;
D. activeaz etapa iniial a steroidogenezei;
E. are ca mesager secund GMPciclic.
(pag. 627 2)

A. calcitriolul contribuie la meninerea homeostaziei calciului intracelular;
B. ionii Ca2+ regleaz contracia musculaturii striate i secreiile endocrine i exocrine;
C. ionii Ca2+ pot aciona independent de ali mesageri secunzi;
D. calciul funcioneaz ca mesager secund numai mpreun cu AMPc;
E. ionii Ca2+ au rol n diviziunea celular.
(pag. 583, 592 2)
F2533191. Paratormonul:
A. are efect hipercalcemiant;
B. stimuleaz eliberarea calciului din oase;
C. intensific reabsorbia calciului i a fosfailor la nivel renal;
D. intensific eliminarea renal a fosfailor;
E. are efecte mediate de AMPc.
(pag. 593, 594 2)
F2533192. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adevrate afirmaiile:

A. estrogenii cresc receptivitatea uterului pentru oxitocin;
B. secreia de vasopresin este stimulat de hiperosmolaritate;
C. oxitocina determin contracia musculaturii uterine;
D. progesterona crete receptivitatea uterului pentru oxitocin;
E. oxitocina determin contracia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare.
(pag. 631 2)
F2533193. Referitor la noradrenalin sunt adevrate afirmaiile:

A. se sintetizeaz numai n medular;
B. se sintetizeaz i n celule cromafine ectopice;
C. dopamina este intermediar al procesului de biosintez a acesteia;
D. aciunea sa este mediat de receptori cuplai numai cu AMPc;
E. se metabolizeaz cu formare de acid vanilmandelic.
(pag. 609, 610 2)
F2533194. Referitor la testosteron sunt adevrate afirmaiile:

A. este un C19 steroid, ca i androstendiona;
B. se transform n dihidrotestosteron sub aciunea unei 5-reductaze NADPH dependente;
C. este depozitat n testicul de ctre o SHBG (sex hormone binding globulin);
D. produii de catabolism se elimin sub form de glucurono sau sulfoconjugai;
E. se transform n progesteron sub aciunea aromatazei.
(pag. 619, 621, 622 2)

A. androgenii stimuleaz biosinteza proteic;
B. ACt stimuleaz sinteza de testosteron;
C. hormonul luteinizant stimuleaz sinteza de testosteron n celulele interstiiale;
D. FSH controleaz spermatogeneza;
E. aciunea dihidrotestosteronei este mediat de receptori intracelulari.
(pag. pag. 621 2)
F2533196. Aldosterona:
A. se sintetizeaz numai n zona glomerulosa a suprarenalei;
B. se sintetizeaz n zona intern a suprarenalei;
C. pentru sinteza sa este necesar hidroxilarea i dehidrogenarea grupei C18;
D. secreia sa este controlat de renina sintetizat n aparatul juxtaglomerular;
E. scderea kalemiei stimuleaz secreia acesteia.
(pag. 612, 615, 617 2)
F2533197. Progesterona:
A. este un C18 steroid;
B. este intermediar important n sinteza hormonilor steroizi;
C. circul prin snge legat de o globulin;
D. se elimin n urin sub form de pregnandiol glucuronoconjugat;
E. se sintetizeaz sub aciunea aromatazei.
(pag. 622, 623 2)
F2533198. Meninerea glicemiei n perioadele interprandiale este realizat prin:

A. secreia redus a insulinei;
B. glicogenoliz;
C. secreia redus a glucagonului;
D. lipoliz redus;
E. gluconeogenez;
(pag. 601, 602, 616 2)
F2533199. Referitor la hormonul de cretere (GH) sunt adevrate afirmaiile:

A. controleaz sinteza somatomedinelor n ficat;
B. agonitii adrenergici reduc secreia de GH;
C. aciunea metabolic a GH converge spre procesele catabolice intensificate la organismele n cretere;
D. faciliteaz transportul aminoacizilor;
E. antagonitii adrenergici intensific sinteza de GH.
(pag. 628 2)

A. afinitatea receptorilor pentru hormoni este mare pentru orice concentraie a hormonului;
B. interaciunea hormon receptor prezint fenomenul de saturaie;
C. se numete antagonist un compus care se leag la receptorul hormonal neproductiv;
D. rspunsul la insulin, hormon de cretere, glucagon se caracterizeaz prin fenomen de down
regulation;
E. receptorii pentru factorii de cretere sunt protein fosfataze.
(pag. 565, 566 - 2)
F2533201. Care din urmtoarele afirmaii sunt false?

A. receptorii pentru acetilcolin se clasific n nicotinici i muscarinici
B. proteinele fotoreceptoare din retin au receptori de tip colinergic;
C. tiroxina i calcitriolul au receptori nucleari;
D. receptorul pentru insulin are un domeniu extracelular cu aciune protein kinazic;
E. complexele hormon receptor se leag toate la acelai HRE (hormone responsive element).
(pag. 567, 569, 570 2)

A. diacilglicerolul (DAG) activeaz protein kinaza A;
B. AMPciclic activeaz protein kinaza A;
C. inozitoltrifosfatul (IP3) determin creterea concentraiei Ca2+ citoplasmatic;
D. complexul Ca calmodulin inhib pompa de calciu din membrana plasmatic;
E. acetilcolina legat la receptorii muscarinici are ca mesager secund AMPciclic.
(pag. 577, 583 2)
F2533203. Hormonii tiroidieni:

A. sunt derivai iodurai ai aminoacidului ipotetic tironina;
B. tiroxina are timp de njumtire mai mic dect T3;
C. circul prin snge legai de tireoglobulin;
D. rT3 rezultat prin deiodurare este biologic inactiv;
E. sunt importani pentru dezvoltarea fetal i postnatal.
(pag. 586, 589 2)

A. receptorii adrenergici sunt cuplai cu proteine Gi;
B. factorul secretat de celulele atriale stimuleaz guanilat ciclaza din celulele int;
C. legarea acetilcolinei la receptorii nicotinici determin efecte mediate de IP3;
D. vasopresina activeaz proteinkinaza A;
E. AMPc determin conversia unor proteine hepatice n formele defosforilate.
(pag. 581, 631 - 2)
F2533205. Insulina:
A. stimuleaz lipaza hormonsensibil;
B. influeneaz transcrierea genelor;
C. are aciune anticetogenic;
D. induce sinteza glicogen fosforilazei;
E. induce sinteza de glucokinaz.
(pag. 601, 602, 603 2)
F2633206. Prezint circuit enterohepatic:

A. Cloropiramina
B. Terfenadina
C. Astemizolul
D. Loratadina
E. Clorfenoxamina
(pag. 112)
F2633207. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:

A. Tulburri digestive
B. Deprimarea SNC (somnolen, sedare, confuzie)
C. Hiposalivaie
D. Staz la nivel biliar
E. Scderea imunitii datorit mpiedicrii reaciei antigen-anticorp
(pag. 113)

A. Sunt utile ca medicaie simptomatic n alergii
B. Se opun reaciei antigen-anticorp
C. Modific mai ales tulburrile de permeabilitate capilar
D. Se utilizeaz n edem angioneurotic, afeciuni pruriginoase
E. Se utilizeaz n criza de astm
(pag. 113-114)
F2633209. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:

A. Alcoolului
B. Progesteronului
C. Reserpinei
D. Opioidelor
E. Androgenilor
(pag. 114)
F2633210. Sunt antihistaminice H1-blocante:

A. Prometazina
B. Clorpromazina
C. Proclorperazina
D. Alimemazina
E. Clemastina
(pag. 114-115)
A. Are efect sedativ foarte intens
B. Are efect antiemetic, anticolinergic
C. Are efect alfa-adrenolitic
D. Este contraindicat n stri depresive
E. La nivel central, are efect excitant
(pag. 114-115)
F2633212. Prometazina are urmtoarele efecte secundare:

A. Astenie
B. Somnolen
C. Ameeli
D. Hipersalivaie
E. Bronhoconstricie
(pag. 115)
F2633213. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic
B. Are efecte anticolinergice centrale
C. Este contraindicat n adenomul de prostat
D. Are efecte colinergice centrale
E. Este contraindicat n glaucom
(pag. 116)
A. Este cel mai potent antihistaminic
B. Are timp de njumtire scurt
C. Are efecte sedative slabe
D. Efectul unei doze dureaz 8-12 ore
E. Produce excitaie central marcat
(pag. 116)
F2633215. Astemizolul:
A. Nu are efect sedativ
B. Se administreaz n posologie unic
C. Nu are efect anticolinergic
D. Are timp de njumtire scurt
E. Are efecte dopaminergice
(pag. 119)
F2633216. Secreia hormonului de cretere (GH) este stimulat de:

A. Somatostatin (GH-RIH);
B. GH-RH hipotalamic;
C. Stress;
D. Hiperglicemie;
E. Estrogeni.
(pag. 629)
F2633217. Care din afirmaii sunt incorecte:

A. Renina i enzima de conversie transform angiotensinogenul n angiotensina II;
B. Hipokalemia stimuleaz secreia de aldosteron;
C. Corticosteroizii stimuleaz gluconeogeneza hepatic;
D. Asupra metabolismului proteic corticosteroizii au efect anabolic;
E. Androgenii sunt steroizi cu 21 atomi de carbon.
(pag. 616-618)
F2633218. Selectai afirmaiile care sunt corecte:

A. Vasopresina este nonapeptid ciclic antidiuretic;
Receptorii hormonali membranari sufer fenomenul de up i down regulation, in funcie de concentratia
plasmatic a hormonului;
B.
C. Fosfodiesteraza amplific aciunea cAMP;
D. Hormonii adenohipofizari sunt trophormoni;
E. Corticotropina se formeaz n hipotalamus.
(pag. 630,566,624)
F2633219. Care din hormonii enumerai prezint efect hiperglicemiant:

A. Glucagonul;
B. Insulina;
C. Hormonii androgeni;
D. Hormonul somatotrop;
E. Hormonii glucocorticoizi.
(pag. 604,628,616)
F2633220. Afirmaiile incorecte cu privire la hormonul tireotrop (TSH) sunt:

A. Are ca precursor pro-opiomelanocortina;
B. Controleaz toate etapele de biosintez ale hormonilor tiroidieni (T3 i T4);
C. Acioneaz prin sistemul adenilatciclaz-cAMP;
D. Are o structur lipoproteic;
E. Creterea concentraiei de T3 i T4 determin in hipotalamus sinteza unui factor inhibitor.
(pag. 626,629)
F2633221. Care afirmaii sunt corecte:

A. Somatostatina este un hormon endocrin si paracrin;
B. Somatotropina se formeaz din proopiomelanocortin;
C. AC-ul stimuleaz sinteza de glucocorticoizi n corticosuprarenal;
D. Dopamina inhib sinteza i eliberarea prolactinei;
E. Serotonina este 5-hidroxitriptofanul.
(pag. 563,627,629)
F2633222. Care din hormonii enumerai au receptori membranari:

A. Cortizolul;
B. Adrenalina;
C. Glucagonul;
D. Angiotensina II;
E. Progesteronul.
(pag. 574)
F2633223. Indicai care din hormonii enumerai reacioneaz cu proteina Gi cu scderea cAMPului:
A. Glucagonul;
B. Corticotropina;
C. Adrenalina (prin receptorii alfa2) ;
D. Somatostatina;
E. Angiotensina II.
(pag. 574)
F2633224. Care din afirmaiile referitoare la insulin sunt corecte:

A. Activeaz adenilatciclaza;
B. Activeaz fosfodiesteraza;
C. Are structur polipeptidic monocatenar;
D. Este secretat ca rspuns la hiperglicemie;
E. Are receptori ce conin domenii cu activitate proteinkinazic.
(pag. 598-603)
F2633225. Indicai afirmatiile corecte referitoare la paraormon:

A. Are aciune hipocalcemiant;
B. Scade excreia renal a calciului i stimuleaz absorbia intestinal;
C. Inhib resorbia osoas;
D. Acioneaz prin creterea cAMP;
E. Acioneaz asupra cromatinei nucleare n celulele inta activnd transcrierea unor gene.
(pag. 574,593)

A. AC-ul stimuleaz secreia glucocorticoizilor;
B. Aldosteronul este secretat de zona fasciculat a corticosuprarenalei;
C. Medulosuprarenala produce catecolamine;
D. TSH-ul controleaz sinteza i secreia hormonilor tiroidieni;
E. Calcitonina are receptori intracelulari influentnd transcripia unor gene.
(pag. 612,574)
F2633227. Care din hormonii enumerai nu au receptori pe suprafaa membranelor celulare:

A. Corticosteroizii;
B. Adrenalina;
C. Estradiolul;
D. Paraormonul;
E. Calcitriolul.
(pag. 571)
F2633228. Indicai care afirmaii sunt corecte cu privire la cAMP:

A. Activeaz proteinkinaza C;
B. Produce disocierea subunitilor reglatoare ale proteinkinazei A;
C. Activeaz proteinkinaza A prin fosforilare;
D. Reprezint mesagerul secund;
E. Se leag de proteina G.
(pag. 573,578)
F2633229. Care hormoni intervin n metabolismul fosfo-calcic:

A. Glucagonul;
B. Paraormonul;
C. Calcitriolul;
D. Calcitonina;
E. Insulina.
(pag. 592)
F2633230. Indicai afirmaiile incorecte:

A. Complexul alfa-s-GTP din structura proteinkinazei A activeaz adenilatciclaza;
B. Proteina Gp se cupleaz cu fosfolipaza C;
C. Receptorii insulinei sunt tetrameri de tipul alfa2 beta2;
D. Situsurile de legare a insulinei se gsesc pe subunittile alfa;
E. Fosfodiesteraza crete concentraia de cAMP.
(pag. 579,578)
F2633231. Mecanismul de aciune al hormonilor polipeptidici se caracterizeaz prin urmtoarele:

A. Hormonul ptrunde liber prin membrana celulelor int;
B. Hormonul se fixeaz pe un receptor specific de pe membrana celulelor int;
C. Hormonul interacioneaz cu un receptor citoplasmatic i apoi unul nuclear;
D. Hormonul legat de receptorul membranar i proteinele Gs activeaz adenilat cilaza;
E. cAMP-ul constituie al 2-lea mesager.
(pag. 572, 578)
F2633232. Selectai afirmaiile incorecte n legtur cu hormonul de cretere (GH):

A. Stimuleaz biosinteza proteinelor;
B. Stimuleaz lipoliza;
C. Crete metabolizarea glucozei n esuturi;
D. Inhib gluconeogeneza hepatic;
E. Este un polipeptid format din 191 resturi aminoacidice
(pag. 628)
F2633233. Reglarea sintezei i eliberrii hormonului de cretere (GH) se realizeaz astfel:

A. Somatostatina (GH-RIH) hipotalamic are efect inhibitor;
B. GH-RH hipotalamic cu efect inhibitor;
C. Somatomedina C are efect inhibitor;
D. GH circulant inhib propria secreie;
E. Hiperglicemia stimuleaz secreia de GH.
(pag. 628, 629)
F2633234. Alegei afirmaiile corecte n legtur cu prolactina:

A. Este o protein format din 199 resturi aminoacidice;
B. Se formeaz n celulele lactotrope din hipotalamus;
C. Controleaz iniierea i ntreinerea lactaiei;
D. Dopamina activeaz sinteza i secreia;
E. Se formeaz din pro-opiomelanocortin.
(pag. 628-629)
F2633235. Aciunea insulinei asupra metabolismului glucidic se manifest prin:

A. Creterea permeabilitii membranei celulare pentru glucoz;
B. Inhibarea gluconeogenezei hepatice;
C. Stimularea glicogenolizei;
D. Inducerea sintezei fosfoenolpiruvat carboxilazei hepatice;
E. Inducerea sintezei glucokinazei.
(pag. 601)
F2633236. Aciunea insulinei asupra metabolismului lipidic i proteic se manifest prin:

A. Inhibarea lipolizei i stimularea lipogenezei;
B. Stimularea lipolizei i inhibarea lipogenezei;
C. Stimularea biosintezei proteinelor;
D. Inhibarea lipazei hormon sensibil;
E. Intensificarea cetogenezei.
(pag. 602-603)
F2633237. Selectai afirmaiile corecte privind insulina:

A. Are structur polipeptidic monocatenar;
B. Conine n structur 3 puni disulfurice;
C. Este sintetizat sub forma unui precursor (pre-pro-insulin);
D. Insulina conine 31 resturi de aminoacizi;
E. Transformarea proinsulinei n insulin are loc n aparatul Golgi.
(pag. 598-599)
F2633238. Secreia de insulin este influenat astfel:

A. Hiperglicemia stimuleaz secreia;
B. Somatostatina, produs de celule D din pancreas, inhib secreia;
C. Polipeptidul gastric inhibitor (GIP) inhib secreia;
D. Aminoacizii (Arg, Lys, Leu) stimuleaz secreia;
E. Adrenalina stimuleaz secreia.
(pag. 600)
F2633239. Alegei afirmaiile incorecte referitoare la insulin:

A. Receptorii insulinici posed domenii cu activitate proteinkinazic;
B. Inhib cAMP-fosfodiesteraza;
C. Determin creterea concentraiei cAMP-ului;
D. Este secretat ca rspuns la hipoglicemie;
E. Inhib glicogen fosforilaza.
(pag. 600-601)
F2633240. Care afirmaii sunt corecte privind glucagonul:

A. Este sintetizat de celule din insulele Langerhans ale pancreasului;
B. Are efect hiperglicemiant;
C. Are o structur polipeptidic cu 2 puni disulfurice;
D. Este sintetizat sub form de precursor;
E. Hiperglicemia stimuleaz secreia de glucagon.
(pag. 603-604)
F2633241. Aciunea metabolic a glucagonului se realizeaz prin:

A. Activarea sistemului adenilat ciclaz-cAMP;
B. Stimularea gluconeogenezei hepatice;
C. Activarea glicolizei;
D. Activarea -oxidrii acizilor grai, n hepatocite;
E. Activarea transformrii glucozei n acizi grai.
(pag. 604)
F2633242. Mecanismul biochimic de aciune al paraormonului se manifest prin urmtoarele:

A. La nivel intestinal favorizeaz absorbia calciului;
B. Inhib 1alfa-hidroxilaza renal
C. Favorizeaz resorbia osoas cu eliberarea ionilor de calciu i fosfat;
D. La nivel renal crete reabsorbia calciului i favorizeaz eliminarea fosfailor;
E. Inhib resorbia osoas.
(pag. 593-594)
F2633243. Selectai care dintre afirmaii nu sunt corecte:

A. Hormonul paratiroidian (P) are aciune hipocalcemiant;
B. Eliberarea P-ului este stimulat de hipocalcemie;
C. Calcitonina inhib resorbia osoas;
D. Calcitriolul acioneaz prin intermediul receptorilor membranari i a sistemului adenilat ciclaz-cAMP;
E. Calcitriolul reprezint 24,25-dihidroxicalciferol.
(pag. 593, 595-597)
F2633244. Enzima care transform noradrenalina n adrenalin:

A. Se numete feniletanolamino-N-metil transferaz;
B. Are ca i coenzim N10-metil-tetrahidrofolic;
C. Este indus de cortizol;
D. Este localizat n celulele cromafine din medulosuprarenal;
E. Are o localizare ubicuitar.
(pag. 609)
F2633245. Mecanismul biochimic de aciune al adrenalinei se manifest astfel:
A. Activeaz glicogen fosforilaza;

B. Activeaz glicogen sintetaza;
C. Stimuleaz lipoliza;
D. Prin intermediul -receptorilor adrenergici, activeaz adenilat ciclaza;
E. Acioneaz prin intermediul cGMP
(pag. 610)
F2633246. Selectai afirmaiile incorecte referitor la adrenalin:

A. Biosinteza are loc din tiramin;
B. Timpul de njumtire este scurt (t1/2 = 10-30 secunde);
C. Produii de catabolizare se elimin n cantiti foarte mici n feocromocitom;
D. Acioneaz prin intermediul receptorilor membranari cu activitate proteinkinazic;
E. Receptorii alfa-2 se cupleaz cu proteina Gi cu inhibarea sistemului adenilat ciclaz-cAMP.
(pag. 609-610)
F2633247. Hormonii glucocorticoizi se caracterizeaz prin:

A. Sunt sintetizai n zona glomerular a corticosuprarenalei;
B. Sunt C21 steroizi;
C. Cortizolul are la C17 o grupare -OH;
D. Biosinteza pornete din colesterol;
E. t1/2 este de 10-30"
(pag. 612-614)
F2633248. Care din hormonii enumerai are un -OH la atomul de carbon din poziia 11
A. Cortizol;
B. Corticosteron;
C. Progesteron;
D. Aldosteron;
E. Pregnenolon.
(pag. 614)
F2633249. Aciunile metabolice ale glucocorticoizilor se manifest astfel:

A. Acioneaz prin intermediul receptorilor intracelulari;
B. Stimuleaz gluconogeneza hepatic;
C. Reprim enzimele cheie ale gluconeogenezei;
D. Inhib lipoliza n esutul adipos periferic;
E. Inhib fosfolipaza A2, scznd producia de prostaglandine i leucotriene.
(pag. 616)
F2633250. Progesterona se caracterizeaz prin:

A. Se sintetizeaz din colesterol;
B. Este un intermediar comun n biosinteza hormonilor steroidici;
C. Este un derivat al androsteronului;
D. La gravide este sintetizat n cantiti mari n placent;
E. Forma circulant este nelegat de proteine transportoare.
(pag. 622-623)
F2633251. n legtur cu receptorii insulinici care afirmaii nu sunt corecte:

A. Poriunea citoplasmatic a subunitii alfa manifest activitate tirozinkinazic;
B. Lanurile alfa ale receptorului au localizare intracelular;
C. Receptorul insulinei este fosforilat la cte 2 resturi de Tyr din fiecare lan ;
D. Situsul de legare a insulinei este localizat la capetele N-terminale ale lanurilor alfa;
E. Lanurile alfa i beta sunt legate prin puni disulfurice.
(pag. 569)
F2633252. Aldosteronul se caracterizeaz prin:

A. Este un derivat al pregnanului;
B. Este un derivat al androstanului;
C. Se formeaz din corticosteron printr-o hidroxilare i dehidrogenare la metilul din C18;
D. Aciunea principal se manifest asupra metabolismului glucidic;
E. Este produs n zona fasciculat a cortexului suprarenal.
(pag. 612-615)
F2633253. Selectai afirmaiile corecte privind aldosteronul:

A. La nivel renal, determin retenia ionilor Na+ i eliminarea ionilor de K+;
B. Retenia de Na+ antreneaz eliminarea apei;

C. Hiperkalemia i angiotensina II stimuleaz eliberarea de aldosteron din cortiosuprarenal;
D. Hipokalemia inhib secreia de aldosteron din cortexul suprarenal;
E. Angiotensina II se formeaz direct din angiotensinogen sub aciunea enzimei de conversie.
(pag. 616-617)
F2633254. n legtur cu hormoni steroidici care afirmaii sunt incorecte:

A. Creterea concentraiei de K+ n plasm stimuleaz secreia de aldosteron;
B. Deshidratarea organismului inhib eliberarea de renin;
C. Enzima de conversie este o transferaz;
D. 17-alfa-hidroxi progesteronul este un intermediar n biosinteza testosteronului;
E. FSH stimuleaz secreia de testosteron n celulele interstiiale.
(pag. 617, 618, 621.)
F2633255. n legtur cu biosinteza hormonilor tiroidieni alegei afirmaiile incorecte:

A. Ionul de iodura din plasm este captat de tiroid printr-un transport activ;
B. Ionul de iodura din tiroid, iodureaz resturile de Tyr din structura tireoglobulinei;
C. Biosinteza hormonilor tiroidieni este controlat de TSH;
D. Tiroida sintetizeaz n principal T3 i puin T4;
E. La nivel celular acioneaz numai T3.
(pag. 587-589)
F2633256. Oxitocina:
A. Se mai numete i hormon antidiuretic;
B. Este un nonapeptid avnd n structur o punte disulfidic;
C. Contract musculatura neted din uter;
D. Este sintetizat de neurohipofiz;
E. Stimuleaz secreia de lapte.
(pag. 630)
F2633257. Hormonii tiroidieni se caracterizeaz prin:

A. Cresc metabolismul bazal;
B. Acioneaz prin intermediul receptorilor intracelulari influennd transcrierea unor gene specifice.
C. Nu influeneaz biosinteza enzimelor mitocondriale;
D. Controleaz metabolismul oxidativ, procesele de ardere, au aciune calorigen;
E. Produc creterea cAMP-ului.
(pag. 591-592)
F2633258. n legtur cu vasopresina selectai afirmaiile incorecte:

A. Vasopresina este un nonapeptid antidiuretic;
B. Creterea osmolaritii plasmei stimuleaz secreia de vasopresin;
C. Hemoconcentrarea suprim secreia de vasopresin;
D. Este sintetizat n adenohipofiz;
E. t1/2 este scurt (2-4 minute).
(pag. 630-631)
F2633259. Pro-opiomelanocortina este precursorul:

A. Hormonului melanocito-stimulator (MSH);
B. Somatostatinei;
C. AC-ului;
D. Lipotropinei;
E. Hormonului de cretere.
(pag. 626)
TEMA 7: INTERACIUNI MEDICAMENTOASE

Este contraindicat asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele ntruct:
A. apare un antagonism de efect
B. apare creterea efectului bactericid
266. C. apare scderea efectului bactericid
D. apare scderea efectului antihelmintic
E. efectul antibacterian nu este influenat
La asocierea medicamentelor in vitro (n sering sau n sacii de perfuzie) pot s intervin reacii
chimice, urmate de:
A. inactivarea medicamentelor
B. apariia de compui toxici
267. C. pierderea eficacitii medicamentelor
D. distrugerea seringii sau a sacului de perfuzie
E. nu au loc niciodat reacii chimice n acest caz
Cercetarea interaciunilor medicamentoase are n vedere urmtoarele aspecte:
A. interaciuni in vivo medicament medicament, prescrise pe aceeai reet sau pe prescripii paralele la
acelai pacient
B. interaciuni in vivo medicament prescris automedicaie (OTC)
268. C. interaciuni medicament medicament in vivo (n seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca
incompatibiliti
D. interaciuni medicament ambalaj (sering, flacon sau sac de perfuzie)
E. interaciuni medicament alimente, alcool, tabac, radiaii solare, intervenie chirurgical
Exemple de asocieri cu interaciuni medicament medicament, contraindicate sunt:
A. antidiabetic oral + diuretic tiazinic
B. antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemic
269. C. inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINS
D. antidepresiv inhibitor selectiv al recaptrii serotoninei + tramadol
E. prometazin + atropin
Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:
A. este un sinergism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de contraceptiv
B. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepileptic
C. presupune metabolizare ridicat cu scderea eficacitii contraceptivului
270. D. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepileptic
(excepie fenobarbital)
E. este un antagonism farmacocinetic consecutiv induciei enzimatice ncruciate generat de antiepileptic
(excepie carbamazepina)
Care din urmtoarele exemple de asocieri cu interaciuni medicament medicament sunt
contraindicate ntruct conduc la antagonism de efect?
A. amitriptilina cu butilscopolamina
B. atorvastatina cu eritromicina
271. C. penicilina G cu tetraciclina
D. antidiabetic oral cu hidroclorotiazid
E. citalopram cu tramadol
Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?
A. la asocierea in vitro (n sering sau n saci de perfuzie) pot s intervin reacii chimice, urmate de
inactivarea medicamentelor i pierderea eficacitii sau chiar apariia de compui toxici
B.la asocierea medicamentelor in vivo (n organism), pot s apar interaciuni, multe cu rsunet clinic fiind
soldate cu sinergism de potenare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin
diminuarea eficacitii
272. C. cercetarea interaciunilor medicamentoase are n vedere interaciuni medicament ambalaj (sering, flacon
sau sac de perfuzie)
D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu creterea controlabil a aciunii
farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)
E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu diminuarea aciunii
farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse i riscului de toxicitate (asocieri urmrite n terapeutic)
A,C
A,B,C
A,B,D,E
A,B,D,E
B,C
C,D
D,E
Este contraindicat asocierea antidiabeticelor orale cu:

A. hidroclorotiazida ntruct exist risc de com diabetic
B.diuretice tiazidice ntruct acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
273. C. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv ntruct exist risc de com diabetic
D. acid acetilsalicilic (n doze mari, antiinflamatoare) ntruct exist risc de com hipoglicemic
E. salbutamol ntruct acesta crete efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
Urmtoarele asocieri cu interaciuni medicament medicament sunt acceptate cu precauii:
A. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu
reducerea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotonice
B. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu
creterea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotonice
C. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic cu
274. reducerea dozei absorbite i creterea eficacitii cardiotonice
D. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc de
com hiperglicemic
E. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc de
com hipoglicemic
Asocierile urmate de interaciuni medicamentoase pot avea loc:
A. numai n organism
B. in vivo (n sering i flacoane de perfuzie)
275. C. in vitro (n sering i flacoane de perfuzie)
D. in vivo (n organism)
E. in vitro (n organism)
Incompatibilitile in vitro nu se refer la urmtoarele categorii:
A. medicament medicament n sering
B. medicament medicament n sac de perfuzie
276. C. medicament ambalaj n sac de perfuzie
D. medicament ambalaj n cutia de carton
E. medicament alcool
Incompatibilitile sunt:
A. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea aciunii farmacodinamice
B. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu apariia de compui toxici
277. C. stri fiziologice particulare (sarcin, alptare)
D. activiti speciale (practicarea sportului)
E.diferenele de structur chimic ntre diferite substane medicamentoase
Care din urmtoarele medicamente n soluie injectabil i.v. nu se amestec cu nici un alt medicament?
A. ampicilina
B. diazepam
278. C. gentamicina
D. insulina
E. glucoz
Heparina (cu caracter puternic acid, datorit gruprilor sulfat) nu se asociaz cu:
A. serul fiziologic
B. kanamicina
279. C.insulina
D. clorpromazina
E. gentamicina
Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate n contact cu aerul. Dintre acestea amintim:
A. vitamina A
B. vitamina B1
280. C. vitamina B6
D. vitamina C
E. vitamina E
A,C,D
A,E
C,D
D,E
A,B
A,B,C,D
B,C,D,E
A,D,E
Alegei afirmaiile corecte:

A. ionii de calciu pot forma chelai inactivi cu unele medicamente
B. ionii de magneziu pot forma chelai inactivi cu unele medicamente
281. C. ionii din grupa a II-a A nu formeaz niciodat chelai
D. complexul tetraciclin calciu este foarte uor solubil
E. complexul tetraciclin calciu este insolubil i precipit
Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?
A. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece formeaz amide
inactive
B. aminele glicozidice se asociaz ntotdeauna cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece
282. formeaz amide inactive
C. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie fenolic deoarece formeaz amide inactive
D. aminoglicozide sunt: penicilinele i cefalosporinele
E. aminoglicozide sunt: kanamicina i gentamicina
Alegei medicamentele n soluie injectabil care nu se amestec cu nici un alt medicament:

A. metotrexat
B. manitol
283. C. glucoza
D. nitroprusiat de sodiu
E. fenitoina
Substanele medicamentoase pot interaciona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau pot fi
adsorbite de ctre acesta. Interaciunea este direct proporional cu urmtorii parametri:
A. suprafaa i timpul de contact
B.temperatura
284. C. volumul soluiei
D. debitul de perfuzie
E. nlimea
Interaciunile in vivo se refer la urmtoarele categorii:
A. medicament alimente
B. medicament tabac
285. C. medicament alcool
D.medicament radiaii solare
E. medicament aer
Care din urmtoarele substane mresc absorbia intestinal?
A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
286. C. analgezicele morfinomimetice
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
Care din urmtoarele substane ntrzie absorbia intestinal?
A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
287. C. analgezicele morfinomimetice
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
A,B,E
B,C,D
A,B,D,E
A,B,C,D
A,B,C,D
B,D,E
A,C
Interaciunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:

A. interactive
B. directe
288. C. indirecte
D. manifestate prin creterea absorbiei intestinale
E. manifestate prin ntrzierea absorbiei intestinale
Care dintre urmtoarele asocieri medicament prescris medicament OTC sunt contraindicate i
trebuiesc evitate?
A. biseptol, prescris pe reet i propifenazon ca automedicaie analgezic antispastic
B. biseptol, prescris pe reet i drotaverin ca automedicaie analgezic antispastic
289. C. anticoagulant oral, prescris pe reet i acid acetilsalicilic ca automedicaie analgezic, antipiretic
D. anticoagulant oral, prescris pe reet i paracetamol ca automedicaie analgezic, antipiretic
E. medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reet
Care dintre urmtoarele asocieri nu sunt contraindicate?
A. sulfafurazol - metamizol
B. sulfafurazol - propifenazon
290. C. sulfafurazol - drotaverin
D. cotrimoxazol - metamizol
E. cotrimoxazol drotaverin
A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr avizul i
consilierea date de farmacist poate s genereze interaciuni medicamentoase
B. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr avizul
dat de farmacist sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate s genereze
interaciuni medicamentoase
291. C. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi
nsoit de interaciuni ce nu pot fi evitate i care, n consecin, sunt contraindicate
D. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi
nsoit de interaciuni ce pot fi evitate prin precauii
E. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie nu poate fi
nsoit niciodat de interaciuni
Alimentele influeneaz absorbia medicamentelor, astfel:

A. influeneaz negativ absorbia medicamentelor, pentru c reprezint o barier fizic spre suprafaa de
292. absorbie
B. ntrzie absorbia intestinal, prin ntrzierea golirii stomacului n funcie de cantitatea alimentelor,
vscozitatea, compoziia i temperatura lor
C. cresc absorbia pentru medicamentele puin solubile
D. alimentele nu influeneaz absorbia medicamentelor
E. scad absorbia pentru medicamentele degradate n stomac
Care dintre urmtoarele substane se indic a se administra dup mese sau asociate cu lapte?
A. penicilina V
B. srurile de fier antianemice
293. C. srurile de potasiu i de calciu
D. cafeina
E. fenilbutazona
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la momentul optim de administrare raportat la timpul
meselor, sunt corecte?
A. anorexigenele se administreaz cu 30 minute nainte de mas
294. B. anorexigenele se administreaz cu 30 minute dup de mas
C. substituenii secreiei gastrice se administreaz n timpul mesei
D. antiacidele se administreaz la 30-90 minute dup mas
E. antiacidele se administreaz seara, la culcare
B,C,D,E
A,C
C,E
A,C,D
A,B,C,E
B,C,D,E
A,C,D
Interaciunile directe medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:

A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbiei
B. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea efectului
295. primului pasaj intestinal sau/i hepatic
C. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelor
D. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i bazice
E.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul
intestinului subire
Interaciunile indirecte medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:
A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbiei
B. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea efectului
primului pasaj intestinal sau/i hepatic
296. C. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelor
D. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i bazice
E.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul
intestinului subire
Mecanismele interaciunilor medicament alcool pot fi:
A. farmacocinetice
B. farmacodinamice
297. C. farmacotoxicologice
D. farmacointeractive
E. farmacovigilente
Care din urmtoarele medicamente pot induce reacie de tip antabuz?
A. glucoza
B. disulfiram
298. C. doxiciclin
D. furazolidona
E. disulfiram
Reacia antabuz:
A. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte toxice
B. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la alcan i acumularea acestuia, cu efecte toxice
C. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte benefice
299. asupra organismului
D. reprezint rul de micare n timpul cltoriei cu autobuzul
E. reprezint interaciune medicament alcool
Disulfiramul:
A. poate induce reacie de tip antabuz
B. este medicament indicat n tratamentul alcoolismului cronic
300. C. este medicament contraindicat n tratamentul alcoolismului cronic
D. este medicament indicat n tratamentul hipertensiunii arteriale
E. genereaz interaciuni medicament alcool
Alcoolul:
A. poate produce inhibiie enzimatic a ADH, la consum acut (ocazional) n cantitate mare, cu creterea
aciunii unor medicamente asociate i efecte de supradozare
B. este metabolizat la acetaldehid sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
301.
C. este metabolizat la aceton sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
D. este metabolizat la acetat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
E. este metabolizat la propionat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
C,D,E
A,B
A,B,C
B,C,D,E
A,E
A,B,E
A,B,D
Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, n cazul unei expuneri prelungite la soare. Dintre
acestea amintim:
A. tetraciclinele pot da fotoreacii de contact
302. B. tetraciclinele pot da fotoreacii la administrare sistemic
C. omeprazolul poate da fotoreacii de contact
D. omeprazolul poate da fotoreacii la administrare sistemic
E. sulfamidele pot da fotoreacii de contact i la administrare sistemic
Penicilinele sunt instabile n:
A. soluie perfuzabil de clorur de sodiu
B. soluie perfuzabil de bicarbonat de sodiu
303. C. soluie perfuzabil de glucoz
D. soluie perfuzabil de lactat de sodiu
E. orice soluie perfuzabil
Care din urmtoarele medicamente sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu?
A. penicilinele
B. aminoglicozidele
304. C. tetraciclinele
D. toate medicamentele sunt stabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu
E. toate medicamentele sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu
Alegei antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:
A. orice antibiotic, cu excepia antibioticelor bacteriostatice
B. ampicilina
305. C. carbenicilina
D. gentamicina
E. tetraciclina
Care din urmtoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?
A. orice cefalosporin, cu excepia cefalotinei
306. B. orice cefalosporin, cu excepia cefazolinei
C. cefazolina
D. cefalotina
E. colimicina
Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:
A. adrenalin
307. B. novobiocin
C. clorur de sodiu
D. eritromicin
E.cloramfenicol
Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:
A. ampicilina
B. cloramfenicol
308. C. clorur de potasiu
D. clorur de calciu
E. clorur de sodiu
Efectele interaciunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:
A. sinergism de adiie
B.sinergism de potenare
309. C. sinergism sau antagonism (sunt sinonime)
D. antagonism chimic (prin neutralizare chimic)
E. antagonism fiziologic, de efect
Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt dorite i urmrite n terapeutic?
A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfin
B. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)
310. C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai organofosforici)
D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
A,B,D,E
B,C,D
A,B,C
B,C,D,E
C,D,E
A,B,D,E
A,B,C,D
A,B,D,E
A,B,C
Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt nedorite i evitate n terapeutic?

A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfin
B. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)
311. C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai organofosforici)
D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
Mecanismele apariiei interaciunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:
A. farmacocinetice
B. farmacointeractive
312. C. farmacotoxicologice
D. farmacovigilente
E. farmacodinamice
Mecanisme de interaciune farmacocinetic pot s apar n procesul evoluiei medicamentelor n
organism, n urmtoarele etape farmacocinetice:
A. n etapa de absorbie
B. n etapa de eliminare
313. C. n etapa de transport
D.n etapa de biotransformare
E. n etapa de stocare
Care din urmtoarele medicamente cu care interacioneaz antianemicele (sruri de fier) determin
scderea absorbiei p.o. a acestora?
A. vitamina C
B. cisteina
314. C. acidul citric
D. antiacide (sruri de calciu)
E. vitamina A
Cu care din urmtoarele medicamente interacioneaz metoclopramidul (propulsiv gastrointestinal)
determinnd creterea absorbiei per os a acestora?
A. levodopa
B. cimetidina
315. C. digoxina
D.penicilina V
E. paracetamol
Care din urmtoarele medicamente interacioneaz cu lidocaina mrindu-i biotransformarea prin
inducie enzimatic?
A. fenobarbital
B. rifampicin
316. C. cimetidin
D. fenitoin
E. carbamazepin
Alegei afirmaiile care nu sunt corecte:
A. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia scznd efectul
anticoagulant
B. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescnd efectul
317. anticoagulant
C. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia prin inducie enzimatic
D. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiie enzimatic
E. warfarina nu interacioneaz farmacocinetic cu fenobarbitalul
Care din urmtoarele medicamente duc la creterea nefrotoxicitii, dac se asociaz cu gentamicina?
A. amfotericina B
B. cisplatin
318. C. furosemid
D. cefalosporinele
E. ser fiziologic
D,E
B,D
A,B,C,D
C,D
A,E
A,B,D,E
B,D,E
A,B,C,D
Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:

A. potenarea hiperkalemiei
B. risc de letalitate
319. C. potenarea hipokalemiei
D. evitarea riscului de letalitate
E. aceast asociere este contraindicat
Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:
A. creterea efectului miorelaxant
B. bloc neuromuscular
320. C. risc de paralizie a muchilor respiratori
D. oprirea respiraiei
E. scderea efectului miorelaxant
A,B,E
A,B,C,D
TEMA 8: PARTICULARITI FARMACOLOGICE N UNELE STRI PATOLOGICE

Febra de cauz infecioas corespunde urmtoarelor boli:
A. boala Hodgkin
B. tumori cerebrale
321. C. otit
D. sinuzit
E. malarie
n rinofaringita acut, febra se asociaz cu urmtoarele simptome:
A. strnut
B. nas nfundat
322. C. rinoree
D. dureri faringiene
E. dureri dentare
Care din urmtoarele simptome sunt asociate n febr, n miocardita acut?
A. dureri toracice
B. dispnee accentuat
323. C. tendin de cretere a tensiunii arteriale
D. mrirea matitii cardiace
E. fatigabilitate
Cauzele febrei pot fi:
A. infecioase, de natur medicamentoas
B. infecioase, de natur bacterian
324. C. neinfecioase, n boli de colagen
D. neinfecioase, n boli endocrine
E. numai de natur infecioas
Urmtoarele boli infecioase nu necesit internare obligatorie n spital:
A. trichinoza
B. varicela
325. C. antrax
D. botulism
E. bruceloza
Exemple de infecii respiratorii superioare sunt:
A. bronita
B. rinita
326. C. faringita
D. amigdalita
E. pneumonia
Semnele i simptomele ce trebuie evaluate n cazul infeciilor respiratorii acute sunt:
A. gradul febrei: moderat sau ridicat
B. dureri la nivelul articulaiilor
327. C. starea general a bolnavului: bun sau alterat
D. insomnie
E. starea funciei vitale respiratorii: dispnee sau polipnee
C,D,E
A,B,C,D
A,B,D,E
B,C,D
A,B
B,C,D
A,C,E
Etiologia infeciilor respiratorii poate fi:

A. viral
B. bacterian
328. C. parazitar
D. medicamentoas
E. necunoscut
Insuficiena renal impune urmtoarele precauii i contraindicaii farmacoterapeutice:
A. contraindicarea medicamentelor nefrotoxice
B. reducerea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcie de gradul de insuficien renal,
exprimat n clearance-ul creatininei
C. creterea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcie de gradul de insuficien renal,
329. exprimat n clearance-ul creatininei
D. precauii la administrarea medicamentelor cu risc crescut de majorare a consecinelor fiziopatologice ale
insuficienei renale
E. limitarea asocierilor medicamentoase
Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n insuficiena renal?
A. streptimicina
B. kanamicina
330. C. gentamicina
D. drotaverina
E. colistina
Cefaclorul:
A. se poate administra n insuficiena renal numai n asociere cu diuretice
B. se poate administra n insuficiena renal numai n asociere cu aminoglicozide
331. C. se poate administra n insuficiena renal n orice condiii
D. este contraindicat n insuficiena renal n asociere cu diuretice
E. este contraindicat n insuficiena renal n asociere cu aminoglicozide
Insuficiena hepatic impune contraindicarea medicamentelor hepatotoxice precum:

A. paracetamol
332. B. antituberculoasele cu excepia izoniazidei
C. rifampicina
D. antibioticele cu excepia eritromicinei
E. prometazina
Warfarina:
A. este contraindicat n insuficiena hepatic
B. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel hepatic
333. C. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel renal
D. este medicament cu mecanism i loc de aciune la nivel dermic
E. este eficient n tratarea insuficienei hepatice
n cazul hipertensiunii arteriale, tratamentul farmacologic:
A. devine necesar cnd tratamentul nefarmacologic este insuficient
B. este permanent i nu trebuie abandonat, n cazul hipertensiunii arteriale eseniale
334. C. trebuie adaptat la gradul, grupul de risc i stadiul de HTA
D. trebuie adaptat la evoluia bolii
E. nlocuiete cu succes trapamentul nefarmacologic
Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n HTA?
A. captopril
B. enalapril
335. C. cafein
D. anorexigenele amfetaminice
E. formele farmaceutice efervescente, care conin substanial bicarbonat de sodiu
Pentru cardiopatia ischemic:
A. tratamentul nefarmacologic este opional
B. tratamentul nefarmacologic este indispensabil
336. C. tratamentul farmacologic devine necesar cnd tratamentul nefarmacologic este insuficient
D. sunt contraindicate medicamentele tahicardizante
E. sunt contraindicate antiasmaticele cu teofilin i miofilin
A,B
A,B,D,E
A,B,C,E
D,E
A,C,E
A,B
A,B,C,D
C,D,E
B,C,D,E
Cafeina i teofilina:
A. nu au efecte psihostimulatoare
337. B. nu produc stimulare cardiac
C. produc hiposecreie gastric
D. sunt contraindicate n ulcerul gastro-duodenal
E. sunt contraindicate n cardiopatie ischemic
D,E
Care din urmtoarele medicamente sunt contraindicate n boala Parkinson?

A. haloperidol
B. reserpin
338. C. selegilin
D.amantadin
E. levodopa
A,B
Efecte secundare vegetativolitice anticolinergice, apar la administrarea de:

A. tioridazin
B.levomepromazin
339. C. reserpin
D. fenotiazine, cu excepia clorpromazinei
E. fenotiazine, cu excepia levomepromazinei
Dopaminergicele de tip amantadin i bromocriptin sunt contraindicate n urmtoarele afeciuni:
A. boala Parkinson
B. psihoze
340. C. cardiopatie ischemic
D. tahiaritmii
E. parkinsonism medicamentos
A. analgezicele morfinomimetice stimuleaz centrul respirator
B. analgezicele morfinomimetice scad tranzitul intestinal
341. C. analgezicele morfinomimetice sunt contraindicate n astm bronic
D. analgezicele antipiretice sunt indicate n astm bronic
E. analgezicele antipiretice sunt contraindicate n ulcerul gastro-duodenal
Acidul acetilsalicilic:
A. produce efecte secundare de inhibiie a COX, cu inhibiia biosintezei de PGE2 i TXA2
B. nu se administreaz n viroze febrile la adult ntruct produce sindrom Reye
342. C. este indicat n caz de retenie hidrosalin
D. este contraindicat n astm bronic
E. este contraindicat n ulcer gastro-duodenal
Care din urmtoarele medicamente nu sunt contraindicate n epilepsie?
A. fenobarbital
B. mianserina
343. C. tramadol
D. sruri de amoniu
E. carbamazepina
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la expectorantele de tip bronhosecretostimulante
administrate per os sunt adevrate?
A. sunt contraindicate n gastrit i ulcer gastro-duodenal ntruct produc iritaia mucoaselor
B. nu sunt contraindicate n gastrit i ulcer gastro-duodenal ntruct protejeaz mucoasele
344. C. sunt de exemplu: bromhexin, ambroxol
D. sunt de exemplu: benzoat de sodiu, sruri de amoniu
E. cele precum srurile de amoniu stimuleaz SNC fiind contraindicate n epilepsie
Antiastmaticele de tip corticosteroizi sistemici pot produce urmtoarele reacii adverse:

A. psihoz schizofrenic n hipercorticism
B. retenie hidro-salin
345. C. hiperpotasemie
D. hiposecreie gastric
E. hipoglicemie prin glucoliz
A,B,C
B,C,D,E
B,C,E
A,D,E
A,E
A,D,E
A,B
Medicamentele coleretice sunt contraindicate n urmtoarele afeciuni:

A. colecistit acut
B. hepatit acut
346. C. ciroz decompensat
D. icter obstructiv
E. colici biliare
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la antiulceroase de tip analogi ai somatostatinei sunt false?
A. se poate administra n diabet cu precauie fiind necesar monitorizarea glicemiei i ajustarea dozelor de
antidiabetic
347. B. produce hiperglicemie la diabeticii insulino-dependeni
C. nu influeneaz nivelul glicemiei
D. sunt total contraindicate n diabet
E. inhib secreia de insulin i glucagon
Stimulantele peristaltismului intestinal:
A. produc hipopotasemie
B. produc hiperpotasemie
348. C. nu influeneaz nivelul potasiului n snge
D. sunt contraindicate n apendicita acut
E. nu sunt contraindicate n obstrucie intestinal
Codeina:
A. este antipropulsiv opioidergic
B. este contraindicat n diareea de etiologie infecioas (risc de stagnare n intestin)
349. C. este contraindicat n diareea cronic (risc de farmacodependen)
D. difuzeaz n SNC ca i loperamidul
E. se poate administra n diareea parazitar
Uleiul de parafin produce:
A. hipervitaminoz A
B. hipervitaminoz D
350. C. hipovitaminoz K
D.hipovitaminoz A
E. hipovitaminoz D
Papaverina este contraindicat n cefalee, migren (crize), hipertensiune intracranian deoarece:
A. produce vasodilataie cerebral
B. produce vasoconstricie cerebral
351. C. produce vasodilataie coronarian
D. produce vasoconstricie coronarian
E. produce vasodilataie cerebral i coronarian
A. cimetidina este contraindicat n leucopenie deoarece produce reacii adverse hematologice
B. loperamidul este contraindicat n diareea cronic (risc de farmacodependen) deoarece difuzeaz n SNC
352. C. drotaverina este contraindicat n cefalee deoarece produce vasodilataie cerebral
D. prometazina este contraindicat n glaucom deoarece are efect anticolinergic central
E. misoprostolul este contraindicat n sarcin deoarece are efect ocitocic
ntruct au efect stimulant SNC i efecte simpatomimetice cardiovasculare i oculare, anorexigenele
centrale de tip amfetaminic-dopaminergic sunt contraindicate n:
A. hipotiroidie
B. hipotensiune arterial
353. C. hipertensiune arterial
D. cardiopatie ischemic
E. glaucom
Urmtoarele antivomitive sunt contraindicate n cancerul de sn (voma indus de chimioterapia
antitumoral) deoarece produc hiperprolactinemie:
A. proclorperazina
B. tietilperazina
354. C. metoclopramid
D. domperidon
E. ondansetron
A,B,C,D
B,C,D
A,D
A,B,C
C,D,E
A,C
A,C,D,E
C,D,E
A,B,C,D
Antihistaminicele H2 (cimetidin, ranitidin, famotidin) pot da reacii adverse de tip:

A. hematologic
B. hepatic
355. C. endocrin (proandrogenice ireversibile)
D. endocrin (antiandrogenice reversibile)
E. renal
A. hidroclorotiazida este contraindicat n alcaloz
B. butizida produce hipopotasemie
356. C. indapamidul produce hiperpotasemie
D. furosemidul produce hipoglicemie
E. furosemidul produce hipocolesterolemie
Diureticele tiazide (hidroclorotiazida, butizida) produc urmtoarele reacii adverse:
A. hiperpotasemie
B. alcaloz hipocloremic
357. C. hipoglicemie
D. hipouricemie
Care din urmtoarele diuretice sunt contraindicate n hipopotasemie i alcaloz?
A. acetazolamida
358. C. indapamidul
D. furosemidul
E. spironolactona
Care din urmtoarele diuretice nu produc hiperpotasemie?
A. diuretice tiazide (hidroclorotiazida, butizida)
B. sulfamide heterociclice (indapamid)
359. C. sulfamide acizi carboxilici (furosemid)
D. sulfamide heterociclice tip acetazolamid
E. antialdosterolice (spironolactona)
Alegei afirmaiile false:
A. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop i dromotrop negative
B. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop i dromotrop pozitive
C. digitoxina este contraindicat n insuficiena hepatic
360. D. cardiotonicele digitalice nu sunt contraindicate n afeciuni precum: bradicardie sinusal, stenoz aortic,
cardiomiopatie hipertrofic sau cardiomiopatie obstructiv
E. digoxina este contraindicat n insuficiena renal
Antihipertensivele simpatolitice centrale agoniti alfa-2-presinaptici i/sau agoniti I1 presinaptici
(clonidina, moxonidina, rilmenidina):
A. cresc filtrarea glomerular consecutiv arteriolodilataiei arteriolei aferente
B. scad filtrarea glomerular consecutiv arteriolodilataiei arteriolei aferente
361. C. se administreaz cu precauie n insuficiena renal, monitorizndu-se ureea i creatinina sangvin
D. nu influeneaz filtrarea glomerular
E. se pot administra n caz de insuficien renal deoarece ureea i creatinina sangvin nu variaz
Care din urmtoarele asocieri medicament reacie advers, sunt corecte?
A. antianginoasele de tip nitrai i nitrii organici produc vasodilataie cerebral, meningian, intraocular
B. alfa-adrenoliticele antihipertensive produc vasodilataie cu tahicardie reflex
362. C. musculotropele antihipertensive produc vasodilataie cu tahicardie reflex
D. musculotropele antihipertensive produc polinevrite
E. blocantele canalelor de calciu (tip nifedipin) produc vasoconstricie
Captoprilul se administreaz cu precauie n insuficiena renal deoarece:

A. produce creterea angiotensinei II
363. B. produce creterea filtrrii glomerulare
C. produce scderea angiotensinei II
D. produce scderea filtrrii glomerulare
E. nu influeneaz filtrarea glomerular
A,B,D,E
A,B
B,E
B,C,D
A,B,C
B,D
B,C
A,B,C,D
C,D
Nicergolina este contraindicat n:

A. hipotensiune arterial
B. hemoragii acute cerebrale
364. C. hipertensiune arterial
D. insuficien circulatorie cerebral
E. insuficien circulatorie periferic
Enalaprilul prezint urmtoarele reacii adverse:
A. creterea angiotensinei II cu creterea filtrrii glomerulare
B. scderea angiotensinei II cu scderea filtrrii glomerulare
365. C. scderea aldosteronului cu hiperkalemie
D. creterea bradikininei i PGE2, PGI2
E. scderea bradikininei i PGE2, PGI2
Fenilbutazona:
A. produce bronhodilataie
B. produce retenie hidrosalin
366. C. prezint risc crescut de efect proulcerigen
D. este contraindicat n insuficiena renal
E. este contraindicat n hipotensiune arterial
Care din urmtoarele antiinflamatoare inhibitoare COX neselective prezint risc moderat de efect
proulcerigen?
A. fenilbutazon
B. ibuprofen
367. C. diclofenac
D. piroxicam
E. ketoprofen
Acidul nicotinic:
A. produce hiperglicemie
B. produce hipoglicemie
368. C. produce hiperuricemie
D. produce hipouricemie
E. este contraindicat n diabet i gut
Fibraii (bezafibrat, clofibrat, ciprofibrat, gemfibrozil):
A. determin creterea excreiei bilare a colesterolului, cu predispoziie la calcului biliari
B. induc miopatii (miozite, rabdomiolize), favorizate de asocierea cu statine
369. C. sunt contraindicai n miopatii (miozite, rabdomiolize) dac nu se asociaz cu statine
D. determin scderea excreiei bilare a colesterolului
E. sunt contraindicai n litiaz biliar
Alendronatul i risedronatul sunt aminobifosfonai, antiosteoporotice antiresorbtive, care:
A. nu se administreaz n cazul pacienilor imobilizai la pat
B. nu produce iritare i afectare esofagian i gastric
370. C. se administreaz n cazul pacienilor imobilizai la pat
D. produce iritare i afectare esofagian i gastric
E. nu sunt contraindicai n reflux gastroesofagian
Terapia de substituie estrogenic:
A. scade incidena de cancer de sn sau endometru
B. scade coagulabilitatea sngelui i riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
C. crete incidena de cancer de sn sau endometru
371. D. crete coagulabilitatea sngelui i riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
E. se aplic cu precauie pacientelor cu accidente tromboembolice recente sau cu risc crescut de accidente
cerebrale i cardiace, istoric familial de cancer de sn sau uterin
A. carbenicilina nu produce efect antiagregant plachetar, cu risc de hemoragii (la doze mari i insuficien
renal)
B. carbenicilina nu este contraindicat n diateza hemoragic
372. C. carbenicilina nu este contraindicat n AVC hemoragic
D. carbenicilina este contraindicat n diateza hemoragic
E. carbenicilina este contraindicat n AVC hemoragic
A,B
B,C,D
B,C,D
C,D,E
A,C,E
A,B,E
A,D
C,D,E
D,E
Medicamente contraindicate n constipaia cronic sunt medicamentele ce reduc tonusul i

peristaltismul gastro-intestinal:
A. antispastice parasimpatolitice blocante neselective ale receptorilor muscarinici M1 i M3, de tip atropin
(atropin, propantelin etc)
373. B. antiacide cu bismut ( bismut subnitric, subcitrat de bismut coloidal) deoarece blocheaz H 2S intestinal sub
form de sulfur de bismut
C. opiacee ce scad tonusul, cresc peristaltismul intestinal i mresc secreia
D. diuretice administrate pe durat lung
E. antiacidele n general
Care din urmtoarele medicamente sunt hiperglicemiante i se administreaz cu precauie n diabet cu
automonitorizarea glicemiei?
A. hidroclorotiazid
B. salbutamol
374. C. glibenclamid
D. tolbutamid
E. metformin
A. Pirazinamida (antituberculos) produce scderea eliminrii acidului uric
B. sulfamidele antibacteriene cu eliminare rapid (de tip sulfafurazol) nu produc efecte toxice renale
C. metronidazolul produce tulburri neurologice toxice, la doze mari, de aceea este contraindicat n afeciuni
375. cerebrale organice
D. piperazina nu produce neurotoxicitate de aceea se poate administra n caz de epilepsie
E. ofloxacina produce tulburri SNC (psihotice, convulsii) de aceea se administreaz cu pruden n epulepsie,
la copii pn la pubertate
A,B,D,E
A,B
A,C,E
Bibliografie
1. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 1, Editura Medicala, Bucuresti, 2009
2. Cristea A. N. Farmacie clinica, volumul 2, Editura Medicala, Bucuresti, 2012
3. Stroescu Valentin - Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia a VII-a, Edit. Medical, Bucureti,
2001
4. Cristea A.N. - Farmacologie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
5. Cristea A. N. Tratat de farmacologie, Editura medicala, Bucuresti, 2007
6. *** - Agenda medical. Editura Medical, Bucureti, 2007
7. Baza de date rezidentiat Farmacie 2004 www. Rezidentiat2004.ro

Farmacologie Grile Anul IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacologie Grile Anul IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1228002. Alegei dintre diuretice pe cele care rein K+

F1228003. Alegei diureticele care elimin potasiu:

F1228004. Alegei diureticele de ans

F1228005. Diureticele tiazidice pot produce:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Acioneaz la nivelul poriunii ascendente a ansei lui Henle

F1228007. Notai afirmaiile corecte referitoare la interaciunile diureticelor cu alte medicamente:

F1228008. Notai afirmaiile corecte:

F1328009. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

F1328010. Diureticele de tip tiazide:

F1328011. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

F1328012. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

F1328013. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

F1428016. Dup administrarea oral, efectul diuretic al furosemidului se menine:

F1528017. Acetazolamida are urmtoarele indicaii terapeutice, cu excepia:

F1528018. Care dintre urmtoarele diuretice prezint eficacitate mare?

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

insipid hipofizar i nefrogen?

F1528020. Care dintre urmtorii compui este diuretic osmotic?

F1528022. n tratamentul cu diuretice pot s apar urmtoarele dezechilibre metabolice, cu excepia:

F1628023. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:

F1628024. Care dintre afirmaiile privind diureticele este fals?

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

F1628027. Diureticele tiazidice pot produce urmtoarele dezechilibre electrolitice:

F1628028. Sunt metabolii activi ai spironolactonei?

F2128029. In hipercalciuria idiopatica, sunt indicate diureticele:

F2128030. Afirmatia incorecta este:

F2128031. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

F2128032. Pentru clortalidon, afirmatia incorecta, este:

F2128033. Pentru furosemid, afirmatia incorecta este:

F2128034. Alegeti afirmatia incorecta pentru spironolactona:

F2228035. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice de ansa ?

F2228036. Care dintre urmatoarele diuretice sunt diuretice antialdosteronice ?

F2228037. Alegeti diureticele care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice:

F2328038. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru furosemid?

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. inhiba reabsorbtia clorului si sodiului;

F2328039. Actiune diuretica prin mecanism renal au:

F2328040. Mecanism renal de actiune diuretica au medicamentele urmatoare, cu o singura exceptie:

F2328041. Diureticele de tip tiazide:

F2328043. Medicamentele diuretice pot produce ca reactii adverse urmatoarele dezechilibre

F2328044. Este antagonist competitiv al aldosteronului:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

F2528045. Urmatoarele substante sunt diuretice de ansa, cu exceptia:

F2528048. Tratamentul de electie in edemul din ciroza hepatica consta in:

F2528050. Pentru triamteren nu este corecta afirmatia:

F2628051. Sunt ci efectoare rezultate n urma stimulrii receptorilor nicotinici:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Deschiderea canalelor de clorur

F2628052. Inhib ireversibil colinesteraza: