Sunteți pe pagina 1din 3

PREPARATE PARENTERALE

1. Prevederi valabile in FRX referitoare la preparatele injectabile: nu se admite adaosul conservantilor


antimicrobieni indiferent de calea de administrare
2. Administrarea parenterala prezinta urmatoarele avantaje: biodisponibilitate superioara celei din preparatele
orale, dirijarea timpului de actiune a medicamentelor injectabile, evitarea inactivarii de catre ficat a unor substante
active, inlaturarea efectelor secundare asupra tractului gastrointestinal
3. O solutie hipotonica produce asupra globulelor rosii fenomenul de: umflare si hemoliza
4. Amestecand o solutie hipertonica cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de: crenelare
5. O solutie izotonica:
6. Metodele de sterilizare indicate de FRX sunt: sterilizarea cu aer cald si cu vapori de apa sub presiune, filtrarea
prin materiale poroase
7. Conform FRX, sterilizarea la etuva se aplica pentru: ustensile de portelan, pulberi termostabile,
materiale de laborator din sticla, produse uleioase
8. Conform FRX, sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face: la 115⁰C cel putin 30 minute
la 121⁰C timp de 15-20 minute
9. Conform FRX, sterilizarea cu aer cald se face: la 160⁰C cel putin 3 ore, la 180⁰C cel putin 30 minute
10. Conform FRX, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: solutiilor injectabile termostabile,
articolelor din sticla si portelan, pansamentelor chirurgicale
11. Conform FRX, controlul calitatii solutiilor injectabile include: examenul organoleptic: aspect, culoare,
determinarea pH-ului, uniformitatea volumului, determinarea sterilitatii
12. Conform FRX, referitor la prepararea pe cale aseptica a medicam. parenterale: toate operatiile se fac in
camere sau boxe sterile, cuechipament si materii prime sterilizate, se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in
recipientul final, toate operatiile se realizeaza intr-un ciclu continuu
13. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin: se administreaza doar intravenos, au drept
vehicol doar apa distilata apirogena, nu se admite folosirea de coservanti, sunt doar solutii apoase sau emulsii U/A
14. Continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima, conform FRX in: g/l, unitati de masa
pentru 100 ml solutie, mEg/1000 ml solutie, mmoli/1000 ml solutie, calorii
15. Pentru aportul de calorii se folosesc urmat perfuzii: de glucoza, de sorbitol, de fructoza, cu lipide
16. In cazuri de acidoza se folosesc urmatoarele perfuzii: de hidrogenocarbonat de sodiu, de lactat de sodiu, de
acetat de sodiu
17. Urmatoarele perfuzii sunt izoosmotice cu serul sanguin: de clorura de sodiu 9 ‰, de hidrogenocarbonat de
sodiu 13 ‰, de sorbitol 50 ‰
18. Cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor o au filtrele: milipore cu membrana
19. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt: necesita un personal calificat pentru administrare, necesita un
proces tehnologic elaborios, se lezeaza tesuturile la administrare
20. Vehiculele folosite la prepararea medicamentelor injectabile sunt: apa distilata pentru prep. injectabile, uleiul
de floarea soarelui neutralizat si sterilizat, solventii neaposi miscibili sau nu cu apa
21. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale, FR prevede: sa fie sterile, diametrul particulelor fazei interne sa
nu depaseasca 5 μm, sa nu prezinte semne de separare a fazelor
22. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile, FRX prevede: suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2
minute, suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringa nr. 16
23. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: oxid de etilen
24. Perfuziile folosite in metabolismul reconstituant sunt: cu hidrolizate de proteine, cu aminoacizi
25. Prezenta pirogenelor in perfuzie provoaca dupa administrare: frisoane intense si accelerarea pulsului,
cresterea temperaturii corpului
26. Avantajele preparatelor parenterale cu actiune prelungita sunt: frecventa redusa de administrare, siguranta
actiunii terapeutice
27. Prelungirea actiunii preparatelor injectabile se realizeaza prin: adaos de substante macromoleculare, folosirea
unui solvent lipofil, folosirea de geluri lipofile
28. Izotonizarea solutiilor injectabile este obligatorie pentru: solutiile administrate in volume de 5 ml sau mai mari
29. Nu se admite adaosul conservantilor antimicrobieni in: preparate perfuzabile, preparate injectabile administrate
intraocular, preparate injectabile administrate intrarahidian
30. La prepararea solutiilor injectabile se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti, antioxidanti, conservanti
antimicrobieni, izotonizanti
31. Solventii anhidrii miscibili cu apa, utilizati la prepararea medicamentelor injectabile, sunt:
alcoolul etilic, glicerina, propilenglicol, glicofurol
32. Alcoolul benzilic, utilizat ca solvent prezinta avantaje: miscibil cu apa si uleiurile vegetale, are actiune
antiseptica, are actiune anestezica de suprafata
33. Apa utilizata la prepararea medicamentelor parenterale este: apa distilata pentru preparate injectabile, apa
sterilizata pentru preparate injectabile
34. Conservantii antimicrobieni adaugati la preparatele injectabile sunt: alcool benzilic, clorbutanol
Tiomersal, nitratul de fenilmercur
35. Sterilitatea este o conditie obligatorie pentru: medicamente parenterale, medicamente ce se aplica pe rani arsuri
pielea sugarilor, antibiotice si produse opoterapice, medicamente oftalmice
36. In grupa perfuziilor sunt incluse unor preparate: inlocuitori de sange, substituenti de plasma,
solutii pentru hemodializa si dializa peritoneala, solutii pentru osmoterapie
37. Solventii utilizati pentru prepararea medicamentelor parenterale trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: sa corespunda normelor de calitate din FRX, sa nu reactioneze cu substante dizolvate, sa nu aiba actiune
farmacologica proprie, sa fie economici
38. Pentru ajustarea pH-ului solutiilor injectabile se recurge la urmatoarele sisteme tampon:
acid citric – citrat trisodic, acidul acetic – acetat de sodiu, carbonat monosodic – carbonat disodic
39. Se prepara solutii injectabile cu pH acid pentru urmatoarele substante: insulina, adrenalina, atropina,
vitamina C
40. Senzatia de durere care apare la injectarea unei solutii este cauzata de: presiunea osmotica diferita de a
serului sanguin, pH-ul solutiilor mult diferita fata de cel fiziologic, natura substantelor medicamentoase
41. Pentru calcularea cantitatii de izotonizant, se utilizeaza: formule bazate pe valoarea punctelor crioscopice ale
solutiilor, formule cu coeficienti de disociere stabiliti de, metoda echivalentului in clorura de sodiu, monograme
42. Printre metodele utilizate pentru depirogenare se numara: hidroliza acida sau alcalina, adsorbtia fizica cu
acrbune activ, distilarea si ultrafiltrarea
43. Filtrele cu membrana au urmatoarele denumiri comerciale: milipore
44. Referitor la sterilizarea prin incalziri repetate sunt valabile urmatoarele afirmatii: se numeste tindalizare, se
efectueaza in 3 perioade de incalzire succesive separate de intervale de 2 ore, se asociaza cu adaosul de conservanti, se
aplica produselor foarte sensibile la caldura
45. Sterlizarea prin incalziri repetate se mai numeste: tindalizare, sterilizare fractionata sau discontinua
46. Mecanismele filtrarii prin microfiltre sunt: cernerea, adsorbtia, capilaritatea, sarcinile electrice
47. Condittile pe care trebuie sa le indeplineasca un conservant utilizat in solutiile injectabile sunt: sa aiba
actiune bactericida si fungicida, sa nu coaguleze proteinele tisulare, sa nu fie toxic
48. Sterilizarea cu oxid de etilen se aplica pentru: materiale plastice, cauciuc, seringi de unica folosinta, truse de
perfuzie
49. Eficacitatea sterilizarii cu oxid de etilen depinde de: numarul si natura germenilor de distrus, concentratia in
gaz, temperatura si durata tratamentului, umiditatea relativa
50. Sterilizarea prin caldura: apartine metodelor fizice de sterilizare, este o metoda sigura si economica, se aplica
produselor termorezistente
51. Sensibilitatea microorganismelor la tratamentul termic este in functie de: specia microbiana, durata
tratamentului termic, temperatura, natura mediului in care se gasesc germenii microbieni
52. Urmatoarele procedee se aplica produselor care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva:
sterilizarea prin cadura, prin radiatii si cu gaze

53. Urmatoarele procedee se aplica produselor care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva: filtrarea
sterilizanta, prepararea pe cale aseptica
54. Procedeele chimice de sterilizare includ: sterilizarea prin gaze
55. Printre procedeele fizice de sterilizare se numara: filtrarea sterilizanta, procedeul aseptic, sterilizarea cu
radiatii si prin caldura
56. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la calea de administrare intravenoasa:
se utilizeaza pentru o actiune rapida, se utilizeaza pentru administrarea perfuziilor, efectul farmacologic apare
instantaneu
57. In grupul medicamentelor parenterale sunt cuprinse: forme lichide injectabile, forme lichide perfuzabile,
pulberi pentru preparate injectabile, implante
58. Administrarea solutiilor hipertonice de glucoza provoaca: glicozurie, deshidratare celulara,
diureza osmotica, pierderea apei si electrolitilor
59. Cele mai frecvente cai de administrare parenterale sunt: intravenos, intramuscular, subcutanat
60. Distrugerea microorganismelor dintr-un preparat parenteral poate fi efectuata prin: caldura umeda, agenti
chimici, radiatii ionizante, caldura uscata
61. Metoda de sterilizare care nu este mentionata in FRX este:sterilizarea fractionata sau tindalizarea
62. Conform FRX, se pot adauga conservanti antimicrobieni, in urmatoarele preparate parenterale
preparate administrate intramuscular, preparate administrate subcutanat
63. Sterilizarea prin filtrare: filtrarea nu se foloseste in cazul solutiilor, suspensiilor sau emulsiilor termolabile,
filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane filtrante sterile, toate operatiile se efectueaza
in conditii aseptice, filtrele sau membranele filtrante nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa
interactioneze fizic sau chimic cu produsul de sterilizat
64. Solutii perfuzabile cu substante energetice: solutia perfuzabila cu glucoza si sorbitol
65. Solutia prevazuta de FRX folosita in caz de acidoza: solutia perfuzabila de hidrogenocarbonat de sodiu
66. In combaterea alcalozei se foloseste: perfuzia cu clorhidrat de arginina, perfuzia cu clorura de Na cu adaos de
KCl
67. Preparatele perfuzabile: sunt solutii apoase sau emulsii U/A, se administreaza in volume de 100 ml sau mai
mari, intravenos, continutul in substanta activa se exprima dupa caz, in unitati de masa/litru solutie; mmoli/litru
solutie, calorii, sunt preparate sterile si apirogene
68. Emulgatorii sintetici utilizati in formularea emulsiilor parenterale sunt: polisorbatii si pluronicii
69. Referitor la implante: se aplica pe cale subcutanata sau intramusculara, sunt comprimate mici, sterile care se
introduc sub piele prin incizare, se obtin prin comprimare sau cristalizare
70. Microemulsiile injectabile prezinta urmatoarele caracteristici: sunt sisteme omogene, cu grad mare de
dispersie, se administreaza intravenoasa sau intramusculara, se formeaza spontan, prin agitare lenta, diametrul
particulelor este intre 100-500
71. Agentii pentru marirea vascuozitatii preparatelor parenterale: gelatina, dextranii, carboximetilceluloza
sodica, polividona
72. Metodele fizice de prelungire a actiunii unui preparat injectabil: adaugarea de agenti gelifianti, utilizarea de
vehicule uleioase, adaugarea de macromolecule
73. Din grupa formelor parenterale cu actiune prelungita: solutii injectabile cu vehicule vascoase, solutii
injectabile cu vehicule uleioase, suspensii apoase si implante
74. Metoda de liofilizare aplicata la obtinerea unor produse parenterale uscate: se numeste criodesicare si
criosublimare, este o tehnologie de desicare la temperaturi si presiuni scazute, consta in congelarea preparatelor si
apoi sublimarea ghetii sub vid, necesita echipament special de productie
75. Formele parenterale se conditioneaza in: fiole de sticla, flacoane multidoze, pungi din material plastic, fiole –
seringi
76. Fiolele utilizate pentru conditionarea preparatelor injectabile sunt controlate sub urmatoarele conditii:
capacitatea, rezistenta la sterilizare si hidrolitica, etanseitatea

77. Plastomerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea preparatelor parenterale sunt:
polietilena, clorura de polivinil, polipropilena
78. Pentru depistarea pirogenelor se pot folosi urmatoarele teste: testul Limulus, urmarirea evolutiei numarului de
globule albe, dupa injectarea solutiei la iepuri, masurarea hipertermiei la iepure
79. Pirogenele care nu sunt admise in perfuzii, sunt: endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica
80. Sterilizarea este procesul care desemneaza: producerea starii de sterilitate, peratia prin care toate
microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs
81. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu indicatori biologici cum ar fi:
Bacillus subtilis (var. Niger), Bacillus stearothermophilus
82. Proprietatile coligative ale solutiilor sunt utile in determinarea: toxicitatii
83. Solutia perfuzabila de NaCl compusa prevazuta de FRX contine urmatoarele substante:
- NaCl, KCl, CaCl2
84. Categoriile de preparate parenterale prevazute de FRX (2004) preparate injectabile, preparate perfuzabile,
concentrate pt. solutii injectabile sau perfuzabile, pulberi pentru preparate injectabile sau perfuzabile
85. Prevederile oficiale referitoare la productia preparatelor parenterale sunt : se obtin din materii prime si
metode de preparare care le asigura sterilitatea si evita contaminarea microbiana si cresterea microorganismelor, apa
utilizata trebuie sa corespunda prevederilor de la apa pentru preparate injectabile, pentru un eventual conservant
antimicrobian folosit la formulare trebuie sa-i fie demonstrata eficacitatea
86. Conform FRX, pe eticheta unui preparat parenteral trebuie sa se mentioneze: denumirea si concentratia
conservantilor antimicrobieni adaugati, in cazuri adecvate, ca solutia se utilizeaza dupa o filtrare finala, faptul ca
preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene si pirogene
87. Conform FRX 2006, apa pentru preparate injectabile este: apa vrac pentru preparate injectabile, apa sterilizata
pentru preparate injectabile
88. Apa vrac pentru preparate injectabile este: se obtine prin distilare din apa destinata consumului unam sau apa
purificata, se foloseste ca solvent la prepararea medicamentelor parenterale
89. Apa sterilizata pentru preparate injectabile: se foloseste la dizolvarea sau diluarea substantelor sau preparatelor
pentru administrarea parenterala, este divizata in recipiente adecvate, inchise si sterilizate apoi la cald in conditii care
sa asigure calitatea corespunzatoare privind endotoxinele bacteriene, trebuie sa fie lipsita de orice aditiv