CURS 14 MICROBIOLOGIE FARMACEUTICA

Produse farmaceutice sterile

1.Introducere
Sistemele de livrare a medicamentelor parenterale i a altor produse farmaceutice
(pansamentele i aa chirurgical) trebuie sa fie sterile pentru a evita posibila degradare
microbiana a medicamentului sau infectarea pacientului produs prin din folosirea
acestora.
Sterilizarea este necesara pentru orice material sau instrumentar ce vine in contact
cu soluii de continuitate tegumentare i/sau mucoase sau cu organele interne.
Bacteriile patogene, fungii sau virusurile prezinta un risc crescut pentru pacient
dar trebuie sa se cunoasca faptul c i microorganismele saprofite condiionat patogene,
care pot patrunde n cavitatile normal sterile ale organismului, produc infectii grave.
In consecinta sterilitatea trebuie indeplinita pentru:
-soluii injectabile
-preparate oftalmice
-perfuzii
-solutiile pentru dializa
-a chirurgical i material pentru ligaturile vaselor
-implanturi
-anumite pansamente chirurgicale
-dispozitivele pentru administrare a medicamentelor
Procesul de sterilizare se bazeaza pe distrugerea sau ndepartarea
microorganismelor.
Toate produsele ce se doresc a fi sterilizate trebuie fabricate in conditii igienice si
prin urmare vor avea o ncrctur .microbian scazut nainte de sterilizare.
In aceste conditii, procesul de sterilizare nu va fi suprasolicitant si se va ncadra in
limitele de siguranta necesare pentru asigurarea sterilizarii.
2.Tipuri de produse sterile
Cele mai cunoscute produse farmaceutice sterile sunt soluiile injectabile pentru
administrare parenteral.
Acestea variaza de la produse cu volum foarte mic la produse cu volum mare cum sunt
produsele pentru nutriie parenteral.
Alte produse sterile includ preparatele oftalmice, cremele i pudrele.
2.1.Soluiile pentru administrare parenteral (sol.injectabile)
Pot fi :
-soluii apoase,
-soluii uleioase (datorate solubilitii apoase slabe sau necesitii prelungirii aciunii
medicamentului)
-suspensii apoase
-suspensii uleioase

Ele pot fi fabricate aseptic sau sterilizate la final, n recipiente.

Medicamentele care sunt instabile n soluii pot fi prezentate ca pulberi liofilizate.
Alegerea ambalajului nu trebuie sa determine metoda de sterilizare.
2.1.1.Procesul de preparare:
Un produs medicamentos pentru administrare parenteral (sol injectabila)
trebuie preparat n condiii care s asigure un nivel minim de microorganisme i substane
pirogene n produsul finit.
Prepararea i ambalarea trebuie s menin stabilitatea fizic i chimic n
procesul de producie pe perioada de valabilitate i pe durata administrrii.
Excipientii (soluiile tampon i antioxidanii) trebuie sa asigure stabilitatea
chimic.
Solventii (propilen glycol sau polisorbat) pot fi necesari pentru medicamentele cu
solubilitate apoasa slaba pentru a mentine medicamentul in solutie.
Multe soluii pentru administrare parenteral sunt preparate ca soluii apoase,
folosind ca solvent apa distilat.
Prepararea lor depinde de civa factori: solubilitatea apoas a substanei active,
cantitatea de substan, stabilitatea termic, calea de administrare, modul de administrare
n monodoz (doz pentru administrare unic) sau flacon multidoz.
Majoritatea soluiilor pentru administrare parenteral sunt preparate ca doza
unic.
Soluiile injectabile n flacon multidoz necesit un conservant pentru a preveni
posibila contaminare n timpul fiecrei administrri.
Soluiile parenterale pentru administrarea subdurala i intracardiaca nu trebuie sa
contina conservanti, acetia putnd afecta starea de sntate a pacientului.
EXEMPLE DE EXCIPIENI FOLOSII N PREPARATE FARMACEUTICE
I ROLUL LOR
PRODUSUL
Diazepam injectabil
Insulina/Isofan injectabil

Clorhidrat de prometazina
injectabil USP

EXCIPIENTUL
Etanol
Propilen-glicol
m-Cresol
Glicerol
Fenol
Sulfat de protamina
Fosfat de sodium dibasic
Oxid de zinc
Acid clorhidric
Hidroxid de sodiu
Edetat disodic

ROL
Co-solvent
Co-solvent
Conservant
Regleza tonicitatea
Conservant
Formeaza complexul
insulinei
Sol.tampon
Regleaza continutul de zinc
Regleaza pH-ul
Regleaza pH-ul
Agent chelator

Metabisulfit de sodiu
Fenol
Acetat de sodiu

Anti-oxidant
Conservant
Sol.tampon

Colir cu cloramfenicol
Colir prednisone, fosfat de
sodiu

Acid acetic
Borax
Acid boric
Edetat disodic
Clorura de sodiu
Dihidrogen fosfat de sodiu

Sol.tampon
Sol.tampon
Sol.tampon
Agent chelator
Regleaza tonicitatea
Sol.tampon

Hidroxid de sodiu

Regleza pH-ul

2.1.2.Perfuzii intravenoase
Sunt soluii pentru administrare parenteral, au volum mare de 500ml sau mai
mult). Adminstrarea se face n ritm de 50-500ml/ora intravenos.
n general sunt sterilizate prin autoclavare.
Exemple:
Soluie izoton de clorur de sodium utilizat pentru a menine echilibrul
hidroelecrolitic, pentru nlocuirea lichidelor extracelulare ale organismului (dupa
o intervenie chirurgical sau pentru reechilibrare hidroelectrolitic dupa
deshidratare),
Soluie de glucoz ca sursa suplimentara de energie, 1litru de glucoza 5%
reprezint un aport de 714KJ energie
Aceste soluii pot fi utilizate ca solvent pentru medicamente.
Alte exemple:
produsele din snge, care sunt recoltate i procesate n recipiente sterile,
nlocuitori ai plasmei.
2.1.2.1.Substane pentru administrare intravenoas
O practica obinuit n spitale este introducerea medicamentelor n perfuzii
pentru administrare.
Medicamentele ce pot fi introduse n soluiile perfuzabile sunt: clorura de potasiu,
lidocaina, heparina, anumite vitamine i antibiotice.
Exist riscuri ce trebuie cunoscute pentru a le evita, de exemplu medicamentele pot
precipita n lichidul perfuzabil (din cauza pH-ului) cum ar fi amfotericina sau din cauza
prezenei srurilor de calciu (exemplu tiopentone).
Medicamentele se pot degrada rapid de exemplu ampicilina n soluie 5%glucoza.
Adugarea mai multor substane medicamentoase n aceeai perfuzie poate duce
la precipitarea unuia sau mai multor medicamente sau poate sa accelereze degradarea lor.
Scderea cantitii de medicament ce ajunge n snge poate fi produs de ctre
flacoane (recipiente), de exemplu insulina este absorbita de sticla sau de PVC; trinitratul
de glicerina si diazepamul sunt absorbite de PVC.
Daca medicamentele nu sunt introduse aseptic, soluia se poate contamina cu
microorganisme in timpul procedurii. Din acest motiv, introducerea medicamentelor n
perfuzie trebuit realizat fie ntr-o ncpere cu hot cu flux laminar fie intr-o ncpere
special (izolator) n condiii aseptice.

O alt modalitate este a introduce substana ntr-un recipient de plastic (50-100ml)

i conservat la -20C n congelator. n momentul utilizrii, flaconul se decongeleaz rapid
la microunde.Multe antibiotice sunt stabile timp de cateva luni daca sunt depozitate in
pungi mici la -20C si nu sunt influentate de procesul de dezghetare.
Alte antibiotice (ampicilina) se degradeaz cnd sunt ngheate (introduse n congelator).
2.1.2.2 Nutriia parenterala total (Total parenteral nutritionTPN)
Nutriia parenterala totala reprezint utilizarea unui amestec de aminoacizi,
vitamine, elecrolii, oligoelemente i o sursa de energie (glucoza i grasimi, de exemplu
ulei de soia cu lecitin ca agent de emulsifiere) pentru hranirea pe termen lung a
pacientilor comatoi sau a celor incapabili s se hraneasc.
Pentru nutriia pacienilor pentru o zi, sunt combinate, aseptic, intr-o punga de plastic
pliabila, toate sau majoritatea elementelor componente, coninutul fiind administrat
perfuzabil ntr-o perioada de 12-24 de ore.
Introducerea aminoacizilor, a soluiilor de electroliilor, a glucozei, vitaminelor i
a oligoelementelor trebuie s se faca n condiii aseptice pentru a evita contaminarea
microbian.
Aceste solutii sunt medii bune pentru dezvoltarea bacteriana si mucegaiuri (soluii
nutritive).

2.1.3.Injectiile cu volum mic.

Aceasta categorie cuprinde injectii n doz unic, de 1-2 ml pana la 50ml, n fiole
din sticla borosilicat, plastic (polietilen sau polipropilen) sau mai rar n flacoane
multidoz din sticl cu capacitatea de 5-25ml cu dop de cauciuc n care se introduce un ac
hipodermic (insulina, vaccinuri). Deschiderea respectiv se nchide dup retragerea
acului.
Nu este indicat s se introduc unui numar prea mare de doze ntr-un singur
recipient multidoz din cauza riscului contaminrii microbiene, contaminare posibil n
urma extragerilor repetate a preparatului. Se utilizeaz substane bactericide pentru a
preveni contaminarea recipientului i a soluiei.
Substanele bactericide nu pot fi folosite n injecii al cror volum de injectare
/doza depete 15ml.
Deasemenea, este interzis utilizarea conservanilor n soluiile injectabile pentru
administrare intraarterial, intracardiac, intratecal, subarahnoididan, intracisternal i
peridural.
Soluiile injectabile de volum mic pot fi sterilizate prin:
caldur umed n autoclav cnd sunt ambalate n recipiente de sticl
sau prin filtrare urmat de sigilare aseptic pentru recipientele din plastic.
Pentru c produsul nu e sterilizat n recipientul final se introduce o
substan bactericid pentru reducerea riscului contaminrii microbiene.
2.1.3.1.Injectii uleioase de volum mic
Pentru situatiile n care medicamentele sunt insolubile n ap, acestea se dizolv n
soluii uleioase. Se folosesc pentru injecii de volum mic. n unele situaii asigur un efect
de depozit, de exemplu prepratele hormonale.

Se administreaza intramuscular.
Solventul poate fi un ulei metabolizabil (ulei de arahide sau de susan dar nu unul mineral)
sau un ester (oleat de etil) ce poate fi deasemenea metabolizat.
Medicamentele sunt dizolvate n ulei, filtrate la presiune i distribuite n fiole. Dup
sigilare fiolele sunt sterilizate la caldur uscat, de exemplu 2 ore la 160 C.
Substanele bactericide sunt ineficiente ntr-un asemenea mediu i drept urmare ofer o
slab protecie mpotriva contaminrii.
2.1.4.Produse liofilizate
Liofilizarea const n prepararea soluiei medicamentoase (cu soluie tampon i crioprotectori), filtrarea printr-un filtru anti-bacterian, introducerea n recipient, ndepartarea
apei n usctor apoi ncapsularea i nchiderea recipientului.
Liofilizarea este un proces aseptic prin care apa este ndepartat dintr-un produs
ngheat prin sublimare (prin tranformarea gheii direct n vapori).
Procesul se desfasoara n etape, este de lung durat i este folosit n special
pentru medicamente cu stabilitate sczut.Medicamentele sunt transformate n soluii
imediat nainte de injectare (extemporaneu).
Procesul cuprinde 3 etape:
1.nghetarea, care ncetinete degradarea i solidific produsul
2.uscarea primar, prin care se furnizeaz energie energia sistemului i se produce
vidarea produsului pentru a grbi ndepartarea umezelii (umiditatii) la temperatura sub 0
gradeC;
3.uscarea secundar, prin care produsul este nclzit pentru a ndeprta i ultimele urme
de apa (2%).

2.1.5 Ambalarea
Ambalarea i nchiderea produselor farmaceutice sunt procese prin care pstreaz
medicamentul n timpul sterilizarii sau n timpul depozitarii.
mpiedic ptrunderea microorganismelor.
Ambalarea nu trebuie sa aduca o cantitate insemnata de substane chimice coninutului.
2.1.5.1.Recipiente din sticl
Solutiile injectabile monodoz sunt deobicei umplute n fiole de sticla coninnd 1,2
sau 5ml de produs. Pentru a asigura extragerea unui volum-doza corect cu seringa i acul
este necesara supradozarea fiolei. Astfel o fiola de 1ml va contine de fapt 1,1ml i o fiola
de 2ml va contine 2.15ml.
Multe soluii injectabile sunt sigilate cu un cauciuc de nchidere acoperit de un
capac de aluminiu.
Cu toate ca recipientele sunt sterilizate prin autoclavare, este posibila
contaminarea solutiilor din recipientul din sticla cu microorganisme nainte de utilizare
prin sigiliu.
n timpul depozitrii din cauza manipularii necorespunztoare, fiola se poate
fisura permind lichidului s se scurga iar microorganismelor s ajung n produs.

Contaminarea se mai poate produce prin tehnici aseptice necorespunztoare la pregatirea

perfuziei, printr-un orificiu de aer ineficient (care permite nlocuirea cu aer a lichidului
perfuzat in recipientele de sticl) sau la schimbarea fiolelor sau a recipientelor.
Sunt recomandate 3 tipuri de sticl pentru fabricarea recipientelor. Acestea sunt:
sticla de borosilicat neutru, sticla de sulfat de sodiu i o sticl resistent, moderat
hidrolitic.Sticla este clasificata n funcie de rezistena hidrolitic.
2.1.5.2. Capacele
Sunt compuse dintr-un polimer i nglobeaza: ageni de maturare, activatori, antioxidanti, plastifiani i pigmeni.Ei trebuie alesi in functie de produs pentru a evita
incompatibilitatea chimica i posibila reactie cu componentele produsului.
2.1.5.3 Recipientele din plastic
Majoritatea perfuzabilelor sunt prezentate n recipiente de plastic. Plasticul trebuie
sa fie: flexibil, termo-rezistent,transparent i non-toxic.
2.1.5.4 Tehnologia de umplere prin insuflare de aer
Este un proces aseptic prin care recipientul este format din granule termoplastice,
umplut cu soluie steril i sigilat, totul efectuat ntr-o singura operaiune automatizat.
Granulele de plastic sunt alcatuite din polietilen, polipropilena.
Sistemul de umplere este n prealabil sterilizat, apoi soluia respectiv este
introdus printr-un dispozitiv de umplere.
Se umple recipientul cu cantitatea de lichid steril cerut i se sigileaza recipientul.
Produse ambalate astfel:
sol.intravenoase
sol parenterale de mic volum
sol.oftalmice
nebulizatoare
Tehnica ofera un cost mai scazut decat ambalarea conventionala.
2.1.5.5 Cartue i seringi preumplute
Injectabilele de volum mic pot fi deasemenea umplute n cartue sau direct n
seringi de unica folosin.
Seringile de unic folosin au un cost mare de producere si produsul rmas neinjectat
dup utilizare este aruncat (risipa produsului ce ramane neinjectat).
Cartuele au un pre mai scazut i pot fi fixate la seringile-stilou ; Preparatele
insulinice sunt condiionate n acest fel pentru c sunt utilizare uor, nu se risipete
produs medicamentos, pacientul nu trebuie sa extraga doza ntr-o seringa separata.
Paii prelucrrii includ: pregtirea cantitatii de soluie sterila, splarea si
siliconarea sondei opritorului, umplerea i nchiderea.Produsul este apoi sterilizat.
2.2.Lichide sterile neinjectabile
Exist multe alte tipuri de soluii sterile folosite n special n spitale.

2.2.1 Apa non-injectabil

Aceasta este apa steril, nu neaparat dupa standardele apei injectabile, folosita n
timpul procedurilor chirurgicale, pentru leziuni deschise, pentru umectarea esuturilor,
splarea mnuilor chirurgicale i a instrumentelor n timpul utilizrii lor. Se poate utiliza
i soluia salin izotonic.
2.2.2.Solutii pentru irigaii urologice (a vezicii urinare)
Acestea sunt folosite pentru splarea tractului urinar pentru a ajuta la refacerea
tisulara i la curarea n timpul sau dupa operaie. Se utilizeaz ap sau soluie de
glicin, ultima eliminnd riscul hemolizei intravasculare cnd se folosete
electrocauterul. Sunt soluii sterile ambalate in recipiente de plastic cu o capacitate de
pn la 3 litri.
2.2.3. Soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ
Soluiile pentru dializa peritoneal se administreaza n cavitatea peritoneal ca
mijloc de ndepartare a produilor toxici n insuficiena renala sau n intoxicaii.
Soluiile conin electrolii si glucoza.
Cavitatea peritoneal se comporta ca i cum ar fi separat de organele corpului printr-o
membrana semi-permeabil. Se perfuzeaz solutie peritoneala calda (pana la 5l) in
cavitatea peritoneal timp de 30-90 de minute i apoi drenat n totalitate.
Aceasta procedura poate fi repetata de cate ori este nevoie.Cum procedura necesita
cantitati mari de solutie,soluia este ambalat n recipiente mari de 2.5l.
Se pot adauga medicamente (de exemplu clorura de potasiu sau heparina) inainte de
utilizare.
Hemodializa este procesul de circulare a sngelui pacientului printr-un aparat de
dializ prin intermediul unor tuburi din material semi-permeabil. Produii toxici sunt
permeabili n lichidul de dializ iar sngele este detoxifiat i reintr n vena pacientului.
Solutiile pentru hemodializa nu trebuie sa fie obligatoriu sterile dar nu trebuie s aibe o
contaminare mare microbian.
2.2.4 Soluii de inhalat
Pentru crizele de astm bronic sunt necesare medicamente bronhodilatatoare i
steroizi, n doze mari, pentru administrare direct.
Aceasta se poate realiza prin inhalarea direct printr-un nebulizator care transform
lichidul n aerosoli.
Medicamentul este diluat n cantiti mici de ap pentru injectare nainte de a monta
rezervorul la dispozitiv. Soluia trebuie s fie steril i fr conservani i de aceea este
preparat i introdus ntr-un recipient final steril.
2.3 Preparate oftalmice
2.3.1 Procesul de fabricare
Medicaia pentru suprafaa ochiului este preparat sub form de soluii apoase ca
picturi de ochi (colir), loiuni sau ntr-o baza uleioas ca unguent.
Din cauza posibilitii de producere a unei infecii a ochiului, n special prin leziuni sau
ulceraii corneene, toate preparatele oftalmice trebuie sa fie sterile.

Camera anterioar a globului ocular este slab vascularizat deci i apararea

impotriva invaziei microbiene este minim; mai mult dect att, camera anterioara a
globului ocular este un bun mediu pentru dezvoltarea bacteriilor.
Produsele farmaceutice oftalmice nu trebuie s conin particule ce pot leza corneea
(zgriere).
Alt produs oftalmic steril este soluia pentru lentilele de contact. Aceste soluii nu
sunt folosite n scop medical ci pentru asigurarea umectrii, curarii i ntreinerii
lentilelor de contact.
2.3.2 Coliruri (picturi de ochi)
Colirurile sunt prezentate:
n flacoane de plastic sterile monodoz ce conin 0.3-0.5ml de soluie
flacoane multidoz nchise i livrate cu o pipet steril ambalat separat
flacoane multidoz cu picurtor integrat
Sunt acoperite de un sigiliu care s arate c flacoanele nu au fost deschise.
Pentru a preveni contaminarea microbian:
Cantitatea maxim n fiecare recipient este de 10ml.
Flacoanele multidoz conin conservani
Picaturile de ochi pentru manevre chirurgicale oftalmice sunt ambalate n
flacone monodoz, nemaifiind necesar adugarea conservanilor n acest
caz.
Exemple de conservani :
nitrat sau acetat fenilmercuric (0.002%),
azotat de clorhexidin (0.01% )
thiomersal (0.01%)
clorur de benzalconiu (0.01%)
Cel mai important aspect n legtur cu proprietile antimicrobiene este activitatea
bactericid mpotriva Pseudomonas aeruginosa, ce reprezint o surs major a infeciilor
nosocomiale oculare.
Clorura de benzalconiu este cel mai eficient conservant ns uneori nu poate fi utilizat
din cauza incompatibilitii cu unele medicamente utilizate n tratamentul bolilor
oftalmice i nu se utilizeaz nici n soluiile ce conin anestezice oculare.
Clorura de benzalconiu reacioneaz cu cauciucul natural i cu siliconul deci nu
poate fi utilizat pentru flacoanele obinute din aceste materiale.
Cauciucul siliconat este permeabil la vaporii de ap i colirurile nu vor fi pstrate mai
mult de 3 luni.
Colirurile i lotiunile termorezistente sunt sterilizate la 121C timp de 15 minute.
Pentru medicamentele termolabile este necesara sterilizarea prin filtrare urmata de
umplerea aseptica a recipientelor sterile.
Pentru a minimaliza pericolul contaminrii microbiene a colirurilor, acestea se vor
utiliza maxim 1 lun de la deschidere.
Pentru pacienii internai trebuie s se utilizeze cte un un flacon pentru fiecare
ochi, maxim 7 zile de la deschiderea flaconului. Perioada de timp pentru utilizare este
mai redus n spital din cauza riscului contaminrii, ndesoebi cu pseudomonade.

Colirurile utilizate pentru operaii deshise la nivelul globului ocular nu trebuie s

conin conservani.
2.3.3 Lotiunile de ochi
Sunt solutii izotonice folosite pentru splarea sau umezirea ochilor.
Sunt sterilizate prin autoclavare in recipiente de sticla de cantitati relativ, mari (100ml sau
mai mult) sau in recipiente de plastic.
Pot contine un conservant daca loiunile vor fi utilizate (intermitent) la domiciliu,
uzul fiind restrns la maximum7 zile.
Daca loiunile sunt pentru primul ajutor, nu trebuie s contin bactericid i soluia
rmas este aruncat dup maximum 24 de ore.
2.3.4 Unguente oftalmice
Unguentele oftalmice sunt preparate ntr-o baza semi-solid ( parafin galben
moale 8 pri, parafin lichid o parte, lanolin 1 parte).
Baza este topit i apoi filtrat pentru a ndeparta particulele i apoi sterilizat la
160C pentru 2 ore.
Medicamentul este ncorporat nainte de sterilizare daca este stabil la cald sau
adaugat ulterior aseptic bazei sterile.
n final produsul este ambalat aseptic n flacoane sterile de aluminiu sau de
plastic.
Deoarece produsul nu contine ap, pericolul nmultirii bacteriene n unguent este
neglijabil.
2.3.5 Solutiile pentru lentilele de contact
Majoritatea lentilelor de contact sunt purtate din motive optice ca o alternativa la
ochelari.
Lentilele de contact sunt de 2 feluri: lentile dure, hidrofobe si lentile delicate, care pot fi
fie hidrofile sau hidrofobe.
Lentilele trebuie umezite nainte de a fi aplicate, cu soluiile speciale. nainte de a
Lentilele se pot contamina cu material proteic n timpul folosirii i de aceea
trebuie sa fie curate nainte de dezinfecie.
Lentilele de contact reprezinta o potenial surs de infecie a ochilor si pentru
evita acest fapt microorganismele trebuie ndeprtate nainte de aplicarea
lentilelor.
Acestea trebuie s fie curate i umezite cu uurin de secreiile lacrimale.
Soluiile pentru lentilele de contact sunt soluii sterile.
2.3.5.1 Solutii de umectare
Acestea sunt folosite pentru a hidrata suprafaa lentilelor dure dupa dezinfectare.
Ele trebuie sa faca fata posibilelor contaminari si sa contina un conservant precum si un
agent de umectare.
Solutiile sunt izotone cu secreiile lacrimale i trebuie s aib pH ~7.2 pentru
compatibilitatea cu lacrimile naturale.
2.3.5.2 Soluii de curare

Acestea sunt raspunzatoare pentru ndepartarea impuritilor oculare si a

depounerilor proteice; conin un agent de curare care coin un surfactant si/sau un
produs enzimatic.
Pentru a evita contaminarea microbian acestea contin un conservant, soluiile sunt
isotone i au pH-ul ~7.2.
2.3.5.3 Soluii pentru splarea ochilor
Sunt soluii pentru dezinfectarea lentilelor dar deasemenea menin lentilele
hidratate.
Agentii antimicrobieni folositi pentru dezinfectarea lentilelor dure sunt aceia folositi in
coliruri (clorur de benzalconiu, clorhexidin, nitrat sau acetat fenilmercuric, tiomersal i
clorbutol)
Peroxidul de hidrogen este folosit dar trebuie sa fie neutralizat nainte de aplicarea
lentilelor pe suprafaa ocular.
Ca o metoda alternativa de dezinfectare a lentilelor delicate, n special cele hidrofile, se
poate utiliza cldura umed, lentilele sunt fierte n soluie salin izoton.
2.4 Pansamentele
Pansamentele i materialele chirurgicale sunt folosite de rutin n ngrijrea medical,
atat ca mijloc de protecie a leziunilor ct i pentru curarea acestora sau recoltarea
secreiilor de plag. Pot fi utilizate pe tegumentul integru sau lezat.
Dac se utilizeaz pentru leziuni deschise chirurgicale sau traumatice, arsuri, n timpul
i dupa cauterizarea unei leziuni septice.
Metodele de sterilizare sunt reprezentate de autoclavare, cldura uscata, oxid de etilen si
radiaiile ionizante.
Un aspect important l reprezint ambalarea pansamentelor. Materialele utilizate
pentru ambalare trebuie sa permita sterilizarea, s menin pansamentul n condiii sterile.
Pansamentele trebuie sa fi impachetate astfel incat sa poat fi aplicate steril pe o leziune.
Toate pansamentele pentru utilizare aseptica trebuie mpachetate de 2 ori. Se sterilizeaz
n autoclav cu prevacuumare ( care ndeprteaz aerul nainte de introducerea aburului
sub presiune), 3 minute la 134C.
Un progres l reprezint utilizarea pansamentelor pulverizate, de exemplu
un polimer acrilic dizolvat n acetat de etil i ambalat ca un aerosol (i menine
sterilitatea) .Pelicula aplicat pe pansament poate sa mentina sterilitatea unei leziuni
aseptice pn la 2 sptmni. Poate fi folosit doar pe leziuni aseptice, relativ uscate.

10

UTILIZAREA PANSAMENTELOR I METODE DE STERILIZARE

PANSAMENTUL

Tifon clorhexidin
Tifon framicetin
Pansament primar de
vascoza tricotata
Tifon parafina
Pansament absorbant din
pelicula perforata
Pansament spongios din
poliuretan
Pansament adeziv semipermeabil

UTILIZARE
OBLIGATORIU STERIL
Leziuni deschise, arsuri,
grefe
Leziuni deschise, arsuri,
grefe
Leziuni ulcerate si granulate
Arsuri, grefe
Leziuni post-chirurgicale

METODA DE
STERILIZARE

Orice combinatie ntre

caldura uscata, iradiere cu
raze gamma si oxid de
etilen.

Arsuri,ulceratii,Grefe,rani
granuloase
Leziuni deschise, locuri de
punctie i.v., ngrijire
stomatologica
Tifon fusidat de sodiu
Leziuni deschise,arsuri ,
grefe
STERIL IN ANUMITE SITUATII
Vata
Stergere,curatare,aplicare
Orice metoda
medicala
Pansament adeziv elastic
Pansament de protectie a
Oxid de etilen sau iradiereleziunilor
gamma
Pansament plastic
Pansament de protectie
Oxid de etilen sau iradiere(permeabil sau ocluziv)
gamma
Vata-tifon
Pansam pt leziuni
Orice metoda
Tampoane de tifon
Curatare,pansare,
Orice metoda
Tampon absorbant de
Curarea leziunilor,
Orice metoda
vascoza
recoltarea cu tamponul
steril, aplicaie aseptic pe
tegument

2.5 Implanturile
Sunt mici cilindri sterili de medicament, inserati sub piele sau in tesutul muscular,
furnizand absorbtie lenta si activitate terpeutica prelungita.
In principal se bazeaza pe faptul ca asemenea medicamente, inclusiv hormonii, sunt
aproape insolubili in apa si implantul asigura intr-o anumita proportie dizolvarea
necesara efectului terapeutic. Farmacopeea britanic n 1993 descrie un implant cu
testosteron. n USA, n 1990, se descrie implantul cu estrogen.

11

Implanturile medicamentiase sunt fabricate din medicament pur, preparat sub forma de
tableta prin comprimare sau fuziune. Nu se adaug nici un alt ingredient ce poate fi
insolubil sau toxic sau poate influena rata de eliberare a medicamentului.
Comprimarea medicamentelor sterile se face n condiii aseptice folsoind materiale sterile
si aparate sterile. Dup fabricare, suprafaa extern a impkantului este sterilizat prin
imersia in nitrat fenil mercuric 0,002% la 75C 12 ore. Dup ce suprafaa s-a uscat, fiecare
implant este intordus ntr-un flacon de sticl steril cu dopuri de vat la ambele capete (
reduce riscul formari cioburilor la deschiderea fiolelor). Fiziunea este utilizat pentru
medicamentele termostabile. Medicamentul pur este topit la o temperatur cu 5-10C peste
temperatura de topire i apoi este turnat n matri ( temperatura peste cea de topire
asigur sterilizarea). Este de asemeni posibil sterilizarea impantului dup ambalare
implantului cldur uscat la peste 160 C.
Este deci mai uor de obinut implantul prin fuziune deoarece nu necesit ingrediente
presterilizate sau procesare aseptic.
2.6 Hemostatice absorbante
Reducerea pierderilor de snge n timpul sau dup procedurile chirurgicale unde
suturile si ligaturile sunt imposibile sau nu se pot utiliza poate fi realizata prin utilizarea
hemostaticelor absorbabile sterile. Acestea sunt formate dintr-un material solid dar de
consisten moale ce poate fi infasurat in jurul leziunii si lasat in situ fiind absorbit de
tesuturile corpului intr-o anumita perioada de timp, n mod obisnuit pn la ase
sptmni. Principala lor actiune este capacitatea de a favoriza ruperea trombocitelor(prin
suprafaa lor rugoas i acionnd ca matrice pentru coagularea complet a sngelui. Se
utilizeaz 4 produse: celuloza oxidata, bureti absorbanti de gelatin, bureti de fibrina,
alginatul de calciu.
2.7 Ligaturile i suturile chirurgicale
Se utilizeaza materialele standard pentru ligaturarea vaselor de snge sau sutur :
materiale absorbabile i non absorbabil
2.7.1 Sterilizarea materialelor absorbabile
Catgut chirurgical sterilizat: colagen absorbabil obinut din esut animal n special
din intestinul de oaie. Este un material contaminat inclusiv cu anaerobi.
Sterilizarea este un proces important i dificil. Nu se utilizeaz autoclavarea
intrucat colagenul se transforma in gelatina atunci cand este expus la caldura
umned.
1.Catgutul se impacheteaza in fibre de catgut de pana la 350 centimetri pe un ax de metal
intr-un recipeitn de sticl. Metoda indicat pentru sterilizare este ceas prin utilizarea
radiaiilor gamma.
2.Alt metod e reprezentat de introducerea intr-un recipient cu alcool etilic 96% cu
posibila adaugare de 0,002% nitrat fenilmercuric. Suprafaa extern a flaconului trebuie
sterilizat inainte de deschidere pentru a preveni contaminarea. Flaconul se introduce n
formaldehid 1% n alcool 24 ore inainte de utilizare.Nu se incalzeste.

12

2.7.2 Tipuri non absorbabile

Suturile si ligaturile sunt alcatuite din materiale care nu pot fi absorbite de tesuturile
corpului. Acestea sunt fire de metal sau material organic care nu vor afecta tesutul si pot
fi sterilizate. In functie de stabilitatea fiecarui material sunt sterilizate prin autoclavare
sau radiatii gamma. Ele sunt impachetate n pachetele unidoza, uscate sau conservate intrun lichid cu sau fara bactericid. Diferitele materiale: nylon, matase si polipropilena.
2.8 Instrumente si echipamente
Metoda de sterilizare a instrumentelor depinde de componentele si design-ul lor.
Instrumentele care trebuie sterilizate sunt ace, instrumente chirurgicale din metal,
cauciuc, manusi, catetere.Echipamentele complicate ca pacemakers, echipamentele de
dializa renal, incubatoarele si diferitele parti ale aparatelor pentru producerea aerosolilor
trebuie sterilizate. Alegerea metodei depinde de stabilitatea fizica a instrumentelor si de
tehnica necesara intr-o anumita situatie. De exemplu incubatoarele necesita o metoda
chimica de sterilizare.
3. Conditii de sterilizare
Indiferent de metoda aleasa procesul nu trebuie sa produc defectiuni produsului.
Cea mai simpla metoda de sterilizare pentru un produs pe baza de apa consta in
expunerea unor conditii de sterilizare standard de caldura umeda (produsul se tine la 121
grade C pentru 15 minute).
METODE UZUALE FOLOSITE PETRU STERILIZAREA SI DEZINTECTAREA
ECHIPAMENTULUI

ECHIPAMENT

METODA

STERILIZARE
DEZINFECTIE

METODA
COMENTARII
PREFERATA

INSTRUMENTE
Seringi (sticla)

Caldura uscata

Sterilizare

Caldura umeda

Sterilizare

Radiaii gamma

Sterilizare

Folosirea
caldurii uscate
Seringi
asamblate
Radiaii
gamma

Ace (din metal)

Oxid de etilen
Caldura uscata

Sterilizare

Ace (de unica folosinta)

Radiaii gamma

Sterilizare

Seringi
(sticla),demontate
Seringi (unica folosinta)

Oxid de etilen
Instrumente
din Autoclavarea
metal(inclusiv bisturiu)

Sterilizare

Autoclavarea
recomandata;

nu

este

Posibila
microfisurarea
seringilor dupa folosirea
oxidului de etilen

Caldura
uscata
Radiaii
gamma
Caldura
uscata

Lamele trebuie protejate

de deteriorarea mecanica

13

din timpul preocesului

Instrumente
folosinta

de

Caldura uscata
unica Radiaii gamma

Sterilizare

Radiaii
gamma

Sterilizare

Radiaii
gamma

Sterilizare

Radiaii
gamma

Oxid de etilen
Manusi de cauciuc

Autoclavare
Radiaii gamma
Oxid de etilen

Trusa de administrare

Radiaii gamma

Daca se autoclaveaza,
trebuie atentie la uscarea
de la sfarsitul procesului.
O usoara degradare
oxidativa are loc cand se
foloseste vidarea

Oxid de etilen
Aparatura de respirat

Aparat de dializa

Caldura
umeda Sterilizare
(autoclavare)
Caldura umeda
Dezinfectare
(abur la
temp.joase,sau apa
la 80C)
Chimica
Dezinfectare

Echipament
fragil Oxid de etilen
sensibil la caldura
Chimica

Sterilizare
Dezinfectare

Sterilizare
uscata
Caldura unde
este posibil

Substanele chimice nu
sunt recomandate;pot fi
ineficiente dpdv
microbiologic;

Formol

Oxidul de etilena nu este

recomandat din motive
practice

Oxid
de
etilena
sub
supravegherea
unui specialist

4. Controlul calitii i asigurarea calitii produselor sterile

4.1 ncrctura biologic
Procesul de sterilizare depinde de ncrctura biologica presterilizare scazuta. De
asemenea ingredientele individuale trebuie sa aiba un nivel scazut de contaminare
microbiana, altfel exista pericolul ca microorganismele sa contamineze produsul final.
Sterilizarea ar trebui sa fie considerata ca o indepartare a ncrcturii biologice.
Subestimarea nivelului de contaminare microbiana inainte de procesul de
sterilizare final va conduce la calcularea eronata parametrilor de sterilizare necesari.
ncrctura biologica trebuie sa aiba anumite valori pentru a justifica un proces de
sterilizare. Pentru a realiza un anumit grad de siguranta al procesului de sterilizare trebuie

14

distruse toate microorganismele pornind de la presupunerea ca toate microorganismele

contaminanate sunt cele mai rezistente specii existente.
4.2 Testul pentru asigurarea sterilitii
Acesta consta in examinarea selectiva a produselor finite pentru detectarea
prezentei microorganismelor. Teoretic testul trebuie aplicat tuturor produselor specificate
ca sterile. Totusi testul nu examineaza toate mostrele dintr-un lot iar rezultatele pot fi
considerate valide daca toate mostrele dintr-un lot sunt prelucrate identic.
4.3 Pirogenii
In secolul al 19-lea s-a descoperit ca soluiile pe baza de apa pot creste temperatura
corpului cand sunt injectate. Teoretic un pyrogen este orice substanta care injectata
determina o crestere a temperaturii corpului.
Pyrogenii obisnuiti sunt produsi de bacteriile Gram negative i sunt endotoxine; ele sunt
lipopolizaharidele din peretele celular.
4.3.1 Efectele fiziologice ale pirogenilor
Principalul efect consta n cresterea temperaturii corpului. Pyrogenii cresc nivelul
citokinelor inflamatorii urmat de febra, coagularea sangelui, limfopenie, hipotensiune,
neutrofilie, niveluri crescute ale cortizolului plasmatic. Doze mici de pyrogeni induc
reactii inflamatorii asimptomatice. Doze moderate induc febra si schimbari in compozitia
plasmei. Injectii cu doze ridicate duc la soc caracterizat prin disfunctii cardiovasculare,
vasodilataie/vasoconstrictie, disfunctie endotelial i exitus.
4.3.2 Caracteristicile endotoxinelor bacteriene
Eliberarea lipopolizaharidelor (LPS) se realizeaza dupa moartea sau liza celular.
Multe bacterii Gram negative produc LPS care e compus din 2 parti: un lant hidrofilic
polizaharidic cu regiuni antigenice si un grup lipidic hidrofob:lipidul A care este
responsabil pentru diverse activitati biologice.
4.3.3 Surse
Sursele de pyrogeni n produsele parenterale includ apele folosite n stadiile finale
de purificare si cristalizare ale medicamentelor sau excipientilor, apele utilizate in timpul
procesului de productie, ambalajele, substanele chimice, materiile prime sau
echipamentul folosit in procesul de productie.
Prezenta endotoxinelor pe dispozitive poate fi atribuita apei in procesul de
productie, spalarii componentelor precum filtrele sau spalarea tuburilor sau a altor
dispozitive de plastic inaintea sterilizarii lor. Suplimentar daca medicamentul este produs
biologic indepartarea incompleta a microorganismelor in timpul purificarii poate duce la
un nivel ridicat de endotoxine.

15

4.3.4 Endotoxinele in produse farmaceutice parenterale

Limitele endotoxinelor sunt bazate pe doza de produs.
Limitei endotoxinei (E.L.),care reprezinta cantitatea maxim de endotoxina ce
este permisa ntr-o anumita doza, este invers proportionala cu doza de medicament
si poate fi calculat cu ajutorul urmatoarei ecuatii (Farmacopeia Statelor Unite 2002):
EL=K/M
unde: K= doza de pyrogen a endotoxinei/Kilocorp;
M= doza maxim a produsului n organism pe kilogram/corp ce va fi administrata intr-o
perioada de o ora.
Limita endotoxinei este nivelul la care un produs este considerat pirogen sau nonpirogen. Limita de endotoxina a produsului pentru adminsitrare in LCR s-a redus la
0.2EU/kg deoarece administrarea subdurala este cea mai periculoas modalitate de
administrare pentru endotoxine.
4.3.5 Depirogenarea i producerea produselor apirogenice
Pirogenii i endotoxinele sunt greu de ndepartat din produsele farmaceutice.
Spalarea sau diluarea este o modalitate de a elimina activitatea pirogenica cu condiia ca
lichidul de spalat sa fie apirogenic.
Fiolele ar trebui spalate cu apa fara pirogeni inainte de sterilizare.
Pirogenii din fiole sau din componentele din sticla pot fi distruse prin sterilizare
cu caldura uscata la temperaturi inalte.
Pentru depirogenarea echipamentului si a sticlariei se foloseste incalzirea la 250C
timp de 45 de minute; la 650C pentru 1 minut; sau la 180C pentru 4 ore.
Conform Farmacopeei Britanice (2002) uscarea la cald la temperaturi>de 220C
poate fi folosita pentru depirogenare sticlariei.
Indepartarea pirogenilor din apa pt injectabile se poate realiza prin distilare sau
osmoza reversa.
Distilarea este cea mai buna metoda pentru indepartare endotoxinelor.
Multe endotoxine produse de bacteriile Gram negative se multiplica la
temperatura camerei de exemplu n apa pentru sistemele de injectare in special pentru
sistemele de osmoza reversa.

16