Sunteți pe pagina 1din 32

Examen Previzualizare intrebari Romana

Numărul
Disciplina de
întrebări

DIABET, BOLI DE METABOLISM ŞI NUTRIŢIE 248 Preview

CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 104 Preview

MEDICINĂ INTERNĂ 1155 Preview

PNEUMOLOGIE 147 Preview

ENDOCRINOLOGIE 220 Preview

PEDIATRIE 296 Preview

Despre atrezia esofagiana se pot afirma urmatoarele:


A. Atrezia esofagiana cu fistula pe ambele capete este cunoscuta ca si fistula esotrahela in H
B. Tipul II Ladd este cunoscut ca si atrezie esofagiana pura
C. In tipul II de atrezie capatul esofagian superior este efilat cu vascularizatie precara iar captul
inferior este gros, bine vascularizat
D. Tipul III Ladd este cel mai frecvent
E. Tipul I Ladd se caracterizeaza prin pozitia inalta a capatului esofagului superior
F. Tipul I Ladd este al doilea ca frecventa
G. Simptomatologia debuteaza imediat dupa nastere
H. Nou-nascutul cu atrezie esofagiana poate fi alimentat doar cu ser glucozat in primele zile de
viata
I. Asociaza frecvent alte malformatii congenitale
J. Tipul III Ladd asociaza fistula pe capatul esofagian distal situata tipic in dreptul celei de-a 3-a
vertebre dorsale

Diagnosticul atreziei esofagiene:


A. Semnul caracteristic la nou-nascut este “hipersalivatia”
B. Se realizeaza tipic pe baza radiografiei cervico-toracoabdominale fata si profil care confirma
pozitia sondei radioopace dupa administrarea de substanta de contrast
C. Diagnosticul antenatal al atreziei pure este mai usor decat al atreziei care asociaza fistula
esotraheala
D. Diagnosticul este in principal unul clinic si radiologic
E. Aproximativ jumatate dintre pacienti au anomalii asociate
F. Diagnosticul se bazeaza in principal pe ecografie
G. La toti nou-nascutii este obligatorie verificarea permeabilitatii tubului digestiv, in sala de nastere
H. La marii prematuri hiperaerarea anselor nu este evidenta intotdeauna chiar daca exista fistula pe
capatul distal
I. Se realizeaza prin verificarea permeabilitatii caii digestive inferioare in sala de nasteri
J. Poate fi realizat antenatal semnul caracteristic fiind oligohidramniosul

Atrezia duodenala se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:


A. Este asociata cu infectia cu Helicobacter pylorii
B. Poate fi explicata etiopatogenetic de teoria vacuolizarii a lui Tandler
C. Tratamentul chirurgical vizeaza incizia transversala de o parte si de alta a obstacolului cu
anastomoza transelor
D. Pentru stabilirea diagnosticului este necesar CT-ul abdominal
E. Se poate suspiciona antenatal pe baza polihidramniosului
F. Se poate diagnostica pe baza cantitatii scazute, de aprox. 2.5ml, a aspiratului gastric obtinut la
verificarea permeabilitatii caii digestive
G. Imaginea radiologica caracteristica este de “balanta”
H. Tratamentul cu Atropina poate avea rezultate favorabile
I. Este datorata secretiei acide gastrice
J. Tratamentul este chirurgical si se realizeaza cel mai frecvent prin duodenoduodenostomie
„Kimura”

Boala chistică pulmonară congenitală cuprinde patru entităţi:


A. pneumatocelul
B. chistul bronhogenic
C. emfizemul lobar congenital
D. sechestraţia extralobara
E. adenomatoza pulmonară chistică
F. pneumotorax
G. hipoplazia pulmonară
H. Sechestraţia intralobară
I. atelectazia pulmonară
J. chilotorax

Cea mai frecventă formă de atrezie esofagiană este:


A. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul proximal
B. Este cunoscută ca tipul III Ladd
C. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul distal
D. Distanţa dintre capetele esofagului este uneori de peste 2 cm
E. AE cu fistulă eso-traheală pe ambele capete esofagiene
F. Reprezintă 85-90% din cazurile de AE
G. AE pură, izolată (fără fistulă eso-traheală)
H. Fistula eso-traheală izolată (fistula in "H")
I. Este cunoscuta ca AE tip I Ladd
J. Cele 2 capete esofagiene pot avea în comun o punte de musculatură parietală

Asocierea malformativă VACTER- L implică:


A. malformaţii anorectale (Ano-rectal)
B. choanal atresia (atrezie Coanala)
C. malformații cardiace (Cardiac)
D. malformații venoase (Venous)
E. malformaţii vertebrale (Vertebral)
F. anencefalie (Anencephaly)
G. malformații tiroidă (Thyroidal)
H. malformații costale (Ribs)
I. malformaţii traheoesofagiene (TE)
J. malformatii ale membrelor (Limbs)

Despre explorarea radiologică în diagnosticul unei atrezii de esofag este adevărată urmatoarea
afirmație:
A. se efectuează întotdeauna în clinostatism
B. examinarea cu substanță de contrast este întotdeauna necesară
C. cu aceasta ocazie se mai poate releva prezenţa altor malformaţii digestive (atrezie duodenală)
D. dacă fistula este între trahee și capătul esofagian distal se remarcă pneumatizarea intensă a
anselor intestinale
E. cu aceasta ocazie se mai poate releva prezenţa altor malformaţii- anomalii vertebrale sau costale
F. imaginea de anse intestinale pline cu aer este sugestivă pentru diagnosticul de atrezie
esofagiană pură, izolată
G. nu este suficientă pentru precizarea traseului și poziției sondei
H. Imaginea de anse intestinale pline cu aer la 6 ore de la nastere nu este normală
I. dacă există AE pură, abdomenul este opac
J. necesita investigaţii imagistice de tip IRM pentru confirmarea diagnosticului

Despre manevra de verificare a permeabilității căii digestive superioare este falsă afirmația:
A. se efectueaza dupa 24-48 ore de la nastere pentru a fi concludenta si mai facil de efectuat
B. se efectuează în sala de naşteri, oricărui nou-născut indiferent de starea generală a acestuia
C. sonda se trece printr-o narină în faringe, esofag, până în stomac
D. se ştie că sonda a ajuns în stomac dacă după un parcurs de 15-20 cm se poate aspira conţinut
gastric
E. nu necesită examinare radiologică pentru confirmarea parcursului si a poziţiei sondei în caz de
suspciune înaltă
F. dacă sonda introdusă se opreşte (“butează”) la aproximativ 8-10 cm de narină sau de arcada
gingivală, cu mare probabilitate este vorba de atrezie esofagiană
G. nu există posibilitatea de rezultate cu verdict fals de normalitate
H. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o grosime Ch 6-8
I. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o grosime Ch 10-12
J. se efectueză de către mamă la 24 de ore de la naştere după prima masă
Reprezintă caracteristici ale adenomatozei pulmonare chistice:
A. Prezența glandelor tubulare bronşice
B. Scaderea de volum masivă a segmentului (lobului) afectat
C. Prezenţa epiteliului columnar înalt de tip mucinos
D. Nu necesita tratament chirurgical
E. Absenţa glandelor tubulare bronşice
F. Cresterea de volum masivă a segmentului (lobului) afectat
G. Afecteaza mai mult sexul masculin
H. Absenţa cartilagiului bronşic
I. Prezența cartilagiului bronşic
J. Supraproducţia de structuri bronşice terminale fără diferenţiere alveolară

Diagnosticul diferențial al emfizemului lobar congenital se face cu:


A. Hidrotorax
B. Hipoplazia pulmonară
C. Boala Ch’in-Tang
D. Agenezia pulmonară
E. Sechestrația extralobară
F. Leziuni buloase in cadrul stafilocociei pleuro-pulmonare
G. Pneumotorax
H. Emfizem malformativ gifant
I. Sechestrația intralobară
J. Adenomatoza pulmonară chistică

Prin sechestrație pulmonară se înțelege o afecțiunea caracterizată de:


A. Sechestratia intralobara necesita doar rezecția țesutului patologic
B. Tratamentul nu este niciodata chirurgical
C. Sechestrația extralobară implică o dezvoltare aparte a unui țesut pulmonar învelit de propria
pleură
D. Diagnosticul poate fi pus incidental cu ocazia unei radiografii toracice
E. Vascularizaţia îi este asigurată de o arteră sistemică
F. Sechestratia pulmonara poate fi doar intralobara
G. Sechestratia pulmonara poate fi doar extralobara
H. Absenţa completă a bronhiilor, parenchimului şi vaselor
I. In sechestratia extralobară, macroscopic nu pot fi identificate bronhii
J. Țesutul pulmonar nu are conexiuni cu arborele bronşic

Diagnosticul antenatal de hernie diafragmatică congenitală (HDC):


A. Se mai poate lua în considerare oligohidramniosul
B. Se poate stabili prin folosirea sonografiei obstetricale
C. Nu poate fi determinat ecografic antenatal
D. Se poate stabili în jurul varstei de 20 de săptămâni de sarcină
E. Se poate stabili prin prezența anselor intestinale în torace
F. Se poate stabili prin folosirea sonografiei obstetricale, rata diagnosticul antenatal a HDC fiind
până la 50-60%
G. Se mai poate lua în considerare prezența polihidramniosul
H. Prin folosirea sonografiei obstetricale rata diagnosticul antenatal a HDC este sub la 10-20%
I. Nici un raspuns corect
J. Se poate stabili doar în jurul varstei de 36 de săptămâni de sarcină

Îngrijiri postoperatorii în hernia diafragmatică congenitală:


A. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este pneumotoraxul
B. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este hidrotoraxul
C. Copiii vor fi în continuare supravegheaţi în serviciile ATI
D. Se poate recurge direct la ECMO fară a se încearcă măsuri convenţionale
E. Pacienții pot prezenta aşa numita “honeymoon period”, deteriorându-se după 6-24 de ore.
F. Nici un raspuns nu este corect
G. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este piotoraxul
H. Copiii nu necesită supraveghre în serviciile ATI
I. Se urmăresc parametrii care să realizeze o ventilaţie eficientă
J. Unii copii îşi îmbunătăţesc oxigenarea în perioada imediat postoperatorie

Formele de hernie diafragmatică congenitală (HDC) cu manifestare tardivă :


A. Sunt însoțite de simptome nespecifice
B. Sunt însoțite de faliment al creșterii
C. Constau în depresiunea sternului aparută imediat după nastere
D. Se întâlnesc în aproximativ 10-20% din cazurile cu HDC
E. Radiogragia toracica de față și profil are aspectul tipic al “bulelor de aer”
F. Infectia pulmonara, vărsăturile, durerea abdominala și diareea nu sunt caracteristice în HDC cu
manifestare tardivă
G. Sunt cele mai frecvente
H. Diagnosticul prin tranzit baritat nu este recomandat
I. Constau în detresă respiratoriegrava
J. Pot fi diagnosticate prin radiografie toracică

Formele de hernie diafragmatică congenitală cu manifestare imediat după naștere sunt:


A. Diagnosticul în această situaţie se pune pe imaginile radiografice care arată absenţa anselor în
torace şi cantitatea mare de aer din abdomen
B. Însoțite de o rată a supraviețuirii de 100%
C. Asociaza tahipnee, cianoză
D. Apar imediat după naştere
E. Asociaza depresiunea sternului
F. Însoțite de semne nespecifice
G. Cele mai frecvente
H. Manifestate prin detresă respiratorie gravă
I. Mai puțin grave decât formele cu manifestare tardivă
J. Relativ rare
Factori de prognostic în hernia diafragmatică congenitală:
A. Pacienții cu diferență de tensiune alveolo-arterială a oxigenului mai mare de 700mmHg
beneficiaza de chirurgie
B. Criterii de diagnostic antenatal - mărimea defectului diafragmatic, sediul stomacului
C. Mortalitatea în cazurile cu debut imediat dupa nastere, adica în primele 6 ore, este de aproape
100%
D. Sediul defectului - stâng sau drept
E. Oligoamniosul
F. Pacienții care au valori crescute ale pCO2 și valori scăzute ale pO2 au un prognostic excellent
G. Polihidramnios
H. Manifestarea neonatală
I. Copii cu manifestări clinice după 24 de ore de viață au o rata a supraviețuirii sub 50%
J. Malformaţii congenitale majore asociate

Diagnosticul de atrezie esofagiană (AE) se poate pune:


A. În formele de atrezie esofagiană fară fistulă se remarcă distensie abdominală
B. Nici un raspuns nu este corect
C. Saliva are aspect de spumă aerată
D. Tentativa de a înghiți secreția determină chinte de tuse și cianoză
E. Copilul se poate alimenta normal
F. Nou-născutul cu atrezie de esofag şi fistulă esotraheală înghite în trahee şi respiră în abdomen
G. Semn caracteristic în AE este hipersalivația
H. Deglutiția este imposibilă
I. Pe parcurs respiraţia pacientului se ameliorează și dispneea dispare
J. Diagnosticul poate fi pus numai dupa nastere

Despre tehnicile de diagnostic antenatal invazive putem spune că:


A. Nici un raspuns nu este corect
B. Cercetarea vilozităţilor corionice. Este efectuată, de obicei prin biopsie de placentă transvaginal şi
transcervical
C. Diagnosticului ultrasonografic antenatal este de preferat
D. Cercetarea vilozităţilor corionice este efectuată, de obicei, între săptămânile a 19-a şi a 24-a de
sarcină
E. Ultrasonografia se numara printer tehnicile invazive
F. Amniocenteza se efectuează aspirând prin puncţie, cu un ac transabdominal, 100 ml lichid
amniotic
G. Amniocenteza se efectuează aspirând prin puncţie, cu un ac transabdominal, 20 ml lichid
amniotic
H. Cercetarea sângelui din cordonul ombilical are avantajul că oferă pentru diagnostic un ţesut fetal
specific (sângele)
I. Amniocenteza precoce se efectuează la sfârşitul primului şi începutul celui de al doilea trimestru
de sarcină.
J. Cercetarea vilozităţilor corionice este efectuată, de obicei, între săptămânile a 9-a şi a 12-a de
sarcină
Despre terapia fetală putem afirma că:
A. Recunoaşterea în perioada antenatală a diferitelor malformaţii a permis tentativa de corecţie a
acestora „in utero”.
B. Cunoaşte o expansiune impresionantă datorită progreselor tehnologiilor, instrumentarului
miniaturizat şi experienţei acumulate în centrele (e drept, doar câteva în lume) unde se practică
C. Nu se poate practică chirurgie cu uterul deschis
D. Există obstacole în asigurarea condiţiilor optime pentru practicarea chirurgiei fetale: pericolul
complicaţiilor legate de sarcină (ruptura prematură a membranelor sau naşterea prematură)
E. Se practică chirurgie fetală cu instrumentar endoscopic (FETENDO)
F. Intervenţiile de chirurgie fetală se pot efectuate și de către un personal chirurgical fară pregătire
în procedeele fetoscopice
G. Nu există obstacole în asigurarea condiţiilor optime pentru practicarea chirurgiei fetale
H. Constituit într-o echipă pluridisciplinară poate cuprinde doar neonatolog, chirurg pediatru,
anestezist
I. Nu este nevoie de constituirea unei echipe pluridisciplinare
J. Se practică chirurgie cu uterul deschis (EXIT)

Teste biochimice de „screening” ale sarcinii:


A. Dozarea markerilor în serul matern - acetilcolinesteraza
B. Dozarea markerilor în lichidul amniotic - testul triplu reprezintă determinarea valorilor AFP, beta
hCG şi estradiolului neconjugat
C. Dozarea markerilor în lichidul amniotic - acetilcolinesteraza
D. Dozarea markerilor în serul matern - raportul lecitină/sfingomielină.
E. Se adresează cazurilor în care examinarea clinică (polihidramnios sau oligohidramnios) au
sugerat posibilitatea existenţei unor anomalii fetale
F. Se adresează cazurilor în care antecedentele familiale, au sugerat posibilitatea existenţei unor
anomalii fetale
G. Se adresează cazurilor în care antecedentele personale (consumul de alcool sau droguri), au
sugerat posibilitatea existenţei unor anomalii fetale
H. Dozarea markerilor în lichidul amniotic – cuprinde doar alfa-fetoproteina (AFP)
I. Se adresează tuturor cazurilor
J. Dozarea markerilor în serul matern - alfa-fetoproteina (AFP)

Atrezia esofagiană(AE):
A. Tipul I, denumit atrezie totală de esofag, relevă situaţia în care esofagul este reprezentat de un
tract fibros
B. Anomalii vertebrale, localizate la vertebrele cervicale
C. Reprezintă absenţa unui segment esofagian este regula
D. Atrezia esofagiană cu FET pe capătul distal (85-90% din cazuri)
E. Tipul IIIc, cu fistulă esotraheală pe capătul superior al esofagului
F. Semnul caracteristic întâlnit la nou născutul cu AE este hiposalivaţia
G. Tipul III cuprinde trei variante cu fistulă
H. VACTERL asociază anomalii vorbirii, anale, de crestere, traheoesofagiene şi ale laringelui
I. Tipul II, esofagul se termină în fund de sac, fără fistulă
J. Tipul IIIa, cu fistulă pe ambele capete, superior şi inferior

Atrezia esofagiană:
A. Este o ocluzie neonatală înaltă
B. Nu asociază niciodată comunicare eso-traheală (fistulă)
C. Poate fi diagnosticată antenatal
D. Este o ocluzie neonatală medie
E. Asociază polihidramnios
F. Se manifestă prin sindrom de detresă respiratorie acută
G. Asociază oligoamnios
H. Poate asocia comunicare eso-traheală (fistulă)
I. Poate fi diagnosticată în sala de nașteri
J. Este o anomalie izolată

Hernia diafragmatică congenitală postero-laterală:


A. Este o urgență chirurgicală
B. Este o urgență de terapie intensive
C. Poate beneficia de tratament fetal (ocluzionare traheala) in cazuri selectate
D. Se manifestă clinic după vârsta de 1 an
E. Chirurgia minim invazivă este contraindicată
F. Prezența stomacului în torace nu este factor de prognostic negativ
G. Prezența stomacului în torace este factor de prognostic negativ
H. Se poate manifesta și tardiv, după perioada neonatală
I. Poate beneficia de tratament toracoscopic
J. Este o ocluzie neonatală înaltă

Empiemul pleural:
A. Stadiul exudativ va necesita drenajul cavității pleurale
B. In stadiul fibrino-purulent simplul drenaj al cavității pleurale este eficient
C. Necesită Antibioterapie cu spectru larg
D. Imaginea ecografica de ”fagure de miere” definește necesitatea toracoscopiei
E. Necesită verificarea permeabilității tubului digestive
F. Examinarea CT este necesară în toate cazurile
G. Ecografia este inutilă în diagnostic și tratament
H. In stadiul fibrino-purulent simplul drenaj al cavității pleurale nu este eficient
I. Imaginea ecografica de ”cocardă” definește necesitatea toracoscopiei
J. Examinarea CT nu este necesară în toate cazurile

Verificarea permeabilității tubului digestiv la naștere:


A. Este obligatorie a fi efectuată în sala de nașteri
B. Se efectuează doar la copii cu suspiciune antenatală de existență a unei malformații
C. Poate diagnostica o Atrezie esofagianaă
D. Diagnostichează o hernie diafragmatică congenitală
E. Necesită cursuri de pregătire specială pentru a putea fi efectuată
F. Poate diagnostica o atrezie rectală
G. Utilizează sondă Nelaton 4Ch (cât mai subâire și flexibilă)
H. Utilizează sondă Nelaton 8-10 Ch
I. Se efectuează după vârsta de 1 lună pentru a nu traumatiza nou-născutul
J. Un nou-născut fără Atrezie esogfagiană va permite pasajul a circa 15 cm din lungimea sondei

Polihidramniosul:
A. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mică decât normal
B. Este frecvent asociat Fimozei
C. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mare decât normal
D. Poate apărea în cazul formațiunilor dezvoltate intratoracic prin compresiune esofagiană
E. Este asociat cu uropatiile obstructive
F. Poate necesita plasare de șunt vezico-amniotic
G. Este semn de prognostic favorabil în herniile diafragmatice congenitale posterolaterale
H. Este asociat anomaliilor de tub digestive
I. Este semn de prognostic nefavorabil în herniile diafragmatice congenitale posterolaterale
J. Este definit de acumulare de lichid amniotic în vaginala testiculară

Atrezia colica:
A. Imaginea radiologica tipica este aceea a pneumatizarii anselor
B. Semnul clinic patognomonic este caracterizat de prezenta unei anse dilatate in flancul drept
C. Diagnosticul imagistic se bazeaza pe radiografia abdominala
D. Etiologia este data de o anomalie vasculara intrauterina
E. Este o forma frecventa de atrezie intestinala
F. Se asociaza rar cu alte malformatii digestive, urologice sau trisomie 21
G. Diagnosticul clinic poate fi suspicionat de absenta eliminarii meconiului si instalarea precoce a
varsaturilor
H. Clinic se prezinta cu distensie abdominala marcata
I. Tratamentul este exclusiv chirurgical
J. Tipul III se caracterizeaza prin capete oarbe unite sau nu prin cordon fibros

Malformatiile anorectale se caracterizeaza prin:


A. Frecvent sunt asociate leziuni ale coloanei vertebrale si sacrumului
B. La fete mai mult de 1/3 din cazuri sunt reprezentate de fistule rectovaginale
C. Diagnosticul fistulei perineale la baieti se stabileste usor in primele 24h postnatal
D. Chiar si tratate corect, pot determina alterari ale continentei
E. Coexista frecvent cu leziuni malformative ale altor organe si sisteme
F. Sunt diagnosticate frecvent la ecografia uterului gravid in trimestrul III de sarcina
G. Diagnosticul initial este in principal clinic
H. Baietii cu cloaca asociaza frecvent si anomalii ale sacrumului
I. La baieti fistula recto-vestibulara este diagnosticata pe baza examenului clinic
J. Ecografic se poate masura distanta dintre tegument si fundul de sac rectal

Despre ileusul meconial se pot afirma urmatoarele cu exceptia:


A. Se manifesta de la nastere, cu “hipersalivatie”
B. Pe radiografia abdominala in ortostatism pot sa lipseasca nivelurile hidroaerice
C. Este manifestarea neonatala gastrointestinala a mucoviscidozei
D. Se poate trata non-operator prin clisma cu substanta de contrast hipertonica
E. Se poate diagnostica pe baza activitatii crescute a tripsinei, lipazei si amilazei din aspiratul
duodenal
F. Se trateaza prin administrare de Propranolol
G. Este o afectiune caracteristica sugarului in jurul varstei de 5-6 luni
H. Poate necesita ileostomie
I. Se manifesta prin scaune cu sange, in “jeleu de coacaze”
J. Diagnosticul radiologic este sugerat de prezenta aspectului de „bule de sapun” al anselor din
fosa iliaca dreapta

Peritonita meconiala:
A. Este o peritonita aseptica
B. Nu poate fi intalnita in asociere cu ileusul meconial
C. Diagnosticul este clinic si radiologic
D. Se manifesta imediat dupa nastere cu distensie abdominala severa asociata uneori cu tulburari
respiratorii
E. Se trateaza cu antibiotice cu spectru larg
F. Este una dintre formele septice de peritonite neonatale datorata prezentei continutului intestinal
in abdomen
G. Este datorata perforatiei intrauterine a unei anse intestinale
H. Tratamentul chirurgical se face doar in cazurile in care nu exista calcificari peritoneale
I. Se datoreaza unei perforatii postnatale secundara unui obstacol subiacent
J. Este o complicatie a ileusului meconial

Atreziile şi stenozele congenitale ale duodenului:


A. Obstacolele intrinseci sunt reprezentate de atrezie, stenoză diafragmatică, diafragm cu o
perforaţie punctiformă ce determină aspect de “sac de vânt”
B. Diagnosticul antenatal se bazează pe echografie
C. Pe echografie, ce evidenţiază în cel puţin 50% din cazurile cu atrezie duodenală polihidramnios
D. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate între a 7-a şi a 8-a lună de gestaţie
E. La copiii cu obstacol duodenal înalt se remarcă o concentraţie mai mică de acizi biliari în lichidul
amniotic recoltat prin puncţie
F. Nou-născuţii cu atrezie duodenală sunt cu greutate normala (50% din cazuri) şi cu greutate mai
mare de 3500 g
G. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la nastere
H. Diagnosticul postnatal se stabileşte la o lună după naştere pe baza datelor clinice şi a
investigaţiilor imagistice.
I. Pe echografie, ce evidenţiază în cel mult 50% din cazurile cu atrezie duodenală oligohidramnios
J. Obstacolele extrinseci sunt determinate de pancreas inelar, malrotaţie intestinală sau venă portă
preduodenală
Despre radiografia din figura alaturată se poate spune ca:
A. Asociază abdomen intens meteorizat
B. Asociază abdomen excavat
C. Definește o formă de ocluzie congenitală înaltă
D. Poartă numele de ”imagine in brățară”
E. Asociază vărsături neonatale tardive
F. Este tipică pentru atrezia ileală
G. Definește o afecțiune frecvent asociată cu sindrom Down
H. Asociază vărsături neonatale precoce
I. Este tipică pentru stenoza hipertrofică de pilor
J. Poartă numele de ”imagine in balanță”

Ocluziile congenitale neonatale:


A. Cele înalte au tipic vărsături tardive
B. Pot fi cauzate de anomalii de compoziție ale meconiului
C. Malformațiile anorectale sunt o formă de ocluzie neonatală joasă
D. Asociază întotdeauna absența evacuării meconiului
E. Pot beneficia de chirurgie fetală
F. Gastroschizisul este o formă de ocluzie neonatală joasă
G. Cele înalte și medii pot fi asociate cu emisie de meconiu
H. Cele înalte au tipic vărsături precoce
I. Pot fi secundare anomaliilor de rotație și fixare ale anselor intestinale
J. Nu necesită tratamment chirurgical, ci doar dezinvaginare manuală

Malformatiile ano-rectale:
A. Cloaca este prezentă doar la băieți
B. Sunt o formă de ocluzie congenitală medie
C. Fistula recto-uretrală este prezentă la ambele sexe
D. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la băieți
E. Sunt o formă de ocluzie congrenitală joasă
F. Imperforația anală va necesita colostomie
G. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la fete
H. Cloaca este prezentă doar la fetițe
I. Pot fi prezente în cadrul asocierii VACTERL
J. Imperforația anală va beneficia de tratament curativ în perioada neonatală

Sunt forme de persistență a canalului peritoneo-vaginal următoarele, cu excepția:


A. adenopatia inghinala
B. hernia inghinală la băiat
C. hidrocelul comunicant
D. varicocelul simptomatic
E. hernia inghino-labială la fată
F. chistul epididimar
G. chistul de canal Nuck
H. hidrocelul testicular pur
I. hernia crurala
J. torsiune de hidatida Morgagni

În cazul unei paciente de sex feminin, în vârstă de 2 ani, diagnosticată cu hernie inghino-labială
stângă, putem afirma următoarele:
A. Sexul masculin interesat de 4/1-10/1 față de sexul feminin în cazul anomaliilor de inchidere ale
canalului peritoneo-vaginal
B. O intervenție temporizată poate crea situația în care gonada să fie compromisă în caz de
complicații precum încarcerarea/ ștrangularea
C. va urma un program de gimnastică medicală pentru întărirea peretelui abdominal
D. nu necesită tratament deoarece nu a prezentat complicații până la această vârstă
E. se va monitoriza până la vârsta de 3 ani
F. monitorizare până la vârsta de 5 ani
G. necesită tratament medicamentos
H. În 30-60% din cazuri și canalul peritoneo-vaginal din dreapta este deschis
I. Prezența ovarului în sacul de hernie, într-un procen de 1% din cazuri semnifică un testicul
feminizant
J. necesită intervenție chirurgicală imediată

Referitor la chistul de cordon spermatic este adevărată afirmația:


A. este o formă de patență de canal peritoneo-vaginal
B. este o malformație congenitală severă, diagnosticabilă la naștere
C. vârsta optim pentru operație este după un an
D. se poate complica prin încarcerare, respectiv strangulare
E. eșecul taxisului și vechimea mai mare de 24 de ore a ștrangulării impun intervenția chirurgicală
F. testiculul nu poate fi palpat
G. se palpează independent de testicul și nu se reduce în abdomen
H. are drept echivalent la fetiță chistul de canal Nuck
I. necesită tratament chirurgical în urgență
J. reprezintă situația în care se acumulează lichid între 2 inele Ramonede, de-a lungul canalului
peritoneo- vaginal parțial obliterat

Diagnosticul diferențial al herniei inghinale nu se face cu:


A. varicocelul simptom din tumori retroperitoneale
B. tumori testiculare
C. hernia Bochdalek
D. varicocelul boală în localizarea stângă
E. tumorile renale
F. hernia crurală
G. adenopatia femurală
H. hidrocelul communicant
I. hernia Morgagni Larrey
J. hernia hiatală
Constituie urgențe chirurgicale următoarele:
A. hernia strangulată, cu fenomene de ocluzie intestinală
B. hernia încarcerată ireductibilă
C. hidrocelul comunicant
D. chistul de canal Nuck
E. eșecul manevrei de taxis și vechimea mai mare de 24 ore a ștrangulării herniei
F. chistul de cordon spermatic
G. hidrocelul testicular pur
H. hernia strangulată de mai mult de 24 ore
I. hernia la fetiță
J. hernia la băiat

Uropatiile obstructive detectabile antenatal:


A. În această categorie a uropatiilor obstructive mai cităm megaureterul primar obstructiv
B. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este hidronefroza prin viciu de joncţiune pielo-
ureterală
C. În această categorie a uropatiilor obstructive mai cităm hidronefroza prin viciu de joncţiune
pielo-ureterală
D. În valva de uretră posterioară nu se diagnostichează antenatal obstacolul propriu-zis, dar
uretero-hidronefroza bilaterală poate sugera diagnosticul
E. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este megaureterul primar obstructiv
F. În valva de uretră posterioară se diagnostichează antenatal obstacolul propriu-zis, uretero-
hidronefroza unulaterală sugerând diagnosticul
G. Valvele de uretră posterioară
H. Nici un raspuns nu este corect
I. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este valva de uretră posterioară
J. Valvele de uretră anterioară

Epispadiasul:
A. La băieţi constă în deschiderea anormală a meatului uretral pe faţa dorsală a glandului, penisului
sau chiar subpubian
B. Forma glandulară cu gland turtit, prepuţ incomplet, penis scurt, placat pe abdomen
C. La băieţi există trei forme de epispadias
D. Forma peniană cu gland turtit, prepuţ incomplet, penis scurt, vizibil după retracţia prepuţului
E. Băieţii sunt mai frecvent afectaţi decât fetele, cu un raport de 5 la 1
F. La fete se caracterizează prin clitoris bifid şi incontinenţă urinară
G. La fete există trei forme de epispadias
H. Este o malformaţie congenitală ce afectează ambele sexe
I. La băieţi există două forme de epispadias
J. Este o malformaţie congenitală ce afectează doar sexul masculin

Diagnosticul hidronefrozei congenitale la copilul fără diagnostic ecografic antenatal - situaţie


încă existent - se face pe baza unor semne clinice:
A. Există şi situaţia unui traumatism renal pe un rinichi hidronefrotic, traumatismul soldându-se cu
un revărsat al urinii în peritoneu şi simptomatologie de abdomen acut
B. O hematurie determinată de un traumatism minim sau de o litiază asociată
C. O hematurie macroscopica determinată de un traumatism major
D. O hipertensiune arterială care ea singură nu explică hidronefroza, dar poate fi datorată unei
stenoze de arteră renală asociată
E. O infecție respiratorie
F. Nici un raspuns corect
G. O criză dureroasă abdominală, e drept puţin caracteristică la copilul mic, localizată în flanc sau
periombilical, iar la copilul mare având aspect de colică nefretică
H. O infecţie urinară
I. O criză dureroasă abdominală este definitorie la copilul mic
J. O hipotensiune arterială

Tratamentul hidronefrozei congenitale:


A. Se poate efectua pielotomie endoscopică
B. Nu se lasă niciodata pe loc sondă “double J”dupa secţiunea stenozei pe cale nefroscopică
C. Intervenţia chirurgicală este necesară doar la 1/2 din cazuri
D. Pielotomia endoscopică sau tehnici chirurgicale minim invazive, adresate însă copiilor mai mici
E. Stenoza joncţiunii pieloureterale se poate secţiona pe cale nefroscopică
F. Endopielotomia şi-a dovedit eficacitatea în 100% din cazuri, fiind aplicată dupa eşecul
pieloplastiei clasice
G. Observaţia clinică se poate întinde pe o perioadă de până la 6 luni
H. Ca şi prim pas se poate efectua nefrostomie percutană
I. Intervenţia chirurgicală clasică este pieloplastia Hynes-Andersen
J. Rareori evoluează favorabil, tratamentul chirurgical fiind de cele mai multe ori necesar

Valvele de uretră posterioară:


A. Exită trei tipuri de valvă de uretră posterioară, clasificate de Young
B. Tipul II, mai rar, se extinde dinspre veru montanum anterior până spre sfincterul intern al uretrei
şi colul vezical
C. Cea mai severă obstrucţie este produsă de valvele de tipul I
D. Incidenţa este dede 1/500.000 de naşteri şi reprezintă 1% din uropatiile diagnosticate antenatal
E. Reprezintă cea mai comună cauză de obstrucţie la nivelul colului vezical la nou-născut
F. Diagnosticul afecţiunii este de obicei ecografic, din al doilea trimestru de sarcină, obiectivându-
se prezenţa hidronefrozei bilaterale şi a oligohidramniosului
G. Tipul II, mai comun, se extinde dinspre veru montanum posterior până spre sfincterul extern al
uretrei şi colul vezical
H. Cel mai frecvent tip de valvă este tipul III (90%)
I. Exită două tipuri de valvă de uretră posterioară, clasificate de Young
J. Incidenţa este dede 1/5.000 de naşteri şi reprezintă 10% din uropatiile diagnosticate antenatal

Cu privire la hipospadias:
A. Corpul spongios al uretrei poate lipsi pe o porţiune în amonte de meat (segment pelucid)
B. Există un ţesut fibros care determină încurbarea ventrală a penisului, numit cordee
C. Există un ţesut fibros numit cordee pe faţa dorsală a penisului
D. Gland etalat, turtit anteroposterior
E. Corpii spongioşi sunt întotdeauna torsionaţi
F. Meatul uretral se deschide anormal, pe faţa dorsală a glandului
G. La băieţi constă în deschiderea anormală a meatului uretral pe faţa dorsală a glandului, penisului
sau chiar subpubian
H. Prepuţul lipseşte pe faţa dorsală a glandului
I. Corpii cavernoşi sunt torsionaţi
J. Prepuţul înveleşte în exces feţele dorsală şi laterale ale galndului şi lipseşte de pe faţa ventrală

Diagnosticul refluxului vezico-ureteral primar sau secundar, se pune pe baza investigaţiilor


imagistice:
A. Uretrocistografia - este explorarea în care se opacifiază vezica urinară şi apoi se execută clişee în
repaus, în micţiune şi postmicţional
B. Reflux, uni sau bilateral şi acest reflux se clasifică în diferite grade - gradul 4 dilataţie uretero-
pielo-caliceală cu calicele balonizate
C. Scintigrafia renală - poate evidenţia cicatricile parenchimului renal, semne ale unei pielonefrite
cronice
D. Ecografia reno-ureterală şi urografia - permit studiul morfologic al arborelui uretero-pielo-
caliceal
E. Studiile urodinamice ale fazei de umplere şi golire ale vezicii pot evidenţia maturitatea
structurilor pereţilor vezicali
F. Ecografia uterului gravid nu constata modificari a căilor urinare ale fătului
G. Cistografia normală evidenţiază substanţă de contrast în uretere
H. Ecografia uterului gravid poate constata o dilataţie a căilor urinare ale fătului
I. Endoscopia urinară
J. Reflux, uni sau bilateral şi acest reflux se clasifică în diferite grade - gradul 3 este opacifiat doar
ureterul

Extrofia cloacală:
A. Organele genitale ale copiilor cu extrofia cloacală sunt întotdeauna malformate
B. Există două teorii care ar explica embriogeneza anormală a extrofiei cloacale: teoria „deplasării
caudale” și teoria „defectului în pană”
C. Malformația nu prezintă anomalii vertebrale
D. Nu prezintă anomalii urinare
E. Nu prezintă anomalii ale membrelor inferioare
F. Dacă pentru extrofia de vezică există o predominanţă a sexului masculin de 2,3/1, extrofia
cloacală apare cu aceeaşi frecvenţă la ambele sexe
G. Extrofia cloacală reprezintă forma cea mai gravă a unui întreg spectru de bolii
H. Apare cu o frecvenţă de1 la 3.000 de nou-născuţi şi însumează 10% din spectrul anomaliilor
(genitale, urinare, digestive)
I. Este denumită şi fisura vezico-intestinală, cloacă ectopică, ectopie viscerală
J. Extrofia cloacală apare cu frecvenţă mai mare la sexul feminin
Extrofia cloacală:
A. Organele genitale ale copiilor cu extrofia cloacală sunt întotdeauna normale
B. Anomalii gastro-intestinale constau în malrotaţii, atrezie duodenală, duplicaţii, diverticul Meckel,
absenţa apendicelui sau apendice dublu.
C. Evaluarea preoperatorie se va adresa tractului urinar superior, SNC, anomaliilor musculo-
scheletale şi aparatului genital.
D. Este denumită şi extrofia de vezică complicată sau fisura peretelui abdominal reprezintă cea mai
severă formă de defect al peretelui anterior al abdomenului
E. Malformația poate prezenta anomalii ale membrelor inferioare, picior strâmb, luxaţie de şold,
agenezii.
F. Clinic la fetiţe, clitorisul este bifid (sau absent), vaginul este dublu (sau poate lipsi), uterul este
bifid sau dublu
G. Clinic la băieţi, testiculii sunt necoborâţi, penisul este bifid, placate pe pubis, scrotul poate fi
absent
H. Extrofia cloacală reprezintă forma cea mai ușoară a unui întreg spectru de boli, de la epispadias,
extrofia de vezică şi mai departe
I. Nu prezintă anomalii urinare
J. Nu prezintă anomalii vertebrale

Hernia inghinală necomplicată:


A. Nu necesită tratament chirurgical, se vindecă spontan pînă la vârsta de 3 ani
B. Poate apărea și la fetițe
C. Este cauzată de persistența canalului peritoneo vaginal
D. Se manifestă ca tumefacție inghino scrotală nedureroasă
E. Apare la nivelul punctelor de slăbiciune ale peretelui abdominal anterior
F. Nu există la sexul feminin
G. Se manifestă ca tumefacție inghino-scrotală dureroasă
H. Este extrem de rară la prematur
I. Nu se opereaza inainte de vârsta de 6 luni
J. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”

Despre hidrocel putem afirma faptul că:


A. Poate fi comunicant sau non comunicant
B. Necesită explorare de tip computer tomograf pentru diagnostic pozitiv
C. Este definit de dilatații varicoase ale venelor spermatice
D. Hidrocelul canalului spermatic este o noțiune falsă
E. Nu transiluminează
F. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”
G. Este definit de acumulare de lichid în vaginala testiculară
H. Se poate vindeca spontan până la vârsta de 3 ani
I. Este considerat fiziologic la nou-născut
J. Este o formă de persistență a canalului peritoneo-vaginal

Despre fimoză putem afirma faptul că:


A. Fimoza cicatriceală necesită circumcizie
B. Poate determina retenșie acută de urină
C. Fimoza fiziologică nu necesită circumcizie de rutină
D. Este o urgență chirurgicală
E. Fimoza fiziologică asociată cu anomalii renale și Infecții de tract urinar are indicație de
circumcizie
F. Se poate complica cu balanite
G. Este cauză de hidronefroză
H. Este patologică indiferent de vărstă
I. Este fiziologică până la vârsta de 2-3 ani
J. Are indicație de circumcizie la diagnostic in toate cazurile

Despre criptorhidie putem afirma:


A. Testiculul localizat intraabdominal este un testicul ectopic
B. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi coborăt este un testicul
necoborît adevărat
C. Laparoscopia este varianta diagnostica in cazul unui testicul nepalpabil
D. Testiculul retractil nu necesită tratament chirurgical la vârstă preșcolară
E. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi coborât este un testicul
retractil
F. Vanishing testis defineste un testicul necrozat antenatal
G. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 1 an
H. Vanishing testis defineste un testicul localizat inghinal
I. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 5 ani
J. Computer tomografia este varianta diagnostica in cazul unui testicul nepalpabil

Absența testicolului din scrot poate fi explicată de următoarele forma anatomice:


A. Vanishing testis
B. Testicul intraabdominal
C. Varicocel
D. Orhiepididimita acuta
E. Testicul ectopic
F. Testicul retractil
G. Testicul ascensionat
H. Testicul cervical
I. Hernie inghino-scrotala
J. Hidrocel

Torsiunea cordonului spermatic:


A. Poate fi tratată simptomatic (antialgic, comprese cu Rivanol)
B. Este frecventă în intervalul de vârstă 2-10 ani
C. Este mai frecventa la nou născut, fiind extravaginală
D. Este mai frecventă la adolescent , fiind intravaginală
E. Este caracterizată de durere scrotală moderată și de „blue dot sign”
F. Nu se produce niciodată la nou-născut
G. Este caracterizată de durere scrotală vie, extrem de intensă
H. Este singura cauză de sindrom de hemiscrot acut
I. Este o urgenta chirurgicală
J. Produsă la nou născut poate determina criptorhidie

Hernia inghino-labială:
A. E cauzată de un exces de estrogeni ce cresc lazitatea țesuturilor
B. Se operează după vârsta de 5 ani
C. E secundară persistenței canalului peritoneo vaginal
D. Prezența ovarului în sacul herniar o transformă într-o urgenșă chirurgicală
E. Se manifestă ca o tumefacție inghino-labială
F. Este o entitate ce nu există
G. E asociată cu risc mare de necroză ovariană
H. Poate fi confundatp cu un chist de canal Nuck
I. E cauzată de un defect de perete abdominal
J. Prezența ovarului în sacul herniar scade riscul de încarcerare față de o hernie inghino-scrotală

Fimoza cicatriceală:
A. Este rară la adolescenți
B. Este o situație fiziologică
C. Examenul clinic identifică mici cicatrice radiare sidefii la nivelul orificiului preputial
D. Nu răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic
E. Necesită tratament chirurgical
F. Este frecvent asociată cu hidrocelul testicular
G. Poate fi cauzată de Balanitica xerotica obliterans
H. Răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic
I. Poate fi cauzată de decalotări intempestive
J. Este frecventă la nou născut

Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la omfalocel:


A. Este reprezentat de o punga plina cu lichid amniotic, situat in regiunea ombilicala
B. este asociat frecvent cu anomalii cromosomiale sau alte malformaţii congenitale
C. Este datorat unei anomalii vasculare antenatale
D. se poate asocia cu hipoglicemie neonatală
E. diagnosticul poate fi stabilit din perioada antenatală
F. Pentru diagnosticul antenatal este necesar RMN fetal
G. Este o tumora ombilicala maligna
H. In punga omfalocelului se poate gasi ficat
I. nu există avantaje dovedite ale naşterii pe cale cezariană comparativ cu naşterea naturală
J. este o urgenţă chirurgicală, integrarea anselor intestinale în abdomen trebuie realizată în primele
6 ore după naştere

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la omfalocel:


A. se poate asocia cu microglosie
B. face parte din pentalogia Cantrell
C. Diagnosticul antenatal se bazeaza pe ecografia uterului gravid
D. Se poate asocia cu hipoglicemie
E. Se poate asocia cu sindrom Beckwith-Wiedemann
F. pentru omfalocelele de dimensiuni mari este întotdeauna indicat tratamentul chirurgical in
primele zile postnatal
G. Tratamentul este de regula chirurgical
H. în caz de diagnostic antenatal este indicată naşterea cezariană
I. cele mai frecvente anomalii asociate sunt atreziile sau stenozele intestinale
J. Nu poate fi tratat conservator

Un nou-născut cu laparoschizis poate beneficia de următoarele forme de tratament, mai puţin:


A. integrarea anselor intestinale în abdomen la câteva ore postnatal, sub anestezie generală
B. integrarea anselor intestinale în abdomen în sala de naştere, fără anestezie generală
C. Tratament cu Salazopirina
D. tratament conservator, prin badijonări zilnice cu soluţii antiseptice şi epitelizare treptată
E. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic şi integrarea lor treptată în abdomen
F. integrarea anselor intestinale în abdomen, sub anestezie generală, si stomie in caz de atrezie
intestinala
G. Sutura membranelor rupte si apoi tratament conservator
H. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic si intgrarea lor in abdomen la varsta
de un an
I. integrarea anselor intestinale în abdomen şi închiderea defectului de perete abdominal cu un
patch din cordonul ombilical
J. Rezectia intestinelor eviscerate si inchiderea defectului de [erete abdominal

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la laparoschizis:


A. se asociază cu atrezii şi stenoze intestinale în proporţie de 55%
B. Este o urgenta chirurgicala neonatala
C. Poate fi diagnosticat antenatal ecografic
D. organele eviscerate sunt acoperite de o membrană transparentă, care le protejează
E. Tratamentul chirurgical este recomandat cand copilul are o greutate de 10 kg
F. diagnosticul este posibil antenatal doar prin RMN fetal
G. cavitatea peritoneală este întotdeauna insuficient dezvoltată
H. Organele eviscerate nu sunt acoperite de sac
I. frecvent este eviscerat stomac, anse intestinale, ficat
J. Laparoschizisul se mai numeste si gastroschizis

Alegeti afirmatia falsa despre diagnosticul bolii Hirschprung:


A. Se mai numeste si megacolon secundar
B. Manifestarile clinice sunt direct proportionale in intensitate cu lungimea segmentului agangliotic
C. Este o afectiune dobandita
D. Manifestarea clinica neonatala este intarzierea eliminarii meconiului
E. Manifestarea cinica neonatala este sindromul de detresa respiratorie
F. Aspectul caracteristic de palnie nu poate fi identificat pe irigografie la nou-nascut
G. Biopsia rectala este examenul de certitudine la sugar
H. Biopsia rectala prin suctiune se realizeaza la 1-2 cm deasupra liniei dintate si necesita
determinarea activitatii acetilcolinesterazei
I. Este datorata infectiei cu Citomegalovirus
J. Radiografia simpla abdominala este neconcludenta in primele 2 luni de viata

Megacolonul congenital se caracterizeaza prin:


A. Clisma baritata este un examen esential la copilul mai mare de cateva luni
B. Exacerbarea reflexului inhibitor anorectal
C. Se asociaza cu hipoglicemia neonatala
D. Stenoza la nivelul sigmoidului
E. Este manifestarea fibrozei chistice a pancreasului
F. Intarzierea in eliminarea meconiului mai mult de 48h de la nastere
G. Este o obstructie functionala datorata absentei celulelor ganglionare din plexurile submucoase si
mienterice
H. Alternarea constipatie cu perioade de enterocolita la sugar
I. Se manifesta cu diaree apoasa de la nastere
J. Este considerat o boala din categoria neurocristopatiilor

Alegeti afirmatia adevarata despre invaginatia intestinala:


A. Se manifesta cu varsaturi si stare de agitatie
B. Sugarul poate avea scaune cu mucus amestecat cu sange
C. Clisma baritata este utilizata ca prima investigatie imagistica
D. Imaginea ecografica sugestiva pentru diagnostic descrie aspectul „in tinta”
E. La copilul mai mare se cauta punctul de plecare al invaginatiei (de exemplu diverticulul Meckel)
F. Triada clinica tipica se caracterizeaza prin: febra, varsaturi si absenta scaunului
G. Debutul este insidios descoperit fortuit prin palparea tumorii de invaginatie
H. Cea mai frecventa forma este invaginatia colo-colica
I. Este ocluzia intestinala specifica sugarului
J. Tumora de invaginatie se palpeaza intotdeauna in fosa iliaca dreapta

Alegeti afirmatia adevarata despre laparoschizis:


A. Intestinului exteriorizat prin defect poate fi acoperit de o membrana inflamatorie aderenta ce
sugereaza o peritonita plastică
B. Cordonul ombilical este intact, cu baza de implantare normală
C. Organele eviscerate nu sunt acoperite de sac
D. Se asociaza rar cu anomalii digestive (atrezii, stenoze)
E. Tratamentul chirurgical este o urgenta si trebuie efectuat doar in sala de nasteri
F. Toți copii au absența rotației intestinale și defecte de fixare ale anselor
G. Se datoreaza unei rupturi in baza cordonului ombilical in locul de involutie a arterei ombilicale
H. Afecțiunea este rar diagnosticată antenatal
I. Este un defect în structura peretelui abdominal anterior, plasat aproape întotdeauna la dreapta
cordonului ombilical
J. Daca la reintegrarea anselor apar tulburari de retur venos inchiderea primara este facilitate

Alegeţi afirmaţia adevarata cu privire la omfalocel:


A. Se poate asocia cu hipoglicemie neonatală
B. Atunci când există un sac rupt trebuie făcut diagnosticul diferenţial cu un gastroschizis
C. Este necesara nasterea prin cezariana pentru cazurile cu diagnostic antenatal
D. Se asociază cu anomalii gastrointenstinale (atrezii sau stenoze) în proporție de 16%
E. 80% din cazurile diagnosticate antenatal au defecte concomitente
F. Este o urgenţă chirurgicală, integrarea anselor intestinale în abdomen trebuie realizată în primele
6 ore după naştere
G. În absenţa leziunilor asociate, tratamentul conferă 90% rezulate bune
H. În cazul unui omfalecel cu diametrul sub 5 cm se poate face inchiderea primară a defectului
I. Este asociat rar cu anomalii cromosomiale sau alte malformaţii congenitale
J. Diagnosticul este sugerat de existenta unui defect mic situat paraombilical

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la omfalocel:


A. Pentru omfalocelele de dimensiuni mici nu este necesar tratament chirurgical
B. In caz de diagnostic antenatal este indicată naşterea prematura astfel incat defectul sa fie mai
usor de inchis primar
C. Procedeul Fufezan constă in excizia progresivă de porţiuni din membrana omfalocelului cu sutura
marginilor restante la tegument
D. 48% din cazurile cu diagnostic prenatal au afecţiuni cromozomiale
E. Pentru defectele de dimensiuni mici se integreaza ansele imediat sub piele iar defectul se inchide
la varsta de 2 ani
F. Poate să apară în asociere cu extrofia cloacala
G. Defectul este plasat aproape întotdeaunla dreapta cordonului ombilical
H. Procedeul Schuster foloseste plasă de silastic
I. Nu poate sa apară în asociere cu pentalogia Cantrell
J. Metoda Grob constă în respectarea pungii omfalocelului

Laparoschizisul are urmatoarele caracteristici:


A. La marginea defectului exista intotdeauna elemente de tip membranar
B. În cazul unui defect de mici dimensiuni, sub 5 cm se realizează excizia membranelor, reintegrarea
anselor şi inchiderea primară a defectului
C. Nu poate fi diagnosticat antenatal prin ecografie
D. Defectul este aproape intotdeauna situat la dreapta cordonului
E. Cavitatea peritoneala este insuficient dezvoltata
F. Orificiul defectului e de dimensiuni reduse cu margini inextensibile
G. Toţi pacienţii au absenţa rotaţiei intestinale şi defecte de fixare ale anselor
H. Se asociaza frecvent cu malformatii digestive
I. Este o formaţiune tumorală evidentă ocupând regiunea ombilicală
J. Nu necesită tratament chirurgical în urgenţă
Stenoză hipertrofică de pilor:
A. Oliva pilorică se poate palpa în 10% din cazuri
B. Cea mai frecventă formă de prezentare este la vârsta de 2-6 săptămâni, şi se manifestă cu
vărsături postprandiale tardive (20-30 minute)
C. Vărsăturile sunt cu lapte coagulat, uneori cu striuri sanguinolente datorită gastritei sau esofagitei
de însoţire
D. Forma prematurului, în alte 10%, care poate fi hemoragica, datorită hipovitaminozei K, sindromul
freno-piloric Roviralta
E. Cea mai frecventă formă de prezentare este la vârsta de 2-6 luni
F. După vărsături sugarul rămâne agitat
G. Doar 4% din cazuri se manifestă după vârsta de 3 luni
H. Precum forma precoce, cu vărsături de la naştere, în 10% din cazuri
I. Vărsăturile au caracter normal
J. Vărsăturile se manifestă postprandial tardiv (la 1-2 ore)

Invaginaţia intestinală:
A. Invaginaţia poate apare la orice vârstă dar frecvenţa maximă este între 3 luni şi 2 ani
B. Invaginaţia poate apare la orice vârstă dar frecvenţa maximă este în prima lună de viață
C. Este ocluzia intestinală specifică adolescentului şi reprezintă telescoparea unui segment de ansă,
proximal, aflat în contracţie, într-un segment de ansă, distal, relaxat
D. Un număr restrâns de cazuri se prezintă cu această simptomatologie caracteristică, astfel că 40%
din copii nu au crize dureroase manifestate cu ţipăt şi agitaţie, 40% nu prezintă vărsături, 40% nu
elimină sânge prin anus şi 40% nu au masă abdominală palpabilă
E. Clasic, se consideră că boala debutează lent, fără semne caracteristice
F. Un număr restrâns de cazuri se prezintă cu această simptomatologie caracteristică, astfel că 15%
din copii nu au crize dureroase manifestate cu ţipăt şi agitaţie, 20% nu prezintă vărsături, 30% nu
elimină sânge prin anus şi 35% nu au masă abdominală palpabilă
G. Procesul de telescopare începe de obicei în zona ileonului terminal care pătunde în cec
H. Procesul de telescopare începe de obicei în zona cecului care pătunde în ileonului terminal
I. Clasic, se consideră că boala debutează brusc, în plină sănătate aparentă, noaptea, în timpul
somnului prin triada: durere violentă, varsături, emisie de sânge prin anus
J. Este ocluzia intestinală specifică sugarului şi reprezintă telescoparea unui segment de ansă,
proximal, aflat în contracţie, într-un segment de ansă, distal, relaxat

Megacolonul congenital:
A. Boala Hirschsprung este o afecţiune a sistemului nervos enteric şi se caracterizează prin absenţa
celulelor ganglionare din planurile submucoase şi mienterice ale intestinului
B. Primul semn şi poate cel mai important este eliminarea precoce a meconiului
C. Există două tipuri de megacolon: idiopatic şi congenital
D. Există trei tipuri de megacolon: idiopatic, secundar şi congenital
E. Aproximativ 10-20% din copiii cu Boala Hirschsprung au manifestare clinică în perioada
neonatală
F. Boala Hirschsprung formă clasică rectosigmoidiană, repartiţia pe sexe este de 3.9/1 în favoarea
sexului feminin
G. Incidenţa bolii Hirschprung (BH) este de 1 la 1500 de naşteri.
H. Megacolonul congenital este o afecţiune a sistemului nervos enteric şi se caracterizează prin
absenţa celulelor ganglionare din planurile mucoase ale intestinului
I. Boala Hirschsprung formă clasică rectosigmoidiană, repartiţia pe sexe este de 3.9/1 în favoarea
sexului masculin
J. Termenul “megacolon” desemnează o mărire a unui segment sau a întregului colon în toate
dimensiunile

Megacolonul congenital:
A. Primul semn şi poate cel mai important este întârzierea în eliminarea meconiului
B. Întârzierea eliminării meconiului peste 48 de ore este în orice condiţii patologică
C. Swenson consideră că 10% din copiii născuţi la termen elimină meconiu în primele 48 de ore
după naştere
D. Acest aspect imagistic poate fi însă identificat la nou-născut, căci s-a instalat încă dilataţia
deasupra zonei de colon nefuncţional.
E. Diagnosticul bolii Hirschsprung se pune în prima lună de viaţă
F. Ulterior se instalează constipaţia, tratată de familie cu laxative, supozitoare, clisme
G. Biopsia rectală rămâne singurul examen care poate pune diagnosticul de Boala Hirschsprung la
sugar
H. Există două tipuri de megacolon: idiopatic şi congenital
I. Tuşeul rectal favorizează eliminarea primului scaun meconial
J. Tuşeul rectal nu favorizează eliminarea primului scaun meconial

Apendicită acută:
A. Durerea nu este însoţită niciodată de diaree
B. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă se constată prezemţa zgomotelor intestinale
C. Durerea poate avea sedii diferite: în fosa ilacă dreaptă, periombilical, spre pelvis, spre
hipocondrul drept, în lomba dreaptă
D. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală localizată, de obicei, în
epigastru
E. Durerea abdominală localizată, de obicei, în fosa iliacă dreaptă
F. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă scad leucocitele
G. Ca formă anatomopatologică poate fi flegmonoasă
H. Ca formă anatomopatologică forma simplă (catarală) este caracterizată prin hiperemie şi edem al
peretelui apendicular
I. Semnele generale sunt reprezentate de febră, greţuri şi vărsături
J. Imagistic radiografia simplă abdominală nu aduce informații suplimentare

Apendicită acută:
A. Durerea poate avea sedii diferite: periombilical, spre hipocondrul stâng, în lomba stângă
B. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală localizată, de obicei, în fosa
iliacă stângă
C. Semnele generale sunt reprezentate de febră, paloare, anorexie, greţuri şi vărsături
D. Imagistic clisma baritată este interzisa
E. Ca formă anatomopatologică poate fi gangrenoasă în care apendicele este gros cât „un police de
adult” cu peretele gri-cenuşiu ca o frunză veştedă
F. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală localizată, de obicei, în fosa
iliacă dreaptă
G. Apendicita acută nu poate să apară la nou-născut şi sugar
H. Ca formă anatomopatologică poate fi perforată
I. Imagistic face apel la ecografie și la radiografia simplă abdominală
J. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă se relaxeaza musculatura abdominală

Stenoza hipertrofică de pilor:


A. Face parte din ocluziile congenitale neonatale înalte
B. Alcaloza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic
C. Tratamentul chirurgical este reprezentat de piloromiotomia extramucoasă
D. Explorarea imagistică de elecție este ecografia abdominală
E. Acidoza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic
F. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 săptămâni
G. E caracterizată de vărsaturi bilioase, in jet
H. Aspectul radiologic tipic este imaginea ”în balanță”
I. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 zile
J. Vărsătura in jet, alimentară, cu lapte digerat domină simptomatologia clinică

Boala Hirschsprung:
A. Diagnosticul pozitiv necesită obligatoriu examen anatomo-patologic
B. Tușeul rectal ajută în diagnosticul diferențial cu constipația idiopatică
C. Este o ocluzie mecanică, secundară unei stenoze colice extinse
D. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor recto-sigmoidiană
E. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor în zona de colon macroscopic dilatat
F. Tușeul rectal este contraindicate
G. Diagnosticul pozitiv poate fi uneori stabilit doar pe simptomatologia tipică, fără alte explorări
suplimentare
H. Este o ocluzie funcțională, secundară unei tulburări de peristaltică
I. Se manifestă la nou născut prin întârziere în evacuarea meconiului
J. Nu se manifestă niciodată în perioada neonatală, ci mai tarziu prin constipație

Boala Hirschsprung:
A. Inspecția perineului relevă absența orificiului anal
B. Irigografia stabilește întinderea segmentului intestinal afectat
C. La nou născut poate determina hidrocel
D. Tranzitul gastro-duodeno-intestinal stabilește întinderea segmentului intestinal afectat
E. La nou născut poate determina episoade severe de enterocolită
F. Nu poate afecta întreg cadrul colic
G. Necesită colostomie în toate cazurile
H. Poate afecta întreg cadrul colic
I. Necesită lavaj colic (nursing)
J. Se manifestă prin constipație severă la copilul preșcolar

Invaginația intestinală:
A. Poate apărea scaun melenic
B. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la sugarul eutrofic
C. Durerea nu este un elemnt de diagnostic
D. Durerea este tipică, extrem de intensă, apărută în reprize, cu perioade de acalmie
E. Examenul abdomenului relevă la palpare prezența tumorii de invaginație
F. Poate apărea scaun in ”jeleu de coacăze”
G. Dezinvaginarea hidrostatică sub control ecografic poate fi o metodă de tratament
H. Examinarea clinică a abdomenului nu relevă nimic specific
I. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la copilul peste 2 ani
J. Tratamentul este chirurgical in toate cazurile

Invaginația intestinală:
A. Apare exclusiv sub vârsta de 1 an
B. Ecografia poate identifica imagine ”de balanță”
C. Ecografia poate identifica imagine ”în cocardă”
D. Poate fi confundată cu un prolaps rectal
E. Diverticulul Meckel poate fi punct de plecare al unei invaginații
F. Necesită în toate cazurile rezecție intestinală și anastomoză
G. Este o ocluzie intestinală
H. Pneumoperitoneul contraindică reducerea hidrostatică
I. Asociază hipoplazie pulmonară
J. Este o ocluzie intestinală congenitală neonatală

Despre Gastroschizis putem afirma faptul că:


A. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical
B. Nu este o urgență chirurgicală
C. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a defectului în toate cazurile
D. Diagnosticul antenatal nu este important in a decide momentul nașterii
E. Diagnosticul antenatal este important in a decide momentul nașterii
F. Este o urgență chirurgicală
G. Defectul de perete abdominal este paraombilical
H. Asociază frecvent Atrezie intestinală
I. Tratamentul chirurgical poate necesita inchidere etapizata a defectului
J. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale

Despre omfalocel putem afirma faptul că:


A. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical
B. Primele 24 ore postnatal sunt folosite pentru investigarea anomaliilor asociate
C. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale
D. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a defectului în toate cazurile
E. Tratamentul poate necesita doar pansamente zilnice și epitelizare treptată
F. Ficatul nu este niciodată exteriorizat la nivelul defectului
G. Este o urgență chirurgicală
H. Asociază frecvent Atrezie intestinală
I. Nu necesită amniocenteză în caz de diagnostic antenatal
J. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical

Despre imaginea radiologică atașată putem afirma:


A. Este asociată cu întârziere în evacuarea meconiului
B. Este tipică pentru ileusul meconial
C. Este diagnostică pentriu constipația idiopatică
D. Este asociată cu absența celulelor ganglionare din plexurile Auerbach și Henle
E. Definește o zonă de colon anormal (rectosigmoid)
F. Definește o zonă de colon anormal (colonul foarte dilatat)
G. Este o irigografie
H. Este o cistografie
I. Este asociată cu ampulă goală la tușeul rectal
J. Este asociată cu ampulă plină de materii fecale la tușeul rectal

Următoarele despre nefroblastom sunt adevărate:


A. Mai este denumită şi tumora Wilms
B. În 65% din cazuri este bilaterală
C. Mai este denumită „tumora fantomă”
D. Este o tumoare benignă
E. Este o tumora maligna
F. Este cea mai frecventă tumoare a suprarenalei
G. Tratamentul este multimodal
H. Este cea mai frecventa tumora renala la copil
I. Se poate manifesta cu hematurie
J. Este o tumora caracteristica varstei a treia

Următoarele tumori sunt benigne:


A. Nefroblastomul
B. Lipomul
C. Hemangiomul
D. Chistul epidermoid
E. Hepatoblastomul
F. Ganglioneurinomul
G. Adenocarcinomul
H. Teratomul matur
I. Osteosarcomul
J. Neuroblastomul

Pentru diagnosticul nefroblastomului se poate face apel la următoarele:


A. Cistoscopie
B. Dozarea AVM si AHV
C. Dozarea alfa – Fetoproteinei
D. Radiografia toracică
E. CT toraco-abdominal
F. Endoscopia digestivă
G. Simptomatologia clinică
H. Urografia intravenoasă
I. Ecografia abdominală
J. Colonoscopie

Care dintre următoarele tumori se poate manifesta cu diaree apoasă şi hipopotasemie?:


A. Hemangiomul
B. Tumora derivata din celulele nervoase ale lantului ganglionar simpatic paraspinal
C. Tumora de suprarenala
D. Nefroblastomul
E. Hepatoblatomul
F. Teratomul
G. Tumora neuroblastica
H. Tumora cu celule mici, rotunde, albastre, si cu neuropili
I. Osteosarcomul
J. Neuroblastomul

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la tumorile maligne ale ficatului la copil:


A. hepatoblastomul este frecvent după vârsta de 3 ani
B. hepatoblastomul şi carcinomul hepatocelular reprezinta 2% din tumorile maligne ale copilului
C. hepatoblastomul şi carcinomul hepatocelular reprezintă 65% dintre tumorile abdominale
maligne ale copilului
D. Hemoleucograma arata anemie si trombocitoza
E. la copil, tumorile maligne solide hepatice sunt mai rare decât tumorile benigne
F. hepatoblastomul este de cele mai multe ori o tumoare asimptomatică
G. Alfa-fetoproteina este crescuta
H. carcinomul hepatocelular se poate asocia cu hemihipertrofie
I. CT – ul abdominal este prima investigatie in cadrul diagnosticului si bilantului extensiei locale
J. Hepatoblastomul este frecvent la sugar si mai rar peste varsta de 3 ani

Dintre manifestările clinice ale neuroblastomului, în legătură cu activitatea biochimică a unor


produşi tumorali, nu face parte:
A. nistagmus haotic
B. Hematuria
C. Transpiratii
D. Constipatia
E. cresterea in greutate
F. diareea apoasă
G. cefaleea paroxistică
H. Hipotensiunea
I. Opsomioclonusul
J. Ginecomastia

Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la neuroblastom:


A. îşi are originea în celulele crestei neurale
B. Tratamentul este multimodal
C. Prognosticul este nefavorabil daca exista manifestari neurologice
D. metastazele neuroblastomului apar rapid şi nu sunt în legătură cu mărimea tumorii primare
E. Prognosticul este nefavorabil daca se manifesta cu diaree apoasa
F. Simptomul principal este dispneea
G. neuroblastomul face parte din grupa neoplasmelor cu celule mici albastre, rotunde
H. aproape 2/3 din pacienţi au deja metastaze prezente la data diagnosticului
I. Tratamentul in stadiul I este exclusiv chimioterapic
J. cea mai frecventă localizare este cea la nivelul sistemului nervos central

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hemangioame:


A. Se pot complica cu ulceratie
B. Rezectia chirurgicala este rar indicata
C. sunt mai frecvente la băieţi
D. Sunt tumori maligne
E. Frecventa este de 1/100 nou-nascuti vii
F. incidenţa la copiii cu greutate mică la naştere este de 23%, mai mare decât la cei cu greutate
normală
G. toate hemangioamele au aspect de „fragă”
H. au o primă fază proliferativă, care durează 6-10 săptămâni
I. Reprezinta cea mai frecventa tumora a sugarului si copilului
J. sunt mai frecvente la rasa neagră

Din tratamentul hemangioamelor nu face parte:


A. Supravegherea clinică, fără nici un tratament activ
B. Tratamentul cu Prednison
C. Tratamentul cu Salazopirină
D. Tratamentul cu Heparina
E. Tratamentul cu Propranolol
F. Excizia chirurgicala in limite de siguranta
G. Radioterapia
H. Tratamentul cu Interferon
I. Chimioterapia
J. Excizia chirurgicală

Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la hemangioame:


A. De obicei este diagnosticat la nou-născut
B. Nu poate fi tratata cu Interferon
C. este compusă din aglomerări de celule endoteliale, pericite, celule dentritice, mastocite
D. Nu poate fi tratata cu Prednison
E. Nu regreseaza niciodata spontan
F. are o frecvenţă de 1/100 nou-născuţi vii
G. Nu se poate localiza la nivel hepatic
H. este cea mai frecventă tumoare a sugarului şi copilului
I. Este mai frecventa la fete
J. la naştere apare ca o pată maculară eritematoasă sau telangiectazie localizată

Un nou născut prezintă la nivel abdominal anterior, în regiunea ombilicală, o formaţiune


tumorală rotundă, acoperită de o membrană transparentă prin care se întrezăresc anse
intestinale. Diagnosticul poate fi de:
A. extrofie de vezică
B. Omfalocel
C. Hernie amniotica
D. Granulom ombilical
E. hernie ombilicală
F. Hernia liniei albe
G. Exomphalos
H. Laparoschizis
I. Hernie în cordonul ombilical
J. Celosomie

Nefroblastomul :
A. Se poate caracteriza clinic prin falimentul cresterii, apatie, somnolenta si/sau febra
B. se dezvoltă initial intraperitoneal si apoi invadeaza rinichiul
C. este cea mai frecventă tumoră renală malignă a copilului
D. mai este denumită și tumora Wilms
E. este cea mai frecventă tumora a nou-nascutului
F. tratamentul este multimodal asociind chirurgie, chimioterapie și radioterapie
G. mai este denumită „tumora fantomă”
H. peste 90% prezintă valori crescute ale eliminărilor urinare de catecolamine și produsi de
degradare ai acestora
I. nu exista semne biologice concludente care să indice diagnosticul pozitiv
J. se poate caracteriza clinic prin cefalee paroxistica, diaree apoasa, semne de encefalopatie
mioclonica

Următoarele tumori sunt benigne, cu excepţia:


A. Neuroblastomul
B. Nefromul mezoblastic (tumora Bolande)
C. Hemangiomul
D. Ganglioneurinomul
E. Sarcomul nediferențiat
F. Carcinomul embrionar
G. Limfangiomul
H. Rabdomiosarcomul
I. Nefroblastomul
J. Hemangiomul hepatic

Diagnosticul paraclinic al nefroblastomului se caracterizeaza prin următoarele:


A. Computer-tomografia este utilă în evidențierea tumorii și a extensiei intraspinale (în asociere cu
mielografia)
B. Ecografia abdominala arata caracterul retroperitoneal al tumorii
C. Arteriografia selectivă renală iși are indicația in leziunile unilaterale în care se impune o chirurgie
conservatorie
D. Urografia intravenoasă arata distrugerea arhitecturii normale renale
E. În stadii avansate au niveluri ridicate de cistotionină, homoserină, NSE (neuron specific enolază),
feritină și ACE (antigen carcinoembrionic)
F. Rx abdominala poate evidentia calcificari „in coaja de ou”
G. RMN și scintigrafia osoasă ar putea decela metastazele osoase
H. Radiografia toracică poate arata metastazele pulmonare
I. Peste 90% din copii prezintă valori crescute ale eliminărilor urinare de catecolamine și produși de
degradare ai acestora
J. Ureteroscopia retrograda evidentiaza invazia precoce a bazinetului

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hepatoblastom (HB):


A. Se poate asocia cu hemihipertrofie, alte neoplasme si posibil cu colestaza din nutriția parenterală
B. Biochimic apare creșterea α-fetoproteinei la fel ca în tumorile germinale de sac vitelin
C. Forma multicentrică (20% cazuri) întâlnita mai frecvent în HB
D. Se întâlnește la vârsta sugarului și mai rar peste 3 ani
E. Este o tumoră care debuteaza frecvent prin abdomen acut prin ruptura tumorala
F. Se intalneste cel mai frecvent la adolescent
G. Incidența pe sexe M/F= 1,3/1
H. Hepatoblastomul apare frecvent in asociere cu o boala cronica de ficat
I. Se intalneste cel mai frecvent la sexul feminine
J. Macrocopic, HB este o masă tumorală solidă, de culoare gri-albiciosă, cu pseudocapsulă

Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la neuroblastom:


A. Secreția de VIP determină hiperpotasemie și diaree apoasă
B. Aproape 2/3 din pacienți au deja la data diagnosticului metastaze prezente
C. Rar se intalnesc metastaze in cord, pulmon
D. Metastazele periorbitare determina echimoze ale pleoapei inferioare
E. Productia de catecolamine poate determina cefalee, paloare si hipertensiune
F. Secretia de VIP determina hipopotasemie
G. Cea mai frecventă localizare este cea la nivelul suprarenalei
H. Neuroblastomul asociat cu nistagmus haotic are un prognostic nefavorabil
I. Rar metastazează și au legătura cu marimea tumorii primare
J. Mai mult de jumătate din neuroblastoame au localizare presacrată, la nivelul organului lui
Zuckerkandl

Diagnosticul paraclinic al neuroblastomului se face prin urmatoarele:


A. CT ce evidentiaza extensia intraspinala
B. Scintigrafia osoasa arata metastazele situate predilect in oasele lungi
C. Radiografia toracică ce poate identifica tumora plasată în mediastinul anterior
D. CT ce evidențiază extensia intrarenală
E. Urografia IV arata distrugerea arhitecturii normale a rinichiului
F. Rx abdominala care poate prezenta calcificari
G. În stadii avansate- nivel crescut de NSE (neuron specific enolaza)
H. Arteriografia selectiva renală iși are indicația în leziunile bilaterale
I. Laboratorul nu aduce date concludente, nu exista semne biologice
J. Nivelul crescut de AVM și AHV in urina

Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hemangioame:


A. Sunt cel mai frecvente la sexul masculine
B. Au o primă fază proliferativă, care durează 6-10 săptămâni
C. Cel mai frecvent sunt evidente de la nastere
D. Sunt ferme la palpare și nu își modifică volumul prin presiune
E. Apar frecvent si la nivelul pancreasului, suprarenalei si veziculei biliare
F. Reprezintă cea mai frecventă tumoră a sugarului și copilului
G. Rezoluția unui hemangiom este completă după 10- 12 ani
H. Au o primă faza proliferativă, care durează 6-10 luni
I. Localizarea cea mai frecventă este la cap și gât
J. Rezoluția unui hemangiom este în proporție de 50 % după 5 luni

Din tratamentul hemangioamelor nu face parte:


A. Scleroterapia
B. Tratamentul chirurgical in cazurile refractare la tratament medical
C. Excizia chirurgicală în urgență pentru localizările la nivelul faciesului
D. Supraveghere și urmărirea leziunilor
E. Embolizare
F. Tratamentul cu Interferon
G. Coagulare cu laser
H. Laser- Puls Dye Laser, prin reducție chirurgicală sau excizie și grefă
I. Tratamentul cu Prednison
J. Tratamentul cu Propranolol in faza proliferative

Alegeţi afirmaţia adevarata cu privire la hemangioame:


A. Rezoluția completă a unui hemangiom este după 10-12 ani
B. Cel mai frecvent sunt localizate la nivel visceral (ficat, tract digestiv)
C. Se intalnesc mai rar la copiii cu greutate mica la nastere
D. Insuficiența cardiacă ca și complicație, poate sa apară în prezența leziunilor unice
E. Cel mai frecvent sunt localizate la nivelul extremitatilor
F. Hemangioamele profunde ale dermului nu se manifesta decat la varsta de cateva luni
G. Apar mai frecvent la fete decât la băieți
H. Au o primă fază proliferativă care începe în primele săptămâni după naștere
I. Este cea mai frecventă tumora a copilului evidenta cel mai adesea de la nastere
J. La naștere poate să apară ca o pată maculară eritematoasă

Despre malformatiile limfatice se pot afirma urmatoarele:


A. Fac parte din sindromul Sturge Weber
B. Se trateaza de electie cu Interferon
C. Au aspect de pata de vin
D. Se mai numesc ”hygroma chistica”
E. Pot determina obstrucţii şi sa necesite incizii , aspiraţie sau traheostomie de urgenţă
F. Pot fi microchistice, macroschistice sau combinate
G. Pot fi tratate cu laser
H. Se trateaza de electie cu Propranolol
I. Se pot excizia chirurgical (o dată sau în etape)
J. Sunt compuse din spaţii vasculare umplute cu un lichid bogat în proteine şi eozinofile

Complicatiile hemangioamelor sunt urmatoarele :


A. Gigantism
B. Ulceraţia
C. Hemihipertrofia
D. Macrodactilie
E. Insuficienţa cardiacă
F. Obstrucţia vizuală
G. Hemoragia
H. Scolioză
I. Obstrucţia respiratorie
J. Macrocefalie

Despre malformatiile vasculare se pot afirma urmatoarele :


A. Nu pot fi golite de continut prin compresiune
B. Malformaţiile arterioveoase se întâlnesc frecvent în serviciie de nou născuţi
C. La naştere apare ca o pată maculară eritematoasă sau o telangiectazie localizată
D. Apar prin erori de morfogeneză limfatică
E. Apar prin erori de morfogeneza vasculara
F. Cresc in volum proportional cu copilul
G. Prezintă valori crescute ale markerilor biologici asociaţi tumorilor vasculare
H. Sunt prezente de la nastere
I. Cele cu flux rapid sau malformatiile venoase se manifesta frecvent la pubertate sau in sarcina
J. Arteriografia este frecvent folosită pentru diagnostic

S-ar putea să vă placă și