1. Despre atrezia esofagiana se pot afirma urmatoarele: (Aprodu, pag.

55-57)

A. Tipul I Ladd este al doilea ca frecventa

B. In tipul II de atrezie capatul esofagian superior este efilat cu vascularizatie

precara iar captul inferior este gros, bine vascularizat

C. Tipul III Ladd asociaza fistula pe capatul esofagian distal situata tipic in
dreptul celei de-a 3-a vertebre dorsale

D. Asociaza frecvent alte malformatii congenitale

E. Tipul II Ladd este cunoscut ca si atrezie esofagiana pura

F. Nou-nascutul cu atrezie esofagiana poate fi alimentat doar cu ser

glucozat in primele zile de viata - nu mentioneaza nimic legat de nutritie, dar
e oleacă absurd dacă ar fi n.n. prematur

G. Tipul I Ladd se caracterizeaza prin pozitia inalta a capatului esofagului

superior

H. Tipul III Ladd este cel mai frecvent

I. Simptomatologia debuteaza imediat dupa nastere - mentionează că la

nou-nascut cu ”greutate normală la naştere eliminarea secre-ţiilor din fundul
de sac esofagian nu constituie o problemă în primele 2 zile postnatal” - p. 58.

J. Atrezia esofagiana cu fistula pe ambele capete este cunoscuta ca si

fistula esotrahela in H

2. Diagnosticul atreziei esofagiene: (Aprodu, pag. 59-62)

A. Diagnosticul este in principal unul clinic si radiologic

B. Se realizeaza tipic pe baza radiografiei cervico-toracoabdominale fata si

profil care confirma pozitia sondei radioopace dupa administrarea de
substanta de contrast

C. Se realizeaza prin verificarea permeabilitatii caii digestive inferioare in

sala de nasteri

D. La toti nou-nascutii este obligatorie verificarea permeabilitatii tubului

digestiv, in sala de nastere

E. Diagnosticul se bazeaza in principal pe ecografie

F. Diagnosticul antenatal al atreziei pure este mai usor decat al atreziei care
asociaza fistula esotraheala

G. Poate fi realizat antenatal semnul caracteristic fiind oligohidramniosul

H. Semnul caracteristic la nou-nascut este “hipersalivatia”

I. Aproximativ jumatate dintre pacienti au anomalii asociate

 J. La marii prematuri hiperaerarea anselor nu este evidenta intotdeauna
chiar daca exista fistula pe capatul distal

3. Atrezia duodenala se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: (Aprodu,

pag. 177-180)

A. Este datorata secretiei acide gastrice

B. Se poate diagnostica pe baza cantitatii scazute, de aprox. 2.5ml, a

aspiratului gastric obtinut la verificarea permeabilitatii caii digestive

C. Este asociata cu infectia cu Helicobacter pylorii

D. Tratamentul chirurgical vizeaza incizia transversala de o parte si de alta a

obstacolului cu anastomoza transelor

E. Imaginea radiologica caracteristica este de “balanta”

F. Pentru stabilirea diagnosticului este necesar CT-ul abdominal

G. Poate fi explicata etiopatogenetic de teoria vacuolizarii a lui Tandler

H. Tratamentul este chirurgical si se realizeaza cel mai frecvent prin

duodenoduodenostomie „Kimura”

I. Se poate suspiciona antenatal pe baza polihidramniosului

J. Tratamentul cu Atropina poate avea rezultate favorabile

4. Boala chistică pulmonară congenitală cuprinde patru entităţi:

A. emfizemul lobar congenital

B. Sechestraţia intralobară

C. hipoplazia pulmonară

D. chistul bronhogenic

E. atelectazia pulmonară

F. pneumatocelul

G. sechestraţia extralobara

H. adenomatoza pulmonară chistică

I. pneumotorax

J. chilotorax

5. Cea mai frecventă formă de atrezie esofagiană este:

A. Fistula eso-traheală izolată (fistula in "H")

B. Este cunoscută ca tipul III Ladd

 C. Distanţa dintre capetele esofagului este uneori de peste 2 cm

D. Este cunoscuta ca AE tip I Ladd

E. Reprezintă 85-90% din cazurile de AE

F. AE cu fistulă eso-traheală pe ambele capete esofagiene

G. Cele 2 capete esofagiene pot avea în comun o punte de musculatură

parietală

H. AE pură, izolată (fără fistulă eso-traheală)

I. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul proximal

J. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul distal

6. Asocierea malformativă VACTER- L implică:

A. anencefalie (Anencephaly)

B. malformații tiroidă (Thyroidal)

C. malformaţii vertebrale (Vertebral)

D. choanal atresia (atrezie Coanala)

E. malformații venoase (Venous)

F. malformatii ale membrelor (Limbs)

G. malformații cardiace (Cardiac)

H. malformaţii anorectale (Ano-rectal)

I. malformații costale (Ribs)

J. malformaţii traheoesofagiene (TE)

7. Despre explorarea radiologică în diagnosticul unei atrezii de esofag este

adevărată urmatoarea afirmație:

A. dacă fistula este între trahee și capătul esofagian distal se remarcă

pneumatizarea intensă a anselor intestinale

B. cu aceasta ocazie se mai poate releva prezenţa altor malformaţii

digestive (atrezie duodenală)

C. dacă există AE pură, abdomenul este opac

D. se efectuează întotdeauna în clinostatism

E. examinarea cu substanță de contrast este întotdeauna necesară

F. Imaginea de anse intestinale pline cu aer la 6 ore de la nastere nu este

normală
 G. nu este suficientă pentru precizarea traseului și poziției sondei

H. necesita investigaţii imagistice de tip IRM pentru confirmarea

diagnosticului

I. imaginea de anse intestinale pline cu aer este sugestivă pentru

diagnosticul de atrezie esofagiană pură, izolată

J. cu aceasta ocazie se mai poate releva prezenţa altor malformaţii-

anomalii vertebrale sau costale

8. Despre manevra de verificare a permeabilității căii digestive superioare este

falsă afirmația:

A. nu necesită examinare radiologică pentru confirmarea parcursului si a

poziţiei sondei în caz de suspiciune înaltă

B. se efectuează în sala de naşteri, oricărui nou-născut indiferent de starea

generală a acestuia

C. se efectueaza dupa 24-48 ore de la nastere pentru a fi concludenta si mai

facil de efectuat

D. se ştie că sonda a ajuns în stomac dacă după un parcurs de 15-20 cm se

poate aspira conţinut gastric

E. dacă sonda introdusă se opreşte (“butează”) la aproximativ 8-10 cm de

narină sau de arcada gingivală, cu mare probabilitate este vorba de atrezie
esofagiană

F. se efectueză de către mamă la 24 de ore de la naştere după prima masă

G. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o

grosime Ch 10-12

H. nu există posibilitatea de rezultate cu verdict fals de normalitate

I. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o

grosime Ch 6-8

J. sonda se trece printr-o narină în faringe, esofag, până în stomac

9. Reprezintă caracteristici ale adenomatozei pulmonare chistice:

A. Nu necesita tratament chirurgical

B. Absenţa cartilagiului bronşic

C. Prezența glandelor tubulare bronşice

D. Afecteaza mai mult sexul masculin

E. Cresterea de volum masivă a segmentului (lobului) afectat

F. Prezenţa epiteliului columnar înalt de tip mucinos

 G. Supraproducţia de structuri bronşice terminale fără diferenţiere alveolară

H. Prezența cartilagiului bronşic

I. Absenţa glandelor tubulare bronşice

J. Scaderea de volum masivă a segmentului (lobului) afectat

10. Diagnosticul diferențial al emfizemului lobar congenital se face cu:

A. Adenomatoza pulmonară chistică

B. Boala Ch’in-Tang

C. Pneumotorax

D. Leziuni buloase in cadrul stafilocociei pleuro-pulmonare

E. Sechestrația extralobară

F. Emfizem malformativ gifant

G. Hipoplazia pulmonară

H. Hidrotorax

I. Agenezia pulmonară

J. Sechestrația intralobară

11. Prin sechestrație pulmonară se înțelege o afecțiunea caracterizată de

(Aprodu, pag. 44):

A. Sechestratia intralobara necesita doar rezecția țesutului patologic

B. Sechestratia pulmonara poate fi doar extralobara

C. Tratamentul nu este niciodata chirurgical

D. Țesutul pulmonar nu are conexiuni cu arborele bronşic

E. Vascularizaţia îi este asigurată de o arteră sistemică

F. Diagnosticul poate fi pus incidental cu ocazia unei radiografii toracice

G. Absenţa completă a bronhiilor, parenchimului şi vaselor

H. Sechestrația extralobară implică o dezvoltare aparte a unui țesut

pulmonar învelit de propria pleură

I. In sechestratia extralobară, macroscopic nu pot fi identificate bronhii

J. Sechestratia pulmonara poate fi doar intralobara

12. Diagnosticul antenatal de hernie diafragmatică congenitală (HDC) (Aprodu,

pag. 119):
 A. Nici un raspuns corect

B. Se poate stabili prin prezența anselor intestinale în torace

C. Prin folosirea sonografiei obstetricale rata diagnosticul antenatal a HDC

este sub la 10-20%

D. Se poate stabili prin folosirea sonografiei obstetricale, rata diagnosticul

antenatal a HDC fiind până la 50-60%

E. Se poate stabili prin folosirea sonografiei obstetricale

F. Se poate stabili doar în jurul varstei de 36 de săptămâni de sarcină

G. Se poate stabili în jurul varstei de 20 de săptămâni de sarcină

H. Se mai poate lua în considerare oligohidramniosul

I. Se mai poate lua în considerare prezența polihidramniosul

J. Nu poate fi determinat ecografic antenatal

13. Îngrijiri postoperatorii în hernia diafragmatică congenitală (Aprodu, pag.

125):

A. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este piotoraxul

B. Pacienții pot prezenta aşa numita “honeymoon period”, deteriorându-se

după 6-24 de ore.

C. Copiii nu necesită supraveghre în serviciile ATI

D. Unii copii îşi îmbunătăţesc oxigenarea în perioada imediat postoperatorie

E. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este pneumotoraxul

F. Copiii vor fi în continuare supravegheaţi în serviciile ATI

G. Se urmăresc parametrii care să realizeze o ventilaţie eficientă

H. Complicaţia postoperatorie cea mai serioasă este hidrotoraxul

I. Nici un raspuns nu este corect

J. Se poate recurge direct la ECMO fară a se încearcă măsuri convenţionale

14. Formele de hernie diafragmatică congenitală (HDC) cu manifestare tardivă

(Aprodu, pag. 121):

A. Diagnosticul prin tranzit baritat nu este recomandat

B. Se întâlnesc în aproximativ 10-20% din cazurile cu HDC

C. Constau în detresă respiratorie grava

D. Radiogragia toracica de față și profil are aspectul tipic al “bulelor de aer”

 E. Pot fi diagnosticate prin radiografie toracică

F. Constau în depresiunea sternului aparută imediat după nastere

G. Sunt însoțite de faliment al creșterii

H. Sunt cele mai frecvente

I. Sunt însoțite de simptome nespecifice

J. Infectia pulmonara, vărsăturile, durerea abdominala și diareea nu sunt

caracteristice în HDC cu manifestare tardivă

15. Formele de hernie diafragmatică congenitală cu manifestare imediat după

naștere sunt:

A. Asociaza depresiunea sternului

B. Apar imediat după naştere

C. Mai puțin grave decât formele cu manifestare tardivă

D. Cele mai frecvente

E. Manifestate prin detresă respiratorie gravă

F. Diagnosticul în această situaţie se pune pe imaginile radiografice care

arată absenţa anselor în torace şi cantitatea mare de aer din abdomen

G. Însoțite de semne nespecifice

H. Asociaza tahipnee, cianoză

I. Însoțite de o rată a supraviețuirii de 100%

J. Relativ rare

16. Factori de prognostic în hernia diafragmatică congenitală:

A. Pacienții care au valori crescute ale pCO2 și valori scăzute ale pO2 au un
prognostic excellent

B. Copii cu manifestări clinice după 24 de ore de viață au o rata a

supraviețuirii sub 50%

C. Oligoamniosul

D. Pacienții cu diferență de tensiune alveolo-arterială a oxigenului mai mare

de 700mmHg beneficiaza de chirurgie

E. Malformaţii congenitale majore asociate

F. Manifestarea neonatală

G. Criterii de diagnostic antenatal - mărimea defectului diafragmatic, sediul

stomacului
 H. Sediul defectului - stâng sau drept

I. Polihidramnios

J. Mortalitatea în cazurile cu debut imediat dupa nastere, adica în primele 6

ore, este de aproape 100%

17. Diagnosticul de atrezie esofagiană (AE) se poate pune:

A. Deglutiția este imposibilă

B. Copilul se poate alimenta normal

C. Diagnosticul poate fi pus numai dupa nastere

D. Nou-născutul cu atrezie de esofag şi fistulă esotraheală înghite în trahee

şi respiră în abdomen

E. Saliva are aspect de spumă aerată

F. Nici un raspuns nu este corect

G. Semn caracteristic în AE este hipersalivația

H. Pe parcurs respiraţia pacientului se ameliorează și dispneea dispare

I. În formele de atrezie esofagiană fară fistulă se remarcă distensie

abdominală

J. Tentativa de a înghiți secreția determină chinte de tuse și cianoză

18. Despre tehnicile de diagnostic antenatal invazive putem spune că:

A. Cercetarea vilozităţilor corionice. Este efectuată, de obicei prin biopsie de

placentă transvaginal şi transcervical

B. Cercetarea vilozităţilor corionice este efectuată, de obicei, între

săptămânile a 9-a şi a 12-a de sarcină

C. Cercetarea vilozităţilor corionice este efectuată, de obicei, între

săptămânile a 19-a şi a 24-a de sarcină

D. Cercetarea sângelui din cordonul ombilical are avantajul că oferă pentru

diagnostic un ţesut fetal specific (sângele)

E. Amniocenteza precoce se efectuează la sfârşitul primului şi începutul

celui de al doilea trimestru de sarcină.

F. Diagnosticului ultrasonografic antenatal este de preferat

G. Nici un raspuns nu este corect

H. Ultrasonografia se numara printer tehnicile invazive

I. Amniocenteza se efectuează aspirând prin puncţie, cu un ac

transabdominal, 100 ml lichid amniotic
 J. Amniocenteza se efectuează aspirând prin puncţie, cu un ac
transabdominal, 20 ml lichid amniotic

19. Despre terapia fetală putem afirma că: (Aprodu pg 16)

A. Cunoaşte o expansiune impresionantă datorită progreselor tehnologiilor,

instrumentarului miniaturizat şi experienţei acumulate în centrele (e drept,
doar câteva în lume) unde se practică

B. Nu se poate practică chirurgie cu uterul deschis

C. Se practică chirurgie cu uterul deschis (EXIT)

D. Intervenţiile de chirurgie fetală se pot efectuate și de către un personal

chirurgical fară pregătire în procedeele fetoscopice

E. Se practică chirurgie fetală cu instrumentar endoscopic (FETENDO)

F. Constituit într-o echipă pluridisciplinară poate cuprinde doar neonatolog,

chirurg pediatru, anestezist

G. Există obstacole în asigurarea condiţiilor optime pentru practicarea

chirurgiei fetale: pericolul complicaţiilor legate de sarcină (ruptura prematură a
membranelor sau naşterea prematură)

H. Recunoaşterea în perioada antenatală a diferitelor malformaţii a permis

tentativa de corecţie a acestora „in utero”.

I. Nu este nevoie de constituirea unei echipe pluridisciplinare

J. Nu există obstacole în asigurarea condiţiilor optime pentru practicarea

chirurgiei fetale

20. Teste biochimice de „screening” ale sarcinii: (Aprodu pag 11)

A. Dozarea markerilor în lichidul amniotic - acetilcolinesteraza

B. Dozarea markerilor în serul matern - acetilcolinesteraza

C. Se adresează cazurilor în care examinarea clinică (polihidramnios sau

oligohidramnios) au sugerat posibilitatea existenţei unor anomalii fetale

D. Se adresează cazurilor în care antecedentele familiale, au sugerat

posibilitatea existenţei unor anomalii fetale

E. Dozarea markerilor în serul matern - raportul lecitină/sfingomielină.

F. Dozarea markerilor în lichidul amniotic – cuprinde doar alfa-fetoproteina

(AFP)

G. Dozarea markerilor în lichidul amniotic - testul triplu reprezintă

determinarea valorilor AFP, beta hCG şi estradiolului neconjugat

H. Dozarea markerilor în serul matern - alfa-fetoproteina (AFP)

 I. Se adresează cazurilor în care antecedentele personale (consumul de
alcool sau droguri), au sugerat posibilitatea existenţei unor anomalii fetale

J. Se adresează tuturor cazurilor

21. Atrezia esofagiană(AE): ATENȚIE ARE DOAR 4 CORECTE! (Aprodu pag 61)

A. Atrezia esofagiană cu FET pe capătul distal (85-90% din cazuri)

B. Semnul caracteristic întâlnit la nou născutul cu AE este hiposalivaţia -

hipersalivația

C. Reprezintă absenţa unui segment esofagian este regula

D. VACTERL asociază anomalii vorbirii, anale, de crestere,

traheoesofagiene şi ale laringelui - NU!

E. Tipul III cuprinde trei variante cu fistulă

F. Tipul I, denumit atrezie totală de esofag, relevă situaţia în care esofagul

este reprezentat de un tract fibros

G. Tipul IIIa, cu fistulă pe ambele capete, superior şi inferior - doar superior

H. Anomalii vertebrale, localizate la vertebrele cervicale - NU, 57

I. Tipul II, esofagul se termină în fund de sac, fără fistulă

J. Tipul IIIc, cu fistulă esotraheală pe capătul superior al esofagului - ambele

22. Atrezia esofagiană: (Aprodu pag 61)

A. Poate asocia comunicare eso-traheală (fistulă)

B. Asociază oligoamnios

C. Poate fi diagnosticată antenatal

D. Poate fi diagnosticată în sala de nașteri

E. Nu asociază niciodată comunicare eso-traheală (fistulă)

F. Este o ocluzie neonatală înaltă

G. Se manifestă prin sindrom de detresă respiratorie acută

H. Este o ocluzie neonatală medie

I. Asociază polihidramnios

J. Este o anomalie izolată

23. Hernia diafragmatică congenitală postero-laterală:

A. Prezența stomacului în torace nu este factor de prognostic negativ

 B. Este o urgență de terapie intensive

C. Se manifestă clinic după vârsta de 1 an - nu neapărat mereu

D. Este o ocluzie neonatală înaltă - evident, nu

E. Este o urgență chirurgicală - nu, 4-16 ore temporizare

F. Prezența stomacului în torace este factor de prognostic negativ

G. Se poate manifesta și tardiv, după perioada neonatală

H. Poate beneficia de tratament toracoscopic

I. Poate beneficia de tratament fetal (ocluzionare traheala) in cazuri

selectate aprodu pg 17

J. Chirurgia minim invazivă este contraindicată - poate fi indicată

laparoscopia sau toracoscopia

24. Empiemul pleural: 4 VARIANTE CORECTE, LAWRENCE

A. Necesită verificarea permeabilității tubului digestive

B. In stadiul fibrino-purulent simplul drenaj al cavității pleurale este eficient

C. Stadiul exudativ va necesita drenajul cavității pleurale

D. In stadiul fibrino-purulent simplul drenaj al cavității pleurale nu este

eficient

E. Ecografia este inutilă în diagnostic și tratament

F. Examinarea CT nu este necesară în toate cazurile

G. Necesită Antibioterapie cu spectru larg

H. Imaginea ecografica de ”cocardă” definește necesitatea toracoscopiei

I. Examinarea CT este necesară în toate cazurile

J. Imaginea ecografica de ”fagure de miere” definește necesitatea

toracoscopiei

25. Verificarea permeabilității tubului digestiv la naștere:

A. Se efectuează după vârsta de 1 lună pentru a nu traumatiza nou-născutul

B. Este obligatorie a fi efectuată în sala de nașteri

C. Necesită cursuri de pregătire specială pentru a putea fi efectuată

D. Utilizează sondă Nelaton 8-10 Ch

E. Un nou-născut fără Atrezie esogfagiană va permite pasajul a circa 15 cm

din lungimea sondei
 F. Diagnostichează o hernie diafragmatică congenitală

G. Utilizează sondă Nelaton 4Ch (cât mai subâire și flexibilă)

H. Poate diagnostica o atrezie rectală ( Carte Gotia ultimele 2 paragrafe de

la verificarea permeabilitatii )

I. Se efectuează doar la copii cu suspiciune antenatală de existență a unei

malformații

J. Poate diagnostica o Atrezie esofagianaă

26. Polihidramniosul: TOT 4 VARIANTE CORECTE!!!

A. Este asociat anomaliilor de tub digestive

B. Este asociat cu uropatiile obstructive

C. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mică decât normal

D. Poate necesita plasare de șunt vezico-amniotic

E. Este frecvent asociat Fimozei

F. Este semn de prognostic favorabil în herniile diafragmatice congenitale

posterolaterale

G. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mare decât normal

H. Este definit de acumulare de lichid amniotic în vaginala testiculară

I. Poate apărea în cazul formațiunilor dezvoltate intratoracic prin

compresiune esofagiană

J. Este semn de prognostic nefavorabil în herniile diafragmatice congenitale

posterolaterale

27. Atrezia colica:(Aprodu 185)

A. Semnul clinic patognomonic este caracterizat de prezenta unei anse

dilatate in flancul drept

B. Este o forma frecventa de atrezie intestinala-

C. Se asociaza rar cu alte malformatii digestive, urologice sau trisomie 21-

D. Tratamentul este exclusiv chirurgical

E. Diagnosticul imagistic se bazeaza pe radiografia abdominala

F. Imaginea radiologica tipica este aceea a pneumatizarii anselor

G. Tipul III se caracterizeaza prin capete oarbe unite sau nu prin cordon
fibros-

H. Etiologia este data de o anomalie vasculara intrauterina

 I. Clinic se prezinta cu distensie abdominala marcata

J. Diagnosticul clinic poate fi suspicionat de absenta eliminarii meconiului si

instalarea precoce a varsaturilor

28. Malformatiile anorectale se caracterizeaza prin:(Aprodu,196)

A. Frecvent sunt asociate leziuni ale coloanei vertebrale si sacrumului

B. Diagnosticul initial este in principal clinic

C. Sunt diagnosticate frecvent la ecografia uterului gravid in trimestrul III de

sarcina-

D. Diagnosticul fistulei perineale la baieti se stabileste usor in primele 24h

postnatal-

E. Chiar si tratate corect, pot determina alterari ale continentei

F. Baietii cu cloaca asociaza frecvent si anomalii ale sacrumului ?

G. Ecografic se poate masura distanta dintre tegument si fundul de sac

rectal

H. La fete mai mult de 1/3 din cazuri sunt reprezentate de fistule

rectovaginale-

I. La baieti fistula recto-vestibulara este diagnosticata pe baza examenului

clinic-

J. Coexista frecvent cu leziuni malformative ale altor organe si sisteme

29. Despre ileusul meconial se pot afirma urmatoarele cu exceptia:(Aprodu,201)

A. Este o afectiune caracteristica sugarului in jurul varstei de 5-6 luni-

B. Se manifesta prin scaune cu sange, in “jeleu de coacaze”-

C. Se poate diagnostica pe baza activitatii crescute a tripsinei, lipazei si

amilazei din aspiratul duodenal-

D. Se trateaza prin administrare de Propranolol

E. Este manifestarea neonatala gastrointestinala a mucoviscidozei

F. Se poate trata non-operator prin clisma cu substanta de contrast

hipertonica

G. Poate necesita ileostomie

H. Pe radiografia abdominala in ortostatism pot sa lipseasca nivelurile

hidroaerice

I. Se manifesta de la nastere, cu “hipersalivatie”

 J. Diagnosticul radiologic este sugerat de prezenta aspectului de „bule de
sapun” al anselor din fosa iliaca dreapta

30. Peritonita meconiala:(Aprodu ,209)

A. Diagnosticul este clinic si radiologic

B. Tratamentul chirurgical se face doar in cazurile in care nu exista calcificari

peritoneale

C. Este o complicatie a ileusului meconial

D. Se trateaza cu antibiotice cu spectru larg

E. Este datorata perforatiei intrauterine a unei anse intestinale

F. Se manifesta imediat dupa nastere cu distensie abdominala severa

asociata uneori cu tulburari respiratorii

G. Se datoreaza unei perforatii postnatale secundara unui obstacol

subiacent

H. Nu poate fi intalnita in asociere cu ileusul meconial

I. Este o peritonita aseptica

J. Este una dintre formele septice de peritonite neonatale datorata prezentei

continutului intestinal in abdomen

31. Atreziile şi stenozele congenitale ale duodenului: aprodu pg 178

A. Nou-născuţii cu atrezie duodenală sunt cu greutate normala (50% din

cazuri) şi cu greutate mai mare de 3500 g

B. Pe echografie, ce evidenţiază în cel mult 50% din cazurile cu atrezie

duodenală oligohidramnios

C. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate între a 7-a şi a 8-a lună de

gestaţie

D. Pe echografie, ce evidenţiază în cel puţin 50% din cazurile cu atrezie

duodenală polihidramnios

E. Obstacolele intrinseci sunt reprezentate de atrezie, stenoză

diafragmatică, diafragm cu o perforaţie punctiformă ce determină aspect de
“sac de vânt”

F. Diagnosticul antenatal se bazează pe echografie

G. La copiii cu obstacol duodenal înalt se remarcă o concentraţie mai mică

de acizi biliari în lichidul amniotic recoltat prin puncţie

H. Obstacolele extrinseci sunt determinate de pancreas inelar, malrotaţie

intestinală sau venă portă preduodenală
 I. Diagnosticul postnatal se stabileşte la o lună după naştere pe baza
datelor clinice şi a investigaţiilor imagistice.

J. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la nastere

32. Despre radiografia din figura alaturată se poate spune ca:

(Sorry, dar nu vad Rx)

A. Asociază vărsături neonatale precoce

B. Definește o afecțiune frecvent asociată cu sindrom Down

C. Este tipică pentru stenoza hipertrofică de pilor

D. Asociază abdomen excavat

E. Este tipică pentru atrezia ileală

F. Asociază vărsături neonatale tardive

G. Asociază abdomen intens meteorizat

H. Poartă numele de ”imagine in brățară”

I. Definește o formă de ocluzie congenitală înaltă

J. Poartă numele de ”imagine in balanță”

33. Ocluziile congenitale neonatale:

A. Gastroschizisul este o formă de ocluzie neonatală joasă

B. Pot beneficia de chirurgie fetală

C. Pot fi cauzate de anomalii de compoziție ale meconiului

D. Cele înalte și medii pot fi asociate cu emisie de meconiu

E. Malformațiile anorectale sunt o formă de ocluzie neonatală joasă

F. Cele înalte au tipic vărsături precoce

G. Asociază întotdeauna absența evacuării meconiului

H. Cele înalte au tipic vărsături tardive

I. Pot fi secundare anomaliilor de rotație și fixare ale anselor intestinale

J. Nu necesită tratamment chirurgical, ci doar dezinvaginare manuală

34. Malformatiile ano-rectale:

A. Cloaca este prezentă doar la fetițe

B. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la băieți

 C. Pot fi prezente în cadrul asocierii VACTERL

D. Sunt o formă de ocluzie congenitală medie

E. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la fete

F. Fistula recto-uretrală este prezentă la ambele sexe

G. Imperforația anală va beneficia de tratament curativ în perioada neonatală

H. Cloaca este prezentă doar la băieți

I. Sunt o formă de ocluzie congrenitală joasă

J. Imperforația anală va necesita colostomie

35. Sunt forme de persistență a canalului peritoneo-vaginal următoarele, cu

excepția:

A. chistul epididimar

B. hidrocelul comunicant

C. chistul de canal Nuck

D. varicocelul simptomatic

E. hernia inghino-labială la fată

F. torsiune de hidatida Morgagni

G. hernia inghinală la băiat

H. adenopatia inghinala

I. hidrocelul testicular pur

J. hernia crurala

36. În cazul unei paciente de sex feminin, în vârstă de 2 ani, diagnosticată cu

hernie inghino-labială stângă, putem afirma următoarele: (Aprodu 167-171,
Lawrence 406)

A. se va monitoriza până la vârsta de 3 ani

B. necesită intervenție chirurgicală imediată

C. O intervenție temporizată poate crea situația în care gonada să fie

compromisă în caz de complicații precum încarcerarea/ ștrangularea

D. Prezența ovarului în sacul de hernie, într-un procen de 1% din cazuri

semnifică un testicul feminizant

E. monitorizare până la vârsta de 5 ani

 F. va urma un program de gimnastică medicală pentru întărirea peretelui
abdominal

G. În 30-60% din cazuri și canalul peritoneo-vaginal din dreapta este deschis

H. necesită tratament medicamentos

I. nu necesită tratament deoarece nu a prezentat complicații până la

această vârstă

J. Sexul masculin interesat de 4/1-10/1 față de sexul feminin în cazul

anomaliilor de inchidere ale canalului peritoneo-vaginal

37. Referitor la chistul de cordon spermatic este adevărată afirmația:

A. este o formă de patență de canal peritoneo-vaginal

B. se palpează independent de testicul și nu se reduce în abdomen

C. se poate complica prin încarcerare, respectiv strangulare

D. vârsta optim pentru operație este după un an

E. este o malformație congenitală severă, diagnosticabilă la naștere

F. are drept echivalent la fetiță chistul de canal Nuck

G. necesită tratament chirurgical în urgență

H. eșecul taxisului și vechimea mai mare de 24 de ore a ștrangulării impun

intervenția chirurgicală

I. reprezintă situația în care se acumulează lichid între 2 inele Ramonede,

de-a lungul canalului peritoneo- vaginal parțial obliterat

J. testiculul nu poate fi palpat

38. Diagnosticul diferențial al herniei inghinale nu se face cu: pag. 169 aprodu

A. varicocelul simptom din tumori retroperitoneale

B. hernia Bochdalek

C. hernia Morgagni Larrey

D. hernia crurală

E. tumorile renale

F. hernia hiatală

G. hidrocelul communicant

H. tumori testiculare

I. varicocelul boală în localizarea stângă

 J. adenopatia femurală

39. Constituie urgențe chirurgicale următoarele:

A. chistul de canal Nuck

B. hernia la băiat

C. hernia strangulată, cu fenomene de ocluzie intestinală

D. hidrocelul testicular pur

E. hernia strangulată de mai mult de 24 ore

F. eșecul manevrei de taxis și vechimea mai mare de 24 ore a ștrangulării

herniei

G. hernia la fetiță

H. hidrocelul comunicant

I. hernia încarcerată ireductibilă

J. chistul de cordon spermatic

40. Uropatiile obstructive detectabile antenatal:Aprodu 287-293

A. Valvele de uretră posterioară

B. În această categorie a uropatiilor obstructive mai cităm hidronefroza prin

viciu de joncţiune pielo-ureterală

C. În valva de uretră posterioară nu se diagnostichează antenatal obstacolul

propriu-zis, dar uretero-hidronefroza bilaterală poate sugera diagnosticul

D. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este hidronefroza prin
viciu de joncţiune pielo-ureterală

E. Valvele de uretră anterioară

F. În această categorie a uropatiilor obstructive mai cităm megaureterul

primar obstructiv

G. În valva de uretră posterioară se diagnostichează antenatal obstacolul

propriu-zis, uretero-hidronefroza unulaterală sugerând diagnosticul

H. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este megaureterul

primar obstructiv

I. Dintre toate uropatiile obstructive, cea mai gravă este valva de uretră
posterioară

J. Nici un raspuns nu este corect

41. Epispadiasul:Aprodu 313

 A. La băieţi există trei forme de epispadias

B. Băieţii sunt mai frecvent afectaţi decât fetele, cu un raport de 5 la 1

C. Forma glandulară cu gland turtit, prepuţ incomplet, penis scurt, placat pe

abdomen

D. Forma peniană cu gland turtit, prepuţ incomplet, penis scurt, vizibil după
retracţia prepuţului

E. La băieţi constă în deschiderea anormală a meatului uretral pe faţa

dorsală a glandului, penisului sau chiar subpubian

F. La fete se caracterizează prin clitoris bifid şi incontinenţă urinară

G. Este o malformaţie congenitală ce afectează ambele sexe

H. Este o malformaţie congenitală ce afectează doar sexul masculin

I. La fete există trei forme de epispadias

J. La băieţi există două forme de epispadias

42. Diagnosticul hidronefrozei congenitale la copilul fără diagnostic ecografic

antenatal - situaţie încă existent - se face pe baza unor semne clinice:Aprodu
289

A. O hipotensiune arterială

B. O infecție respiratorie

C. Nici un raspuns corect

D. O criză dureroasă abdominală este definitorie la copilul mic

E. O hematurie determinată de un traumatism minim sau de o litiază

asociată

F. O hematurie macroscopica determinată de un traumatism major

G. O hipertensiune arterială care ea singură nu explică hidronefroza, dar

poate fi datorată unei stenoze de arteră renală asociată

H. O criză dureroasă abdominală, e drept puţin caracteristică la copilul mic,

localizată în flanc sau periombilical, iar la copilul mare având aspect de colică
nefretică

I. Există şi situaţia unui traumatism renal pe un rinichi hidronefrotic,

traumatismul soldându-se cu un revărsat al urinii în peritoneu şi
simptomatologie de abdomen acut

J. O infecţie urinară

43. Tratamentul hidronefrozei congenitale:aprodu 289-290

 A. Endopielotomia şi-a dovedit eficacitatea în 100% din cazuri, fiind aplicată
dupa eşecul pieloplastiei clasice

B. Pielotomia endoscopică sau tehnici chirurgicale minim invazive, adresate

însă copiilor mai mici

C. Rareori evoluează favorabil, tratamentul chirurgical fiind de cele mai

multe ori necesar

D. Ca şi prim pas se poate efectua nefrostomie percutană

E. Stenoza joncţiunii pieloureterale se poate secţiona pe cale nefroscopică

F. Intervenţia chirurgicală clasică este pieloplastia Hynes-Andersen

G. Nu se lasă niciodata pe loc sondă “double J”dupa secţiunea stenozei pe

cale nefroscopică

H. Se poate efectua pielotomie endoscopică

I. Intervenţia chirurgicală este necesară doar la 1/2 din cazuri

J. Observaţia clinică se poate întinde pe o perioadă de până la 6 luni

44. Valvele de uretră posterioară:aprodu 292

A. Tipul II, mai rar, se extinde dinspre veru montanum anterior până spre
sfincterul intern al uretrei şi colul vezical

B. Diagnosticul afecţiunii este de obicei ecografic, din al doilea trimestru de

sarcină, obiectivându-se prezenţa hidronefrozei bilaterale şi a
oligohidramniosului

C. Incidenţa este dede 1/500.000 de naşteri şi reprezintă 1% din uropatiile

diagnosticate antenatal

D. Tipul II, mai comun, se extinde dinspre veru montanum posterior până
spre sfincterul extern al uretrei şi colul vezical

E. Cel mai frecvent tip de valvă este tipul III (90%)

F. Reprezintă cea mai comună cauză de obstrucţie la nivelul colului vezical

la nou-născut

G. Exită două tipuri de valvă de uretră posterioară, clasificate de Young

H. Cea mai severă obstrucţie este produsă de valvele de tipul I

I. Exită trei tipuri de valvă de uretră posterioară, clasificate de Young

J. Incidenţa este dede 1/5.000 de naşteri şi reprezintă 10% din uropatiile

diagnosticate antenatal

45. Cu privire la hipospadias:aprodu 310

A. Corpii cavernoşi sunt torsionaţi

 B. Există un ţesut fibros numit cordee pe faţa dorsală a penisului

C. La băieţi constă în deschiderea anormală a meatului uretral pe faţa

dorsală a glandului, penisului sau chiar subpubian

D. Prepuţul lipseşte pe faţa dorsală a glandului

E. Corpii spongioşi sunt întotdeauna torsionaţi

F. Prepuţul înveleşte în exces feţele dorsală şi laterale ale galndului şi

lipseşte de pe faţa ventrală

G. Corpul spongios al uretrei poate lipsi pe o porţiune în amonte de meat

(segment pelucid)

H. Meatul uretral se deschide anormal, pe faţa dorsală a glandului

I. Gland etalat, turtit anteroposterior

J. Există un ţesut fibros care determină încurbarea ventrală a penisului,

numit cordee

46. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral primar sau secundar, se pune pe

baza investigaţiilor imagistice: Aprodu 307

A. Ecografia uterului gravid nu constata modificari a căilor urinare ale fătului

B. Cistografia normală evidenţiază substanţă de contrast în uretere

C. Ecografia uterului gravid poate constata o dilataţie a căilor urinare ale

fătului

D. Endoscopia urinară

E. Scintigrafia renală - poate evidenţia cicatricile parenchimului renal, semne

ale unei pielonefrite cronice

F. Reflux, uni sau bilateral şi acest reflux se clasifică în diferite grade -

gradul 3 este opacifiat doar ureterul

G. Uretrocistografia - este explorarea în care se opacifiază vezica urinară şi

apoi se execută clişee în repaus, în micţiune şi postmicţional

H. Studiile urodinamice ale fazei de umplere şi golire ale vezicii pot evidenţia
maturitatea structurilor pereţilor vezicali

I. Ecografia reno-ureterală şi urografia - permit studiul morfologic al

arborelui uretero-pielo-caliceal

J. Reflux, uni sau bilateral şi acest reflux se clasifică în diferite grade -

gradul 4 dilataţie uretero-pielo-caliceală cu calicele balonizate

47. Extrofia cloacală: Aprodu 321-323

A. Extrofia cloacală apare cu frecvenţă mai mare la sexul feminin

 B. Organele genitale ale copiilor cu extrofia cloacală sunt întotdeauna
malformate

C. Malformația nu prezintă anomalii vertebrale

D. Nu prezintă anomalii urinare

E. Dacă pentru extrofia de vezică există o predominanţă a sexului masculin

de 2,3/1, extrofia cloacală apare cu aceeaşi frecvenţă la ambele sexe

F. Extrofia cloacală reprezintă forma cea mai gravă a unui întreg spectru de
bolii

G. Apare cu o frecvenţă de1 la 3.000 de nou-născuţi şi însumează 10% din

spectrul anomaliilor (genitale, urinare, digestive)

H. Nu prezintă anomalii ale membrelor inferioare

I. Este denumită şi fisura vezico-intestinală, cloacă ectopică, ectopie

viscerală

J. Există două teorii care ar explica embriogeneza anormală a extrofiei

cloacale: teoria „deplasării caudale” și teoria „defectului în pană”

48. Extrofia cloacală:Aprodu 322-323

A. Evaluarea preoperatorie se va adresa tractului urinar superior, SNC,

anomaliilor musculo-scheletale şi aparatului genital.

B. Clinic la băieţi, testiculii sunt necoborâţi, penisul este bifid, placate pe

pubis, scrotul poate fi absent

C. Clinic la fetiţe, clitorisul este bifid (sau absent), vaginul este dublu (sau
poate lipsi), uterul este bifid sau dublu

D. Nu prezintă anomalii urinare

E. Malformația poate prezenta anomalii ale membrelor inferioare, picior

strâmb, luxaţie de şold, agenezii.

F. Nu prezintă anomalii vertebrale

G. Organele genitale ale copiilor cu extrofia cloacală sunt întotdeauna

normale

H. Extrofia cloacală reprezintă forma cea mai ușoară a unui întreg spectru de
boli, de la epispadias, extrofia de vezică şi mai departe

I. Este denumită şi extrofia de vezică complicată sau fisura peretelui

abdominal reprezintă cea mai severă formă de defect al peretelui anterior al
abdomenului

J. Anomalii gastro-intestinale constau în malrotaţii, atrezie duodenală,

duplicaţii, diverticul Meckel, absenţa apendicelui sau apendice dublu.
49. Hernia inghinală necomplicată:(??????? nu stiu ,mi se par celelalte
false,Aprodu -168-171)

A. Este extrem de rară la prematur

B. Nu se opereaza inainte de vârsta de 6 luni

C. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”(scrie in Aprodu ca

ridica probleme la prematur si se asteapta dupa ce iese din ATI si am
presupus ca se amana )

D. Apare la nivelul punctelor de slăbiciune ale peretelui abdominal anterior

E. Nu există la sexul feminin

F. Poate apărea și la fetițe

G. Se manifestă ca tumefacție inghino scrotală nedureroasă

H. Se manifestă ca tumefacție inghino-scrotală dureroasă

I. Nu necesită tratament chirurgical, se vindecă spontan pînă la vârsta de 3

ani

J. Este cauzată de persistența canalului peritoneo vaginal

50. Despre hidrocel putem afirma faptul că:Aprodu,171

A. Hidrocelul canalului spermatic este o noțiune falsă(daca era hidrocelul

canalului spermatic era chist de cordon spermatic,nu hidrocel)

B. Este definit de dilatații varicoase ale venelor spermatice

C. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”

D. Este considerat fiziologic la nou-născut(in Aprodu scrie ca nu se intervine

pana la 1 an cand se poate retrage)

E. Este o formă de persistență a canalului peritoneo-vaginal

F. Nu transiluminează

G. Se poate vindeca spontan până la vârsta de 3 ani

H. Poate fi comunicant sau non comunicant(scrie ca e comunicant sau pur si

scrie de faptul ca lichidul e blocat de un inel Ramonede)

I. Este definit de acumulare de lichid în vaginala testiculară

J. Necesită explorare de tip computer tomograf pentru diagnostic pozitiv

51. Despre fimoză putem afirma faptul că:(stagiu ppt )

A. Se poate complica cu balanite

B. Poate determina retenșie acută de urină

 C. Este o urgență chirurgicală

D. Este fiziologică până la vârsta de 2-3 ani

E. Este cauză de hidronefroză

F. Fimoza fiziologică nu necesită circumcizie de rutină

G. Fimoza fiziologică asociată cu anomalii renale și Infecții de tract urinar are

indicație de circumcizie

H. Are indicație de circumcizie la diagnostic in toate cazurile

I. Este patologică indiferent de vărstă

J. Fimoza cicatriceală necesită circumcizie

52. Despre criptorhidie putem afirma (am gasit vreo 6 corecte, am scris
explicatia la fiecare…..)

A. Vanishing testis defineste un testicul necrozat antenatal ((totusi in

sinteza si in aprodu la pagina 338, torsiunea poate debuta si antenatal
si il necrozeaza.. la pagina 332 a trecut doar „torsiunea neonatala”)

B. Testiculul localizat intraabdominal este un testicul ectopic

C. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 1 an

D. Laparoscopia este varianta diagnostica in cazul unui testicul nepalpabil

(rezi 408, aprodu 332)

E. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi

coborât este un testicul retractil

F. Testiculul retractil nu necesită tratament chirurgical la vârstă preșcolară

(aprodu 332)

G. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi

coborăt este un testicul necoborît adevărat (un mix intre aprodu 329 si
indrumator lp 32….)

H. Vanishing testis defineste un testicul localizat inghinal

I. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 5 ani

J. Computer tomografia este varianta diagnostica in cazul unui testicul

nepalpabil (asa scrie in rezi 408, dar in aprodu nu e trecut CT-ul)

53. Absența testicolului din scrot poate fi explicată de următoarele forma

anatomice: (aprodu 329)

A. Testicul retractil

B. Testicul ascensionat

C. Orhiepididimita acuta
 D. Hernie inghino-scrotala

E. Hidrocel

F. Varicocel

G. Testicul ectopic

H. Testicul cervical

I. Vanishing testis

J. Testicul intraabdominal

54. Torsiunea cordonului spermatic: (aprodu 338)

A. Nu se produce niciodată la nou-născut

B. Este singura cauză de sindrom de hemiscrot acut

C. Produsă la nou născut poate determina criptorhidie

D. Este mai frecventă la adolescent , fiind intravaginală

E. Este frecventă în intervalul de vârstă 2-10 ani

F. Este caracterizată de durere scrotală vie, extrem de intensă

G. Este o urgenta chirurgicală

H. Este mai frecventa la nou născut, fiind extravaginală

I. Poate fi tratată simptomatic (antialgic, comprese cu Rivanol)

J. Este caracterizată de durere scrotală moderată și de „blue dot sign”

55. Hernia inghino-labială: (aprodu, pg.168)

A. Este o entitate ce nu există

B. E cauzată de un exces de estrogeni ce cresc lazitatea țesuturilor

C. Se manifestă ca o tumefacție inghino-labială

D. Prezența ovarului în sacul herniar o transformă într-o urgenșă chirurgicală

E. Prezența ovarului în sacul herniar scade riscul de încarcerare față de o

hernie inghino-scrotală

F. E secundară persistenței canalului peritoneo vaginal

G. E asociată cu risc mare de necroză ovariană (pg 170-171)

H. Se operează după vârsta de 5 ani

I. E cauzată de un defect de perete abdominal

 J. Poate fi confundatp cu un chist de canal Nuck

56. Fimoza cicatriceală: (ppt stagiu slide 16, sinteza pg 33)

A. Este rară la adolescenți

B. Necesită tratament chirurgical

C. Este frecvent asociată cu hidrocelul testicular

D. Este frecventă la nou născut

E. Poate fi cauzată de decalotări intempestive

F. Răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic

G. Examenul clinic identifică mici cicatrice radiare sidefii la nivelul orificiului

preputial

H. Nu răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic

I. Este o situație fiziologică

J. Poate fi cauzată de Balanitica xerotica obliterans

57. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la omfalocel: Aprodu pg 151-153, sinteza

pg 37)

A. nu există avantaje dovedite ale naşterii pe cale cezariană comparativ cu

naşterea naturală A aprodu PG150

B. este o urgenţă chirurgicală, integrarea anselor intestinale în abdomen

trebuie realizată în primele 6 ore după naştere

C. Pentru diagnosticul antenatal este necesar RMN fetal

D. diagnosticul poate fi stabilit din perioada antenatală A pg152

E. se poate asocia cu hipoglicemie neonatală ?

F. In punga omfalocelului se poate gasi ficat A sinteza pg 37

G. Este datorat unei anomalii vasculare antenatale

H. Este o tumora ombilicala maligna

I. Este reprezentat de o punga plina cu lichid amniotic, situat in regiunea

ombilicala

J. este asociat frecvent cu anomalii cromosomiale sau alte malformaţii

congenitale A pg 152

58. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la omfalocel:

A. se poate asocia cu microglosie

 B. Tratamentul este de regula chirurgical

C. Diagnosticul antenatal se bazeaza pe ecografia uterului gravid

D. Nu poate fi tratat conservator

E. cele mai frecvente anomalii asociate sunt atreziile sau stenozele

intestinale

F. în caz de diagnostic antenatal este indicată naşterea cezariană

G. pentru omfalocelele de dimensiuni mari este întotdeauna indicat

tratamentul chirurgical in primele zile postnatal

H. face parte din pentalogia Cantrell

I. Se poate asocia cu hipoglicemie

J. Se poate asocia cu sindrom Beckwith-Wiedemann

59. Un nou-născut cu laparoschizis poate beneficia de următoarele forme de

tratament, mai puţin:

A. Tratament cu Salazopirina

B. integrarea anselor intestinale în abdomen, sub anestezie generală, si

stomie in caz de atrezie intestinala

C. integrarea anselor intestinale în abdomen în sala de naştere, fără

anestezie generală

D. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic şi integrarea

lor treptată în abdomen

E. integrarea anselor intestinale în abdomen la câteva ore postnatal, sub

anestezie generală

F. integrarea anselor intestinale în abdomen şi închiderea defectului de

perete abdominal cu un patch din cordonul ombilical

G. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic si intgrarea lor
in abdomen la varsta de un an

H. Rezectia intestinelor eviscerate si inchiderea defectului de perete

abdominal

I. tratament conservator, prin badijonări zilnice cu soluţii antiseptice şi

epitelizare treptată

J. Sutura membranelor rupte si apoi tratament conservator

60. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la laparoschizis:

A. organele eviscerate sunt acoperite de o membrană transparentă, care le

protejează
 B. diagnosticul este posibil antenatal doar prin RMN fetal

C. Este o urgenta chirurgicala neonatala

D. cavitatea peritoneală este întotdeauna insuficient dezvoltată

E. Tratamentul chirurgical este recomandat cand copilul are o greutate de

10 kg

F. se asociază cu atrezii şi stenoze intestinale în proporţie de 55%

G. Organele eviscerate nu sunt acoperite de sac

H. frecvent este eviscerat stomac, anse intestinale, ficat

I. Laparoschizisul se mai numeste si gastroschizis

J. Poate fi diagnosticat antenatal ecografic

61. Alegeti afirmatia falsa despre diagnosticul bolii Hirschprung: (Aprodu, pg.
212-216)

A. Este datorata infectiei cu Citomegalovirus

B. Manifestarea clinica neonatala este sindromul de detresa respiratorie

C. Se mai numeste si megacolon secundar

D. Este o afectiune dobandita

E. Manifestarea clinica neonatala este intarzierea eliminarii meconiului

F. Biopsia rectala prin suctiune se realizeaza la 1-2 cm deasupra liniei

dintate si necesita determinarea activitatii acetilcolinesterazei

G. Manifestarile clinice sunt direct proportionale in intensitate cu lungimea

segmentului agangliotic

H. Aspectul caracteristic de palnie nu poate fi identificat pe irigografie la nou-

nascut

I. Biopsia rectala este examenul de certitudine la sugar

J. Radiografia simpla abdominala este neconcludenta in primele 2 luni de

viata

62. Megacolonul congenital se caracterizeaza prin: (Aprodu, pg. 212-216)

A. Se manifesta cu diaree apoasa de la nastere

B. Alternarea constipatie cu perioade de enterocolita la sugar (Lawrence, pg

399)

C. Exacerbarea reflexului inhibitor anorectal

D. Este considerat o boala din categoria neurocristopatiilor

 E. Intarzierea in eliminarea meconiului mai mult de 48h de la nastere

F. Se asociaza cu hipoglicemia neonatala

G. Este o obstructie functionala datorata absentei celulelor ganglionare din

plexurile submucoase si mienterice

H. Clisma baritata este un examen esential la copilul mai mare de cateva

luni

I. Este manifestarea fibrozei chistice a pancreasului

J. Stenoza la nivelul sigmoidului

63. Alegeti afirmatia adevarata despre invaginatia intestinala: (Aprodu, pg. 254 -
257, Lawrence, pg. 411 - 412) Am găsit 6 corecte, dar unele pot fi interpretabile

A. Se manifesta cu varsaturi si stare de agitatie

B. Cea mai frecventa forma este invaginatia colo-colica

C. Imaginea ecografica sugestiva pentru diagnostic descrie aspectul „in

tinta” In carte apare exprimarea: aspecte de țintă, dar cred că tot același
lucru exprimă

D. Debutul este insidios descoperit fortuit prin palparea tumorii de invaginatie

E. Triada clinica tipica se caracterizeaza prin: febra, varsaturi si absenta

scaunului

F. La copilul mai mare se cauta punctul de plecare al invaginatiei (de

exemplu diverticulul Meckel)

G. Clisma baritata este utilizata ca prima investigatie imagistica. În carte

spune că este cea mai frecvent utilizată, la fel probabil tot același lucru
exprimă

H. Sugarul poate avea scaune cu mucus amestecat cu sange. În Aprodu nu

spune nimic de mucus, dar în Lawrence vorbește de scaune cu aspect
caracteristic de jeleu de coacăze cu mucozități și urme de sânge.

I. Este ocluzia intestinala specifica sugarului

J. Tumora de invaginatie se palpeaza intotdeauna in fosa iliaca dreapta

64. Alegeti afirmatia adevarata despre laparoschizis:

A. Daca la reintegrarea anselor apar tulburari de retur venos inchiderea

primara este facilitate

B. Cordonul ombilical este intact, cu baza de implantare normală

C. Este un defect în structura peretelui abdominal anterior, plasat aproape

întotdeauna la dreapta cordonului ombilical
 D. Se datoreaza unei rupturi in baza cordonului ombilical in locul de involutie
a arterei ombilicale

E. Organele eviscerate nu sunt acoperite de sac

F. Se asociaza rar cu anomalii digestive (atrezii, stenoze)

G. Intestinului exteriorizat prin defect poate fi acoperit de o membrana

inflamatorie aderenta ce sugereaza o peritonita plastică

H. Tratamentul chirurgical este o urgenta si trebuie efectuat doar in sala de

nasteri

I. Afecțiunea este rar diagnosticată antenatal

J. Toți copii au absența rotației intestinale și defecte de fixare ale anselor

65. Alegeţi afirmaţia adevarata cu privire la omfalocel:

A. În cazul unui omfalecel cu diametrul sub 5 cm se poate face inchiderea

primară a defectului

B. Diagnosticul este sugerat de existenta unui defect mic situat paraombilical

C. Este o urgenţă chirurgicală, integrarea anselor intestinale în abdomen

trebuie realizată în primele 6 ore după naştere

D. Este necesara nasterea prin cezariana pentru cazurile cu diagnostic

antenatal

E. În absenţa leziunilor asociate, tratamentul conferă 90% rezulate bune

F. Atunci când există un sac rupt trebuie făcut diagnosticul diferenţial cu un

gastroschizis

G. 80% din cazurile diagnosticate antenatal au defecte concomitente

H. Se poate asocia cu hipoglicemie neonatală

I. Este asociat rar cu anomalii cromosomiale sau alte malformaţii

congenitale

J. Se asociază cu anomalii gastrointenstinale (atrezii sau stenoze) în

proporție de 16%

66. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la omfalocel:

A. Procedeul Schuster foloseste plasă de silastic

B. Metoda Grob constă în respectarea pungii omfalocelului

C. Nu poate sa apară în asociere cu pentalogia Cantrell

D. Poate să apară în asociere cu extrofia cloacala

 E. Procedeul Fufezan constă in excizia progresivă de porţiuni din membrana
omfalocelului cu sutura marginilor restante la tegument

F. 48% din cazurile cu diagnostic prenatal au afecţiuni cromozomiale

G. Pentru omfalocelele de dimensiuni mici nu este necesar tratament

chirurgical

H. Pentru defectele de dimensiuni mici se integreaza ansele imediat sub

piele iar defectul se inchide la varsta de 2 ani

I. Defectul este plasat aproape întotdeaunla dreapta cordonului ombilical

J. In caz de diagnostic antenatal este indicată naşterea prematura astfel

incat defectul sa fie mai usor de inchis primar

67. Laparoschizisul are urmatoarele caracteristici: 154 aprodu

A. Toţi pacienţii au absenţa rotaţiei intestinale şi defecte de fixare ale anselor

B. Nu necesită tratament chirurgical în urgenţă

C. Se asociaza frecvent cu malformatii digestive

D. Defectul este aproape intotdeauna situat la dreapta cordonului

E. Cavitatea peritoneala este insuficient dezvoltata

F. Este o formaţiune tumorală evidentă ocupând regiunea ombilicală

G. La marginea defectului exista intotdeauna elemente de tip membranar

H. Nu poate fi diagnosticat antenatal prin ecografie

I. În cazul unui defect de mici dimensiuni, sub 5 cm se realizează excizia

membranelor, reintegrarea anselor şi inchiderea primară a defectului

J. Orificiul defectului e de dimensiuni reduse cu margini inextensibile

68. Stenoză hipertrofică de pilor: 258aprodu

A. După vărsături sugarul rămâne agitat

B. Vărsăturile sunt cu lapte coagulat, uneori cu striuri sanguinolente datorită

gastritei sau esofagitei de însoţire

C. Vărsăturile au caracter normal

D. Cea mai frecventă formă de prezentare este la vârsta de 2-6 luni

E. Precum forma precoce, cu vărsături de la naştere, în 10% din cazuri

F. Doar 4% din cazuri se manifestă după vârsta de 3 luni

G. Vărsăturile se manifestă postprandial tardiv (la 1-2 ore)

 H. Cea mai frecventă formă de prezentare este la vârsta de 2-6 săptămâni,
şi se manifestă cu vărsături postprandiale tardive (20-30 minute)

I. Oliva pilorică se poate palpa în 10% din cazuri

J. Forma prematurului, în alte 10%, care poate fi hemoragica, datorită

hipovitaminozei K, sindromul freno-piloric Roviralta

69. Invaginaţia intestinală: 254 aprodu

A. Un număr restrâns de cazuri se prezintă cu această simptomatologie

caracteristică, astfel că 40% din copii nu au crize dureroase manifestate cu
ţipăt şi agitaţie, 40% nu prezintă vărsături, 40% nu elimină sânge prin anus şi
40% nu au masă abdominală palpabilă

B. Clasic, se consideră că boala debutează lent, fără semne caracteristice

C. Invaginaţia poate apare la orice vârstă dar frecvenţa maximă este între 3
luni şi 2 ani

D. Procesul de telescopare începe de obicei în zona ileonului terminal care

pătunde în cec

E. Este ocluzia intestinală specifică sugarului şi reprezintă telescoparea unui

segment de ansă, proximal, aflat în contracţie, într-un segment de ansă,
distal, relaxat

F. Este ocluzia intestinală specifică adolescentului şi reprezintă telescoparea

unui segment de ansă, proximal, aflat în contracţie, într-un segment de ansă,
distal, relaxat

G. Invaginaţia poate apare la orice vârstă dar frecvenţa maximă este în

prima lună de viață

H. Procesul de telescopare începe de obicei în zona cecului care pătunde în

ileonului terminal

I. Clasic, se consideră că boala debutează brusc, în plină sănătate

aparentă, noaptea, în timpul somnului prin triada: durere violentă, varsături,
emisie de sânge prin anus

J. Un număr restrâns de cazuri se prezintă cu această simptomatologie

caracteristică, astfel că 15% din copii nu au crize dureroase manifestate cu
ţipăt şi agitaţie, 20% nu prezintă vărsături, 30% nu elimină sânge prin anus şi
35% nu au masă abdominală palpabilă

70. Megacolonul congenital: (Aprodu,Pg 212)

A. Incidenţa bolii Hirschprung (BH) este de 1 la 1500 de naşteri.

B. Există trei tipuri de megacolon: idiopatic, secundar şi congenital

C. Există două tipuri de megacolon: idiopatic şi congenital

D. Boala Hirschsprung formă clasică rectosigmoidiană, repartiţia pe sexe

este de 3.9/1 în favoarea sexului masculin
 E. Aproximativ 10-20% din copiii cu Boala Hirschsprung au manifestare
clinică în perioada neonatală

F. Boala Hirschsprung este o afecţiune a sistemului nervos enteric şi se

caracterizează prin absenţa celulelor ganglionare din planurile submucoase şi
mienterice ale intestinului

G. Megacolonul congenital este o afecţiune a sistemului nervos enteric şi se

caracterizează prin absenţa celulelor ganglionare din planurile mucoase ale
intestinului

H. Termenul “megacolon” desemnează o mărire a unui segment sau a

întregului colon în toate dimensiunile

I. Primul semn şi poate cel mai important este eliminarea precoce a

meconiului

J. Boala Hirschsprung formă clasică rectosigmoidiană, repartiţia pe sexe

este de 3.9/1 în favoarea sexului feminin

71. Megacolonul congenital:(Aprodu,Pg 212)

A. Tuşeul rectal favorizează eliminarea primului scaun meconial

B. Întârzierea eliminării meconiului peste 48 de ore este în orice condiţii

patologică

C. Biopsia rectală rămâne singurul examen care poate pune diagnosticul de

Boala Hirschsprung la sugar

D. Tuşeul rectal nu favorizează eliminarea primului scaun meconial

E. Acest aspect imagistic poate fi însă identificat la nou-născut, căci s-a

instalat încă dilataţia deasupra zonei de colon nefuncţional.

F. Există două tipuri de megacolon: idiopatic şi congenital

G. Ulterior se instalează constipaţia, tratată de familie cu laxative,

supozitoare, clisme

H. Primul semn şi poate cel mai important este întârzierea în eliminarea

meconiului

I. Diagnosticul bolii Hirschsprung se pune în prima lună de viaţă

J. Swenson consideră că 10% din copiii născuţi la termen elimină meconiu

în primele 48 de ore după naştere

72. Apendicită acută: (Aprodu,pg 276)

A. Imagistic radiografia simplă abdominală nu aduce informații suplimentare

B. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă scad leucocitele

C. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă se constată prezemţa

zgomotelor intestinale
 D. Ca formă anatomopatologică forma simplă (catarală) este caracterizată
prin hiperemie şi edem al peretelui apendicular

E. Durerea poate avea sedii diferite: în fosa ilacă dreaptă, periombilical, spre
pelvis, spre hipocondrul drept, în lomba dreaptă

F. Durerea abdominală localizată, de obicei, în fosa iliacă dreaptă

G. Semnele generale sunt reprezentate de febră, greţuri şi vărsături

H. Ca formă anatomopatologică poate fi flegmonoasă

I. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală

localizată, de obicei, în epigastru

J. Durerea nu este însoţită niciodată de diaree

73. Apendicită acută:(Aprodu,pg 276)

A. Ca formă anatomopatologică poate fi perforată

B. Apendicita acută nu poate să apară la nou-născut şi sugar

C. Imagistic clisma baritată este interzisa

D. Apendicită acută a evoluat către peritonită dacă se relaxeaza musculatura

abdominală

E. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală

localizată, de obicei, în fosa iliacă stângă

F. Semnul local capital al apendicitei acute este durerea abdominală

localizată, de obicei, în fosa iliacă dreaptă

G. Semnele generale sunt reprezentate de febră, paloare, anorexie, greţuri

şi vărsături

H. Imagistic face apel la ecografie și la radiografia simplă abdominală

I. Durerea poate avea sedii diferite: periombilical, spre hipocondrul stâng, în

lomba stângă

J. Ca formă anatomopatologică poate fi gangrenoasă în care apendicele

este gros cât „un police de adult” cu peretele gri-cenuşiu ca o frunză veştedă

74. Stenoza hipertrofică de pilor: (Aprodu 258-261, Lawrence 409, Sinopsis 219)

A. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 săptămâni

B. Face parte din ocluziile congenitale neonatale înalte

C. Acidoza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic

D. Vărsătura in jet, alimentară, cu lapte digerat domină simptomatologia

clinică
 E. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 zile

F. Tratamentul chirurgical este reprezentat de piloromiotomia extramucoasă

G. Explorarea imagistică de elecție este ecografia abdominală

H. Alcaloza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic

I. E caracterizată de vărsaturi bilioase, in jet

J. Aspectul radiologic tipic este imaginea ”în balanță”

75. Boala Hirschsprung: (Aprodu 212-216, Sinopsis 220)

A. Diagnosticul pozitiv necesită obligatoriu examen anatomo-patologic

B. Se manifestă la nou născut prin întârziere în evacuarea meconiului

C. Tușeul rectal ajută în diagnosticul diferențial cu constipația idiopatică

D. Diagnosticul pozitiv poate fi uneori stabilit doar pe simptomatologia tipică,

fără alte explorări suplimentare

E. Este o ocluzie funcțională, secundară unei tulburări de peristaltică

F. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor recto-sigmoidiană

G. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor în zona de colon

macroscopic dilatat

H. Este o ocluzie mecanică, secundară unei stenoze colice extinse

I. Nu se manifestă niciodată în perioada neonatală, ci mai tarziu prin

constipație

J. Tușeul rectal este contraindicate

76. Boala Hirschsprung: (Aprodu 212-216, Sinopsis 220)

A. La nou născut poate determina episoade severe de enterocolită

B. Necesită lavaj colic (nursing)

C. Se manifestă prin constipație severă la copilul preșcolar

D. Tranzitul gastro-duodeno-intestinal stabilește întinderea segmentului

intestinal afectat

E. Irigografia stabilește întinderea segmentului intestinal afectat

F. Inspecția perineului relevă absența orificiului anal

G. La nou născut poate determina hidrocel

H. Poate afecta întreg cadrul colic

 I. Necesită colostomie în toate cazurile

J. Nu poate afecta întreg cadrul colic

77. Invaginația intestinală: (Aprodu 254-257, Lawrence 411-412, Sinopsis 220)

A. Durerea este tipică, extrem de intensă, apărută în reprize, cu perioade de

acalmie

B. Tratamentul este chirurgical in toate cazurile

C. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la sugarul eutrofic

D. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la copilul peste 2 ani

E. Dezinvaginarea hidrostatică sub control ecografic poate fi o metodă de

tratament

F. Poate apărea scaun in ”jeleu de coacăze”

G. Examinarea clinică a abdomenului nu relevă nimic specific

H. Examenul abdomenului relevă la palpare prezența tumorii de invaginație

I. Durerea nu este un elemnt de diagnostic

J. Poate apărea scaun melenic

78. Invaginația intestinală: (Aprodu, p.254)

A. Necesită în toate cazurile rezecție intestinală și anastomoză X

B. Este o ocluzie intestinală

C. Pneumoperitoneul contraindică reducerea hidrostatică

D. Diverticulul Meckel poate fi punct de plecare al unei invaginații

E. Este o ocluzie intestinală congenitală neonatală X

F. Ecografia poate identifica imagine ”în cocardă” X

G. Apare exclusiv sub vârsta de 1 an X

H. Poate fi confundată cu un prolaps rectal

I. Ecografia poate identifica imagine ”de balanță” X

J. Asociază hipoplazie pulmonară

79. Despre Gastroschizis putem afirma faptul că: (Aprodu, p.154)

A. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical X

B. Diagnosticul antenatal este important in a decide momentul nașterii

 C. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a
defectului în toate cazurile X

D. Asociază frecvent Atrezie intestinală

E. Tratamentul chirurgical poate necesita inchidere etapizata a defectului

F. Nu este o urgență chirurgicală X

G. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale

H. Este o urgență chirurgicală

I. Defectul de perete abdominal este paraombilical X

J. Diagnosticul antenatal nu este important in a decide momentul nașterii

80. Despre omfalocel putem afirma faptul că: (Aprodu, p.151)

A. Asociază frecvent Atrezie intestinală X

B. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale

C. Nu necesită amniocenteză în caz de diagnostic antenatal

D. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical IDENTIC H

E. Primele 24 ore postnatal sunt folosite pentru investigarea anomaliilor

asociate

F. Tratamentul poate necesita doar pansamente zilnice și epitelizare treptată

G. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a defectului

în toate cazurile X

H. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical IDENTIC D cred ca

una au scris o gresit si trebuia sa fie falsa

I. Este o urgență chirurgicală X

J. Ficatul nu este niciodată exteriorizat la nivelul defectului X

81. Despre imaginea radiologică atașată putem afirma: (lipseste imaginea)

A. Este asociată cu ampulă plină de materii fecale la tușeul rectal

B. Definește o zonă de colon anormal (rectosigmoid)

C. Este tipică pentru ileusul meconial

D. Este asociată cu ampulă goală la tușeul rectal

E. Este o irigografie

F. Este diagnostică pentriu constipația idiopatică

 G. Este asociată cu întârziere în evacuarea meconiului

H. Este asociată cu absența celulelor ganglionare din plexurile Auerbach și

Henle

I. Este o cistografie

J. Definește o zonă de colon anormal (colonul foarte dilatat)

82. Următoarele despre nefroblastom sunt adevărate:

A. Este o tumora caracteristica varstei a treia

B. În 65% din cazuri este bilaterală

C. Se poate manifesta cu hematurie

D. Mai este denumită „tumora fantomă”

E. Este o tumoare benignă

F. Tratamentul este multimodal

G. Mai este denumită şi tumora Wilms

H. Este cea mai frecventă tumoare a suprarenalei

I. Este o tumora maligna

J. Este cea mai frecventa tumora renala la copil

83. Următoarele tumori sunt benigne:

A. Adenocarcinomul

B. Neuroblastomul

C. Lipomul

D. Ganglioneurinomul

E. Hepatoblastomul

F. Teratomul matur

G. Osteosarcomul

H. Chistul epidermoid

I. Hemangiomul

J. Nefroblastomul

84. Pentru diagnosticul nefroblastomului se poate face apel la următoarele:

( Aprodu 349 )
 A. Endoscopia digestivă

B. CT toraco-abdominal

C. Urografia intravenoasă

D. Dozarea AVM si AHV

E. Ecografia abdominală

F. Cistoscopie

G. Radiografia toracică ( pentru decelare metastaze)

H. Colonoscopie

I. Simptomatologia clinică

J. Dozarea alfa – Fetoproteinei

85. Care dintre următoarele tumori se poate manifesta cu diaree apoasă şi

hipopotasemie? La toate raspunsurile e vorba de neuroblastom prezenat in
forme diferite

A. Tumora neuroblastica

B. Tumora cu celule mici, rotunde, albastre, si cu neuropili = descrierea

anatomopatologica a neuroblastomului

C. Neuroblastomul

D. Tumora de suprarenala

E. Nefroblastomul

F. Hemangiomul

G. Hepatoblatomul

H. Teratomul

I. Osteosarcomul

J. Tumora derivata din celulele nervoase ale lantului ganglionar simpatic

paraspinal

86. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la tumorile maligne ale ficatului la copil:
(Aprodu, 384,385)

A. Hepatoblastomul este frecvent la sugar si mai rar peste varsta de 3 ani

B. hepatoblastomul şi carcinomul hepatocelular reprezinta 2% din tumorile

maligne ale copilului

C. CT – ul abdominal este prima investigatie in cadrul diagnosticului si

bilantului extensiei locale
 D. Hemoleucograma arata anemie si trombocitoza

E. hepatoblastomul este de cele mai multe ori o tumoare asimptomatică

F. carcinomul hepatocelular se poate asocia cu hemihipertrofie

G. hepatoblastomul şi carcinomul hepatocelular reprezintă 65% dintre

tumorile abdominale maligne ale copilului

H. hepatoblastomul este frecvent după vârsta de 3 ani

I. Alfa-fetoproteina este crescuta

J. la copil, tumorile maligne solide hepatice sunt mai rare decât tumorile
benigne

87. Dintre manifestările clinice ale neuroblastomului, în legătură cu activitatea

biochimică a unor produşi tumorali, nu face parte:(Aprodu, 360-361)

A. cefaleea paroxistică

B. Hipotensiunea

C. diareea apoasă

D. Ginecomastia

E. Transpiratii

F. Opsomioclonusul

G. cresterea in greutate

H. nistagmus haotic

I. Constipatia

J. Hematuria

88. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la neuroblastom:(Aprodu, 355-363)

A. Prognosticul este nefavorabil daca exista manifestari neurologice

B. Simptomul principal este dispneea

C. Tratamentul este multimodal

D. Tratamentul in stadiul I este exclusiv chimioterapic

E. aproape 2/3 din pacienţi au deja metastaze prezente la data

diagnosticului

F. cea mai frecventă localizare este cea la nivelul sistemului nervos central

G. Prognosticul este nefavorabil daca se manifesta cu diaree apoasa

 H. neuroblastomul face parte din grupa neoplasmelor cu celule mici albastre,
rotunde

I. metastazele neuroblastomului apar rapid şi nu sunt în legătură cu

mărimea tumorii primare

J. îşi are originea în celulele crestei neurale

89. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hemangioame:(Aprodu, 398-401)

A. Rezectia chirurgicala este rar indicata

B. sunt mai frecvente la rasa neagră

C. au o primă fază proliferativă, care durează 6-10 săptămâni

D. Se pot complica cu ulceratie

E. Frecventa este de 1/100 nou-nascuti vii

F. Reprezinta cea mai frecventa tumora a sugarului si copilului

G. incidenţa la copiii cu greutate mică la naştere este de 23%, mai mare

decât la cei cu greutate normală

H. Sunt tumori maligne

I. toate hemangioamele au aspect de „fragă”

J. sunt mai frecvente la băieţi

90. Din tratamentul hemangioamelor nu face parte: (Aprodu, p 400)

A. Tratamentul cu Heparina

B. Supravegherea clinică, fără nici un tratament activ

C. Excizia chirurgicala in limite de siguranta

D. Radioterapia

E. Tratamentul cu Propranolol

F. Tratamentul cu Interferon

G. Tratamentul cu Prednison

H. Chimioterapia

I. Tratamentul cu Salazopirină

J. Excizia chirurgicală

91. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la hemangioame: (Aprodu, p 398)

A. are o frecvenţă de 1/100 nou-născuţi vii

 B. Nu regreseaza niciodata spontan

C. Nu poate fi tratata cu Prednison

D. la naştere apare ca o pată maculară eritematoasă sau telangiectazie

localizată

E. Nu poate fi tratata cu Interferon

F. este cea mai frecventă tumoare a sugarului şi copilului

G. Nu se poate localiza la nivel hepatic

H. Este mai frecventa la fete

I. De obicei este diagnosticat la nou-născut

J. este compusă din aglomerări de celule endoteliale, pericite, celule

dentritice, mastocite

92. Un nou născut prezintă la nivel abdominal anterior, în regiunea ombilicală,

o formaţiune tumorală rotundă, acoperită de o membrană transparentă prin
care se întrezăresc anse intestinale. Diagnosticul poate fi de: (Aprodu, p
151)

A. Omfalocel

B. Hernie în cordonul ombilical

C. Granulom ombilical

D. hernie ombilicală

E. Hernie amniotica

F. Hernia liniei albe

G. Exomphalos

H. Celosomie

I. Laparoschizis

J. extrofie de vezică

93. Nefroblastomul : (Kumar, p 348)

A. este cea mai frecventă tumoră renală malignă a copilului

B. este cea mai frecventă tumora a nou-nascutului

C. se poate caracteriza clinic prin cefalee paroxistica, diaree apoasa, semne

de encefalopatie mioclonica

D. tratamentul este multimodal asociind chirurgie, chimioterapie și

radioterapie
 E. Se poate caracteriza clinic prin falimentul cresterii, apatie, somnolenta
si/sau febra

F. se dezvoltă initial intraperitoneal si apoi invadeaza rinichiul

G. mai este denumită și tumora Wilms

H. mai este denumită „tumora fantomă”

I. peste 90% prezintă valori crescute ale eliminărilor urinare de

catecolamine și produsi de degradare ai acestora

J. nu exista semne biologice concludente care să indice diagnosticul pozitiv

94. Următoarele tumori sunt benigne, cu excepţia:(Aprodu)

A. Hemangiomul hepatic

B. Hemangiomul

C. Rabdomiosarcomul

D. Sarcomul nediferențiat

E. Limfangiomul

F. Nefroblastomul

G. Ganglioneurinomul

H. Carcinomul embrionar

I. Nefromul mezoblastic (tumora Bolande)

J. Neuroblastomul

95. Diagnosticul paraclinic al nefroblastomului se caracterizeaza prin

următoarele: (Aprodu p.349)

A. Computer-tomografia este utilă în evidențierea tumorii și a extensiei

intraspinale (în asociere cu mielografia)

B. Arteriografia selectivă renală iși are indicația in leziunile unilaterale în care

se impune o chirurgie conservatorie

C. Urografia intravenoasă arata distrugerea arhitecturii normale renale

D. Rx abdominala poate evidentia calcificari „in coaja de ou”

E. În stadii avansate au niveluri ridicate de cistotionină, homoserină, NSE

(neuron specific enolază), feritină și ACE (antigen carcinoembrionic)

F. Peste 90% din copii prezintă valori crescute ale eliminărilor urinare de
catecolamine și produși de degradare ai acestora

G. RMN și scintigrafia osoasă ar putea decela metastazele osoase

 H. Radiografia toracică poate arata metastazele pulmonare

I. Ureteroscopia retrograda evidentiaza invazia precoce a bazinetului

J. Ecografia abdominala arata caracterul retroperitoneal al tumorii

96. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hepatoblastom (HB):(Aprondu p. 384)

A. Biochimic apare creșterea α-fetoproteinei la fel ca în tumorile germinale

de sac vitelin

B. Forma multicentrică (20% cazuri) întâlnita mai frecvent în HB

C. Se intalneste cel mai frecvent la adolescent

D. Hepatoblastomul apare frecvent in asociere cu o boala cronica de ficat

E. Este o tumoră care debuteaza frecvent prin abdomen acut prin ruptura
tumorala

F. Incidența pe sexe M/F= 1,3/1

G. Se întâlnește la vârsta sugarului și mai rar peste 3 ani

H. Se poate asocia cu hemihipertrofie, alte neoplasme si posibil cu colestaza

din nutriția parenterală

I. Se intalneste cel mai frecvent la sexul feminine

J. Macrocopic, HB este o masă tumorală solidă, de culoare gri-albiciosă, cu

pseudocapsulă

97. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la neuroblastom:(Aprondu p.360)

A. Metastazele periorbitare determina echimoze ale pleoapei inferioare

B. Rar metastazează și au legătura cu marimea tumorii primare

C. Mai mult de jumătate din neuroblastoame au localizare presacrată, la

nivelul organului lui Zuckerkandl

D. Secreția de VIP determină hiperpotasemie și diaree apoasă

E. Cea mai frecventă localizare este cea la nivelul suprarenalei

F. Productia de catecolamine poate determina cefalee, paloare si

hipertensiune

G. Secretia de VIP determina hipopotasemie

H. Rar se intalnesc metastaze in cord, pulmon

I. Aproape 2/3 din pacienți au deja la data diagnosticului metastaze

prezente

J. Neuroblastomul asociat cu nistagmus haotic are un prognostic nefavorabil

98. Diagnosticul paraclinic al neuroblastomului se face prin urmatoarele:
Aprodu 361-362

A. Laboratorul nu aduce date concludente, nu exista semne biologice

B. Radiografia toracică ce poate identifica tumora plasată în mediastinul

anterior

C. CT ce evidențiază extensia intrarenală

D. Arteriografia selectiva renală iși are indicația în leziunile bilaterale

E. Rx abdominala care poate prezenta calcificari

F. În stadii avansate- nivel crescut de NSE (neuron specific enolaza)

G. Urografia IV arata distrugerea arhitecturii normale a rinichiului

H. Nivelul crescut de AVM și AHV in urina

I. CT ce evidentiaza extensia intraspinala

J. Scintigrafia osoasa arata metastazele situate predilect in oasele lungi

99. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hemangioame: Aprodu 398-399

A. Sunt cel mai frecvente la sexul masculine

B. Rezoluția unui hemangiom este în proporție de 50 % după 5 luni

C. Rezoluția unui hemangiom este completă după 10- 12 ani

D. Cel mai frecvent sunt evidente de la nastere

E. Au o primă fază proliferativă, care durează 6-10 săptămâni

F. Localizarea cea mai frecventă este la cap și gât

G. Apar frecvent si la nivelul pancreasului, suprarenalei si veziculei biliare

H. Au o primă faza proliferativă, care durează 6-10 luni

I. Reprezintă cea mai frecventă tumoră a sugarului și copilului

J. Sunt ferme la palpare și nu își modifică volumul prin presiune

100. Din tratamentul hemangioamelor nu face parte: nu sunt sigur :

( Aprodu 400-401

A. Tratamentul chirurgical in cazurile refractare la tratament medical

B. Tratamentul cu Prednison

C. Laser- Puls Dye Laser, prin reducție chirurgicală sau excizie și grefă
( laserul se foloseste la malformatiile capilare)
 D. Scleroterapia

E. Excizia chirurgicală în urgență pentru localizările la nivelul faciesului

( doar in perioadele de regresie)

F. Tratamentul cu Propranolol in faza proliferative

G. Coagulare cu laser ( corect e electrocoagulare)

H. Tratamentul cu Interferon

I. Embolizare

J. Supraveghere și urmărirea leziunilor

101. Alegeţi afirmaţia adevarata cu privire la hemangioame:Aprodu 398-

399

A. Insuficiența cardiacă ca și complicație, poate sa apară în prezența

leziunilor unice

B. Apar mai frecvent la fete decât la băieți

C. Rezoluția completă a unui hemangiom este după 10-12 ani

D. Cel mai frecvent sunt localizate la nivelul extremitatilor

E. La naștere poate să apară ca o pată maculară eritematoasă

F. Se intalnesc mai rar la copiii cu greutate mica la nastere

G. Au o primă fază proliferativă care începe în primele săptămâni după

naștere

H. Hemangioamele profunde ale dermului nu se manifesta decat la varsta de

cateva luni

I. Este cea mai frecventă tumora a copilului evidenta cel mai adesea de la
nastere

J. Cel mai frecvent sunt localizate la nivel visceral (ficat, tract digestiv)

102. Despre malformatiile limfatice se pot afirma urmatoarele: Aprodu pag 404

A. Fac parte din sindromul Sturge Weber

B. Se mai numesc ”hygroma chistica”

C. Pot determina obstrucţii şi sa necesite incizii , aspiraţie sau traheostomie

de urgenţă

D. Se trateaza de electie cu Interferon

E. Au aspect de pata de vin

F. Se pot excizia chirurgical (o dată sau în etape)

 G. Pot fi tratate cu laser

H. Se trateaza de electie cu Propranolol

I. Pot fi microchistice, macroschistice sau combinate

J. Sunt compuse din spaţii vasculare umplute cu un lichid bogat în proteine

şi eozinofile

103. Complicatiile hemangioamelor sunt urmatoarele : Aprodu pag 400

A. Macrocefalie

B. Obstrucţia vizuală

C. Insuficienţa cardiacă

D. Macrodactilie

E. Gigantism

F. Ulceraţia

G. Hemihipertrofia

H. Obstrucţia respiratorie

I. Hemoragia

J. Scolioză

104. Despre malformatiile vasculare se pot afirma urmatoarele : APRODU

pag401

A. Sunt prezente de la nastere

B. La naştere apare ca o pată maculară eritematoasă sau o telangiectazie

localizată

C. Nu pot fi golite de continut prin compresiune

D. Apar prin erori de morfogeneza vasculara

E. Apar prin erori de morfogeneză limfatică

F. Prezintă valori crescute ale markerilor biologici asociaţi tumorilor

vasculare

G. Arteriografia este frecvent folosită pentru diagnostic

H. Cresc in volum proportional cu copilul

I. Malformaţiile arterioveoase se întâlnesc frecvent în serviciie de nou

născuţi
J. Cele cu flux rapid sau malformatiile venoase se manifesta frecvent la
pubertate sau in sarcina