Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Previzu
alizare
intrebari Numărul
Disciplina de
întrebări
HEMATOLOGIE 98 Preview
5.Privitorlaafectiunilecongenitaletesticulare,esteadevarat::
A. Testiculele necoborâte se găsesc, de obicei, pe traseul lor natural de
descensus, din retroperitoneu până la orificiul inghinal extern
B. Testiculul cotralateral celui necoborât nu prezinta risc de malignizare.
C. Testiculele retractile sunt cauzate de hiperactivitatea musculaturii cremasterice.
D. Frecvent, coborărea testiculului este aberantă, acesta putând fi identificat la
nivelul perineului, în fața anusului
E. Cel mai frecvent, dacă testiculul necoborât nu este palpabil pe traiectul
canalului inghinal, acesta se găseşte la nivelul orificiului intern al
canalului inghinal.
F. Cel mai fecvent, daca testiculul necoborat nu este palpabil pe traiectul
canalului inghinal, acesta se gaseste la nivelul orificiului extern al canalului
inghinal
G. Anorhidia reprezintă 3-5% dintre cazurile de testicul nepalpabil în scrot/
absenţa unuia sau a ambelor testicule din scrot.
H. Anorhidia presupune răsucirea funiculului spermatic cu cel puțin 180
grade și întreruperea vascularizației venoase și arteriale a testiculului.
I. Una dintre cele mai comune anomalii întâlnite la nou-născuţii de sex masculin
este
criptorhidismul, adică un testicul nepalpabil
J. Criptorhidismul este o anomalie rar întâlnită la nou- născuți
7.Sunt adevarateurmatoarele:
A. Procesul vaginal de obicei se oblitereaza si involueaza inainte de nastere.
B. Dacă hidrocelul persistă după vârsta de un an, variază în mărime
(hidrocel comunicant) sau este simptomatic nu necesita
tratamentul chirurgical
C. Obliterarea totala a procesului vaginal conduce la formarea herniei inghinale.
D. Obliterarea spontană a procesului vaginal nu poate avea loc după naștere.
E. Procesul vaginal este un segment tubular de peritoneu care se intinde din
cavitatea abdominala până la tunica vaginală.
F. Dacă hidrocelul nu este aparent, examinarea blândă poate evidenţia un
cordon spermatic mai plin pe o parte.
G. Incidența procesului vaginal patent este mai mare la nou-născuții la
termen comparativ cu prematuri.
H. Dacă procesul vaginal se închide parţial, se formează hidrocelul, care
creşte în dimensiune atunci când copilul este în ortostatism sau când
plânge
I. Hernierea viscerelor abdominale insotite de strangulare nu impune
tratamentul chirurgical.
J. Daca procesul vaginal este complet patent, poate avea loc hernierea viscerelor
abdominale pana la strangularea acestora.
13.Care dinurmătoarele afirmații legate demarkerii tumorali dincancerul testicular sunt adevărate:
A. β-hCG este crescută tumorile cu celule non-germinale
B. β-hCG are un timp de înjumătăţire mai lung decât AFP
C. Dozarea postoperatorie a markerilor tumorali contribuie la stadializarea
cancerului testicular
D. α-fetoproteina (AFP) are un timp de înjumătăţire plasmatică de 5-7 zile
E. α-fetoproteina (AFP) crescută sugerează diagnosticul de tumoră non-
seminomatoasă
F. α-fetoproteina (AFP) crescută sugerează diagnosticul de tumoră
seminomatoasă
G. α-fetoproteina (AFP) are un timp de înjumătăţire plasmatică de 15-21 de zile
H. β-hCG are un timp de înjumătăţire mai scurt decât AFP
I. Dozarea postoperatorie a markerilor tumorali contribuie la stadializarea
cancerului testicular
J. β-hCG poate fi crescută atât în seminom cât şi în tumora non-
seminomatoasă
C + I = ACELASI RASPUNS!!!
14.Care din următoarele afirmații legate de stadializarea tumorilor testiculare cu celule germinale sunt
adevărate:
A. Stadiul I înseamnă boală extinsă dincolo de limitele drenajului limfatic
retroperitoneal
B. Stadiul IIA semnifică tumoră limitată la testicul
C. Stadiul IIC reprezintă boală retroperitoneală masivă
D. Stadiul IIB reprezintă boală retroperitoneală microscopică
E. Stadiul III reprezintă boală extinsă dincolo de limitele drenajului limfatic
retroperitoneal
F. Stadiul III reprezintă boală retroperitoneală masivă
G. Stadiul IIB reprezintă boală retroperitoneală minimă
H. Stadiul IIC reprezintă boală retroperitoneală minimă
I. Stadiul IIA semnifică boală retroperitoneală microscopică
J. Stadiul I înseamnă tumoră limitată la testicul
16.Care din următoarele afirmații legate de leziunile premaligne peniene sunt adevărate:
A. Boala Peyronie este considerată leziune premalignă peniană
B. Priapismul este considerată leziune premalignă peniană
C. Fimoza este considerată leziune premalignă peniană
D. Eritroplazia Queyrat este considerată leziune premalignă peniană
E. Condiloamele acuminate gigante sunt considerate leziuni premaligne peniene
F. Leukoplakia este considerată leziune premalignă peniană
G. Parafimoza este considerată leziune premalignă peniană
H. Boala Bowen este considerată leziune premalignă peniană
I. Aproximativ 25% dintre pacienţii cu boală Bowen prezintă o boală malignă
viscerală concomitentă
J. Peste 25% dintre pacienţii cu boală Bowen prezintă o boală malignă viscerală
concomitentă
17.Care din următoarele afirmații legate de leziunile premaligne peniene sunt adevărate:
A. Tratamentul leukoplakiei este reprezentat de excizia locala
B. Boala Bowen poate fi tratată prin radioterapie externă
C. Tratamentul leukoplakiei este reprezentat de fulguraţii cu laser sau aplicaţii
topice de 5-fluorouracil
D. Macroscopic, leukoplakia apare ca o placă albă caracterizată
microscopic prin acantoză, hiperkeratoză şi parakeratoză
E. Boala Bowen poate fi tratată prin fulguraţii cu laser sau aplicaţii topice
de 5- fluorouracil
F. Eritroplazia Queyrat se caracterizează prin apariţia unor zone eritematoase,
catifelate, în relief, bine delimitate, localizate la nivelul glandului penian sau
şanţului coronal
G. Condiloamele acuminate gigante sunt leziuni eritematoase, catifelate, în relief,
bine delimitate
H. Boala Bowen apare ca o placă albă caracterizată microscopic prin
acantoză, hiperkeratoză şi parakeratoză
I. Boala Bowen se prezintă ca o placă eritematoasă, solitară, localizată la nivelul
corpului penian
J. Leucoplakia se prezintă ca o placă eritematoasă, solitară, localizată la nivelul
corpului penian
20.Care din următoarele afirmații legate de hiperplazia benignă de prostată (HBP) sunt adevărate:
A. Este un proces degenerativ de hipertrofie prostatică
B. Este un proces degenerativ de hiperplazie prostatică
C. Este un proces degenerativ de atrofie prostatică
D. Procesul patologic apare în zona centrală
E. Procesul patologic poate fi demonstrat histologic numai din a șasea decadă a
vieții
F. Procesul patologic apare în zona tranzițională
G. Procesul patologic poate fi demonstrat histologic încă din a treia decadă a vieții
H. Simptomele sunt mai frecvent întâlnite înainte de vârsta de 50 de ani
I. Simptomele sunt mai puțin întâlnite înainte de vârsta de 50 de ani
J. Procesul patologic apare în zona periferică
21.Care din următoarele afirmații legate de hiperplazia benignă de prostată (HBP) sunt adevărate:
A. Nu există o corelație directă între mărimea prostatei și simptomatologie
B. Ameliorarea simptomatică spontană semnificativă este relativ neobișnuită
C. Simptomele iritative tipice apar din cauza modificărilor inflamatorii de la
nivelul prostatei
D. Nu există o asociere cauzală între HBP și cancerul de prostată
E. Există o corelație directă între mărimea prostatei și simptomatologie
F. Ameliorarea simptomatică spontană semnificativă este frecvent întâlnită
G. Simptomele iritative tipice apar din cauza modificărilor compensatorii ale
pereţilor vezicii urinare
H. Există o asociere cauzală între HBP și cancerul de prostată
I. Simptomele iritative tipice sunt rar întâlnite
J. Simptomele iritative tipice sunt frecvent întâlnite
23.Care din următoarele afirmații legate de hiperplazia benignă de prostată (HBP) sunt adevărate:
A. La tușeul rectal, caracteristică HBP este consistența moale
B. Reziduul postmicţional poate fi demonstrat prin ecografie
C. Examinarea digitală a prostatei prin tuşeu rectal relevă adesea creşterea de
volum a acesteia
D. La tușeul rectal, caracteristică HBP este consistența dură
E. Semnul urografic al „ureterelor în crosă de hochei" apare la nivelul
ureterelor proximale
F. În HBP, prostata este extrem de sensibilă la tușeul rectal
G. Debitmetria arată o creștere a debitului urinar
H. Cistoscopia nu evidențiază modificări patologice
I. La tușeul rectal, caracteristic HBP este conturul neted
J. Debitmetria arată o scădere a debitului urinar
24.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul hiperplaziei benigne de prostată (HBP) sunt
adevărate:
A. Receptorii α-adrenergici sunt prezenţi în colul vezicii urinare şi în uretra
prostatică
B. Blocanţii α1-adrenergici sunt, de obicei, agenţii de primă linie în tratamentul
medical al HBP
C. Finasterida este unul din medicamentele α-blocante utilizate pentru a
trata simptomele obstmctive
D. Silodosin-ul este unul din medicamentele α-blocante utilizate pentru a
trata simptomele obstmctive
E. Receptorii α-adrenergici sunt prezenţi în calice, bazinet şi ureterul proximal
F. Dutasterida este unul din medicamentele α-blocante utilizate pentru a
trata simptomele obstmctive
G. Medicamentele α-blocante se administrează în doză unică, zilnic
H. Medicamentele α-blocante se administrează intermitent, când
simptomatologia obstructivă devine supărătoare
I. Blocanţii α1-adrenergici nu sunt, de obicei, utilizați de primă intenție în
tratamentul medical al HBP
J. Tamsulosin-ul este unul din medicamentele α-blocante utilizate pentru a
trata simptomele obstmctive
27.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată
(HBP) sunt adevărate:
A. Riscul de incontinenţă urinară după rezecţia transuretrală a prostatei
(TURP) este crescut (15-20%)
B. În timpul intervenţiilor chirurgicale pentru HBP, capsula prostatică nu este
îndepărtată
C. Riscul de a dezvolta în viitor cancer de prostată nu este influenţat de o
intervenţie chirurgicală pentru HBP
D. Abordarea chirurgicală deschisă este, de obicei, aleasă pentru pacienţii cu
dimensiuni mici ale prostatei (< 50 g)
E. Riscul de incontinenţă urinară după rezecţia transuretrală a prostatei
(TURP) este scăzut (1-2%)
F. Incizia transuretrală a prostatei poate fi efectuată la pacientii cu volum
mare al prostatei
G. Abordarea chirurgicală deschisă este aleasă pentru pacienţii cu dimensiuni
foarte mari ale prostatei (> 100 g)
H. Incizia transuretrală a prostatei poate fi efectuată la pacientii cu volum mic al
prostatei
I. În timpul intervenţiilor chirurgicale pentru HBP, capsula prostatică este
îndepărtată
J. Riscul de a dezvolta în viitor cancer de prostată este crescut de o
intervenţie chirurgicală pentru HBP
28.Care din următoarele afirmații legate de chisturile și tumorile benigne renale sunt adevărate:
A. Un chist complex este, de obicei, considerat benign până la proba contrarie
B. Unele leziuni chistice sunt complexe (septuri, îngroşarea pereţilor sau
calcificări) şi necesită investigaţii suplimentare pentru a
excludemalignitatea
C. Majoritatea leziunilor chistice simple produc dureri lombare surde
D. Leziunile chistice complexe (septuri, îngroşarea pereţilor sau calcificări) nu
necesită investigaţii suplimentare
E. Angiomiolipomul este de obicei diagnosticat prin aspectul său ecografic
caracteristic de leziune transsonică
F. Angiomiolipomul este de obicei diagnosticat prin aspectul său
tomografic caracteristic de leziune grăsoasă
G. Majoritatea leziunilor chistice simple sunt asimptomatice
H. Un chist complex este, de obicei, considerat malign până la proba contrarie
I. Când se evidenţiază imagistic un chist simplu (CT, ecografie) se indică
nefrectomia parțială
J. Când se evidenţiază imagistic un chist simplu (CT, ecografie) se indică doar
urmărirea periodică a chistului
29.Care din următoarele afirmații legate de carcinomul renal cu celule clare (CRCC) sunt adevărate:
A. In peste 50% din cazuri CRCC este bilateral
B. Originea CRCC este de obicei în tubii cont0rti proximali
C. Originea CRCC este de obicei la nivelul glomerulilor
D. Alimentatia bogata in lipide este implicata în apariţia CRCC
E. CRCC este cea mai frecventă tumoră malignă primară solidă renala
F. CRCC este distribuit în rap0rt de 2: 1 femei /bărbaţi
G. Doar în 5% din cazuri CRCC poate fi bilateral
H. CRCC este distribuit în rap0rt de 2: 1 bărbaţi/femei
I. Carcinomul cu celule tranziţionale este cea mai frecventă tumoră malignă
primară solidă renala
J. Nitrozaminele şi substanţele cancerigene din fumul de ţigară sunt implicate în
apariţia CRCC
30.Care din următoarele afirmații legate de carcinomul renal cu celule clare (CRCC) sunt adevărate:
A. În stadii avansate, tumora invadează vena renală şi vena cavă inferioară
B. Ratele de supravieţuire la cinci ani pentru stadiile I şi II sunt de 40-60%
C. Ratele de supravieţuire la cinci ani pentru stadiile III şi IV sunt de 80--90%
D. Triada clasică reprezentată de hematurie, durere în flancşi masă abdominală
palpabilă este raportată în doar 4-17%din cazuri
E. CRCC metastazează cel mai adesea în ficat
F. Ratele de supravieţuire la cinci ani pentru stadiile III şi IV sunt de 40--60%
G. Triada clasică reprezentată de hematurie, durere în flancşi masă abdominală
palpabilă este raportată la peste 50%din cazuri
H. Ratele de supravieţuire la cinci ani pentru stadiile I şi II sunt de 80-90%
I. În stadii avansate, tumora invadează artera renală şi ramurile segmentare ale
acesteia
J. CRCC metastazează cel mai adesea în plămâni
31.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul carcinomul renal cu celule clare (CRCC) sunt
adevărate:
A. Tratamentul pentru CRCC localizat este radioterapia externă
B. Nefrectomia radicală este opţiunea preferată pentru tumorile mici
C. Nefrectomia parțială este opţiunea preferată pentru tumorile mici
D. Tratamentul pentru CRCC localizat este nefrectomia radicalăsau parţială
E. Nefrectomia radicală nu include și îndepărtarea grăsimii perirenale și a fasciei
Gerota
F. Nefrectomia radicală nu include și îndepărtarea glandei suprarenale ipsilaterale
G. Nefrectomia laparoscopică nu aduce beneficii semnificative, din punct de
vedere al morbidității perioperatorii şi postoperatorii, comparativ cu abordul
deschis
H. Nefrectomia radicală presupune și îndepărtarea grăsimii perirenale și a fasciei
Gerota
I. Nefrectomia laparoscopică a redus semnificativ morbiditatea
perioperatorie şi postoperatorie asociată abordului deschis
J. Nefrectomia radicală presupune și îndepărtarea glandei suprarenale
ipsilaterale
32.Care din următoarele afirmații legate de carcinomul cu celule tranziţionale al sistemului pielo-caliceal
sunt adevărate:
A. Carcinomul cu celule tranziţionale al sistemului pielo-caliceal nu se poate
prezenta ca un defect de umplere la CT
B. Carcinomul cu celule tranziţionale al sistemului pielo-caliceal se poate
prezenta ca un defect de umplere la CT
C. Leziunile căilor urinare inferioare pot însămânţa tractul urinar superior
D. Evaluarea tractului superior este necesară atunci când este descoperit un
carcinom
cu celule tranziţionale în tractul inferior
E. Ureteroscopia nu este necesară pentru diagnosticul carcinomului cu
celule tranziţionale al sistemului pielo-caliceal
F. Evaluarea tractului superior nu este necesară atunci când este
descoperit un carcinom cu celule tranziţionale în tractul inferior
G. Tratamentul este nefroureterectomia, cu îndepărtarea unei porțiuni de vezică
urinară la nivelul orificiului ureteral
H. Tratamentul este nefrectomia
I. Ureteroscopia este necesară pentru a vizualiza sau a biopsia leziunea
suspectă
J. Leziunile căilor urinare superioare pot însămânţa tractul urinar inferior
35.Care din următoarele afirmații legate de stadializarea cancerului de vezică urinară sunt adevărate:
A. T4 reprezintă extensie în lamina propria
B. Tis semnifică carcinom in situ
C. T3 înseamnă invazia grăsimii perivezicale
D. T2 semnifică invazia muşchiului detrusor
E. T2 reprezintă implicarea organelor învecinate
F. Ta înseamnă tumoră non-invazivă, papilară
G. T3 semnifică invazia muşchiului detrusor
H. Ta semnifică carcinom in situ
I. T l reprezintă extensie în lamina propria
J. T l înseamnă invazia grăsimii perivezicale
36.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul carcinomului vezical sunt adevărate:
A. Riscul de apariție a unor tumori secundare vezicale, ureterale şi bazinetale la
pacienții cu carcinom vezical cu celule tranziţionale este redus
B. În stadiul Ta radioterapia externă a tum0rii este adesea singurul tratament
necesar
C. Dacă tumora T1 recidivează, chimioterapia sau imunoterapia intravezicală pot fi
utile.
D. BCG s-a dovedit a fi foarte efficient în tratamentul tumorilor Tis
E. Chimioterapia sau imunoterapia intravezicală nu sunt indicate în tumorile T1
recidivate
F. BCG nu este indicat în tratamentul tumorilor Tis
G. Managementul carcinomului vezical depinde de stadiul tumoral
H. Pacienții cu carcinom vezical cu celule tranziţionale prezintă un risc
crescut de apariţie a unor tumori secundare vezicale, ureterale şi
bazinetale
I. În stadiul Ta rezecţia transuretrală a tum0rii este adeseasingurul tratament
necesar
J. Managementul carcinomului vezical depinde de simptomatologia asociată
37.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul carcinomului vezical sunt adevărate:
A. La pacienţii de sex masculin, cistectomia radicală presupune
îndepărtarea vezicii, prostatei, grăsimii perivezicale şi a ganglionilor
limfatici pelvini
B. Controalele periodice sunt obligatorii, pentru că rata de recidivă la 5 ani
poate să ajungă până la 50%.
C. La sexul feminin, cistectomia radicală presupune rezecţia vezicii, aperetelui
anterior al
vaginului, a uterului şi a ganglionilor limfatici
D. Rata de supravieţuire la 5 ani după cistectomiile radicale efectuate pentru
tumorile vezicale în stadiul T3 este de aproximativ 60%
E. La sexul feminin, cistectomia radicală presupune rezecţia vezicii şi a
ganglionilor limfatici pelvini
F. Controalele periodice nu sunt obligatorii, pentru că rata de recidivă la 5
ani nu depășește 5% din cazuri.
G. La pacienţii de sex masculin, cistectomia radicală presupune îndepărtarea
vezicii și a grăsimii perivezicale
H. În cazul tumorilor vezicale musculo-invazive, se recomandă rezecția
transuretrală, urmata de imunoterapia intravezicală cu BCG
I. Rata de supravieţuire la 5 ani după cistectomiile radicale efectuate pentru
tumorile vezicale în stadiul T3 este de aproximativ 90%
J. În cazul tumorilor vezicale musculo-invazive, se recomandă cistectomia
radicală
40.Care din următoarele afirmații legate de antigenul specific prostatic (PSA) sunt adevărate:
A. PSA este piatra de temelie in screening-ul carcinomului prostatic
B. PSA-ul seric nu este crescut în cazul bărbaţilor cu prostatită
C. PSA-ul seric poate fi crescut în cazul bărbaţilor cu hiperplazia benignă de
prostată (HBP)
D. PSA-ul seric este specific prostatei, dar nu este specific cancerului de prostată
E. PSA-ul seric nu este crescut în cazul bărbaţilor cu hiperplazia benignă de
prostată (HBP)
F. PSA nu este utilizat in screening-ul carcinomului prostatic
G. PSA-ul seric poate fi crescut în cazul bărbaţilor cu prostatită
H. PSA-ul seric este specific cancerului de prostată
I. Pentru afroamericani şi pentru cei cu istoric familial de cancer de prostată,
screening- ul ar trebui luat în considerare începând cu vârsta de 40 ani
J. Pentru afroamericani şi pentru cei cu istoric familial de cancer de prostată,
screening- ul ar trebui luat în considerare începând cu vârsta de 60 ani
41.Care din următoarele afirmații legate de antigenul specific prostatic (PSA) sunt adevărate:
A. PSA-ul este secretat de celulele stromei fibromusculare prostatice
B. Un raport PSA-liber/PSA-total <20-25% se asociază mai frecvent
cuhiperplazia benigna de prostată
C. Un raport PSA-liber/PSA-total <20-25% se asociază mai frecvent
cucarcinomul prostatic
D. Valoarea normala a PSA seric este in intervalul 4-10 ng/mL
E. Nivelul PSA-ului creşte gradual cu vârsta
F. PSA-ul este secretat de celulele epiteliale prostatice
G. Valoarea normala a PSA seric este < 4,0 ng/mL
H. Nivelul PSA-ului scade gradual cu vârsta
I. Carcinomul prostatic nu se intilneste în rândul pacienţilor cu un nivel normal al
PSAului
J. Carcinomul prostatic se regăseşte în proportie de 20-25% în rândul
pacienţilor cu un nivel normal al PSAului
42.Care din următoarele afirmații legate de explorarea imagistica in cancerul de prostată sunt
adevărate:
A. Ultrasonografia transrectala (TRUS) nu este folosită ca metodă de
screening din cauza lipsei sensibilităţii şi specificităţii
B. Ultrasonografia transrectala (TRUS) nu este folosită pentru a ghida
puncţia-biopsie prostatica
C. La ultrasonografia transrectala (TRUS), carcinoamele prostatice au un
tipar clasic hiperecogen
D. Cea mai bună examinare imagistică pentru pacienţii suspectaţi cu carcinom
prostatic este ultrasonografia transrectala (TRUS)
E. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) nu este folosită ca metodă de
screening la pacienţii candidaţi pentru puncţie-biopsie
F. La ultrasonografia transrectala (TRUS), carcinoamele prostatice au un
tipar clasic hipoecogen
G. Ultrasonografia transrectala (TRUS) este folosită pentru a ghida puncţia-
biopsie în cazul pacienţilor suspectaţi cu carcinom prostatic
H. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) este considerată metodă de
screening la pacienţii candidaţi pentru puncţie-biopsie
I. Ultrasonografia transrectala (TRUS) nu este utila in evaluarea pacienţilor
suspectaţi cu carcinom prostatic
J. Ultrasonografia transrectala (TRUS) este folosită ca metodă de screening
din cauza sensibilităţii şi specificităţii crescute
44.Care din următoarele afirmații legate de gradul de diferenţiere tumorală in cancerul de prostată sunt
adevărate:
A. Majoritatea carcinoamelor, descoperite precoce sau prin screening, sunt
moderat diferenţiate
B. Scorul Gleason între 8-10 este clasificat drept slab diferenţiat
C. Sistemul Gleason atribuie un număr (de la 1 la 5) gradului de diferenţiere
celulară dominant, la care se adaugă un număr corespunzător celui de-
al doilea cel mai frecvent grad de diferenţiere
D. Scorul Gleason între 2-4 este clasificat drept slab diferenţiat
E. Sistemul Gleason atribuie un număr (de la 1 la 3) gradului de diferenţiere
celulară dominant, la care se adaugă un număr corespunzător celui mai
rar grad de diferenţiere
F. Pentru stabilirea gradului tumoral se folosește chestionarul Asociaţiei
Urologice Americane
G. Pentru stabilirea gradului tumoral se folosește scorul Gleason
H. Majoritatea carcinoamelor, descoperite precoce sau prin screening,
sunt slab diferențiate
I. Gradul de diferenţiere al tumorii aduce informaţii importante referitoare la
prognostic
J. Gradul de diferenţiere al tumorii nu contribuie la stabilirea prognosticului
45.Care din următoarele afirmații legate de stadializarea cancerului de prostată sunt adevărate:
A. Metastazele osoase sunt relativ rar întâlnite în rândul pacienţilor cu PSA < 20
ng/mL
B. Stadializarea cancerului de prostată defineşte extensia locală, regională şi la
distanţă a procesului patologic
C. Radiografia simplă este cea mai sensibilă metodă pentru detectarea
metastazelor osoase
D. Scintigrafia osoasă este cea mai sensibilă metodă pentru detectarea
metastazelor
osoase
E. Modalitatea principală de stadializare a bolii locale este tuşeul rectal
F. Modalitatea principală de stadializare a bolii locale este ultrasonografia
transrectală (TRUS)
G. Metastazele osoase sunt relativ rar întâlnite în rândul pacienţilor cu PSA > 20
ng/mL
H. Stadializarea cancerului de prostată defineşte gradul de diferențiere celulară al
tumorii
I. Metastazele osoase din cancerul de prostată sunt de tip osteoblastic
J. Metastazele osoase din cancerul de prostată sunt de tip osteolitic
46.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul cancerului de prostată, în stadiul de boală
localizată, sunt adevărate:
A. Brahiterapia poate fi utilizată în cancerul de prostată cu risc înalt
B. Pentru pacienții cu speranţă de viaţă mai mare, cu cancer de prostată cu risc
scăzut (scor Gleason ≤6), este preferată monitorizarea fără asocierea altor
interventii terapeutice (,,watchful waiting")
C. Prostatectomia radicală şi radioterapia sunt metode de tratament cu viză
curativă
D. Prostatectomia radicală presupune un abord transvezical
E. Prostatectomia radicală presupune un abord retropubic
F. Pentru pacienţii cu speranţă de viaţă <10 ani este preferată
supravegherea activă (,,active surveillance")
G. Pentru pacienţii cu speranţă de viaţă <10 ani, monitorizarea acestora fără
asocierea altor interventii terapeutice (,,watchful waiting") poate fi indicată
H. Hormonoterapia este o metodă de tratament cu viză curativă
I. Pentru pacienții cu speranţă de viaţă mai mare, diagnosticaţi cu cancer de
prostată cu risc scăzut (scor Gleason ≤6), este preferată supravegherea
activă (,,active surveillance")
J. Brahiterapia poate fi utilizată în cancerul de prostată cu risc scăzut şi risc
intermediar
48.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul cancerului de prostată, în stadiul de boală
localizată, sunt adevărate:
A. Unul din avantajele pe care prostatectomia radicală laparoscopică şi cea
robotică le au faţă de abordul chirurgical deschis este scăderea mai rapidă
a PSA-ului seric postoperator
B. După efectuarea radioterapiei, rezultate superioare vor fi obţinute în cazurile în
care valorile PSA-ului scad sub 1-0,5 ng/mL
C. După efectuarea radioterapiei, rezultate superioare vor fi obţinute în cazurile în
care valorile PSA-ului scad sub 4 ng/mL
D. Pentru pacienţii la care se obţin margini chirurgicale pozitive, se estimează o
rată a supravieţuirii în absenţa bolii la 15 ani de aproximativ 50%.
E. Unul din avantajele pe care prostatectomia radicală laparoscopică şi cea
robotică le au faţă de abordul chirurgical deschis este aspectul estetic
superior
F. Scăderea PSA-ului după tratament este sugestivă pentru recidivă tumorală
G. Unul din avantajele pe care prostatectomia radicală laparoscopică şi cea
robotică le au faţă de abordul chirurgical deschis este perioada de recuperare
postoperatorie mai mică
H. Unul din avantajele pe care abordul chirurgical deschis îl are faţă de
prostatectomia radicală laparoscopică şi cea robotică este recuperarea mai
rapidă a continenţei urinare postoperator
I. Pentru pacienţii la care se obţin margini chirurgicale negative, se estimează o
rată a supravieţuirii în absenţa bolii la 15 ani de aproximativ 50%.
J. Creşterea PSA-ului după tratament este sugestivă pentru recidivă tumorală
49.Care din următoarele afirmații legate de tratamentul cancerului de prostată, în stadiul metastatic,
sunt adevărate:
A. Terapiile antiandrogenice de linia a doua (abirateronă, enzalutamidă şi
apalutamidă) şi
chimioterapia bazată pe taxani au dovedit a avea o eficacitate moderată în
cancerul de prostată rezistent la castrare
B. Scăderea libidoului sau disfuncţia erectilă sunt consecinţe ale administrării de
analogi de LHRH.
C. Durata de răspuns la tratamentul hormonal în cazul pacienţilorcu cancer de
prostată în stadiu metastatic este, de regulă,între 18-24 de luni
D. Durata de răspuns la tratamentul hormonal în cazul pacienţilorcu cancer de
prostată în stadiu metastatic este, de regulă,între 3-6 luni
E. Principala formă de tratament al cancerului de prostată aflat în stadiu
metastatic o reprezintă deprivarea estrogenică
F. Administrarea de analogi LHRH asociază efecte secundare de tip
cardiovascular la peste 50% din cazuri
G. Principala formă de tratament al cancerului de prostată aflat în stadiu
metastatic o reprezintă deprivarea androgenică
H. Supravieţuirea medie, la pacienţii cu cancer de prostată refractar la
tratamentul hormonal, este de aproximativ 53 de luni
I. Supravieţuirea medie, la pacienţii cu cancer de prostată refractar la
tratamentul hormonal, este de aproximativ 6 luni
J. Terapiile antiandrogenice de linia a doua (abirateronă, enzalutamidă şi
apalutamidă) şi chimioterapia bazată pe taxani s-au dovedit a fi ineficiente în
cancerul de prostată rezistent la castrare
72.Rinichiul inpotcoava:
A. Afecteaza cu precadere polul inferior renal
B. Poate prezenta ca simptom hematuria
C. Simptomele se asociaza cu obstructia sau infectia tractului urinar
D. Simptomul principal este greata
E. Se evalueaza cu ajutorul PET CT
F. Este cea mai frecventa anomalie de fuziune a rinichiului
G. Prezinta intotdeauna incontinenta urinara
H. Poate prezenta ca simptom un usor discomfort abdominal
I. Este o anomalie extrem de rara
J. Afecteaza cu precadere jonctiunea uretero vezicala
74.Refluxul vezico-ureteralprimar:
A. Mugurele ureteral se implantează lateral în peretele vezicii urinare
B. Refluxul de grad mic se remite, de obicei, odată cu creşterea copilului
C. Refluxul de grad mare se remite, de obicei, odată cu creşterea copilului
D. Este consecinţa unui traiect al ureterului intramural anormal de lung
E. Mugurele ureteral se implantează anterior în peretele vezicii urinare
F. Reacţia infamatorie ce rezulta provoacă leziuni tubulare permanente
G. Reacţia infamatorie ce rezulta provoacă leziuni tubulare temporare
H. Este consecinţa unui traiect al ureterului intramural anormal de scurt
I. Traiectul ureteral intraparietal este foarte scurt
J. Traiectul ureteral intraparietal este foarte lung
77.Obiectivele reimplantăriiuretero-vezicale:
A. Noul meat trebuie plasat foarte aproape de colul vezical
B. Poate fi necesară plicaturarea ureterală
C. Noul meat nu trebuie plasat prea aproape de colul vezical
D. Fixarea fermă a ureterului intramural de peretele vezical
E. Lasarea libera a ureterului intramural
F. Scurtarea portiunii intramurale a ureterului
G. Alungirea portiunii intramurale a ureterului de până la 4-5 ori diametrul acestuia
H. Nu este necesară plicaturarea ureterală
I. Imobilizarea orificiului prin ancorarea acestuia la detrusorul subiacent
J. Imobilizarea noului orificiu se face prin ancorarea acestuia la uretra
80.Testiculele retractile:
A. subliniaza importanta manipularii regiunii inghinale in mediu cu temperatura
scazuta
B. majoritatea persista si la varsta adulta
C. sunt cauzate de laxitatea exagerata a musculaturii cremasterice
D. subliniaza importanta manipularii blânde a regiunii inghinale
E. majoritatea coboară în scrot la pubertate
F. apar frecvent atunci cand examinarea se produce într-un mediu cald
G. sunt cauzate de hiperactivitatea musculaturii cremasterice
H. testiculele se retractă rapid în regiunea inghinală
I. subliniază importanţa examinării copilului într-un mediu cald
J. testiculele nu se retractă în regiunea inghinală
81.Anorhidia:
A. unilaterală este o cauză de minimă îngrijorare
B. este rar cauzata de agenezie
C. se prezinta ca un duct deferent orb
D. este cauza principala de testicul nepalpabil în scrot
E. bilaterală este o cauza de minima ingrijorare
F. majoritatea sunt cauzate de torsiune prenatală sau accidente vasculare
G. este frecvent cauzata de agenezie
H. bilaterală conduce la sterilitate şi necesită terapie de suplinire hormonală la
pubertate
I. rareori sunt cauzate de torsiune prenatală sau accidente vasculare
J. unilaterala conduce la sterlitate
84.In cazul IRA, necroza tubulara acuta toxica endogena poate fi secundara:
A. Administrarii unor antibiotice (aminoglicozide)
B. Administrarii unor agenti chimioterapici (cisplatin)
C. Intoxicatie cu ciuperci
D. Rabdomioloza prin mioglobinurii paroxistice
E. Venin prin muscatura de sarpe
F. Tratamentului cu inhibitori de ciclooxigenaza
G. Hemoliza prin transfuzie de sange incompatibil
H. Sindromului hepato-renal
I. Ventilatiei mecanice cu presiune pozitiva
J. Sindrom de strivire cu rabdomioliza
87.Putem spune că un pacient are oligoanurie dacă are o diureză de: OLIGOANURIE= valori
intre 100-500 ml urina !!
A. 4300 ml
B. 190-215ml
C. 20 ml
D. 150 ml
E. 1200 ml
F. 2600 ml
G. 450 ml
H. 320 ml
I. 400 ml
J. 60 ml
100.Care dintre afirmațiile privind hiperplazia benignă de prostată (HBP) este adevărată?:
A. Procesul patologic în HBP nu apare niciodată inițial in zona tranzițională
B. Simptomele din HBP sunt puțin întâlnite înainte de vârsta de 50 ani
C. Simptomele obstructive clasice sunt disuria, driblingul terminal, jet urinar slab,
senzația de golire incompletă
D. Toți pacienții cu HBP prezintă simptomatologie progresivă în absența
tratamentului hormonal
E. Frecvent poate să apară ameliorarea simptomatică spontana in cazul HBP
F. Polakiuria, imperiozitatea micțională, nicturia sunt simptome iritative tipice
G. Există o corelație între dimensiunile prostatei și simptomatologie
H. Simptomele in HBP debutează treptat și pot progresa până la retenție acută de
urină
I. Mereu există o asociere cauzală între HBP si alte afecțiuni patologice ale
prostatei (prostatită, cancer)
J. HBP este un proces degenerativ de hiperplazie și hipertrofie prostatică
101.Care dintre afirmațiile privind hiperplazia benignă de prostată (HBP) este adevărată?:
A. Examinarea prostatei prin tușeu rectal relevă creșterea acesteia în dimensiuni
B. Nu există cazuri în care creșterea semnificativa a prostatei sa fie
asimptomatica
C. La pacienții cu HBP, vezica urinară nu prezintă modificări sau simptomatologie
D. Debitmetria arata o creștere a debitului urinar
E. Simptomele in HBP nu pot apărea niciodată fără o creștere marcata a
volumului prostatic
F. La examenul clinic prostata este cu contur neted și consistentă moale
G. Simptomatologia debutează brusc , si este frustă
H. La pacienții cu HBP, vezica urinară prezintă modificări compensatorii la
nivelul pereților
I. In absenta infecției, sumarul de urina este normal
J. Debitmetria arata o scădere a debitului urinar
102.Care dintre afirmațiile privind tratamentul în hiperplazia benignă de prostată (HBP) este adevărată?:
A. Finasterida si dutasterida nu pot fi utilizate in tratamentul HBP simptomatice
B. Răspunsul favorabil la terapie apare lent, mai mult de câteva zile
C. Sunt 4 medicamente alfa-blocante utilizate pentru tratamentul
simptomatologiei obstructive
D. Alfa blocantele sunt bine tolerate de pacienți
E. Medicamentele afla blocante se administrează in 3 sau mai multe prize zilnic
F. Receptorii alfa 1 sunt prezenți in colul vezicii urinare si in uretra prostatica
G. Ca efect secundar la α - blocante poate sa apară hipertensiunea arteriala
H. Tratamentul chirurgical este rezervat pacienților care nu tolerează sau nu
răspund la tratament
I. Blocanții alfa1- adrenergici sunt agenții de prima linie in tratamentul medical
J. Medicamentele alfa blocante sunt : terazosin, doxazosin, tamsulosin, silodosin
103.Care dintre afirmațiile privind tratamentul în hiperplazia benignă de prostată (HBP) este adevărată?:
A. Medicația cu inhibitori ai 5 α reductazei nu este bine tolerata având multe
efecte secundare
B. Nu se asociază niciodata un blocant α- 1 adrenergic si un inhibitor al 5 α –
reductazei
C. Finasterida si dutasterida nu influențează nivelul seric al PSA-ului
D. Medicația cu Inhibitorii 5 α reductazei influențează dimensiunea prostatei ( 20-
30%)
E. Medicația cu Inhibitorii 5 α reductazei nu influențează dimensiunea prostatei
F. Medicația cu Inhibitorii 5 α reductazei poate avea efecte secundare
(scăderea libidoului, disfuncție erectila)
G. 5 α reductaza transformă testosteronul in metabolitul sau activ
intracelular, dihidrotestosteron
H. Finasterida este mai puțin eficienta comparativ cu blocanții α-adrenergici
I. Inhibitorii 5 beta-reductazei nu blochează activitatea adrenergica
J. Finasterida si dutasterida sunt inhibitori ai 5 α reductazei
104.Caredintre afirmațiile privind tratamentul minim invaziv în hiperplazia benignă de prostată (HBP) este
adevărată?:
A. termoterapia transuretrala cu microunde si ablația transuretrala cu ac nu
pot fi efectuate in ambulatoriu
B. Procedurile minim invazive sunt puțin costisitoare si pot fi efectuate in
ambulatoriu
C. Sunt puține proceduri minim invazive dezvoltate pentru tratamentul
simptomelor tractului urinar inferior
D. In tratamentul cu laser complicațiile hemoragice sunt mai frecvente in
comparație cu TURP
E. Procedurile minim invazive prezinta multe efecte secundare in comparație
cu cele clasice
F. tratamentul cu laser consta in vaporizarea țesutului prostatic
G. Procedurile minim invazive prezinta puține efecte se secundare in comparație
cu cele clasice
H. Tehnicile minim invazive nu sunt utilizate pe scara larga datorita ameliorării
modeste a simptomatologiei
I. Procedura cel mai frecvent utilizata este tratamentul cu laser
J. Procedura cel mai rar utilizata este tratamentul cu laser
105.Referitor vezica urinară, sunt adevărate următoarele:
A. Când este goală, vezica urinară se află chiar deasupra simfizei pubiene
B. Vezica este înconjurată de un bogat plex venos care drenează în venele
epigastrice
C. Este căptușită de un epiteliu de tranziție, dispus pe un strat de țesut
conjunctiv, elastic, numit lamina propria
D. Sistemul limfatic al vezicii urinare drenează doar spre ganglionii limfatici iliaci
externi
și hipogastrici
E. Vascularizația este asigurată de către arterele vezicale superioare, medii şi
inferioare, ramuri ale arterei hipogastrice
F. Mușchiul corpului vezicii urinare se numește detrusor
G. Vezica este un organ muscular cavitar
H. Trigonul vezical este o zonă dreptunghiulară situată între orificiile
ureterale, deschiderea uretrei și domul vezical
I. La nivelul trigonului vezical peretele muscular are trei straturi
J. Sistemul limfatic al vezicii urinare drenează spre ganglionii limfatici iliaci
externi, hipogastrici, iliaci comuni şi sacrali
115.În ceea ce privește rapoartele anatomice ale rinichiului, este adevărat că:
A. Rinichiul drept prezintă raport antero-medial cu duodenul
B. Rinichiul stâng are raport antero-lateral cu colonul ascendent
C. Rinichiul drept prezintă raport inferior cu porțiunea ascendentă a colonului
D. Rinichiul drept prezintă raport anterior și superior cu lobul drept hepatic
E. Rinichii sunt mărginiți anterior de diafragm
F. Rinichiul drept prezintă raport posterior cu duodenul
G. Rinichii sunt mărginiți superior si posterior de diafragm
H. Rinichiul stâng are raport antero-lateral cu colonul descendent
I. Rinichiul stâng are raport lateral către hil cu coada pancreasului
J. Rinichiul drept este situat în proximitatea splinei
134.Uretrografia retrogradă :
A. Face parte din explorările traumatismelor uretrale
B. Extravazarea de substanță de contrast fără pătrunderea acesteia la
nivelul vezicii urinare sugerează o leziune completă de uretră
C. La ruptura totală de uretră substanța de contrast poate ajunge în vezica urinară
D. O ruptură parțială de uretră este sugerată de pasajul substanței de contrast la
nivelul vezicii urinare
E. La ruptură parțială de uretră nu se extravazează substanța de contrast
F. Este o explorare de rutină pentru toți pacienții de sex masculin
G. La ruptura totală de uretră nu se indică uretrorafia retrogradă
H. O ruptură parțială a uretrei este sugerată de existența extravazării
substanței de contrast
I. O ruptură parțială a uretrei este sugerată de extravazarea substanței de
contrast și absența pătrunderii în vezica urinară
J. Se face cu substanță de contrast
144. Referitor la traumatismele peniene care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Avulsia peniană circumferențială determină întreruperea completă a drenajului
limfatic
și limfedem cronic al tegumentului localizat distal de leziune
B. În arsurile peniene este recomandată cateterizarea uretrală prelungită,
deoarece nu pot fi cauzate leziuni ischemice la nivelul uretrei
C. Dacă mecanismul producerii traumatismului indică o leziune uretrală, se
indică o urografie intravenoasă
D. Tratamentul fracturii peniene nu se face imediat, pacientul este supravegheat
pentru 72 de oare iar apoi se decide evacuarea hematomului
E. Managementul traumatismelor penetrante peniene variază în funcție de
prezența, extinderea și localizarea leziunilor uretrale sau ale corpilor
penisului
F. Leziunile uretrei anterioare pot fi rezolvate prin montarea unei sonde uretro-
vezicale Foley sau sonde Nelaton iar apoi se intervine chirurgical
G. Leziunile care interesează și testiculul necesită explorare chirurgicală
H. Traumatismele peniene pot fi produse prin leziuni închise, avulsie, ștrangulare,
arsuri
I. Arsurile peniene pot fi de tip termic, chimic sau electric
J. Traumatismele profunde, prin tăiere se pot sutura în cazul în care
plaga este contaminată
150.Referitor cateterismul vezical la bărbat și femei care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Se acoperă tot cateterul cu un lubrifiant liposolubil
B. În cateterismul vezical la bărbat penisul se tracționează în jos, fără a decalota
complet glandul, dacă pacientul nu este circumcis
C. În momentul în care urina devine vizibilă în cateterismul vezical la bărbat, se
oprește avansarea cateterului urinar și se va umfla balonașul sondei
D. Cu o mână se va ține permanent penisul iar cu cealaltă mână se curăță
meatul și glandul cu soluție antiseptică
E. Se pregătesc toate materialele ce trebuie utilizate, înainte de începerea
procedurii
F. Când se practică cateterismul vezical la femei, cateterul trebuie
avansat doar jumătate din lungimea sa înainte ca balonul să fie
umflat.
G. Se așează pacienta în decubit dorsal, cu picioarele desfăcute larg și
genunchii flectați. În practică, este preferată așezarea pacientei pe masa
ginecologică
H. Cateterul la bărbat nu trebuie să fie introdus până la bifurcația sondei Foley și
nici nu se verifică dacă pe cateter curge urină
I. Materialele necesare sunt: cateterul ( de obicei 16 Fr) şi punga colectoare,
gelul lubrifiant (se aplică pe vârful cateterului sau se introduce în uretră), un
dezinfectant (ex. Betadina) şi un aplicator, o seringă de 10 mL umplută cu
apă sterilă, câmp de izolare steril si mănuşi sterile.
J. Cateterul urinar la bărbat se introduce rapid ca să se evite posibilele
leziuni de la nivelul uretrei
151.Referitor cateterismul vezical la bărbat și femei care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
A. Cele mai importante recomandări sunt ca niciodată să nu se forţeze
manevra de cateterizare şi să nu se umfle balonul până când cateterul nu
avansează pe tot traiectul şi scurgerea de urină devine vizibilă, pentru a nu
risca umflarea balonului în uretră.
B. Rezistenţa la introducerea cateterului la bărbat are loc cel mai des la nivelul
prostatei,
acolo unde uretra se curbeazăîn sus către vezica urinară
C. Poziție corectă a cateterului este confirmată doar atunci când pacientului
i se efectuează o ecografie vezicală
D. Mărirea lobilor laterali ai prostatei nu îngreunează trecerea cateterului
E. Dacă se întâlnește rezistență, nu trebuie folosită forța pentru că, se va
produce o leziune uretrală sau o cale falsă.
F. În unele cazului poate fi indicată utilizarea unui cateter cu calibru mai mare
(24-28 French)
G. O strictură uretrală poate, de asemenea cauza rezistență, la introducerea
cateterului
H. Dacă se întâlnește rezistență, se va încerca depășirea acesteia prin
injectarea unui lubrifiant adițional în uretră și înlocuirea cateterului cu un
cateter de calibru mai mare
I. Dacă urina tot nu este vizibilă pe cateter după 2 minute, atunci se irigă
cateterul cu 100 mL ser fiziologic, folosind o seringă specială care se
adaptează cateterului (seringa Guyon), fără să se umfle balonul.
J. Principala problemă întâmpinată este rezistenţa la itroducereacateterului la bărbat