Previzualizare

Examen
intrebari
Numărul
Romana
Disciplina de
întrebări

ONCOLOGIE 192 Preview

HEMATOLOGIE 98 Preview

RADIOLOGIE 297 Preview

MEDICINĂ NUCLEARĂ 20 Preview

MEDICINĂ DE URGENŢĂ 145 Preview

A.T.I. 149 Preview

ONCOLOGIE ŞI HEMATOLOGIE 290 Preview

MEDICINĂ INTERNĂ 452 Preview

RADIOLOGIE ŞI MEDICINĂ NUCLEARĂ 317 Preview

UROLOGIE 151 Preview

A.T.I. ŞI MEDICINĂ DE URGENŢĂ 294 Preview

Cancerele renale:
A. Se pot asocia cu varicocel stâng
B. Sunt adesea asimptomatice
C. Asociază ca semne principale polakiuria, masa palpabilă în flanc și durerea
abdominală
D. Includ și forma histologică de adenocarcinom
E. Sunt tumori foarte bine vascularizate
F. Pot determina hipotensiune datorită scăderii producției de eritropoietină
G. Afectează mai frecvent femeile decât bărbații (2:1)
:
H. Se pot asocia cu boala von Hippel-Lindau
I. Asociază metastaze la diagnostic în 60% din cazuri
J. Majoritatea sunt compuse din celule mari, cu citoplasmă clară

Diagnosticul cancerelor renale poate include:

A. Examen IRM pentru stadializare
B. Febră, hipertensiune arterială, fatigabilitate
C. Arteriografia
D. VSH crescut
E. Ecografia este principala metodă de evidențiere a unei tumori renale
F. Examenul CT, pentru a confirma implicarea venei renale
G. Citologia urinară
H. Nefrectomia parțială
I. Probe hepatice normale în toate cazurile
J. Triada clasică durere lombară, hematurie, tumoră palpabilă în flanc

Tratamentul cancerului renal se bazează pe:

A. Combinația dintre doi inhibitori ai punctelor de control imune
B. Intervenția chirurgicală sau iradierea stereotaxică pentru unii pacienți cu metastaze
izolate
C. Combinația dintre un inhibitor al punctelor de control imune și un inhibitor de
tirozinkinază VEGF-R
D. Criteriile de prognostic Heng în boala metastatică
E. Chimioterapia citotoxică în stadiul metastatic
F. Criteriile de prognostic IMDC/Heng în boala limitată la rinichi
G. Everolimus nu are nici un rol în secvența terapeutică
H. Terapia adjuvantă este obligatorie după nefrectomie
I. Sunitinib și pazopanib ca opțiuni în prima linie de tratament
J. Interleukina-2 dacă factorii de prognostic sunt nefavorabili

Următoarele afirmații despre cancerele uroteliale sunt false:

A. Inflamația cronică se asociază cu carcinoame scuamoase și nu joacă nici un rol în
etiopatogenia cancerelor urogenitale
B. Sunt rare la vârste sub 40 de ani
C. Uretra este tapetată de un epiteliu cu celule scuamoase
D. Tumorile vezicii urinare sunt de 50 de ori mai frecvente decât cele de ureter sau pelvis
renal
E. Pelvisul renal este tapetat de un epiteliu cu celule tranziționale
:
F. Nu se cunosc factorii favorizanți pentru carcinoamele cu celule tranziționale
G. Lucrătorii din industria petrolieră au risc crescut de cancere uroteliale
H. Tumorile vezicale superficiale sunt vindecate definitiv prin tratament local, indiferent
de gradul de diferențiere
I. Sunt de patru ori mai frecvente la femei decât la bărbați
J. Tumorile cu celule tranziționale sunt responsabile de 30% dintre decesele produse de
cancere

Diagnosticul neoplasmului de vezică urinară poate fi stabilit pe baza următoarelor

semne/simptome clinice sau investigații:
A. Laparoscopia cu biopsie
B. IRM pelvin pentru stadializarea la distanță
C. Citologia urinară
D. Cistoscopia (pentru stabilirea extensiei bolii)
E. Simptome sugestive de infecție de tract urinar
F. Bacteriuria semnificativă
G. Durerea la nivelul flancului
H. Markerii tumorali urinari
I. Hematuria însoțită cel mai frecvent de durere
J. Nefrostomia

Tratamentul tumorilor vezicii urinare:

A. Poate include instilarea locală de gemcitabină
B. Chimioterapia include de obicei un derivat de platină (ex. cisplatin)
C. Se poate limita la diatermie locală pentru tumorile superficiale
D. Nu necesită monitorizare ulterioară în cazul tumorilor care nu invadează membrana
bazală
E. Chimioterapia neoadjuvantă nu ameliorează supraviețuirea generală
F. Strategiile de prezervare a vezicii se folosesc pentru tumorile în stadiul IV
G. Poate obține supraviețuiri la 5 ani de 90% în absența invaziei tunicii musculare
H. Chimio-radioterapia nu obține supraviețuiri la 5 ani comparabile cu cistectomia
radicală
I. Cistectomia este urmată de obicei de o derivație cu segment ileal și crearea unei
stome
J. Imunoterapia este aprobată în prezent la pacienții care răspund favorabil la
chimioterapia pe bază de cisplatin

Cancerul de prostată:
:
 A. La nivel mondial, este cel mai frecvent dintre cancere la bărbați
B. Gena VHL predispune la apariția cancerului de prostată
C. Are un risc de 5-7 ori mai mare în cazul identificării de mutații în gena BRCA2
D. Poate fi asociat cu mai mult de 100 de polimorfisme genetice
E. La vârste foarte înaintate, focarele maligne prostatice au în general un comportament
mai agresiv
F. Este frecvent întâlnit la pacienții cu istoric familial de cancer de sân
G. Este aproape întotdeauna adenocarcinom
H. Este al doilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial
I. Poate fi diagnosticat la 80% dintre bărbații cu vârste peste 80 de ani
J. Este rar întâlnit la pacienții afro-americani

Următoarele afirmații referitoare la diagnosticul cancerului de prostată sunt

adevărate:
A. Simptomele de stocare nu sunt niciodată prezente în cancerul de prostată
B. La examinarea radiologică, metastazele osoase apar de obicei ca leziuni osteolitice
C. Biopsia transperineală are o rată mai redusă de sepsis
D. Profilaxia antibiotică nu este necesară înaintea biopsiei de prostată ghidată ecografic
transrectal
E. Rezonanța magnetică multiparametrică (RMNmp) nu este utilă pentru includerea
pacienților în diferite grupe de prognostic
F. Majoritatea pacienților diagnosticați cu cancer de prostată prezintă simptome de tract
urinar inferior
G. O valoare a PSA >3 ng/ml se poate datora cancerului de prostată
H. Simptomele cancerului de prostată sunt similare hiperplaziei benigne de prostată
I. În prezent, cel mai frecvent se practică biopsia ghidată ecografic transrectal
J. Scorul Gleason reprezintă gradarea diferențierii celulelor adenocarcinomului de
prostată printr-un număr de la 1 la 5

Tratamentul oncologic activ în cancerul de prostată:

A. Factorii prognostici după tratamentul chirurgical al cancerului de prostată includ
nivelul seric al PSA
B. Agenții hormonali nu mai sunt eficace după chimioterapia pentru cancerul de prostată
C. Inhibitorii sintezei de androgeni blochează direct acțiunea testosteronului la nivelul
celulelor prostatice
D. Terapia de deprivare androgenică ameliorează supraviețuirea ca tratament adjuvant
după intervenția chirurgicală
E. Agoniștii hormonilor de eliberare a gonadotropinelor pot produce o exacerbare
:
 tumorală simptomatică în boala metastatică
F. Chimioterapia convențională este o opțiune de tratament în cancerul de prostată
G. Terapia focală pentru cancerul de prostată are rezultate similare prostatectomiei
radicale
H. Factorii prognostici după tratamentul chirurgical al cancerului de prostată includ
invazia veziculelor seminale
I. Castrarea medicamentoasă oferă o paliație eficientă la 70% dintre pacienți
J. Poate să fie omis în boala cu risc scăzut

Următoarele afirmații sunt false referitor la tumorile cu celule germinale:

A. Sunt cele mai frecvente cancere ale bărbaților tineri
B. Unul dintre tipurile histologice întâlnite la bărbați este coriocarcinomul
C. Tumorile germinale extragonadale se tratează diferit față de cele testiculare
D. Chisturile dermoide sunt teratoame cu potențial malign scăzut
E. Disgerminomul este unul dintre tipurile histologice principale la femei
F. În clasificarea OMS, unul dintre subtipurile frecvente de seminom este tumora de sac
vitelin
G. Rar, pot să apară la nivelul membrelor superioare
H. Reprezintă doar 1-2% din totalitatea cancerelor la femei
I. Hipofiza poate fi un sediu anatomic pentru tumorile cu celule germinale
J. Termenul de teratom se referă la toate non-seminoamele

În cadrul diagnosticului tumorilor cu celule germinale:

A. Semnul clinic inițial la cei mai mulți bărbați este edemul scrotal
B. La femei pot fi prezente simptome nespecifice la nivel pelvin
C. Seminoamele se pot asocia numai rareori cu beta-HCG ușor crescut
D. Examenul IRM se va efectua pentru a căuta eventuale metastaze la distanță
E. Efectuarea unui test urinar de sarcină pentru hCG este utilă doar în disgerminoame
F. IRM de testicul este mai util decât ecografia ca instrument diagnostic inițial
G. Pot fi identificate două tipuri histologice principale (seminom și non-seminom)
H. Cancerul epitelial ovarian este diagnosticat la vârste mai înaintate
I. Ecografia de testicul sau ovar nu este necesară
J. IRM de ovar are sensibilitate mai mare, dar specificitate mai mică decât
ultrasonografia

Tratamentul tumorilor cu celule germinale nu implică:

A. Administrarea de Carboplatin monoterapie în seminoame
B. Orhiectomia radicală pe cale scrotală
:
 C. Radioterapia pe ganglionii limfatici para-aortici în toate cazurile
D. Anexectomia bilaterală la femei
E. Rate de vindecare de peste de 50% în non-seminoamele metastatice
F. Administrarea protocolului BEP pentru seminoamele în stadiul I
G. Un risc de recidivă post-operatorie mai mare de 5% în boala localizată
H. Rate de vindecare mai mici de 85-90% în seminoamele pure recidivate
I. Supravegherea activă în nici o situație, datorită riscului crescut de recidivă
J. Chimioterapia în doză mare asociată cu transplantul de celule stem

Etiopatogenia cancerului bronho-pulmonar poate implica următoarele:

A. Expunerea profesională la uleiuri nu determină apariția de carcinoame bronșice
B. Oncogena de fuziune a kinazei limfomului anaplazic (ALK) este mai des întâlnită la
foștii fumători
C. Adenocarcinomul este cel mai comun tip de cancer la fumători
D. Carcinomul microcelular își are originea în celulele APUD
E. Clasificarea histologică și moleculară oferă informații prognostice
F. Fumatul este responsabil de 50% dintre cazurile de cancer bronho-pulmonar la femei
G. Expunerea profesională la radiații gamma
H. Fibroza pulmonară pre-existentă
I. Mutațiile de activare din cadrul receptorului factorului de creștere epidermică (EGFR)
sunt mai frecvente la fumători
J. Screening-ul prin CT cu doze mici nu aduce un beneficiu semnificativ în ceea ce
privește mortalitatea

Următoarele afirmații referitoare la simptomatologia cancerului bronho-pulmonar

sunt adevărate:
A. Durerea toracică centrală surdă este un simptom frecvent
B. Invazia directă sau compresiunea nervului frenic poate determina disfonie
C. Carcinomul cu celule scuamoase metastazează precoce
D. Tumorile Pancoast nu determină compresia nervilor simpatici
E. Tusea este cel mai frecvent întâlnit simptom în cancerul pulmonar
F. Sindromul Horner se caracterizează prin midriază, ptoză palpebrală și hipolacrimație
G. Metastazele la nivelul suprarenalelor determină sindromul de secreție ectopică de
ACTH
H. Atunci când apare, wheezing-ul este monofonic
I. Tumorile centrale pot determina colaps pulmonar
J. Cancerul bronho-pulmonar poate fi diagnosticat în urma unor infecții respiratorii
recurente
:
Care dintre afirmațiile de mai jos sunt false?:
A. Cancerul pulmonar se poate asocia cu endocardită trombotică non-bacteriană
B. Meningita carcinomatoasă este o formă frecventă de afectare a SNC în cancerele
pulmonare
C. Fracturile patologice pot fi urmarea invaziei tumorale
D. Hipercalcemia poate fi un sindrom paraneoplazic în cancerele pulmonare metastatice
E. Cancerele bronho-pulmonare nu determină anemie hemolitică
F. Trombocitoza face parte dintre manifestările extrapulmonare minore ale cancerelor
bronho-pulmonare
G. Manifestările paraneoplazice endocrine sunt mai frecvente în carcinomul cu celule
mici
H. Sindromul Pancoast-Tobias este o manifestare paraneoplazică posibilă în tumorile
pulmonare apicale
I. Adenocarcinomul pulmonar cauzează rareori leziuni periferice pe radiografia
toracică/CT
J. Ficatul, rinichiul, creierul și pielea sunt sedii frecvente de metastazare a unei tumori
maligne pulmonare

Dintre investigațiile utile pentru certificarea diagnosticului de cancer bronho-

pulmonar fac parte:
A. Evaluarea factorului de transfer gazos
B. Hemoleucograma completă
C. Mediastinoscopia
D. Imagistica prin rezonanță magnetică
E. Dozarea antigenului carcinoembrionar
F. Puncția-biopsie transtoracică ghidată ecografic
G. Ecografia endobronșică cu biopsie
H. Puncția-biopsie transtoracică ghidată CT
I. Toracenteza ghidată ecografic
J. Tomografia cu emisie de pozitroni (FDG-PET)

Diagnosticul diferențial al nodulului pulmonar solitar include următoarele afecțiuni:

A. Nodul reumatoid
B. Limfom malign
C. Hamartom
D. Bronhopneumonia de aspirație
E. Ingestia de corp străin
F. Carcinom bronșic primar
:
G. Carcinom mamar
H. Metastază pulmonară
I. Pleurezia malignă
J. Chist hidatic

Tratamentul loco-regional al cancerului bronho-pulmonar:

A. Radioterapia poate determina rezultate aproape comparabile cu rezecția chirurgicală
B. Chirurgia reprezintă în general opțiunea de elecție la pacienții > 65 de ani
C. Tratamentul radical este o opțiune pentru aproximativ 25% dintre pacienți
D. Supraviețuirea la 5 ani în boala local-avansată este mai mare de 50%
E. Alegerea unei opțiuni de tratament depinde de prezența unor mutații genetice
specifice
F. Fibroza radică apare aproape la toți pacienții în primul an după radioterapie
G. Afectarea pre-existentă a capacității pulmonare nu este o contraindicație pentru
radioterapia externă
H. Boala diagnosticată în stadiul IIIA poate beneficia de tratament chirurgical
I. Radioterapia stereotaxică poate fi un tratament de elecție pentru unele tumori în
stadiile I-II
J. Laserul Nd-Yag este o tehnică utilizată cu viză curativă

Referitor la terapia sistemică a cancerelor bronho-pulmonare, următoarele afirmații

sunt adevărate:
A. Chimio-radioterapia concomitentă reprezintă standardul de tratament în carcinoamele
microcelulare
B. Carcinomul scuamos la nefumători exprimă toate mutațiile activatoare ale semnalizării
intracelulare
C. Administrarea chimioterapiei înainte de intervenția chirurgicală (neoadjuvantă) obține
rezultate semnificativ mai bune decât cea adjuvantă
D. Agenții țintiți împotriva EGFR pot fi utilizați ca terapie de linia a doua
E. Pacienții tratați cu inhibitori tirozin-kinazici cel mai frecvent progresează după 1-2 ani
de la începerea tratamentului
F. Combinația carboplatin-paclitaxel este o alternativă utilă în special pentru pacienții
tineri
G. Chimioterapia neoadjuvantă poate crește rata de supraviețuire la 5 ani la acei pacienți
cu tumori operabile de la început
H. O nouă linie de chimioterapie administrată după recidiva unui carcinom cu celule mici
la pacienții cu status bun de performanță conferă beneficii curative
I. Chimioterapia adjuvantă prelungește rata de supraviețuire medie în NSCLC
:
 J. Radioterapia cerebrală profilactică crește supraviețuirea generală cu 25% în
carcinoamele microcelulare

Următoarele afirmații despre tratamentul cancerului pulmonar sunt false:

A. Radioterapia hiperfracționată continuă și accelerată (CHART) nu are indicație în
cancerele pulmonare
B. Recidiva în cancerul pulmonar cu celule mici survine cel mai frecvent la 6-12 luni
C. Receptorul 1 cu rol în controlul morții celulare programate (PD-1) și ligandul său sunt
frecvent supraexprimaţi în NSCLC
D. Alegerea unei opțiuni de tratament depinde de preferința pacientului, dar va fi
efectuată de o echipă multidisciplinară
E. Stadiul limitat al unui cancer microcelular pulmonar presupune ca acesta să nu aibă
metastaze dincolo de plămânul controlateral
F. Pembrolizumab (antagonist PD-1) trebuie utilizat în prima linie de tratament la
pacienții care prezintă mutații ALK
G. Chimioterapia se recomandă în urma identificării unor mutații driver specifice
H. Imunoterapia poate fi utilizată concomitent cu chimioterapia citotoxică
I. În stadiile operabile, radioterapia și chimioterapia adjuvantă pot îmbunătăți
prognosticul pacienților cu status de performanță bun
J. Tomografia cu emisie de pozitroni nu este necesară anterior începerii tratamentului
curativ chirurgical sau radioterapic

Mezoteliomul pleural:
A. Cea mai frecventă manifestare clinică o reprezintă pleurezia
B. Tratamentul chirurgical nu reprezintă o opțiune terapeutică viabilă
C. Marea Britanie este țara cu cea mai mare rată de deces pe cap de locuitor cauzată de
această afecțiune
D. Semnele și simptomele sugestive ar trebui să ridice suspiciunea de mezoteliom, chiar
dacă inițial probele de biopsie nu confirmă diagnosticul
E. Este rareori corelat cu expunerea la azbest
F. VATS este frecvent necesară pentru diagnosticul histologic
G. Prognosticul pacienților este în general favorabil
H. Examenul CT poate confirma diagnosticul
I. Este o tumoră malignă cu originea în celulele mezoteliale de la nivelul pleurei parietale
J. Numărul cazurilor este în scădere progresivă în ultimii 40 de ani

În legătură cu tumorile carcinoide bronșice sunt adevărate următoarele:

A. Sunt în general tumori cu grad crescut de malignitate
:
 B. Reprezintă aproximativ 10% din totalul tumorilor bronșice
C. Chirurgia reprezintă tratamentul de elecție în majoritatea cazurilor
D. Secreția de 5-hidroxitriptamină este întâlnită în cazul tumorilor carcinoide ale
intestinului primitiv anterior
E. Nu necesită supraveghere pe termen lung
F. Pot fi tumori tipice sau atipice
G. Sunt derivate ale proenteronului
H. Unii pacienți pot prezenta simptome legate de obstrucție
I. Stadializarea este diferită față de NSCLC
J. Secretă hormon adrenocorticotrop

Metastazele pulmonare:
A. Pot apărea la un pacient asimptomatic
B. Tumora de origine este rareori digestivă
C. Tipic, tumora primară poate fi localizată la nivelul oaselor
D. Diagnosticul diferențial nu include tumorile pulmonare benigne
E. Pot fi detectate prin radiografie toracică simplă
F. Sunt întotdeauna detectate la pacienți deja diagnosticați cu cancer
G. Sunt foarte frecvent unice
H. Cea mai frecventă tumoră primară este carcinomul renal
I. Limfangita carcinomatoasă nu este o formă de metastazare pulmonară
J. Au aspect imagistic de opacități rotunde cu diametrul de 1,5-3 cm

Următoarele nu reprezintă caracteristici ale tumorilor secundare intratoracice:

A. Rareori, pot apărea la nivelul bronșiilor
B. Metastazele pleurale sunt întotdeauna asimptomatice la momentul diagnosticului
C. Spre deosebire de leziunile nodulare, limfangita carcinomatoasă instalează rapid
dispnee progresivă și severă
D. Decizia de intervenție chirurgicală se va lua numai după re-evaluarea CT a toracelui
E. Iradierea stereotaxică nu este o opțiune cu viză curativă
F. Aspectul radiografic tipic al unei metastaze pulmonare este de opacitate liniară
bazală, extinsă la nivelul ambelor arii pulmonare
G. Metastazele pulmonare sunt rare
H. Pot fi rezecate chirurgical în cazuri selectate
I. Se pot însoți de implicarea ganglionilor limfatici mediastinali
J. Îngroșarea poligonală neregulată a septurilor interlobulare este un aspect CT tipic
pentru limfangita carcinomatoasă
:
Capacităţi distinctive ale cancerului:
A. Susceptibil la moarte celulară
B. Capacitatea de metastazare
C. Distrugere imună
D. Imortalitatea replicativă
E. Semnalizare proliferativă susţinută
F. Inducţia angiogenezei
G. Sustragerea la supresorii creşterii
H. Stabilitate genică
I. Incapacitatea de invazie
J. Replicare limitată

Care sunt caracteristicile cancerului?:

A. Grup de boli cu potenţial de invazie şi metastazare
B. Posibilitatea de detectare precoce
C. Un termen-umbrelă
D. Afecțiuni cu debut similar
E. Varietate de forme clinice şi histologice
F. Poate metastaza doar în anumite sedii din corpul uman
G. Poate apărea la orice vârstă şi poate afecta orice ţesut sau organ
H. Fără capacitatea de a distruge țesuturile normale
I. Posibilități reduse de diagnosticare
J. Rată de creștere limitată

Progresia bolii depinde de?:

A. Metastazele prezente doar la nivelul cutiei toracice
B. Prezența populațiilor celulare fără defect genetic
C. Respectarea barierelor tisulare
D. Căile anatomice de răspândire
E. Sediul anatomic al tumorii primare
F. Proliferare celulară controlată
G. Program normal de diviziune celulară
H. De mecanismele de apărare ale gazdei
I. De viteza cu care celulele canceroase diseminează în organism
J. De alţi factori coexistenţi

Fenotipul malign:
A. Incapacitatea de sintetiza o rețea vasculară proprie (angiogeneză)
:
 B. Invazia în ţesuturile înconjurătoare
C. Incapacitatea de invada vase de sânge, limfatice
D. Capacitate de diferențiere
E. Rezistenţa la stimulii inhibitori ai creşterii;
F. Creștere lentă a ratei mutațiilor
G. Capacitatea de crește doar în anumite organe
H. Capacitatea de creștere într-un micromediu foarte diferit faţăde cel de provenienţă
I. Capacitate de diviziune nelimitată
J. Trăsăturile fenotipului malign nu pot deveni o potenţială „ţintă” terapeutică

Celulele maligne prezintă următoarele trăsături:

A. Potenţial replicativ nelimitat
B. Răspunde la semnalele inhibitorii
C. Morfologie normală
D. Prezintă defecte în repararea leziunilor ADN
E. Incapacitatea de invada țesuturile normale
F. Capacitatea de creștere într-un micromediu foarte diferit faţăde cel de provenienţă
G. Devin nemuritoare
H. Stabile genetic
I. Diferită de celula corespondentă normală a ţesutului de origine
J. Pierd capacitatea de a-şi îndeplini funcţiile normale

Tumorile maligne:
A. Asemănătoare cu ţesuturile din care iau naştere
B. Creştere rapidă
C. Diferenţiate histologic
D. Infiltrativ
E. Nediferenţiate (anaplazice)
F. Metastazante
G. Neinvazive
H. Încapsulate
I. Nu comprimă țesuturile vecine
J. Invadează şi distrug ţesuturile normale din jur

Tumorile benigne:
A. Circumscrise
B. Asemănătoare cu ţesuturile din care iau naştere
C. Distructive
:
 D. Metastazează
E. Fără invazia ţesuturilor vecine
F. Creștere rapidă
G. Încapsulate
H. Anaplazice
I. Mitoze frecvente
J. Diferenţiate histologic

Ce poate caracteriza cancerul?:

A. Varietate histologică
B. Apare doar la anumite vârste
C. Procesul de îmbătrânire a populației nu influențează creștera numărului de cancere
D. Un grup mare de boli
E. Proliferare celulară normală
F. Boli determinate de defecte moleculare
G. Afectează doar o parte din organe
H. Morfologie particulară
I. Susceptibil la moarte celulară
J. Patologii foarte diferite ca modalitate de debut

Trăsăturile fundamentale ale celulei canceroase:

A. Deține mutații dobândite
B. Nu migrează
C. Răspunde la semnalele inhibitorii
D. Capacitatea de proliferare susţinută pe căi multiple
E. Autonomia faţă de semnalele de creştere
F. Semnalizare proliferativă susţinută
G. Proliferare celulară normală
H. Blochează apoptoză
I. Sunt înlăturate prin apoptoză ca răspuns a defectelor ADN
J. Nu au capacitatea de a induce angiogeneza, creşterea de noi vase din circulaţia
gazdei necesare pentru supravieţuire.

Proprietăţi caracteristice celulei maligne:

A. Biochimice
B. Expresie normală a genelor
C. Răspunde la semnalele inhibitorii
D. Dezorganizate
:
 E. Fenotip neschimbat
F. Morfologice
G. Păstrarea asemănărilor cu țesutul de origine
H. Proliferare celulară normală
I. Biologice
J. Imunologice

Caracteristic pentru cancer:

A. Alterarea proliferării celulare
B. Dezvoltarea sa necesită mai multe evenimente individuale
C. Este una din cauzele majore de deces
D. Incapacitatea de invazie
E. Proliferare celulară normală
F. Răspunde la semnalele inhibitorii
G. Expresie normală a genelor
H. Comun pentru majoritatea tipurilor de cancer este dezvoltarea fenotipului malign
I. Nu poate metastaza
J. Alterarea proceselor de creștere

Ce este cancerul?:
A. Celula canceroasă este autonomă
B. Histopatologie complexă
C. Celula canceroasă are capacitatea să prolifereze și să disemineze
D. Celula canceroasă este înlăturată prin apoptoză ca răspuns a defectelor ADN
E. Tumorile solide agresive sunt hipovascularizate
F. Creșterea controlată a celulei canceroase
G. Capacități dinstinctive
H. Potențial replicativ limitat
I. Complexitate extraordinară în termeni de genetică,
J. Celulele canceroase necesită semnalizarea creşterii normale

Studiile clinice de fază I:

A. Identifică toxicitatea unui medicament nou
B. Încep cu o doză minimă din medicamentul studiat cu o creștere progresivă până la
determinarea dozei maxime tolerate
C. Înrolează voluntari sănătoși
D. Au utilitate minimă în identificarea dozei pentru studiile clinice ulterioare
E. Nu poate identifica doza-limită toxică
:
 F. Nu pot stabili dacă intervenția este sigură
G. Stabilesc calea de administrare
H. Au ca și obiectiv determinarea dozei optime
I. Stabilesc schema de administrare
J. Înrolează un lot mare de pacienți

Studiile clinice de fază II:

A. Nu pot cuantifica profilul toxic
B. Reprezintă o etapă preliminară pentru aprobarea unui medicament nou
C. Evaluează răspunsul la tratament prin investigații imagistice
D. Înrolează voluntari sănătoși
E. Este imposibilă asocierea cu terapia standard în tipul tumoral respectiv
F. Identifică tipul tumoral cel mai responsiv
G. Identifică o serie de markeri pentru selectarea populației de pacienți
H. Stabilesc eficacităţii intervenţiei
I. Sunt utilizate doar în anumite tipuri de neoplazii
J. Nu pot stabili dacă intervenția este sigură

Studiile clinice de fază III:

A. Criteriul ideal după care se evaluează eficacitatea terapiei noi este progresia bolii
B. Datele de supraviețuire nu sunt raportate
C. Se specifică numărul de administrări
D. Compară noul produs cu standardul actual sau cu placebo (dacă nu există standard)
E. Analizează efectul aspura supraviețuirii generale
F. Efectele adverse sunt necuantificate
G. Nu specifică numărul de pacienți recrutați
H. Lot mare de pacienți
I. Pot fi studii clinice multicentrice
J. Înrolează voluntari sănătoși

Despre carcinogeneza se poate afirma urmatoarele:

A. In cadrul carcinogenezei, la majoritatea cancerelor, are lor in mod preponderent
modificarea ARN-ului, in special tipurile: miRNA, LncRNA, circRNA
B. Indivizii raspund diferit la expunerea de carcinogeni
C. Celula stem(clonogena) este supusa unnei cascade de evenimente care o transforma
in celula maligna
D. Expunerea la carcinogeni poate fi difuza, interesand suprafete mari
E. Este un proces multistadial
:
 F. Carcinogenii pot fi: sintetici, biofizici si fizico-chimici
G. Are loc intr-un singur stadiu prelungit, de obicei monoclonal
H. Carcinogenul este un agent care previne dezvoltarea cancerului
I. Are drept rezultat fenotipul malign prin interactiunea factorilor exogeni si endogeni
J. Teoriile biochimice ale carcinogenezei includ: teoria opsonica a hiperexpresiei
proteice si teoria nediferentierii hiperexpresive

Teoriile clasice si actuale ale carcinogenezei sunt:

A. Teoriile imunologice
B. Teoriile radiomice
C. Teoriile somatice care sustine acumularea de mutatii genetice
D. Teoria celulara a lui Virchow
E. Teoriile semnaturilor fizico-chimice
F. Teoriile biochimice care includ dediferentierea regresiva
G. Teoria selectiei clonale
H. Teoria noxelor care sustine agresiunea factorilor de mediu fizici si chimici
I. Teoriile hidratarii excesive
J. Teoria dezechilibrelor electrolitice

Despre carcinogeneza fizica se poate afirma:

A. Carcinogenii fizici provoca leziuni ale ADN-ului – rupturi triple si cvadruple ale ADN-
ului
B. Este implicata in etiologia a 5% din cancere
C. Este determinata de radiatii ionizante :electromagnetice, corpusculare incarcate
electric si corpusculare cu masa de repaus si sarcina electrica nula (neutroni)
D. In cadrul carcinogenezei fizice, electronii provoaca mutatii ale ARN-ului
E. Este determinata de radiatii ionizante corpusculare: protoni, particule alfa si beta
F. Carcinogenii cunoscuti sunt radiatiile ionizante si ultravioletele
G. Azbestul este implicat in carcinogeneza fizica
H. Este implicata in etiologia a 61% din cancere prin alterari biochimice
I. Melanomul este datorat expunerii la radiatii electromagnetice de joasa frecventa
J. Carcinogeneza indusa de radiatiile ultraviolete implica o expunere unica care dureaza
3 minute

Agenţi biologici evaluaţi de către IARC Working Group pentru potenţialul lor
carcinogen sunt:
A. Pseudomonas Aeruginosa
B. Virus hepatitei C(HCV)
:
 C. Helicobacter pylori
D. Virusul hepatitei B(HBV)
E. Yesinia pestis
F. Virusul gripei A
G. Virus Epstein-Barr(EBV)
H. Streptococcus Agalactiae
I. Virusul SARS-COV-2
J. Virusul umanlimfotropic pentrucelulele T (HTLV1)

Virusurile ADN oncogenice includ:

A. Virusuri software
B. HTLV-1 si bacteriofagii
C. Virusul hepatitei C
D. Papiloma virus tulpina 16
E. Papiloma virus tulpina 18
F. Virusuri Lentiviridae si rotavirusurile
G. Virusul spumos Simian si virusul hepatitei E
H. HTLV-2 si ribovirusurile
I. Virusul hepatitei B
J. Virusul Epstein-Barr

In cadrul carcinogenezei chimice, reactiile catalizate de biotransformarea enzimelor

includ urmatoarele reactii :
A. Reactii exoterme
B. Reactii de respiratie celulara anaeroba
C. Reactii de glutation-conjugare
D. Reactii de fotosinteza si coagulare
E. Reactii de fuziune si fisiune
F. Reactii in care se formează „aducţi” ADN, în carecarcinogenul chimic se leagă direct
la ADN pentru a promova mutaţii.
G. Reactii de metateza
H. Reactii de oxidare si reducere in faza I (de activare)
I. Reactii de conjugare (glucoronidare, sulfatare, acetilare) in faza II (de conjugare)
J. Reactii de hidroliza in faza I (de activare)

Despre etapele carcinogenezei chimice se poate afirma:

A. In cadrul promotiei, promotorii celulari sunt mutageni si reduc numarul tumorilor in
functie de patogeneza organismului gazda
:
B. Fenotipul malign este promovat la inceputul fazei de Initiere a carcinogenezei
C. In etapa de initiere din cadrul carcinogenezei, sunt importante trei functii:
metabolizarea carcinogenului, repararea ADN-ului, proliferarea celulara
D. Promotia este procesul in care o celula initiata dobandeste capacitatea de diviziune
selectiva si expansiune clonala
E. In etapa de Promotie, care este reversibila, este dereglata cresterea si diferentierea
F. Initierea include si angiogeneza tumorala numai daca citemia este progresiva
G. Etapa de progresie (stadiul III) celulele achizitioneaza proprietatile fenotipului malign
H. Etapa de promotie (stadiul II) este implicata in metastazare si initiere a receptorilor
membranari
I. Initierea este un proces rapid, ireversibil prin care se produc modificari permanente
ale ADN-ului
J. Etapa de promotie este ireversibila, aditiva si complementara

In cadrul procesului de Invazie locala, trasatura a fenotipului malign, sistemele

enzimatice implicate in proteoliza membranei bazale includ:
A. Aparatul Golgi si ARN-ul local
B. Nucleosomii
C. Exosomii
D. Proteazele serice (serin-proteaze)
E. ARN-urile circulare
F. Metaloproteinazele matriciale
G. Cistein-proteazele
H. Endoglicozidazele
I. Aspartazele si treoninazele
J. Micro-RNA -urile

In cadrul Invaziei Locale, in procesele de detasare intercelulara si aderare la

membrana bazala sunt implicate:
A. Citozina si Timina
B. Heterocromatina si receptorii nucleari
C. Caderinele
D. integrinele
E. Euglenia viridis
F. Cateninele
G. Receptorii de laminina
H. Etilen-acetatul de vinil
I. Moleculele de adeziune (CAM)
:
 J. Proteinele histonice

Membrana bazala, care este o bariera eficace contra invaziei locale contine:
A. Cloroplaste
B. Eucromatina si apoptoza
C. Laminina
D. Proteoglicani
E. Fibronectina
F. Colagen tip IV
G. Colagen tip V
H. Grupari hidroxilice (aldehida si cetona) si fenilacetina
I. Ribozomi
J. Tirozin-kinaza si gene AKT

In cadrul procesului de metastazare, se poate afirma:

A. metastazarea este considerată o boală distinctă, care transformă o tumoră de organ
într-o boală a întregului organism
B. Oncogene implicate in metastazare sunt: p53, Rb1, MKK4, PD-1
C. Metastazarea este un proces ineficient, in care numai o celula tumorala din 10.000 de
celule supravietuieste transportului la distanta
D. 80% dintre pacientii fara metastaze evaluabile pot fi vindecati prin terapii loco-
regionale cu mar fi imunoterapia si hormonoterapia
E. 10% dintre pacientii cu cancer prezinta micrometastaze la momentul diagnosticului
stabilit de RMN
F. Unele tumori sunt foarte agresive şi formează metastaze cu frecvenţă crescută, în
timp ce altele sunt relativ rar metastatice
G. Celule maligne se pot răspândi la distanţă de-a lungul planurilor tisulare sau în cavităţi
H. Diseminarea celulelor in organism determina obstructie si competitie cu celulele
normale pentru nutrienti si oxien
I. In procesul de metastazare, un rol major il au integrinele si receptorii PD-1
J. Procesul de metastazare include: initierea, promotia, invazia, transportul si
extravazarea metastatica a limfocitelor T

Oncogene implicate in invazie si metastazare sunt:

A. APC, PDL-1
B. Myc
C. BRCA2, TNF alfa
D. Ras
:
 E. Mts1
F. Protein patched homolog 1 (PTCH1), proteinele Hedgehog
G. erbB2
H. Retinoblastoma protein (pRb), CTLA-4
I. p53, PD-1
J. VEGF

Cascada metastatica include:

A. Intravazarea
B. Detasarea intercelulara si aderarea la membrana bazala numai la nivelul receptorilor
specifici
C. Degradarea matricei extracelulare prin proteoglicani
D. Distrugerea proteolitica a membranei bazale prin activarea lamininei
E. Extravazarea
F. Transportul si supravietuirea celulelor in circulatie (citemia maligna)
G. Motilitatea si invazia tesutului-gazda
H. Eliberarea enzimelor hidrolitice (proteaze specifice) care migreaza in nucleul celulei
tumorale
I. Locomotia celulelor maligne in stroma celulelor maligne
J. Blocarea (arestarea) celulelor maligne in circulatie

Repararea diferitelor tipuri de mutaţii ale ADN este efectuată prin mecanisme
diferite:
A. reparare prin excizia bazelor (BER)
B. repararea prin excizia nucleotidelor (nucleotide excision repair –NER)
C. Repararea prin eliminarea exozomilor
D. repararea prin recombinare (recombinatioal repair)
E. repararea într-un singur timp (one step repair) implicate în repararea directa
F. Repararea prin inter-relationare si co-functionare
G. Repararea prin introducerea de baze noi cu ajutorul ARN-ului
H. Repararea prin introducerea de noi nucleotide la nivelul membranei celulare
I. Repararea in trei timpi (initiere, promotie, progresie) concomitent cu activarea
ribozomilor
J. repararea defectelor de împerechere (mismatch repair) ce include şi sistemul poly
(ADN –ribose) polymeraza (PARP)

Trasaturile importante ale ciclului celular in celulele maligne sunt:

A. Prelungirea fazei G1 a mitocondriei
:
 B. absenţa declanşării blocajului (arestului) ciclului celular sau a morţii programate în
prezenţaleziunilor ADN
C. Disparitia instabilitatii genomice la nivelul citoplasmei
D. Esecul mecanismelor de control ale ciclului celular
E. Scurtarea fazei G1
F. Disparitia microbiomului
G. Activarea metabolomicii
H. Proliferarea necontrolata in absenta necesitatilor fiziologice
I. Scurtarea fazei S si M din cromozomi
J. Durata fazei S si M este normala

In cadrul apoptozei se poate afirma:

A. Calea intrinseca a apoptozei este utilizata pentru a raspunde leziunilor ADN-ului
datorate agetilor citotoxici sau radiatiilor
B. In apoptoza, calea extrinseca este initiata de receptori de suprafata, receptorii mortii
celulare
C. Calea extrinseca a apoptozei este numita si calea mitocondriala de grad inalt
D. Calea intrinseca a apoptozei este initiata si orchestrata de nucleul celulei, care
prelungeste supravietuirea celulei
E. Apoptozomul, complex multiproteic situat pe membrana celulara, recruteaza
caspazele si metaloproteinazele
F. Citocromul c este prezent in aparatul Golgi si declanseaza cascada caspazelor care
prelungesc viata celulei
G. Inhibitorii directi ai caspazelor sunt proteine care inhiba apoptoza
H. In cadrul apoptozei, caspazele joaca un rol in initierea si executia mortii programate
I. Survivina ete o proteina nucleara care, impreuna cu metaloproteinazele potenteaza
caspazele si apoptoza
J. Apoptoza in cancer este indusa prin doua cai de semnalizare, care implica caspazele

despre angiogeneza se poate afirma:

A. Este stimulata de VEGF si HIF-1
B. Prima faza din angiogeneza este hipervasculara si se coreleaza cu citemia maligna
prin fenomenul de anoikis
C. Este inhibata de trombospondina I
D. Este indusa de hipoxie
E. Vasele formate in cursul angiogenezei sunt vase similare cu vasele sanguine normale
si prin care sunt transportate deseurile organismului
F. Angiogeneza este strans corelata cu initierea din cadrul carcinogenezei, precedata de
:
 promotie
G. este procesul de formare de noi vase de sânge din reţeauavasculară preexistentă prin
creşterea şi migrarea celulelor endoteliale înprocesul numit de „înmugurire”
H. Este procesul prin care este stimulata formarea de noi vase de sange
I. Factorii de crestere vasculari endoteliali (VEGF) sunt secretati de celulele
organismului si au rol in inhibitia angiogenezei prin apoptoza
J. Angiostatina si endostatina sunt factori pro-angiogenetici care interactioneaza cu
limfocitele T

Etapele angiogenezei sunt:

A. Proliferarea endoteliala sub forma unor coloane care patrunde in spatiul extravascular
B. Aparitia de subpopulatii celulare si expansiunea clonelor maligne agresive la nivel
protoplasmatic
C. Aparitia de leziuni genetice non-letale si expansiunea clonala a celulelor precursoare
din maduva osoasa
D. Diviziunea selectiva si expansiunea monoclonala
E. Degradarea membranei bazale de catre enzime litice specifice
F. Migrarea celulelor
G. Recrutarea de celule suportive si fuziunea vasculara
H. Vasodilatatia si permeabilizarea vasculara, ca raspuns la eliberarea de oxid nitric
I. Instabilitatea microsatelita si macrosatelitara
J. Initierea ireversibila , cu modificari ale ADN-ului celular si membranar

Despre oncogene se poate spune:

A. Proto-oncogenele activate se numesc oncogene celulare (c-onc)
B. Activarea oncogenelor se poate face prin translocatii cromozomiale
C. Oncogenele care codifica factorii de crestere celulari sunt MYC, EGFR, FOS, CTLA-4
D. Oncogene care codifica reglatori ai ciclului celular sunt RAS, VEGFR, PDL-1
E. Oncogenele inhiba cresterea si proliferarea tumorala
F. Sunt variante mutante ale proto-oncogenelor, care sunt gene normale
G. Oncogenele contribuie la neoplazie cand functia acestora este alterata
H. Amplificarea genica poate produce activarea oncogenelor
I. Oncogenele sunt gene recesive la nivel celular
J. Oncogenele inhiba cresterea autonoma a celulelor canceroase

Despre genele supresoare tumorale (GST) se poate afirma:

A. GST codifica proteine diverse: receptori membranari, (PTCH), proteine membranare
(p53)
:
 B. GST sunt gene dominante si stimuleaza proliferarea celulara la nivelul celulelor
supresoare
C. GST inhiba proliferarea
D. Genele care-taker codifica proteine implicate direct in controlul cresterii celulare prin
pirogeni endogeni
E. Genele gate-keeper codifica proteine din limfocitele NK implicate in mentinerea
stabilitatii genomului
F. GST au fost clasificate in gene gate-keeper (portar) si care-taker (ingrijitor)
G. Alterarea GST reduce fenomenul de instabilitate genetica micro- si macrosatelita
H. Versiunile mutante ale GST din celulele canceroase au activitatea pierduta
I. Alterarile GST au drept consecinta scaderea frecventei mutatiilor din genomul
celulelor supresoare
J. GST sunt gene recesive la nivel celular

Despre CAILE CANCERULUI- sistem reglator esential in dezvoltarea unui cancer la

om se poate afirma:
A. Includ calea PI3K-Akt-mTOR (calea supravietuirii)
B. Calea WNT nu face parte din CAILE CANCERULUI, inhiband metaloproteinazele
membranare
C. Includ calea NOTCH (exprimata in limfoame T, carcinoame)
D. CAILE CANCERULUI cuprind numai gene supresoare tumorale, care inhiba
dezvoltarea cancerului, prin intermediul micromediului tumoral
E. Includ calea Ras-Raf-MEK-MAPK (calea proliferarii)
F. Calea MAPK implica oncogenele PI3K, PD-1, CTLA-4 si AKT
G. Includ calea Jak/STAT (carcinoame, leucemii, limfoame)
H. CAILE CANCERULUI cuprind numai cai care stimuleaza in mod permanent dezvoltarea
unui cancer
I. AKT este o proteinkinaza care stimuleaza calea PI3KT numai in monocite
J. Cuprind peste 250 de gene care regleaza proliferarea, diferentierea si supravietuirea
celulelor normale, care prin activare inadecvata produc cancer

Despre CELULELE DORMANT se poate afirma:

A. Celulele dormant se gasesc numai in tesutul cerebral, celule gliale si ganglioni
B. Celulele dormant prezente nu influenteaza prognosticul cancerului, jucand un rol
determinant in angiogeneza
C. Boala oligometastatica este stadiul metastatic cu numar redus de diseminari tumorale
cu potential limitat de crestere
D. Celulele dormante rezulta din ineficacitatea procesului metastatic
:
 E. Tratamentul chirugical ablativ in boala oligometastatica nu influenteaza evolutia
cancerului
F. Boala oligometastatica este sinonima cu boala neoplazica sistemica, dar numai la
nivelul oligodendrogliei
G. Arestul in ciclul celular si dormanta se datoreaza incompabilitatii celula tumorala-
micromediu sau capacitate insuficienta de angiogeneza
H. Angiogeneza eficace in cancer stimuleaza fenomenul de dormanta
I. Stimulii angiogenetici, nivelele scazute de factori de crestere si citokinele joaca un rol
important in fenomenul de dormanta
J. Sunt celule tumorale singulare persistente in organism care nu prezinta progresie
aparenta

Despre micromediul tumoral si nisa premetastatica se pot afirma urmatoarele:

A. Micromediul tumoral contine diferite tipuri celulare, inclusiv celulele endoteliale,
fibroblastele asociate tumorii, celule imune su inflamatorii
B. Barierele create de micromediul tumoral care limiteaza proliferarea sunt: sanguine,
limfatice si celulare
C. Celulele maligne raspund la presiunea micromediului tumoral prin modificarea
expresiei genelor raspunzatoare de angiogeneza, rezistenta la apoptoza
D. Modificarile micromediului tumoral nu sunt influentate de celulele tumorale
E. In dezvoltarea nisei premetastatice, angiogeneza are un rol scazut
F. Factori secretati de tumora primara pot inhiba mobilizarea de celule derivate din
maduva osoasa si ganglioni
G. Formarea unei nise premetastatice este esentiala pentru colonizarea si cresterea
celulelor tumorale extravazate
H. Celulele maligne raspund la presiunea micromediului tumoral prin modificarea
expresiei genelor raspunzatoare de invazie si metastazare
I. TNF-alfa, TNF-beta si TNF-delta nu joaca nici un rol in patogeneza nisei
premetastatice
J. Micromediul tumoral creaza forte externe care limiteaza proliferarea celulelor maligne

In cadrul citemiei maligne, se poate afirma:

A. Permeatia limfatica reprezinta formarea de emboli tumorali ce invadeaza limfaticele
din aproape in aproape
B. Agregarea homeotipica este circulatia celulelor tumorale legate de trombocite,
eritrocite, macrofage si limfocite
C. Anoikis este moartea celulara indusa de pierderea adeziunii celulare
D. Modificarile ganglionilor afectati de neoplazie includ aparitia celulelor dendritice si a
:
 macrofagelor
E. Agregarea heterotipica este circulatia celulelor tumorale legate de factori de
coagulare si factori de diseminare, sub forma de microemboli tumorali
F. Nu exista corelatii intre modificarile ganglionare determinate de invazia tumorala si
prognosticul cancerului
G. In Anoikis sunt implicati receptori tirozinkinazici
H. Oxidul nitric produs de celulele endoteliale influenteaza metastazarea prin
vasoconstrictie, oxidare si agregarea limfocitelor
I. Celulele tumorale circulante trebuie sa faca fata unor bariere chimice si radice, pentru
a supravietui
J. Transportul celulelor maligne prin curentul circulator este intr-o singura directie

Factori de risc exogeni sunt:

A. Expuneri ocupaționale
B. Polipoza adenomatoasă familială
C. Consum de alcool
D. Fumatul
E. Infecții virale
F. Sindrom MEN II
G. Mutații germinale
H. Mutații somatice
I. Dieta
J. Sindromul Li-Fraumeni

Virusurile oncogenice sunt:

A. Sindrom MEN II
B. HIV
C. Helicobacter pylori
D. HVA
E. Influenza
F. Ebola
G. HPV
H. EBV
I. HVC
J. HVB

Factori de risc în cancerogeneza hepatocarcinomului:

A. Azbest
:
 B. Radiaţiile ultraviolete
C. Virusul hepatitei B
D. Preparate hormonale
E. Consum de alcool
F. Virusul hepatitei C
G. Consum crescut de fibre
H. Infecție HPV
I. Fumat
J. Diabet zaharat

Factori de risc în cancerogeneza neoplasmului mamar:

A. Obezitate
B. Virusul hepatitei B
C. Testosteronul
D. Consum de alcool
E. Infecție HPV
F. Purtătorii de mutații ale genelor BRCA1 și 2
G. Helicobacter pylori
H. Azbest
I. Sedentarism
J. Fumat

Factori de risc în cancerogeneza neoplasmului bronhopulmonar:

A. Helicobacter pylori
B. Pesticide
C. Contraceptive orale
D. Poluare
E. HIV
F. Azbest
G. Virusul hepatitei B
H. Expuneri ocupaționale
I. Infecție HPV
J. Fumat

Factori de risc în cancerogeneraza neoplasmului gastric:

A. Fumat
B. Obezitate
C. Infecție HPV
:
 D. Alcool
E. Testosteronul
F. Consum redus fructe şi legume
G. Contraceptive orale
H. Radiații ionizante
I. HIV
J. Helicobacter pylori

Factorii de risc exogeni:

A. Iatrogeni: benzen
B. Ocupaţionali: benzen
C. Ai „stilului de viaţă”
D. Ai „stilului de viaţă”: Helicobacter pylori
E. De mediu ambiental: fumatul
F. Iatrogeni: citostatice
G. Ocupaţionali: consum de alcool
H. Biologici: virusuri
I. De mediu ambiental: paraziți
J. De mediu ambiental: radiaţiile solare

Fumatul:
A. Nu realizează un contact cu mucoasa tractului respirator
B. Încurajarea renunţării la fumat nu este esențială în prevenția cancerului
C. Sevrajul poate scădea ȋn timp riscul de cancer
D. Nicotina nu este responsabilă pentru dezvoltarea dependenței
E. Asociere crescută cu neoplasmele bronhopulmonare
F. Asociere crescută cu neoplasmele ORL
G. Evaluarea consumului se face prin calcularea numărului de „pachete-an”,
H. Substanțele din fumul de țigară nu se pot lega de ADN
I. Conține un număr redus de carcinogeni
J. Determinȃnd un proces inflamator la nivelul mucoasei tractului respirator

Dieta:
A. Există ȋn prezent numeroase controverse cu privire la legătura dintre dietă şi
dezvoltarea unor cancere
B. Unele studii ar sugera un beneficiu ȋn prevenţia cancerului colorectal pentru vitamina
D
C. Obezitatea este asociată cu un risc scăzut de apariție a cancerului
:
 D. Consumul de carne roşie este corelat cu apariția cancerului de colon
E. Consumul de zahăr și grăsimi nu este implicat în carcinogeneză
F. Există recomandări pentru un anumit “stil de viață” care ar putea reduce riscul de
apariție al cancerului
G. Alimentația nu poate interveni în procesul de carcinogeneză
H. Exercițiul fizic regulat este asociat cu creșterea riscului de cancer gastric
I. Consumul de fructe şi legume este corelat cu apariția mai multor tipuri de cancer
J. Calciu- studii observaţionale arată o legatură benefică ȋntre consumul de calciu şi
scăderea riscului de cancer de colon.

Rolul chirurgiei in managementul pacientilor cu neoplazii este :

A. Chirurgia este singura care defineste extensia reala a bolii
B. Diagnostic : stabilirea diagnosticului de certitudine a bolii si tipul histologic
C. Chirurgia este singura metoda terapeutica in neoplazii
D. De stadializare : determinarea extensiei reale a bolii
E. De precizare initiala a unei strategii globale, urmata de supraveghere oncologica
riguroasa
F. Chirurgia se efectueaza de rutina
G. Chirurgia trebuie sa determine celelalte optiuni terapeutice
H. Chirurgia creste eficacitatea unor tratamente antineoplazice
I. Terapeutic : radical/citoreductiv/paliativ/second look/reconstructiv
J. Profilactic : tratarea unor leziuni cu inalt potential de transformare maligna

Dozele necesare pentru tratamentul unei neoplazii sunt stabilite în funcţie de mai
mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
A. Nivelul de rambursare din partea autoritatii de sanatate
B. Aspectul macroscopic
C. Organele critice
D. Optiunea familiei pacientului
E. Volumul tumoral
F. Complexitatea terapiilor adjuvante
G. Optiunea pacientului
H. Tipul histologic şi gradul de diferenţiere
I. Tipul de aparatura folosit
J. Statusul de performanta al pacientului

Avantaje radioterapiei postoperatorii sunt : :

A. Se poate administra după cicatrizarea plăgii
:
 B. Se poate realiza indiferent de momentul operatiei
C. Indicaţie mai precisã - funcţie de datele explorării chirurgicale şi anatomo-patologice
D. Nu necesita explorari imagistice
E. Creste sansa de curabilitate prin combinarea celor doua metode terapeutice
F. Se poate realiza la orice pacient operat
G. Se realizeaza doar la indicatiile chirurgului
H. Volumul tumoral de iradiat este mai bine definit prin constatările chirugicale şi uneori
de unele repere intraoperatorii (clipsuri metalice)
I. Exclude acel grup de pacienţi ce nu ar prezenta un beneficiu datorită absenţei
radiosensibilităţii sau indicaţiei radioterapiei postoperatorii
J. Este mai usor de realizat

Dezavantajele radioterapiei postoperatorii sunt: :

A. Nu necesita cunoasterea volumului tumoral
B. Poate fi modificata doza de prescriptie
C. Absenţa efectului asupra însămânţării celulelor maligne cu ocazia gestului chirugical
D. Nu necesita a fi in concomitenta cu tratamentul sistemic
E. Trebuie realizata intr-un interval relativ scurt
F. Etalarea poate fi prelungita
G. Creşterea riscului de radiorezistenţă
H. Alterarea vascularizaţiei tumorale
I. Nu se asteapta rezultatul histopatologic definitiv
J. Posibilitatea riscului complicaţiilor postradioterapie pelvină şi abdominală

Pentru excizia profilactica a uni organ trebuie indeplinite o serie de cerinte : :

A. Nu este necesar consultul oncologic
B. Functia organului eliminate trebuie sa fie inlocuibila/supleata
C. Mortalitatea asociata interventiei chirurgicale sa fie relativ mica
D. Interventia se face doar la dorinta pacientului
E. Metoda prin care sunt indentificati indivizii la risc trebuie sa aiba sensibilitate si
specificitate mare
F. Monitorizarea ulterioara nu se justifica
G. Este suficienta optiunea chirurgicala
H. Mutatia genetica care poate cauza neoplazia trebuie sa aiba o penetranta inalta
I. Trebuie sa existe o metoda pentru a verifica absenta bolii in momentul pre/post-
operator
J. Nu necesita explorari complexe
:
Efectele tardive post-radioterapie asupra toracelui constau din :  :
A. Stricturi esofagiene
B. Ginecomastie
C. Osteo-radionecroza
D. Fibroza pulmonara
E. Disgeuzie
F. Pleurezie
G. Pneumonita de iradiere
H. Pericardita
I. Mediastinita
J. Xerostomie

Efectele tardive ale iradierii abdomenului si pelvisului constau din : :

A. Hepatita
B. Disgeuzie
C. Cistita
D. Pancitopenie
E. Osteoradionecroza
F. Retinopatie
G. Sterilitate
H. Cataracta
I. Stricturi
J. Nefrita

Efectele acute ale iradierii gastro-intestinale se manifesta prin : :

A. Xerostomie
B. Emisii fecaloide sangvinolente
C. Tenesme rectale
D. Diaree
E. Crampe
F. Varsaturi
G. Greturi
H. Nefrita radica
I. Meteorism abdominal
J. Mediastinita

Fenomenele de radiomucozita : :
A. Apar din saptamana a doua de iradiere
:
 B. Se manifesta prin edem, ulceratii acoperite de membrane, durere, eventual necroza
C. Necesita intreruperea radioterapiei
D. Se insotesc de fenomene de citopenie
E. Apar ca urmare a distrugerii celulelor din stratul bazal al epidermului si/sau
mucoaselor aerodigestive
F. Pot fi amplificate prin suprainfectii fungice sau bacteriene
G. Necesita scaderea prescriptiei dozei de iradiere
H. Raspund in general la terapiile cu corticoizi
I. Necesita scaderea dozei per fractie
J. Dispar la intreruperea iradierii

Evaluare etapelor de radioterapie : :

A. Definirea scopurilor terapiei
B. Necesita stabilirea extensiei tumorale
C. Cunoasterea caracteristicilor patologice ale bolii
D. Determinarea dozei optime de iradiere si a volumului de iradiat
E. Se face la indicatiile familiei pacientului
F. Alegerea modalitatii terapeutice adecvate
G. Se face de catre fizicianul medical
H. Se face de catre oncologul medical
I. Se face la indicatiile pacientului
J. Se face la indicatiile chirurgului

Urmatoarele simptome sau complicatii pot fi paliate chirurgical : :

A. Ascita
B. Pericardita
C. Durerea
D. Icterul
E. Abdomenul acut chirurgical
F. Sindroamele ocluzive
G. Hemoragiile digestive
H. Sindromul de hipertensiune intracerebrala
I. Sindromul de vena cava superioara
J. Tromboflebitele

Formarea unui chirurg oncolog presupune:

A. Evaluarea critica a rezultatelor studiilor clinice
B. Implicarea intr-o echipa multidisciplinara
:
 C. Nu este nevoie de obtienerea competentei in chirurgie oncologica
D. Obtinerea titlului de medic primar
E. Cunostinte privind biologia tumorala, mecanismele diseminarii bolii
F. Efectuarea unui masterat in management sanitar
G. Abilitati pentru managementul complex al neoplaziilor
H. Obtinerea unei alte specialitati medicale
I. Intelegerea principiilor radioterapiei si chimioterapiei
J. Nu necesita colaborarea unei echipe multidisciplinare

Efectuarea unui act chirurgical privind neoplaziile presupune : :

A. Cunoasterea istoriei si evolutiei bolii neoplazice
B. Necesita colaborarea unui psiholog medical
C. Principiile si posibilitatile chirurgiei
D. Necesita un laborator adecvat de patologie
E. Principiile si posibilitatile de diagnostic clinic, imagistic, laborator
F. Principiile si posibilitatile radioterapiei
G. Necesita un robot care sa asiste actul chirurgical
H. Principiile si posibilitatile terapiilor sistemice
I. Necesita doar o echipa chirurgicala experimentata
J. Nu necesita cunostinte deosebite fata de restul afectiunilor chirurgicale

Chirurgia ganglionilor regionali – limfadenectomia : :

A. Este indicat a fi realizata separat de excizia tumorii primare
B. Se realizeaza in momentul rezectiei tumorii primare
C. Reprezinta un important factor de prognostic in stadializare
D. Necesita tehnica “ganglionului sentinela”
E. Difera de evidarea ganglionara de necessitate (cu rol curativ)
F. Poate fi evitata daca se realizeaza chimio-radioterapie concomitenta
G. Reprezinta o componenta cruciala in cadrul etapei chirurgicale
H. Poate fi evitata daca se realizeaza radioterapie postoperatorie
I. Difera de evidarea ganglionara de principiu (cu rol prognostic)
J. Poate fi evitata daca se realizeaza chimioterapie neoadjuvanta

Principiile de baza ale chirurgiei curative sunt :

A. Operabilitatea
B. Radicalitatea
C. Importanta este prezervarea organului
D. Toate enunturile de mai sus sunt corecte
:
 E. Nu exista principii privind chirurgia curativa
F. Rezecabilitatea
G. Supravietuirea la 5 ani
H. Initierea chirurgiei imediat dupa diagnosticul de boala
I. Importanta este calitatea vietii
J. Marginile de siguranta

Chirurgia conservatorie :
A. Poate fi inlocuita de catre chimioterapie
B. Poate fi inlocuita de catre radioterapie
C. Se bazeaza pe cunoasterea factorilor prognostici
D. Conservarea organului sau functiei are impact real asupra confortului si calitatii vietii
E. Poate fi inlocuita in cazul terapiilor personalizate
F. In cazul recidivei, reinterventia este posibila, cu rezultate echivalente
G. In cazul bolilor neoplazice este inutila
H. Se bazeaza pe cunoasterea evolutiei naturale a bolii
I. Poate fi realizataa doar in centre supraspecializate
J. Obtine un control loco-regional echivalent

Avantajele punctiei aspiratrive (FNAB) sunt : :

A. Timpul rapid de obtinere a rezultatului
B. Toleranta buna a pacientilor
C. Absenta cicatricii
D. Nu necesita evaluare CT
E. Poate fi realizata in conditii de ambulator
F. Poate fi realizata de personal non-specializat
G. Nu necesita conditii de asepsie
H. Nu necesita evaluare PET-CT
I. Absenta necesitatii anesteziei generale
J. Nu necesita evaluare IRM

Dezavantajele punctiei aspirative (FNAB) sunt :

A. Marja larga de eroare
B. Imposibilitatea identificarii anumitor markeri imunhistochimici
C. Necesita evaluare IRM
D. Nu este decontata corespunzator de catre autoritatea de sanatate
E. Nu poate fi realizata decat intr-o sala de operatii echipata corespunzator
F. Cantitatea mica de celule obtinuta
:
G. Absenta informatiilor privind arhitrectura celulara
H. Necesita evaluare CT
I. Absenta informatiilor privind aubtipul histologic si gradding-ul
J. Necesita anestezie generala

Tipurile de interventii chirurgicale in oncologie sunt : :

A. Chirurgia cardiaca
B. Chirurgia artroscopica
C. Chirurgia urgentelor si paliativa
D. Chirurgia metastazelor cu intentie curativa
E. Chirurgia vasculara
F. Chirurgia de reducere a volumului tumoral
G. Chirurgia plastica si estetica
H. Chirurgia curativa – radicala sau conservatorie
I. Chirurgia de implantare a protezelor auditive
J. Chirurgia de reconstructie si reabilitare

Principiul radicalitatii in chirurgie presupune : :

A. Chirurgia de implantare a protezelor auditive
B. Chirurgia urgentelor si paliativa
C. Limfadenectomia regionala completa
D. Obtinerea marginilor de rezectie negative
E. Rezectia in bloc a traiectului unei biopsii anterioare
F. Rezectia organelor adiacente invadate
G. Chirurgia de reconstructie si reabilitare
H. Rezectia metastazelor
I. Chirurgia de reducere a volumului tumoral
J. Chirurgia plastica si estetica

Marginile de siguranta : :
A. Se apreciaza functie de examinarea imagistica preoperatorie
B. Nu influenteaza prognosticul
C. Variaza in functie de histologia tumorii
D. Se apreciaza functie de examinarea imagistica postoperatorie
E. Se apreciaza de catre chirurg in cursul interventiei
F. Depind de experienta echipei operatorii
G. Variaza in functie de specificul diseminarii locale
H. Nu definesc criteriul radicalitatii interventiei chirurgicale
:
 I. Variaza in functie de sediul tumorii
J. Definesc distanta dintre tesutul canceros si transa de sectiune

Interventia chirurgicala privind metastazele este influentata de :

A. Dorinta pacientului
B. Localizarea si numarul metastazelor
C. Statusul de performanta al pacientului
D. Timpul de dedublare tumorala
E. Histologia tumorii
F. Decontarea actului medical
G. Intervalul liber de boala
H. Stadiul si extensia bolii neoplazie
I. Dorinta familiei
J. Includerea pacientului in studii clinice

Chirurgia urgentelor oncologice este necesara in : :

A. Perforatii
B. La indicatiile familiei
C. In vederea ameliorarii statusului de performanta al pacientului
D. Abcese
E. Insuficienta respiratorie
F. Hemoragii
G. La solicitarile pacientilor
H. In vederea cresterii decontarii actului medical
I. Obstructia sau compresiunea organelor vitale
J. In cazul includerii pacientului in studii clinice

Rezectia metastazelor este indicata : :

A. In caz de boala refractara
B. In cazul includerii pacientului in studii clinice
C. La pacientii cu status de performanta bun
D. La solicitarile pacientilor
E. In vederea cresterii decontarii actului medical
F. La pacienti cu boala limitata care nu a raspuns favorabil la tratamentul sistemic
G. La solicitarile familiei
H. La pacienti cu boala metastatica rezecabila
I. In cazul aparitiei metastazelor la dupa o perioada lunga de timp de la terapia eficienta
a tumorii primare
:
 J. In vederea ameliorarii statusului de performanta al pacientului

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii legate de hormonoterapie:

A. Terapia hormonala are toxicitate minima
B. Terapia hormonala poate fi curativa la o parte din pacientii cu cancer de san sau
prostata tratati in adjuvanta
C. Estrogenii si androgenii nu au rol in aparitia tumorilor maligne
D. Estrogenii stimuleaza cresterea tumorilor maligne de san si endometru
E. Estrogenii favorizeaza aparitia cancerului de prostata
F. Prezenta receptorilor hormonali in cancerul de prostata este necesara pentru a
prezice beneficiul hormonoterapiei
G. Tamoxifenul este utilizat in tratamentul cancerului de prostata
H. Androgenii stimuleaza proliferarea celulara in cancerul de prostata
I. Prezenta receptorilor hormonali este predictiva pentru raspunsul la hormonoterapie in
tumorile mamare
J. Androgenii favorizeaza aparitia cancerului mamar

Despre interferoni sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Tratamentul cu interferon determina gripa
B. Tratamentul cu interferon determina nu determina fatigabilitate
C. Tratamentul cu interferon determina fatigabilitate
D. Interferonii sunt citokine naturale
E. Interferonii sunt utilizati frecvent in tratamentul tumorilor solide
F. Interferonii sunt citokine sintetice
G. Tratamentul cu intrferon este administrat in perfuzie continua 24 ore
H. Interferonul se administreaza ca injectie subcutanata
I. Tratamentul cu interferon determina simptome pseudo-gripale
J. Interferonii mediaza raspunsul imun celular

Despre interleukine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. IL-2 activeaza rspunsul celulelor T
B. IL-2 are activitate antitumorala in carcinomul cu celule renale si melanom
C. IL-2 este frecvent utilizat in tratamentul tumorilor solide
D. Efectele secundare la IL-2 include edemul pulmonar care apare precoce
E. Vitiligo la IL-2 apare precoce
F. Tiroidita autoimuna la IL-2 apare precoce
G. IL-2 este o proteina recombinata
H. Toxicitatea este frecventa la IL-2
:
 I. IL-2 blocheaza raspunsul celulelor T
J. Tratamentul cu IL-2 este anodin

Despre imunoterapie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Combinatia intre ipilimumab si nivolumab este mai putin toxica decat monoterapia
B. Ipilimumabul blocheaza receptorul CD152 (CTLA4)
C. Combinatia intre ipilimumab si nivolumab are eficienta mai scazuta
D. Ipilimumabul si nivolumabul au rata de raspuns dublata fata de monoterapie in
melanomul metastatic
E. Inhibitorii de chekpoint sunt cel mai eficienti in tumorile hormonodependente
F. Ipilimumabul este utilizat in tratamentul melanomului
G. PD-L1 si PD-L2 se afla la nivelul celulelor T
H. Inhibitorii de chekpoint sunt utilizati in mai multe tumori solide
I. Ipilimumabul blocheaza calea EGFR
J. Inhibitorii de chekpoint sunt utilizati doar in sarcoamele uterine

Despre terapiile anti- HER 2 sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Pertuzumabul este utilizat in cancerul renal
B. Trastuzumabul se leaga de EGFR
C. Trastuzumabul este utilizat in cacerul de san
D. Trastuzumabul este utilizat in melanomul malign
E. Trastuzumabul este utilizat in cancerele ORL
F. Trastuzumabul este un anticorp monoclonal
G. Pertuzumabul se leaga de VEGFR
H. Trastuzumabul este utilizat in cancerul gastric
I. Trastuzumabul este utilizat in cancerul renal
J. Pertuzumabul este utilizat in cancerul de san

Care afirmatii sunt adevarate despre cetuximab:

A. Cetuxuimabul este inhibitor torozin-kinazic
B. Cetuximabul este utilizat in cancerul mamar
C. Cetuximabul este utilizat in melanom
D. Cetuximabul este un inhibitor RANKL
E. Cetuximabul este utilizat in cancerul orofaringean
F. Cetuximabul este utilizat in cancerul colorectal
G. Cetuximabul este un inhibitor EGFR
H. Cetuximabul este utilizat la pacientii fara mutatie RAS/BRAF
I. Cetuximabul este un anticorp monoclonal
:
 J. Cetuximabul este un inhibitor PD-1

Care din urmatorii agenti sunt anticorpi monoclonali:

A. Cisplatin
B. Cetuximab
C. Panitumumab
D. Bevacizumab
E. Trastuzumab
F. Adriamicina
G. Letrozol
H. Vincristina
I. Pertuzumab
J. Tamoxifen

Care din urmatorii agenti sunt inhinitori tirozinkinazici:

A. Sunitinib
B. Ipilimumab
C. Sorafenib
D. Crizotinib
E. Erlotinib
F. Gefitinib
G. Panitumumab
H. Denosumab
I. Bevacizumab
J. Nivolumab

Care sunt tinte terapeutice pentru inhibitorii tirozinkinazici:

A. ERBB2 / HER2
B. EGFR
C. PD-1
D. BRCA
E. VEGFR
F. c-Kit
G. ALK
H. CTLA-4
I. c-MET
J. RANKL

Care sunt terapii tintite inhiba angiogeneza:

:
 A. Pazopanib
B. Adriamicina
C. Vinblastina
D. Sorafenib
E. Bevacizumab
F. Tamoxifen
G. Sunitinib
H. Ramucirumab
I. Ipilimumab
J. Trastuzumab

Urmatoarele cai/receptori sunt tintite de terapii moleculare:

A. Calea PI3K/AKT/mTOR
B. Calea PARP
C. Familia receptorilor EGFR
D. Calea retinoblastomului
E. Stimularea angiogenezei
F. Angiogeneza (VEGFR)
G. Inhibarea apoptozei
H. Calea RAS-RAF-MEK-ERK
I. Stimularea diviziunii celulare
J. Stimularea caii CDK4/6

Care din afirmatii sunt adevarate cu privire la terapiile tinta:

A. Nu se administreaza in monoterapie niciodata
B. Insuficienta cardiaca apare la Trastuzumab
C. Toxicitatea gonadica este cel mai important efect secundar
D. Efectele secundare sunt mai reduse comparativ cu chimioterapia
E. Rash-ul apare la Cetuximab
F. Alopecia este mai frecventa comparativ cu chimioterapia
G. Se pot administra in monoterapie sau in combinatie cu chimioterapia
H. Toxicitatea este mai mare comparativ cu chimioterapia
I. Cel mai frecvent apar greturile si varsaturile
J. Hipertensiunea arteriala apare la inhibitori VEGFR

Care din urmatorii fac parte din hormonoterapie:

A. Modulatorii selectivi de receptori estrogenici
B. Antagonisti LHRH
:
 C. Pre-estrogeni
D. Inhibitori de receptori androgenici
E. Pro-androgeni
F. Inhibitorii de aromataza
G. Stimulatori ai receptorilor androgenici
H. Stimulatori ai caii VEGF
I. Antiandrogeni
J. Stimulatori de aromataza

Care din urmatoii agenti fac parte din hormonoterapie:

A. Bicalutamida
B. Enzalutamida
C. Vincristina
D. Tamoxifen
E. Letrozol
F. Ipilimumab
G. Cisplatin
H. Adriamicina
I. Fulvestrant
J. Trastuzumab

Care din urmatoare sunt efecte secundare ale hormonoterapiei:

A. Osteoporoza
B. Insuficienta hepatica severa
C. Diaree
D. Hipertensiune arteriala
E. Bufeuri
F. Hemoragii digestive
G. Pancitopenie severa
H. Insuficienta cardiaca severa
I. Risc de neoplasm endometrial
J. Astenia

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Inhibitorii de aromataza sunt utilizati in cancerul de prostata
B. Antiandrogenii sunt utilizati in tumorile cerebrale
C. Tamoxifenul se utilizeaza in cancerul mamar
D. Analogii de somatostatin sunt utilizati in tumorile neuroendocrine
:
 E. Antiandrogenii sunt utilizati in cancerul de prostata
F. Analogii LHRH sunt utilizati in cancerul bronhopulmonar si renal
G. Analogii LHRH sunt utilizati in cancerul mamar si cancerul de prostata
H. Tamoxifenul se utilizeaza in cancerul de prostata
I. Inhibitorii de aromataza sunt utilizati in cancerul mamar
J. Analogii de somatostatin sunt utilizati in tumorile de vezica urinara

Din hormonoterapia aditiva fac parte urmatorii agenti:

A. Ipilimumab
B. Cisplatin
C. Nivolumab
D. Abiraterone acetat
E. Fulvestrant
F. Tamoxifen
G. Bicalutamida
H. Cetuximab
I. Goserelin
J. Trastuzumab

Din hormonoterapia competitiva fac parte urmatorii agenti:

A. Levotiroxina
B. Bicalutamida
C. Abiraterone acetat
D. Octreoctid acetat
E. Dexametazona
F. Raloxifen
G. Enzalutamida
H. Fulvestrant
I. Tamoxifen
J. Prednison

Urmatoarele mijloace terapeutice hormonale sunt utilizate in cancerul mamar:

A. Analogi de somatostatin
B. Antiestrogeni
C. Estrogeni
D. Inhibitori de aromataza
E. Antiandrogeni
F. Analogi LHRH
:
G. Glucocorticoizi
H. Progestine
I. ovariectomie
J. Orhiectomie

Care afirmatii sunt adevarate:

A. Trastuzumabul este utilizat in cancerul mamar HER2 pozitiv
B. Erlotinibul este utilizat in cancerul bronhopulmonar
C. Erlotinibul este un anticorp monoclonal
D. Bevacizumabul este un inhibitor tirozinkinazic
E. Trastuzumabul este o terapie antiangiogenica
F. Sunitinibul este o terapie antiangiogenica
G. Sunitinibul este utilizat in tumorile cerebrale
H. Tamoxifenul este utilizat in cancerul de prostata
I. Bevacizumabul actioneaza pe receptorul VEGF
J. Tamoxifenul este utilizat in cancerul mamar hormonodependent

Urmatorii agenti reprezinta inhibitori de checkpoint:

A. Cisplatin
B. Pembrolizumab
C. Trastuzumab
D. Tamoxifen
E. Goserelin
F. Nivolumab
G. Atezolizumab
H. Ipilimumab
I. Durvalumab
J. Vinorelbina

Care tumori beneficiaza de inhibitori de checkpoint:

A. Cancerul de pancreas
B. Tumorile benigne
C. Tumorile ORL
D. Displaziile de col uterin
E. Melanomul malign
F. Carcinomul ductal in situ
G. Tumorile de vezica urinara
H. Cancerul bronhopulmonar
:
 I. Cancerul testicular
J. Cancerul renal

Ce efecte secundare poate avea imunoterapia:

A. Sindrom mana-picior
B. Alopecie
C. Abces intra-abdominal
D. Tromboza venoasa superficiala
E. Rash cutanat
F. Toxicitate hepatica
G. Pneumonita
H. Hipofizita
I. Colita
J. Hemoragie digestiva

Care din toxicitati la inhibitori de checkpoint sunt rare (<10%):

A. Uveita
B. Insuficienta renala acuta
C. Astenie
D. Toxicitatea pancreatica
E. Greata
F. Nefrita interstitiala
G. Mielite transverse
H. Prurit
I. Rash
J. Diaree

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii legate de cancerul mamar:

A. Aproximativ 5% din cancerele mamare au predispozitie genetica
B. Cancerul de san este o afectiune rara
C. Estrogenii sunt implicati in aparitia cancerului mamar triplu negativ
D. Estrogenii nu sunt implicati in aparitia cancerului mamar cu receptrul estrogenic
pozitiv
E. Estrogenii sunt implicati in aparitia cancerului mamar HER2 pozititv
F. Pacientele tinere cu cancer de san cu mutatie BRCA au nevoie de consiliere genetica
G. Barbatii cu cancer mamar au risc crescut sa fie purtatori de mutatie BRCA2
H. Barbatii cu cancer de san necesita consiliere genetica
I. Androgenii favorizeaza aparitia cancerului mamar
:
 J. Cea mai frecventa gena implicata in cacerul mamar este BRCA

Urmatoarele subtipuri apartin tumorilor mamare invazive:

A. Carcinom lobular invaziv
B. Carcinom ductal in situ
C. Papilom
D. Carcinom metaplastic
E. Carcinom ductal invaziv
F. Carcinom lobular in situ
G. Adenom tubular
H. Chistadenom
I. Carcinom medular
J. Carcinom mucinos

Care stuatii cresc suspiciunea de mutatii BRCA:

A. Sotia/Sotul cu cancer mamar
B. Bunica cu cancer cerebral
C. Verisorul cu cancer bronhopulmonar
D. Tatăl sau un frate diagnosticat cu cancer mamar, indiferent de vârstă
E. Trei rude apropiate diagnosticate cu cancer mamar, indiferent de vârstă
F. Mama cu cancer renal
G. Unchi cu tumora testiculara
H. Două rude apropiate din aceeaşi parte a familiei diagnosticate cu cancer mamar, cel
puţin una fiind mama/sora sau fiica.
I. Mama sau o soră cu cancer mamar bilateral, primul dintre cancere diagnosticat
înaintea vârstei de 50 ani
J. Mama sau sora diagnosticată cu cancer mamar înaintea vârstei de 40 ani

Care elemente clinice ridica suspiciunea de cancer mamar:

A. Absenta secretiei mamelonare normale
B. Absenta menstruatiei
C. Leziune mamara de consistenta chistica la palpare
D. Adenopatie axilara asociata tumorii mamare
E. Aspect de coaja de portocala
F. Adenopatie inghinala
G. Secretie mamelonara sangvinolenta
H. Nodul axilar mic, dureros la palpare, cu edem superficial
I. Tumora mamara dura la palpare
:
 J. San inflamator

Diagnosticul cancerul mamar include:

A. Radiografia abdminala pe gol
B. RMN mamar
C. Biopsia mamara
D. Scintigrafia tiroidiana
E. PET-CT
F. Ecografia mamara
G. Examenul clinic
H. RMN osos
I. CA 19.9
J. Mamografia

Markerii imunohistochimici utilizati in clasificarea tumorilor mamare sunt:

A. Receptorul progesteronic
B. Receptorul estrogenic
C. Grad de diferentiere
D. Receptorul pentru somatostatin
E. ALK
F. Ki67
G. HER2
H. EGFR
I. VEGFR
J. Statusul ALK

Care afirmatii sunt adevatate legate de screeningul cancerului mamar:

A. Identifica tumorile agresive, in stadii avansate
B. RMN-ul mamar poate fi utilizat la purtatorii de mutatie BRCA
C. Este adresat femeilor peste 30 ani
D. Poate identifica tumori in stadii incipiente de boala
E. Este recomandat a fi facut la fiecare 3 ani
F. Golden standard-ul este mamografia
G. Este adresat tuturor femeilor intre 50-70 ani
H. Trebuie facut anual
I. Este indicat numai femeilor in mediu urban
J. Golden standarul este ecografia mamara

Care afirmatii sunt adevarate legat de tratamentul cancerelor mamare incipiente:

:
 A. Disectia axilara presupune extirparea unui nr cat mai mare de ganglioni (>30)
B. Chirurgia conservatoare creste riscul de recidiva locala
C. Numai mastectomia este indicata in cancerul mamar invaziv
D. Chirurgia implica mastectomie sau tratament conservator
E. Chirurgia axilei poate include disectia axilara sau tehnica ganglionului santinela
F. Tehnica ganglionului santinela nu este recomandata in cancerul mamar
G. Chirurgia este necesara
H. Chirurgia poate fi facuta inainte sau dupa terapie sistemica
I. Chirurgia poate fi omisa in unele cazuri
J. Chirurgia inseamna si evaluarea chirurgicala a axilei

Care afirmatii sunt adevarate:

A. Toate pacientele supuse chirurgiei conservatoare au nevoie de radioterapie
B. Sectorectomia este preferata in cazul tumorilor mai mici
C. Mastectomia este intotdeauna indicata in tumorile mici
D. Reconstructia mamara este recomandata
E. In absenta invaziei ganglionare documentate, disectia axilara trebuie sa fie cat mai
extinsa
F. Disectia axilara scade riscul de limfedem
G. Daca se obtine raspuns complet la tratamentul neoadjuvant, nu se mai indica
chirurgia
H. Alegerea chirurgiei mamare depinde de tumora si preferinta pacientei
I. Disectia axilara extinsa creste riscul de limfedem
J. Disectia axilara stabileste tipul de tratament neoadjuvant

Care afirmatii sunt adevarate cu privire la radioterapie:

A. Poate inlocui interventia chirurgicala
B. Este indicata dupa sectorectomie
C. Este indicata la pacientele cu un nr mare de ganglioni axilari pozitivi
D. Este indicata in cazul pacientelor tinere, cu tumori mamare cu histologie agresiva
E. Este indicata in tumorile de dimensiuni mari
F. Este indicata intotdeauna dupa mastectomie
G. Radioterapia la nivelul axilei se realizeaza intotdeauna dupa disectia axilara
H. Este intotdeauna indicata preoperator
I. Radioterapia la nivelul axilei se poate evita la pacientele cu disectie axilara
J. Este indicata la pacientele varstnice, cu tumori mamare de dimensiuni mici

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia sistemica neoadjuvanta in

:
cancerul mamar:
A. Interventia chirurgicala trebuie efectuata la cel putin 3 luni de la terminarea
chimioterapiei neoadjuvante
B. Poate include hormonoterapie sau chimioterapie
C. Creste posibilitatea de chirurgie conservatoare
D. Este indicata la toate pacientele
E. Este indicata la tumorile de dimensiuni mari
F. Este indicata la tumorile cu histologie agresiva
G. Este indicata numai la pacientele fara invazie ganglionara
H. Creste rata mastectomiilor
I. Doar chimioterapia se poate realiza preoperator
J. Este indicata la pacientele cu invazie ganglionara documentata

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia sistemica adjuvanta in

cancerul mamar:
A. Este indicata la pacientele care prezinta risc crescut de recidiva
B. Creste riscul de recidiva la pacientele cu histologie agresiva
C. Poate fi stabilit riscul de recidiva prin teste precum OncotypeDX
D. Se prefera intotdeauna sa se faca tratament adjuvant numai pacientelor tinere
E. Doar hormonoterapia se poate administra in adjuvanta
F. Varsta nu este o contraindicatie pentru tratamentul adjuvant
G. Este indicata numai la pacientele fara invazie axilara prezenta
H. Pacientele peste 75 ani nu au indicatie de tratament adjuvant
I. Este indicata la pacientele cu axila pozitiva (> 4 ganglioni)
J. Tratamentul adjuvant poate include chimioterapie, hormonoterapie sau/si terapie anti-
HER2

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia sistemica in cancerul

mamar:
A. Hormonoterapia este indicata la pacientele cu receptorii estrogenici pozitivi
B. Fulvestrantul este un inhibitor de aromataza
C. Hormonoterapia adjuvanta la femeile in premenopauza nu include niciodata supresia
ovariana
D. Terapia sistemica trebuie admininistrata cat mai repede postoperator, pentru a reduce
boala microscopica
E. Tumorile HER2 pozitive nu au un comportament agresiv
F. Tamoxifenul este indicat la pacientele HER2 pozitive
G. Hormonoterpia adjuvanta se poate administra pana la 10 ani
:
H. Hormonoterapia adjuvanta la femeile in premenopauza poate include supresia
ovariana
I. Tamoxifenul este indicat numai in neoadjuvanta
J. Trastuzumabul este indicat la pacientele cu supraexpresie HER2

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la hormonoterapie:

A. Inhibitorii de aromataza nu sunt indicati la femeile in premenopauza
B. Tamoxifen ul este un inhibitor competitiv la recpetorului de estrogen
C. La pacientele cu receptori hormonali pozitivi este indicat Trastuzumabul
D. Exista un avantaj pentru utilizarea inhibitorilor de aromataza ca terapie adjuvanta la
femeile in postmenopauza
E. Tamoxifenul determina degradarea receptorului de estrogen
F. Inhibitorii de aromataza sunt indicati numai la femeile in premenopauza
G. Letrozolul este un inhibitor de aromataza
H. Letrozolul este un inhibitor al ciclului celular
I. Fulvestrantul determina degradarea receptorului de estrogen
J. Fulvestrantul este un inhibitor competitiv la recpetorului de estrogen

Care afirmatii sunt adevarate cu privire la urmarirea pacientelor cu neoplasm

mamar:
A. Evaluarea se realizeaza prin exmen clinic si imagistic
B. Examenul clinic nu este indicat in urmarirea pacientelor cu cancer mamar
C. Evaluarea imagistica include si sanul controlateral
D. Evaluarea imagistica include doar sanul operat
E. Evaluarea se face la 3-6 luni in primii 2-3 ani
F. Urmarirea poate include si monitorizarea CA 15.3
G. Urmarirea se face prin CT toraco-abdomino-pelvin la fiecare 3 luni
H. Include monitorizarea lunara a CA 15.3
I. Mamografia se realizeaza anual
J. Urmarirea se face prin PET-CT la fiecare 3 luni

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la cancerul mamar

avansat/metastatic:
A. Chirurgia tumorii/metastazelor este frecvent primul gest terapeutic
B. Boala metastatica nu este vindecabila
C. Prognosticul este intotdeauna <6 luni si pacientul trebuie intotdeauna informat
D. Terapia sistemica poate include chimioterapie, terapie anti-HER2 sau hormonoterapie
E. Tinta tratamentului este vindecarea
:
 F. Terapia sistemica este realizata doar la pacientele tinere
G. Radioterapia nu este indicata in prezenta metastazelor
H. Pot exista situatii in care boala metastatica este controlata multi ani
I. Tratamentul de baza este terapia sistemica
J. Prognosticul depinde de localizarea metastazelor, raspunsul la terapia sistemica,
starea generala a pacientului

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la cancerul mamar

avansat/metastatic:
A. Cancerul mamar triplu negativ raspunde la hormonoterapie
B. La pacientii cu boala oligometastatica ablatia leziunii metastatice inrautateste
prognosticul
C. Metastazectomia este indicata doar la pacientele cu ECOG 3 si 4
D. Terapia sistemia poate inlcude monoterapie sau terapii combinate
E. Cancerul mamar triplu negativ este un subtip foarte agresiv care raspunde la saruri de
platina
F. Cancerul mamar triplu negativ poate raspunde la imunoterapie
G. Metastazectomia este indicata la pacientele cu status bun de performanta
H. Terapia sistemica include numai chimioterapie
I. La pacientii cu boala oligometastatica se poate recomanda ablatia leziunii
metastatice, imbunatatind prognosticul
J. Cancerul mamar triplu negativ are cel mai bun prognostic

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la cancerul mamar

avansat/metastatic:
A. Terapiile anti-HER2 sunt indicate la pacientele cu receptori hormonali pozitivi
B. Hormonoterapia paleativa nu este inferioara ca eficienta chimioterapiei paleative
C. Chimioterapia este mai putin toxica decat hormonoterapia
D. La pacientele cu receptori estrogenici pozitivi se poate administra si inhibitori mTOR
(everolimus)
E. Tumorile cu receptori estrogenici pozitivi au indicatie de hormonoterapie paleativa
F. Hormonoterapia paleativa se indica doar pacientelor > 75 ani
G. Hormonoterapia paleativa este de preferat chimioterapiei datorita tolerantei mai bune
H. Hormonoterpia este indicata doat pacientelor cu status clinic depreciat
I. Chimioterapia este intotdeauna indicata, fiind mai eficienta decat hormonoterapia
J. Tumorile cu receptul HER2 pozitiv au indicatie de terapii anti-HER2

Urmatoarele mijloace terapeutice hormonale sunt utilizate in cancerul mamar:

:
 A. Analogi de somatostatin
B. Estrogeni
C. Inhibitori de aromataza
D. Progestine
E. Orhiectomie
F. Antiandrogeni
G. Glucocorticoizi
H. ovariectomie
I. Antiestrogeni
J. Analogi LHRH

Care afirmatii sunt adevarate legate de cancerul mamar metastatic:

A. Hormonoterapia paleativa este indicata la pacientii cu tumori hormonodependente
B. Chimioterapia paleativa are rolul de a prelungi supravietuirea
C. Radioterapia paleativa poate fi indicata pentru a trata metastazele osoase dureroase
D. Scopul este vindecarea
E. Chimioterapia paleativa nu aduce nici un beneficiu, deci nu se recomanda
F. Nu se recomanda radioterapia intrucat nu aduce beneficii
G. Terapia sistemica trebuie individualizata in functie de tipul tumorii si caracteristicile
pacientului
H. Scopul principal este prelungirea supravietuirii
I. Chirurgia poate sa obtina vindecarea pacientului
J. Hormonoterapia paleativa este foarte toxica

Care tratamente sunt utilizate in cancerul mamar incipient:

A. Radioterapia paleativa
B. Chimioterapia neoadjuvanta
C. Terapiile tinta anti-HER2
D. Ingrijiri paleative “end of life”
E. Chimioterapia adjuvanta
F. Radioterapia neoadjuvanta
G. Hormonoterapia
H. Hormonoterapia paleativa
I. Chirurgia conservatoare
J. Chimioterapia paleativa

Care sunt factorii de prognostic nefavorabil in cancerul mamar:

A. Boala metastatica viscerala
:
 B. Statusul de performanta ECOG 3-4
C. Carcinomul ductal in situ
D. Hipertensiunea arteriala grad 1
E. Metastazele cerebrale
F. Insuficienta cardiaca severa
G. Statusul de performanta ECOG 0-1
H. Varsta > 50 ani
I. Prezenta fibroadenomului mamar
J. Subtipul tumoral agresiv

Ce efecte secundare poate avea hormonoterapia:

A. Alopecie
B. Risc crescut de cancer de endometru
C. Astenie
D. Bufeuri
E. Artralgii
F. Abces intra-abdominal
G. Osteoporoza
H. Pancitopenie severa
I. Hemoragie digestiva
J. Sindrom mana-picior

Care sunt cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei pentru cancerul
mamar:
A. Insuficienta hipofizara
B. Neutropenia
C. Mielita transversa
D. Anemia
E. Sindrom de tunel carpian
F. Hemoragii digestive superioare
G. Greata si varsaturi
H. Neuropatia
I. Alopecia
J. Icter mecanic

Identificați informațiile adevărate despre cancerul esofagian:

A. Decizia terapeutică nu este influențată de vârsta pacientului
B. Nu este necesar ca decizia terapeutică să fie luată de o comisie multidisciplinara, ci
:
 poate fi făcută de medicul care a diagnosticat boala
C. Prognosticul bolii nu este legat de precocitatea diagnosticului ci de eficiența terapiei
D. Decizia terapeutică nu este influențată de tipul histologic
E. 50% dintre pacienți au metastaze la momentul diagnosticului
F. Boala metastatică are un prognostic negativ
G. Cel mai frecvent, extensia se produce către ganglionii limfatici pelvini
H. Diagnosticul precoce poate îmbunătăți prognosticul
I. Cel mai frecvent, extensia se produce către structurile medistinale adiacente
J. Statusul de performanță poate influența prognosticul

Identificați afirmațiile corecte despre cancerul esofagian:

A. Stadializarea poate fi îmbunătățită prin examenul PET-CT
B. Dacă tumora nu s-a extins în afara esofagului, chirurgia se utilizează doar după
chimioterapie neoadjuvantă
C. Supraviețuirea la 5 ani nu depășește 4% pentru cancerele metastatice
D. Selecția pacienților pentru tratament local poate fi ameliorată cu ajutorul
ultrasonografiei endoscopice
E. Chirurgia oferă cele mai mari șanse de vindecare
F. Chimioterapia neoadjuvantă se recomandă în toate stadiile de boală
G. Neoadjuvanța cu chimio-radioterapie nu îmbunătățește supraviețuirea
H. Pacienților cu boală local avansată li se recomandă administrarea de Cisplatin și 5-FU
după operație
I. 70% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiul III sau mai mare
J. Chimio-radioterapia definitivă este o alternativă doar pentru adenocarcinomul
esofagian

Care sunt afirmațiile adevărate despre cancerul gastric:

A. Afectarea ganglionară (N1, N2) reprezintă un factor semnificativ de prognostic
B. Intervenția chirurgicală este cea mai bună opțiune pentru pacienții fără afectare
ganglionară
C. Statusul de performanță este un important factor predictor
D. Radiochimioterapia postoperatorie se recomandă doar la czurile metastatice
E. Selectarea cu atenție a cazurilor a făcut posibilă creșterea numărului de cazuri care
pot fi operate
F. Adăugarea de trastuzumab și pertuzumab se face numai la tumorile care nu exprimă
receptorul Her2
G. La pacienții cu deficiențe de reparare a secvenței nucleotidelor complementare
(mismatch repair), imunoterapia este ineficientă
:
H. Pentru stadiul avansat, speranța de viață la 5 ani nu depășește 10%
I. Leziunile superficiale, ale mucoasei, pot fi rezecate endoscopic
J. Chimioterapia perioperatorie cu FLOT se recomandă la cazurile avansate deși nu
crește supraviețuirea generală

Care informații sunt adevărate despre cancerul gastric:

A. Se contrainducă utilizarea sondelor nazo-gastrice la pacienții cu cancer gastric
B. Tratamentul cu trifluridina/tipiracil se poate utiliza în cancerele gastrice incipiente
C. Pembrolizumabul poate fi folosit la pacienții cu deficiențe de reparare a secvenței
nucleotidelor complementare (mismatch repair)
D. Tratamentul cu oxaliplatin nu poate fi folosit în boala avansată
E. Capecitabina poate fi folosită în tumorile metastatice
F. Stenturile montate endocscopic se pot folosi la pacienții cu stenoze
G. Pentru tratamentul perioperator, se folosește chimioterapia bazată pe irinotecan
H. Trifluridina/tipiracil este indicat la pacienții cu boală recidivată
I. În cadrul tratamentului paliativ este necesară gestionarea simptomelor fără a se utiliza
tratament antitumoral activ
J. Pacienții cu adenocarcinom de joncțiune eso-gastrică pot beneficia de imunoterapie
perioperatorie cu pembrolizumab

Identificați afirmațiile corecte referitoare la tumorile stromale gastrointestinale:

A. Sunt neoplazii rare
B. Se pot asocia cu neurofibromatoza de tip 1
C. Sunt neoplazii cu creștere rapidă, foarte agresive
D. Imunohistochimia pentru CD177 este cel mai frecvent negativă, fiind principalul
criteriu de diferențiere de adenocarcinoame
E. Cel mai frecvent, au localizare gastrică și intestinală
F. Terapia adjuvantă cu Imatinib se face pe o durată de 5 ani
G. Mutația c-Kit este predictivă pentru răspunsul la Imatinib
H. Prognosticul depinde de dimensiune și indicele de proliferare ki-67
I. Tratamentul cu imatinib în boala metastatică se face pe o durată de maxim 2 ani
J. Prognosticul depinde de dimensiune și este identic în localizări diferite

Referitor la profilaxia cancerelor colo-rectale, următoarele afirmații sunt adevarate:

A. Nu există metode eficiente de profilaxie a cancerului de colon
B. Dieta bogată in fibre are rol protectiv
C. Profilaxia cu aspirină folosită pe o durată de doar 1 an, poate reduce riscul de cancer
de colon cu 35%
:
 D. Conținutul scăzut de grăsimi din alimentație poate reduce incidența cancerelor de
colon
E. Deși aspirina are rol protectiv, alte antiinflamoare nu pot reduce riscul de cancer de
colon
F. Pacienții cu polipoză adenomatoasă ereditară nu necesită o urmărire prin
colonoscopie
G. La pacienții cu sindroame Lynch se recomandă urmărirea prin colonoscopie
H. Pentru profilaxia cancerelor sporadice nu este necesar screeningul prin colonoscopie,
fiind suficiente măsurile dietetice
I. Pacienții cu sindrom Lynch pot beneficia de pe urma măsurilor dietetice
J. Profilaxia cu aspirină crește riscul de eroziune gastrică

Identificați afirmațiile corecte cu privire la cancerele colo-rectale:

A. Stadiul TNM este un important factor de prognostic
B. Tratamentul este decis de medicul curant, utilitatea echipelor multidisciplinare fiind
limitat
C. Marginile de rezecție chirurgicală nu sunt importante, deoarece metodele folosite în
adjuvanță pot compensa calitatea actului chirurgical
D. Mutațiile KRAS sunt rare, în mai puțin de 5% din tumori
E. Prezența mutațiilor BRAF sugerează un prognostic negativ
F. Pentru stadializarea cancerelor de colon se folosește stadializare Dukes
G. Tumorile cu instabilitate microatelitară înaltă au beneficii reduse la chimioterapie
H. Chirurgia transanală este preferată în majoritatea cazurilor
I. Profilul genomic al tumorii poate avea rol prognostic
J. Profilul genomic nu este predictiv pentru răspunsul la tratament

Următoarele informații despre cancerele colo-rectale sunt adevărate:

A. Chimioterapia adjuvantă cu irinotecan crește supraviețuirea
B. În cancerel rectale se preferă tratamentul chimio-radioterapic postoperator, nu cel
preoperator
C. Chimioradioterapia preoperatorie poate îmbunătăți controlul local în cancerel rectale
D. Imunoterapia este standard de tratament în adjuvanță
E. Chirurgia efectuată în urgență (ocluzie intestinală) are rate mai mari de complicații
F. Chimioterapia asociată iradierii preoperatorii poate fi făcută cu capecitabină
G. Chimioterapia adjuvantă este eficientă la toți pacienții, ca atare, se recomandă în toate
stadiile
H. După chimio-radioterapie se poate observa un răspuns complet în cancerul rectal
într-un procent de 60%
:
 I. Pentru tratamentul ocluziilor intestinale se poate utiliza un stent metalic
J. Rezecțiile de colon se asociază cu îndepărtarea ganglionilor din rădăcina mezenterului

Despre cancerele colo-rectale se poate spune că:

A. Colonoscopia preoperatorie este necesară la toți pacienții planificați pentru
intervenția chirurgicală
B. Dacă se efectuează o colonoscopie incompletă preoperatorie, pacientul trebuie
reevaluat colonoscopic la 6 luni după operație
C. Chimioterapie preoperatorie nu poate converti la operabilitate pacienții cu metastaze
hepatice din cauza ratelor mici de răspuns la tratament
D. Apariția metastazelor hepatice indică imposibilitatea vindecării neoplaziei
E. Urmărirea pentru depistarea precoce a metastazelor se face prin examen CT, ce
trebuie efectuat până la o perioadă de 5ani
F. Supraviețuirea pacienților cu metastaze hepatice operate depășește 50% la 5 ani.
G. Metastazele hepatice, chiar și de mici dimensiuni, se pot tratata prin excizii hepatice
largi și nu se pretează abordării prin metode ablative locale din cauza riscului de
diseminare în timpul procedurilor ablative
H. Dozarea markerului tumoral ACE (antigen carcinoembrionar) este standard de
monitorizare după chirurgie
I. Creșterea nivelului ACE (antigen carcinoembrionar) sugerează apariția unei recidive
J. În tumorile cu mutație KRAS, se preferă utilizarea Cetuximabului

Dintre agenții ce pot fi folosiți în cancerele metastatice de colon, fac parte:

A. Cisplatin
B. Irinotecan
C. Docetaxel
D. Capecitabină
E. Trifluridin/tipiracil
F. Etopozid
G. Trabectedin
H. Oxaliplatin
I. Cetuximab
J. Doxorubicină

Următoarele medicamente pot fi folosite în cancerel gastrice metastatice:

A. Pertuzumab
B. Etopozid
C. Trastuzumab
:
 D. Doxorubicina
E. Metotrexat
F. Capecitabină
G. Pembrolizumab
H. Cetuximab
I. Trabectedin
J. 5-Fluorouracil

Identificați factorii favorabili prognostici și predictivi în cancerul colo-rectal:

A. Prezența mutațiilor NRAS
B. Rezecția în limite oncologice
C. Prezența mutațiilor RAS
D. Prezența mutațiilor KRAS
E. Status de performanță bun
F. Absența mutațiilor BRAF
G. Rezecție cu margini pozitive
H. Absența mutațiilor RAS
I. Stadiu TNM avansat
J. Stadiul incipient TNM la diagnostic

Identificați informațiile adevărate despre cancerul canalului anal:

A. Dacă se preferă chimio-radioterapia, citostaticul folosit este gemcitabina
B. Se încearcă evitarea chirurgiei deorece s-ar solda cu o colostomie definitivă
C. Imunoterapia nu este eficientă în cancerul de canal anal
D. Rezecția chirurgicală este rezervată doar intervențiilor de salvare (ineficiența chimio-
radioterapiei)
E. Este tratat cu radio-chimioterapie
F. Radio-chimioterapia este folosită doar dacă tratamentul chirurgical eșuează
G. Se utilizează chimioterapia cu mitomicină C
H. Histologia este de tip scuamos
I. Cel mai frecvent, sunt adenocarcinoame
J. Cancerul anal metastazat este tratat cu doxorubicină

Pot fi folosite în tratamentul cancerului de canal anal:

A. Carboplatinul
B. Tamoxifenul
C. Trastuzumabul
D. Letrozolul
:
 E. Capecitabina
F. Paclitaxelul
G. 5-fluorouracilul
H. Cetuximabul
I. Gemcitabina
J. Mitomicina C

Despre carcinomul hepatocelular, sunt adevărate:

A. Radioterapia stereotactică nu induce răspuns în tumorile hepatice
B. Transplantul hepatic are potențial curativ pentru leziuni mari
C. Transplantul de ficat are potențial curativ
D. În 95% din cazuri apare pe ficat cirotic
E. În anumite situații, se pot utiliza ablații locale, precum ablația prin radiofrecvență
F. Embolizarea hepatică nu are beneficii demonstrate
G. Ablația prin radiofrecvență are rezultate superioare tratamentului chirurgical
H. Alfa-fetoproteina este utilă în diagnostic
I. În boala avansată, transplantul hepatic rămâne singura soluție terapeutică
J. Diagnosticul se face prin tehnici de imagistică (CT, IRM)

Despre carcinomul hepatocelular, sunt adevărate:

A. Sorafenibul poate prelungi supraviețuirea pacienților cu tumori nerezecabile și cu
până la 36 de luni
B. Medicația antiangiogenică nu este utilă în boala avansată
C. Lenvatinib este un inhibitor tirozin-kinazic
D. Atunci când se ia în considerare transplantul hepatic, acesta poate fi limitat de boala
hepatică de bază (hepatita)
E. Chimioterapia clasică este cea mai importantă obțiune de tratament
F. Leziunile mai mici de 3cm se pretează cel mai bine la tratamentul cu sorafenib
G. Lenvatinibul poate fi utilizat în prima linie de tratament la pacienții cu boală avansată
H. Tratamentul cu sorafenib poate prelungi supraviețuirea
I. Lenvatinibul este un imunoterapic
J. Chemoembolizarea transarterială poate fi utilizată când tratamentul chirurgical nu
poate fi aplicat

Identificați afirmațiile adevărate despre tumorile tractului biliar:

A. Reprezintă 1% din toate cazurile de cancer
B. Chimio-radioterapia este utilizată numai în cazul cancerelor de mari dimensiuni, ce nu
pot fi abordate chirurgical
:
C. Se răspândește, de obicei, pe cale perineurală
D. Riscul apariției este mai mare la pacienții cu boli autoimune
E. Poate fi cauza de infecția cronică cu Clonorchis sinensis
F. Chimioterapia paliativă este rezervată pacienților cu status clinic depreciat
G. Pot fi intra- sau extrahepatice
H. Colangita sclerozantă primitivă poate crește riscul apariției colangiocarcinoamelor
I. Boala localizată nu poate fi tratată prin chirurgie, ținând cont de localizarea acestor
cancere
J. Combinația cisplatin-gemcitabină induce răspuns la numai 10% din cazuri

Identificați afirmațiilor corecte despre adenocarcinomul pancreatic:

A. Inserția endoprotezelor oferă rareori o paliație a simptomelor
B. Tratamentul cu FOLFIRINOX este rezervat numai cazurilor cu status clinic depreciat
C. Intervenția chirurgicală reprezintă singura șansă de supraviețuire pe termen lung
D. Supraviețuirea la 5 ani este de peste 50%
E. În majoritatea cazurilor, tratamentul este paliativ
F. Supraviețuirea la 5 ani este de doar 2-5%
G. Chimioterapia paliativă pentru stadiile avansate se face de obicei în monoterapie
pentru a reduce toxicitatea
H. De cele mai multe ori, progresia bolii este asimptomatică
I. Posteoperator, se poate administra chimioterapie cu capecitabină și gemcitabină
J. Se poate aplica o terapie neoadjuvantă pentru tumorile aflate la limita rezecabilității

Care dintre medicamentele enumerate mai jos sunt folosite în tratamentul cancerului
de pancreas?:
A. 5-fluorouracil
B. Nab-paclitaxel
C. Nivolumab
D. Carboplatin
E. Irinotecan
F. Metotrexat
G. Docetaxel
H. Gemcitabină
I. Tamoxifen
J. Capecitabină

Care sunt afirmațiile adevărate despre semnele și simptomele din cancerul de

stomac?:
:
 A. 50% dintre pacienții diagnosticați sunt asimptomatici
B. Hematemeza este rar întâlnită
C. Cancerul gastric este unul dintre singurele cancere ce nu asociază sindroame
paraneoplazice
D. Uneori se constată prezența unei adenopatii în fosa supraclaviculară, de obicei pe
dreapta
E. Vărsăturile sunt rar întâlnite, doar în invazia cardiei
F. Nu exista niciun simptom specific
G. Hematemeza este frecvent întâlnită, fiind principala cauză de anemie
H. Cel mai frecvent simptom este durerea epigastică
I. Cel mai frecvent simptom este disfagia
J. Durerea poate varia ca intensitate sau poate fi constantă și severă

Care dintre afirmațiile de mai jos, referitoare la screening-ul cancerului de colon,

sunt adevărate?:
A. Testele hemocult (FOB) reprezintă standardul de aur în screening-ul cancerului de
colon
B. Screening-ul prin rectosigmoidoscopie flexibilă a redus mortalitatea prin cancer de
colon și rect
C. Testul hemocult (FOB) poate reduce mortalitatea prin cancer
D. Testul hemocult (FOB) nu reduce mortalitatea prin cancer dar este des folosit pentru
că este ieftin
E. Colonoscopia nu reduce mortalitatea prin cancer
F. Doar 20% din cancere pot fi identificate prin sigmoidoscopie flexibilă
G. Colonoscopia este standardul de aur în screenig-ul cancerului de colon
H. Testele hemocult (FOB) cu guaiac au sensibilitate superioară celor imunologice
I. Colonografia virtuală poate fi folosită ca metodă de screenig
J. Testele imunochimice fecale sunt mai bune decât cele cu guaiac deoarece detectează
numai hemoglobina umană

Incidența cancerului de pancreas crește în următoarele situații clinice:

A. Boala de reflux gastro-esofagian
B. Mutații ale genelor BRCA2
C. Consumul de legume și fructe
D. Sindromul Peutz-Jeghers
E. Gastrita cronică
F. Pancreatita ereditară
G. Melanomul multiplu familial atipic
:
H. Nivelul crescut de vitamină D3
I. Istoric familial (două rude de gradul I afectate)
J. Valori scăzute ale colesterolului

Care enunțuri sunt adevărate, despre cancerele colo-rectale?:

A. Chimioterapia adjuvantă cu oxaliplatin este propusă pentru stadiul III și nu face parte
din recomandările pentru stadiul II, unde se recomandă capecitabina în monoterapie
B. Chimioterapia adjuvantă a stadiului III (cu ganglioni pozitivi) se face cu irinotecan și
capecitabină
C. Tratamentul trebuie realizat într-o clinică specializată și deciziile se iau în comisii
multidisciplinare
D. Imunoterapia este standard de tratament în adjuvanța cancerului de colon
E. Excizia totală a mezorectului este tipul de chirurgie preferat în cancerul de rect
F. Tratamentul cu Lonsurf este standard de tratament în adjuvanța cancerului de colon
G. Testul Coloprint este predictiv pentru răspunsul la tratament
H. Chirurgia efectuată în urgență (ocluzie intestinală) are o morbiditate și mortalitate mai
mare decât în cazul chirurgiei planificate.
I. Chirurgia transanală este rezervată cazurilor de cancer rectal foarte avansat, ce nu
poate fi abordat clasic
J. Testul Oncotype DX poate identifica pacienții cu prognostic negativ

Care afirmații sunt adevărate, în ceea ce privește cancerele tractului digestiv:

A. Medicamentele anti-inflamatoare nesteroidiene pot fi folosite în profilaxia cancerului
de colon
B. Tratamentul local în cancerul de colon se adresează pacienților cu status bun de
performanță la care scanările IRM și PET-CT nu arată prezența metastazelor
C. Colangiocarcinomul localizat se tratează printr-o abordare chirurgicală agresivă
D. Tratamentul adenocarcinomului de pancreas cu protocolul FOLFIRINOX se face numai
la pacienții cu status deteriorat ce nu pot beneficia de chirurgiee radicală
E. Doar 20% dintre pacienții cu cancere colo-rectale beneficiază de tratament
chirurgical
F. La diagnostic, 50% dintre pacienții cu cancer esofagian au deja boală metastatică
G. Tumorile stromale gastro-intestinale sunt cancere frecvente, cu localizare exclusiv la
nivelul tractului digestiv
H. Carcinomul anal se tratează, preferențial, cu o combinație de chimioterapie și
radioterapie, dacă boala este localizată
I. Ratele de supraviețuire la 5 ani în adenocarcinomul de pancreas sunt de aproximativ
50%
:
 J. Hemicolectomia stângă este procedura chirurgicală standar în cancerul rectal

Care din următoarele este considerată o urgență oncologică?:

A. tromboza de venă portă
B. sindromul de metastazare
C. sindromul de liză tumorală
D. neutropenia febrilă
E. puseul hipertensiv post-chimioterapie
F. embolia pulmonară
G. sindromul de compresiune medulară
H. sindromul de venă cavă superioară
I. statusul de hipercoagulabilitate
J. sindromul de progresie tumorală

Care din următoarele elemente de biologie tumorală se asociază cu un prognostic

favorabil la pacienții cu tumori primare ale sistemului nervos central?:
A. mutatie la nivelul izocitrat dehidrogenazei 1
B. mutatie la nivelul EGFR
C. rata de proliferare redusă
D. translocația p21
E. metilarea genei BCLC
F. mutatie la nivelul izocitrat dehidrogenazei 2
G. pierderea heterozigozității genelor 1p și 19q
H. homozigozitatea genei 4q
I. mutatie la nivelul KRAS
J. metilarea promoter-ului genei O6-metilguanin-ADN metil-transferază (MGMT)

Care din următoarele afirmații referitoare la neutropenia febrilă este ADEVĂRATĂ?:

A. La pacienții cu neutropenie febrilă, pot apărea și simptome nespecifice precum
sindromul emetic, diareea, somnolența sau dispneea, inclusiv în absența febrei.
B. Hipertensiunea este considerat un factor de prognostic negativ în neutropenia febrilă
C. Pacienții cu tumori digestive inferioare trebuie tratați cu Augmentin profilactic datorită
riscului mai mare de translocație bacteriană
D. Semnele de afectare sistemică, precum tahicardia, hipotensiunea sau oliguria sunt
indicatori de gravitate
E. Se recomandă inițierea antibioterapie doar după confirmarea agentului etiologic al
neutropeniei
F. Neutropenia febrilă reprezintă cea mai frecventă cauză de adresare înurgență a
:
 pacientului oncologic
G. Chimioterapia zilnică cu Capecitabină este asociată cu un risc de peste 20% de
neutropenie febrilă
H. Diagnosticul pozitiv este dat de hemoleucogramă.
I. Pacienții cu neutropenie au un risc crescut de infecții bacteriene și fungice, etiologia
cel mai frecvent incriminată în aceste cazuri fiind flora intestinală
J. Pacienții cu neutropenie febrilă trebuie întotdeauna internați în secția de oncologie

Care din următoarele asocieri dintre markerul imunhistochimic și originea probabilă

a unei metastaze sunt adevărate?:
A. TRP – cancer colo-rectal
B. YTT – cancer pancreatic
C. tiroglobulină – cancer tiroidian
D. HMB45 – melanom
E. LK2 - glioblastom
F. vilină – tumori de sferă ORL
G. WT1 – mezoteliom
H. CK12 – cancer ovarian
I. desmină – sarcom de părți moi
J. TTF-1 – cancer bronho-pulmonar

În care din următoarele cancere probabilitatea ca examenul imunohistochimic să

raporteze Citokeratina 7 și Citokeratina 20 negative este de peste 75%?:
A. hepatocarcinom
B. tumori carcinoide
C. cancer tiroidian
D. cancer de prostată
E. tumori suprarenaliene
F. cancere scuamoase ale esofagului
G. cancere scuamoase ale capului
H. tumori germinale
I. mezoteliom
J. adenocarcinom pulmonar

Care din următoarele afirmații referitoare la metastazele cu punct de plecare

neprecizat sunt ADEVĂRATE?:
A. Metastazele cu histologie tumorală anaplazică sunt cele mai refractare la
chimioterapie
:
 B. Metastazele ganglionare axilare sunt cel mai frecvent asocaite cu o tumoră pulmonară
ocultă
C. Metastazele oculare sunt frecvent datorate unei tumori primare cu histologie de
melanom
D. Adenocarcinoamele formează majoritatea cazurilor de boalămetastatică cu origine
necunoscută
E. Cancerele slab diferențiate sau anaplazice pot avea ca origine unele neoplazii
potențial curabile, cum ar fi tumorile cu celule germinale
F. Cancerele scuamoase sunt identificate cel mai frecvent în ganglionii limfatici ai
regiunii cervicale și sunt în general asociate cu o tumoră primară ocultă a capului și
gâtului
G. Adenopatiile inghinale indică, de obicei, un cancerprimar al tractului genital sau al
canalului anal
H. Metastazele cu histologie de adenocarcinom cu punct de plecare neprecizat sunt cel
mai frecvent datorate unor cancere pulmonare sau pancreatice
I. Metastazele osoase cu punct de plecare neprecizat sunt cel mai frecvent asociate cu
tumori colo-rectale
J. Metastazele cerebrale cu punct de plecare neprecizat sunt cel mai frecvent asociate
cu sarcoame mediastinale

Care din următoarele afirmații referitoare la tratamentul metastazelor cu punct de

plecare neprecizat este ADEVĂRATĂ?:
A. Pentru ascita malignă, la femei trebuie tentat tratamentul citostatic, similar unui
cancer peritoneal primar, uterin sau ovarian epitelial
B. La bărbați, descoperirea fortuită a unor nivele serice de PSA crescut trebuie tratată
prin chimioterapie
C. Dacă în urma investigațiilor se identifică un nivel crescut al CEA, se recomandă
continuarea evaluării cu un examen ORL
D. Chiar dacă investigațiile efectuate nu au reușit să identifice tumoraprimară, poate fi
luată în considerare o intervenție chirurgicală pentru ometastază unică de
adenocarcinom cu origine necunoscută
E. Terapia de primă linie a carcinoamelor cu punct de plecare neprecizat este
reprezentată de protocolul Cisplatin-Vinorelbină
F. La sexul feminin, o metastază izolată a ganglionilor limfatici axilari trebuie tratată ca
un cancer mamar cu ganglioni limfatici pozitivi
G. La pacientele cu ascită malignă, prognosticul acestora în cazul în care răspund la
chimioterapie este același cu cel al bolii a cărei origine primară este cunoscută.
H. La pacienții cu metastaze cerebrale cu punct de plecare neprecizat, se recomandă
:
 inițierea imunoterapiei
I. Un nivel crescut al markerului CA125 orientează spre o origine pancreatică a tumorii
J. Dacă, în urma investigațiilor nu a putut fi identificată nicio tumoră primară,
chimioterapia paliativă poate obține totuși rate de răspuns de 20–40% în subgrupuri
foarte bine selectate de pacienți

Care din următorii este un factor de risc pentru apariția cancerelor capului și
gâtului?:
A. efectul iritant al condimentelor
B. consumul de alcool
C. obezitatea
D. utilizarea excesivă a gumelor de mestecat cu aditivi
E. igiena orală precară
F. infecția cronică HIV
G. fumatul
H. lichenul plan al gurii
I. infecția cronică cu VHB
J. consumul excesiv de grăsimi

Care din următoarele afirmați referitoare la tratamentul cancerelor de cap și gât este
adevărată?:
A. În cazurile în care tumora a fost diagnosticată în stadii incipiente și esterezecabilă,
intervenția chirurgicală este, de obicei, curativă.
B. Plămânul și osul sunt cele mai frecvente situsuri de metastazare ale cancerelor
capului și gâtului (după ganglionii limfatici)
C. În cazurile mai avansate la nivel local de obicei se preferă radioterapia ca metodă de
tratament local
D. Cetuximab (inhibitor EGFR) poate fi utilizat înainte de intervenția chirurgicală pentru a
crește probabilitatea unui raspuns complet
E. Laringectomia este rezervată pentru cazurile foarte avansate, ineligibile pentru
radioterapie
F. Cisplatin reprezintă agentul citostatic de elecție pentru cazurile la care se efectuează
radio-chimioterapie concomitentă
G. Chimioterapia de primă linie în boala metastatică este reprezentată de asocierea
paclitaxel-5-fluoru-uracil
H. În cazul în care rezecția chirurgicală a tumorii primare poate implica o morbiditate
secundară crescută iar radioterapia ar putea oferi șanse echivalente de vindecare,
aceasta din urmă este de preferat.
:
 I. Protocolul de terapie adjuvantă în cancere capului și gâtului este cel mai frecvent
cunoscut sub acronimul de FOLFOX
J. Afatinib reprezintă o opțiune terapeutică pentru pacienții cu cancere de cap și gât
care au mutație în gena EGFR

Care din următoarele afirmații referitoare la meningioame sunt ADEVĂRATE?:

A. chimioterapia cu temozolamidă reprezintă tratamentul de elecție în neoadjuvanță
B. meningioamele metastazează frecvent, cu predilecție la nivel hepatic
C. meningioamele pot provoca pacientului o dizabilitate semnificativă
D. imunoterapia joacă un rol esențial în terapia meningioamelor
E. majoritatea meningioamelor sunt de grad scăzut
F. chirurgia este tratamentul de elecție
G. terapia biologică cu panitumumab reprezintă o opțiune în cazurile ineligibile pentru
tratament local
H. PET-PSMA este diagnosticul de elecție pentru recidiva meningioamelor
I. meningioamele pot produce obstrucționarea fluxului de LCR
J. radiochirurgia stereotactică poate juca un rol în tratamentul meningioamelor
inoperabile, recurente și reziduale

Care din următoarele afirmații referitoare la tratamentul glioameor este

ADEVĂRATĂ?:
A. Tratamentul post-chirurgical poate include radioterapia, cu sau fără chimioterapie
B. Tratamentul glioamelor depinde de grad, de modificările genetice(dacă sunt
cunoscute), de localizarea tumorii, de statusul de performanțăși de dorințele
pacientului
C. Tradițional, tumorile de grad redus au fost doar urmărite, prin evaluări imagistice
seriate
D. La momentul recidivei, se preferă terapie biologică cu Osimertinib
E. Citostaticul utilizat în adjuvanță trebuie să aibă o penetranță cât mai mică a barierei
hemato-encefalice
F. Dacă este posibil, se efectuează craniotomie și o rezecție chirurgicală maximală
G. Radioterapia stereotactică este rezervată pentru pacienții cu boli foarte avansate,
care nu pot tolera chimioterapia sau terapia biologică țintită
H. Opțiunea terapeutică sistemică de elecție este cisplatin
I. Principiul terapeutic de elecție în glioblastoame este “seed and soil”
J. Deoarece glioamele se extind de-a lungul tractusurilor de substanță albă, rezecția
completă a unui gliom de grad înalt nu este niciodată posibilă
:
Care din următoarele sunt cele mai frecvente etiologii ale dispneei la pacientul
oncologic?:
A. excesul de morfină
B. sepsisul neutropenic
C. hipercalcemia
D. fractura pe os patologic
E. pleurezia
F. embolia pulmonară
G. colapsul unui lob pulmonar
H. eroziunea tumorală
I. ascita în tensiune
J. pneumotoraxul primar

Care din următoarele sunt cele mai frecvente etiologii ale insuficienței renale la
pacientul oncologic?:
A. embolia pulmonară
B. sindromul nefrotic
C. insuficiența renală iatrogenă: expunerea la paclitaxel
D. insuficiența renală iatrogenă: expunerea la cisplatin
E. eroziunea tumorală
F. uropatia obstructivă
G. insuficiența renală iatrogenă: expunerea la metotrexat
H. hipercalcemia
I. sindromul de liză tumorală
J. glomerulonefrita cu celule Kappa

Care din următoarele modificări/anomalii sunt asociate cu risc crescut de complicații

sau cu afectare sistemică la pacienții oncologici cu neutropenie febrilă?:
A. mucozită
B. tahicardie
C. hipotensiune
D. valoarea neutrofilelor mai mică de 1000/mmc
E. hipoxie
F. vârsta ≥ 45 ani
G. oliguria
H. hipocalcemia
I. valoarea trombocitelor mai mică de 75000/mmc
J. hipertensiunea
:
Care din următoarele afirmații referitoare la embolia pulmonară la pacientul
oncologic este ADEVĂRATĂ?:
A. apare mai frecvent în sarcoame și melanoame
B. este unul din cele mai frecvente efecte secundare ale radioterapiei
C. embolia pulmonară este o complicație frecvent întâlnită la pacientul oncologic
D. tratamentul de elecție al dispneei secundare emboliei pulmonare este cu morfină
E. debutul este în general prin dispnee de etiologie neprecizată
F. evaluarea imagistică de elecție pentru confirmarea diagnosticului este reprezentată
de angiografie pulmonară (angio-CT)
G. ciclofosfamida are efect profilactic pentru embolia pulmonară la pacienții în curs de
chimioterapie
H. anticoagularea profilactică trebuie inițiată la toți pacienții oncologici imobilizați la pat
I. hipoxia post-embolică este refractară la oxigenoterapie
J. terapia cu warfarină nu este recomandată

Care din următoarele sunt considerate semne/simptome frecvent întâlnite la

pacienții oncologici cu sindrom de venă cavă superioară?:
A. scădere ponderală progresivă
B. congestie la nivelul venelor gâtului
C. tulburări de deglutiție
D. distensia venelor de la nivelul toracelui superior
E. eritem la nivelul zonei de compresiune
F. febră persistentă
G. icter obstructiv
H. edem la nivelul faciesului
I. tahicardie
J. stridor

Care din următoarele afirmații referitoare la sindromul de venă cavă superioară este
adevărată?:
A. Poate fi necesar suport ventilator până la obținerea decompresiei
B. Sindromul de venă cavă superioară este în general asociat cu melanomul
C. Se poate administra și chimioterapie sau radioterapie mediastinală
D. Tratamentul constă în administrarea rapidă de antiagregante de generație nouă
E. Tratamentul constă în administrarea rapidă de bronhodilatatoare
F. Sindromul de venă cavă superioară este în general asociat cu cancerul bronho-
pulmonar
G. Tratamentul constă în administrarea rapidă de corticosteroizi
:
H. Se recomandă inițierea în urgență a imunoterapiei
I. Sindromul de venă cavă superioară este în general asociat cu cancerul mamar
J. Sindromul de venă cavă superioară este în general asociat cu limfomul

Care din următoarele afirmații referitoare la sindromul de compresiune medulară

este ADEVĂRATĂ?:
A. Este important ca chimioterapia definitivă să se inițieze cât mai repede
B. Sindromul de compresiune medulară este cel mai frecvent determinat de tumorile
retroperitoneale
C. Este mai frecvent la persoanele cu vârsta > 50 ani
D. La debut, simptomele neurologice pot fi incomplete
E. Tratamentul inițial constă în administrarea de corticosteroizi în doză mare
F. Tratamentul în urgență include inițierea terapiei țintite cu Cetuximab
G. Dacă nu există indicație chirurgicală, se recomandă radioterapie
H. Investigația de elecție este reprezentată de examenul RMN
I. Tratamentul sindromului de compresiune medulară se inițiază ideal în primele 24 de
ore de la debutul parezei
J. Recuperarea funcțională depinde în mare măsură de tipul de tijă utilizat pentru
stabilizarea leziunii

Care din următoarele afirmații referitoare la sindromul de liză tumorală este

ADEVĂRATĂ?:
A. Se manifestă prin nivel seric crescut al fosfatului
B. Se manifestă prin nivel seric crescut al sodiului
C. Limitarea hidratării este importantă pentru a evita intoxicația cu apă
D. Se manifestă prin nivel seric crescut al calciului
E. Se manifestă prin nivel seric crescut al acidului uric
F. Se manifestă prin nivel seric crescut al potasiului
G. Se asociază cu un risc crescut de edem cerebral
H. La pacienții cu risc scăzut, profilaxia sindromului de liză tumorală se face prin
administrarea preterapeutică de Allopurinol
I. Se manifestă prin nivel seric crescut al creatininei
J. Rasburicaza este utilă în tratamentul sindromului de liză tumorală

Care din următoarele sunt cele mai frecvente semne/simptome ale sindromului de
hipercalcemie acută?:
A. icter
B. scăderea diurezei
:
C. dispnee
D. paloare
E. turgescența jugularelor
F. vărsăturile
G. oliguria
H. constipația
I. sindromul confuzional
J. modificările de culoare ale scaunului

Care din următoarele afirmații referitoare la sindromul de hipertensiune

intracraniană este ADEVĂRATĂ?:
A. Dacă hipertensiunea intracraniană este datorată unei leziuni unice, intervenția
chirurgicală este tratamentul de elecție
B. Tratamentul inițial este bazat pe diuretice în doză mare
C. Examenul LCR este recomandat pentru a confirma etiologia tumorală
D. Simptomele includ cefalee, grețuri și vărsături
E. Dacă metastaza afectează ventriculul IV, intervenția chirurgicală este tratamentul de
elecție
F. Inițierea promptă a chimioterapiei este utilă, în special pentru glioblastoame
G. Metastazele frontale determină sindrom de hipertensiune intracraniană mai frecvent
decât cele temporale
H. Suspiciunea diagnostică trebuie confirmată prin examen RMN
I. Semnele de focalizare sunt relativ frecvente
J. Tratamentul inițial este bazat pe corticosteroizi în doză mare

Care din următoarele afirmații referitoare la obstrucția tumorală a căilor biliare este
ADEVĂRATĂ?:
A. Dacă obstrucția este secundară unui adenocarcinom pancreatic, inițierea promptă a
chimioterapiei specifice este tratamentul de elecție.
B. Tratamentul poate fi realizat endoscopic prin inserarea unor stenturi în arborele biliar
pentru a restabili fluxul bilei
C. Dacă se optează ca tratament pentru montarea unui stent metalic auto-expandabile,
este important de știut că acestea se asociază cu un risc infecțios crescut
D. Este frecvent întâlnită la pacienții cu cancer timic
E. Radioterapia în urgență este o opțiune terapeutică frecventă, contribuind la
decompresia căii biliare
F. PET-CT-ul este metoda diagnostică de elecție
G. Dacă obstrucția este secundară unui limfom, inițierea promptă a chimioterapiei
:
 specifice este tratamentul de elecție.
H. Se asociază relativ frecvent cu creșterea markerului CA 15-3
I. Principalul simptom este apariția icterului colestatic
J. Majoritatea tumorilor pancreatice și biliare obstructive nu sunt rezecabile chirurgical

Care din următoarele afirmații referitoare la neutropenia febrilă este ADEVĂRATĂ?:

A. Diagnosticul pozitiv este dat de monitorizarea temperaturii și de pozitivarea
hemoculturilor
B. Tratamentul cu Dexametazonă va fi inițiat cât mai precoce
C. Dacă pacientul se deteriorează în continuare și/sau dacă în continuare are febră, se
recomandă schimbarea antibioticului
D. Antibioticul de elecție este amoxicilină/acid clavulanic
E. La pacienții cu tratament de fond cu antipiretice/corticosteroizi și la pacienții vârstnici,
febra poate lipsi
F. Vancomicina este o opțiune terapeutică frecventă, în special la pacienții cu cateter
venos central
G. Se va iniția administrarea de fluide intravenoase cât mai rapid pentru a restabili funcția
circulatorie
H. Dacă febra nu răspunde la antibioterapia cu spectru larg, se recomandă efectuarea
unei evaluări imagistice (de preferat PET-CT) pentru a detecta o sursă ocultă a
sindromului febril
I. Se va iniția antibioterapia empirică conform ghidurilor și sensibilităților microbiene
locale
J. Dacă se suspectează o suprainfecție fungică, se recomandă adăugarea Gentamicinei

Care din următoarele asocieri marker imunhistochimic-tumoră este corectă?:

A. TTF-1-cancer tiroidian
B. enolaza neuron-specifică-glioblastom
C. WT1-cancer bronho-pulmonar
D. miozină-melanom
E. HMB45-melanom
F. cromogranina-tumori neuroendocrine
G. CD117-tumori stromale gastrointestinale
H. CK7-sarcom
I. Vilină-tumori gastro-intestinale
J. CDX2-cancer mamar
: