Urgente+ati Final01

1.
Următoarele afirmații despre anestezia generală sunt adevărate:

• Menținerea homeostaziei organismului este opțională
• Trebuie sa cuprindă obligatoriu menținerea homeostaziei organismului
• Trebuie sa cuprindă obligatoriu asigurarea analgeziei
• Amnezia este un deziderat minim obligatoriu
• Analgezia este asigurată prin administrarea intravenoasa de sedative si
hipnotice
• Relaxarea musculară este o componentă opțională în chirurgia toracică
• Relaxarea musculară nu este un deziderat obligatoriu
• Relaxarea musculara este unul dintre dezideratele obligatorii
• Amnezia evenimentelor intraoperatorii este independenta de calitatea
hipnozei
• Trebuie sa cuprindă obligatoriu pierderea conștientei
2.Următoarele pot reprezenta indicații ale anesteziei generale ce țin de pacient:

• Pacientul cu procese patologice in zona de efectuare a anesteziei loco-
regionale
• Chirurgia cardiaca
• Chirurgia abdominala majora
• Chirurgia toracica
• Bolnavul cu dezechilibre majore hidro-electrolitice
• Chirurgia vasculara
• Bolnavul aflat într-o stare de soc
• Pacientul cu tulburări de coagulare ce fac contraindicate tehnicile loco-
regionale
• Chirurgia umărului
• Bolnavul cu coma
3.Care din următoarele sunt anestezice inhalatorii:

• Tiopentalul
• Sevofluranul
• Propofolul
• Protoxidul de azot
• Isofluranul
• Desfluranul
• Remifentanylul
• Halotanul
• Majoritatea drogurilor din clasa barbituricelor
• Fentanylul
4.Efecte ale anestezicelor inhalatorii volatile sunt toate, cu excepția:

• Depresie respiratorie dependenta de doză
• Sedarea
• Creșterea contractilității musculaturii netede
• Depresie cardio-vasculară, mai ales la cele de generație noua (halotan)
• Analgezia
• Depresie respiratorie independenta de doza
• Creșterea contractilității musculaturii scheletice
• Grad modest de relaxare musculara

• Lipsa sedării
• Hipnoza
5.Sevofluranul:
• Este eliminat din organism pe cale respiratorie
• Are MAC (%atm) de 1,85
• Are MAC (%atm) de 7,25
• Este un analgezic
• Este un relaxant muscular
• Este un agent de inducție intravenoasa
• Este un anestezic volatil
• Pătrunde in organism pe cale respiratorie
• Este un anestezic gazos
• Este preluat de sânge din alveole
6.Propofolul :
• Nu determina relaxare musculara
• Determina hiperventilație alveolara
• Face parte din clasa benzodiazepinelor
• Este un analgezic
• Este un anestezic intravenos
• Este un relaxant muscular
• Este un anestezic gazos
• Determina instalare promptă a pierderii de conștienta
• Este utilizat in administrare continua pentru sedare de durata
• Nu are efecte analgezice
7.Scopurile examenului preanestezic sunt:

• Reducerea necesarului de relaxant muscular
• Inserția sondei urinare
• Inserția cateterului venos central
• Evaluarea bolilor coexistente
• Instruirea pacientului privind unele procedure
• Obținerea consimțământului informat
• Inserția sondei nazo-gastrice
• Inserția cateterului arterial
• Scăderea anxietății
• Pregătirea psihologică a pacientului
8.Referitor la monitorizarea intraanestezică sunt adevarate următoarele afirmatii:

• Ventilația mecanică nu poate fi evaluată clinic
• Standardul II de monitorizare înseamnă prezența în încăpere a medicului
anestezist
• Standardul II de monitorizare cuprinde monitorizarea temperaturii
• Standardul II de monitorizare cuprinde măsurarea tensiunii arteriale

noninvaziv
• Tensiunea arterială trebuie măsurată invaziv
• Standardul I de monitorizare înseamnă prezența în încăpere a medicului
anestezist
• Oxigenarea poate fi măsurată cu ajutorul capnografiei
• Tensiunea arterială poate fi măsurată cel mult la 10 minute
• Standardul II de monitorizare cuprinde măsurarea FiO2
• Oxigenarea poate fi măsurată cu ajutorul pulsoximetriei
9.Care din următoarele afirmatii referitoare la Scala de risc anestezic ASA

(American Society of Anesthesiologists) sunt adevărate:
• ASA IV înseamnă pacient cu boala sistemica decompensata (A)
• ASA VI înseamnă pacient fara boli sistemice (F)
• ASA VI înseamnă pacient aflat in moarte cerebrala, donator de organe (A)
D. +E se adaugă in caz de intervenție chirurgicala de urgenta (A)
E. +E se adaugă in caz de intervenție chirurgicala electiva (F)
• ASA II înseamnă pacient cu boli sistemice fara limitare funcționala (A)
• ASA IV înseamnă pacient cu boli sistemice cu limitare funcționala (F)
• ASA I înseamnă pacient aflat in moarte cerebrala, donator de organe (F)
• ASA V înseamnă pacient cu boli sistemice cu limitare funcționala (F)
• ASA I înseamnă pacient fara boli sistemice (A)
10.Monitorizarea standard în cursul anesteziilor generale cuprinde:

• TA invaziv
• Stetoscopul esofagian
• Prezența în încăoere a medicului anestezist
• ScvO2
• PetCO2
• TA non-invaziv
• Presiunea în capilarul pulmonar blocat
• SpO2
• FiO2
• Diureza
11.Tehnicile de Anestezie generală cuprind:

• Anestezie generală + anestezie peridurală
• Blocul de plex brahial în cazul unei fracturi de antebraț
• Rahianestezia
• Tehnici combinate de anestezie generală și regională
• VIMA
• Administrarea intravenoasă continuă de Bupivacaină
• Anestezie balansată
• TIVA
• Administrarea intravenoasă intermitentă de Bupivacaină
• Anestezia epidurală
12.Contraindicațiile anesteziilor regionale sunt:

• Istoricul de ”awareness” intraoperator
• Hernia inghinală bilaterală
• Fractura de femur
• Tratamentul cu anticoagulante orale administrat ultima dată în urmă cu 8
ore
• Infecția de la locul de injectare
• Tulburările de coagulare manifeste
• Refuzul pacientului
• Istoricul de hipertermie maligna
• Alergia la propofol
• Hematomul de la locul de injectare
13.Monitorizarea standard în cursul anesteziilor regionale cuprinde:

• Diureza
• PetCO2
• SpO2
• ScvO2
• TA non-invaziv
• TA invaziv
• Frecvența respiratorie
• Presiunea in capilarul pulmonar blocat
• Pulsul
• Prezenta în încăpere a medicului anestezist
14.Printre contraindicațiile anesteziilor spinale, enumerăm:

• Istoricul de hipertermie maligna
• Tratamentul cronic cu betablocante
• Șocul septic
• Stenoza aortică severă
• Tulburări de coagulare sau trombocitopenia
• Tratamentul cronic cu antidepresive triciclice
• Tratamentul cronic cu Enalapril
• Hipertensiunea intracraniană
• Hipovolemia
• Bronhopneumonia obstructivă cronică
15.Anestezia subarahnoidiană este indicată în caz de, cu excepția:

• Fractură a osului metacarpian
• Cura hemoroizilor
• Mastectomie
• Cura varicelor
• Apendicectomie laparoscopică
• Fractură de col femural
• Hernia inghinală
• Colecistectomie clasică
• Fractură de peroneu
• Hernie diafragmatică
16.Faza de inducție a anesteziei:

• Este caracterizată de stabilitate hemodinamică
• Reprezintă faza în care are loc intervenția chirurgicală
• Este perioada în care apare depresia ventilației externe
• Este faza de recâștigare a protecției căilor aeriene și a forței de contracție
musculare
• Se administrează anestezice intravenos și/sau inhalator
• Este o fază premergatoare anesteziei generale
• Nu se administrează analgezice
• Se inseră masca laringiană
• Este perioada de trecere de la starea de conștiență la cea de anestezie
general
• Este perioada în care apare depresia sistemului nervos central
17.Care afirmație este falsă?

• Anestezia peridurală se asociază cu complicații sistemice mai rare
decât anestezia general
• Propofolul determină relaxare musculară
• Desfluranul nu dă depresie respiratorie
• Potența fentanylului este descisă de MAC (minimal alveolar concentration)
• Anestezia regională se asociază cu complicații sistemice mai
frecvente decât anestezia general
• Anesteziile spinale sunt utilizate în chirurgia abdomenului inferior
• Ketamina se poate administra intramuscular și intravenos
• Avantajul major al rahianesteziei este timpul scurt de efectuare și instalare
a blocului
• Ketamina se utilizează rar la copil
• Opioidele determină analgezie profundă dependent de doză
18.Care afirmație este adevărată despre anesteziile de conducere?

• Se pot asocia cu anestezia generală
• Anestezicul local poate fi administrat în spațiul peridural
• Doza de anestezic nu influențează nivelul anesteziilor de conducere
• Administrarea anestezicului poate fi în doză unică, fie în administrare
repetată sau continuă
• Sunt contraindicate la pacientul cu stenoză aortică severă
• Poziție pacientului în timpul și după injectare nu condiționează nivelul blocului
• Cei mai importanți factori care influențează nivelul anesteziilor de
conducere sunt baricitatea soluției și nivelul injectării
• Se mai numesc blocuri de nervi periferici
• Se pot realiza la pacientul cu tulburări de coagulare sau trombocitopenie
• Anestezicul local scaldă rădăcinile nervoase și, prin blocarea
canalelor de calciu, blochează transmisia impulsului nervos
19.Anestezia inhalatorie:
• Are la bază inducția și menținerea anesteziei prin administrarea de anestezic
inhalator
• Permite evitatrea abordului venos înaintea pierderii conștienței
• Este cea mai frecventă tehnică anestezică utilizată
• Se mai numește anestezie balansată
• Are la bază conceptul de manipulare separată a componentelor
anesteziei generale utilizând droguri intravenoase în administrare
continuă controlată
• Permite păstrarea ventilației spontane în cursul inducției
• Utilizează combinația anestezie generală și anestezie peridurală
• Se poate utiliza sevofluranul
• Are avantajul unei foarte bune stabilități hemodinamice
• Se utilizează în anestezia pediatrică
20.Avantajele anesteziei peridurale sunt:

• Risc mai mic de cefalee post puncție
• Posibilitatea prelungirii blocului în concordanță cu durata intervenției
chirurgicale
• Se poate asocia cu anestezia generală
• Analgezie postoperatorie prin caterul peridural
• Obiectivare mai dificilă a poziției acului
• Interval scurt de instalare a blocului
• Bloc mai puțin uniform
• Se utilizează în timpul nașterii naturale
• Obiectivarea poziției acului (scurgere de LCR)
• Tehnică simplă
21.Indicațiile anesteziei generale ce țin de intervenția chirurgicală sunt:

• Pacientul cu risc ASA IV
• Chirurgia toracică
• Chirurgia cardiacă
• Bolnavul cu dezechilibre majore hidro-electrolitice
• Neurochirurgia
• Pacientul cu tulburări de coagulare la care sunt contraindicate tehnicile
loco-regionale
• Chirurgia vasculară
• Coma
• Pacientul cu procese patologice în zona de efectuare a anesteziei loco-
regionale
• Chirurgia abdominala majoră
22.Complicațiile anesteziei generale în funcție de momentul apariției sunt:

• Sindrom de coadă de cal
• Frison
• Hematom medular
• Reacții alergice
• Hipoxemie
• Abces peridural
• Hipertermia malignă
• Bronhospasm
• Lezarea nervoasă
• Meningită
23.Complicațiile anesteziei peridurale sunt:

• Infecția
• Neurotoxicitatea
• Hiperpotasemie
• Cardiotoxicitatea
• Hematomul local
• Laringospasm
• Sughiț
• Trombocitopenie
• Acidoză metabolică
• Lezarea nervoasă
24.În cazul stopului cardiac, care sunt măsurile corecte?

• Se verifică pulsul timp de 10 secunde
• Se administrează șoc electric extern în asistolă
• Se poziționează pacientul în decubit ventral
• Raportul compresii: ventilații= 30:3
• Dacă există un singur salvator se apelează serviciul de urgență (112),
iar apoi, se începe masajul cardiac extern (MCE)
• La adult se efectuează 30 compresii toracice
• Se aduce defibrilatorul
• Se efectuează la un pacient inconștient și care nu respire
• Manevra PAS (privește/ ascultă/ simte) se efectuează în maxim 10
secunde
• Se apelează 911
25.În suportul vital avansat (SVA) sunt adevărate următoarele:

• Anunțarea gărzii ATI se face după efectuarea a 5 minute de MCE
• Se administrează adrenalină
• Nu se evaluează ritmul pe monitorul multi-parametric din Terapie Intensivă
• Se administrează un șoc electric extern în asistolă
• Se intubează pacientul
• În fibrilația ventriculară, după primul șoc electric extern, se reiau imediat
compresiile toracice
• Sonda gastrică este obligatorie
• Se administrează întotdeauna clorură de potasiu
• Se poate insera masca laringiană
• Se efectuează RCP 30:2
26.Compresiile toracice externe:
• Raportul MCE: ventilații= 30:2

• În timpul MCE, mâinile trebuie să fie încrucișate
• Dacă există un singur salvator și imposibil de anunțat și inițiat MCE simultan
– întâi seanunță 112, apoi se începe MCE
• Întotdeauna mâinile salvatorului trebuie să fie în contact cu toracele
victimei
• Dacă nu sunteți pregătit pentru a executa manevra de ventilație artificială –
continuați compresiile toracice cu o frecvență de 100-120/min
• După ce este adus defibrilatorul, nu se mai realizează MCE
• Se realizează în cazul unui pacient inconștient și care nu respiră
• Se fac doar după ce am intubat pacientul
• Se realizează în cazul pacientului care este inconștient și respiră normal
• Adâncimea comprimării sternului: 2-3cm
27.Etapele suportului vital de bază (SVB) sunt:

• Hiperextensia capului și ridicarea mandibulei
• Manevra PAS (privește, ascultă și simte) se efectuează minim 10 secunde
• Respirația agonică este o respirație anormală
• Alertăm 112 după ce am adus defibrilatorul
• Așezăm pacientul în poziția laterală de siguranță când este inconștient
dar respiră normal
• Poziționarea victimei pe un plan dur în decubit ventral
• Raportul MCE: ventilații= 30:2
• Se realizează 130-140 compresii pe minut
• Recunoașterea stopului cardiac: un pacient care nu răspunde și nu respiră
• Dacă pacientul respiră normal, se continuă MCE
28.Care sunt cauzele reversibile de stop cardiac?

• Tamponada cardiacă
• Hiperpotasemia
• Diabetul zaharat
• Astmul bronșic
• Insuficiența renală
• Durerea toracică
• Palpitațiile
• Pneumotoraxul
• Hipovolemia
• Hipoxia
29.Menținerea permeabilității căii aeriene se poate realiza prin/cu:

• Intubația oro-traheală
• Pipa Guedel
• Flexia capului
• Combitubul
• Masca laringiană
• Balon Ruben
• Intubația nazo-traheală
• Sondă de aspirație
• Pensarea nasului
• Masca facială
30.Adrenalina:
• Se administrează în tahicardia sinusală
• Se administrează intravenos
• Se administrează intramuscular
• Se administrează în tamponada cardiacă
• În fibrilația ventriculară se administrează 1 mg după al treilea șoc, apoi 1
mg la fiecare 3-5 min.
• Se administrează în toate ritmurile de oprire cardiacă
• Se administrează în fibrilația ventriculară după primul șoc electric
• În stopul cardiac se administrează 5 mg
• Nu se administrează în asistolă
• Este un vasopresor
31.Poziția laterală de siguranță:

• Permite supravegherea pacientului
• Este o poziție instabilă
• Menține libertatea căii aeriene
• Este indicată la pacientul cu suspiciune de fractură de coloană
• Previne aspirația gastrică
• Este o manevră de deschidere a căii aeriene
• Mâna stângă și piciorul stâng al victimei sunt flectate când pacientul
este în poziția laterală dreaptă de siguranță
• Mâna stângă și piciorul stâng al victimei sunt flectate când pacientul
este în poziția laterală stângă de siguranță
• Se realizează la pacientul în stop cardiac
• Este indicată la pacientul inconștient cu respirație normală
?32.Presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial (PaO2):

• Este egală cu PaCO2
• Depinde de vârsta pacientului
• Se măsoară cu ajutorul cateterului venos central
• Este egală cu FiO2
• Depinde de fracția inspiratorie de O2 (FiO2)
• PaO2 ~ 100mmHg
• Hipoxemia este întotdeauna prezentă în insuficiența respiratorie
• Valoarea de 60 mmHg ca prag al hipoxemiei este relativă
• În insuficiența respiratorie de tip II este peste 90mmHg
• Nu depinde de nivelul cronic al gazelor sangvine
33.Insuficiența respiratorie de tip I:

• Apare în voletul costal
• Se manifestă prin carbonarcoză
• Necesită întotdeauna oxigenoterapie
• Apare în embolia pulmonară
• PaO2 este normală
• Apare în supradozaj medicamentos
• Apare în pneumonie
• PaCO2 este scăzută
• Se mai numește insuficiența respiratorie ventilatorie
• Se mai numește insuficiența respiratorie parțială
?34.Tipul II de insuficiență respiratorie apare în:

• Edem pulmonar
• Volet costal
• Miastenia Gravis
• Pneumonie
• Leziuni pulmonare acute
• Pneumotorax
• Fibroză pulmonară
• Embolie pulmonară
• BPOC
• Supradozaj medicamentos
35.Complicațiile intubației oro-traheale sunt:

• Melenă
• Stenoză traheală
• Leziuni ale faringelui
• Diabet zaharat
• Edem glotic
• Leziuni ale limbii
• Traheomalacie
• Leziuni ale dinților
• Insuficiență renală
• Epistaxis
36.Ventilația non-invazivă este utilă în:

• Scor Glasgow = 5
• Suportul ventilator pentru sugarul recent detubat
• Edem pulmonar cardiogen
• După detubarea pacienților hipercapnici
• Obstrucția căilor aeriene
• BPOC acutizat
• Incapacitatea de protejare a căilor aeriene
• Traumatisme faciale
• Risc de aspirație gastrică
• Apnee obstructivă de somn
37.Complicațiile asociate intubației oro-traheale sunt:

• Complicații legate de întreruperea alimentării cu curent electric
• Spargerea balonașului sondei de intubație
• Disfonie
• Șoc septic
• Fistulă eso-traheală
• Pneumonia asociată ventilației mecanice
• Stări patologice asociate barotraumei
• Laringospam
• Leziuni ale dinților
• Sindromul de disfuncție multiplă de organe
38.Indicațiile ventilației mecanice sunt:

• Insuficiența ventriculară dreaptă
• Sevraj alcoolic
• Diabet zaharat
• Injuria renală acută
• La un pacient cu tensiune arterială sistolică = 120mmHg
• Toate formele de șoc
• Stop cardio-respirator
• Anestezie generală
• Coma din supradozajul medicamentos
• Contuzia pulmonară
39.Despre analiza gazelor sangvine se poate afirma că:

• Este necesară în evaluarea pacienților cu insuficiență respiratorie tip I
• Ne dă informații despre ScvO2
• Pentru efectuarea ei este necesară o probă de sânge neheparinat
• Bulele de aer din seringă nu trebuie înlăturate imediat
• Ne dă informații despre tulburările acido-bazice
• Proba de sânge trebuie analizată în 30 minute
• Oferă o evaluare a gravității insuficienței respiratorii
• Pentru efectuarea ei se recoltează sânge arterial
• Nu dovedește existența hipoxemiei
• Se pot folosi seringi de unică folosință preheparinizat
40.Cu privire la administrarea de oxigen pe canula nazală, următoarele afirmații

sunt false:
• Debitul este de 6-10 litri/minut
• Nu interferă cu vorbirea
• Debitul este 10-15 litri/min.
• Se aplică la pacientul cu obstrucție a căilor aeriene

• Concentrația oxigenului inspirat variază între 55-80%
• Este mai confortabilă pentru pacient comparativ cu masca facială
• Există un risc crescut de pneumonie
• Nu interferă cu alimentația
• Este indicată la pacientul conștient, cooperant și capabil să-și protejeze
căile aeriene
• Pacientul trebuie sedat
41.Hipercapnia :
• Produce scăderea presiunii intracraniene
• Crește debitul cardiac
• Determină reacție simpato-adrenergică cu scăderea întoarcerii venoase și
a tensiunii arteriale
• Înseamnă creșterea PaCO2
• Induce acidoză
• Produce alterarea stării de conștiință
• Produce vasoconstricție cerebrală
• Este generată de creșterea fracției de șunt intrapulmonar
• Determină polipnee
• Nu influențează debitul cardiac
42.Sunt adevărate următoarele afirmații despre insuficiența respiratorie de tip II:

• Este hipoxemică-hipercapnică
• PaCO2 = 60 mmHg
• PaO2 = 100 mmHg
• Apare în comă
• Apare în pneumotorax
• Clinic, pacientul hiperventilează
• PaCO2 = 40 mmHg
• Apare în pneumonie
• Pacientul poate prezenta carbonarcoză
• Se mai numește insuficiență respiratorie globală sau ventilatorie
?43.Tipul I de insuficiență respiratorie apare în:

• Leziuni pulmonare acute
• Pneumotorax
• Miastenia Gravis
• BPOC
• Pneumonie
• Volet costal
• Sarcoidoză
• Fibroză pulmonară
• Edemul pulmonar cardiogen
• Supradozaj medicamentos
44.Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde:

• Radiografia toracică
• Capnografia
• Creatinina
• Raportul PaO2/ FiO2
• Analiza gazelor sangvine
• Raportul FEV1/ FEV
• Transaminazele
• Glicemia
• Enzimele miocardice
• Pulsoximetria
45.Care afirmație privind sistemele de administrare a oxigenului este adevărată?

• Canula nazală realizează un FiO2 < 0,2
• Dezavantajul canulei nazale este FiO2 variabil
• Masca Venturi permite administrarea de concentrații variabile de oxigen
prin utilizarea fluxurilor mici de O2
• Cortul de oxigen permite administrarea FiO2 între 0,8- 1
• Canula traheală permite administrarea de O2 deasupra corzilor vocale.
• Masca facială simplă interferă cu alimentația.
• Masca cu balon rezervor – FiO2 în trahee de 0.6-0.8 la un flux de 7-10
litri/minut
• Masca facial simplă permite administrarea FiO2 între 0,6- 0.8
• Masca cu aerosoli permite administrarea oxigenului complet saturat cu
vapori de apă la un flux de gaz de 40 litri/minut.
• Canula nazală permite alimentarea bolnavului.
46.Presiunea pozitivă la sfârșitul

expirului (PEEP):
• Ventilația cu PEEP împiedică derecrutarea.
• Ventilația cu PEEP scade PaO2
• Reprezintă un mod de ventilație
• Permite scăderea travaliului respirator
• Ventilația cu PEEP crește fracția de șunt intrapulmonar
• Scade returul venos și debitul cardiac
• Scade riscul de barotraumă
• Permite scăderea concentrației inspiratorii a oxigenului la valori netoxice
(FiO2<0.6)
• Induce redistribuția apei pulmonare extravasculare
• Ventilația cu PEEP scade capacitatea reziduală funcțională
47.Semnele clinice ale hipoxemiei și hipoxiei:

• Odată cu agravarea hipoxemiei apare obnubilarea, dezorientarea, coma.
• Tahipnee
• Sunt independente de severitatea hipoxemiei.
• Carbonarcoza
• Sunt independente de viteza de instalare a hipoxemiei.
• Presupun inițial agitație psiho-motorie severă.

• Tahicardia nu este un semn constant al hipoxemiei.
• Pacientul este tahicardic
• Cianoza nu este un semn patognomonic al hipoxemiei.
• Ințial tensiunea arterială crește
48.Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) poate fi cauzat de

următoarele condiții clinice cu excepția:
• Hernie hiatală
• Pneumonie
• Contuzie pulmonară
• Colecisitita acută
• Transfuzie masivă de sânge
• Coagulare intravasculară diseminată
• Șoc septic
• Obezitate morbidă
• Diabet zaharat
49.Ventilația mecanică:
• Se poate face cu aer atmosferic
• Se aplică numai pacientului cu stop cardio-respirator
• Determină scăderea debitului cardiac
• Poate fi livrată numai cu ajutorul unui aparat de ventilație mecanică
• Ventilația controlată înseamnă că ventilatorul livrează un flux gazos în
completarea respirației spontane a pacientului
• PEEP este un mod de ventilație
• Pot apărea complicații legate de malfuncționarea aparatului de ventilație
mecanică
• Poate determina pneumonie asociată ventilației mecanice
• Se face numai pe sonda de intubație
• Poate fi asistată sau controlată
50.Efectele fiziologice ale ventilației mecanice sunt următoarele, cu excepția:

• Nu este influențat echilibrul acido-bazic
• Suportul ventilator generează presiune pozitivă în căile aeriene
• Ventilația mecanică influențează distribuția aerului inspirit, cu predominanță
spre lobii inferiori
• Retenție hidro-salină
• Ventilația mecanică influențează decisiv nivelul PaCO2
• Scăderea presarcinii cardiace
• Creșterea debitului cardiac
• Creșterea capacității reziduale funcționale
• Scăderea presiunilor intratoracice și în căile aeriene
• În cursul ventilației mecanice, volumele pulmonare au tendință la scădere
51.Care afirmație este adevărată despre Sindromul de Detresă Respiratorie Acută

(ARDS)
?
• PaO2/FiO2 = 500
• ARDS este un edem pulmonar de permeabilitate
• Este o formă de insuficiență respiratorie acută hipoxemică
• Faza exudativă include primele 7 zile de evoluție
• Faza de fibroză pulmonară apare după 7-10 zile de evoluție
• Șocul septic poate fi o cauză de ARDS
• Tabloul clinic este dominat de bradipnee și respirații superficiale
• Suportul ventilator este întotdeauna indicat în ARDS
• Lezarea caracteristică apare la nivel bronșiolar
• Faza proliferativă apare în primele 3 zile de evoluție a ARDS
52.Cauze de obstrucție a căilor aeriene sunt următoarele, cu EXCEPȚIA:

• Pneumonia
• Hematomul compresiv
• Miastenia gravis
• Traumatismul facial
• ARDS
• Edemul de cale aeriană
• Voletul costal
• Mediastinita
• Laringospasmul
• Meningita
53.Oxigenoterapia pe mască:
• Masca facială simplă crează un FiO2 de 0.35-0.50
• Permite fonația
• Nu poate fi utilizată la pacienții cu barbă
• Masca Venturi permite administrarea de concentrații fixe de oxigen
• Nu are risc de epistaxis
• Permite administrarea de O2 21%
• Masca facială simplă trebuie să fie etanșă pe fața pacientului
• Permite alimentația enterală
• Poate determina hematemeză
54.Care afirmație este falsă despre serul fiziologic?

• Este o soluție cristaloidă
• Conține 154 mmoli/L sodiu
• Este o soluție coloidă
• Conține K= 154 mmoli/L
• Are un pH de 7.35
• Osmolaritatea este 280 mOsm/L
• Se mai numește clorură de sodiu 5.85%

• Are un pH acid
• Este folosit pentru repleția volemică
• Este clorură de sodiu 0.9%
55.Ringer lactat este o soluție care conține:

• Sodiu
• Potasiu
• Magneziu
• Acetat
• Bicarbonat
• Glucoză
• Lactat
• Sulf
• Calciu
• Clor
56.Care sunt modificările care apar la nivelul microcirculației în șocul hipovolemic?

• Fenomene de șunt arterio-venos
• Venoconstricție sistemică
• Centralizarea circulației
• Creșterea debitului cardiac
• Leziuni ale endoteliului vascular
• Maldistribuția fluxului sangvin
• Tulburări reologice
• Index cardiac crescut
• Rezistență vasculară sistemică scăzută
• Perturbarea schimburilor lichidiene
57.Abordul venos periferic are următoarele avantaje:

• Se pot administra catecolamine pe termen lung
• Se administrează soluțiile pentru repleția volemică
• Nu este laborios, este facil de realizat
• Necesită materiale și cunoștințe simple
• Se pot administra soluții hipertone
• Se poate realiza și de către asistenta medicală
• Se poate canula vena jugulară internă
• Nu implică riscuri vitale
• Este un acces venos sigur și de durată
• La instalare poate determina tulburări de ritm
58.Șocul hipovolemic este cauzat de:

• Pneumonie
• Ocluzie intestinală
• Arsuri
• Infarct de miocard
• Șoc traumatic
• Hematemeză
• Hemoperitoneu
• Bloc atroventricula
• Pneumotorax
• Embolie pulmonară
59.Care sunt semnele clinice comune tuturor stărilor de șoc?

• Normo- sau hipotensiunea arterială
• Extremitățile calde
• Tahicardia
• Hipertensiune arterială
• Alterarea statusului mental
• Bradipnea
• Febra
• Normotermia
• Tahipneea
• Oliguria
60.Tabloul clinic al stării de șoc variază în funcție de:

• Modificările ECG
• Intervențiile terapeutice anterioare
• Factorul cauzal
• Tipul de șoc
• Disfuncțiile preexistente
• Prezența leucocitozei
• Tensiunea arterială
• Febra
• Statusul mental
• Severitatea șocului
61.Pulsoximetria ne dă următoarele informații:

• Are acuratețe atunci când unghiile sunt date cu ojă
• Permite măsurarea frecvenței cardiace
• Valoarea normală: 95-100 mmHg
• Dispozitivul este plasat în artera radială
• Permite evaluarea continuă, noninvazivă a oxigenării sângelui arterial
• Dă artefacte datorită mișcării pacientului
• Permite determinarea saturației în oxigen a sângelui arterial periferic
• Permite determinarea amplitudinii undei de puls
• Despre valoarea ScvO2
• Dispozitivul se plasează pe lobul urechii
62.Care afirmație este corectă referitoare la parametrii hemodinamici

în șocul hipovolemic?
• Tensiunea arterială este scăzută
• Debitul cardiac este scăzut
• Rezistența vasculară periferică este scăzută
• Rezistența vasculară periferică este crescută
• Debitul cardiac este crescut
• Tensiunea arterială este normală
• SvO2 este scăzută
• Presiunea venoasă centrală este normală
• Frecvența cardiacă este crescută
• Există bradicardie
63.Despre șocul cardiogen care afirmație e adevărată?

• Pacientul este hipertensiv
• PVC (presiunea venoasă centrală) este scăzută
• RVS (rezistența vasculară sistemică) este scăzută
• PVC (presiunea venoasă centrală) este crescută
• Este un șoc hipodinamic
• Este un șoc hiperdinamic
• SvO2 (saturația în oxigen a sângelui venos amestecat) este scăzut
• Pacientul este tahicardic
• Face parte din șocul distributiv
64.Care afirmație este adevărată?

• din șocul distributiv face parte șocul hipovolemic
• șocul obstructiv extracardiac apare ca urmare a scăderii debitului
cardiac de cauză extracardiacă
• șocul cardiogen apare ca urmare a scăderii debitului cardiac de cauză
extracardiacă
• șocul hipovolemic apare ca urmare a scăderii volumului sangvin circulant
efectiv
• în șocul hipovolemic crește debitul cardiac
• șocul septic apare ca urmare a vasoconstricției
• șocul distributiv apare ca urmare a vasodilatației
• Șocul distributiv apare ca urmare a maldistribuției fluxului sangvin
• în șocul hipovolemic venele jugulare sunt colobate
• șocul cardiogen este un șoc hiperdinamic
?65.Șocul hiperdinamic se caracterizează clinic prin:

• Dispnee
• Cianoză
• Puls filiform
• Extremități reci
• Creșterea amplitudinii undei de puls
• Tensiune diastolică mică
• Vene jugulare colabate
• Vene periferice pline
• Timp de umplere capilar normal
66.Pentru tratamentul șocului hipovolemic se pot utiliza următoarele soluții de

repleție volemică cu EXCEPȚIA:
• Soluții coloide
• Soluții cristaloide hipertone
• Soluții cristaloide hipotone
• Masă eritrocitară
• Ser Ringer
• Soluții cristaloide isotone
• Glucoză 10%
• Manitol
• Concentrat trombocitar
• Albumină
67.Din punct de vedere clinic șocul septic se caracterizează prin, cu EXCEPȚIA:

• Hipotensiune arterială
• Timp de umplere capilară normal
• Vene periferice goale
• Cianoză
• Sete vie
• Extremități calde
• Oligurie
• Paloare
• Alterarea statusului mental
68.Care afirmație despre șocuri, este falsă:

• Alterarea stării mentale nu este dependentă de severitatea șocului
• Reducerea fluxului urinar este proporțională cu severitatea stării de șoc
mergând până la anurie
• creșterea frecvenței respiratorii este proporțională cu severitatea șocului
• Șocul anafilactic este un șoc hipodinamic
• șocul nu este o boală
• șocul obstructiv extracardiac se caracterizează prin scăderea debitului
cardiac
• hipotensiunea arterială nu este semn patognomonic de șoc.
• Hipotensiunea arterială apare întotdeauna în șoc
• tahicardia este semn clinic inconstant și tardiv de șoc
• În șocul hipovolemic extremitățile sunt calde
69.Pacientul cu hipovolemie clasă II, prezintă:

• tahicardie (120- 140/min)
• undă de puls nealterată
• anxietate
• Frecvența cardiacă= 100-120/minut
• Frecvența respiratorie= 20-30/minut
• Respirație de tip Kussmaul
• TA normal
• Agitație psihomotorie extremă.
• pierderi sanguine mai mici de 750 de ml
• Volum sangvin pierdut 15-30%
70.Care afirmație despre șocul septic este adevărată:

• șocul septic poatefi însoțit de disfuncție hepatica
• Identificarea agentului cauzal nu este esențială pentru evoluție
• Întotdeauna se administrează dopamină
• resuscitarea inițială are rolul de a converti șocul hipodinamic
inițial în șochiperdinamic.
• Antibioterapia empirică trebuie începută după 72h
• Rezistența vasculară periferică este scăzută
• Transportul și consumul de oxigen sunt crescute
• În șocul septic se produce inflamație endotelială difuză
• Este o formă de șoc distributiv
71.Șocul cardiogen:
• Timpul de umplere capilar este normal
• Este un șoc distributiv
• Apar modificări ECG
• Pacientul are sete vie
• Rezistența vasculară sistemică este scăzută
• Venele jugulare sunt tugescente
• Cel mai frecvent este consecința infarctului de miocard
• Este un șoc hipodinamic
• Este consecința trombembolismului pulmonar
72.Care tip de șoc nu este distributiv?

• Șocul neurogen
• Șocul hipovolemic
• Șocul obstructiv extracardiac
• Șocul traumatic fără hipovolemie
• Șocul endocrin
• Șocul traumatic hipovolemic
• Șocul anafilactic
• Șocul din insuficiența hepatică
• Șocul septic
• Șocul cardiogen
73.Care răspuns este corect legat de parametrii hemodinamici?

• Indexul cardiac = 2,4-3,8 l/min/m2
• Tensiunea arterială sistolică = 90-140 mmHg
• Saturația în oxigen a sângelui venos amestecat SvO2 = 95-100%
• Rezistența vasculară sistemică = 700-1600 dyn sec/ cm5
• Tensiunea arterială medie = 90-140 mmHg
• Index bătaie = 30-65ml/bătaie/m2
• Saturația în oxigen a sângelui venos amestecat SvO2 = 65-70%
• Consum de oxigen = 110-150 ml/min.
• Frecvența cardiacă = 40-50 bătăi/minut
• Presiunea venoasă centrală = 70-90 mmHg
74.Pacientul cu șoc hipovolemic de clasă IV prezintă:

• Frecvanța cardiacă = 100-120/min.
• Pierderi sangvine peste 2000ml
• Letargie
• Oligurie
• Anurie
• Anxietate
• Tensiunea arterială normală
• Volumul sangvin pierdut este peste 40%
• Frecvența cardiacă peste 140/min.
• Frecvența respiratorie = 14-20/ min.
75.Care afirmație e corectă despre soluțiile de repleție volemică?

• NaCl 0.9% are un pH=5
• În șocul hipovolemic hemoragic, produșii de sânge sunt principalele soluții de
repleție utilizate
• Gelatinele au o remanență intravasculară de 2-3 ore
• Serul fiziologie este o soluție cristaloidă
• Dextranii dau alergii
• Soluțiile coloide au potențial de repleție volemică de 1:1
• Serul fiziologic este o soluție cu ph de 7
• Glucoza 33% este o soluție coloidă.
• Albumina este o soluție cristaloidă cu remanență intravasculară mare
• Serul hiperton (NaCl 7.5%) are o remanență de 7-8 ore
76.Care sunt atribuțiile asistentei medicale de Terapie Intensivă (TI)?

• Nu comunică cu pacientul
• Efectuarea tratamentului prescris de medic

• Intubează oro-traheal un pacient din TI
• Notează în foaia de TI indicațiile de administrarea a medicației la
fiecare pacient înparte
• Monitorizarea
• Completarea actelor medicale
• Nu transferă pacienții către alte secții
• Inserarea cateterului venos central
• Preluarea pacientului
• Recoltarea de probe biologice
77.Despre analiza gazelor sangvine se poate afirma că:

• Nu dovedește existența hipoxemiei
• Este necesară în evaluarea pacienților cu insuficiență respiratorie tip I
• Pentru efectuarea ei este necesară o probă de sânge neheparinat
• Proba de sânge trebuie analizată în 30 minute
• Aduce informații despre tulburările acido-bazice
• Se recoltează sânge arterial
• Bulele de aer din seringă nu trebuie înlăturate imediat
• Ne dă informații despre ScvO2
• Oferă o evaluare a gravității insuficienței respiratorii
• Se pot folosi seringi de unică folosință preheparinizat
78.Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde:

• Raportul FEV1/ FEV
• Creatinina
• Transaminazele
• Radiografia toracică
• Pulsoximetria
• Capnografia
• Enzimele miocardice
• Raportul PaO2/ FiO2
• Glicemia
79.Oxigenoterapia pe mască:
• Permite fonația
• Permite alimentația enterală
• Permite administrarea de O2 21%
• Nu poate fi utilizată la pacienții cu barbă
• Nu are risc de epistaxis
• Masca Venturi permite administrarea de concentrații fixe de oxigen
• Poate determina hematemeză

• Masca facială simplă trebuie să fie etanșă pe fața pacientului
80.Abordul venos periferic are următoarele avantaje:

• Este un acces venos sigur și de durată
• Se pot administra catecolamine pe termen lung
• Se poate canula vena jugulară internă
• Nu este laborios, este facil de realizat
• Se administrează soluțiile pentru repleția volemică
• Nu implică riscuri vitale
• La instalare poate determina tulburări de ritm
• Se pot administra soluții hipertone
• Se poate realiza și de către asistenta medicală
81.Pulsoximetria ne dă următoarele informații:

• Dispozitivul se plasează pe lobul urechii
• Valoarea normală: 95-100 mmHg
• Permite măsurarea frecvenței cardiace
• Dă artefacte datorită mișcării pacientului
• Permite determinarea amplitudinii undei de puls
• Dispozitivul este plasat în artera radială
• Are acuratețe atunci când unghiile sunt date cu ojă
• Permite evaluarea continuă, noninvazivă a oxigenării sângelui arterial
• Despre valoarea ScvO2
• Permite determinarea saturației în oxigen a sângelui arterial periferic
82.Despre tensiunea arterială sunt adevărate următoarele afirmații:

• Monitorizarea invazivă a tensiunii arteriale înseamnă afișaj
bătaie cu bătaie afrecvenței cardiace și a tensiunii arteriale
• Palparea pulsului la artera radială însemnă că TAS este mai mare ca 90
mmHg
• Pentru a avea perfuzie coronariană tensiunea arterială diastolică
trebuie sub 85 mmHg
• Se monitorizează pe manșetă din minut în minut
• Se montează manșeta de partea opusă fistulei arterio-venoase
• Se pune manșeta de aceeași parte în cazul post- mastectomiei cu
limfadenectomie axilară
• Dacă manșeta este prea mică/strânsă se obțin valori fals ridicate ale
tensiunii arteriale
• Se monitorizează tot timpul în Terapie Intensivă
• Dacă manșeta este prea mare/largă se obțin valori fals ridicate ale tensiunii
arteriale
• Cateterul arterial se montează întotdeauna pe artera femurală
83.Indicațiile cateterismului arterial:

• Chirurgie majoră
• Puncția se face în locul unde există o grefă

• Test Allen pozitiv
• Toți pacienții care sunt transferați din Terapie Intensivă lpe sector i se
va scoate întotdeauna cateterul arterial
• La montarea sa, medicul nu se îmbracă steril
• Instabilitate cardio-vasculară
• Dezechilibre acido-bazice
• Monitorizarea undei de puls pentru debitul cardiac și pentru estimarea
volumului tele- diastolic
• Se poate administra noradrenalină
• Recoltarea frecventă de sânge arterial
84.Care sunt cauzele acidozei metabolice cu gaură anionică crescută?

• Fistulele biliare
• Șocul septic
• Alimentația parenterală
• Hipoaldosteronismul
• Diareea
• Intoxicația cu metanol
• Acidoza lactică
• Tratamentul cu acetazolamidă
• Diabetul zaharat
85.Care sunt cauzele alcalozei metabolice?

• Transfuzia masivă de sânge
• Vărsăturile
• Traumatismul toracic
• Administrarea de bicarbonat
• Stopul cardio-respirator
• Hipoaldosteronismul
• Hiperpotasemia
• Sindromul Cushing
• Sarcina
• Tratamentul cu diuretice
86.Care afirmație este adevărată despre bicarbonatul de sodiu?

• Este indicat în hiperpotasemia severă
• Produce hipoosmolaritate
• Se utilizează în hiponatremia severă
• Are ca efect secundar alcalemia tranzitorie
• Este indicat la o valoare a pH=7.1
• Se administrează în alcaloza metabolică
• Există sub formă de soluție molară 8.4%
• Este indicat în insuficiența renală
• Există sub formă de soluție molară 4.2%
• Se poate înlocui cu lactat de sodiu
?87.Care din următoarele condiții nu poate cauza alcaloză respiratorie?

• Intoxicația cu opioide
• Obstrucția laringiană
• Trauma craniană
• Pneumonia
• Pneumotoraxul
• Febra
• Intoxicația cu salicilați
• Anxietatea
• Diselectrolitemiile
88.Care sunt cauze de producere ale alcalozei respiratorii?

• Voletul costal
• Sarcina
• Tumori ale SNC
• Embolia pulmonară
• Pneumotoraxul
• Insuficiența hepatică
• Hipokaliemia
• Spațiile închise
• Intoxicația cu benzodiazepine
89.Care din următoarele reprezintă măsuri terapeutice ce pot fi aplicate în caz

de acidoză metabolică?
• Inhibitori de pompă de protoni
• Insulină
• Solutie de clorură de potasiu 7.45%
• Soluție de bicarbonat de sodiu 8.4%
• Etanol
• Acetazolamidă
• Hemodializă
• Ser fiziologic
• Solutie de clorură de sodiu 5.85%
• Tratarea cauzei
90.Următoarele afirmații referitoare la etiologia tulburărilor acido-bazice pot fi

adevărate:
• Eliminarea anormală a CO2 poate determina acidoză și alcaloză
respiratorie
• Alcaloza respiratorie este acompaniată de retenție renală de bicarbonat
• Anomaliile reglării bicarbonatului sanguin determină acidoză și alcaloză

metabolică
• Anomalii ale reglării bicarbonatului determină acidoză și alcaloză
respiratorie
• Dezechilibrele respiratorii și metabolice pot coexista
• Acidoza respiratorie este acompaniată de retenție renală de bicarbonat
• Dezechilibrele respiratorii și metabolice nu pot coexista
• Acidoza metabolică produce hiperventilație
• Eliminarea anormală a CO2 poate determina acidoză și alcaloză
metabolică
• Alcaloza metabolică produce hiperventilație
91.Despre acidoza și alcaloza respiratorie este

adevărat:
• În cazul alcalozei respiratorii PaCO2 și [H+]
cresc
• Acidoza respiratorie este frecventă în bronhopneumopatia obstructivă
cronică
• Retenția renală de bicarbonat poate compensa parțial alcaloza respiratorie
• Retenția renală de bicarbonat poate compensa parțial acidoza respiratorie
• În cazul alcalozei respiratorii PaCO2 și [H+] scad
• Alcaloza respiratorie este frecventă în bronhopneumopatia obstructivă
cronică
• Acidoza respiratorie este cauzată de retenția de CO2
• În cazul acidozei respiratorii PaCO2 și [H+] scad
• Acidoza respiratorie este cauzată de pierderea CO2 prin hiperventilație
• Hiperventilația intensifică pierderile de CO2, fiind o cauză a alcalozei
respiratorii
92.Despre acidoza din boala cronică de rinichi se poate afirma:
• Acidoza se datorează creșterii numărului de nefroni funcționali
• Statusul uremic cronic predispune la alcaloză metabolică
• Acidoza apare rar în cazul bolii cronice de rinichi
• Se produce prin reducerea numărului de nefroni funcționali ce scad
capacitatea de excreție a H+ în urină
• Se produce prin afectare tubulară cu pierdere de bicarbonat
• Boala cronică de rinichi produce acidoză cronică
• Acidoza cronică este factor de risc pentru pierderea de masă musculară la
pacienții cu insuficiență renală
• În boala renală cronică, capacitatea de excreție urinară a amoniacului
și a H+ este crescută
• Acidoza apare datorită pierderilor ponderale și a scăderii masei musculare
• Acidoza cronică este un factor de risc major pentru hipercalciurie și
osteodistrofie renală
93.Cauze de acidoză metabolică cu gaură anionică crescută pot fi:

• Hiperparatiroidism
• Diaree
• Ileostomie
• Ingestie cronică de paracetamol
• Acidoza lactică prin acumulare de L-lactat (tip A și tip B)
• Ingestia de glicoli - etilen și propilen
• Acidoză metabolică hipercloremică

• Ingestia acută de metanol
• Fistule digestive cu pierderi crescute de bicarbonat
• Acidoza lactică prin acumulare de D-lactat (datorat proliferării
bacteriene la nivelul intestinului subțire)
94.Măsurile generale de tratament ale acidozei sunt:

• În cazul cetoacidozei diabetice este contraindicată administrarea de
insulină
• Tratamentul cu bicarbonat scade producția de CO2
• Se impune corecția hipokaliemiei asociată acidozei
• Soluția de bicarbonat de sodiu recomandată este cea molară, concentrație
4.2%
• Scopul principal al tratamentului este corectarea cauzei primare
• Administrarea de bicarbonat de sodiu este frecvent necesară
pentru tratamentul tulburărilor de ritm
• Administrarea de bicarbonat de sodiu poate ameliora edemul pulmonar
acut
• Administrarea de bicarbonat de sodiu poate agrava edemul pulmonar acut
• Se impune corecția hiperkaliemiei asociată acidozei
• Includ monitorizare invazivă și utilizarea de agenți inotropi, ventilație
mecanică
95.Cauzele alcalozei metabolice pot fi:

• Scăderea excreției renale de ioni de hidrogen
• Depleție de potasiu
• Pierderi crescute de bicarbonat la nivel digestiv
• Creșterea producției de lactat
• Hiperaldosteronism secundar
• Ingestie masivă de bicarbonat
• Varsături
• Hiperalbuminemia
• Pierderi crescute de bicarbonat la nivel renal
• Depleție de clor
96.Cauze de acidoză metabolică cu gaură anionică normală pot fi:

• Ingestie cronică de paracetamol
• Pierderi crescute de bicarbonat la nivel digestiv
• Scăderea excreției renale de ioni de hidrogen
• Ingestie acută de metanol
• Diaree
• Hiperparatiroidismul
• În cetoacidoză: diabetică, datorată înfometării, datorată consumului de
alcool
• Supradozajul de salicilați
• Pierderi crescute de bicarbonat la nivel renal
• Ingestie de glicoli
97.Despre acidoza și alcaloza metabolică se poate afirma:
• În cazul acidozei metabolice are loc o creștere a nivelului plasmatic de

[HCO3-]
• Acidoza lactică apare în caz de șoc sau stop cardio-respirator
• În cazul acidozei metabolice are loc o scădere a nivelului plasmatic de
[HCO3-]
• Alcaloza metabolică apare în caz de șoc sau stop cardio-respirator
• Acidoza lactică apare în caz de vărsături și utilizare de diuretice
• În cazul alcalozei metabolice are lor o scădere a nivelului plasmatic de
[HCO3-]
• Acidoza metabolică apare datorită acumulării oricărui alt acid decât cel
carbonic
• Alcaloza metabolică apare în caz de vărsături și utilizare de diuretice
• Acidoza metabolică apare în caz de eliminare în exces a acizilor din
organism
• Alcaloza metabolică este frecventă la pacienții spitalizați
98.Despre dezechilibrul acido-bazic se

poate afirma:
• Scăderea pH-ului sangvin determină
alcaloză
• pH-ul sangvin normal este menținut între 7,28 și 7,32
• Creșterea pH-ului sangvin determină acidoză
• pH-ul sangvin este strict reglat și, în mod normal menținut între 7,38 și 7,42
• Orice deviere a pH-ului sangvin indică o modificare substanțială a
concentrației ionilor de hidrogen
• pH-ul sangvin este logaritmul negativ al ionilor de sodiu
• pH-ul sangvin este logaritmul negativ al concentrației ionilor de hidrogen
• Modificări foarte mici ale concentrației ionilor de hidrogen au potențialul de
a provoca disfuncții celulare majore
• Orice deviere a pH-ului sangvin indică o modificare a ionilor de potasiu
• La un pH fiziologic de 7,40 concentrația [H+] este 40 nmol/L
99.În alcaloza severă sunt prezente următoarele semne clinice:

• Somnolența
• Confuzia
• Alcaloza severă poate provoca venoconstricție
• Iritabilitate neuromusculară
• Alcaloza are efect inotrop negativ
• Aritmiile cardiace
• Curba de disociere a oxihemoglobinei la dreapta
• Clinic”sete de aer”
• Tetania
100.În acidoză sunt prezente următoarele semne clinice:

• Semne electrocardiografice de hiperpotasemie la pacient cu funcție renală
normală
• Semne de venoconstricție
• Devierea curbei de disociere a oxihemoglobinei la dreapta
• Efect inotrop pozitiv
• Scăderea presiunii venoase sistemice
• Convulsii în acidoza severă
• Devierea curbei de disociere a oxihemoglobinei la stânga
101.Despre gaura anionică se poate afirma:

• Gaura anionică normală este 12-16 mmol/L
• Anionii ce se regăsesc în mod normal în plasmă Na+, K+, Ca2+ și Mg2+
• Calcularea găurii anionice reprezintă primul pas în stabilirea
cauzei de acidoză metabolică
• În mod normal albunima reprezintă cea mai mare parte din cationii
plasmatici
• Anionii existenți în mod normal în plasmă sunt Cl-, HCO3-
• Cationii prezenți în mod normal în plasmă sunt Na+, K+, Ca2+ și Mg2+
• În mod normal, în organism trebuie să fie mai multe sarcini pozitive decât
negative
• Cationii prezenți în mod normal în plasmă sunt Cl-, HCO3-
• Gaura anionică normală este 21-61 mmol/L
• În plasmă sumele sarcinilor pozitive și negative trebuie să fie egale
102.Sistemele tampon de reglare a echilibrului acido-bazic includ:
• Fosfat de calciu de la nivel osos
• Proteine intracelulare (Hemoglobina)
• Ionii de Magneziu
• Perechea bicarbonat-acid carbonic
• Sărurile de amoniu
• Componente tisulare
• Perechea amoniac-amoniu
• Carbonat de calciu
• Proteinele intracelulare (Proteine SLC)
• Anhidraza carbonică
103.Despre modificarea gazelor arteriale se poate afirma:

• În alcaloza metabolică HCO3- este mult crescut
• În acidoza respiratorie PaCO2 este mult crescut
• În acidoza respiratorie pH-ul este normal sau scăzut
• În alcaloza respiratorie pH-ul este normal sau crescut
• În acidoza metabolică PaCO2 este scăzut
• În alcaloza metabolică HCO3- este mult scăzut
• În acidoza respiratorie PaCO2 este normal
• În acidoza respiratorie pH-ul este crescut
• În acidoza metabolică PaCO2 este crescut
• În alcaloza respiratorie pH-ul este scăzut
104.Caracteristicile acidozei tubulare renale tip 1 (distală) sunt:

• Asociază producție urinară scăzută de amoniu
• Asociază hipopotasemie
• Apare datorită excreției excesive de ioni de H+la nivelul tubilor renali distali
• Nu este însoțită de formare de calculi renali.
• Asociază hiperpotasemie
• Apare datorită unei deficiențe de excreție a ionilor de H+la nivelul tubului
renal distal
• Asociază producție crescută de amoniu
• Asociază infecții de tract urinar recurente
• Este însoțit de acidoză
• Este însoțită de alcaloză
105.Despre modificarea gazelor arteriale se poate afirma că:
• În acidoza metabolică HCO3_ este mult scăzut
• În alcaloza metabolică PaCO2 este normal
• În acidoza respiratorie PaCO2 este mult scăzut
• În acidoza respiratorie HCO3_ este crescut (compensat)
• În acidoza metabolică PaCO2 este normal
• În acidoza respiratorie PaCO2 este normal
• În alcaloza respiratorie PaCO2 este normal
• În acidoza metabolică PaCO2 este scăzut
• În alcaloza respiratorie HCO3_ este scăzut (ușor)
• În alcaloza metabolică HCO3- este mult crescut
106.Care afirmație este adevărată, despre tulburările echilibrului hidro-electrolitic?

• Tulburările concentrației ionului de hidrogen sunt tulburări de compoziție
• Acidoza este o tulburare de compoziție
• lipsa modificării osmolarității plasmatice nu înseamnă lipsa
modificărilor de volum aapei intracelulare
• Apa extracelulară reprezintă 66% din apa totală a organismului
• tulburările de concentrație descriu tulburările principalelor componente
care constituie osmolaritatea plasmatică
• tulburările de volum descriu tulburările apei în spațiul intracelular
• Spațiul extracelular este singurul spațiu abordabil pentru
evaluarea clinică și paraclinică de rutină
• Alcaloza nu reprezintă o tulburare de compoziție
• nu reprezintă tulburare de compoziție, acidoza
• tulburările de volum descriu tulburările apei în spațiul extratracelular
107.Potasiu (K+) are următoarele carcateristici:

• În alcaloză avem hiperpotasemie
• are rol important în fiziologia neuronului
• este cel mai important anion al spațiului extracelular
• 98% din cantitatea totală de K a organismului, se găsește extracelular.
• determină mișcări transmembranare ale apei
• 90% din potasiul filtrat este reabsorbit la nivelul tubului contort distal
• În acidoză avem hipepotasemie
• are rol osmotic
• Are rol în asigurarea potențialului de membrană
• Este principalul cation intracelular
108.Nu este semn al contracției spațiului extracelular:

• creșterea greutății corporale
• Hipertensiunea arterială
• pliu cutanat persistent.
• Uscăciunea mucoasei bucale
• axile uscate
• scăderea presiunii în globii oculari
• Raluri pulmonare
• Edeme periferice
• Turgencența jugularelor
• setea
109.Hipernatremia izovolemică:
• toate afirmațiile sunt adevărate
• Apare prin transpirații excesive
• nici o afirmație nu este corectă
• Cauza tipică este diabetul insipid
• Se produce prin pierdere de apă fără pierderi de sodiu
• Tratamentul înseamnă aport de apă sub formă de soluție hipotonă NaCl
0.45%
• se manifestă prin semne clinice ce traduc expandarea de volum a spațiului
intracelular
• se produce prin pierderi de apă și sodiu
• poate avea ca mecanism hipodipsia
• Cauza tipică este diabetul zaharat
110.Expandarea de volum a spațiului extracelular, se manifestă clinic prin:

• Revărsate în seroase
• Edeme periferice
• Pliu cutanat persistent
• Raluri pulmonare
• Vene colabate
• Volet costal
• Vene jugulare turgescente
• Creșterea greutății corporale
• Globi oculari înfundați
111.Cauzele depleției de volum sunt:

• Blocanți ai canalelor de calciu
• Vărsături
• Cardiomiopatii
• Diuretice
• Diaree
• Hiperaldosteronism
• Rabdomioliză
• Hemoragie gastro-intestinală
• Arsuri
• Ciroză
112.Sunt cauze frecvente de pseudohiperpotasemie, cu EXCEPȚIA:

• hiperglicemia
• Administrarea furosemidului
• trombocitoza
• determinarea potasiului din sânge coagulat
• Scăderea aportului de potasiu
• Alcaloza
• Utilizarea garoului și strângerea repetată a mâinii ca pumn
• Laxativele
• leucocitoza
• recoltare de probe sanguine folosind ace subțiri
113.Modificările EKG induse de hiperpotasemie sunt următoarele cu EXCEPȚIA:

• subdenivelare ST
• P mitral
• unde T înalte și ascuțite
• Prelungirea intervalului QT
• Scăderea amplitudinii undei P
• Apariția undei U
• morfologie bifazică QRST
• Aplatizarea undei T
• dispariția undei U
• dispariția undei P
114.Evaluarea paraclinică a echilibrului hidro-elecrolitic presupune următorele

investigații cu EXCEPȚIA:
• Dozarea proteinelor totale.
• temperatura
• Dozarea Hematocritului
• Măsurarea Osmolarității plasmatice
• Măsurarea tensiunii arteriale
• Dozarea ionogramei sanguine
• Ionograma urinară
• Sor Glasgow
• Măsurarea debitului cardiac
115.Expandarea de volum se manifestă clinic prin următoarele semne clinice Cu

EXCEPȚIA:
• Vene jugulare destinse
• Sete
• Reflux hepatojugular
• Pat venos periferic colabat
• Edeme
• Ascită
• Pliu cutanat persistent.
• Raluri umede pulmonare
• Transpirații profuze
116.Hipernatremia hipervolemică presupune:

• Falsă hipernatremie
• Pacientul are edeme
• Deficit de apă și sodiu
• Deficit de apă > Na.
• Cel mai frecvent cauza de producere este iatrogenă
• Una din cauze este diabetul insipid
• Administrarea de apă și diuretice
• Ca și cauză de producere: administrarea de bicarbonat de sodiu
• Deficit de apă
• Hipernatremie reală
117.Efectele secundare ale tratamentului cu bicarbonat de Na sunt

următoarele CU EXCEPȚIA:
• Deplasarea la stânga a curbei de disociere a hemoglobinei
• Scăderea travaliului respirator
• Hiperpotasemie
• Deplasarea la dreapta a curbei de disociere a hemoglobinei
• Hiperoxie
• Încărcare salină
• Alcaloză metabolică
• Hiperosmolaritate
• Hipopotasemie.
• Hipoosmolaritate
118.Următoarele elemente EKG NU sunt specific pentru hipopotasemie:

• subdenivelare ST
• Prelungirea intervalului QT
• Extrasistole ventriculare
• Dispariția undei P
• apariția undei U
• morfologie bifazică QRST
• Complexe QRS largi
• aplatizarea undei T
• Unde T înalte, ascuțite
• P mitral
119.Care afirmație este falsă?

• hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de insuficiența renală.
• hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de transpirații excesive
• hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de secreția
inadecvată de hormon antidiuretic (SIADH)
• hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de sindromul nefrotic
• hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de hiperglicemie
• hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de emoții și frică
• hiponatremia hipovolemică poate fi cauzată de oligurie
• hiponatremia hipovolemică poate fi cauzată de pierdere de lichide în
spațiul trei
• hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de vărsături, diaree
• hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de hipersecreția de hormon
somatotrop
120.Cauze de hiperpotasemie sunt următoarele cu excepția:

• Hipoglicemia
• Anuria
• Hemoliza
• Hiperglicemia
• Acidoza metabolică
• Hipervolemia
• Hiperaldosteronismul
• Scăderea aportului enteral
• Efortul fizic
• Anabolism intens
121.Hipernatremia izovolemică se caracterizează prin:

• Tratament cu apă liberă
• Cantitate totală de apă crescută
• Expandare de volum intracelular
• Cantitate totală de Na scăzută
• Cantitate totală de Na normal
• Contractie de volum extracelular
• Se datorează hipodipsiei
• Deficit de apă cu Na total normal
• Una din cauzele de producere este diabetul insipid
• Una din cauzele de producere este excesul de diuretice
122.Distribuția intercompartimentală a potasiului este influențată de factorii
enumerați, cuexcepția:
• Adrenalină
• Insulină și glucagon
• Aldosteron
• Furosemid
• Hipoosmolaritatea
• Nivelul calciului plasmatic
• Acidoza
• Efortul fizic
• Alcaloza
• Bicarbonat de sodiu
123.Creșterea K seric poate fi consecința tratamentului cu:

• Sartani
• Gluconat de Ca
• Glucoză și insulină
• Ser fiziologic
• Metoprolol
• Amiodaronă.
• Spironolactonă
• Heparină
• Ser Ringer
• Succinilcolina
124.Expandarea de volum extracelular determină:

• Jugulare turgescente
• Anurie
• Sete
• Diaree.
• Encefalopatie hipertensivă
• Febră
• Hematemeză
• Edeme
• Revărsate în seroase
• Ascită
125.Tratamentul în hiperpotasemie:
• Bicarbonat de calciu
• Clorură de potasiu
• Ser fiziologic
• Aport de potasiu
• Răsini schimbătoare de ioni
• Dializă
• Glucoză cu insulină
• Clorură de sodiu
• Diuretice
• Gluconat de calciu
126.Care afirmații sunt adevărate despre accesul venos periferic?

• Soluția de NaCl 0.9% se administrează doar pe flexulă roz (20G)
• Se poate administra Glucoză 20%
• Diametrul cateterului depinde de dimensiunea venei pacientului
• Flexula gri (16G) are un debit de 60 ml/min.
• Implică riscuri vitale
• Vena jugulară externă este cea mai mare venă periferică
• Se pot administra catecolamine doar în urgență
• Poate fi ușor pierdut în timpul resuscitării cardio-respiratorii
• Durată lungă de instalare
127.Care noțiuni sunt adevărate legate de apă?

• Tratamentul hiponatremiei hipervolemice este cu diuretice
• Tratamentul hiponatremiei hipervolemice este cu aport de apă
• In hipernatremia hipovolemică deficitul de apă este mai mare decât cel de
Na
• Volemia= 5% din greutatea corpului
• În hiponatremia hipovolemică există un exces moderat de apă în spațiul
extracelular
• Apa extratracelulară = 66% din total
• Apa intravasculară = 15% din greutatea corpului
• Reprezintă 55-60% din greutatea corporală
• Apa intracelulară = 66% din total
• În hipernatremia izovolemică există deficit de apă, iar cantitatea
totală de Na este normală
128.Cauzele de obstrucție a căilor aeriene sunt:

• Abces subclavicular
• Astm cardiac
• Lichid de vărsătură
• Sânge
• Faringita
• Traumatisme inchise ale gâtului
• Laringospasm
• Căderea bazei limbii
• Laringita
• Angina pultacee
129.Semnele obstructiei incomplete a cailor aeriene pot fi:

• Sforait
• Coloratia gri a tegumentelor

• Lipsa respiratie
• Torace blocat in inspir
• Torace blocat in expir
• Retractie subcostala
• Flux normal pe caile aeriene
• Imposibilitatea de a vorbi
• Coloratia rosie a tegumentelor
• Starea de inconstienta
130.Managementul de bază al călor aeriene se face prin:

• Indepartarea corpilor straini orofaringieni
• Subluxatia mandibulei indiferent de mecanism
• Ridicarea mandibulei este suficienta pentru eliberarea căilor aeriene
• Administrarea de oxigen in paralel cu manevrele de management al cailor
aeriene
• Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei in caz de trauma
• Sonda Yankauer este indicata indiferent de tipul corpului strain
• Subluxatia mandibulei
• Pensa Magill este contraindicata la pacientii cu mecanism traumatic
• Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei
• Folosirea aspiratorului in cazul corpilor straini lichizi
?131.Adjuvanții căilor aeriene sunt reprezentati de :

• Pipa Guedel previne caderea bazei limbii la pacientii inconstienti
• La adulti sunt indicate canule nasofaringiene cu diametrul 6-7 mm
• Pipa Guedel se masoara de la comisura bucala la lobul urechii
• Pipa Guedel se masoara de la incisivii centrali la lobul urechii
• La adulti sunt indicate canule nasofaringiene cu diametrul 7-8 mm
• Pipa Guedel
• Tubul nasofaringian
• Pipa Guedel se introduce cu concavitatea in sus
• Tubul nasofaringian care se insera intotdeauna pe narina stanga
• Pipa Guedel previne caderea bazei limbii la pacientii constienti
132.Modalitatile de administrarea a oxigenului la pacientul care respiră spontan

sunt:
• Balon de ventilație mecanică
• Masca Venturi
• Canula nazala ( 6-8l/min)
• Masca faciala cu rezervor asigura o concentratie de oxigen de 40-60%
• Canula nazala ( 2-6l/min)
• Masca facială simplă
• Pipa Guedel
• Balon cu rezervor
• Masca facială simpla asigura o concentratie de oxigen de 40-60%
• Masca facială cu rezervor
133.Ventilația mecanică se poate realiza prin :

• Masca și balon autogonflabil
• Ventilația gură la gură este obligatorie in toate situațiile de stop cardio-
respirator pana la sosirea ambulantei
• Intubatia oro-traheala nu permite aspirarea secretiilor traheale pe sonda
• Combitubul nu protejeaza impotriva lichidului de varsatura
• Masca laringeana protejeaza complet calea aeriana impotriva
aspiratiei lichidului de varsatura
• Intubație oro-traheală
• Ventilație gura la mască
• Combitub
• Masca laringeană
• I-gelul este un dispozitiv supraglotic folosit de catre personalul medical
cu experienta in intubatie
134.Despre combitub sunt adevarate urmatoarele informatii:

• Tubul trebuie sa patrunda in trahee
• Se introduce orb
• Nu protejeaza impotriva aspiratiei lichidului de varsatura
• Tubul poate patrunde in esofag sau in trahee
• Are dezavantajul ca se introduce greu
• Este un tub cu dublu lumen
• Se introduce cu laringoscopul
• Se poate folosi cand este nevoie de presiuni mici de ventilatie
• Protejeaza impotriva aspiratiei lichidului de varsatura
• Are avantajul ca se introducerepede si usor
135.Despre I-gel sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• Permite realizarea intubatiei oro-traheale cu pastrarea dispozitivului
supraglotic pe pozitie
• Mansonul realizeaza o buna etanseitate la nivelul faringelui
• Prezinta un lumen ce permite aspirarea continutului lichidian gastric
• Este prevazut cu un dispozitiv antimuscatura
• Este fabricat dintr-un material rigid
• Este un dispozitiv supraglotic sterilizabil
• Este un dispozitiv supraglotic de unica folosinta
• Dimensiunea se alege in functie de inaltimea pacientului
• Permite realizarea intubatiei oro-traheale cu pastrarea dispozitivului
supraglotic pe pozitie
• Mansonul realizeaza o buna etanseitate la nivelul laringelui
136.Masca laringeana are urmatoarele avantaje:

• Varimile sunt variate
• Este utilizata exclusiv in resuscitare
• Poate fi utilizata de catre paramedici
• Permite o ventilatie mai eficienta decat pe masca si balon
• Nu este necesara realizarea laringoscopiei
• Permite o ventilatie mai eficienta decat pe sonda de intubatie oro-traheala
• Necesita laringoscopie
• Poate fi utilizata doar de catre medici
• Se introduce repede si usor
• Poate fi utilizata doar de catre paramedici
137.Ventilatia pe mască și balon:

• Balonul cu rezervor nu aduce un plus de oxigen
• Concentraţia de oxigen poate fi îmbunătăţită prin ventilaţia pe mască și
balon conectat la o sursă de oxigen - 50 %
• În timpul resuscitării cu cale aeriană neprotejată, se administrează 2
ventilaţii după fiecare secvenţă de 30 compresiuni toracice
• Nu prezinta dezavantaje
• Daca se utilizează un balon cu rezervor, nu trebuie contact etanș cu fața
victimei
• In absenta oxigenului suplimentar, asigura o concentratie de oxigen de 21%
• Daca se utilizează un balon cu rezervor, concentraţia in oxigen poate
depăşi 85 %.
• Prezinta un risc crescut de hiperinflaţie gastrică si varsatura
• Masca nu permite vizualizarea exteriorizarii secretiilor
• Necesita doua persoane pt mentinerea etanseitatii
138.Succesul defibrilarii depinde de:

• Presiunea in punctul de contact
• Dimensiunea cordului pacientului
• Pozitia electrozilor
• Calitatea gelului aplicat
• Energia transmisa
• Faza respiratiei nu influenteaza impedanta
• Intensitatea curentului electric
• Contactul electrod-tegument este singurul element cu adevarat important
• Dimensiunea toracelui pacientului
• Marimea electrozilor
139.Despre defibrilatorul automat extern sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• Trebuie urmate indicatiile furnizate de catre aparat
• Poate fi utilizat de catre oricine, deoarece nu necesita cunostinte medicale
• Sunt plasate in spatii publice
• Pentru pacienţii ce prezintă cardiostimulare electrică permanentă,
electrozii de defibrilare se vor plasa asa cum este desenat pe ei
• Patch-urile transdermice vor fi lasate si se vor aplica electrozii de
defibrilare deasupra
• Este utilizata doar de catre persoanele fara pregatire medicala

• Aparatul este prevazut cu electrozi autoadezivi
• Electrozi autoadezivi se plasează anterior la nivelul apendicelui și
subclavicular drept
• Este utilizat de catre personalul paramedical
• Electrozi autoadezivi se plasează presternal și lateroaxilar
140.Defibrilarea manuala implica:

• Urmarea instructiunilor generate de aparat
• Efectuarea de catre un reprezentant al pompierilor
• Socul trebuie aplicat cat mai repede, fara a mai verifica zona
• Efectuarea analgeziei inainte de a administra socul
• Selectarea intensitatii necesare socurilor
• Identificarea ritmului cardiac
• Verificarea ritmului cardiac dupa aplicarea socului
• Selectarea energiei de defibrilare
• Stergerea toracelui pacientului daca acesta este ud
• Indepartarea surselor de oxigen
141.Avantajele defibrilatoarelor
bifazice sunt:
• Au condensatoare și baterii mai
mici;
• Necesită mai puțină energie pentru defibrilare
• Folosesc o energie de 360 J
• Eficienta lor este redusa
• Sunt mai uşoare şi mai comod de transportat
• Condensatoarele sunt mari
• Injuria miocardica este mai mare in cazul defibrilatoarelor bifazice
• Injuria miocardică este minimă
• Şocurile bifazice cu energie < 200 J au o rată mai mica de succes în
conversia FV/TV decât şocurile monofazice cu 360 J
• Au eficienţa maximă
142.Defibrilarea la pacientul in SCR se realizeaza:

• Energia primului soc este indiferentă pentru defibrilatorul bifazic
• Doar cu defibrilator manual pentru a putea analiza ritmul
• Cu ajutorul AED
• Energia primului soc este de 360J pentru defibrilatorul monofazic
• Daca pacientul prezinta tahicardie ventriculara fara puls
• Se opresc compresiile toracice si se continua cu ventilatia mecanica
• Energia primului soc este de 150J pentru defibrilatorul bifazic
• In caz de fibrilatie atriala
• In caz de activitate electrica fara puls
• Daca pacientul prezinta fibrilatie ventriculara
143.Protocolul defibrilarii presupune:
• Selectarea intensitatii necesare

• Identificarea FV/TV fara puls pe monitor
• Incarcarea padelelor pe toracele pacientului
• Verificarea zonei
• Indentificarea fibrilatiei atriale pe monitor
• Selectarea energiei
• Initierea a cel putin 3 minute de RCP inainte de aplicarea socului
• Verificarea ritmului pe monitor dupa aplicarea socului
• Reluarea imediata a compresiilor toracice dupa descarcarea socului
• Incarcarea padelelor inainte de a fi aplicate pe torace
144.Despre defibrilatoare sunt corecte urmatoarele afirmatii:

• Defibrilatoarele automate externe pot fi folosite doar de catre paramedici
• Defibrilatoarele monifazice elibereaza un curent bifazic rectiliniu
• Au drept scop depolarizarea unei mase critice din miocard
• Defibrilatoarele bifazice pot fi : bifazic truncat şi bifazic rectiliniu
• Se folosesc in cazul tuturor pacientilor care nu deschid ochii, indiferent
de ritmul de pe monitor
• Defibrilatoarele monofazice eliberează un curent unipolar
• Utilizarea defibrilatoarelor monofazice a adus extrem de putine beneficii
• Defibrilatoarele bifazice eliberează singure șocul electric
• Defibrilatoarelor monofazice au determinat injurii miocardice severe
• Defibrilatoarele bifazice sunt concepute să descarce un curent
ce traversează miocardul în ambele sensuri: pozitiv şi negativ.
145.Defibrilarea manuală implică:

• Nu ţineţi niciodată ambele padele în aceeași mână
• Se va aplica un soc dupa 3 minute de resuscitare
• Aplicarea defibrilarii trebuie facuta cat mai repede, indiferet de mediul
in care se afla pacientul
• Selectarea energiei se face automat, de catre aparat
• Îndepărtaţi sursele de oxigen din zona defibrilării
• Sursele de oxigen nu trebuie indepartate
• Respectarea de catre salvatori a recomandarilor facute de catre aparat
• Se recomandă utilizarea electrozilor auto-adevizi
• Se realizeaza doar de catre personal cu pregatire medicala
• Identificarea ritmului cardiac
146.Despre defibrilarea manuală sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• Primul şoc monofazic va fi de 150 J
• În cazul defibrilatoarelor bifazice, primul şoc va fi de 150J
• Primul, precum şi următoarele şocuri monofazice vor fi de 360 J
• Dacă defibrilarea restabileşte circulaţia pacientului și FV/TV fara puls
apare din nou, se va relua defibrilarea cu energia care a avut succes
anterior;
• Se pot administra maxim 3 socuri

• După 2 min. de RCP, dacă FV/TV fără puls persistă se va aplica un nou
şoc electric
• Şocul va fi urmat imediat de evaluarea ritmului si/ sau a pulsul central
• Dacă defibrilarea restabileşte circulaţia pacientului și FV/TV fara puls
apare din nou, se va relua defibrilarea cu energia minima pe care o
furnizeaza defibrilatorul
• Evaluati pulsul central dupa fiecare soc electric exern
• Şocul va fi urmat imediat de RCP timp de 2 minute
147.Pentru un pacient de aproximativ 70 ani, gasit inconstient,care nu respira,

intr-un spatiu public, veti proceda astfel:
• Defibrilatorul este singurul cel mai important element din resuscitare
• Intervalul de timp dintre 2 socuri este de 2 minute, timp in care se
fac compresii si ventilatii in raport de 15:2
• Dupa fiecare soc se verifica pulsul la artera radială
• Eliberarea cailor aeriene se face prin subluxatia mandibulei daca
nu se cunoaste mecanismul
• Se aplica intotdeauna soc electric, pacientul fiind in stop cardio-respirator
• Aplicarea socului electric se face la indicatia AED-ului
• Electrozii se lipsesc subclavicular drept si la nivelul apexului
• Intervalul de timp dintre 2 socuri este de 2 minute, timp in care se
fac compresii si ventilatii in raport de 30:2
• Salvatorul laic evalueaza ritmul si seteaza energia de defibrilare in
functie de tipul defibrilatorului
• Siguranta salvatorului este primul pas
148.Un pacient aflat in stop cardio respirator, cu manevre de resuscitare in curs,

la care se identifica pe monitor ritmul de Activitate electrica fara puls, necesita:
• Abord osos in lipsa abordului venos
• Amiodarona 300 mg iv
• Compresii toracice
• Amiodarona 150 mg iv
• Adrenalina 1 mg iv la 3-5 minute
• Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, sc
• Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, im
• Abord venos
• Oxigenoterapie
• Furosemid 40 mg iv
149.Adrenalina, utilizata in SCR in doza de 1 mg, repetata la 3-5 minute, are
urmatoarele efecte:
• Bronhoconstrictie
• Vasodilatator
• Cronotrop negativ
• Inotrop pozitiv
• Inotrop negativ
• Vasoconstrictie
• Batmotrop pozitiv
• Batmotrop negativ
• Cronotrop pozitiv
• Bronhodilatatie
150.Un pacient aflat in stop cardio respirator, cu manevre de resuscitare in curs,

la care se identifica pe monitor ritmul de Tahicardie ventriculara fara puls,
necesita:
• Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, iv
• Cardioversie 120J bifazic pentru primul soc
• Atropina 1mg iv
• Defibrilare cu 360J monofazic
• Amiodarona 300 mg IV, dupa al treilea soc electric extern
• Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, im
• Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, sc
• Defibrilare 150J monofazic
• Defibrilare cu 200J bifazic
151.Urmatoarele afirmatii referitoare la utilizarea caii intraosoase sunt adevarate:

• Se poate obtine la nivelul humerusului
• este indicata daca accesul intravenos nu se poate obtine
• Nu se recomanda in cazul pacientilor cu hipovolemie
• poate fi utilizat doar la adult
• Se poate obtine la nivelul falangelor
• medicatia folosita in resuscitare realizeaza concentratii plasmatice
adecvate
• Se poate obtine la nivelul peroneului
• poate fi utilizat doar la copil
• poate fi utilizat la adult si la copil
• Se poate obtine la nivelul tibiei
152.La un pacient de 25 de ani cu plaga injunghiata toracica stanga, aflat in

SCR-Asistola, se vor evalua si exclude in primul rand urmatoarele cauze
potential reversibile ale SCR:
• Hipoxie
• Hiperpotasemie
• Embolie pulmonara
• Infarct miocardic acut
• Pneumotorax sufocant
• Hipopotasemie
• Hemoragie interna
• Tamponada cardiaca
• Hemoragie externa
• Hipertemie
153.Pentru a fi eficiente, compresiunile toracice externe in cazul unui adult de

talie medie se efectueaza:
• Cu o frecventa de 60-80/min
• Pe un plan dur
• Cu o adancime de 5-6 cm
• Cu o adancime de 4 cm
• Timpul de compresie trebuie sa fie 1/3 din timpul de decompresie
• Timpul de compresie trebuie sa fie egal cu timpul de decompresie
• Podul palmei trebuie pozitionat la nivelul apendicelui xifoid
• Podul palmei trebuie pozitionat in mijlocul toracelui
154.Sunteti solicitati sa interveniti, cu ambulanta, la o persoana de sex

feminin , de aproximativ 40 ani, gasita de vecini cazuta in curte. Langa
victima – o sticla cu o substanta necunoscuta si miros intepator.:
• In caz de intoxicatie cu organofosforate antidotul este atropina.
• In cazul intoxicatiei cu organofosforate, doza de atropina este de
maximum 3 mg
• Se verifica respiratia, fara eliberarea cailor aeriene datorita riscului
de intoxicatie accidentala.
• Daca pacienta prezinta un ritm nesocabil, se administreaza adrenalina- 1
mg la fiecare 3-5 minute
• In caz de asistola , resuscitarea se face timp de 30 minute.
• Eliberarea cailor aeriene este primul pas , dupa ce am evaluat starea de
constienta
• Protocolul de resuscitare pentru ritmurile socabile recomanda
administrarea medicatiei imediat ce s-a obtinut abordul vascular
• Indiferent de ritmul de pe monitor, adrenalina este medicatia de electie.
• Daca pe monitor apare FV, adrenalina se administreaza dupa al treilea
soc .
• In caz de intoxicatie cu etilenglicol, antidotul este alcoolul metilic
155.Despre ritmurile socabile, este adevarat ca:

• Sunt reprezentate de FV si TPSV
• Medicatia se administreaza dupa al treila soc
• Primul soc se administreaza cu 150 J indiferent de tipul defibrilatorului
• Sunt reprezentate de FV si TV fara puls
• Se pot administra maxim 3 socuri
• Adrenalina se administreaza dupa primul soc
• Primul soc se administreaza cu o energie de 150 J pentru defibrilatorul
bifazic
• Dupa administrearea socului se verifica din nou ritmul si se
administreaza un alt soc, daca este nevoie
• Intervalul de timp intre doua socuri este de 2 minute
• Nu exista un numar maxim de socuri
156.Cauzele stopului cardiorespirator potential reversibile sunt:
• tahicardia paroxistica
• hipotermia
• hipocapnia
• torsada varfurilor
• hipocloremia
• hipoxia
• tromboza venoasa profunda
• hipertermia
• tamponada cadiaca
• hipovolemia
157.Despre resuscitarea cardiopulmonara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

• Socul electric extern se aplica cu o energie de 360 J pentru defibrilatorul
bifazic
• Daca nu se obtine abord venos, adrenalina se poate administra pe sonda
de intubatie
• Xilina este preferata in cazul ritmurilor socabile, in doza de 300 mg
• Subluxatia mandibulei se realizeaza atunci cand suspicionam
leziune de coloana cervicala
• In cazul ritmurilor socabile, medicatia se administreaza dupa al 3
lea soc electric extern
• Hiperextensia capului se realizeaza la toti pacientii inconstienti,
indiferent de mecanism
• Compresiile toracice se efectueaza cu o frecventa de 100-120/min
• Evaluarea respiratiei nu trebuie sa dureze mai mult de 10 secunde
• Adrenalina se administraeza intraosos atunci cand nu se obtine abord
intravenos
• Raportul compresiuni:ventilatii este de 30: 2 indiferent de modul in care
pacientul este ventilat
?158.Sunteti de garda in UPU iar ambulanta aduce un pacient inconstient ,

care nu respira, dupa ce a acuzat durere toracica importanta.:
• Pacientul intubat va fi ventilat cu o frecventa de 8-10 ventilatii/minut
• Pe toata durata resuscitarii , trebuie excluse/ identificate cauzele
potential reversibile de SCR
• Durata resuscitarii este de maxim 45 minute
• Infarctul miocardic nu este cauza de SCR
• Pentru pacientul in SCR, durata intubatiei oro-traheale nu trebuie sa
depaseasca 10 secunde
• Daca pacientul prezinta un ritm socabil, primul SEE se administreaza cu
150 J
• Administrarea tromboliticului prelungeste durata resuscitarii cu 60-90
minute
• Cel mai probabil cauza SCR este tromboza coronariana
• Atropina este recomandata in cazul pacientilor cu AEP
• Imediat ce se obtine abord vascular se administreaza adrenalina- 1 mg
indiferent de ritmul de pe monitor
159.Privind administrarea de medicamente în timpul resuscitării cardio-

respiratorii sunt adevărate, următoarele afirmații:
• Adrenalina se administrează în doză de 1 mg, la fiecare 3 -5 minute, în
asistolă
• Amiodarona se administrează în fibrilația ventriculară după al treilea șoc
• După primul bolus de amiodaronă se poate repeta încă 300 mg în
caz de fibrilație ventriculară persistenta
• Primul bolus de amiodaronă este de 300 mg în caz de fibrilație ventriculară
persistentă
• Se poate folosi lidocaina dacă fibrilația ventriculară a răspuns la
amiodaronă
• Atropina se utilizeaza de rutina in resuscitarea cardio-respiratorie
• Adrenalina se administrează în doză de 1 mg, la fiecare 3 -5 minute,
după al treilea șoc, în fibrilația ventriculară
• După primul bolus de amiodaronă se poate repeta încă 150 mg în
caz de fibrilație ventriculară persistenta
• Se recomandă folosirea de rutină a sulfatului de magneziu în fibrilația
ventriculară
• Lidocaina se administreaza subcutanat in resuscitare
160.Reprezintă cauze de activitate electrică fără puls, următoarele:

• Hipomagnezemia
• Hipovolemia
• Contuzia pumonară
• Pleurezia
• Embolia pulmonară masivă
• Hipernatremia
• Hipoxia
• Pneumotoraxul sufocant
• Ruptura de diafragm
161.Despre compresiile toracice externe, la adult, sunt adevărate următoarele
afirmații:
• Raportul compresii toracice externe/ventilații este de 15/2
• Se efectuează cu podul palmei plasat la mijlocul sternului
• Se efectuează cu o frecvență de minim 100 pe minut
• Adâncimea compresiilor toracice externe este de 4-5 cm
• Se efectuează cu podul palmei plasat la nivelul apendicelui xifoid
• Se efectuează cu o frecvență de maxim 120 pe minut
162.Despre suportul vital de bază, efectuat de personal fără cunoștințe

medicale, sunt adevărate următoarele afirmații:
• La copil resuscitarea se începe cu 2 ventilații
• Raportul compresii toracice externe/ventilații la copil este de 15/2
• La copil resuscitarea se începe întotdeauna cu compresii toracice

• În caz de mai mulţi salvatori se recomandă să se schimbe la 2 minute
pentru a preveni oboseala
• Raportul compresii toracice externe/ventilații la adult este de 30/2
• Raportul compresii toracice externe/ventilații la nou-născut este de 30/2
• Se începe resuscitarea dacă victima este inconştientă şi respiră agonic
• La adult se începe întotdeauna cu două ventilații gură la gură
• În caz de mai mulţi salvatori se recomandă să se schimbe la 3-5
minute pentru a preveni oboseala
?163.Victimei unei submersii, aflată in stop cardio-respirator, i se vor efectua

următoarele manevre :
• Administrare de O2 100%
• „Drenarea plamanilor” cu bolnavul pus in pozitia adecvata
• Pacing transcutanat extern
• Ventilaţie pe mască şi balon
• Cardioversie
• Compresiuni toracice
• Resuscitarea cardiorespiratorie începe cu 30 compresii toracice externe
• Administrare de adrenalină 1 mg la 3-5 minute, în asistolă
• Ventilaţie gură la gură
• Administrare de atropină 3 mg
164.În timp ce resuscitați un pacient în UPU, identificați un ritm de Fibrilație

Ventriculară, cum administrați medicația?
• Administrăm Atropină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
• Primul șoc îl livrăm cu 150 J pe defibrilator bifazic.
• Administrăm Amiodaronă 300 mg în 20 ml SG 5%, bolus, după al IIIlea
șoc.
• Administrăm Amiodaronă 150 mg în SG 5%, bolus, după al Vlea șoc.
• Administrăm Adenozină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
• Al doilea soc se livrează cu 200 J pe defibrilator bifazic.
• Șocurile 2-Ultimul se livrează cu 360 J pe defibrilator bifazic.
• Administrăm Adrenalină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
• Administrăm Amiodaronă 300 mg în perfuzie lentă 10-20 min, după al
IIIlea șoc.
• Administrăm Amiodaronă 150 mg, în perfuzie lentă după al Vlea șoc.
165.Cauzele reversibile ai SCR cu litera H sunt:

• Hipertensiune
• Hidropneumotorax
• HipoNatremie
• Hidroperitoneu
• Hipo/Hiper Kalemie
• Hipoxie
• Hipotermie
• Hipovolemie
• Hidrocel
• Hipertermie
166.Cauzele reversibile ale SCR cu litera T sunt:

• Torace sub Tensiune
• Torticolis
• Tromboză Coronariană
• Turgescența Jugularelor
• Tamponada Cardiacă
• Tromboză de Venă Cavă
• Traumă
• Tromboză Venoasă Profundă
• Toxice
• Tromboză Pulmonară
167.Sunteți în cursul resuscitării unui bărbat care a fost extras dintr-un incendiu,
fără urme de arsură sau traumă suferite:
• Începeți resuscitarea cu 5 ventilații.
• Plasarea precoce a unei măști cu rezervor cu debit setat la 15l este
esențială.
• Cauza pentru SCR fiind evidentă nu trebuie să pierdem timpul
căutând altă cauză reversibilă.
• Cel mai eficient mod de tratare a hipoxiei este pe mască și balon.
• Dacă sunt disponibile folosim dispozitive de protezare a căiilor aeriene
avansate.
• Inițial oferiți ventilațiile pe mască și balon conectat la tubul de oxigen
• Folosiți sonda nazofaringiană pentru a optimiza ventilația pe mască și balon.
• Ventilăm la un raport de 15 compresii la 2 ventilații.
• Folosiți Pipa Guedel pentru a optimiza ventilația pe mască și balon.
• Intubația este prioritatea numarul 1 pentru acest pacient.
?168.În cazul intoxicațiilor:

• Dializa este modul de elecție în tratarea intoxicațiilor cu alcooli toxici.
• Atropina este antidotul pentru organofosforate.
• Naloxona este antidotul pentru opioide.
• Emulsia lipidică nu poate cauza complicații.
• Organofosforatele nu pot cauza intoxicație în contact cu pielea.
• Acetilcisteina este antidotul pentru acetaminofen.
• Toate intoxicațiile au antidot specific.
• Spălătura gastrică este eficientă indiferent de timpul producerii ingestiei.
• Etanolul este antidotul cel mai potrivit în intoxicația cu metanol.
• Flumezanil este antidotul pentru benzodiazepine.
169.Faceți parte din echipajul medical de urgență care ajunge la o persoană
inconștientă pemarginea drumului. Care sunt acțiunile dumneavoastră ?
• Evaluarea respirației privind, ascultând, simțind
• Inițierea compresiunilor toracice la victima care nu respiră
• Defibrilatorul se utilizează doar în spital
• Evalarea pulsului periferic
• Eliberarea căii aeriene prin flexia capului pe torace
• Eliberarea căii aeriene la pacienții inconștienți
• Raportul de compresiuni/ ventilații va fi de 30/2
• Evalaurea stării de conștiență prin stimuli verbali și dureroși
• Siguranța salvatorului.
• Evalaurea stării de conștiență prin stimuli dureroși
170.In timpul resuscitării cardio-respiratorii a unei persoane de 50

ani in spatiul public,trebuie să:
• Administrăm medicația pe sondă naso-gastrică
• Identificăm patologiile din baza de date
• Identificăm riscul de fracturi costale
• Administrăm șoc electric extern în fibrilația ventriculară
• Ventilăm pacientul cu 02 100%
• Administrăm adrenalină 1mg intravenos
• Analizăm ritmul la fiecare 2 minute
• Montăm precoce un cateter venos central
• Administrăm amiodaronă in bradiaritmii
• Efectuăm compresiunile toracice cu o frecvență de 100/min
171.Despre cauzele potențial reversibile ale stopului cardiorespirator:

• Hipovolemia poate fi tratată cu soluții hipotone
• Hipotermia trebuie corectată rapid
• Hiperpotasemia severă necesită administrarea de gluconat calciu
• Pneumotoraxul spontan simplu necesită puncție exuflație
• Embolia pulmonară masivă trebuie tratată chirugical
• Acidoza metabolică necesită corectie la un pH > 7,35
• Tromboza coronariană necesită tromboliză
• Pneumotoraxul sufocant trebuie drenat in spatiul 4/5 intercostal
• Tamponada cardiacă determină obstrucție extracardiacă
• Hipoxia se va corecta prin adminstrarea de 02 100%
?172.Sunteți de gardă intr-un spital de urgență și, la sala de mese un

pacient devine inconștient. Cum acționați ?
• Faceți ventilații gură la nas, deoarece are resturi alimentare in cavitatea
bucală
• Evaluați respirația prin auscultatia cu stetoscopul bilateral
• Medicația resuscitării include adrenalina in asistolie
• Inițiați manevra Heimlich
• Defibrilatorul este necesar pentru pacing transtoracic

• Dacă pacientul nu respiră, trebuie incepute compresiunile toracice
• Amiodarona se administrează in 2 bolusuri pe durata resuscitarii
• Ecografia detecteaza semnele de TEP
• Sindromul coronarian acut complicat cu scr necesită tromboliză
• Fugiți după echipa de resuscitare
?173.Despre defibrilator sunt adevărate următoarele:

• Padelele trebuie aplicate pe tegumentul uscat
• Livrarea șocului electric de defibrilare se face simultan cu expirul
pacientului
• Energia socului electric se setează de către utilizator
• Socurile in fibrilatia ventriculară se administrează la fiecare 2 minute
• Siguranța defibrilării presupune folosirea manușilor de latex/cauciuc
• Cardioversia reprezintă stimularea sincronă a cordului
• Poate fi folosit pentru monitorizarea ritmului cardiac
• Pacingul este o functie a defibrilatorului bifazic
• Încărcarea padelelor se face in aer, pentru a scurta timpul de intervenție
• Socurile electrice se administreaza la 3-5 minute in activitatea electrică
fără puls
174.Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt adevărate:

• Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de maxim 3 cm
• Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei nu sunt
importante
• Prezența respirației se verifică prin metoda PAS
• Dacă victima este inconștientă dar respiră se va așeza în decubit dorsal
• Verificarea respirației se face timp de maxim 5 secunde
• Creierul este afectat de absența oxigenului pentru o perioadă mai mare de
3-4 min
• Manevra de deschidere a căilor aeriene constă în hiperextensia
capului și ridicarea bărbiei
• In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie mai
mare decât cel de decompresie
• Dacă persoana nu respiră se apelează serviciul de urgență și apoi
se inițiază manevrele de resuscitare
• Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 100/min
175.Cauze de obstrucție a căilor aeriene pot fi următoarele:

• Arsuri la nivelul feței cu inhalare de fum
• Nevi pigmentari
• Corpi străini
• Sinuzita
• Abces dentar
• Căderea bazei limbii datorită alterării stării de conștiență
• Pareza de nerv facial
• Sânge
• Otita
??176.Este o manevră care contaminează:

• Nu are riscuri pentru salvator
• Nu este indicată in intoxicații cu organofosforate
• Se poate face și la pacienții care respire eficient
• Nu este indicată in intoxicații cu hidrogen sulfurat
• Se poate face și la pacienții arși la gură
• Reprezinta singura manevra efectuată in stopul cardiorespirator
• Este de evitat în intoxicația cu cianuri
• Nu este indicată in intoxicații cu substanțe corozive
• Este indicată la pacienții intoxicați cu cianuri
??177.Sunt obligatorii in stopul cardiac:

• Se execută chiar dacă victima respiră bine
• Se efectuează periombilical
• E nevoie de ventilație inițial
• Vor fi efectuate cu ambele brațe
• Adancimea va fi de 5-6 cm
• Se efectuează cu coatele indoite
• Se numesc manevra Heimlich
• Frecvența cerută este 100/ min -120
• Nu sunt obligatorii in stopul cardiorespirator.
178.Vă plimbați vara în parc și găsiti un bărbat care pare că doarme sub o
bancă. Cum procedați?
• Privesc, ascult și simt dacă respire dup ace am deschis calea aeriana
• Nu il voi deranja
• Dacă nu e conștient deschid calea aeriană
• Îi vorbesc tare și il scutur ușor de umeri
• Sper să nu răcească
• Mă apropii și evaluez starea lui
• Mă gândesc că ar putea fi inconștient
• Nu vreau să mă implic deoarece nu am timp
• Astept să se trezească
• Il strig de la distanță, dar nu mă apropii de el
179.Sunteți la piață, la cumpărături și auziti strigăte de ajutor. Se pare că un tânăr

de 60 ani a căzut din picioare într-o zonă agroalimentară. Selectați informația
corectă.:
• Evaluarea stării de conștiență se face verbal și tactil.
• Raportul compresii toracice ventilații este 30/2
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu respiră.
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima respiră
• Raportul compresiuni /ventilație e 15/2
• Trebuie să evaluăm starea victimei

• Ventilația gură la gură are riscuri de contaminare
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu deschide ochii
• Evaluarea stării de conștiență se face dureros
• Puteți opta pentru compresiuni abdominale
180.Sunteți la un magazin și deodată un bărbat se prabușeste în fața
ochilor dumneavoastra. Victima, deși inconștientă, respiră. Ce veți
face dvs ?
• Inițiez compresiunile toracice.
• Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilații mecanice.
• Nu mă implic
• Folosim defibrilatorul
• Nu trebuie să deranjăm victima
• O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația
• Vom verifica permanent starea ei.
• Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare.
• Sun la 112.
• O asezăm in poziția laterală de siguranță.
181.Pentru a fi eficace compresiunile toracice externe in cazul unui adult de

talie medie se efectueaza:
• Timpul de compresie trebuie sa fie egal cu timpul de decompresie
• Cu o adancime de 5-6 cm
• Podul palmei trebuie pozitionat la nivelul apendicelui xifoid
• Pe un plan dur
• Cu o adancime de 4 cm
• Podul palmei trebuie pozitionat in mijlocul toracelui
182.Despre compresiile toracice externe, la adult, sunt adevărate următoarele

afirmații:
• Se efectuează cu podul palmei plasat la nivelul apendicelui xifoid
• Se efectuează cu podul palmei plasat la mijlocul sternului
183.Despre suportul vital de bază, efectuat de personal fără cunoștințe

medicale, sunt adevărate următoarele afirmații:
• La copil resuscitarea se începe întotdeauna cu compresii toracice
• La copil resuscitarea se începe cu 2 ventilații
• Raportul compresii toracice externe/ventilații la adult este de 30/2
• Se începe resuscitarea dacă victima este inconştientă şi respiră agonic
• La adult se începe întotdeauna cu două ventilații gură la gură
• Raportul compresii toracice externe/ventilații la nou-născut este de 30/2
184.Despre obstructia cailor aeriene superioare la un bărbat de 40 ani, aflat la

restaurant, este adevarat:
• In caz de obstructie usoara se efectueaza manevra Heimlich
• Daca devine inconstient nu se recomanda initierea manevrelor de
resuscitare
• Se poate utiliza manevra sandwich
• In caz de obstructie severa pacientul nu mai prezinta tuse eficienta
• Se recomanda 3 compresii abdominale
• Se recomanda 3 lovituri interscapulare
• Daca obstructia este usoara se recomanda incurajarea tusei
• Daca pacientul devine inconstient se initiaza manevrele de resuscitare
• In caz de obstructie severa pacientul nu mai poate tusi eficient, este
epuizat
• Se recomanda efectuarea a 5 lovituri interscapulare in caz de tuse
ineficienta
185.Despre obstructia cailor aeriene superioare la un femeie de 45 ani, aflată

la domiciliu, este adevarat:
• Se recomanda efectuarea a 5 compresii abdominale, in caz de tuse
ineficienta
ineficienta
• Se poate utiliza manevra sandwich
resuscitare
• Daca pacientul devine inconstient se initiaza manevrele de resuscitare
186.Este adevarat despre resuscitarea de baza la adult:

• În caz de mai mulţi salvatori se recomandă să se schimbe la 20

• Daca este un singur salvator, apelarea 112 se va face dupa evaluarea
respirației
• Se verifică pulsul la intervale de 2 minute
• Se poate utiliza in siguranta un AED
• Trebuie pozitionat pe un plan dur
• La adult se începe întotdeauna cu două respiraţii
• La dult se incepe intotdeauna cu 5 ventilații
• Raportul intre compresii si ventilatii este de 30:2
187.Despre obstructia cailor aeriene superioare la un femeie de 82 ani, aflată

la domiciliu, este adevarat:
resuscitare
• Compresiile abdominale se efectuează la jumătatea distanței de
la ombilic la apendicele xifoid, dacă sunt necesare deoarece
tusea devine ineficientă
ineficienta
• Se recomanda efectuarea a 5 compresii abdominale, in caz de tuse
ineficienta
• Compresiile abdominale se fac la 3 cm sub ombilic
188.Resucitarea cardio pulmonara de baza la adult include:

• Verificarea starii de constienta
• Efectuare de compresiuni abdominale
• Alertarea sistemului de urgenta 112
• Absenta raspunsului la stimulare verbala semnifica prezenta starii de
inconstienta
• Un pacient inconstient , care nu respira , trebuie pus in pozitia de
siguranta
• Raportul compresii/ventilații este de 30/2
• Nu se recomanda efectuarea compresii toracice
• Deschiderea cailor aeriene
• In cazul unui pacient constient vom incepe manevrele de resuscitare
189.Este adevarat despre compresiile toracice externe la un adult de 65 ani:

• Podul palmei situat pe apendicele xifoid
• Frecventa de 100-120/min
• O adancime de 2-3 cm
• Adancimea este de 5-6 cm
• Se fac cu podul palmei pozitionat pe stern
• Frecventa de 80/min
• Corpul pacientului va fi pozitionat pe un plan dur
• Frecventa de maxim 150/min
• Dupa 30 compresii se vor efectua 2 ventilatii
• Frecventa de minim 120/min

• Se fac cu podul palmei pozitionat pe mijlocul sternului
• Podul palmei situat pe manubriul sternal
191.Sunteți la un meci de fotbal și deodată un bărbat se prabușeste pe teren.

Victima, deși inconștientă, respiră. Ce veți face dvs ?
• Nu supraveghem permanent victima
• Vom verifica permanent starea ei
• Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilaț
• Nu mă implic
• O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația
• Inițiez compresiunile toracice
• Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare
• Sun la 112.

• Podul palmei situat pe manubriul sternal
• Se fac cu podul palmei pozitionat pe mijlocul sternului
193.Cauze de obstrucție a căilor aeriene pot fi următoarele:
• Nevi pigmentari
• Abces dentar
• Căderea bazei limbii datorită alterării stării de conștiență
• Corpi străini solizi
• Caria dentară
• Boala paradontală
• Sânge
• Sinuzita
• Arsuri la nivelul feței cu inhalare de fum
194.Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt false:

• Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de 5-6 cm
• Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei sunt
importante
• Verificarea respirației se face timp de maxim 10 secunde
• Prezența respirației se verifică prin metoda privește, gustă, miroase
• In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie
egal cu cel de decompresie
• Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 50-60/min
• Dacă persoana respiră eficient se inițiază manevrele de resuscitare
• Dacă victima este inconștientă dar respiră se va așeza în poziție lateral de
siguranță
• Creierul nu este afectat de absența oxigenului pentru o perioadă de 10 min
• Manevra de deschidere a căilor aeriene constă întotdeauna în subluxația
mandibulei
195.Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt adevărate:

• In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie mult
mai mare față de cel de decompresie
• Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 100-120/min
• Manevra de deschidere a căilor aeriene trebuie efectuată la victima
inconștientă
• Prezența respirației se verifică prin metoda privește, ascultă, simte
• Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de 2-3 cm
• Dacă victima este inconștientă și nu respiră se va așeza în poziție lateral de
siguranță
• Verificarea respirației se face timp de minim 60 secunde
• Dacă persoana nu respiră se inițiază manevrele de resuscitare
• Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei nu sunt
importante
• Persoana care respiră, dar este inconștientă se va plasa în
poziție laterală desiguranță
196.Despre poziția lateral de siguranță, se poate spune:

• Este pentru victimele inconștiente care respiră
• Este o poziție temporară până vine echipa de urgență
• Se efectuează la pacientul conștient care acuză palpitații
• Pacientul va fi asezat in semidecubit
• Este terapeutică
• Are rolul de a facilita activitatea cardiacă

• Se impune in timpul resuscitării
• Se efectuează doar la pacientul in stop cardiac
• Nu se efectuează la pacientul in stop cardiac
• Pacientul comatos are nevoie de această poziție
197.Din punct de vedere fiziopatologic, socul se caracterizeaza prin:

• Insuficienţă circulatorie care determină un dezechilibru între
necesarul şi oferta de oxigen
• Scaderea sistemica a perfuziei tisulare
• Maldistributie a fluxului sangvin in cazul socului anafilactic
• Cresterea sistemica a perfuziei tisulare
• Socul anafilactic se caracterizeaza prin obstructia fluxului sangvin
• Tamponada cardiaca cauzeaza soc cardiogenic
• Obstructia fluxului sangvin in cazul socului neurogen
• Disfunctie de pompa in cazul socului cardiogenic
• Scaderea volumului circulant in cazul socului hipovolemic
• Scaderea fluxului sangvin in cazul socului cardiogenic
?198.Despre socul hipovolemic sunt corecte urmatoarele afirmatii:

• Se caracterizeaza prin devierea la dreapta a curbei de disociere a HbO
• Volemia normala este 9 % din greutatea ideala la un adult
• Hipovolemia absoluta reprezinta pierderi prin diaree, varsaturi, arsuri
• Mecanismele compensatorii sunt reprezentate de hiperactivitatea
simpatica
• Hipovolemia relativa reprezinta pierderile in spatiul III
• Hemoragia reprezinta pierderea volumului circulant in spatiul III
• Se caracterizeaza prin devierea la stanga a curbei de disociere a HbO
• Socul hemoragic este doar de cauza traumatica
• Microagregatele leucoplachetare ajuta la blocarea sangerarii arteriale
• Vasoconstrictia duce la centralizarea circulatiei
199.Socul hemoragic de clasa III se caracterizeaza prin :

• TAD redusa
• Tahicardie usoara
• Pierdere de sange intre 30-40%
• Timpul de reumplere capilara nedetectabil
• Debitul urinar 0-10 ml
• Trecventa respiratorie 16-18/ min
• Volumul de sange pierdut intre 750-1000 ml
• Debitul urinar intre 10-20 ml/h
• Frecventa cardiaca este 120/min
• Timpul de reumplere capilara este prelungit
200.Tratamentul socului hemoragic presupune:
• Este interzisa folosirea garoului datorita riscului crescut de ischemie in

teritoriul distal
• TA este singurul element care arata eficienta terapiei
• Inlocuirea pierderilor cu solutii de repletie volemica
• Controlul hemoragiei
• Solutiile coloide sunt utilizate datorita accesibilitatii economice
• Corectia anomaliilor de coagulare
• Controlul hemoragiei se va realiza doar in sala de operatie
• Administrarea de sange si derivati de sange este prima optiune
terapeutica
• Oxigenare pulmonara adecvata
• Monitorizarea efectului terapiei
201.Avantajele si dezavantajele solutiilor cristaloide folosite in socul hipovolemic

sunt:
• Interfera cu determinarea grupului sangvin si a Rh-ului
• Administrarea de ser fiziologic poate duce la acidoza metabolica
hipocloremica
• Echilibrare lenta intra si extravasculara
• Determina hemodilutie
• Sunt ieftine
• Nu parasesc spatiul intracelular
• Se administreaza in procent de 3: 1 fata de volumul pierdut
• Pot da reactii alergice
• Inlocuiesc si deficitul interstitial
• Se administreaza in procent de 1:1 fata de volumul pierdut
202.Despre solutiile coloide este Corect ca:

• Sunt utile in insuficienta cardiaca si renala
• Parasesc repede spatiul intravascular
• Nu mentin presiunea coloidosmotica intravasculara
• Se administreaza in raport de 2:1 fata de volumul pierdut
• Sunt ieftine
• Blocheaza sistemul histocitar
• Au remanenta intravasculara mare
• Risc de transmitere a infectiilor
• Ringer lactat este un coloid folosit in socul hipovolemic
• Au efect antiplachetar
203.Clasa I a socului hemoragic se caracterizeaza prin :

• TAS nemodificata
• Pacientul este agitat, nervos
• Debit urinar>30
• TAS usor scazuta
• Extremitatile sunt reci
• Usoara tahicardie
• Pacientul a pierdut aprox 1000 ml sange
• Timp de reumplere capilara 3 -4 sec
• Timp de reumplere capilara< 2s

• Tegumente si extremitati de culoare normala

• Abordul venos central este prioritar
• Abord venos periferic de calibru mare
• Evaluare ABC
• Administrarea de fluide pana la o valoare a TAS de 140 mmHg
• Abordul intraosos este contraindicat datorita riscului crescut de infectii
(osteomielita)
• Inlocuirea pierderilor
• Evitarea coloidelor datorita riscului de reactii alergice/ soc anafilactic
• Administrarea de sange integral imediat ce pacientul a fost
diagnosticat cu soc hemoragic
• Controlul hemoragiilor externe
205.Eficienta terapiei din socul hipovolemic se monitorizeaza prin :

• O valoarea a TAS> 140 mmHg
• Presiunea venoasa centrala
• Tip de reumplere capilara
• Starea de constienta
• Debic urinar 0,5-1 ml/kgc/h
• Coloratia tegumentelor nu indica eficienta terapiei
• Timpul de reumplere capilara este un test subiectiv si nu se poate lua in
considerare in acest caz
• Frecventa respiratorie nu ajuta in evaluarea socului hipovolemic
• Debit urinar 10-20 ml/h
• Valoarea TA
206.In functie de etiologie, starile de soc se clasifica in:

• Socul septic este un soc cardiogen
• Hipovolemic nonhemoragic
• Obstructiv extracardiac
• Hipotermic
• Hipovolemic
• Tamponada cardiaca poate da un soc hipovolemic hemoragic
• Socul neurogen este un soc obstructiv extracardiac
• Hipoxic
• Cardiogen
• Distributiv
?207.Explorarile diagnostice utilizate in hemoragia acuta sunt:

• Hemoglobina/hematocrit
• Radiografia de coloana cervicala
• Ureea si creatinina nu se utilizeaza de rutina

• TGO, TGP
• FAST
• Teste de coagulare
• Grup sangvin si Rh
• CT abdomino-pelvin
• Numar de leucocite
• Fibroscopie
208.Despre resuscitarea volemica din socul hipovolemic sunt Corecte

urmatoarele afirmatii:
• Scopul resuscitarii volemice este obinerea unei TAS de 80-90 mmHg in
traumatismele craniocerebrale
• Reechilibrarea volemica are drept scop obtinerea unei “ hipotensiuni
permisive”
• Masa eritrocitara este suficienta pentrua sustine hemostaza
• Se administreaza 20-40 ml/kgc fluid pana la oprirea sangerarii
prin interventie chirurgicala
• Administrarea fluidelor in cantitate mare inainte de oprirea hemoragiei
se asociaza cu cresterea mortalitatii
• Abordul intravenos central este prima obtiune pentru initierea terapiei
volemice
• Incepe in prespital si continua in departamentul de urgenta
• Solutiile coloide au preiune oncotica mai mare fata de proteinele
plasmatice normale
• Solutia de ringer lactat scade eliberarea de citokine

• Inlocuirea pierderilor cu solutii de repletie volemica
• Monitorizarea efectului terapiei
• Este interzisa folosirea garoului datorita riscului crescut de ischemie in
teritoriul distal
• Controlul hemoragiei
• TA este singurul element care arata eficienta terapiei
• Controlul hemoragiei se va realiza doar in sala de operatie
• Oxigenare pulmonara adecvata
• Solutiile coloide sunt utilizate datorita accesibilitatii economice
• Administrarea de sange si derivati de sange este prima optiune
terapeutica
?210.Avantajele si dezavantajele solutiilor cristaloide folosite in socul

hipovolemic sunt:
• Echilibrare lenta intra si extravasculara
• Inlocuiesc si deficitul interstitial
• Nu parasesc spatiul intracelular
• Interfera cu determinarea grupului sangvin si a Rh-ului
• Se administreaza in procent de 1:1 fata de volumul pierdut
• Determina hemodilutie
• Administrarea de ser fiziologic poate duce la acidoza metabolica

hipocloremica
• Sunt ieftine
• Se administreaza in procent de 3: 1 fata de volumul pierdut
• Pot da reactii alergice
211.Despre solutiile coloide este corect ca:

• Nu mentin presiunea coloidosmotica intravasculara
• Parasesc repede spatiul intravascular
• Blocheaza sistemul histocitar
• Au efect antiplachetar
• Se administreaza in raport de 2:1 fata de volumul pierdut
• Ringer lactat este un coloid folosit in socul hipovolemic
• Risc de transmitere a infectiilor
• Au remanenta intravasculara mare
• Sunt ieftine
• Sunt utile in insuficienta cardiaca si renala

• Abordul venos central este prioritar
• Administrarea de fluide pana la o valoare a TAS de 140 mmHg
• Abordul intraosos este contraindicat datorita riscului crescut de infectii
(osteomielita)
• Evitarea coloidelor datorita riscului de reactii alergice/ soc anafilactic
• Inlocuirea pierderilor
• Evaluare ABC
• Abord venos periferic de calibru mare
• Administrarea de sange integral imediat ce pacientul a fost
diagnosticat cu soc hemoragic
• Controlul hemoragiilor externe
213.Eficienta terapiei din socul hipovolemic se monitorizeaza prin :

• Debic urinar 0,5-1 ml/kgc/h
• O valoarea a TAS> 140 mmHg
• Tip de reumplere capilara
• Starea de constienta
• Debit urinar 10-20 ml/h
• Valoarea TA
• Coloratia tegumentelor nu indica eficienta terapiei
• Timpul de reumplere capilara este un test subiectiv si nu se poate lua in
considerare in acest caz
• Frecventa respiratorie nu ajuta in evaluarea socului hipovolemic
• Presiunea venoasa centrala
214.In functie de etiologie, starile de soc se clasifica in:

• Cardiogen
• Tamponada cardiaca poate da un soc hipovolemic hemoragic
• Hipoxic
• Distributiv
• Socul septic este un soc cardiogen
• Socul neurogen este un soc obstructiv extracardiac
• Hipovolemic
• Hipovolemic nonhemoragic
• Hipotermic
• Obstructiv extracardiac
215.Despre resuscitarea volemica din socul hipovolemic sunt Corecte

urmatoarele afirmatii:
• Administrarea fluidelor in cantitate mare inainte de oprirea hemoragiei
se asociaza cu cresterea mortalitatii
• Solutia de ringer lactat scade eliberarea de citokine
• Masa eritrocitara este suficienta pentrua sustine hemostaza
• Abordul intravenos central este prima obtiune pentru initierea terapiei
volemice
• Solutiile coloide au preiune oncotica mai mare fata de proteinele
plasmatice normale
• Se administreaza 20-40 ml/kgc fluid pana la oprirea sangerarii
prin interventie chirurgicala
• Reechilibrarea volemica are drept scop obtinerea unei “ hipotensiuni
permisive”
• Incepe in prespital si continua in departamentul de urgenta
216.Despre șocul anafilactic se poate spune:

• Se adminisrează antidot specific
• Compromite calea aeriană prin edem și bronhospasm
• Triggerul poate fi un medicament sau un aliment
• Pot apare varice esofagiene
• Este un șoc distributiv.
• Se insoțește de hipertensiune arterială
• Poate apare hipertensiunea intracraniană
• Apare prin eliberarea de mediatori inflamatori de la nivelul mastocitelor.
• Hipotensiunea este secundară vasoplegiei
• Se acompaniază de hipertensiune portală
217.Socul obstructiv extracardiac poate fi identificat atunci când :

• Pacientul prezintă tulburări de comportament
• Pacientul are pneumotorax sufocant netratat
• Pacientul prezintă durere in bară in etajul abdominal superior
• Pacientul are embolie pulmonară masivă
• Pacientul prezintă radiologic aspect de aripi de fluture

• Pacientul prezintă jugulare colabate
• Pacientul are tamponadă cardiacă
• Pacientul prezintă alterarea funcției renale
• Pacientul prezintă triada Beck
• Pacientul prezintă semne ecografice de supraincărcare a VD
?218.Sunteți voluntari in UPU și evaluați victima unui accident rutier, pieton

acroșat de o mașină. Ridicați suspiciunea unui pneumotorax sub tensiune
dacă :
• Traheea este deviată controlateral
• Pacientul acuză durere in umarul stang
• Pacientul prezintă matitate la percutia toracelui
• Pacientul prezintă microvoltaj de ecg
• La examinarea clinica a toracelui identificați abolirea murmurului
vezicular pe un hemitorace
• la examinarea clinica a toracelui identificați hipersonoritate pe un
hemitorace
• Pacientul prezintă respirație paradoxală
• Pacientul prezintă triada Beck
• Pacientul este IOT și VM si prezinta bombarea unui hemitorace
• Venele jugulare sunt turgescente
219.Efectuați o gardă în serviciul de urgență unde este adus un pacient, obez,
imobilizat la pat, cu suspiciunea de șoc obstructiv prin embolie pulmonară.
Alegeți afirmațiile corecte în acest caz.:
• Pacientul prezinta dispnee severă
• Este indicată laparotomia exploratorie
• Pe ecg se poate identifica un bloc de ram drept
• Pacientul prezintă reflux gastric
• Pe ecg identificăm bradicardie
• Pacientul poate prezenta sincopă
• D- dimerii vor avea valori crescute
• Pacientul va prezenta puseu hipertensiv
• Venele jugulare vor fi destinse
• Ecografic se identifică pericardita lichidiana
220.Explorările necesare în diagnosticul de soc obstructiv extracardiac prin

tamponadă cardiacă includ următoarele:
• Ecografia abdominală
• Montarea unui termometru intravezical
• Ecocardiografie transtoracică
• Monitorizare TA
• Recoltarea de probe toxicologice
• Recoltarea de hemoculturi
• Identificarea genomului
• Identificarea triadei Beck

• Radiografie toracică
• electrocardiografie
221.Sunt considerate arsuri grave, următoarele:

• Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală mai mică de 1 %, la
subiecți cu vârsta între 10-50 ani
• Arsurile asociate cu leziuni de inhalare
• Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală mai mică de 11 %, la
subiecți cu vârsta
< 10 sau > 50 ani
• Arsurile de gradul III-IV, < 5 %
• Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală de 1 %, la persoane cu
vârsta < 10 ani sau > 50 ani
• Arsurile la nou născuți
• Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață de 5 %, la pacienți cu vârsta cuprinsă
între 10-50 ani
• Arsurile de gradul III-IV, pe o suprafață corporală mai mare de 10 %
• Arsurile asociate cu fracturi sau alte traumatisme
• Arsurile la palme, plante, faţă, perineu
222.Diagnosticul leziunilor de inhalare se poate formula prin următoarele

simptome și semne clinice:
• Spută carbonacee
• Arsuri faciale
• Absența murmurului vezicular fiziologic
• Wheezing
• Febră
• Arsuri ale perilor nazali
• Modificări ale vocii
• Hipersonoritate la percuție
• Matitate la percuție
223.Despre arsurile electrice sunt adevărate următoarele afirmații:

• Gravitatea leziunilor depinde de tensiunea curentului electric
• Gravitatea leziunilor nu depinde de tipul curentului electric (alternativ sau
continuu)
• Gravitatea leziunilor nu depinde de intensitatea curentului electric
• Gravitatea leziunilor depinde de tipul curentului electric (alternativ sau
continuu)
• Gravitatea leziunilor depinde de intensitatea curentului electric
• Gravitatea leziunilor nu depinde de traseul curentului electric în corp
• Gravitatea leziunilor nu depinde de tensiunea curentului electric
• Gravitatea leziunilor depinde de durata contactului cu curentului electric
• Gravitatea leziunilor depinde de traseul curentului electric în corp
• Gravitatea leziunilor nu depinde de durata contactului cu curentului
electric
224.Arsurile electrice pot determina:
• Raluri crepitante
• Absența murmurului vezicular bilateral
• Fibrilație ventriculară
• Asistolă
• Leziuni neurologice
• Local, marca electrică, arsură de gradul II
• Mioglobinurie
• Local, edem
• Local, marca electrică, arsură de gradul IV
• Local, marca electrică, arsură de gradul I
225.Sunt adevărate următoarele afirmații despre clasificarea leziunilor de îngheț:

• Gradul II se carcterizează prin afectarea profundă, eritem, edem,
flictene clare, descuamarea pielii cu formare de escare
• Gradul IV se caracterizează prin afectare muşchi, tendoane, oase,
ţesuturi uscate, cianotice, necrozate/flictene, edem
• Gradul II se caracterizează prin eritem, edem, hiperemie, descuamare
tegumentară
• Gradul III se caracterizeză prin afectare profundă până la ţesutul
subcutanat, edem, tegumente gri-albăstrui, flictene violacee sau
hemoragice, necroză tegumentară
• În gradul III gangrena apare la câteva ore
• Gradul III se carcterizează prin formare de escare
• Gradul IV se caracterizeză prin afectare superficiala a tegumentului
• Gradul II se caracterizeză prin afectare profundă până la ţesutul
subcutanat, edem, tegumente gri-albăstrui, flictene violacee sau
hemoragice, necroză tegumentară
• În gradul IV gangrena apare la câteva ore
• Gradul I se caracterizează prin eritem, edem, hiperemie, descuamare
tegumentară
226.Următoarele simptome pot fi simptome ale intoxicației cu monoxid de carbon:

• Cefalee
• Oligurie
• Poliurie
• Polidipsie
• Polifagie
• Retenție acută de urină
• Grețuri, vărsături
• Somnolență
• Palpitații
• Durere toracică
227.Manifestările clinice ale intoxicației cu monoxid de carbon, funcție

de nivelul carboxihemoglobinei sunt:
• Sub 10% - de obicei asimptomatic (la fel ca la fumători)
• 40-50% - convulsii, comă, colaps cardiovascular
• 20-40% - aritmii, depresie sistem nervos central

• 40-50% - cefalee, greţuri
• 10-20% - cefalee, greţuri, iritabilitate, dispnee
• > 60% - adesea fatal
• Senzatia de foame
• 10% - aritmii, depresie sistem nervos central
• constipatie
• hipoglicemie
228.Despre hipotermie sunt adevarate următoarele afirmații:

• În hipotermie caracteristic pe ECG putem identifica unda J
• Hipotermia severă reprezintă temperatura centrală < 30 grade C
• Hipotermia medie – temperatura centrală este între 32-30 grade C
• Hipotermie severă – temperatura centrală >32 grade C
• Hipotermia usoară – temperatura centrală este între 35-32 grade C
• În hipotermie caracteristic pe ECG putem identifica unda Delta
• Hipotermie ușoară – temperatura centrală este între 20-24 grade C
• Hipotermia reprezintă temperatura centrală < 35 grade C
• Hipotermie ușoară – temperatura centrală este între 26-28grade C
• Hipotermia medie – temperatura centrală este între 24-26 grade C
229.Despre tratamentul hipotermiei sunt adevarate următoarele afirmații:

• Încălzirea se realizează cu 30 grade C pe oră
• Încălzirea externă presupune administrarea de fluide calde intravenos
• Încălzirea se realizează cu 2-2,5 grade C pe oră
• Încălzirea externă activă presupune imersie în apă caldă, pături electrice,
împachetări calde
• Încălzirea se realizează cu 1-1,5 grade C pe oră
• Încălzirea externă se realizează cu oxigen uscat
• Încălzirea internă activă cu fluide calde
• Încălzirea internă activă cu oxigen umidifiat și încălzit
• Încălzirea se realizează cu 3 grade C pe oră
• Implică încălzire pasivă: mediu cald
230.Despre tratamentul pacientului înecat sunt adevarate următoarele afirmații:

• Este obligatorie administrarea corticoterapiei
• Este necesară reechilibrare volemică, utilizând soluții cristaloide și coloide
• Este obligatorie administrarea profilactică de antibiotice
• La toți pacienții de efectuează manevra Heimlich
• Este adesea necesar tratamentul hipotermiei, frecvent asociată imersiei
• Este adesea necesară imobilizarea coloanei cervicale
• Este necesar tratamentul hipertermiei, frecvent asociată imersiei
• Se poate utiliza ventilație cu PEEP
• Terapia profilactică cu antibiotice nu este recomandată de rutină
• Manevra de eliberare a căilor aeriene constă în flexia capului pe gat
231.Despre clasificarea arsurilor termice, la adult, funcție de dimensiunile

suprafaței arse, sunt adevarate următoarele afirmații:
• Arsurile la nivelul capului reprezintă 9%
• Arsurile la nivelul perineului reprezintă 1%
• Arsurile la nivelul pelvisului reprezintă 29%
• Arsurile la nivelul capului reprezintă 18%
• Arsurile la nivelul unui membru superior reprezintă 9%
• Arsurile la nivelul unui membru superior reprezintă 28%
• Arsurile la nivelul trunchiului posterior reprezintă 6 %
• Arsurile la nivelul unui membru inferior reprezintă 19%
• Arsurile la nivelul trunchiului anterior reprezintă 18 %
• Arsurile la nivelul unui membru inferior reprezintă 18%
232.Reprezintă indicație de intubație orotraheală, în leziunile de inhalare,
următoarele:
• Prezența sputei albe
• Frecvență respiratorie 16 respirații/minut
• Matitatea la percuția toracelui
• Insuficiența respiratorie acută
• Depresie respiratorie sau coma
• Arsurile circumferențiale ale gâtului
• Arsurile profunde periorale și ale feței
• Edem supraglottic sau inflamație la bronhoscopie
• Diminuarea murmurului vezicular bilateral
• Arsuri de gradul I la nivelul ploapelor
233.Pot reprezenta urgențele legate de ascensiunea la altitudini de peste

2000 metri, următoarele:
• Retinopatia de altitudine
• Acidoza respiratorie
• Insuficiența renală cronica
• Boala acută de înălțime
• Edemul cerebral de înălțime
• Hipoxia acută
• Hipoglicemia de altitudine
• Insuficiența hepatica acută de altitudine
• Edemul pulmonar de înălțime
• Hiperglicemia
234.Pacient tânăr, bărbat, este găsit de aparținători, iarna, în zăpadă. La

ajungerea echipajului SMURD, pacientul nu respiră, ritmul este fibrilație
ventriculară, iar temperatură centrală de 25 grade C. Sunt adevărate
următoarele afirmații :
• Nu se indică, la această temperatură centrală, administrarea de

rutină, a șocurilor electrice externe, la fiecare 2 minute
• Incălzirea se face cu un grad C pe ora
• Pacientul trebuie resuscitat timp îndelungat
• Se indică administrarea de amiodaronă, 300 mg intravenous, dupa
al V-lea șoc electric extern
• Se indică administrarea de șoc electric extern, la fiecare minut, dacă
persistă acest ritm
• Resuscitarea cardiorespiratorie trebuie inițiată imediat
• Nu se indică, la această temperatură centrală, administrarea adrenalinei
• Trebuie declarat decesul pacientului dupa 30 minute de resuscitare
cardiorespiratorie, daca nu răspunde la manevrele de resuscitare
• Se indică administrarea de adrenalina 1 mg intravenous dupa al 2-
lea șoc electric extern
• Incălzirea se produce cu 5 grade pe oră
235.Vă plimbați la un târg de Crăciun și, in parcul adiacent găsiti un bărbat

care pare cădoarme pe bancă, aceasta fiind acoperită cu zăpadă. Cum
procedați?
• Il strig de la distanță
• Dacă nu e conștient deschid calea aeriană
• Sper să nu răcească
• Privesc, ascult și simt dacă respiră
• Nu vreau să mă implic deoarece nu am timp
• Mă gândesc că ar putea fi hipotermic
• Mă apropii și evaluez starea lui
• Astept să se trezească
• Îi vorbesc tare și il scutur ușor de umeri
236.La o femeie de 45 ani , vă gândiți că ar putea fi hipotermică dacă :

• Pare confuză și rece
• Are o fractură de antebraț
• Dezvoltă convulsii
• Frisonează
• Are febră
• A fost scoasă din lacul de acumulare de la munte
• Acuză durere in gât
• Prezintă tranzit intestinal accelerat
• E un turist montan rătacit în luna noiembrie
• Turist fiind, a suferit a entorsă la glezna dreaptă in timp ce
fugea de ploaia de octombrie, și a așteptat 10 ore salvamontul
să o transpote
236.Sunteți în vacanța de iarnă la mare și, pe faleză găsiți un bărbat de

aproximativ 30 ani, care stă ghemuit pe o bancă . Cum acționați dacă vedeți că are
hainele ude ?
• Sun la 112
• Ii respect decizia singurătății
• Consider că este inconștient dacă nu răspunde la salut
• Dacă nu respiră incep compresiunile toracice
• Astept să vină cineva mai pregătit
• Evaluez starea de conștientă prin stimuli verbali și tactili
• Evaluez starea de conștiență prin stimuli dureroși
• Efectuez compresiuni cu o frecvență 100/min, dacă nu respiră
• Evaluez cu atenție respirația folosind 3 simțuri
237.Următoarele afirmații despre hipotermie sunt corecte:

• Reprezintă scăderea temperaturii periferice sub 35 grade Celsius.
• Trebuie evitat dezbrăcarea hainelor ude
• Reprezintă scăderea temperaturii centrale sub 35 grade Celsius.
• Temperatura centrală se masoară în axilă
• Se opreste efortul de resuscitare dupa 10 minute.
• Pacientul poate fi inconșitent
• Pacientul are șanse mai mari de recuperare neurologică după resuscitare
• Încălzirea se face prin imersie în apa caldă
• Resuscitarea trebuie prelungită
• Pacientul poate avea respirații lente
238.Alegeți enunțurile corecte legate de hipotermie:

• Necesită masaj la tălpi de incălzire
• Se definește prin măsurarea temperaturii axilare
• Necesită reincălzire lentă
• Se definește prin măsurarea temperaturii intrarectale
• Se diagnostichează dacă temperatura centrală e mai mică de 35 grade
Celsius
• Se definește prin măsurarea temperaturii tegumentare
• Se definește prin măsurarea temperaturii intraesofagiene
• Necesită imersie în apă la 38grade Celsius
• Se definește prin măsurarea temperaturii orale
• Se definește prin măsurarea temperaturii timpanice
239.Următoarele afirmații despre resuscitarea la femeia gravidă sunt adevărate:

• Are prioritate ventilația
• Se vor ridica membrele inferioare
• Dupa 25 săptămâni, se face cezariană pentru salvarea fătului
• Necesită plasarea victimei in semidecubit lateral stâng
• Uterul gravid comprimă marile vase abdominale.
• Se admninistrează glucoză
• Ventilația va fi dificilă
• Pacienta va fi ușor de resuscitat
• Necesită deplasarea manuală a uterului

• Pacienta trebuie plasată pe partea dreaptă
240.Care enunț este adevărat legat de electrocuție?

• Leziunile depind de durata și tensiunea curentului electric
• Nu se resuscitează
• Locul de intrare al curentului electric in corp este marcat de necroză
• Nu se folosește defibrilatorul
• Leziunile depind de tipul curentului electric
• Nu se administrează oxigen
• Stopul cardiorespirator este reversibil spontan
• Nu necesită tratament
• Siguranța salvatorului are prioritate
• Leziunile depind de durata și intenistatea curentului electric
241.Care sunt pașii care trebuie parcurși atunci când un cetățean este aruncat de
pe stâlpul de electricitate?
• Facem resuscitare 150 compresiuni pe minut
• Consideram că are risc de leziune de coloană cervicală
• Evaluăm starea de conștiență
• Vom evalua prezența respirației
• Vom elibera calea aeriană prin subluxația anterioară a mandibulei.
• Defibrilăm pacientul
• Sunăm la 112
• Facem resuscitare 200 compresiuni și 2 ventilații
242.Referitor la submersie, selectați informația corectă:

• Stopul cardiorespirator se datorează hipoxiei
• Resuscitarea include compresiuni si ventilație mecanică
• Resuscitarea trebuie făcută pe un plan dur
• Reprezintă imersia corpului și capului sub apa
• Inecul preprezintă decesul în 24 ore de la submersie
• Reprezintă imersia corpului sub apa
• Inecul preprezintă decesul la 12 ore de la submersie
243.Sunteți in vacanța de vară pe plajă, și auziti srigăte de ajutor. Se pare că un

tânăr de 18ani afost salvat din valuri. Selectați informația corectă.:
• Puteți opta pentru compresiuni abdominale
• Evaluarea stării de conștiență se face verbal și dureros
• Ventilația gură la gură are riscuri de contaminare.

• Raportul compresiuni /ventilație e 15/2
• Ventilația cu O2 100%
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima respiră cu dificultate
• Evaluarea stării de conștiență se face verbal și tactil.
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu deschide ochii
• Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu respiră.
• Suspectăm victima unui inec.
244.Sunteți la piscină și asistați la evacurea de urgență din apa a unei tinere 20 ani.
Victima, deși inconștientă, respiră. Ce veți face dvs ?
• Vom verifica permanent starea ei.
• Supraveghem permanent victima
• Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilații mecanice.
• O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația apei
• Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare.
• Nu mă implic
• Inițiez compresiunile toracice.
245.Despre intoxicații următoarele afirmații sunt corecte:

• Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 40 ani
• Intoxicația cu fum nu este periculoasă.
• Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu agenţi medicamentoşi
• Poate fi contaminare cu produsi toxici.
• Frecvent este vorba de radiații radioactive
• Frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu droguri
• Pot fi intoxicații in mediul industrial.
• Se pune accent pe eliminarea toxicului.
• Pot fi radiații de la telefon
• Necesită expertiză genetică.
246.Despre ventilația gură la gură putem afirma:

• Este indicată la pacienții intoxicați cu cianuri
• Se poate face și la pacienții care respiră
• Nu este indicată in intoxicații cu organofosforate
• Nu are riscuri pentru salvator
• Este o manevră care contaminează
• Nu este indicată in intoxicații cu hidrogen sulfurat
• Nu este indicată in intoxicații cu substanțe corozive
• Oferă oxigen 100%
• Este de evitat în intoxicația cu cianuri
• Se poate face și la pacienții arși la gură
247.Compresiunile toracice efectuate la o victimă hipotermică:

• Se fac cu degetele intercalate
• Ne așteptăm să fie mai dificile
• Vor fi continuate timp îndelungat
• Pot fi efectuate cu o singură mână
• Se pot face la nivel abdominal
• Vor fi alternate cu ventilația mecanică
• Necesită un efort crescut, toracele fiind rigid
• Frecvența lor este de 30 pe minut.
• Se fac la nivelul apendicelui xifoid
• Nu trebuie efectuate 100 pe minut
248.La victima inecată, despre compresiuni toracice se pot spune :

• Se efectuează periombilical
• Sunt obligatorii in stopul cardiac
• Se execută chiar dacă victima respiră bine
• E nevoie de ventilație inițială
• Nu sunt obligatorii in stopul cardiorespirator.
• Se numesc manevra Heimlich
• Frecvența cerută este 100/ min
• Adancimea va fi de 5-6 cm
• Vor fi efctuate cu ambele brațe
• Se efectuează cu coatele indoite
248.O doamnă de 30 ani, se arde cu ondulatorul la nivelul antebrațului

stâng.Prezintă o bulă cu lichid clar. Ce faceți dvs?
• Chemăm pompierii să prevină electrocuția.
• Administrăm spray special pentru arsuri
• Aruncăm ondulatorul
• Incepem resuscitarea cardiorespiratorie
• Folosim extinctorul
• Indepărtăm obiectul în siguranță
• Monitorizăm leziunea
• Punem un pansament pe leziune
• Inchidem lumina.
• Acoperim leziunea dupa de a fost aplicata soluție pentru arsuri
249.Despre hipotermie enunturile adevărate sunt:

• Masurăm temperatura periferică
• Temperatura tintă este 38 grade Celsius
• Se cuantifică temperatura centrală
• Pacientul respiră repede
• Se consideră severă dacă temperatura centrală e sub 30 grade Celsius
• Se consideră usoară dacă temperatura centrală e in intervalul 32-35grade
Celsius
• Vârstele extreme sunt mai expuse riscului de hipotermie

• Se consideră medie dacă temperatura centrală e in intervalul 30-32 grade
Celsius
• Se poate trata la domiciliu
• Pulsul este crescut întotdeauna
250.Tulburările de ritm cardiac asociate hipotermiei includ :

• Bradicardii
• Medicamentele nu se administrează dacă temp sub 30 grade Celsius.
• Tahi aritmii intotdeauna
• Defibrilarea poate esua la temp sub 30 grade Celsius.
• Tulburări de tranzit intestinal
• Tulburări de deglutiție
• Tulburări de auz
• Nu se intâlnesc tulburări de ritm
• Pot fi spontan reversibile după reincălzire
• Bradi aritmia este frecvent intâlnită.
251.Victimei unei submersii, aflată in stop cardio-respirator, i se vor efectua

următoarele manevre :
• Cardiostimulare internă
• Ventilaţie pe mască şi balon
• Administrare de atropină 3 mg
• Administrare de adrenalină 1 mg la 3-5 minute, în asistolă
• Compresiuni toracice
• Administrare de O2 100%
• Masaj la tălpi
• Ventilaţie gură la gură
• „Drenarea plamanilor” cu bolnavul pus in pozitia adecvata
• Resuscitarea cardiorespiratorie începe cu 30 compresii toracice externe
252.Despre electrocutie sunt adevărate următoarele afirmații:
• Gravitatea leziunilor depinde de traseul curentului electric în corp
• Gravitatea leziunilor nu depinde de intensitatea curentului electric
• Gravitatea leziunilor nu depinde de durata contactului cu curentului
electric
• Gravitatea leziunilor depinde de tensiunea curentului electric
• Gravitatea leziunilor depinde de tipul curentului electric (alternativ sau
continuu)
• Gravitatea leziunilor depinde de intensitatea curentului electric
• Gravitatea leziunilor depinde de durata contactului cu curentului electric
• Gravitatea leziunilor nu depinde de traseul curentului electric în corp
• Gravitatea leziunilor nu depinde de tensiunea curentului electric
• Gravitatea leziunilor nu depinde de tipul curentului electric (alternativ sau
continuu)
?253.Referitor la intoxicatii, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

• Intoxicatiile voluntare la femeile cu varsta < 35 ani apar prin consum de
dulciuri
• Intoxicatiile cauzate de veninul de sarpe sunt frecvent intalnite in zonele

urbane
• Tipul de agent implicat in supradoze este influentat atat de
disponibilitate cat si de originea culturala a persoanelor intoxicate
• Intoxicatiile voluntare la adultii tineri reprezinta adesea un „strigat de
ajutor”
• Copii intre 8 luni si 5 ani pot ingera toxice in mod accidental
• Intoxicatiile la copiii cu varsta mai mica de 6 luni sunt de obicei voluntare
• Intoxicatiile ocupationale datorate expunerii cutanate sau inhalatorii
sunt mai comune in tariile in curs de dezvoltare
• Intoxicatiile sunt responsabile pentru aprox. 90% din prezentariile din UPU
• Majoritatea pacientiilor necesita ingrijiri in unitatea de terapie intensiva
• Intoxicatiile la copiii cu varsta mai mica de 6 luni sunt de obicei iatrogene
255.Referitor la abordarea clinica a pacientului intoxicat, care dintre

urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
• Examinarea pacientului nu ofera indicii cu privire la tipul de agent implicat
in intoxicatie
• Intoxicatia acuta trebuie sa fie intotdeauna luata in considerare la
pacientii cu status mental alterat
• Examinarea pacientului poate ghida medicul catre un tip specific de
intoxicatie
• Intoxicatia acuta nu trebuie sa fie luata in considerare la pacientii cu
status mental alterat
• Diagnosticul de intoxicatie voluntara poate fi pus de obicei cu ajutorul
anamnezei
• Utilizarea abordarii ABCDE este obligatorie doar la copii
• Majoritatea pacientilor sunt varstnici
• Mai mult de 80% dintre adulti sunt constienti la admiterea in spital
• Utilizarea abordarii ABCDE este obligatorie
• Istoricul pacientului nu ofera indicii cu privire la tipul de agent implicat in
intoxicatii
256.Antidoturile pot exercita un efect benefic prin:

• Formarea unui complex mai potent cu toxicul
• Formarea unui complex inert cu toxicul
• Reducerea ratei de conversie in metaboliti mai potenti ai toxicului
• Accelerarea eliminarii toxicului
• Reducerea eliminarii toxicului
• Blocheaza receptorii prin care sunt mediate efectele toxice
• Concureaza cu toxicul pentru ocuparea receptorilor specifici
• Potentarea efectului datorat toxicului
• Cresterea ratei de conversie in metaboliti mai potenti ai toxicului
• Activarea receptorilor prin care sunt mediate efectele toxice
257.Un barbat de 20 ani este adus in UPU, la o prima evaluare prezinta o

pulbere alba in jurul nasului. Vi se cere sa evaluati si sa gestionati acest
pacient. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea si tratamentul
unui pacient intoxicat sunt adevarate?
• Oxigenarea si suportul ventilator sunt necesare
• Antidoturile nu au un rol in tratamentul pacientului intoxicat

• Monitorizarea frecventa a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac este
necesara
• Pacientii inconstienti nu isi pot mentine calea aeriana libera
• Hipoxia se va rezolva de la sine atunci cand pacientul isi va
recapata starea de constienta
• Pacientul in soc necesita administrare de lichide IV sau/si suport
vasopresor
• Pacientul in soc nu necesita administrare de lichide pe cale intravenoasa
• Pacientii inconstienti nu necesita monitorizare cardiovasculara
• Intubatia nu este necesara la pacientii cu un scor GCS de 3
• Intubatia orotraheala este necesara in context de hipoxie sau un scor
GCS < 8
258.Selectati toxidroamele clasice:

• Opiod
• Sindromul picioarelor nelinistite
• Sindromul serotoninergic
• Sindromul neuroleptic malign
• Sedativ/hipnotic
• Urticaria la frig
• Colinergic
• Simpatomimetic
• Halucinogen
• Anticolinergic
259.Un barbat de 30 ani, cu un istoric recent de consum de cocaina este adus in

UPU. Care dintre urmatoarele constatari clinice se regasesc in cadrul
toxidromului simpatomimetic?
• Tahicardia
• Tensiunea arteriala scazuta
• Pielea uscata (anhidroza)
• Diaforeza
• Bradipneea
• Anxietatea
• Mioza
• Bradicardia
• Tensiunea arteriala crescuta
• Midriaza
260.O femeie in varsta de 45 ani, cunoscuta cu tulburare depresiva majora, este
adusa in UPU dupa ingestie de alcool combinata cu intreaga medicatie
antidepresiva. Care dintre urmatoarele metode pot fi folosite pentru
decontaminarea gastrointestinala?
• Administrarea de multiple doze de carbune activat
• Lavaj vezical
• Administrarea de lichide IV
• Administrarea de suc de lamaie pe sonda nazogastrica
• Administrarea de sirop de ipecac

• Administrarea de carbune activat
• Administrarea de apa plata
• Lavajul gastric
• Lavarea cavitatii bucale cu apa de gura
• Irigarea intestinala
261.O adolescenta de 15 ani a ingerat o substanta necunoscuta si a fost adusa

de tatal ei in UPU. Vi se cere sa efectuati rapid un examen obiectiv. Ce semne
clinice ar trebui sa evaluati?
• Pilozitatea mentonului
• Altenanta electrica pe EKG
• Semnele din nastere
• Frecventa cardiaca
• Dimensiunea pupilelor
• Devierea de comportament
• Aspectul tegumentelor
• Statusul neurologic
• Tensiunea arteriala
• Performanta in educatie
262.Un cioban de 28 ani este adus in UPU dupa ce a ingerat in mod accidental
o substanta folosita uzual in agricultura. Care dintre urmatoarele constatari
clinice se regasesc in toxidromul colinergic?
• Emeza
• Xerostomia (hiposalivatia)
• Diareea
• Tahicardia
• Sialoreea (hipersalivatia)
• Bronhoreea
• Retentia acuta de urina
• Cresterea performantelor intelectuale
• Constipatia
• Bradicardia
263.O femeie de 19 ani este adusa in UPU, fiind suspecta de consum de heroina.
La sosirea la spital era inconstienta, cu mioza punctiforma, frecventa
respiratorie de 5 respiratii/min, TAs de 60 mmHg, bradicardie sinusala. Care
dintre urmatoarele masuri sunt necesare pentru mentinerea functiilor vitale?
• Inserarea unei pipe Guedel
• Oxigenarea
• Ventilatia pe masca si balon
• Administrarea de adrenalina 1 mg intravenos
• Lichide pe cale intravenoasa
• Administrarea de noradrenalina 1 mcg/min

• Administrarea de Naloxona
• Cardioversia chimica
• Defibrilarea
• Cardioversia electrica
264.Un barbat de 60 ani care a cazut si a suferit un traumatism cranio-cerebral

este adus in UPU. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la corelatia dintre
scala de coma Glasgow (GCS) si leziunea cerebrala sunt adevarate?
• Nu exista o corelatie intre scorul GCS si severitatea leziunii cerebrale
• Corelatia poate fi facuta doar daca pacientul nu este intoxicat (alcool,
droguri, toxice)
• SCG evalueaza performanta intelectuala
• Scor GCS intre 9-12 – leziune cerebrala moderata
• Scor GCS 15 – leziune cerebrala severa
• Scor GCS intre 13-15 – leziune cerebrala usoara
• Scor GCS 9-12 – leziune cerebrala severa
• Scor GCS intre 3-8 – leziune cerebrala severa
• Daca valoarea scorului GCS scade rapid, pacientul poate
necesita intubatie orotraheala
• Scor GCS intre 13-14 - normal
265.O femeie de 70 ani care prezinta hemiplegie stanga brusc instalata este
adusa in UPU. Care dintre urmatoarele afirmatii despre evaluarea starii
neurologice folosind scala de coma Glasgow (GCS) sunt adevarate?
• GCS are un minim de 2 puncte
• GCS are un maxim de 15 puncte
• Scorul GCS evalueaza debitul cardiac
• GCS are un maxim de 12 puncte
• Evaluarea raspunsurilor se face de la distanta
• Scorul GCS nu influenteaza decizia terapeutica
• Executa comanda de miscare a membrelor = 6 puncte
• Evaluarea raspunsurilor la durere
• GCS are un minim de 3 puncte
• Deschide ochii spontan = 4 puncte
266.Alegeti cauzele traumatice ale comei:

• Encefalita
• Hematomul subdural
• Hematomul epidural
• Hematomul intracerebral
• Leziunea axonala difuza
• Tumorile cerebrale
• Hipoxia
• Hematomul epicranian
• Meningita
• Contuzia cerebrala
267.Un barbat de 24 ani este adus in UPU. Este victima unui accident rutier si
prezinta un traumatism cranian sever, fiind comatos la momentul examinarii.
Ce optiuni de tratament puteti utiliza pentru hipertensiunea intracraniana?
• Agenti osmotici (manitol)
• Corticosteroizi
• Diuretice de ansa
• Ridicarea extremitatii cefalice la un unghi de 45 grade
• Coborarea extremitatii cefalice
• Hipoventilatia
• Cresterea tensiunii arteriale
• Serul fiziologic
• Hiperventilatia
• Scaderea brusca a tensiunii arteriale
268.O femeie de 65 ani este adusa in UPU. Prezinta confuzie brusc instalata, iar
la evaluarea statusul neurologic aceasta scoate sunete incomprehensibile,
deschide ochii la durere si face flexie anormala. Care dintre urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
• Score GCS total – 9 puncte
• Raspuns verbal – 2 puncte
• Raspuns motor – 4 puncte
• Raspuns motor – 3 puncte
• Raspuns ocular – 2 puncte
• Raspuns verbal – 1 punct
• Scor GCS total – 7 puncte
• Raspuns ocular – 1 punct
• Pacienta are indicatie de intubatie orotraheala
• Pacienta nu are indicatie de intubatie orotraheala
269.Alegeti cauzele metabolice de coma:

• Insuficienta hepatica
• Hematomul epidural
• Hiponatremia severa
• Intoxicatia cu metale
• Hipogonadismul
• Apa carbogazoasa
• Drojdia de bere
• Mixedemul
• Cetoacidoza diabetica
• Hipoglicemia
270.Un barbat de 40 ani este adus in UPU. Are antecedente de abuz de alcool si
se prezinta cu pierderea brusca a starii de constienta si convulsii tonico-
clonice. Alegeti optiunile corecte pentru managementul acestui pacient:
• Utilizarea blocantelor neuromusculare
• Benzodiazepine IV
• Monitorizarea semnelor vitale
• Lavaj gastric
• Benzodiazepine IM, daca nu are acces vascular
• Fenitoina
• Oxigenare pe masca de oxigen
• Flumazenil IV pana la reluarea starii de constienta
• Naloxona IV pana la reluarea starii de constienta
• Intubatie naso-traheala fara medicatie
271.O femeie de 21 ani este adusa in UPU. Aceasta prezinta istoric

medical de diabet zaharat tip 1 si a ramas fara insulina. La sosirea la
spital este comatoasa. Alegeti investigatiile necesare pentru aceasta
pacienta:
• Endoscopie digestiva superioara
• Paracenteza exploratorie
• Sumar de urina
• CT cerebral
• CT abdominal
• Glicemia
• Mamografie
• Test toxicologic
• Echilibru acido-bazic
• Ecografie endovaginala
272.În cazul unui pneumotorax sub tensiune este/sunt corecte afirmațiile:

• Pacientul prezintă colaps hemodinamic.
• Pacientul prezintă șoc cardiogen datorită presiunii asupra cordului.
• Tratamentul imediat este bandajul în 3 laturi.
• Pacientul prezintă devierea traheii de partea de partea afectată.
• Tratamentul imediat este puncție exuflație în spațiul II intercostal pe
linia medio- axilară.
• Pacientul prezintă devierea traheii de partea opusă celei afectată.
• Tratamentul definitiv este montarea unui tub de dren în spațiul V
intercostal pe linia medio-axilară.
• Hemitoracele afectat este bombat.
• Tratamentul definitiv este montarea unui tub de dren în spațiul II pe
linia medio- claviculară.
• Tratamentul imediat recomandat este puncție exuflație în spațiul II
intercostal pe linia medio-claviculară.
273.Sunteți echipa de pre-spital și ajungeți la un pacient agresat cu un cuțit în

zona toracelui. Ce leziuni rapid amenințătoare de viață trebuie să identificați la
evaluarea primară?
• Obstrucția de căi aeriene superioare
• Disecția de aortă
• Pneumotoraxul sub tensiune
• Voletul costal
• Fracturi costale
• Hemotoraxul masiv
• Piotorax
• Fractură sternală
• Contuzie pulmonară
274.Deschiderea căilor aeriene prin subluxația anterioară a mandibulei:

• Este la fel de eficientă ca hiperextensia capului și ridicarea bărbiei
• Presupune deschiderea căilor aeriene cu imobilizarea coloanei cervicale
• Reprezintă o metodă definitivă de menținere deschis a căilor aeriene.
• Poate fi optimizată prin folosirea sondei nazo-faringiene
• Presupune mobilizarea coloanei cervicale pentru un rezultat optim
• Se folosește la pacientul conștient la care avem suspiciune de leziune
de coloană cervicală
• Luxația mandibulei trebuie redusă pentru a aduce mandibula
înapoi în poziția anatomică
• Nu este o manevră dureroasă și poate fi folosită și la pacienții conștienți.
• Se folosește la pacientul inconștient la care avem suspiciune de leziune
de coloană cervicală
• Poate fi optimizată prin folosirea de pipă oro-faringiană
275.Examinarea clinică a toracelui unui pacient traumatizat se face prin:

• Percuție
• Palparea ambelor arii pulmonare și rugarea pacientului să zică cifra 3
• Doar prin măsurarea SpO2 și a frecvenței respiratorii
• Efectuarea unei spirometrii în dinamică
• Palpare
• Tapotarea ambelor arii pulmonare
• Urmărirea expansiunii simetrice a ambelor arii pulmonare
• Frecvența respiratorie se obține prin manevra Privește Ascultă și Simte (PAS)
• Ascultație
• Inspecție
276.Care afirmații sunt corecte despre clasele de șoc hemoragic:

• La clasa a IVa pacientul este confuz, letargic.
• Casa a IIIa presupune pierderi între 1500-2000 ml sânge
• Pacientul în clasa a IIIa de șoc hemoragic este moderat anxios

• Clasa I presupune pierdere de până la 500 ml sânge
• Valorile pentru FR la clasa a IIa sunt între 20-30/min
• Debitul urinar la clasa a IIIA este între 5-15 ml/hr
• Frecvența cardiacă la șoc hemoragic de clasa a IVa este de 100-120/min
• Clasa I presupune pierdere de până la 750 ml sânge
• Valorile pentru FR la clasa a IIIa sunt între15-30 / min
• Pierderea sangivină în clasa a IVa este de 15-30%
277.Semnele clinice a unui pacient cu tamponada cardiacă pot fi:

• Jugulare colabate
• Bradicardie
• Suflu holosistolic
• Durere toracică
• Text răspuns
• Tahicardie
• Asurzirea zgomotelor cardiace
• Hipertensiune
278.Un pacient cu Traumatism Cranio Cerebral (TCC) suferit în cadrul

unei agresiuni suferite la căminul cultural din sat, prezintă la examinarea
clinică zgomote incomprehensibile, flexie anormala simetrica și
deschiderea ochilor la durere:
• Răspunsul verbal ( V ) = 3
• Răspuns verbal ( V ) = 2
• La acest GCS pacientul nu are indicație de intubație orotraheală
• Scorul GCS este de 7 puncte
• Răsunsul ocular ( O ) = 3
• Răspunsul motor ( M ) = 2
• La acest GCS pacientul are indicație de intubație orotraheală
• Răspuns ocular ( O ) = 2
• Scorul GCS este de 5 puncte
• Răspuns motor ( M ) = 3
279.Un pacient victimă a unui accident cu motocicleta, la examinarea clinică

prezintă sunete incomprehensibile, deschiderea ochilor la stimul verbal,
retragere la durere, pe parcursul evaluării pacientul pierde 1 punct GCS pe ora:
• Răspuns Motor ( M ) = 4
• Scorul GCS al pacientului este = 9
• Răspuns Verbal ( V ) = 3
• Răspuns Motor ( M ) = 3
• Pe baza enunțului pacientul prezintă indicație de intubație orotraheală
• Răspuns Verbal ( V ) = 2
• Răspuns Ocular ( O ) = 2
• Pe baza enunțului și evaluării pacientului, pentru că nu prezintă
GCS sub 8 nu prezintă indicație de intubație orotraheală.
• Răspuns Ocular ( O ) = 3
280.Tratamentul inițial a unui pacient politraumatizat care se află în clasa a

IIIa de șoc hemoragic pe seama unei dilacerații splenice, necesită:
• Ser Rienger Lactat 20 ml / kgc.
• Tratamentul chirurgical se efectuează doar după investigarea
imagistică completă a pacientului.
• Tratamentul se face având în considerare principiul hipotensiunii arteriale
permisive.
• Administrarea de Acid Tranexamic ( TXA ) în primele 3h nu este
recomandată.
• Ser Fiziologic 0.9% 20 ml / kgc.
• Ser Rienger 20 ml / kgc.
• Nu este indicată ecografia FAST
• Tratamentul se face agresiv, având ca și țintă restabilirea TA normale pentru
pacient.
• Administrarea de Acid Tranexamic ( TXA ).
• Intervenția chirurgicală trebuie temporizată până la stabilizarea pacientului.
281.Un tânăr de 26 de ani este lovit de o mașină pe trecerea de pietoni. Acesta

prezintă TA =72/40 mmHg, FC 120Timp de de reumplere capilară peste > 2 sec:
• Hemoragiile externe evidente nu au prioritate de tratare în fața evaluării
ABCDE
• La evaluarea primară este recomandată montarea centurei pelvine.
• Folosirea guerului cervical nu este indicat până la evaluarea și
tratarea cauzelor amenințătoare de viață.
• Trebuie să căutăm și să oprim orice sângerare externă evidentă.
• Resuscitarea începe cu umplere volemică agresivă până la
restabilirea tensiunii arteriale normale a pacientului.
• Prezența anizocoriei nu este un semn de gravitate.
• Evaluarea pacientului se face conform protocolului ABCDE
• Imobilizarea coloanei cervicale nu trebuie temporizată.
• O fractură de bazin poate explica parametrii modificați.
• O fractură de bazin nu poate explica parametrii modificați.
282.Traumatismele forte ale extremităților necesită următoarele

intervenții:
• Nu este necesar verificarea pulsului și după reducerea unei
fracturi.
• În caz de fractură cu deplasare care cauzează compromiterea
pachetului vascolo- nervos se practică reducerea în urgență.
• Nu se eliberează garoul aplicat în caz de sângerare arterială dacă
aceasta nu a fost oprită prin alte mijloace.
• În cazul nereușitei controlării hemoragiei prin bandaj compresiv se
poate opta pentru folosirea unui garou.
• Aplicarea unui garou în caz de sângerare arterială este de primă intenție.
• Garoul se aplică proximal de plagă și se notează clar ora.
• În caz de fractură cu deplasare care cauzează compromiterea

pachetului vascolo- nervos nu se practică reducerea în urgență.
• Folosirea atelei în caz de fractură nu reduce discomfortul pacientului.
• Oprirea hemoragiei prin compresie externă
• Verificarea pulsului și a sensibilității distal
283.În cazul unui pacient politraumatizat cu traumatism de facial semnele de

gravitate în evaluarea Căii Aeriene sunt:
• Epistaxisul oprit spontan
• Traumatismul buzelor cu afectarea dentiției
• Traumatismul glotei dar fără sângerare activă
• Arsuri la nivel facil
• Prezența de corpi străini în cavitatea bucală
• Stridor sau voce modificată
• Sângerare abundentă la –––nivelul cavității bucale
• Edem important la nivel facial
• Fractura de mandibulă fără deplasare
• Absența sângerărilor
284.Tânăr cu plăgi înjunghiate la nivelul toracelui, semnele de pentru

pneumotorax sufocant sunt:
• Timpanism la percuție
• Emfizem subcutanat
• Matitate la percuție
• Hemitoracele afectat mărit de volum și imobil
• Zgomote cardiace asurzite
• Mișcări paradoxale a unui segment costal din hemitoracele afectat
• Fracturi costale multiple
• Devierea trahei de partea opusă
285.În cazul Voletului costal următoarele sunt adevărate:

• Asurzirea zgomotelor precardiace
• Detresă respiratorie
• Tratamentul inițial poate fi făcut cu benzi elastice.
• Crepitatii osoase
• Este rareori asociat cu contuzie pulmonară
• Mișcări paradoxale al segmentul afectat
• Se recomandă puncție exuflație per primam
• Hemitoracele afectat este deseori mărit de volum și imobil
• Este rareori asociat cu hemotorax
• Fractura a 2 sau mai multe coaste alăturate în 2 sau mai multe locații.
286.Vârstnic 80 ani este găsit căzut in baie . La examinare prezintă un GCS M 4 V

3 O 3:
• Deschiderea ochii la stimul dureros
• Scorul de comî Glasgow este suficient pentru a decide conduita
terapeutică.
• Scorul de comă Glasgow este insuficient pentru a decide conduita
terapeutică la un pacient
• Dacă GCS rămâne stabil pacientul nu necesită intervenție avansată
de protejare acăilor aeriene.
• Sunete incomprehensibile
• Cuvinte inadecvate
• Rigiditate de decorticare ( flexie anormală)
• Scorul de comă Glasgow sub 9 puncte reprezintă indicație de
protejare avansată acăilor aeriene
• Descbhide ochii la stimuli verbali
• Retragere la durere
287.În urma unui accident rutier între o motocicletă și un autoturism, la sosirea

echipajului de ambulanță se constată că persoana de pe motocicletă este în
SCR și se inițiază manevre de resuscitare. Care sunt cauzele de deces în
traumă care apar la câteva secunde-minute post traumatism?
• Voletul costal
• Dilacerarea aortei
• Hemoperitoneul
• Dilacerarea țesutului cerebral
• Pneumotoraxul sub tensiune
• Dilacerare vaselor mari
• Dilacerarea măduvei spinării
• Hemotoraxul
• Dilacerarea cordului
288.Evaluarea secundară are ca obiective răspunsurile la următoarele întrebări:

• Montarea unei sonde urinare pentru a ghida mai corect resuscitarea
volemică
• Montarea de catetere venoase periferice
• Evaluarea prezenței triadei lui Beck
• Evaluarea prezenței altor factori nocivi (hipoglicemie, expunere la toxine
etc)
• Evaluarea patenței căilor aeriene
• Anameza amplă
• Examinarea toracelui pentru prezența de pneumotorax sufocant
• Stabilirea cu exactitate a mecanismului traumatismului
• Montarea de guler cervical
• Evaluarea completă ”din cap până în picioare”
289.Examinarea neurologică secundară în traumă implică:
• Evaluarea statusului mental/orientare ( recunoașterea persoanelor,

orientarea ăn timp și spatiu)
• Examinarea nervilor cranieni II-XII
• Examinarea Alert Verbal Pain Unconciouss ( AVPU)
• Examinare răspunsului la durere
• Examinare succintă doar a globilor oculari
•Examinarea motorie, senzorială și a reflexelor a tuturor celor patru
membre
• Audiometrie
• Coordonarea mișcărilor
• Evaluarea statusului neurologic – GCS
• Testul Romberg
290.Care sunt cauzele de deces în traumă care apar în interval de câteva minute –
ore:
• Rupturile de splină/ficat
• Hematoamele subdurale
• Pierderi masive de sânge datorate fracturilor multiple
• Dilacerația țesutului cerebral
• Fracturile de bazin
• Hematoamele epidurale
• Dilacerația măduvei spinării
• Contuziei pulmonare
• Dilacerația cordului
• Dilacerația vaselor mari

Urgente+ati Final01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urgente+ati Final01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Următoarele afirmații despre anestezia generală sunt adevărate:

2.Următoarele pot reprezenta indicații ale anesteziei generale ce țin de pacient:

3.Care din următoarele sunt anestezice inhalatorii:

4.Efecte ale anestezicelor inhalatorii volatile sunt toate, cu excepția:

• Grad modest de relaxare musculara

7.Scopurile examenului preanestezic sunt:

8.Referitor la monitorizarea intraanestezică sunt adevarate următoarele afirmatii:

• Standardul II de monitorizare cuprinde măsurarea tensiunii arteriale

9.Care din următoarele afirmatii referitoare la Scala de risc anestezic ASA

10.Monitorizarea standard în cursul anesteziilor generale cuprinde:

11.Tehnicile de Anestezie generală cuprind:

12.Contraindicațiile anesteziilor regionale sunt:

13.Monitorizarea standard în cursul anesteziilor regionale cuprinde:

14.Printre contraindicațiile anesteziilor spinale, enumerăm:

15.Anestezia subarahnoidiană este indicată în caz de, cu excepția:

16.Faza de inducție a anesteziei:

17.Care afirmație este falsă?

18.Care afirmație este adevărată despre anesteziile de conducere?

20.Avantajele anesteziei peridurale sunt:

21.Indicațiile anesteziei generale ce țin de intervenția chirurgicală sunt:

22.Complicațiile anesteziei generale în funcție de momentul apariției sunt:

23.Complicațiile anesteziei peridurale sunt:

24.În cazul stopului cardiac, care sunt măsurile corecte?

25.În suportul vital avansat (SVA) sunt adevărate următoarele:

26.Compresiile toracice externe:

• Raportul MCE: ventilații= 30:2

27.Etapele suportului vital de bază (SVB) sunt:

28.Care sunt cauzele reversibile de stop cardiac?

29.Menținerea permeabilității căii aeriene se poate realiza prin/cu:

31.Poziția laterală de siguranță:

?32.Presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial (PaO2):

33.Insuficiența respiratorie de tip I:

?34.Tipul II de insuficiență respiratorie apare în:

35.Complicațiile intubației oro-traheale sunt:

36.Ventilația non-invazivă este utilă în:

37.Complicațiile asociate intubației oro-traheale sunt:

38.Indicațiile ventilației mecanice sunt:

39.Despre analiza gazelor sangvine se poate afirma că:

40.Cu privire la administrarea de oxigen pe canula nazală, următoarele afirmații

• Se aplică la pacientul cu obstrucție a căilor aeriene

42.Sunt adevărate următoarele afirmații despre insuficiența respiratorie de tip II:

?43.Tipul I de insuficiență respiratorie apare în:

44.Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde:

45.Care afirmație privind sistemele de administrare a oxigenului este adevărată?

46.Presiunea pozitivă la sfârșitul

47.Semnele clinice ale hipoxemiei și hipoxiei:

• Presupun inițial agitație psiho-motorie severă.

48.Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) poate fi cauzat de

50.Efectele fiziologice ale ventilației mecanice sunt următoarele, cu excepția:

51.Care afirmație este adevărată despre Sindromul de Detresă Respiratorie Acută

52.Cauze de obstrucție a căilor aeriene sunt următoarele, cu EXCEPȚIA:

54.Care afirmație este falsă despre serul fiziologic?

• Se mai numește clorură de sodiu 5.85%

55.Ringer lactat este o soluție care conține:

56.Care sunt modificările care apar la nivelul microcirculației în șocul hipovolemic?

57.Abordul venos periferic are următoarele avantaje:

58.Șocul hipovolemic este cauzat de:

59.Care sunt semnele clinice comune tuturor stărilor de șoc?

60.Tabloul clinic al stării de șoc variază în funcție de:

61.Pulsoximetria ne dă următoarele informații:

62.Care afirmație este corectă referitoare la parametrii hemodinamici

63.Despre șocul cardiogen care afirmație e adevărată?