Grile ATI ANUL 3 SEM 2 - UMF T POPA IASI

Disciplina Total întrebări MEDICINĂ
INTERNĂ 600 Previzualizare

ÎNGRIJIRI CALIFICATE ALE BOLNAVULUI CRITIC 291 Previzualizare
ÎNGRIJIRI PALEATIVE 279 Previzualizare
ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN ONCOLOGIE 88 Previzualizare
ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN UROLOGIE 139 Previzualizare
DEZVOLTARE SPECIFICĂ PRACTICĂRII PROFESIEI 0
PUERICULTURĂ 0
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ 0
1. Următoarele afirmații despre anestezia generală sunt adevărate:

1. Relaxarea musculară nu este un deziderat obligatoriu
2. Relaxarea musculara este unul dintre dezideratele obligatorii
3. Menținerea homeostaziei organismului este opțională
4. Amnezia este un deziderat minim obligatoriu
5. Trebuie sa cuprindă obligatoriu asigurarea analgeziei
6. Trebuie sa cuprindă obligatoriu pierderea conștientei
7. Amnezia evenimentelor intraoperatorii este independenta de calitatea hipnozei
8. Trebuie sa cuprindă obligatoriu menținerea homeostaziei organismului
9. Analgezia este asigurată prin administrarea intravenoasa de sedative si hipnotice
10. Relaxarea musculară este o componentă opțională în chirurgia toracică
2. Următoarele pot reprezenta indicații ale anesteziei generale ce țin de pacient:
1. Bolnavul cu coma
2. Pacientul cu procese patologice in zona de efectuare a anesteziei loco-regionale
3. Bolnavul cu dezechilibre majore hidro-electrolitice
4. Chirurgia umărului
5. Bolnavul aflat într-o stare de soc
6. Chirurgia abdominala majora
7. Pacientul cu tulburări de coagulare ce fac contraindicate tehnicile loco-regionale
8. Chirurgia toracica
9. Chirurgia vasculara
10. Chirurgia cardiaca
3. Care din următoarele sunt anestezice inhalatorii:
1. Isofluranul
2. Desfluranul
3. Sevofluranul
4. Tiopentalul
5. Halotanul
6. Propofolul
7. Fentanylul
8. Remifentanylul
9. Majoritatea drogurilor din clasa barbituricelor
10. Protoxidul de azot
4. Efecte ale anestezicelor inhalatorii volatile sunt toate, cu excepția:
1. Hipnoza
2. Analgezia
3. Depresie respiratorie dependenta de doză
4. Depresie respiratorie independenta de doza
5. Creșterea contractilității musculaturii netede
6. Depresie cardio-vasculară, mai ales la cele de generație noua (halotan)
7. Lipsa sedării
8. Sedarea
9. Creșterea contractilității musculaturii scheletice
10. Grad modest de relaxare musculara
5. Sevofluranul:
1. Are MAC (%atm) de 1,85
2. Are MAC (%atm) de 7,25
3. Pătrunde in organism pe cale respiratorie
4. Este un anestezic volatil
5. Este un relaxant muscular
6. Este un analgezic
7. Este un anestezic gazos
8. Este preluat de sânge din alveole
9. Este eliminat din organism pe cale respiratorie
10. Este un agent de inducție intravenoasa
6. Propofolul :
1. Este un analgezic
2. Determina instalare promptă a pierderii de conștienta
3. Determina hiperventilație alveolara
4. Este un anestezic intravenos
5. Este utilizat in administrare continua pentru sedare de durata
6. Este un anestezic gazos
7. Face parte din clasa benzodiazepinelor
8. Nu are efecte analgezice
9. Nu determina relaxare musculara
10. Este un relaxant muscular
7. Scopurile examenului preanestezic sunt:
1. Inserția cateterului venos central
2. Obținerea consimțământului informat
3. Evaluarea bolilor coexistente
4. Inserția cateterului arterial
5. Instruirea pacientului privind unele procedure
6. Pregătirea psihologică a pacientului
7. Reducerea necesarului de relaxant muscular
8. Inserția sondei nazo-gastrice
9. Scăderea anxietății
10. Inserția sondei urinare
8. Referitor la monitorizarea intraanestezică sunt adevarate următoarele afirmatii:
1. Oxigenarea poate fi măsurată cu ajutorul pulsoximetriei
2. Standardul II de monitorizare înseamnă prezența în încăpere a medicului anestezist
3. Ventilația mecanică nu poate fi evaluată clinic
4. Standardul I de monitorizare înseamnă prezența în încăpere a medicului anestezist
5. Standardul II de monitorizare cuprinde măsurarea tensiunii arteriale noninvaziv
6. Standardul II de monitorizare cuprinde măsurarea FiO2
7. Standardul II de monitorizare cuprinde monitorizarea temperaturii
8. Oxigenarea poate fi măsurată cu ajutorul capnografiei
9. Tensiunea arterială trebuie măsurată invaziv
10. Tensiunea arterială poate fi măsurată cel mult la 10 minute
9. Care din următoarele afirmatii referitoare la Scala de risc anestezic ASA (American Society of Anesthesiologists)
sunt adevărate:
1. ASA II înseamnă pacient cu boli sistemice fara limitare funcționala (A)
2. ASA VI înseamnă pacient aflat in moarte cerebrala, donator de organe (A)
3. ASA I înseamnă pacient fara boli sistemice (A)
4. ASA VI înseamnă pacient fara boli sistemice (F)
5. ASA IV înseamnă pacient cu boala sistemica decompensata (A)
6. ASA V înseamnă pacient cu boli sistemice cu limitare funcționala (F)
7. +E se adaugă in caz de intervenție chirurgicala electiva (F)
8. +E se adaugă in caz de intervenție chirurgicala de urgenta (A)
9. ASA IV înseamnă pacient cu boli sistemice cu limitare funcționala (F)
10. ASA I înseamnă pacient aflat in moarte cerebrala, donator de organe (F)
10. Monitorizarea standard în cursul anesteziilor generale cuprinde:
1. PetCO2
2. Presiunea în capilarul pulmonar blocat
3. Stetoscopul esofagian
4. Diureza
5. TA non-invaziv
6. FiO2
7. TA invaziv
8. ScvO2
9. Prezența în încăoere a medicului anestezist
10. SpO2
11. Tehnicile de Anestezie generală cuprind:
1. VIMA
2. Anestezia epidurală
3. Administrarea intravenoasă intermitentă de Bupivacaină
4. Anestezie balansată
5. Rahianestezia
6. Blocul de plex brahial în cazul unei fracturi de antebraț
7. Anestezie generală + anestezie peridurală
8. TIVA
9. Administrarea intravenoasă continuă de Bupivacaină
10. Tehnici combinate de anestezie generală și regională
12. Contraindicațiile anesteziilor regionale sunt:
1. Fractura de femur
2. Istoricul de ”awareness” intraoperator
3. Istoricul de hipertermie maligna
4. Tulburările de coagulare manifeste
5. Hernia inghinală bilaterală
6. Hematomul de la locul de injectare
7. Refuzul pacientului
8. Alergia la propofol
9. Infecția de la locul de injectare
10. Tratamentul cu anticoagulante orale administrat ultima dată în urmă cu 8 ore
13. Monitorizarea standard în cursul anesteziilor regionale cuprinde:
1. SpO2
2. PetCO2
3. Pulsul
4. ScvO2
5. Presiunea in capilarul pulmonar blocat
6. Frecvența respiratorie
7. TA non-invaziv
8. TA invaziv
9. Diureza
10. Prezenta în încăpere a medicului anestezist
14. Printre contraindicațiile anesteziilor spinale, enumerăm:
1. Hipertensiunea intracraniană
2. Tratamentul cronic cu Enalapril
3. Istoricul de hipertermie maligna
4. Tratamentul cronic cu betablocante
5. Stenoza aortică severă
6. Bronhopneumonia obstructivă cronică
7. Șocul septic
8. Tulburări de coagulare sau trombocitopenia
9. Tratamentul cronic cu antidepresive triciclice
10. Hipovolemia
15. Anestezia subarahnoidiană este indicată în caz de, cu excepția:
1. Cura varicelor
2. Mastectomie
3. Fractură de col femural
4. Hernia inghinală
5. Fractură de peroneu
6. Colecistectomie clasică
7. Cura hemoroizilor
8. Apendicectomie laparoscopică
9. Hernie diafragmatică
10. Fractură a osului metacarpian
16. Faza de inducție a anesteziei:
1. Este perioada de trecere de la starea de conștiență la cea de anestezie general
2. Nu se administrează analgezice
3. Este perioada în care apare depresia sistemului nervos central
4. Se inseră masca laringiană
5. Se administrează anestezice intravenos și/sau inhalator
6. Este faza de recâștigare a protecției căilor aeriene și a forței de contracție musculare
7. Este caracterizată de stabilitate hemodinamică
8. Reprezintă faza în care are loc intervenția chirurgicală
9. Este perioada în care apare depresia ventilației externe
10. Este o fază premergatoare anesteziei generale
17. Care afirmație este falsă?
1. Avantajul major al rahianesteziei este timpul scurt de efectuare și instalare a blocului
2. Ketamina se utilizează rar la copil
3. Opioidele determină analgezie profundă dependent de doză
4. Anestezia peridurală se asociază cu complicații sistemice mai rare decât anestezia general
5. Ketamina se poate administra intramuscular și intravenos
6. Anesteziile spinale sunt utilizate în chirurgia abdomenului inferior
7. Desfluranul nu dă depresie respiratorie
8. Potența fentanylului este descisă de MAC (minimal alveolar concentration)
9. Propofolul determină relaxare musculară
10. Anestezia regională se asociază cu complicații sistemice mai frecvente decât anestezia general
18. Care afirmație este adevărată despre anesteziile de conducere?
1. Se pot realiza la pacientul cu tulburări de coagulare sau trombocitopenie
2. Se mai numesc blocuri de nervi periferici
3. Poziție pacientului în timpul și după injectare nu condiționează nivelul blocului
4. Anestezicul local poate fi administrat în spațiul peridural
5. Se pot asocia cu anestezia generală
6. Cei mai importanți factori care influențează nivelul anesteziilor de conducere sunt baricitatea soluției și nivelul
injectării
7. Sunt contraindicate la pacientul cu stenoză aortică severă
8. Doza de anestezic nu influențează nivelul anesteziilor de conducere
9. Administrarea anestezicului poate fi în doză unică, fie în administrare repetată sau continuă
10. Anestezicul local scaldă rădăcinile nervoase și, prin blocarea canalelor de calciu, blochează transmisia
impulsului nervos
19. Anestezia inhalatorie:
1. Permite evitatrea abordului venos înaintea pierderii conștienței
2. Are la bază conceptul de manipulare separată a componentelor anesteziei generale utilizând droguri
intravenoase în administrare continuă controlată
3. Are avantajul unei foarte bune stabilități hemodinamice
4. Permite păstrarea ventilației spontane în cursul inducției
5. Se mai numește anestezie balansată
6. Se utilizează în anestezia pediatrică
7. Se poate utiliza sevofluranul
8. Utilizează combinația anestezie generală și anestezie peridurală
9. Este cea mai frecventă tehnică anestezică utilizată
10. Are la bază inducția și menținerea anesteziei prin administrarea de anestezic inhalator
20. Avantajele anesteziei peridurale sunt:
1. Se poate asocia cu anestezia generală
2. Risc mai mic de cefalee post puncție
3. Analgezie postoperatorie prin caterul peridural
4. Obiectivarea poziției acului (scurgere de LCR)
5. Posibilitatea prelungirii blocului în concordanță cu durata intervenției chirurgicale
6. Bloc mai puțin uniform
7. Interval scurt de instalare a blocului
8. Obiectivare mai dificilă a poziției acului
9. Se utilizează în timpul nașterii naturale
10. Tehnică simplă
21. Indicațiile anesteziei generale ce țin de intervenția chirurgicală sunt:
1. Coma
2. Pacientul cu procese patologice în zona de efectuare a anesteziei loco-regionale
3. Chirurgia abdominala majoră
4. Chirurgia cardiacă
5. Pacientul cu risc ASA IV
6. Chirurgia vasculară
7. Bolnavul cu dezechilibre majore hidro-electrolitice
8. Neurochirurgia
9. Chirurgia toracică
10. Pacientul cu tulburări de coagulare la care sunt contraindicate tehnicile loco-regionale
22. Complicațiile anesteziei generale în funcție de momentul apariției sunt:
1. Hipoxemie
2. Meningită
3. Abces peridural
4. Sindrom de coadă de cal
5. Lezarea nervoasă
6. Bronhospasm
7. Hematom medular
8. Hipertermia malignă
9. Reacții alergice
10. Frison
23. Complicațiile anesteziei peridurale sunt:
1. Lezarea nervoasă
2. Laringospasm
3. Sughiț
4. Neurotoxicitatea
5. Acidoză metabolică
6. Cardiotoxicitatea
7. Infecția
8. Hematomul local
9. Trombocitopenie
10. Hiperpotasemie
24. În cazul stopului cardiac, care sunt măsurile corecte?
1. Se apelează 911
2. Se efectuează la un pacient inconștient și care nu respire
3. Raportul compresii: ventilații= 30:3
4. Dacă există un singur salvator se apelează serviciul de urgență (112), iar apoi, se începe masajul cardiac
extern (MCE)
5. Se poziționează pacientul în decubit ventral
6. Manevra PAS (privește/ ascultă/ simte) se efectuează în maxim 10 secunde
7. Se aduce defibrilatorul
8. Se administrează șoc electric extern în asistolă
9. Se verifică pulsul timp de 10 secunde
10. La adult se efectuează 30 compresii toracice
25. În suportul vital avansat (SVA) sunt adevărate următoarele:

1. În fibrilația ventriculară, după primul șoc electric extern, se reiau imediat compresiile toracice
2. Sonda gastrică este obligatorie
3. Se intubează pacientul
4. Se administrează un șoc electric extern în asistolă
5. Se administrează adrenalină
6. Se poate insera masca laringiană
7. Anunțarea gărzii ATI se face după efectuarea a 5 minute de MCE
8. Nu se evaluează ritmul pe monitorul multi-parametric din Terapie Intensivă
9. Se efectuează RCP 30:2
10. Se administrează întotdeauna clorură de potasiu
26. Compresiile toracice externe:
1. Raportul MCE: ventilații= 30:2
2. Se fac doar după ce am intubat pacientul
3. Adâncimea comprimării sternului: 2-3cm
4. Dacă nu sunteți pregătit pentru a executa manevra de ventilație artificială – continuați compresiile toracice cu o
frecvență de 100-120/min
5. Întotdeauna mâinile salvatorului trebuie să fie în contact cu toracele victimei
6. Se realizează în cazul pacientului care este inconștient și respiră normal
7. Se realizează în cazul unui pacient inconștient și care nu respiră
8. În timpul MCE, mâinile trebuie să fie încrucișate
9. După ce este adus defibrilatorul, nu se mai realizează MCE
10. Dacă există un singur salvator și imposibil de anunțat și inițiat MCE simultan – întâi se anunță 112, apoi
se începe MCE
27. Etapele suportului vital de bază (SVB) sunt:
1. Recunoașterea stopului cardiac: un pacient care nu răspunde și nu respiră
2. Alertăm 112 după ce am adus defibrilatorul
3. Respirația agonică este o respirație anormală
4. Hiperextensia capului și ridicarea mandibulei
5. Manevra PAS (privește, ascultă și simte) se efectuează minim 10 secunde
6. Poziționarea victimei pe un plan dur în decubit ventral
7. Raportul MCE: ventilații= 30:2
8. Dacă pacientul respiră normal, se continuă MCE
9. Se realizează 130-140 compresii pe minut
10. Așezăm pacientul în poziția laterală de siguranță când este inconștient dar respiră normal
28. Care sunt cauzele reversibile de stop cardiac?
1. Hipovolemia
2. Palpitațiile
3. Insuficiența renală
4. Tamponada cardiacă
5. Pneumotoraxul
6. Hipoxia
7. Hiperpotasemia
8. Astmul bronșic
9. Diabetul zaharat
10. Durerea toracică
29. Menținerea permeabilității căii aeriene se poate realiza prin/cu:
1. Intubația oro-traheală
2. Sondă de aspirație
3. Pensarea nasului
4. Pipa Guedel
5. Intubația nazo-traheală
6. Masca facială
7. Balon Ruben
8. Combitubul
9. Masca laringiană
10. Flexia capului
30. Adrenalina:
1. Se administrează intramuscular
2. În stopul cardiac se administrează 5 mg
3. Se administrează în tamponada cardiacă
4. Se administrează în tahicardia sinusală
5. În fibrilația ventriculară se administrează 1 mg după al treilea șoc, apoi 1 mg la fiecare 3-5 min.
6. Se administrează în fibrilația ventriculară după primul șoc electric
7. Este un vasopresor
8. Se administrează intravenos
9. Se administrează în toate ritmurile de oprire cardiacă
10. Nu se administrează în asistolă
31. Poziția laterală de siguranță:
1. Este o poziție instabilă
2. Menține libertatea căii aeriene
3. Este o manevră de deschidere a căii aeriene
4. Permite supravegherea pacientului
5. Mâna stângă și piciorul stâng al victimei sunt flectate când pacientul este în poziția laterală stângă de siguranță
6. Mâna stângă și piciorul stâng al victimei sunt flectate când pacientul este în poziția laterală dreaptă de siguranță
7. Este indicată la pacientul inconștient cu respirație normală
8. Este indicată la pacientul cu suspiciune de fractură de coloană
9. Se realizează la pacientul în stop cardiac
10. Previne aspirația gastrică
32. Presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial (PaO2):
1. Nu depinde de nivelul cronic al gazelor sangvine
2. În insuficiența respiratorie de tip II este peste 90mmHg
3. Este egală cu PaCO2
4. Depinde de fracția inspiratorie de O2 (FiO2)
5. Depinde de vârsta pacientului
6. Este egală cu FiO2
7. Valoarea de 60 mmHg ca prag al hipoxemiei este relativă
8. PaO2 ~ 100mmHg
9. Hipoxemia este întotdeauna prezentă în insuficiența respiratorie
10. Se măsoară cu ajutorul cateterului venos central
33. Insuficiența respiratorie de tip I:
1. Apare în pneumonie
2. Se mai numește insuficiența respiratorie ventilatorie
3. PaCO2 este scăzută
4. Apare în supradozaj medicamentos
5. Apare în voletul costal
6. PaO2 este normală
7. Se manifestă prin carbonarcoză
8. Apare în embolia pulmonară
9. Necesită întotdeauna oxigenoterapie
10. Se mai numește insuficiența respiratorie parțială
34. Tipul II de insuficiență respiratorie apare în:
1. Pneumotorax
2. Leziuni pulmonare acute
3. Supradozaj medicamentos
4. Pneumonie
5. Fibroză pulmonară
6. Miastenia Gravis
7. Edem pulmonar
8. BPOC
9. Embolie pulmonară
10. Volet costal
35. Complicațiile intubației oro-traheale sunt:

1. Melenă
2. Traheomalacie
3. Epistaxis
4. Leziuni ale dinților
5. Stenoză traheală
6. Edem glotic
7. Diabet zaharat
8. Leziuni ale limbii
9. Insuficiență renală
10. Leziuni ale faringelui
36. Ventilația non-invazivă este utilă în:
1. Risc de aspirație gastrică
2. Suportul ventilator pentru sugarul recent detubat
3. Edem pulmonar cardiogen
4. Obstrucția căilor aeriene
5. Traumatisme faciale
6. BPOC acutizat
7. Incapacitatea de protejare a căilor aeriene
8. Scor Glasgow = 5
9. După detubarea pacienților hipercapnici
10. Apnee obstructivă de somn
37. Complicațiile asociate intubației oro-traheale sunt:
1. Șoc septic
2. Complicații legate de întreruperea alimentării cu curent electric
3. Leziuni ale dinților
4. Sindromul de disfuncție multiplă de organe
5. Fistulă eso-traheală
6. Disfonie
7. Laringospam
8. Spargerea balonașului sondei de intubație
9. Stări patologice asociate barotraumei
10. Pneumonia asociată ventilației mecanice
38. Indicațiile ventilației mecanice sunt:
1. Insuficiența ventriculară dreaptă
2. Coma din supradozajul medicamentos
3. Anestezie generală
4. Toate formele de șoc
5. Stop cardio-respirator
6. La un pacient cu tensiune arterială sistolică = 120mmHg
7. Injuria renală acută
8. Sevraj alcoolic
9. Contuzia pulmonară
10. Diabet zaharat
39. Despre analiza gazelor sangvine se poate afirma că:
1. Pentru efectuarea ei este necesară o probă de sânge neheparinat
2. Proba de sânge trebuie analizată în 30 minute
3. Ne dă informații despre ScvO2
4. Ne dă informații despre tulburările acido-bazice
5. Bulele de aer din seringă nu trebuie înlăturate imediat
6. Oferă o evaluare a gravității insuficienței respiratorii
7. Nu dovedește existența hipoxemiei
8. Este necesară în evaluarea pacienților cu insuficiență respiratorie tip I
9. Pentru efectuarea ei se recoltează sânge arterial
10. Se pot folosi seringi de unică folosință preheparinizat
40. Cu privire la administrarea de oxigen pe canula nazală, următoarele afirmații sunt false:
1. Este mai confortabilă pentru pacient comparativ cu masca facială
2. Este indicată la pacientul conștient, cooperant și capabil să-și protejeze căile aeriene
3. Debitul este de 6-10 litri/minut
4. Nu interferă cu vorbirea
5. Nu interferă cu alimentația
6. Debitul este 10-15 litri/min.
7. Se aplică la pacientul cu obstrucție a căilor aeriene
8. Pacientul trebuie sedat
9. Există un risc crescut de pneumonie
10. Concentrația oxigenului inspirat variază între 55-80%
41. Hipercapnia :
1. Înseamnă creșterea PaCO2
2. Crește debitul cardiac
3. Produce vasoconstricție cerebrală
4. Induce acidoză
5. Este generată de creșterea fracției de șunt intrapulmonar
6. Produce scăderea presiunii intracraniene
7. Determină polipnee
8. Determină reacție simpato-adrenergică cu scăderea întoarcerii venoase și a tensiunii arteriale
9. Produce alterarea stării de conștiință
10. Nu influențează debitul cardiac
42. Sunt adevărate următoarele afirmații despre insuficiența respiratorie de tip II:
1. Se mai numește insuficiență respiratorie globală sau ventilatorie
2. PaO2 = 100 mmHg
3. PaCO2 = 40 mmHg
4. Apare în comă
5. Este hipoxemică-hipercapnică
6. Apare în pneumonie
7. Clinic, pacientul hiperventilează
8. PaCO2 = 60 mmHg
9. Pacientul poate prezenta carbonarcoză
10. Apare în pneumotorax
43. Tipul I de insuficiență respiratorie apare în:
1. Supradozaj medicamentos
2. Pneumotorax
3. BPOC
4. Edemul pulmonar cardiogen
5. Fibroză pulmonară
6. Miastenia Gravis
7. Volet costal
8. Pneumonie
9. Sarcoidoză
10. Leziuni pulmonare acute
44. Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde:
1. Creatinina
2. Glicemia
3. Capnografia
4. Raportul PaO2/ FiO2
5. Pulsoximetria
6. Analiza gazelor sangvine
7. Radiografia toracică
8. Raportul FEV1/ FEV
9. Transaminazele
10. Enzimele miocardice
45. Care afirmație privind sistemele de administrare a oxigenului este adevărată?

1. Masca cu aerosoli permite administrarea oxigenului complet saturat cu vapori de apă la un flux de gaz de 40
litri/minut.
2. Cortul de oxigen permite administrarea FiO2 între 0,8- 1
3. Masca Venturi permite administrarea de concentrații variabile de oxigen prin utilizarea fluxurilor mici de O2
4. Masca facial simplă permite administrarea FiO2 între 0,6- 0.8
5. Masca facială simplă interferă cu alimentația.
6. Masca cu balon rezervor – FiO2 în trahee de 0.6-0.8 la un flux de 7-10 litri/minut
7. Dezavantajul canulei nazale este FiO2 variabil
8. Canula traheală permite administrarea de O2 deasupra corzilor vocale.
9. Canula nazală permite alimentarea bolnavului.
10. Canula nazală realizează un FiO2 < 0,2
46. Presiunea pozitivă la sfârșitul expirului (PEEP):
1. Induce redistribuția apei pulmonare extravasculare
2. Permite scăderea concentrației inspiratorii a oxigenului la valori netoxice (FiO2<0.6)
3. Scade returul venos și debitul cardiac
4. Ventilația cu PEEP scade capacitatea reziduală funcțională
5. Ventilația cu PEEP crește fracția de șunt intrapulmonar
6. Reprezintă un mod de ventilație
7. Scade riscul de barotraumă
8. Permite scăderea travaliului respirator
9. Ventilația cu PEEP împiedică derecrutarea.
10. Ventilația cu PEEP scade PaO2
47. Semnele clinice ale hipoxemiei și hipoxiei:
1. Sunt independente de severitatea hipoxemiei.
2. Odată cu agravarea hipoxemiei apare obnubilarea, dezorientarea, coma.
3. Sunt independente de viteza de instalare a hipoxemiei.
4. Tahipnee
5. Cianoza nu este un semn patognomonic al hipoxemiei.
6. Tahicardia nu este un semn constant al hipoxemiei.
7. Carbonarcoza
8. Presupun inițial agitație psiho-motorie severă.
9. Pacientul este tahicardic
10. Ințial tensiunea arterială crește
48. Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) poate fi cauzat de următoarele condiții clinice cu excepția:
1. Colecisitita acută
2. Obezitate morbidă
3. Transfuzie masivă de sânge
5. Hernie hiatală
6. Șoc septic
7. Contuzie pulmonară
8. Coagulare intravasculară diseminată
9. Diabet zaharat
10. Pneumonie
49. Ventilația mecanică:
1. Pot apărea complicații legate de malfuncționarea aparatului de ventilație mecanică
2. Poate fi asistată sau controlată
3. Se poate face cu aer atmosferic
4. Se aplică numai pacientului cu stop cardio-respirator
5. Poate determina pneumonie asociată ventilației mecanice
6. PEEP este un mod de ventilație
7. Determină scăderea debitului cardiac
8. Ventilația controlată înseamnă că ventilatorul livrează un flux gazos în completarea respirației spontane a
pacientului
9. Poate fi livrată numai cu ajutorul unui aparat de ventilație mecanică
10. Se face numai pe sonda de intubație
50. Efectele fiziologice ale ventilației mecanice sunt următoarele, cu excepția:

1. Ventilația mecanică influențează decisiv nivelul PaCO2
2. Ventilația mecanică influențează distribuția aerului inspirit, cu predominanță spre lobii inferiori
3. Nu este influențat echilibrul acido-bazic
4. În cursul ventilației mecanice, volumele pulmonare au tendință la scădere
5. Scăderea presiunilor intratoracice și în căile aeriene
6. Retenție hidro-salină
7. Creșterea debitului cardiac
8. Creșterea capacității reziduale funcționale
9. Scăderea presarcinii cardiace
10. Suportul ventilator generează presiune pozitivă în căile aeriene
51. Care afirmație este adevărată despre Sindromul de Detresă Respiratorie Acută (ARDS) ?
1. Este o formă de insuficiență respiratorie acută hipoxemică
2. Suportul ventilator este întotdeauna indicat în ARDS
3. Faza de fibroză pulmonară apare după 7-10 zile de evoluție
4. Șocul septic poate fi o cauză de ARDS
5. Tabloul clinic este dominat de bradipnee și respirații superficiale
6. Faza exudativă include primele 7 zile de evoluție
7. Faza proliferativă apare în primele 3 zile de evoluție a ARDS
8. ARDS este un edem pulmonar de permeabilitate
9. PaO2/FiO2 = 500
10. Lezarea caracteristică apare la nivel bronșiolar
52. Cauze de obstrucție a căilor aeriene sunt următoarele, cu EXCEPȚIA:
1. Edemul de cale aeriană
2. ARDS
3. Mediastinita
4. Miastenia gravis
5. Traumatismul facial
6. Voletul costal
7. Meningita
8. Hematomul compresiv
9. Pneumonia
10. Laringospasmul
53. Oxigenoterapia pe mască:
1. Permite administrarea de O2 21%
2. Masca facială simplă crează un FiO2 de 0.35-0.50
3. Nu poate fi utilizată la pacienții cu barbă
4. Permite alimentația enterală
6. Masca Venturi permite administrarea de concentrații fixe de oxigen
7. Masca facială simplă trebuie să fie etanșă pe fața pacientului
8. Nu are risc de epistaxis
9. Poate determina hematemeză
10. Permite fonația
54. Care afirmație este falsă despre serul fiziologic?
1. Este folosit pentru repleția volemică
2. Este clorură de sodiu 0.9%
3. Are un pH de 7.35
4. Osmolaritatea este 280 mOsm/L
5. Are un pH acid
6. Se mai numește clorură de sodiu 5.85%
7. Este o soluție cristaloidă
8. Este o soluție coloidă
9. Conține K= 154 mmoli/L
10. Conține 154 mmoli/L sodiu
55. Ringer lactat este o soluție care conține:

1. Sulf
2. Glucoză
3. Lactat
4. Sodiu
5. Bicarbonat
6. Calciu
7. Acetat
8. Clor
9. Magneziu
10. Potasiu
56. Care sunt modificările care apar la nivelul microcirculației în șocul hipovolemic?
1. Rezistență vasculară sistemică scăzută
2. Maldistribuția fluxului sangvin
3. Tulburări reologice
4. Leziuni ale endoteliului vascular
5. Centralizarea circulației
6. Creșterea debitului cardiac
7. Index cardiac crescut
8. Venoconstricție sistemică
9. Fenomene de șunt arterio-venos
10. Perturbarea schimburilor lichidiene
57. Abordul venos periferic are următoarele avantaje:
1. Necesită materiale și cunoștințe simple
2. La instalare poate determina tulburări de ritm
3. Se administrează soluțiile pentru repleția volemică
4. Se poate canula vena jugulară internă
5. Se pot administra catecolamine pe termen lung
6. Nu este laborios, este facil de realizat
7. Se poate realiza și de către asistenta medicală
8. Se pot administra soluții hipertone
9. Nu implică riscuri vitale
10. Este un acces venos sigur și de durată
58. Șocul hipovolemic este cauzat de:
1. Embolie pulmonară
2. Hemoperitoneu
3. Pneumonie
4. Bloc atroventricula
5. Ocluzie intestinală
6. Arsuri
7. Șoc traumatic
8. Hematemeză
9. Pneumotorax
10. Infarct de miocard
59. Care sunt semnele clinice comune tuturor stărilor de șoc?
1. Alterarea statusului mental
2. Normo- sau hipotensiunea arterială
3. Febra
4. Oliguria
5. Normotermia
6. Tahipneea
7. Hipertensiune arterială
8. Tahicardia
9. Bradipnea
10. Extremitățile calde
60. Tabloul clinic al stării de șoc variază în funcție de:

1. Severitatea șocului
2. Modificările ECG
3. Tensiunea arterială
4. Factorul cauzal
5. Intervențiile terapeutice anterioare
6. Tipul de șoc
7. Febra
8. Prezența leucocitozei
9. Disfuncțiile preexistente
10. Statusul mental
61. Pulsoximetria ne dă următoarele informații:
1. Permite determinarea amplitudinii undei de puls
2. Are acuratețe atunci când unghiile sunt date cu ojă
3. Permite determinarea saturației în oxigen a sângelui arterial periferic
4. Dă artefacte datorită mișcării pacientului
5. Permite evaluarea continuă, noninvazivă a oxigenării sângelui arterial
6. Despre valoarea ScvO2
7. Dispozitivul se plasează pe lobul urechii
8. Valoarea normală: 95-100 mmHg
9. Dispozitivul este plasat în artera radială
10. Permite măsurarea frecvenței cardiace
62. Care afirmație este corectă referitoare la parametrii hemodinamici în șocul hipovolemic?
1. Debitul cardiac este crescut
2. Tensiunea arterială este scăzută
3. Rezistența vasculară periferică este scăzută
4. SvO2 este scăzută
5. Debitul cardiac este scăzut
6. Tensiunea arterială este normală
7. Rezistența vasculară periferică este crescută
8. Există bradicardie
9. Frecvența cardiacă este crescută
10. Presiunea venoasă centrală este normală
63. Despre șocul cardiogen care afirmație e adevărată?
1. PVC (presiunea venoasă centrală) este crescută
2. Este un șoc hiperdinamic
4. RVS (rezistența vasculară sistemică) este scăzută
5. Pacientul este tahicardic
6. Face parte din șocul distributiv
7. Pacientul este hipertensiv
8. PVC (presiunea venoasă centrală) este scăzută
9. Este un șoc hipodinamic
10. SvO2 (saturația în oxigen a sângelui venos amestecat) este scăzut
64. Care afirmație este adevărată?
1. șocul cardiogen apare ca urmare a scăderii debitului cardiac de cauză extracardiacă
2. în șocul hipovolemic venele jugulare sunt colobate
3. din șocul distributiv face parte șocul hipovolemic
4. șocul distributiv apare ca urmare a vasodilatației
5. Șocul distributiv apare ca urmare a maldistribuției fluxului sangvin
6. șocul hipovolemic apare ca urmare a scăderii volumului sangvin circulant efectiv
7. șocul obstructiv extracardiac apare ca urmare a scăderii debitului cardiac de cauză extracardiacă
8. șocul cardiogen este un șoc hiperdinamic
9. în șocul hipovolemic crește debitul cardiac
10. șocul septic apare ca urmare a vasoconstricției
65. Șocul hiperdinamic se caracterizează clinic prin:

1. Creșterea amplitudinii undei de puls
2. Vene jugulare colabate
3. Timp de umplere capilar normal
4. Dispnee
5. Cianoză
6. Extremități reci
7. Vene periferice pline
8. Tensiune diastolică mică
10. Puls filiform
66. Pentru tratamentul șocului hipovolemic se pot utiliza următoarele soluții de repleție volemică cu EXCEPȚIA:
1. Soluții cristaloide hipotone
2. Manitol
3. Ser Ringer
4. Soluții cristaloide isotone
5. Concentrat trombocitar
6. Soluții cristaloide hipertone
7. Albumină
8. Soluții coloide
9. Masă eritrocitară
10. Glucoză 10%
67. Din punct de vedere clinic șocul septic se caracterizează prin, cu EXCEPȚIA:
1. Hipotensiune arterială
2. Timp de umplere capilară normal
3. Paloare
4. Oligurie
5. Sete vie
6. Vene periferice goale
7. Cianoză
8. Alterarea statusului mental
10. Extremități calde
68. Care afirmație despre șocuri, este falsă:
1. șocul obstructiv extracardiac se caracterizează prin scăderea debitului cardiac
2. În șocul hipovolemic extremitățile sunt calde
3. hipotensiunea arterială nu este semn patognomonic de șoc.
4. Hipotensiunea arterială apare întotdeauna în șoc
5. Șocul anafilactic este un șoc hipodinamic
6. șocul nu este o boală
7. tahicardia este semn clinic inconstant și tardiv de șoc
8. creșterea frecvenței respiratorii este proporțională cu severitatea șocului
9. Reducerea fluxului urinar este proporțională cu severitatea stării de șoc mergând până la anurie
10. Alterarea stării mentale nu este dependentă de severitatea șocului
69. Pacientul cu hipovolemie clasă II, prezintă:
1. Volum sangvin pierdut 15-30%
2. Respirație de tip Kussmaul
3. pierderi sanguine mai mici de 750 de ml
4. Frecvența respiratorie= 20-30/minut
5. tahicardie (120- 140/min)
6. Frecvența cardiacă= 100-120/minut
7. undă de puls nealterată
8. anxietate
9. Agitație psihomotorie extremă.
10. TA normal
70. Care afirmație despre șocul septic este adevărată:

1. Este o formă de șoc distributiv
2. Transportul și consumul de oxigen sunt crescute
3. Antibioterapia empirică trebuie începută după 72h
5. În șocul septic se produce inflamație endotelială difuză
6. Identificarea agentului cauzal nu este esențială pentru evoluție
7. Întotdeauna se administrează dopamină
8. șocul septic poatefi însoțit de disfuncție hepatica
9. resuscitarea inițială are rolul de a converti șocul hipodinamic inițial în șoc hiperdinamic.
10. Rezistența vasculară periferică este scăzută
71. Șocul cardiogen:
1. Apar modificări ECG
2. Este consecința trombembolismului pulmonar
3. Pacientul are sete vie
4. Rezistența vasculară sistemică este scăzută
5. Timpul de umplere capilar este normal
6. Cel mai frecvent este consecința infarctului de miocard
8. Venele jugulare sunt tugescente
9. Este un șoc hipodinamic
10. Este un șoc distributiv
72. Care tip de șoc nu este distributiv?
1. Șocul septic
2. Șocul neurogen
3. Șocul din insuficiența hepatică
4. Șocul obstructiv extracardiac
5. Șocul traumatic fără hipovolemie
6. Șocul cardiogen
7. Șocul endocrin
8. Șocul anafilactic
9. Șocul traumatic hipovolemic
10. Șocul hipovolemic
73. Care răspuns este corect legat de parametrii hemodinamici?
1. Tensiunea arterială sistolică = 90-140 mmHg
2. Tensiunea arterială medie = 90-140 mmHg
3. Saturația în oxigen a sângelui venos amestecat SvO2 = 95-100%
4. Rezistența vasculară sistemică = 700-1600 dyn sec/ cm5
5. Frecvența cardiacă = 40-50 bătăi/minut
6. Indexul cardiac = 2,4-3,8 l/min/m2
7. Consum de oxigen = 110-150 ml/min.
8. Saturația în oxigen a sângelui venos amestecat SvO2 = 65-70%
9. Presiunea venoasă centrală = 70-90 mmHg
10. Index bătaie = 30-65ml/bătaie/m2
74. Pacientul cu șoc hipovolemic de clasă IV prezintă:
1. Letargie
2. Frecvența cardiacă peste 140/min.
3. Tensiunea arterială normală
4. Anxietate
5. Volumul sangvin pierdut este peste 40%
6. Pierderi sangvine peste 2000ml
7. Frecvanța cardiacă = 100-120/min.
8. Oligurie
9. Frecvența respiratorie = 14-20/ min.
10. Anurie
75. Care afirmație e corectă despre soluțiile de repleție volemică?

1. Soluțiile coloide au potențial de repleție volemică de 1:1
2. Albumina este o soluție cristaloidă cu remanență intravasculară mare
3. Dextranii dau alergii
4. Serul hiperton (NaCl 7.5%) are o remanență de 7-8 ore
5. NaCl 0.9% are un pH=5
6. Serul fiziologic este o soluție cu ph de 7
7. Glucoza 33% este o soluție coloidă.
8. Gelatinele au o remanență intravasculară de 2-3 ore
9. În șocul hipovolemic hemoragic, produșii de sânge sunt principalele soluții de repleție utilizate
10. Serul fiziologie este o soluție cristaloidă
76. Care sunt atribuțiile asistentei medicale de Terapie Intensivă (TI)?
1. Inserarea cateterului venos central
2. Notează în foaia de TI indicațiile de administrarea a medicației la fiecare pacient în parte
3. Nu comunică cu pacientul
4. Monitorizarea
5. Intubează oro-traheal un pacient din TI
6. Preluarea pacientului
7. Recoltarea de probe biologice
8. Nu transferă pacienții către alte secții
9. Completarea actelor medicale
10. Efectuarea tratamentului prescris de medic
77. Despre analiza gazelor sangvine se poate afirma că:
1. Ne dă informații despre ScvO2
2. Este necesară în evaluarea pacienților cu insuficiență respiratorie tip I
3. Pentru efectuarea ei este necesară o probă de sânge neheparinat
4. Oferă o evaluare a gravității insuficienței respiratorii
5. Bulele de aer din seringă nu trebuie înlăturate imediat
6. Aduce informații despre tulburările acido-bazice
7. Nu dovedește existența hipoxemiei
8. Se pot folosi seringi de unică folosință preheparinizat
9. Proba de sânge trebuie analizată în 30 minute
10. Se recoltează sânge arterial
78. Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde:
1. Enzimele miocardice
2. Creatinina
3. Radiografia toracică
5. Raportul FEV1/ FEV
6. Glicemia
7. Transaminazele
8. Pulsoximetria
9. Raportul PaO2/ FiO2
10. Capnografia
79. Oxigenoterapia pe mască:
1. Poate determina hematemeză
2. Nu are risc de epistaxis
3. Permite alimentația enterală
4. Masca facială simplă trebuie să fie etanșă pe fața pacientului
6. Masca Venturi permite administrarea de concentrații fixe de oxigen
7. Nu poate fi utilizată la pacienții cu barbă
9. Permite fonația
10. Permite administrarea de O2 21%
80. Abordul venos periferic are următoarele avantaje:
1. Nu este laborios, este facil de realizat
2. Se administrează soluțiile pentru repleția volemică
3. Se poate canula vena jugulară internă
4. Se poate realiza și de către asistenta medicală
6. Se pot administra catecolamine pe termen lung
7. Se pot administra soluții hipertone
8. Nu implică riscuri vitale
9. Este un acces venos sigur și de durată
10. La instalare poate determina tulburări de ritm
81. Pulsoximetria ne dă următoarele informații:
1. Permite evaluarea continuă, noninvazivă a oxigenării sângelui arterial
2. Permite determinarea amplitudinii undei de puls
3. Despre valoarea ScvO2
4. Dă artefacte datorită mișcării pacientului
5. Permite determinarea saturației în oxigen a sângelui arterial periferic
6. Are acuratețe atunci când unghiile sunt date cu ojă
7. Dispozitivul este plasat în artera radială
8. Dispozitivul se plasează pe lobul urechii
9. Valoarea normală: 95-100 mmHg
10. Permite măsurarea frecvenței cardiace
82. Despre tensiunea arterială sunt adevărate următoarele afirmații:
1. Se monitorizează pe manșetă din minut în minut
2. Monitorizarea invazivă a tensiunii arteriale înseamnă afișaj bătaie cu bătaie a frecvenței cardiace și a tensiunii
arteriale
3. Se monitorizează tot timpul în Terapie Intensivă
4. Pentru a avea perfuzie coronariană tensiunea arterială diastolică trebuie sub 85 mmHg
5. Dacă manșeta este prea mare/largă se obțin valori fals ridicate ale tensiunii arteriale
6. Se montează manșeta de partea opusă fistulei arterio-venoase
7. Cateterul arterial se montează întotdeauna pe artera femurală
8. Dacă manșeta este prea mică/strânsă se obțin valori fals ridicate ale tensiunii arteriale
9. Palparea pulsului la artera radială însemnă că TAS este mai mare ca 90 mmHg
10. Se pune manșeta de aceeași parte în cazul post- mastectomiei cu limfadenectomie axilară
83. Indicațiile cateterismului arterial:
1. Instabilitate cardio-vasculară
2. Toți pacienții care sunt transferați din Terapie Intensivă lpe sector i se va scoate întotdeauna cateterul arterial
3. Dezechilibre acido-bazice
4. Chirurgie majoră
5. Puncția se face în locul unde există o grefă
6. Test Allen pozitiv
7. Monitorizarea undei de puls pentru debitul cardiac și pentru estimarea volumului tele-diastolic
8. Se poate administra noradrenalină
9. Recoltarea frecventă de sânge arterial
10. La montarea sa, medicul nu se îmbracă steril
84. Care sunt cauzele acidozei metabolice cu gaură anionică crescută?
1. Tratamentul cu acetazolamidă
2. Intoxicația cu metanol
3. Hipoaldosteronismul
4. Diabetul zaharat
5. Șocul septic
6. Fistulele biliare
7. Diareea
8. Alimentația parenterală
9. Acidoza lactică
85. Care sunt cauzele alcalozei metabolice?

1. Administrarea de bicarbonat
2. Sarcina
3. Stopul cardio-respirator
4. Tratamentul cu diuretice
5. Sindromul Cushing
6. Hipoaldosteronismul
7. Vărsăturile
8. Transfuzia masivă de sânge
9. Hiperpotasemia
10. Traumatismul toracic
86. Care afirmație este adevărată despre bicarbonatul de sodiu?
1. Este indicat la o valoare a pH=7.1
2. Este indicat în insuficiența renală
3. Are ca efect secundar alcalemia tranzitorie
4. Se poate înlocui cu lactat de sodiu
5. Există sub formă de soluție molară 8.4%
6. Se administrează în alcaloza metabolică
7. Există sub formă de soluție molară 4.2%
8. Este indicat în hiperpotasemia severă
9. Se utilizează în hiponatremia severă
10. Produce hipoosmolaritate
87. Care din următoarele condiții nu poate cauza alcaloză respiratorie?
1. Intoxicația cu salicilați
2. Diselectrolitemiile
3. Pneumonia
4. Anxietatea
5. Pneumotoraxul
6. Miastenia gravis
7. Obstrucția laringiană
8. Intoxicația cu opioide
9. Trauma craniană
10. Febra
88. Care sunt cauze de producere ale alcalozei respiratorii?
1. Insuficiența hepatică
2. Hipokaliemia
3. Pneumotoraxul
4. Tumori ale SNC
5. Spațiile închise
6. Miastenia gravis
7. Intoxicația cu benzodiazepine
8. Embolia pulmonară
9. Voletul costal
10. Sarcina
89. Care din următoarele reprezintă măsuri terapeutice ce pot fi aplicate în caz de acidoză metabolică?
1. Solutie de clorură de sodiu 5.85%
2. Inhibitori de pompă de protoni
3. Tratarea cauzei
4. Hemodializă
5. Solutie de clorură de potasiu 7.45%
6. Insulină
7. Etanol
8. Soluție de bicarbonat de sodiu 8.4%
9. Ser fiziologic
10. Acetazolamidă
90. Următoarele afirmații referitoare la etiologia tulburărilor acido-bazice pot fi adevărate:

1. Alcaloza metabolică produce hiperventilație
2. Acidoza metabolică produce hiperventilație
3. Acidoza respiratorie este acompaniată de retenție renală de bicarbonat
4. Anomalii ale reglării bicarbonatului determină acidoză și alcaloză respiratorie
5. Eliminarea anormală a CO2 poate determina acidoză și alcaloză metabolică
6. Eliminarea anormală a CO2 poate determina acidoză și alcaloză respiratorie
7. Anomaliile reglării bicarbonatului sanguin determină acidoză și alcaloză metabolică
8. Alcaloza respiratorie este acompaniată de retenție renală de bicarbonat
9. Dezechilibrele respiratorii și metabolice nu pot coexista
10. Dezechilibrele respiratorii și metabolice pot coexista
91. Despre acidoza și alcaloza respiratorie este adevărat:
1. Retenția renală de bicarbonat poate compensa parțial acidoza respiratorie
2. În cazul alcalozei respiratorii PaCO2 și [H+] cresc
3. Hiperventilația intensifică pierderile de CO2, fiind o cauză a alcalozei respiratorii
4. Retenția renală de bicarbonat poate compensa parțial alcaloza respiratorie
5. Acidoza respiratorie este cauzată de retenția de CO2
6. În cazul alcalozei respiratorii PaCO2 și [H+] scad
7. În cazul acidozei respiratorii PaCO2 și [H+] scad
8. Acidoza respiratorie este frecventă în bronhopneumopatia obstructivă cronică
9. Acidoza respiratorie este cauzată de pierderea CO2 prin hiperventilație
10. Alcaloza respiratorie este frecventă în bronhopneumopatia obstructivă cronică
92. Despre acidoza din boala cronică de rinichi se poate afirma:
1. Acidoza cronică este factor de risc pentru pierderea de masă musculară la pacienții cu insuficiență renală
2. Acidoza apare datorită pierderilor ponderale și a scăderii masei musculare
3. În boala renală cronică, capacitatea de excreție urinară a amoniacului și a H+ este crescută
4. Acidoza se datorează creșterii numărului de nefroni funcționali
5. Acidoza cronică este un factor de risc major pentru hipercalciurie și osteodistrofie renală
6. Se produce prin afectare tubulară cu pierdere de bicarbonat
7. Boala cronică de rinichi produce acidoză cronică
8. Statusul uremic cronic predispune la alcaloză metabolică
9. Acidoza apare rar în cazul bolii cronice de rinichi
10. Se produce prin reducerea numărului de nefroni funcționali ce scad capacitatea de excreție a H+ în urină
93. Cauze de acidoză metabolică cu gaură anionică crescută pot fi:
1. Ingestia acută de metanol
2. Ingestia de glicoli - etilen și propilen
3. Ingestie cronică de paracetamol
4. Acidoză metabolică hipercloremică
5. Acidoza lactică prin acumulare de L-lactat (tip A și tip B)
6. Hiperparatiroidism
7. Ileostomie
8. Diaree
9. Fistule digestive cu pierderi crescute de bicarbonat
10. Acidoza lactică prin acumulare de D-lactat (datorat proliferării bacteriene la nivelul intestinului subțire)
94. Măsurile generale de tratament ale acidozei sunt:
1. Se impune corecția hiperkaliemiei asociată acidozei
2. Soluția de bicarbonat de sodiu recomandată este cea molară, concentrație 4.2%
3. Administrarea de bicarbonat de sodiu poate ameliora edemul pulmonar acut
4. Scopul principal al tratamentului este corectarea cauzei primare
5. În cazul cetoacidozei diabetice este contraindicată administrarea de insulină
6. Administrarea de bicarbonat de sodiu poate agrava edemul pulmonar acut
7. Tratamentul cu bicarbonat scade producția de CO2
8. Includ monitorizare invazivă și utilizarea de agenți inotropi, ventilație mecanică
9. Administrarea de bicarbonat de sodiu este frecvent necesară pentru tratamentul tulburărilor de ritm
10. Se impune corecția hipokaliemiei asociată acidozei
95. Cauzele alcalozei metabolice pot fi:

1. Depleție de clor
2. Varsături
3. Hiperalbuminemia
4. Creșterea producției de lactat
5. Pierderi crescute de bicarbonat la nivel renal
6. Hiperaldosteronism secundar
7. Depleție de potasiu
8. Scăderea excreției renale de ioni de hidrogen
9. Ingestie masivă de bicarbonat
10. Pierderi crescute de bicarbonat la nivel digestiv
96. Cauze de acidoză metabolică cu gaură anionică normală pot fi:
1. În cetoacidoză: diabetică, datorată înfometării, datorată consumului de alcool
2. Hiperparatiroidismul
3. Pierderi crescute de bicarbonat la nivel renal
4. Ingestie cronică de paracetamol
5. Diaree
6. Ingestie acută de metanol
7. Supradozajul de salicilați
8. Scăderea excreției renale de ioni de hidrogen
9. Pierderi crescute de bicarbonat la nivel digestiv
10. Ingestie de glicoli
97. Despre acidoza și alcaloza metabolică se poate afirma:
1. Alcaloza metabolică este frecventă la pacienții spitalizați
2. În cazul acidozei metabolice are loc o scădere a nivelului plasmatic de [HCO3-]
3. Alcaloza metabolică apare în caz de vărsături și utilizare de diuretice
4. Acidoza lactică apare în caz de șoc sau stop cardio-respirator
5. Acidoza metabolică apare în caz de eliminare în exces a acizilor din organism
6. Alcaloza metabolică apare în caz de șoc sau stop cardio-respirator
7. Acidoza metabolică apare datorită acumulării oricărui alt acid decât cel carbonic
8. În cazul alcalozei metabolice are lor o scădere a nivelului plasmatic de [HCO3-]
9. Acidoza lactică apare în caz de vărsături și utilizare de diuretice
10. În cazul acidozei metabolice are loc o creștere a nivelului plasmatic de [HCO3-]
98. Despre dezechilibrul acido-bazic se poate afirma:
1. pH-ul sangvin este logaritmul negativ al concentrației ionilor de hidrogen
2. Scăderea pH-ului sangvin determină alcaloză
3. pH-ul sangvin este strict reglat și, în mod normal menținut între 7,38 și 7,42
4. pH-ul sangvin este logaritmul negativ al ionilor de sodiu
5. pH-ul sangvin normal este menținut între 7,28 și 7,32
6. Orice deviere a pH-ului sangvin indică o modificare substanțială a concentrației ionilor de hidrogen
7. Modificări foarte mici ale concentrației ionilor de hidrogen au potențialul de a provoca disfuncții celulare
majore
8. Creșterea pH-ului sangvin determină acidoză
9. Orice deviere a pH-ului sangvin indică o modificare a ionilor de potasiu
10. La un pH fiziologic de 7,40 concentrația [H+] este 40 nmol/L
99. În alcaloza severă sunt prezente următoarele semne clinice:
1. Confuzia
2. Curba de disociere a oxihemoglobinei la dreapta
3. Somnolența
4. Tetania
5. Iritabilitate neuromusculară
6. Alcaloza are efect inotrop negativ
7. Clinic”sete de aer”
8. Alcaloza severă poate provoca venoconstricție
9. Aritmiile cardiace
100. În acidoză sunt prezente următoarele semne clinice:

2. Convulsii în acidoza severă
3. Devierea curbei de disociere a oxihemoglobinei la stânga
4. Efect inotrop pozitiv
6. Scăderea presiunii venoase sistemice
8. Devierea curbei de disociere a oxihemoglobinei la dreapta
9. Semne de venoconstricție
10. Semne electrocardiografice de hiperpotasemie la pacient cu funcție renală normală
101. Despre gaura anionică se poate afirma:
1. Anionii ce se regăsesc în mod normal în plasmă Na+, K+, Ca2+ și Mg2+
2. Calcularea găurii anionice reprezintă primul pas în stabilirea cauzei de acidoză metabolică
3. În plasmă sumele sarcinilor pozitive și negative trebuie să fie egale
4. În mod normal, în organism trebuie să fie mai multe sarcini pozitive decât negative
5. Gaura anionică normală este 12-16 mmol/L
6. Cationii prezenți în mod normal în plasmă sunt Cl-, HCO3-
7. Anionii existenți în mod normal în plasmă sunt Cl-, HCO3-
8. În mod normal albunima reprezintă cea mai mare parte din cationii plasmatici
9. Gaura anionică normală este 21-61 mmol/L
10. Cationii prezenți în mod normal în plasmă sunt Na+, K+, Ca2+ și Mg2+
102. Sistemele tampon de reglare a echilibrului acido-bazic includ:
1. Perechea amoniac-amoniu
2. Anhidraza carbonică
3. Perechea bicarbonat-acid carbonic
4. Fosfat de calciu de la nivel osos
5. Componente tisulare
6. Proteine intracelulare (Hemoglobina)
7. Sărurile de amoniu
8. Carbonat de calciu
9. Ionii de Magneziu
10. Proteinele intracelulare (Proteine SLC)
103. Despre modificarea gazelor arteriale se poate afirma:
1. În acidoza respiratorie pH-ul este normal sau scăzut
2. În alcaloza respiratorie pH-ul este normal sau crescut
3. În acidoza respiratorie PaCO2 este normal
4. În acidoza respiratorie PaCO2 este mult crescut
5. În acidoza respiratorie pH-ul este crescut
6. În alcaloza metabolică HCO3- este mult scăzut
7. În alcaloza metabolică HCO3- este mult crescut
8. În acidoza metabolică PaCO2 este scăzut
9. În acidoza metabolică PaCO2 este crescut
10. În alcaloza respiratorie pH-ul este scăzut
104. Caracteristicile acidozei tubulare renale tip 1 (distală) sunt:
1. Asociază hiperpotasemie
2. Asociază producție crescută de amoniu
3. Apare datorită excreției excesive de ioni de H+la nivelul tubilor renali distali
4. Asociază hipopotasemie
5. Este însoțită de alcaloză
6. Nu este însoțită de formare de calculi renali.
7. Asociază infecții de tract urinar recurente
8. Asociază producție urinară scăzută de amoniu
9. Apare datorită unei deficiențe de excreție a ionilor de H+la nivelul tubului renal distal
10. Este însoțit de acidoză
105. Despre modificarea gazelor arteriale se poate afirma că:

1. În acidoza respiratorie PaCO2 este normal
2. În acidoza metabolică PaCO2 este normal
3. În alcaloza metabolică PaCO2 este normal
4. În acidoza metabolică HCO3_ este mult scăzut
5. În acidoza respiratorie PaCO2 este mult scăzut
6. În acidoza metabolică PaCO2 este scăzut
7. În acidoza respiratorie HCO3_ este crescut (compensat)
8. În alcaloza respiratorie PaCO2 este normal
9. În alcaloza respiratorie HCO3_ este scăzut (ușor)
10. În alcaloza metabolică HCO3- este mult crescut
106. Care afirmație este adevărată, despre tulburările echilibrului hidro-electrolitic?
1. tulburările de concentrație descriu tulburările principalelor componente care constituie osmolaritatea plasmatică
2. Acidoza este o tulburare de compoziție
3. nu reprezintă tulburare de compoziție, acidoza
4. tulburările de volum descriu tulburările apei în spațiul intracelular
5. lipsa modificării osmolarității plasmatice nu înseamnă lipsa modificărilor de volum a apei intracelulare
6. Tulburările concentrației ionului de hidrogen sunt tulburări de compoziție
7. tulburările de volum descriu tulburările apei în spațiul extratracelular
8. Alcaloza nu reprezintă o tulburare de compoziție
9. Spațiul extracelular este singurul spațiu abordabil pentru evaluarea clinică și paraclinică de rutină
10. Apa extracelulară reprezintă 66% din apa totală a organismului
107. Potasiu (K+) are următoarele carcateristici:
1. 98% din cantitatea totală de K a organismului, se găsește extracelular.
2. 90% din potasiul filtrat este reabsorbit la nivelul tubului contort distal
3. În alcaloză avem hiperpotasemie
4. este cel mai important anion al spațiului extracelular
5. Are rol în asigurarea potențialului de membrană
6. Este principalul cation intracelular
7. are rol important în fiziologia neuronului
8. determină mișcări transmembranare ale apei
9. În acidoză avem hipepotasemie
10. are rol osmotic
108. Nu este semn al contracției spațiului extracelular:
1. scăderea presiunii în globii oculari
2. Raluri pulmonare
3. Hipertensiunea arterială
4. setea
5. creșterea greutății corporale
6. Turgencența jugularelor
7. axile uscate
8. Uscăciunea mucoasei bucale
9. pliu cutanat persistent.
10. Edeme periferice
109. Hipernatremia izovolemică:
1. Apare prin transpirații excesive
2. poate avea ca mecanism hipodipsia
3. Cauza tipică este diabetul insipid
4. Cauza tipică este diabetul zaharat
5. se manifestă prin semne clinice ce traduc expandarea de volum a spațiului intracelular
6. se produce prin pierderi de apă și sodiu
7. nici o afirmație nu este corectă
8. Tratamentul înseamnă aport de apă sub formă de soluție hipotonă NaCl 0.45%
9. Se produce prin pierdere de apă fără pierderi de sodiu
10. toate afirmațiile sunt adevărate
110. Expandarea de volum a spațiului extracelular, se manifestă clinic prin:

1. Pliu cutanat persistent
2. Volet costal
3. Revărsate în seroase
4. Raluri pulmonare
5. Vene jugulare turgescente
6. Creșterea greutății corporale
7. Edeme periferice
8. Globi oculari înfundați
9. Vene colabate
111. Cauzele depleției de volum sunt:
1. Blocanți ai canalelor de calciu
2. Hiperaldosteronism
3. Hemoragie gastro-intestinală
4. Rabdomioliză
5. Diuretice
6. Diaree
7. Ciroză
8. Cardiomiopatii
9. Arsuri
10. Vărsături
112. Sunt cauze frecvente de pseudohiperpotasemie, cu EXCEPȚIA:
1. trombocitoza
2. determinarea potasiului din sânge coagulat
3. Administrarea furosemidului
4. Scăderea aportului de potasiu
5. leucocitoza
6. recoltare de probe sanguine folosind ace subțiri
7. Alcaloza
8. hiperglicemia
9. Utilizarea garoului și strângerea repetată a mâinii ca pumn
10. Laxativele
113. Modificările EKG induse de hiperpotasemie sunt următoarele cu EXCEPȚIA:
1. dispariția undei P
2. unde T înalte și ascuțite
3. Apariția undei U
4. dispariția undei U
5. Scăderea amplitudinii undei P
6. morfologie bifazică QRST
7. Aplatizarea undei T
8. subdenivelare ST
9. P mitral
10. Prelungirea intervalului QT
114. Evaluarea paraclinică a echilibrului hidro-elecrolitic presupune următorele investigații cu EXCEPȚIA:
2. Sor Glasgow
3. Măsurarea Osmolarității plasmatice
4. Dozarea ionogramei sanguine
5. Măsurarea tensiunii arteriale
6. Dozarea proteinelor totale.
7. Măsurarea debitului cardiac
8. Dozarea Hematocritului
9. temperatura
10. Ionograma urinară
115. Expandarea de volum se manifestă clinic prin următoarele semne clinice Cu EXCEPȚIA:
1. Vene jugulare destinse
2. Sete
3. Pat venos periferic colabat
4. Raluri umede pulmonare
5. Transpirații profuze
6. Pliu cutanat persistent.
7. Ascită
8. Edeme
10. Reflux hepatojugular
116. Hipernatremia hipervolemică presupune:
1. Pacientul are edeme
2. Falsă hipernatremie
3. Administrarea de apă și diuretice
4. Hipernatremie reală
5. Deficit de apă > Na.
6. Ca și cauză de producere: administrarea de bicarbonat de sodiu
7. Cel mai frecvent cauza de producere este iatrogenă
8. Una din cauze este diabetul insipid
9. Deficit de apă și sodiu
10. Deficit de apă
117. Efectele secundare ale tratamentului cu bicarbonat de Na sunt următoarele CU EXCEPȚIA:
1. Deplasarea la stânga a curbei de disociere a hemoglobinei
2. Hipopotasemie.
3. Scăderea travaliului respirator
4. Alcaloză metabolică
5. Deplasarea la dreapta a curbei de disociere a hemoglobinei
6. Hiperosmolaritate
7. Hiperoxie
8. Încărcare salină
9. Hiperpotasemie
10. Hipoosmolaritate
118. Următoarele elemente EKG NU sunt specific pentru hipopotasemie:
1. aplatizarea undei T
2. subdenivelare ST
3. Prelungirea intervalului QT
4. morfologie bifazică QRST
5. P mitral
6. Dispariția undei P
7. Complexe QRS largi
8. apariția undei U
9. Extrasistole ventriculare
10. Unde T înalte, ascuțite
119. Care afirmație este falsă?
1. hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de secreția inadecvată de hormon antidiuretic (SIADH)
2. hiponatremia hipovolemică poate fi cauzată de oligurie
3. hiponatremia hipovolemică poate fi cauzată de pierdere de lichide în spațiul trei
4. hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de transpirații excesive
5. hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de insuficiența renală.
6. hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de hiperglicemie
7. hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de vărsături, diaree
8. hiponatremia hipervolemică poate fi cauzată de sindromul nefrotic
9. hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de emoții și frică
10. hiponatremia izovolemică poate fi cauzată de hipersecreția de hormon somatotrop
120. Cauze de hiperpotasemie sunt următoarele cu excepția:

1. Efortul fizic
2. Hiperglicemia
3. Hipoglicemia
4. Hiperaldosteronismul
5. Anabolism intens
6. Hemoliza
7. Scăderea aportului enteral
8. Hipervolemia
9. Acidoza metabolică
10. Anuria
121. Hipernatremia izovolemică se caracterizează prin:
1. Se datorează hipodipsiei
2. Contractie de volum extracelular
3. Una din cauzele de producere este diabetul insipid
4. Tratament cu apă liberă
5. Una din cauzele de producere este excesul de diuretice
6. Cantitate totală de apă crescută
7. Expandare de volum intracelular
8. Deficit de apă cu Na total normal
9. Cantitate totală de Na scăzută
10. Cantitate totală de Na normal
122. Distribuția intercompartimentală a potasiului este influențată de factorii enumerați, cu excepția:
1. Alcaloza
2. Acidoza
3. Nivelul calciului plasmatic
4. Adrenalină
5. Efortul fizic
6. Furosemid
7. Hipoosmolaritatea
8. Bicarbonat de sodiu
9. Aldosteron
10. Insulină și glucagon
123. Creșterea K seric poate fi consecința tratamentului cu:
1. Spironolactonă
2. Sartani
3. Ser Ringer
4. Heparină
5. Ser fiziologic
6. Succinilcolina
7. Gluconat de Ca
8. Metoprolol
9. Amiodaronă.
10. Glucoză și insulină
124. Expandarea de volum extracelular determină:
1. Hematemeză
2. Edeme
3. Revărsate în seroase
4. Ascită
5. Febră
6. Sete
7. Diaree.
8. Encefalopatie hipertensivă
9. Jugulare turgescente
10. Anurie
125. Tratamentul în hiperpotasemie:

1. Clorură de potasiu
2. Diuretice
3. Ser fiziologic
4. Răsini schimbătoare de ioni
5. Bicarbonat de calciu
6. Glucoză cu insulină
7. Gluconat de calciu
8. Dializă
9. Aport de potasiu
10. Clorură de sodiu
126. Care afirmații sunt adevărate despre accesul venos periferic?
1. Poate fi ușor pierdut în timpul resuscitării cardio-respiratorii
2. Diametrul cateterului depinde de dimensiunea venei pacientului
3. Flexula gri (16G) are un debit de 60 ml/min.
4. Implică riscuri vitale
5. Durată lungă de instalare
6. Se pot administra catecolamine doar în urgență
7. Soluția de NaCl 0.9% se administrează doar pe flexulă roz (20G)
9. Vena jugulară externă este cea mai mare venă periferică
10. Se poate administra Glucoză 20%
127. Care noțiuni sunt adevărate legate de apă?
1. Apa intracelulară = 66% din total
2. Apa extratracelulară = 66% din total
3. In hipernatremia hipovolemică deficitul de apă este mai mare decât cel de Na
4. În hiponatremia hipovolemică există un exces moderat de apă în spațiul extracelular
5. În hipernatremia izovolemică există deficit de apă, iar cantitatea totală de Na este normală
6. Tratamentul hiponatremiei hipervolemice este cu aport de apă
7. Apa intravasculară = 15% din greutatea corpului
8. Volemia= 5% din greutatea corpului
9. Reprezintă 55-60% din greutatea corporală
10. Tratamentul hiponatremiei hipervolemice este cu diuretice
128. Cauzele de obstrucție a căilor aeriene sunt:
1. Astm cardiac
2. Traumatisme inchise ale gâtului
3. Angina pultacee
4. Căderea bazei limbii
5. Faringita
6. Laringita
7. Lichid de vărsătură
8. Laringospasm
9. Sânge
10. Abces subclavicular
129. Semnele obstructiei incomplete a cailor aeriene pot fi:
1. Torace blocat in expir
2. Torace blocat in inspir
3. Flux normal pe caile aeriene
4. Lipsa respiratie
5. Retractie subcostala
6. Coloratia gri a tegumentelor
7. Starea de inconstienta
8. Coloratia rosie a tegumentelor
9. Imposibilitatea de a vorbi
10. Sforait
130. Managementul de bază al călor aeriene se face prin:

1. Sonda Yankauer este indicata indiferent de tipul corpului strain
2. Subluxatia mandibulei indiferent de mecanism
3. Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei
4. Ridicarea mandibulei este suficienta pentru eliberarea căilor aeriene
5. Indepartarea corpilor straini orofaringieni
6. Folosirea aspiratorului in cazul corpilor straini lichizi
7. Subluxatia mandibulei
8. Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei in caz de trauma
9. Pensa Magill este contraindicata la pacientii cu mecanism traumatic
10. Administrarea de oxigen in paralel cu manevrele de management al cailor aeriene
131. Adjuvanții căilor aeriene sunt reprezentati de :
1. Tubul nasofaringian
2. La adulti sunt indicate canule nasofaringiene cu diametrul 7-8 mm
3. Tubul nasofaringian care se insera intotdeauna pe narina stanga
4. Pipa Guedel se masoara de la incisivii centrali la lobul urechii
5. Pipa Guedel se introduce cu concavitatea in sus
6. Pipa Guedel previne caderea bazei limbii la pacientii constienti
7. La adulti sunt indicate canule nasofaringiene cu diametrul 6-7 mm
8. Pipa Guedel se masoara de la comisura bucala la lobul urechii
9. Pipa Guedel
10. Pipa Guedel previne caderea bazei limbii la pacientii inconstienti
132. Modalitatile de administrarea a oxigenului la pacientul care respiră spontan sunt:
1. Canula nazala ( 6-8l/min)
2. Balon de ventilație mecanică
3. Balon cu rezervor
4. Masca faciala cu rezervor asigura o concentratie de oxigen de 40-60%
5. Masca facială simpla asigura o concentratie de oxigen de 40-60%
6. Masca facială cu rezervor
7. Canula nazala ( 2-6l/min)
8. Masca Venturi
9. Pipa Guedel
10. Masca facială simplă
133. Ventilația mecanică se poate realiza prin :
1. Ventilație gura la mască
2. Intubatia oro-traheala nu permite aspirarea secretiilor traheale pe sonda
3. Intubație oro-traheală
4. Combitubul nu protejeaza impotriva lichidului de varsatura
5. Masca laringeana protejeaza complet calea aeriana impotriva aspiratiei lichidului de varsatura
6. Masca laringeană
7. Masca și balon autogonflabil
8. Ventilația gură la gură este obligatorie in toate situațiile de stop cardio-respirator pana la sosirea ambulantei
9. I-gelul este un dispozitiv supraglotic folosit de catre personalul medical cu experienta in intubatie
10. Combitub
134. Despre combitub sunt adevarate urmatoarele informatii:
1. Protejeaza impotriva aspiratiei lichidului de varsatura
2. Este un tub cu dublu lumen
3. Are avantajul ca se introducerepede si usor
4. Tubul trebuie sa patrunda in trahee
5. Nu protejeaza impotriva aspiratiei lichidului de varsatura
6. Tubul poate patrunde in esofag sau in trahee
7. Se introduce cu laringoscopul
8. Se poate folosi cand este nevoie de presiuni mici de ventilatie
9. Se introduce orb
10. Are dezavantajul ca se introduce greu
135. Despre I-gel sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

1. Mansonul realizeaza o buna etanseitate la nivelul laringelui
2. Mansonul realizeaza o buna etanseitate la nivelul faringelui
3. Este fabricat dintr-un material rigid
4. Este prevazut cu un dispozitiv antimuscatura
5. Permite realizarea intubatiei oro-traheale cu pastrarea dispozitivului supraglotic pe pozitie
6. Prezinta un lumen ce permite aspirarea continutului lichidian gastric
7. Dimensiunea se alege in functie de inaltimea pacientului
8. Permite realizarea intubatiei oro-traheale cu pastrarea dispozitivului supraglotic pe pozitie
9. Este un dispozitiv supraglotic de unica folosinta
10. Este un dispozitiv supraglotic sterilizabil
136. Masca laringeana are urmatoarele avantaje:
1. Se introduce repede si usor
2. Permite o ventilatie mai eficienta decat pe masca si balon
3. Permite o ventilatie mai eficienta decat pe sonda de intubatie oro-traheala
4. Poate fi utilizata doar de catre paramedici
5. Este utilizata exclusiv in resuscitare
6. Poate fi utilizata doar de catre medici
7. Necesita laringoscopie
8. Nu este necesara realizarea laringoscopiei
9. Varimile sunt variate
10. Poate fi utilizata de catre paramedici
137. Ventilatia pe mască și balon:
1. Necesita doua persoane pt mentinerea etanseitatii
2. În timpul resuscitării cu cale aeriană neprotejată, se administrează 2 ventilaţii după fiecare secvenţă de 30
compresiuni toracice
3. Daca se utilizează un balon cu rezervor, nu trebuie contact etanș cu fața victimei
4. Daca se utilizează un balon cu rezervor, concentraţia in oxigen poate depăşi 85 %.
5. Balonul cu rezervor nu aduce un plus de oxigen
6. Concentraţia de oxigen poate fi îmbunătăţită prin ventilaţia pe mască și balon conectat la o sursă de oxigen - 50
%
7. Masca nu permite vizualizarea exteriorizarii secretiilor
8. Nu prezinta dezavantaje
9. In absenta oxigenului suplimentar, asigura o concentratie de oxigen de 21%
10. Prezinta un risc crescut de hiperinflaţie gastrică si varsatura
138. Succesul defibrilarii depinde de:
1. Intensitatea curentului electric
2. Dimensiunea cordului pacientului
3. Marimea electrozilor
4. Dimensiunea toracelui pacientului
5. Pozitia electrozilor
6. Calitatea gelului aplicat
7. Presiunea in punctul de contact
8. Contactul electrod-tegument este singurul element cu adevarat important
9. Faza respiratiei nu influenteaza impedanta
10. Energia transmisa
139. Despre defibrilatorul automat extern sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Electrozi autoadezivi se plasează anterior la nivelul apendicelui și subclavicular drept
2. Aparatul este prevazut cu electrozi autoadezivi
3. Poate fi utilizat de catre oricine, deoarece nu necesita cunostinte medicale
4. Sunt plasate in spatii publice
5. Patch-urile transdermice vor fi lasate si se vor aplica electrozii de defibrilare deasupra
6. Este utilizata doar de catre persoanele fara pregatire medicala
7. Este utilizat de catre personalul paramedical
8. Pentru pacienţii ce prezintă cardiostimulare electrică permanentă, electrozii de defibrilare se vor plasa asa cum
este desenat pe ei
9. Trebuie urmate indicatiile furnizate de catre aparat
10. Electrozi autoadezivi se plasează presternal și lateroaxilar
140. Defibrilarea manuala implica:
1. Socul trebuie aplicat cat mai repede, fara a mai verifica zona
2. Identificarea ritmului cardiac
3. Urmarea instructiunilor generate de aparat
4. Efectuarea de catre un reprezentant al pompierilor
5. Verificarea ritmului cardiac dupa aplicarea socului
6. Efectuarea analgeziei inainte de a administra socul
7. Selectarea intensitatii necesare socurilor
8. Selectarea energiei de defibrilare
9. Indepartarea surselor de oxigen
10. Stergerea toracelui pacientului daca acesta este ud
141. Avantajele defibrilatoarelor bifazice sunt:
1. Eficienta lor este redusa
2. Injuria miocardica este mai mare in cazul defibrilatoarelor bifazice
3. Injuria miocardică este minimă
4. Condensatoarele sunt mari
5. Şocurile bifazice cu energie < 200 J au o rată mai mica de succes în conversia FV/TV decât şocurile
monofazice cu 360 J
6. Necesită mai puțină energie pentru defibrilare
7. Au condensatoare și baterii mai mici;
8. Folosesc o energie de 360 J
9. Au eficienţa maximă
10. Sunt mai uşoare şi mai comod de transportat
142. Defibrilarea la pacientul in SCR se realizeaza:
1. Daca pacientul prezinta fibrilatie ventriculara
2. Se opresc compresiile toracice si se continua cu ventilatia mecanica
3. Energia primului soc este indiferentă pentru defibrilatorul bifazic
4. In caz de activitate electrica fara puls
5. Daca pacientul prezinta tahicardie ventriculara fara puls
6. In caz de fibrilatie atriala
7. Cu ajutorul AED
8. Energia primului soc este de 150J pentru defibrilatorul bifazic
9. Doar cu defibrilator manual pentru a putea analiza ritmul
10. Energia primului soc este de 360J pentru defibrilatorul monofazic
143. Protocolul defibrilarii presupune:
1. Verificarea zonei
2. Incarcarea padelelor pe toracele pacientului
3. Selectarea energiei
4. Indentificarea fibrilatiei atriale pe monitor
5. Selectarea intensitatii necesare
6. Identificarea FV/TV fara puls pe monitor
7. Reluarea imediata a compresiilor toracice dupa descarcarea socului
8. Verificarea ritmului pe monitor dupa aplicarea socului
9. Incarcarea padelelor inainte de a fi aplicate pe torace
10. Initierea a cel putin 3 minute de RCP inainte de aplicarea socului
144. Despre defibrilatoare sunt corecte urmatoarele afirmatii:
1. Defibrilatoarele bifazice sunt concepute să descarce un curent ce traversează miocardul în ambele sensuri:
pozitiv şi negativ.
2. Defibrilatoarelor monofazice au determinat injurii miocardice severe
3. Utilizarea defibrilatoarelor monofazice a adus extrem de putine beneficii
4. Defibrilatoarele monifazice elibereaza un curent bifazic rectiliniu
5. Defibrilatoarele monofazice eliberează un curent unipolar
6. Au drept scop depolarizarea unei mase critice din miocard
7. Se folosesc in cazul tuturor pacientilor care nu deschid ochii, indiferent de ritmul de pe monitor
8. Defibrilatoarele bifazice pot fi : bifazic truncat şi bifazic rectiliniu
9. Defibrilatoarele automate externe pot fi folosite doar de catre paramedici
10. Defibrilatoarele bifazice eliberează singure șocul electric
145. Defibrilarea manuală implică:

1. Respectarea de catre salvatori a recomandarilor facute de catre aparat
2. Aplicarea defibrilarii trebuie facuta cat mai repede, indiferet de mediul in care se afla pacientul
3. Se va aplica un soc dupa 3 minute de resuscitare
4. Îndepărtaţi sursele de oxigen din zona defibrilării
5. Selectarea energiei se face automat, de catre aparat
6. Sursele de oxigen nu trebuie indepartate
7. Nu ţineţi niciodată ambele padele în aceeași mână
8. Identificarea ritmului cardiac
9. Se recomandă utilizarea electrozilor auto-adevizi
10. Se realizeaza doar de catre personal cu pregatire medicala
146. Despre defibrilarea manuală sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Dacă defibrilarea restabileşte circulaţia pacientului și FV/TV fara puls apare din nou, se va relua defibrilarea
cu energia care a avut succes anterior;
2. În cazul defibrilatoarelor bifazice, primul şoc va fi de 150J
3. Şocul va fi urmat imediat de RCP timp de 2 minute
4. Primul, precum şi următoarele şocuri monofazice vor fi de 360 J
5. După 2 min. de RCP, dacă FV/TV fără puls persistă se va aplica un nou şoc electric
6. Primul şoc monofazic va fi de 150 J
7. Şocul va fi urmat imediat de evaluarea ritmului si/ sau a pulsul central
8. Evaluati pulsul central dupa fiecare soc electric exern
9. Se pot administra maxim 3 socuri
10. Dacă defibrilarea restabileşte circulaţia pacientului și FV/TV fara puls apare din nou, se va relua defibrilarea
cu energia minima pe care o furnizeaza defibrilatorul
147. Pentru un pacient de aproximativ 70 ani, gasit inconstient,care nu respira, intr-un spatiu public, veti proceda astfel:
1. Intervalul de timp dintre 2 socuri este de 2 minute, timp in care se fac compresii si ventilatii in raport de 30:2
2. Se aplica intotdeauna soc electric, pacientul fiind in stop cardio-respirator
3. Intervalul de timp dintre 2 socuri este de 2 minute, timp in care se fac compresii si ventilatii in raport de 15:2
4. Eliberarea cailor aeriene se face prin subluxatia mandibulei daca nu se cunoaste mecanismul
5. Electrozii se lipsesc subclavicular drept si la nivelul apexului
6. Dupa fiecare soc se verifica pulsul la artera radială
7. Salvatorul laic evalueaza ritmul si seteaza energia de defibrilare in functie de tipul defibrilatorului
8. Defibrilatorul este singurul cel mai important element din resuscitare
9. Siguranta salvatorului este primul pas
10. Aplicarea socului electric se face la indicatia AED-ului
148. Un pacient aflat in stop cardio respirator, cu manevre de resuscitare in curs, la care se identifica pe monitor ritmul
de Activitate electrica fara puls, necesita:
1. Compresii toracice
2. Abord osos in lipsa abordului venos
3. Abord venos
4. Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, sc
5. Oxigenoterapie
6. Amiodarona 150 mg iv
7. Furosemid 40 mg iv
8. Amiodarona 300 mg iv
9. Adrenalina 1 mg iv la 3-5 minute
10. Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, im
149. Adrenalina, utilizata in SCR in doza de 1 mg, repetata la 3-5 minute, are urmatoarele efecte:
1. Inotrop pozitiv
2. Batmotrop negativ
3. Inotrop negativ
4. Vasodilatator
5. Bronhoconstrictie
6. Cronotrop pozitiv
7. Vasoconstrictie
8. Batmotrop pozitiv
9. Cronotrop negativ
10. Bronhodilatatie
150. Un pacient aflat in stop cardio respirator, cu manevre de resuscitare in curs, la care se identifica pe monitor ritmul
de Tahicardie ventriculara fara puls, necesita:
1. Defibrilare cu 360J monofazic
2. Defibrilare 150J monofazic
3. Atropina 1mg iv
4. Amiodarona 300 mg IV, dupa al treilea soc electric extern
6. Defibrilare cu 200J bifazic
7. Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, im
8. Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, iv
9. Cardioversie 120J bifazic pentru primul soc
10. Adrenalina 1 mg la 3-5 minute, sc
151. Urmatoarele afirmatii referitoare la utilizarea caii intraosoase sunt adevarate:
1. poate fi utilizat doar la adult
2. Se poate obtine la nivelul tibiei
3. poate fi utilizat la adult si la copil
4. Se poate obtine la nivelul humerusului
5. medicatia folosita in resuscitare realizeaza concentratii plasmatice adecvate
6. Se poate obtine la nivelul peroneului
7. Nu se recomanda in cazul pacientilor cu hipovolemie
8. este indicata daca accesul intravenos nu se poate obtine
9. poate fi utilizat doar la copil
10. Se poate obtine la nivelul falangelor
152. La un pacient de 25 de ani cu plaga injunghiata toracica stanga, aflat in SCR-Asistola, se vor evalua si exclude in
primul rand urmatoarele cauze potential reversibile ale SCR:
1. Hemoragie interna
2. Embolie pulmonara
3. Hemoragie externa
4. Hiperpotasemie
5. Hipoxie
6. Pneumotorax sufocant
7. Infarct miocardic acut
8. Tamponada cardiaca
9. Hipertemie
10. Hipopotasemie
153. Pentru a fi eficiente, compresiunile toracice externe in cazul unui adult de talie medie se efectueaza:
1. Timpul de compresie trebuie sa fie egal cu timpul de decompresie
2. Cu o adancime de 5-6 cm
3. Timpul de compresie trebuie sa fie 1/3 din timpul de decompresie
4. Cu o adancime de 4 cm
5. Podul palmei trebuie pozitionat in mijlocul toracelui
6. Cu o frecventa de 60-80/min
9. Pe un plan dur
10. Podul palmei trebuie pozitionat la nivelul apendicelui xifoid
154. Sunteti solicitati sa interveniti, cu ambulanta, la o persoana de sex feminin , de aproximativ 40 ani, gasita de vecini
cazuta in curte. Langa victima – o sticla cu o substanta necunoscuta si miros intepator.:
1. Se verifica respiratia, fara eliberarea cailor aeriene datorita riscului de intoxicatie accidentala.
2. Indiferent de ritmul de pe monitor, adrenalina este medicatia de electie.
3. In caz de asistola , resuscitarea se face timp de 30 minute.
4. Protocolul de resuscitare pentru ritmurile socabile recomanda administrarea medicatiei imediat ce s-a obtinut
abordul vascular
5. In caz de intoxicatie cu etilenglicol, antidotul este alcoolul metilic
6. Eliberarea cailor aeriene este primul pas , dupa ce am evaluat starea de constienta
7. In cazul intoxicatiei cu organofosforate, doza de atropina este de maximum 3 mg
8. Daca pe monitor apare FV, adrenalina se administreaza dupa al treilea soc .
9. In caz de intoxicatie cu organofosforate antidotul este atropina.
10. Daca pacienta prezinta un ritm nesocabil, se administreaza adrenalina- 1 mg la fiecare 3-5 minute
155. Despre ritmurile socabile, este adevarat ca:
1. Intervalul de timp intre doua socuri este de 2 minute
2. Nu exista un numar maxim de socuri
3. Medicatia se administreaza dupa al treila soc
4. Sunt reprezentate de FV si TPSV
5. Dupa administrearea socului se verifica din nou ritmul si se administreaza un alt soc, daca este nevoie
6. Sunt reprezentate de FV si TV fara puls
7. Se pot administra maxim 3 socuri
8. Adrenalina se administreaza dupa primul soc
9. Primul soc se administreaza cu 150 J indiferent de tipul defibrilatorului
10. Primul soc se administreaza cu o energie de 150 J pentru defibrilatorul bifazic
156. Cauzele stopului cardiorespirator potential reversibile sunt:
1. hipocapnia
2. tamponada cadiaca
3. tahicardia paroxistica
4. hipoxia
5. hipovolemia
6. tromboza venoasa profunda
7. hipotermia
8. hipocloremia
9. hipertermia
10. torsada varfurilor
157. Despre resuscitarea cardiopulmonara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Socul electric extern se aplica cu o energie de 360 J pentru defibrilatorul bifazic
2. Daca nu se obtine abord venos, adrenalina se poate administra pe sonda de intubatie
3. Hiperextensia capului se realizeaza la toti pacientii inconstienti, indiferent de mecanism
4. Subluxatia mandibulei se realizeaza atunci cand suspicionam leziune de coloana cervicala
5. Compresiile toracice se efectueaza cu o frecventa de 100-120/min
6. Xilina este preferata in cazul ritmurilor socabile, in doza de 300 mg
7. Evaluarea respiratiei nu trebuie sa dureze mai mult de 10 secunde
8. In cazul ritmurilor socabile, medicatia se administreaza dupa al 3 lea soc electric extern
9. Adrenalina se administraeza intraosos atunci cand nu se obtine abord intravenos
10. Raportul compresiuni:ventilatii este de 30: 2 indiferent de modul in care pacientul este ventilat
158. Sunteti de garda in UPU iar ambulanta aduce un pacient inconstient , care nu respira, dupa ce a acuzat durere toracica
importanta.:
1. Cel mai probabil cauza SCR este tromboza coronariana
2. Infarctul miocardic nu este cauza de SCR
3. Atropina este recomandata in cazul pacientilor cu AEP
4. Pacientul intubat va fi ventilat cu o frecventa de 8-10 ventilatii/minut
5. Administrarea tromboliticului prelungeste durata resuscitarii cu 60-90 minute
6. Pentru pacientul in SCR, durata intubatiei oro-traheale nu trebuie sa depaseasca 10 secunde
7. Daca pacientul prezinta un ritm socabil, primul SEE se administreaza cu 150 J
8. Durata resuscitarii este de maxim 45 minute
9. Pe toata durata resuscitarii , trebuie excluse/ identificate cauzele potential reversibile de SCR
10. Imediat ce se obtine abord vascular se administreaza adrenalina- 1 mg indiferent de ritmul de pe monitor
159. Privind administrarea de medicamente în timpul resuscitării cardio-respiratorii sunt adevărate, următoarele afirmații:
1. Adrenalina se administrează în doză de 1 mg, la fiecare 3 -5 minute, după al treilea șoc, în fibrilația ventriculară
2. Atropina se utilizeaza de rutina in resuscitarea cardio-respiratorie
3. Lidocaina se administreaza subcutanat in resuscitare
4. Se recomandă folosirea de rutină a sulfatului de magneziu în fibrilația ventriculară
5. Adrenalina se administrează în doză de 1 mg, la fiecare 3 -5 minute, în asistolă
6. Primul bolus de amiodaronă este de 300 mg în caz de fibrilație ventriculară persistentă
7. Amiodarona se administrează în fibrilația ventriculară după al treilea șoc
8. Se poate folosi lidocaina dacă fibrilația ventriculară a răspuns la amiodaronă
9. După primul bolus de amiodaronă se poate repeta încă 150 mg în caz de fibrilație ventriculară persistenta
10. După primul bolus de amiodaronă se poate repeta încă 300 mg în caz de fibrilație ventriculară persistenta
160. Reprezintă cauze de activitate electrică fără puls, următoarele:
1. Contuzia pumonară
2. Pneumotoraxul sufocant
3. Hipomagnezemia
4. Hipovolemia
5. Embolia pulmonară masivă
6. Hipoxia
7. Hipernatremia
8. Pleurezia
10. Ruptura de diafragm
161. Despre compresiile toracice externe, la adult, sunt adevărate următoarele afirmații:
1. Adâncimea compresiilor toracice externe este de 5-6 cm
3. Se efectuează cu o frecvență de maxim 120 pe minut
5. Raportul compresii toracice externe/ventilații este de 15/2
7. Se efectuează cu o frecvență de minim 100 pe minut
9. Se efectuează cu podul palmei plasat la nivelul apendicelui xifoid
10. Se efectuează cu podul palmei plasat la mijlocul sternului
162. Despre suportul vital de bază, efectuat de personal fără cunoștințe medicale, sunt adevărate următoarele afirmații:
1. La adult se începe întotdeauna cu două ventilații gură la gură
2. Raportul compresii toracice externe/ventilații la nou-născut este de 30/2
3. Raportul compresii toracice externe/ventilații la copil este de 30/2
5. La copil resuscitarea se începe cu 2 ventilații
6. Se începe resuscitarea dacă victima este inconştientă şi respiră agonic
7. La copil resuscitarea se începe întotdeauna cu compresii toracice
8. Raportul compresii toracice externe/ventilații la adult este de 30/2
9. În caz de mai mulţi salvatori se recomandă să se schimbe la 2 minute pentru a preveni oboseala
10. În caz de mai mulţi salvatori se recomandă să se schimbe la 3-5 minute pentru a preveni oboseala
163. Victimei unei submersii, aflată in stop cardio-respirator, i se vor efectua următoarele manevre :
1. Administrare de adrenalină 1 mg la 3-5 minute, în asistolă
2. Resuscitarea cardiorespiratorie începe cu 30 compresii toracice externe
3. „Drenarea plamanilor” cu bolnavul pus in pozitia adecvata
4. Administrare de atropină 3 mg
5. Cardioversie
6. Administrare de O2 100%
7. Pacing transcutanat extern
8. Ventilaţie pe mască şi balon
9. Ventilaţie gură la gură
10. Compresiuni toracice
164. În timp ce resuscitați un pacient în UPU, identificați un ritm de Fibrilație Ventriculară, cum administrați medicația?
1. Administrăm Amiodaronă 300 mg în perfuzie lentă 10-20 min, după al IIIlea șoc.
2. Administrăm Adenozină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
3. Administrăm Amiodaronă 300 mg în 20 ml SG 5%, bolus, după al IIIlea șoc.
4. Administrăm Atropină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
5. Al doilea soc se livrează cu 200 J pe defibrilator bifazic.
6. Administrăm Adrenalină 1 mg la 3-5 minute, bolus, după al IIIlea șoc.
7. Primul șoc îl livrăm cu 150 J pe defibrilator bifazic.
8. Șocurile 2-Ultimul se livrează cu 360 J pe defibrilator bifazic.
9. Administrăm Amiodaronă 150 mg în SG 5%, bolus, după al Vlea șoc.
10. Administrăm Amiodaronă 150 mg, în perfuzie lentă după al Vlea șoc.
165. Cauzele reversibile ai SCR cu litera H sunt:
1. Hidropneumotorax
2. HipoNatremie
3. Hipotermie
4. Hipoxie
5. Hidroperitoneu
6. Hipovolemie
7. Hipertermie
8. Hipertensiune
9. Hipo/Hiper Kalemie
10. Hidrocel
166. Cauzele reversibile ale SCR cu litera T sunt:
1. Tromboză Venoasă Profundă
2. Torticolis
3. Tromboză Pulmonară
4. Tamponada Cardiacă
5. Tromboză Coronariană
6. Toxice
7. Turgescența Jugularelor
8. Traumă
9. Tromboză de Venă Cavă
10. Torace sub Tensiune
167. Sunteți în cursul resuscitării unui bărbat care a fost extras dintr-un incendiu, fără urme de arsură sau traumă suferite:
1. Ventilăm la un raport de 15 compresii la 2 ventilații.
2. Folosiți Pipa Guedel pentru a optimiza ventilația pe mască și balon.
3. Plasarea precoce a unei măști cu rezervor cu debit setat la 15l este esențială.
4. Dacă sunt disponibile folosim dispozitive de protezare a căiilor aeriene avansate.
5. Cauza pentru SCR fiind evidentă nu trebuie să pierdem timpul căutând altă cauză reversibilă.
6. Folosiți sonda nazofaringiană pentru a optimiza ventilația pe mască și balon.
7. Începeți resuscitarea cu 5 ventilații.
8. Inițial oferiți ventilațiile pe mască și balon conectat la tubul de oxigen
9. Intubația este prioritatea numarul 1 pentru acest pacient.
10. Cel mai eficient mod de tratare a hipoxiei este pe mască și balon.
168. În cazul intoxicațiilor:
1. Etanolul este antidotul cel mai potrivit în intoxicația cu metanol.
2. Spălătura gastrică este eficientă indiferent de timpul producerii ingestiei.
3. Acetilcisteina este antidotul pentru acetaminofen.
4. Atropina este antidotul pentru organofosforate.
5. Emulsia lipidică nu poate cauza complicații.
6. Naloxona este antidotul pentru opioide.
7. Dializa este modul de elecție în tratarea intoxicațiilor cu alcooli toxici.
8. Organofosforatele nu pot cauza intoxicație în contact cu pielea.
9. Flumezanil este antidotul pentru benzodiazepine.
10. Toate intoxicațiile au antidot specific.
169. Faceți parte din echipajul medical de urgență care ajunge la o persoană inconștientă pe marginea drumului. Care
sunt acțiunile dumneavoastră ?
1. Eliberarea căii aeriene la pacienții inconștienți
2. Eliberarea căii aeriene prin flexia capului pe torace
3. Inițierea compresiunilor toracice la victima care nu respiră
4. Evalarea pulsului periferic
5. Raportul de compresiuni/ ventilații va fi de 30/2
6. Evalaurea stării de conștiență prin stimuli verbali și dureroși
7. Evalaurea stării de conștiență prin stimuli dureroși
8. Siguranța salvatorului.
9. Defibrilatorul se utilizează doar în spital
10. Evaluarea respirației privind, ascultând, simțind
170. In timpul resuscitării cardio-respiratorii a unei persoane de 50 ani in spatiul public,trebuie să:
1. Ventilăm pacientul cu 02 100%
2. Analizăm ritmul la fiecare 2 minute
3. Administrăm șoc electric extern în fibrilația ventriculară
4. Identificăm riscul de fracturi costale
5. Identificăm patologiile din baza de date
6. Administrăm adrenalină 1mg intravenos
7. Montăm precoce un cateter venos central
8. Administrăm amiodaronă in bradiaritmii
9. Administrăm medicația pe sondă naso-gastrică
10. Efectuăm compresiunile toracice cu o frecvență de 100/min
171. Despre cauzele potențial reversibile ale stopului cardiorespirator:
1. Pneumotoraxul sufocant trebuie drenat in spatiul 4/5 intercostal
2. Tromboza coronariană necesită tromboliză
3. Pneumotoraxul spontan simplu necesită puncție exuflație
4. Hipoxia se va corecta prin adminstrarea de 02 100%
5. Embolia pulmonară masivă trebuie tratată chirugical
6. Hiperpotasemia severă necesită administrarea de gluconat calciu
7. Acidoza metabolică necesită corectie la un pH > 7,35
8. Hipovolemia poate fi tratată cu soluții hipotone
9. Hipotermia trebuie corectată rapid
10. Tamponada cardiacă determină obstrucție extracardiacă
172. Sunteți de gardă intr-un spital de urgență și, la sala de mese un pacient devine inconștient. Cum acționați ?
1. Medicația resuscitării include adrenalina in asistolie
2. Defibrilatorul este necesar pentru pacing transtoracic
3. Dacă pacientul nu respiră, trebuie incepute compresiunile toracice
4. Inițiați manevra Heimlich
5. Fugiți după echipa de resuscitare
6. Amiodarona se administrează in 2 bolusuri pe durata resuscitarii
7. Ecografia detecteaza semnele de TEP
8. Evaluați respirația prin auscultatia cu stetoscopul bilateral
9. Faceți ventilații gură la nas, deoarece are resturi alimentare in cavitatea bucală
10. Sindromul coronarian acut complicat cu scr necesită tromboliză
173. Despre defibrilator sunt adevărate următoarele:
1. Padelele trebuie aplicate pe tegumentul uscat
2. Siguranța defibrilării presupune folosirea manușilor de latex/cauciuc
3. Cardioversia reprezintă stimularea sincronă a cordului
4. Livrarea șocului electric de defibrilare se face simultan cu expirul pacientului
5. Poate fi folosit pentru monitorizarea ritmului cardiac
6. Socurile electrice se administreaza la 3-5 minute in activitatea electrică fără puls
7. Încărcarea padelelor se face in aer, pentru a scurta timpul de intervenție
8. Socurile in fibrilatia ventriculară se administrează la fiecare 2 minute
9. Pacingul este o functie a defibrilatorului bifazic
10. Energia socului electric se setează de către utilizator
174. Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt adevărate:
1. Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de maxim 3 cm
2. Manevra de deschidere a căilor aeriene constă în hiperextensia capului și ridicarea bărbiei
3. Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei nu sunt importante
4. Verificarea respirației se face timp de maxim 5 secunde
5. Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 100/min
6. Dacă persoana nu respiră se apelează serviciul de urgență și apoi se inițiază manevrele de resuscitare
7. In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie mai mare decât cel de decompresie
8. Creierul este afectat de absența oxigenului pentru o perioadă mai mare de 3-4 min
9. Dacă victima este inconștientă dar respiră se va așeza în decubit dorsal
10. Prezența respirației se verifică prin metoda PAS
175. Cauze de obstrucție a căilor aeriene pot fi următoarele:
1. Nevi pigmentari
2. Otita
3. Sânge
4. Corpi străini
5. Sinuzita
6. Arsuri la nivelul feței cu inhalare de fum
7. Căderea bazei limbii datorită alterării stării de conștiență
8. Abces dentar
10. Pareza de nerv facial
176. Este o manevră care contaminează:
1. Nu are riscuri pentru salvator
2. Se poate face și la pacienții arși la gură
3. Nu este indicată in intoxicații cu hidrogen sulfurat
4. Este de evitat în intoxicația cu cianuri
5. Nu este indicată in intoxicații cu organofosforate
6. Se poate face și la pacienții care respire eficient
7. Este indicată la pacienții intoxicați cu cianuri
8. Reprezinta singura manevra efectuată in stopul cardiorespirator
9. Nu este indicată in intoxicații cu substanțe corozive
177. Sunt obligatorii in stopul cardiac:
1. Se efectuează periombilical
2. Se numesc manevra Heimlich
3. Se execută chiar dacă victima respiră bine
4. Nu sunt obligatorii in stopul cardiorespirator.
5. Se efectuează cu coatele indoite
6. Vor fi efectuate cu ambele brațe
7. Adancimea va fi de 5-6 cm
8. Frecvența cerută este 100/ min -120
9. E nevoie de ventilație inițial
178. Vă plimbați vara în parc și găsiti un bărbat care pare că doarme sub o bancă. Cum procedați?
1. Îi vorbesc tare și il scutur ușor de umeri
2. Il strig de la distanță, dar nu mă apropii de el
3. Nu il voi deranja
4. Dacă nu e conștient deschid calea aeriană
5. Astept să se trezească
6. Nu vreau să mă implic deoarece nu am timp
7. Mă apropii și evaluez starea lui
8. Mă gândesc că ar putea fi inconștient
9. Privesc, ascult și simt dacă respire dup ace am deschis calea aeriana
10. Sper să nu răcească
179. Sunteți la piață, la cumpărături și auziti strigăte de ajutor. Se pare că un tânăr de 60 ani a căzut din picioare într-o
zonă agroalimentară. Selectați informația corectă.:
1. Evaluarea stării de conștiență se face dureros
2. Puteți opta pentru compresiuni abdominale
3. Ventilația gură la gură are riscuri de contaminare
4. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima respiră
5. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu deschide ochii
6. Raportul compresii toracice ventilații este 30/2
7. Evaluarea stării de conștiență se face verbal și tactil.
8. Trebuie să evaluăm starea victimei
9. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu respiră.
10. Raportul compresiuni /ventilație e 15/2
180. Sunteți la un magazin și deodată un bărbat se prabușeste în fața ochilor dumneavoastra. Victima, deși inconștientă,
respiră. Ce veți face dvs ?
1. Nu trebuie să deranjăm victima
2. Nu mă implic
3. Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilații mecanice.
4. Inițiez compresiunile toracice.
5. Vom verifica permanent starea ei.
6. Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare.
7. O asezăm in poziția laterală de siguranță.
8. O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația
9. Sun la 112.
10. Folosim defibrilatorul
181. Pentru a fi eficace compresiunile toracice externe in cazul unui adult de talie medie se efectueaza:
1. Podul palmei trebuie pozitionat in mijlocul toracelui
5. Podul palmei trebuie pozitionat la nivelul apendicelui xifoid
7. Cu o adancime de 4 cm
8. Cu o adancime de 5-6 cm
9. Timpul de compresie trebuie sa fie egal cu timpul de decompresie
10. Pe un plan dur
182. Despre compresiile toracice externe, la adult, sunt adevărate următoarele afirmații:
1. Se efectuează cu podul palmei plasat la mijlocul sternului
9. Se efectuează cu podul palmei plasat la nivelul apendicelui xifoid
183. Despre suportul vital de bază, efectuat de personal fără cunoștințe medicale, sunt adevărate următoarele afirmații:
3. La adult se începe întotdeauna cu două ventilații gură la gură
4. Se începe resuscitarea dacă victima este inconştientă şi respiră agonic
5. La copil resuscitarea se începe cu 2 ventilații
6. La copil resuscitarea se începe întotdeauna cu compresii toracice
7. Raportul compresii toracice externe/ventilații la adult este de 30/2
10. Raportul compresii toracice externe/ventilații la nou-născut este de 30/2
184. Despre obstructia cailor aeriene superioare la un bărbat de 40 ani, aflat la restaurant, este adevarat:
1. In caz de obstructie severa pacientul nu mai prezinta tuse eficienta
2. Se recomanda 3 lovituri interscapulare
3. Daca pacientul devine inconstient se initiaza manevrele de resuscitare
4. Se poate utiliza manevra sandwich
5. Se recomanda efectuarea a 5 lovituri interscapulare in caz de tuse ineficienta
6. In caz de obstructie usoara se efectueaza manevra Heimlich
7. Daca devine inconstient nu se recomanda initierea manevrelor de resuscitare
8. Daca obstructia este usoara se recomanda incurajarea tusei
9. In caz de obstructie severa pacientul nu mai poate tusi eficient, este epuizat
10. Se recomanda 3 compresii abdominale
185. Despre obstructia cailor aeriene superioare la un femeie de 45 ani, aflată la domiciliu, este adevarat:
2. Se poate utiliza manevra sandwich
3. Daca pacientul devine inconstient se initiaza manevrele de resuscitare
6. Se recomanda efectuarea a 5 compresii abdominale, in caz de tuse ineficienta
186. Este adevarat despre resuscitarea de baza la adult:
2. Trebuie pozitionat pe un plan dur
3. Se verifică pulsul la intervale de 2 minute
4. Se poate utiliza in siguranta un AED
5. Raportul intre compresii si ventilatii este de 30:2
7. La adult se începe întotdeauna cu două respiraţii
8. Daca este un singur salvator, apelarea 112 se va face dupa evaluarea respirației
10. La dult se incepe intotdeauna cu 5 ventilații
187. Despre obstructia cailor aeriene superioare la un femeie de 82 ani, aflată la domiciliu, este adevarat:
3. Compresiile abdominale se efectuează la jumătatea distanței de la ombilic la apendicele xifoid, dacă sunt
necesare deoarece tusea devine ineficientă
7. Compresiile abdominale se fac la 3 cm sub ombilic
10. Se recomanda efectuarea a 5 compresii abdominale, in caz de tuse ineficienta
188. Resucitarea cardio pulmonara de baza la adult include:
2. Deschiderea cailor aeriene
3. Absenta raspunsului la stimulare verbala semnifica prezenta starii de inconstienta
4. Un pacient inconstient , care nu respira , trebuie pus in pozitia de siguranta
5. Raportul compresii/ventilații este de 30/2
6. Nu se recomanda efectuarea compresii toracice
7. Verificarea starii de constienta
8. In cazul unui pacient constient vom incepe manevrele de resuscitare
9. Alertarea sistemului de urgenta 112
10. Efectuare de compresiuni abdominale
189. Este adevarat despre compresiile toracice externe la un adult de 65 ani:

1. Se fac cu podul palmei pozitionat pe stern
2. Podul palmei situat pe apendicele xifoid
3. Frecventa de 80/min
4. Frecventa de 100-120/min
5. Adancimea este de 5-6 cm
6. Dupa 30 compresii se vor efectua 2 ventilatii
7. Corpul pacientului va fi pozitionat pe un plan dur
8. O adancime de 2-3 cm
9. Frecventa de maxim 150/min
10. Frecventa de minim 120/min
7. Se fac cu podul palmei pozitionat pe mijlocul sternului
10. Podul palmei situat pe manubriul sternal
191. Sunteți la un meci de fotbal și deodată un bărbat se prabușeste pe teren. Victima, deși inconștientă, respiră. Ce
veți face dvs ?
2. Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilaț
3. Nu supraveghem permanent victima
5. Nu mă implic
6. Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare
7. Inițiez compresiunile toracice
8. O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația
9. Sun la 112.
10. Vom verifica permanent starea ei
9. Podul palmei situat pe manubriul sternal
10. Se fac cu podul palmei pozitionat pe mijlocul sternului
193. Cauze de obstrucție a căilor aeriene pot fi următoarele:
1. Arsuri la nivelul feței cu inhalare de fum
3. Boala paradontală
4. Nevi pigmentari
5. Abces dentar
6. Căderea bazei limbii datorită alterării stării de conștiență
7. Sânge
8. Corpi străini solizi
9. Sinuzita
10. Caria dentară
194. Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt false:
1. Verificarea respirației se face timp de maxim 10 secunde
2. Prezența respirației se verifică prin metoda privește, gustă, miroase
3. Creierul nu este afectat de absența oxigenului pentru o perioadă de 10 min
4. Dacă persoana respiră eficient se inițiază manevrele de resuscitare
5. Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de 5-6 cm
6. Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 50-60/min
7. Dacă victima este inconștientă dar respiră se va așeza în poziție lateral de siguranță
8. In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie egal cu cel de decompresie
9. Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei sunt importante
10. Manevra de deschidere a căilor aeriene constă întotdeauna în subluxația mandibulei
195. Următoarele afirmații despre suportul vital de baza la adult sunt adevărate:
1. Frecvența de efectuare a compresiilor toracice este de 100-120/min
2. In cazul compresiilor toracice timpul de compresiune trebuie sa fie mult mai mare față de cel de decompresie
3. Dacă persoana nu respiră se inițiază manevrele de resuscitare
4. Evaluarea zonei, evaluarea siguranței salvatorului și a victimei nu sunt importante
5. Persoana care respiră, dar este inconștientă se va plasa în poziție laterală de siguranță
6. Manevra de deschidere a căilor aeriene trebuie efectuată la victima inconștientă
7. Adâncimea compresiilor toracice trebuie sa fie de 2-3 cm
8. Prezența respirației se verifică prin metoda privește, ascultă, simte
9. Dacă victima este inconștientă și nu respiră se va așeza în poziție lateral de siguranță
10. Verificarea respirației se face timp de minim 60 secunde
196. Despre poziția lateral de siguranță, se poate spune:
1. Se efectuează doar la pacientul in stop cardiac
2. Se efectuează la pacientul conștient care acuză palpitații
3. Pacientul comatos are nevoie de această poziție
4. Nu se efectuează la pacientul in stop cardiac
5. Se impune in timpul resuscitării
6. Este o poziție temporară până vine echipa de urgență
7. Pacientul va fi asezat in semidecubit
8. Este terapeutică
9. Este pentru victimele inconștiente care respiră
10. Are rolul de a facilita activitatea cardiacă
197. Din punct de vedere fiziopatologic, socul se caracterizeaza prin:
1. Cresterea sistemica a perfuziei tisulare
2. Maldistributie a fluxului sangvin in cazul socului anafilactic
3. Socul anafilactic se caracterizeaza prin obstructia fluxului sangvin
4. Scaderea volumului circulant in cazul socului hipovolemic
5. Insuficienţă circulatorie care determină un dezechilibru între necesarul şi oferta de oxigen
6. Scaderea fluxului sangvin in cazul socului cardiogenic
7. Tamponada cardiaca cauzeaza soc cardiogenic
8. Disfunctie de pompa in cazul socului cardiogenic
9. Scaderea sistemica a perfuziei tisulare
10. Obstructia fluxului sangvin in cazul socului neurogen
198. Despre socul hipovolemic sunt corecte urmatoarele afirmatii:
1. Se caracterizeaza prin devierea la stanga a curbei de disociere a HbO
2. Socul hemoragic este doar de cauza traumatica
3. Se caracterizeaza prin devierea la dreapta a curbei de disociere a HbO
4. Vasoconstrictia duce la centralizarea circulatiei
5. Hemoragia reprezinta pierderea volumului circulant in spatiul III
6. Mecanismele compensatorii sunt reprezentate de hiperactivitatea simpatica
7. Hipovolemia absoluta reprezinta pierderi prin diaree, varsaturi, arsuri
8. Microagregatele leucoplachetare ajuta la blocarea sangerarii arteriale
9. Hipovolemia relativa reprezinta pierderile in spatiul III
10. Volemia normala este 9 % din greutatea ideala la un adult
199. Socul hemoragic de clasa III se caracterizeaza prin :

1. TAD redusa
2. Frecventa cardiaca este 120/min
3. Timpul de reumplere capilara este prelungit
4. Trecventa respiratorie 16-18/ min
5. Pierdere de sange intre 30-40%
6. Volumul de sange pierdut intre 750-1000 ml
7. Debitul urinar intre 10-20 ml/h
8. Debitul urinar 0-10 ml
9. Timpul de reumplere capilara nedetectabil
10. Tahicardie usoara
200. Tratamentul socului hemoragic presupune:
1. TA este singurul element care arata eficienta terapiei
2. Este interzisa folosirea garoului datorita riscului crescut de ischemie in teritoriul distal
3. Controlul hemoragiei se va realiza doar in sala de operatie
4. Controlul hemoragiei
5. Administrarea de sange si derivati de sange este prima optiune terapeutica
6. Solutiile coloide sunt utilizate datorita accesibilitatii economice
7. Corectia anomaliilor de coagulare
8. Monitorizarea efectului terapiei
9. Oxigenare pulmonara adecvata
10. Inlocuirea pierderilor cu solutii de repletie volemica
201. Avantajele si dezavantajele solutiilor cristaloide folosite in socul hipovolemic sunt:
1. Se administreaza in procent de 3: 1 fata de volumul pierdut
2. Nu parasesc spatiul intracelular
3. Pot da reactii alergice
4. Determina hemodilutie
5. Inlocuiesc si deficitul interstitial
6. Sunt ieftine
7. Administrarea de ser fiziologic poate duce la acidoza metabolica hipocloremica
8. Echilibrare lenta intra si extravasculara
9. Interfera cu determinarea grupului sangvin si a Rh-ului
10. Se administreaza in procent de 1:1 fata de volumul pierdut
202. Despre solutiile coloide este Corect ca:
1. Au remanenta intravasculara mare
2. Nu mentin presiunea coloidosmotica intravasculara
3. Parasesc repede spatiul intravascular
4. Blocheaza sistemul histocitar
5. Au efect antiplachetar
6. Risc de transmitere a infectiilor
7. Se administreaza in raport de 2:1 fata de volumul pierdut
8. Sunt utile in insuficienta cardiaca si renala
9. Ringer lactat este un coloid folosit in socul hipovolemic
10. Sunt ieftine
203. Clasa I a socului hemoragic se caracterizeaza prin :
1. Usoara tahicardie
2. Tegumente si extremitati de culoare normala
3. Timp de reumplere capilara< 2s
4. Pacientul este agitat, nervos
5. Debit urinar>30
6. TAS nemodificata
7. Timp de reumplere capilara 3 -4 sec
8. Extremitatile sunt reci
9. Pacientul a pierdut aprox 1000 ml sange
10. TAS usor scazuta

1. Inlocuirea pierderilor
2. Evitarea coloidelor datorita riscului de reactii alergice/ soc anafilactic
3. Evaluare ABC
4. Abordul venos central este prioritar
5. Controlul hemoragiilor externe
6. Administrarea de sange integral imediat ce pacientul a fost diagnosticat cu soc hemoragic
7. Abord venos periferic de calibru mare
8. Administrarea de fluide pana la o valoare a TAS de 140 mmHg
9. Abordul intraosos este contraindicat datorita riscului crescut de infectii (osteomielita)
205. Eficienta terapiei din socul hipovolemic se monitorizeaza prin :
1. Starea de constienta
2. Tip de reumplere capilara
3. Debic urinar 0,5-1 ml/kgc/h
4. Presiunea venoasa centrala
5. Coloratia tegumentelor nu indica eficienta terapiei
6. Valoarea TA
7. Debit urinar 10-20 ml/h
8. O valoarea a TAS> 140 mmHg
9. Frecventa respiratorie nu ajuta in evaluarea socului hipovolemic
10. Timpul de reumplere capilara este un test subiectiv si nu se poate lua in considerare in acest caz
206. In functie de etiologie, starile de soc se clasifica in:
1. Hipovolemic nonhemoragic
2. Obstructiv extracardiac
3. Distributiv
4. Socul septic este un soc cardiogen
5. Tamponada cardiaca poate da un soc hipovolemic hemoragic
6. Cardiogen
7. Hipovolemic
8. Hipotermic
9. Hipoxic
10. Socul neurogen este un soc obstructiv extracardiac
207. Explorarile diagnostice utilizate in hemoragia acuta sunt:
1. Fibroscopie
2. FAST
3. Radiografia de coloana cervicala
4. Grup sangvin si Rh
5. CT abdomino-pelvin
6. Ureea si creatinina nu se utilizeaza de rutina
7. Hemoglobina/hematocrit
8. Teste de coagulare
9. TGO, TGP
10. Numar de leucocite
208. Despre resuscitarea volemica din socul hipovolemic sunt Corecte urmatoarele afirmatii:
1. Solutia de ringer lactat scade eliberarea de citokine
2. Masa eritrocitara este suficienta pentrua sustine hemostaza
3. Solutiile coloide au preiune oncotica mai mare fata de proteinele plasmatice normale
4. Abordul intravenos central este prima obtiune pentru initierea terapiei volemice
5. Incepe in prespital si continua in departamentul de urgenta
6. Scopul resuscitarii volemice este obinerea unei TAS de 80-90 mmHg in traumatismele craniocerebrale
7. Administrarea fluidelor in cantitate mare inainte de oprirea hemoragiei se asociaza cu cresterea mortalitatii
8. Reechilibrarea volemica are drept scop obtinerea unei “ hipotensiuni permisive”
10. Se administreaza 20-40 ml/kgc fluid pana la oprirea sangerarii prin interventie chirurgicala

1. Solutiile coloide sunt utilizate datorita accesibilitatii economice
3. Oxigenare pulmonara adecvata
4. Controlul hemoragiei
5. Controlul hemoragiei se va realiza doar in sala de operatie
6. TA este singurul element care arata eficienta terapiei
7. Este interzisa folosirea garoului datorita riscului crescut de ischemie in teritoriul distal
8. Administrarea de sange si derivati de sange este prima optiune terapeutica
9. Inlocuirea pierderilor cu solutii de repletie volemica
10. Monitorizarea efectului terapiei
210. Avantajele si dezavantajele solutiilor cristaloide folosite in socul hipovolemic sunt:
1. Determina hemodilutie
2. Nu parasesc spatiul intracelular
3. Sunt ieftine
4. Pot da reactii alergice
5. Se administreaza in procent de 1:1 fata de volumul pierdut
6. Interfera cu determinarea grupului sangvin si a Rh-ului
7. Echilibrare lenta intra si extravasculara
8. Inlocuiesc si deficitul interstitial
9. Se administreaza in procent de 3: 1 fata de volumul pierdut
10. Administrarea de ser fiziologic poate duce la acidoza metabolica hipocloremica
211. Despre solutiile coloide este corect ca:
1. Au efect antiplachetar
2. Parasesc repede spatiul intravascular
3. Blocheaza sistemul histocitar
4. Sunt utile in insuficienta cardiaca si renala
5. Nu mentin presiunea coloidosmotica intravasculara
6. Sunt ieftine
7. Risc de transmitere a infectiilor
8. Se administreaza in raport de 2:1 fata de volumul pierdut
9. Ringer lactat este un coloid folosit in socul hipovolemic
10. Au remanenta intravasculara mare
2. Inlocuirea pierderilor
3. Evitarea coloidelor datorita riscului de reactii alergice/ soc anafilactic
4. Abordul intraosos este contraindicat datorita riscului crescut de infectii (osteomielita)
5. Abordul venos central este prioritar
6. Evaluare ABC
7. Abord venos periferic de calibru mare
8. Controlul hemoragiilor externe
9. Administrarea de sange integral imediat ce pacientul a fost diagnosticat cu soc hemoragic
10. Administrarea de fluide pana la o valoare a TAS de 140 mmHg
213. Eficienta terapiei din socul hipovolemic se monitorizeaza prin :
1. Debic urinar 0,5-1 ml/kgc/h
2. Coloratia tegumentelor nu indica eficienta terapiei
3. Frecventa respiratorie nu ajuta in evaluarea socului hipovolemic
4. Timpul de reumplere capilara este un test subiectiv si nu se poate lua in considerare in acest caz
5. Valoarea TA
6. O valoarea a TAS> 140 mmHg
7. Presiunea venoasa centrala
8. Starea de constienta
9. Debit urinar 10-20 ml/h
10. Tip de reumplere capilara
214. In functie de etiologie, starile de soc se clasifica in:

1. Cardiogen
2. Socul septic este un soc cardiogen
3. Hipoxic
4. Distributiv
5. Socul neurogen este un soc obstructiv extracardiac
6. Obstructiv extracardiac
7. Tamponada cardiaca poate da un soc hipovolemic hemoragic
8. Hipovolemic nonhemoragic
9. Hipovolemic
10. Hipotermic
215. Despre resuscitarea volemica din socul hipovolemic sunt Corecte urmatoarele afirmatii:
2. Solutia de ringer lactat scade eliberarea de citokine
3. Masa eritrocitara este suficienta pentrua sustine hemostaza
4. Incepe in prespital si continua in departamentul de urgenta
6. Reechilibrarea volemica are drept scop obtinerea unei “ hipotensiuni permisive”
7. Se administreaza 20-40 ml/kgc fluid pana la oprirea sangerarii prin interventie chirurgicala
8. Abordul intravenos central este prima obtiune pentru initierea terapiei volemice
9. Solutiile coloide au preiune oncotica mai mare fata de proteinele plasmatice normale
10. Administrarea fluidelor in cantitate mare inainte de oprirea hemoragiei se asociaza cu cresterea mortalitatii
216. Despre șocul anafilactic se poate spune:
1. Poate apare hipertensiunea intracraniană
2. Hipotensiunea este secundară vasoplegiei
3. Se acompaniază de hipertensiune portală
4. Apare prin eliberarea de mediatori inflamatori de la nivelul mastocitelor.
5. Pot apare varice esofagiene
6. Compromite calea aeriană prin edem și bronhospasm
7. Se insoțește de hipertensiune arterială
8. Se adminisrează antidot specific
9. Triggerul poate fi un medicament sau un aliment
10. Este un șoc distributiv.
217. Socul obstructiv extracardiac poate fi identificat atunci când :
1. Pacientul are pneumotorax sufocant netratat
2. Pacientul prezintă jugulare colabate
3. Pacientul are tamponadă cardiacă
4. Pacientul prezintă tulburări de comportament
5. Pacientul prezintă durere in bară in etajul abdominal superior
6. Pacientul prezintă semne ecografice de supraincărcare a VD
7. Pacientul prezintă alterarea funcției renale
8. Pacientul prezintă radiologic aspect de aripi de fluture
9. Pacientul prezintă triada Beck
10. Pacientul are embolie pulmonară masivă
218. Sunteți voluntari in UPU și evaluați victima unui accident rutier, pieton acroșat de o mașină. Ridicați suspiciunea
unui pneumotorax sub tensiune dacă :
1. la examinarea clinica a toracelui identificați hipersonoritate pe un hemitorace
2. Pacientul prezintă triada Beck
3. Pacientul prezintă respirație paradoxală
4. Pacientul este IOT și VM si prezinta bombarea unui hemitorace
5. Pacientul acuză durere in umarul stang
6. La examinarea clinica a toracelui identificați abolirea murmurului vezicular pe un hemitorace
7. Traheea este deviată controlateral
8. Pacientul prezintă microvoltaj de ecg
9. Venele jugulare sunt turgescente
10. Pacientul prezintă matitate la percutia toracelui
219. Efectuați o gardă în serviciul de urgență unde este adus un pacient, obez, imobilizat la pat, cu suspiciunea de
șoc obstructiv prin embolie pulmonară. Alegeți afirmațiile corecte în acest caz.:
1. Pe ecg se poate identifica un bloc de ram drept
2. Pacientul prezinta dispnee severă
3. Pacientul prezintă reflux gastric
4. Ecografic se identifică pericardita lichidiana
5. Pacientul va prezenta puseu hipertensiv
6. Pacientul poate prezenta sincopă
7. Venele jugulare vor fi destinse
8. D- dimerii vor avea valori crescute
9. Este indicată laparotomia exploratorie
10. Pe ecg identificăm bradicardie
220. Explorările necesare în diagnosticul de soc obstructiv extracardiac prin tamponadă cardiacă includ următoarele:
1. Monitorizare TA
2. Ecocardiografie transtoracică
3. Montarea unui termometru intravezical
4. Ecografia abdominală
5. Identificarea triadei Beck
6. Recoltarea de probe toxicologice
7. electrocardiografie
8. Recoltarea de hemoculturi
9. Radiografie toracică
10. Identificarea genomului
221. Sunt considerate arsuri grave, următoarele:
1. Arsurile de gradul III-IV, < 5 %
2. Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață de 5 %, la pacienți cu vârsta cuprinsă între 10-50 ani
3. Arsurile de gradul III-IV, pe o suprafață corporală mai mare de 10 %
4. Arsurile la palme, plante, faţă, perineu
5. Arsurile asociate cu fracturi sau alte traumatisme
6. Arsurile la nou născuți
7. Arsurile asociate cu leziuni de inhalare
8. Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală mai mică de 11 %, la subiecți cu vârsta < 10 sau > 50 ani
9. Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală de 1 %, la persoane cu vârsta < 10 ani sau > 50 ani
10. Arsurile de gradul I-II, pe o suprafață corporală mai mică de 1 %, la subiecți cu vârsta între 10-50 ani
222. Diagnosticul leziunilor de inhalare se poate formula prin următoarele simptome și semne clinice:
1. Absența murmurului vezicular fiziologic
2. Modificări ale vocii
3. Arsuri ale perilor nazali
4. Spută carbonacee
5. Febră
6. Wheezing
7. Matitate la percuție
8. Hipersonoritate la percuție
9. Arsuri faciale
223. Despre arsurile electrice sunt adevărate următoarele afirmații:
1. Gravitatea leziunilor nu depinde de intensitatea curentului electric
2. Gravitatea leziunilor depinde de tensiunea curentului electric
3. Gravitatea leziunilor depinde de traseul curentului electric în corp
4. Gravitatea leziunilor nu depinde de durata contactului cu curentului electric
5. Gravitatea leziunilor nu depinde de traseul curentului electric în corp
6. Gravitatea leziunilor nu depinde de tipul curentului electric (alternativ sau continuu)
7. Gravitatea leziunilor depinde de durata contactului cu curentului electric
8. Gravitatea leziunilor nu depinde de tensiunea curentului electric
9. Gravitatea leziunilor depinde de tipul curentului electric (alternativ sau continuu)
10. Gravitatea leziunilor depinde de intensitatea curentului electric
224. Arsurile electrice pot determina:

1. Absența murmurului vezicular bilateral
2. Local, marca electrică, arsură de gradul I
3. Leziuni neurologice
4. Local, marca electrică, arsură de gradul IV
5. Local, marca electrică, arsură de gradul II
6. Local, edem
7. Fibrilație ventriculară
8. Asistolă
9. Mioglobinurie
10. Raluri crepitante
225. Sunt adevărate următoarele afirmații despre clasificarea leziunilor de îngheț:
1. Gradul II se carcterizează prin afectarea profundă, eritem, edem, flictene clare, descuamarea pielii cu formare de
escare
2. În gradul III gangrena apare la câteva ore
3. Gradul III se caracterizeză prin afectare profundă până la ţesutul subcutanat, edem, tegumente gri-albăstrui,
flictene violacee sau hemoragice, necroză tegumentară
4. Gradul I se caracterizează prin eritem, edem, hiperemie, descuamare tegumentară
5. În gradul IV gangrena apare la câteva ore
6. Gradul IV se caracterizează prin afectare muşchi, tendoane, oase, ţesuturi uscate, cianotice,
necrozate/flictene, edem
7. Gradul II se caracterizează prin eritem, edem, hiperemie, descuamare tegumentară
8. Gradul III se carcterizează prin formare de escare
9. Gradul II se caracterizeză prin afectare profundă până la ţesutul subcutanat, edem, tegumente gri-albăstrui,
flictene violacee sau hemoragice, necroză tegumentară
10. Gradul IV se caracterizeză prin afectare superficiala a tegumentului
226. Următoarele simptome pot fi simptome ale intoxicației cu monoxid de carbon:
1. Polidipsie
2. Grețuri, vărsături
3. Durere toracică
4. Poliurie
5. Retenție acută de urină
6. Cefalee
7. Palpitații
8. Oligurie
9. Somnolență
10. Polifagie
227. Manifestările clinice ale intoxicației cu monoxid de carbon, funcție de nivelul carboxihemoglobinei sunt:
1. > 60% - adesea fatal
2. Sub 10% - de obicei asimptomatic (la fel ca la fumători)
3. constipatie
4. Senzatia de foame
5. 20-40% - aritmii, depresie sistem nervos central
6. 10% - aritmii, depresie sistem nervos central
7. hipoglicemie
8. 40-50% - convulsii, comă, colaps cardiovascular
9. 10-20% - cefalee, greţuri, iritabilitate, dispnee
10. 40-50% - cefalee, greţuri
228. Despre hipotermie sunt adevarate următoarele afirmații:

1. Hipotermie ușoară – temperatura centrală este între 20-24 grade C
2. În hipotermie caracteristic pe ECG putem identifica unda J
3. Hipotermie severă – temperatura centrală >32 grade C
4. Hipotermia reprezintă temperatura centrală < 35 grade C
5. Hipotermia medie – temperatura centrală este între 32-30 grade C
6. Hipotermia medie – temperatura centrală este între 24-26 grade C
7. Hipotermia usoară – temperatura centrală este între 35-32 grade C
8. Hipotermia severă reprezintă temperatura centrală < 30 grade C
9. Hipotermie ușoară – temperatura centrală este între 26-28grade C
10. În hipotermie caracteristic pe ECG putem identifica unda Delta
229. Despre tratamentul hipotermiei sunt adevarate următoarele afirmații:
1. Încălzirea se realizează cu 3 grade C pe oră
2. Încălzirea externă activă presupune imersie în apă caldă, pături electrice, împachetări calde
3. Încălzirea se realizează cu 1-1,5 grade C pe oră
4. Implică încălzire pasivă: mediu cald
5. Încălzirea se realizează cu 30 grade C pe oră
6. Încălzirea internă activă cu fluide calde
7. Încălzirea externă presupune administrarea de fluide calde intravenos
8. Încălzirea internă activă cu oxigen umidifiat și încălzit
9. Încălzirea se realizează cu 2-2,5 grade C pe oră
10. Încălzirea externă se realizează cu oxigen uscat
230. Despre tratamentul pacientului înecat sunt adevarate următoarele afirmații:
1. Este adesea necesară imobilizarea coloanei cervicale
2. Este obligatorie administrarea profilactică de antibiotice
3. Este necesar tratamentul hipertermiei, frecvent asociată imersiei
4. La toți pacienții de efectuează manevra Heimlich
5. Este obligatorie administrarea corticoterapiei
6. Manevra de eliberare a căilor aeriene constă în flexia capului pe gat
7. Se poate utiliza ventilație cu PEEP
8. Este adesea necesar tratamentul hipotermiei, frecvent asociată imersiei
9. Terapia profilactică cu antibiotice nu este recomandată de rutină
10. Este necesară reechilibrare volemică, utilizând soluții cristaloide și coloide
231. Despre clasificarea arsurilor termice, la adult, funcție de dimensiunile suprafaței arse, sunt adevarate următoarele
afirmații:
1. Arsurile la nivelul unui membru inferior reprezintă 18%
2. Arsurile la nivelul capului reprezintă 18%
3. Arsurile la nivelul trunchiului posterior reprezintă 6 %
4. Arsurile la nivelul capului reprezintă 9%
5. Arsurile la nivelul unui membru superior reprezintă 9%
6. Arsurile la nivelul trunchiului anterior reprezintă 18 %
7. Arsurile la nivelul perineului reprezintă 1%
8. Arsurile la nivelul unui membru inferior reprezintă 19%
9. Arsurile la nivelul pelvisului reprezintă 29%
10. Arsurile la nivelul unui membru superior reprezintă 28%
232. Reprezintă indicație de intubație orotraheală, în leziunile de inhalare, următoarele:
1. Arsurile profunde periorale și ale feței
2. Insuficiența respiratorie acută
3. Prezența sputei albe
4. Diminuarea murmurului vezicular bilateral
5. Frecvență respiratorie 16 respirații/minut
6. Edem supraglottic sau inflamație la bronhoscopie
7. Arsuri de gradul I la nivelul ploapelor
8. Matitatea la percuția toracelui
9. Depresie respiratorie sau coma
10. Arsurile circumferențiale ale gâtului
233. Pot reprezenta urgențele legate de ascensiunea la altitudini de peste 2000 metri, următoarele:
1. Edemul pulmonar de înălțime
2. Hiperglicemia
3. Acidoza respiratorie
4. Retinopatia de altitudine
5. Hipoglicemia de altitudine
6. Hipoxia acută
7. Boala acută de înălțime
8. Insuficiența hepatica acută de altitudine
9. Edemul cerebral de înălțime
10. Insuficiența renală cronica
234. Pacient tânăr, bărbat, este găsit de aparținători, iarna, în zăpadă. La ajungerea echipajului SMURD, pacientul nu
respiră, ritmul este fibrilație ventriculară, iar temperatură centrală de 25 grade C. Sunt adevărate următoarele afirmații
:
1. Se indică administrarea de amiodaronă, 300 mg intravenous, dupa al V-lea șoc electric extern
2. Pacientul trebuie resuscitat timp îndelungat
3. Se indică administrarea de șoc electric extern, la fiecare minut, dacă persistă acest ritm
4. Se indică administrarea de adrenalina 1 mg intravenous dupa al 2-lea șoc electric extern
5. Incălzirea se face cu un grad C pe ora
6. Nu se indică, la această temperatură centrală, administrarea adrenalinei
7. Incălzirea se produce cu 5 grade pe oră
8. Trebuie declarat decesul pacientului dupa 30 minute de resuscitare cardiorespiratorie, daca nu răspunde
la manevrele de resuscitare
9. Nu se indică, la această temperatură centrală, administrarea de rutină, a șocurilor electrice externe, la fiecare 2
minute
10. Resuscitarea cardiorespiratorie trebuie inițiată imediat
235. Vă plimbați la un târg de Crăciun și, in parcul adiacent găsiti un bărbat care pare că doarme pe bancă, aceasta
fiind acoperită cu zăpadă. Cum procedați?
1. Dacă nu e conștient deschid calea aeriană
2. Astept să se trezească
3. Privesc, ascult și simt dacă respiră
4. Mă gândesc că ar putea fi hipotermic
5. Nu vreau să mă implic deoarece nu am timp
6. Sper să nu răcească
7. Mă apropii și evaluez starea lui
8. Il strig de la distanță
10. Îi vorbesc tare și il scutur ușor de umeri
236. La o femeie de 45 ani , vă gândiți că ar putea fi hipotermică dacă :
1. Are febră
2. A fost scoasă din lacul de acumulare de la munte
3. Are o fractură de antebraț
4. Pare confuză și rece
5. Frisonează
6. Turist fiind, a suferit a entorsă la glezna dreaptă in timp ce fugea de ploaia de octombrie, și a așteptat 10 ore
salvamontul să o transpote
7. Dezvoltă convulsii
8. Acuză durere in gât
9. Prezintă tranzit intestinal accelerat
10. E un turist montan rătacit în luna noiembrie
237. Sunteți în vacanța de iarnă la mare și, pe faleză găsiți un bărbat de aproximativ 30 ani, care stă ghemuit pe o bancă .
Cum acționați dacă vedeți că are hainele ude ?
1. Dacă nu respiră incep compresiunile toracice
2. Evaluez starea de conștientă prin stimuli verbali și tactili
3. Ii respect decizia singurătății
4. Evaluez cu atenție respirația folosind 3 simțuri
5. Astept să vină cineva mai pregătit
6. Consider că este inconștient dacă nu răspunde la salut
7. Sun la 112
8. Efectuez compresiuni cu o frecvență 100/min, dacă nu respiră
10. Evaluez starea de conștiență prin stimuli dureroși
238. Următoarele afirmații despre hipotermie sunt corecte:
1. Trebuie evitat dezbrăcarea hainelor ude
2. Temperatura centrală se masoară în axilă
3. Resuscitarea trebuie prelungită
4. Reprezintă scăderea temperaturii periferice sub 35 grade Celsius.
5. Pacientul poate fi inconșitent
6. Pacientul poate avea respirații lente
7. Încălzirea se face prin imersie în apa caldă
8. Se opreste efortul de resuscitare dupa 10 minute.
9. Reprezintă scăderea temperaturii centrale sub 35 grade Celsius.
10. Pacientul are șanse mai mari de recuperare neurologică după resuscitare
239. Alegeți enunțurile corecte legate de hipotermie:
1. Se definește prin măsurarea temperaturii timpanice
2. Se definește prin măsurarea temperaturii intrarectale
3. Necesită imersie în apă la 38grade Celsius
4. Se definește prin măsurarea temperaturii axilare
5. Necesită masaj la tălpi de incălzire
6. Necesită reincălzire lentă
7. Se diagnostichează dacă temperatura centrală e mai mică de 35 grade Celsius
8. Se definește prin măsurarea temperaturii intraesofagiene
9. Se definește prin măsurarea temperaturii tegumentare
10. Se definește prin măsurarea temperaturii orale
240. Următoarele afirmații despre resuscitarea la femeia gravidă sunt adevărate:
1. Pacienta va fi ușor de resuscitat
2. Dupa 25 săptămâni, se face cezariană pentru salvarea fătului
3. Uterul gravid comprimă marile vase abdominale.
4. Se admninistrează glucoză
5. Se vor ridica membrele inferioare
6. Pacienta trebuie plasată pe partea dreaptă
7. Ventilația va fi dificilă
8. Are prioritate ventilația
9. Necesită plasarea victimei in semidecubit lateral stâng
10. Necesită deplasarea manuală a uterului
241. Care enunț este adevărat legat de electrocuție?
1. Siguranța salvatorului are prioritate
2. Leziunile depind de durata și intenistatea curentului electric
3. Nu se administrează oxigen
4. Nu se folosește defibrilatorul
5. Stopul cardiorespirator este reversibil spontan
6. Nu necesită tratament
7. Nu se resuscitează
8. Leziunile depind de tipul curentului electric
9. Locul de intrare al curentului electric in corp este marcat de necroză
10. Leziunile depind de durata și tensiunea curentului electric
242. Care sunt pașii care trebuie parcurși atunci când un cetățean este aruncat de pe stâlpul de electricitate?
1. Vom evalua prezența respirației
2. Facem resuscitare 150 compresiuni pe minut
4. Defibrilăm pacientul
5. Facem resuscitare 200 compresiuni și 2 ventilații
7. Consideram că are risc de leziune de coloană cervicală
8. Evaluăm starea de conștiență
9. Sunăm la 112
10. Vom elibera calea aeriană prin subluxația anterioară a mandibulei.
243. Referitor la submersie, selectați informația corectă:
1. Resuscitarea include compresiuni si ventilație mecanică
2. Inecul preprezintă decesul în 48 ore de la submersie
4. Reprezintă imersia corpului și capului sub apa
5. Reprezintă imersia corpului sub apa
6. Resuscitarea trebuie făcută pe un plan dur
9. Inecul preprezintă decesul la 12 ore de la submersie
10. Stopul cardiorespirator se datorează hipoxiei
244. Sunteți in vacanța de vară pe plajă, și auziti srigăte de ajutor. Se pare că un tânăr de 18 ani afost salvat din
valuri. Selectați informația corectă.:
1. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu respiră.
2. Ventilația gură la gură are riscuri de contaminare.
3. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima nu deschide ochii
4. Evaluarea stării de conștiență se face verbal și tactil.
5. Se ințiază compresiunile toracice dacă victima respiră cu dificultate
6. Evaluarea stării de conștiență se face verbal și dureros
7. Suspectăm victima unui inec.
8. Ventilația cu O2 100%
9. Puteți opta pentru compresiuni abdominale
10. Raportul compresiuni /ventilație e 15/2
245. Sunteți la piscină și asistați la evacurea de urgență din apa a unei tinere 20 ani. Victima, deși inconștientă, respiră.
Ce veți face dvs ?
2. Supraveghem permanent victima
3. Vom verifica permanent starea ei.
4. Dacă se opreste respirația, incep manevre de resuscitare.
5. Resuscitarea implică compresiuni toracice și ventilații mecanice.
6. Nu mă implic
7. O asezăm în șezut ca să favorizăm expectorația apei
9. Inițiez compresiunile toracice.
246. Despre intoxicații următoarele afirmații sunt corecte:
1. Poate fi contaminare cu produsi toxici.
2. Intoxicația cu fum nu este periculoasă.
3. Frecvent este vorba de radiații radioactive
4. Pot fi radiații de la telefon
5. Se pune accent pe eliminarea toxicului.
6. Necesită expertiză genetică.
7. Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 40 ani
8. Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu agenţi medicamentoşi
9. Frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu droguri
10. Pot fi intoxicații in mediul industrial.
247. Despre ventilația gură la gură putem afirma:

1. Este indicată la pacienții intoxicați cu cianuri
2. Este o manevră care contaminează
3. Nu are riscuri pentru salvator
4. Nu este indicată in intoxicații cu substanțe corozive
5. Oferă oxigen 100%
6. Se poate face și la pacienții arși la gură
7. Este de evitat în intoxicația cu cianuri
8. Se poate face și la pacienții care respiră
9. Nu este indicată in intoxicații cu hidrogen sulfurat
10. Nu este indicată in intoxicații cu organofosforate
248. Compresiunile toracice efectuate la o victimă hipotermică:
1. Se fac cu degetele intercalate
2. Frecvența lor este de 30 pe minut.
3. Se pot face la nivel abdominal
4. Ne așteptăm să fie mai dificile
5. Nu trebuie efectuate 100 pe minut
6. Pot fi efectuate cu o singură mână
7. Se fac la nivelul apendicelui xifoid
8. Vor fi alternate cu ventilația mecanică
9. Vor fi continuate timp îndelungat
10. Necesită un efort crescut, toracele fiind rigid
249. La victima inecată, despre compresiuni toracice se pot spune :
1. Vor fi efctuate cu ambele brațe
2. Adancimea va fi de 5-6 cm
3. Nu sunt obligatorii in stopul cardiorespirator.
4. Sunt obligatorii in stopul cardiac
5. Se execută chiar dacă victima respiră bine
6. Se efectuează periombilical
7. Se numesc manevra Heimlich
8. Frecvența cerută este 100/ min
9. E nevoie de ventilație inițială
10. Se efectuează cu coatele indoite
250. O doamnă de 30 ani, se arde cu ondulatorul la nivelul antebrațului stâng.Prezintă o bulă cu lichid clar. Ce faceți dvs?
1. Incepem resuscitarea cardiorespiratorie
2. Administrăm spray special pentru arsuri
3. Inchidem lumina.
4. Acoperim leziunea dupa de a fost aplicata soluție pentru arsuri
5. Punem un pansament pe leziune
6. Monitorizăm leziunea
7. Folosim extinctorul
8. Indepărtăm obiectul în siguranță
9. Chemăm pompierii să prevină electrocuția.
10. Aruncăm ondulatorul
251. Despre hipotermie enunturile adevărate sunt:
1. Masurăm temperatura periferică
2. Se poate trata la domiciliu
3. Pulsul este crescut întotdeauna
4. Se consideră severă dacă temperatura centrală e sub 30 grade Celsius
5. Se cuantifică temperatura centrală
6. Se consideră medie dacă temperatura centrală e in intervalul 30-32 grade Celsius
7. Se consideră usoară dacă temperatura centrală e in intervalul 32-35grade Celsius
8. Temperatura tintă este 38 grade Celsius
9. Vârstele extreme sunt mai expuse riscului de hipotermie
10. Pacientul respiră repede
252. Tulburările de ritm cardiac asociate hipotermiei includ :

1. Pot fi spontan reversibile după reincălzire
2. Defibrilarea poate esua la temp sub 30 grade Celsius.
3. Bradicardii
4. Nu se intâlnesc tulburări de ritm
5. Tulburări de deglutiție
6. Tahi aritmii intotdeauna
7. Tulburări de tranzit intestinal
8. Bradi aritmia este frecvent intâlnită.
9. Tulburări de auz
10. Medicamentele nu se administrează dacă temp sub 30 grade Celsius.
253. Victimei unei submersii, aflată in stop cardio-respirator, i se vor efectua următoarele manevre :
1. Ventilaţie pe mască şi balon
2. Ventilaţie gură la gură
3. Administrare de O2 100%
4. Masaj la tălpi
5. Cardiostimulare internă
6. Administrare de atropină 3 mg
7. Administrare de adrenalină 1 mg la 3-5 minute, în asistolă
8. Compresiuni toracice
9. Resuscitarea cardiorespiratorie începe cu 30 compresii toracice externe
10. „Drenarea plamanilor” cu bolnavul pus in pozitia adecvata
254. Despre electrocutie sunt adevărate următoarele afirmații:
1. Gravitatea leziunilor depinde de durata contactului cu curentului electric
2. Gravitatea leziunilor depinde de tipul curentului electric (alternativ sau continuu)
3. Gravitatea leziunilor depinde de intensitatea curentului electric
4. Gravitatea leziunilor nu depinde de intensitatea curentului electric
5. Gravitatea leziunilor nu depinde de durata contactului cu curentului electric
6. Gravitatea leziunilor nu depinde de traseul curentului electric în corp
7. Gravitatea leziunilor depinde de tensiunea curentului electric
8. Gravitatea leziunilor nu depinde de tipul curentului electric (alternativ sau continuu)
9. Gravitatea leziunilor nu depinde de tensiunea curentului electric
10. Gravitatea leziunilor depinde de traseul curentului electric în corp
255. Referitor la intoxicatii, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
1. Intoxicatiile la copiii cu varsta mai mica de 6 luni sunt de obicei voluntare
2. Intoxicatiile ocupationale datorate expunerii cutanate sau inhalatorii sunt mai comune in tariile in curs de
dezvoltare
3. Majoritatea pacientiilor necesita ingrijiri in unitatea de terapie intensiva
4. Intoxicatiile la copiii cu varsta mai mica de 6 luni sunt de obicei iatrogene
5. Intoxicatiile voluntare la adultii tineri reprezinta adesea un „strigat de ajutor”
6. Intoxicatiile sunt responsabile pentru aprox. 90% din prezentariile din UPU
7. Intoxicatiile cauzate de veninul de sarpe sunt frecvent intalnite in zonele urbane
8. Intoxicatiile voluntare la femeile cu varsta < 35 ani apar prin consum de dulciuri
9. Tipul de agent implicat in supradoze este influentat atat de disponibilitate cat si de originea culturala
a persoanelor intoxicate
10. Copii intre 8 luni si 5 ani pot ingera toxice in mod accidental
256. Referitor la abordarea clinica a pacientului intoxicat, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
1. Majoritatea pacientilor sunt varstnici
2. Utilizarea abordarii ABCDE este obligatorie doar la copii
3. Examinarea pacientului nu ofera indicii cu privire la tipul de agent implicat in intoxicatie
4. Istoricul pacientului nu ofera indicii cu privire la tipul de agent implicat in intoxicatii
5. Intoxicatia acuta trebuie sa fie intotdeauna luata in considerare la pacientii cu status mental alterat
6. Mai mult de 80% dintre adulti sunt constienti la admiterea in spital
7. Utilizarea abordarii ABCDE este obligatorie
8. Examinarea pacientului poate ghida medicul catre un tip specific de intoxicatie
9. Intoxicatia acuta nu trebuie sa fie luata in considerare la pacientii cu status mental alterat
10. Diagnosticul de intoxicatie voluntara poate fi pus de obicei cu ajutorul anamnezei
257. Antidoturile pot exercita un efect benefic prin:

1. Formarea unui complex mai potent cu toxicul
2. Reducerea eliminarii toxicului
3. Formarea unui complex inert cu toxicul
4. Accelerarea eliminarii toxicului
5. Cresterea ratei de conversie in metaboliti mai potenti ai toxicului
6. Potentarea efectului datorat toxicului
7. Concureaza cu toxicul pentru ocuparea receptorilor specifici
8. Blocheaza receptorii prin care sunt mediate efectele toxice
9. Reducerea ratei de conversie in metaboliti mai potenti ai toxicului
10. Activarea receptorilor prin care sunt mediate efectele toxice
258. Un barbat de 20 ani este adus in UPU, la o prima evaluare prezinta o pulbere alba in jurul nasului. Vi se cere sa
evaluati si sa gestionati acest pacient. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea si tratamentul unui
pacient intoxicat sunt adevarate?
1. Pacientii inconstienti nu isi pot mentine calea aeriana libera
2. Antidoturile nu au un rol in tratamentul pacientului intoxicat
3. Intubatia nu este necesara la pacientii cu un scor GCS de 3
4. Intubatia orotraheala este necesara in context de hipoxie sau un scor GCS < 8
5. Pacientul in soc nu necesita administrare de lichide pe cale intravenoasa
6. Pacientul in soc necesita administrare de lichide IV sau/si suport vasopresor
7. Hipoxia se va rezolva de la sine atunci cand pacientul isi va recapata starea de constienta
8. Oxigenarea si suportul ventilator sunt necesare
9. Pacientii inconstienti nu necesita monitorizare cardiovasculara
10. Monitorizarea frecventa a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac este necesara
259. Selectati toxidroamele clasice:
1. Sindromul neuroleptic malign
2. Sindromul picioarelor nelinistite
3. Sindromul serotoninergic
4. Simpatomimetic
5. Sedativ/hipnotic
6. Urticaria la frig
7. Halucinogen
8. Anticolinergic
9. Opiod
10. Colinergic
260. Un barbat de 30 ani, cu un istoric recent de consum de cocaina este adus in UPU. Care dintre urmatoarele constatari
clinice se regasesc in cadrul toxidromului simpatomimetic?
1. Bradicardia
2. Tensiunea arteriala scazuta
3. Diaforeza
4. Pielea uscata (anhidroza)
5. Midriaza
6. Mioza
7. Anxietatea
8. Tensiunea arteriala crescuta
9. Bradipneea
10. Tahicardia
261. O femeie in varsta de 45 ani, cunoscuta cu tulburare depresiva majora, este adusa in UPU dupa ingestie de alcool
combinata cu intreaga medicatie antidepresiva. Care dintre urmatoarele metode pot fi folosite pentru decontaminarea
gastrointestinala?
1. Lavaj vezical
2. Administrarea de lichide IV
3. Lavarea cavitatii bucale cu apa de gura
4. Lavajul gastric
5. Administrarea de carbune activat
6. Administrarea de sirop de ipecac
7. Irigarea intestinala
8. Administrarea de apa plata
9. Administrarea de suc de lamaie pe sonda nazogastrica
10. Administrarea de multiple doze de carbune activat
262. O adolescenta de 15 ani a ingerat o substanta necunoscuta si a fost adusa de tatal ei in UPU. Vi se cere sa efectuati
rapid un examen obiectiv. Ce semne clinice ar trebui sa evaluati?
1. Devierea de comportament
2. Dimensiunea pupilelor
3. Frecventa cardiaca
4. Statusul neurologic
5. Performanta in educatie
6. Pilozitatea mentonului
7. Aspectul tegumentelor
8. Semnele din nastere
9. Altenanta electrica pe EKG
10. Tensiunea arteriala
263. Un cioban de 28 ani este adus in UPU dupa ce a ingerat in mod accidental o substanta folosita uzual in agricultura.
Care dintre urmatoarele constatari clinice se regasesc in toxidromul colinergic?
1. Emeza
2. Xerostomia (hiposalivatia)
3. Tahicardia
4. Diareea
5. Constipatia
6. Cresterea performantelor intelectuale
7. Bradicardia
8. Bronhoreea
9. Retentia acuta de urina
10. Sialoreea (hipersalivatia)
264. O femeie de 19 ani este adusa in UPU, fiind suspecta de consum de heroina. La sosirea la spital era inconstienta, cu
mioza punctiforma, frecventa respiratorie de 5 respiratii/min, TAs de 60 mmHg, bradicardie sinusala. Care dintre
urmatoarele masuri sunt necesare pentru mentinerea functiilor vitale?
1. Inserarea unei pipe Guedel
2. Defibrilarea
3. Cardioversia chimica
4. Oxigenarea
5. Administrarea de adrenalina 1 mg intravenos
6. Administrarea de Naloxona
7. Administrarea de noradrenalina 1 mcg/min
8. Lichide pe cale intravenoasa
9. Ventilatia pe masca si balon
10. Cardioversia electrica
265. Un barbat de 60 ani care a cazut si a suferit un traumatism cranio-cerebral este adus in UPU. Care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la corelatia dintre scala de coma Glasgow (GCS) si leziunea cerebrala sunt adevarate?
1. Scor GCS intre 13-15 – leziune cerebrala usoara
2. Scor GCS 15 – leziune cerebrala severa
3. SCG evalueaza performanta intelectuala
4. Scor GCS intre 13-14 - normal
5. Daca valoarea scorului GCS scade rapid, pacientul poate necesita intubatie orotraheala
6. Scor GCS intre 9-12 – leziune cerebrala moderata
7. Nu exista o corelatie intre scorul GCS si severitatea leziunii cerebrale
8. Scor GCS intre 3-8 – leziune cerebrala severa
9. Corelatia poate fi facuta doar daca pacientul nu este intoxicat (alcool, droguri, toxice)
10. Scor GCS 9-12 – leziune cerebrala severa
266. O femeie de 70 ani care prezinta hemiplegie stanga brusc instalata este adusa in UPU. Care dintre urmatoarele
afirmatii despre evaluarea starii neurologice folosind scala de coma Glasgow (GCS) sunt adevarate?
1. Evaluarea raspunsurilor la durere
2. GCS are un maxim de 15 puncte
3. Executa comanda de miscare a membrelor = 6 puncte
4. GCS are un minim de 2 puncte
5. Deschide ochii spontan = 4 puncte
6. GCS are un maxim de 12 puncte
7. Evaluarea raspunsurilor se face de la distanta
8. Scorul GCS evalueaza debitul cardiac
9. GCS are un minim de 3 puncte
10. Scorul GCS nu influenteaza decizia terapeutica
267. Alegeti cauzele traumatice ale comei:
1. Leziunea axonala difuza
2. Meningita
3. Encefalita
4. Tumorile cerebrale
5. Hematomul intracerebral
6. Hematomul subdural
7. Hipoxia
8. Hematomul epidural
9. Contuzia cerebrala
10. Hematomul epicranian
268. Un barbat de 24 ani este adus in UPU. Este victima unui accident rutier si prezinta un traumatism cranian sever,
fiind comatos la momentul examinarii. Ce optiuni de tratament puteti utiliza pentru hipertensiunea intracraniana?
1. Scaderea brusca a tensiunii arteriale
2. Corticosteroizi
3. Serul fiziologic
4. Hiperventilatia
5. Cresterea tensiunii arteriale
6. Agenti osmotici (manitol)
7. Ridicarea extremitatii cefalice la un unghi de 45 grade
8. Coborarea extremitatii cefalice
9. Diuretice de ansa
10. Hipoventilatia
269. O femeie de 65 ani este adusa in UPU. Prezinta confuzie brusc instalata, iar la evaluarea statusul neurologic aceasta
scoate sunete incomprehensibile, deschide ochii la durere si face flexie anormala. Care dintre urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
1. Raspuns motor – 3 puncte
2. Scor GCS total – 7 puncte
3. Raspuns verbal – 1 punct
4. Raspuns ocular – 1 punct
5. Pacienta are indicatie de intubatie orotraheala
6. Raspuns motor – 4 puncte
7. Raspuns verbal – 2 puncte
8. Pacienta nu are indicatie de intubatie orotraheala
9. Raspuns ocular – 2 puncte
10. Score GCS total – 9 puncte
270. Alegeti cauzele metabolice de coma:
1. Hiponatremia severa
2. Mixedemul
3. Hipogonadismul
4. Insuficienta hepatica
5. Cetoacidoza diabetica
6. Hematomul epidural
7. Intoxicatia cu metale
8. Drojdia de bere
9. Apa carbogazoasa
10. Hipoglicemia
271. Un barbat de 40 ani este adus in UPU. Are antecedente de abuz de alcool si se prezinta cu pierderea brusca a starii
de constienta si convulsii tonico-clonice. Alegeti optiunile corecte pentru managementul acestui pacient:
1. Lavaj gastric
2. Flumazenil IV pana la reluarea starii de constienta
3. Intubatie naso-traheala fara medicatie
4. Utilizarea blocantelor neuromusculare
5. Naloxona IV pana la reluarea starii de constienta
6. Benzodiazepine IV
7. Monitorizarea semnelor vitale
8. Oxigenare pe masca de oxigen
9. Fenitoina
10. Benzodiazepine IM, daca nu are acces vascular
272. O femeie de 21 ani este adusa in UPU. Aceasta prezinta istoric medical de diabet zaharat tip 1 si a ramas fara
insulina. La sosirea la spital este comatoasa. Alegeti investigatiile necesare pentru aceasta pacienta:
1. Ecografie endovaginala
2. Echilibru acido-bazic
3. Test toxicologic
4. Endoscopie digestiva superioara
5. Sumar de urina
6. CT abdominal
7. Glicemia
8. Mamografie
9. CT cerebral
10. Paracenteza exploratorie
273. În cazul unui pneumotorax sub tensiune este/sunt corecte afirmațiile:

1. Pacientul prezintă devierea traheii de partea de partea afectată.
2. Tratamentul definitiv este montarea unui tub de dren în spațiul II pe linia medio-claviculară.
3. Tratamentul imediat recomandat este puncție exuflație în spațiul II intercostal pe linia medio-claviculară.
4. Tratamentul definitiv este montarea unui tub de dren în spațiul V intercostal pe linia medio-axilară.
5. Pacientul prezintă colaps hemodinamic.
6. Pacientul prezintă șoc cardiogen datorită presiunii asupra cordului.
7. Pacientul prezintă devierea traheii de partea opusă celei afectată.
8. Hemitoracele afectat este bombat.
9. Tratamentul imediat este bandajul în 3 laturi.
10. Tratamentul imediat este puncție exuflație în spațiul II intercostal pe linia medio-axilară.
274. Sunteți echipa de pre-spital și ajungeți la un pacient agresat cu un cuțit în zona toracelui. Ce leziuni rapid
amenințătoare de viață trebuie să identificați la evaluarea primară?
1. Fracturi costale
2. Contuzie pulmonară
3. Obstrucția de căi aeriene superioare
5. Hemotoraxul masiv
6. Disecția de aortă
7. Fractură sternală
8. Pneumotoraxul sub tensiune
9. Voletul costal
10. Piotorax
275. Deschiderea căilor aeriene prin subluxația anterioară a mandibulei:
1. Se folosește la pacientul conștient la care avem suspiciune de leziune de coloană cervicală
2. Nu este o manevră dureroasă și poate fi folosită și la pacienții conștienți.
3. Luxația mandibulei trebuie redusă pentru a aduce mandibula înapoi în poziția anatomică
4. Presupune mobilizarea coloanei cervicale pentru un rezultat optim
5. Poate fi optimizată prin folosirea sondei nazo-faringiene
6. Se folosește la pacientul inconștient la care avem suspiciune de leziune de coloană cervicală
7. Este la fel de eficientă ca hiperextensia capului și ridicarea bărbiei
8. Presupune deschiderea căilor aeriene cu imobilizarea coloanei cervicale
9. Reprezintă o metodă definitivă de menținere deschis a căilor aeriene.
10. Poate fi optimizată prin folosirea de pipă oro-faringiană
276. Examinarea clinică a toracelui unui pacient traumatizat se face prin:
1. Palpare
2. Palparea ambelor arii pulmonare și rugarea pacientului să zică cifra 3
3. Tapotarea ambelor arii pulmonare
4. Urmărirea expansiunii simetrice a ambelor arii pulmonare
5. Percuție
6. Inspecție
7. Ascultație
8. Frecvența respiratorie se obține prin manevra Privește Ascultă și Simte (PAS)
9. Efectuarea unei spirometrii în dinamică
10. Doar prin măsurarea SpO2 și a frecvenței respiratorii
277. Care afirmații sunt corecte despre clasele de șoc hemoragic:
1. Pierderea sangivină în clasa a IVa este de 15-30%
2. Clasa I presupune pierdere de până la 750 ml sânge
3. Clasa I presupune pierdere de până la 500 ml sânge
4. La clasa a IVa pacientul este confuz, letargic.
5. Valorile pentru FR la clasa a IIa sunt între 20-30/min
6. Debitul urinar la clasa a IIIA este între 5-15 ml/hr
7. Pacientul în clasa a IIIa de șoc hemoragic este moderat anxios
8. Casa a IIIa presupune pierderi între 1500-2000 ml sânge
9. Frecvența cardiacă la șoc hemoragic de clasa a IVa este de 100-120/min
10. Valorile pentru FR la clasa a IIIa sunt între15-30 / min
278. Semnele clinice a unui pacient cu tamponada cardiacă pot fi:
1. Durere toracică
2. Jugulare colabate
3. Tahicardie
4. Text răspuns
5. Suflu holosistolic
6. Hipertensiune
7. Bradicardie
10. Asurzirea zgomotelor cardiace
279. Un pacient cu Traumatism Cranio Cerebral (TCC) suferit în cadrul unei agresiuni suferite la căminul cultural din sat,
prezintă la examinarea clinică zgomote incomprehensibile, flexie anormala simetrica și deschiderea ochilor la durere:
1. Răspunsul motor ( M ) = 2
2. Scorul GCS este de 5 puncte
3. La acest GCS pacientul nu are indicație de intubație orotraheală
4. Scorul GCS este de 7 puncte
5. Răspuns ocular ( O ) = 2
6. Răspuns verbal ( V ) = 2
7. Răspuns motor ( M ) = 3
8. La acest GCS pacientul are indicație de intubație orotraheală
9. Răsunsul ocular ( O ) = 3
10. Răspunsul verbal ( V ) = 3
280. Un pacient victimă a unui accident cu motocicleta, la examinarea clinică prezintă sunete incomprehensibile,
deschiderea ochilor la stimul verbal, retragere la durere, pe parcursul evaluării pacientul pierde 1 punct GCS pe ora:
1. Scorul GCS al pacientului este = 9
2. Răspuns Verbal ( V ) = 2
3. Răspuns Motor ( M ) = 3
4. Răspuns Ocular ( O ) = 3
5. Răspuns Ocular ( O ) = 2
6. Răspuns Verbal ( V ) = 3
7. Răspuns Motor ( M ) = 4
8. Pe baza enunțului pacientul prezintă indicație de intubație orotraheală
9. Pe baza enunțului și evaluării pacientului, pentru că nu prezintă GCS sub 8 nu prezintă indicație de intubație
orotraheală.
281. Tratamentul inițial a unui pacient politraumatizat care se află în clasa a IIIa de șoc hemoragic pe seama unei
dilacerații splenice, necesită:
1. Ser Rienger Lactat 20 ml / kgc.
2. Nu este indicată ecografia FAST
3. Tratamentul chirurgical se efectuează doar după investigarea imagistică completă a pacientului.
4. Intervenția chirurgicală trebuie temporizată până la stabilizarea pacientului.
5. Administrarea de Acid Tranexamic ( TXA ).
6. Administrarea de Acid Tranexamic ( TXA ) în primele 3h nu este recomandată.
7. Tratamentul se face agresiv, având ca și țintă restabilirea TA normale pentru pacient.
8. Tratamentul se face având în considerare principiul hipotensiunii arteriale permisive.
9. Ser Fiziologic 0.9% 20 ml / kgc.
10. Ser Rienger 20 ml / kgc.
282. Un tânăr de 26 de ani este lovit de o mașină pe trecerea de pietoni. Acesta prezintă TA = 72/40 mmHg, FC
120Timp de de reumplere capilară peste > 2 sec:
1. Hemoragiile externe evidente nu au prioritate de tratare în fața evaluării ABCDE
2. La evaluarea primară este recomandată montarea centurei pelvine.
3. Trebuie să căutăm și să oprim orice sângerare externă evidentă.
4. O fractură de bazin poate explica parametrii modificați.
5. Resuscitarea începe cu umplere volemică agresivă până la restabilirea tensiunii arteriale normale a pacientului.
6. Imobilizarea coloanei cervicale nu trebuie temporizată.
7. Folosirea guerului cervical nu este indicat până la evaluarea și tratarea cauzelor amenințătoare de viață.
8. Evaluarea pacientului se face conform protocolului ABCDE
9. Prezența anizocoriei nu este un semn de gravitate.
10. O fractură de bazin nu poate explica parametrii modificați.
283. Traumatismele forte ale extremităților necesită următoarele intervenții:

1. Garoul se aplică proximal de plagă și se notează clar ora.
2. În cazul nereușitei controlării hemoragiei prin bandaj compresiv se poate opta pentru folosirea unui garou.
3. În caz de fractură cu deplasare care cauzează compromiterea pachetului vascolo-nervos nu se practică reducerea
în urgență.
4. În caz de fractură cu deplasare care cauzează compromiterea pachetului vascolo-nervos se practică reducerea în
urgență.
5. Verificarea pulsului și a sensibilității distal
6. Aplicarea unui garou în caz de sângerare arterială este de primă intenție.
7. Nu se eliberează garoul aplicat în caz de sângerare arterială dacă aceasta nu a fost oprită prin alte mijloace.
8. Oprirea hemoragiei prin compresie externă
9. Nu este necesar verificarea pulsului și după reducerea unei fracturi.
10. Folosirea atelei în caz de fractură nu reduce discomfortul pacientului.
284. În cazul unui pacient politraumatizat cu traumatism de facial semnele de gravitate în evaluarea Căii Aeriene sunt:
1. Stridor sau voce modificată
2. Fractura de mandibulă fără deplasare
3. Absența sângerărilor
4. Traumatismul glotei dar fără sângerare activă
5. Edem important la nivel facial
6. Sângerare abundentă la –––nivelul cavității bucale
7. Traumatismul buzelor cu afectarea dentiției
8. Epistaxisul oprit spontan
9. Prezența de corpi străini în cavitatea bucală
10. Arsuri la nivel facil
285. Tânăr cu plăgi înjunghiate la nivelul toracelui, semnele de pentru pneumotorax sufocant sunt:
1. Fracturi costale multiple
2. Emfizem subcutanat
3. Hemitoracele afectat mărit de volum și imobil
5. Mișcări paradoxale a unui segment costal din hemitoracele afectat
7. Zgomote cardiace asurzite
8. Timpanism la percuție
9. Matitate la percuție
10. Devierea trahei de partea opusă
286. În cazul Voletului costal următoarele sunt adevărate:
1. Mișcări paradoxale al segmentul afectat
2. Este rareori asociat cu hemotorax
3. Detresă respiratorie
4. Se recomandă puncție exuflație per primam
5. Tratamentul inițial poate fi făcut cu benzi elastice.
6. Este rareori asociat cu contuzie pulmonară
7. Fractura a 2 sau mai multe coaste alăturate în 2 sau mai multe locații.
8. Crepitatii osoase
9. Asurzirea zgomotelor precardiace
10. Hemitoracele afectat este deseori mărit de volum și imobil
287. Vârstnic 80 ani este găsit căzut in baie . La examinare prezintă un GCS M 4 V 3 O 3:
1. Deschiderea ochii la stimul dureros
2. Retragere la durere
3. Scorul de comă Glasgow este insuficient pentru a decide conduita terapeutică la un pacient
4. Descbhide ochii la stimuli verbali
5. Cuvinte inadecvate
6. Sunete incomprehensibile
7. Scorul de comă Glasgow sub 9 puncte reprezintă indicație de protejare avansată a căilor aeriene
8. Scorul de comî Glasgow este suficient pentru a decide conduita terapeutică.
9. Dacă GCS rămâne stabil pacientul nu necesită intervenție avansată de protejare a căilor aeriene.
10. Rigiditate de decorticare ( flexie anormală)
288. În urma unui accident rutier între o motocicletă și un autoturism, la sosirea echipajului de ambulanță se constată că
persoana de pe motocicletă este în SCR și se inițiază manevre de resuscitare. Care sunt cauzele de deces în traumă
care apar la câteva secunde-minute post traumatism?
1. Dilacerare vaselor mari
2. Dilacerarea cordului
3. Hemoperitoneul
5. Dilacerarea măduvei spinării
6. Pneumotoraxul sub tensiune
7. Voletul costal
8. Dilacerarea țesutului cerebral
9. Dilacerarea aortei
10. Hemotoraxul
289. Evaluarea secundară are ca obiective răspunsurile la următoarele întrebări:

1. Evaluarea prezenței triadei lui Beck
2. Evaluarea completă ”din cap până în picioare”
3. Evaluarea patenței căilor aeriene
4. Montarea de catetere venoase periferice
5. Examinarea toracelui pentru prezența de pneumotorax sufocant
6. Montarea de guler cervical
7. Evaluarea prezenței altor factori nocivi (hipoglicemie, expunere la toxine etc)
8. Stabilirea cu exactitate a mecanismului traumatismului
9. Anameza amplă
10. Montarea unei sonde urinare pentru a ghida mai corect resuscitarea volemică
290. Examinarea neurologică secundară în traumă implică:
1. Examinare răspunsului la durere
2. Examinare succintă doar a globilor oculari
3. Evaluarea statusului mental/orientare ( recunoașterea persoanelor, orientarea ăn timp și spatiu)
4. Examinarea nervilor cranieni II-XII
5. Coordonarea mișcărilor
6. Examinarea Alert Verbal Pain Unconciouss ( AVPU)
7. Evaluarea statusului neurologic – GCS
8. Examinarea motorie, senzorială și a reflexelor a tuturor celor patru membre
9. Testul Romberg
10. Audiometrie
291. Care sunt cauzele de deces în traumă care apar în interval de câteva minute – ore:
1. Pierderi masive de sânge datorate fracturilor multiple
2. Hematoamele epidurale
3. Rupturile de splină/ficat
4. Contuziei pulmonare
5. Fracturile de bazin
6. Hematoamele subdurale
7. Dilacerația măduvei spinării
8. Dilacerația țesutului cerebral
9. Dilacerația vaselor mari
10. Dilacerația cordului

Grile ATI ANUL 3 SEM 2 - UMF T POPA IASI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile ATI ANUL 3 SEM 2 - UMF T POPA IASI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina Total întrebări MEDICINĂ

INTERNĂ 600 Previzualizare

1. Următoarele afirmații despre anestezia generală sunt adevărate:

25. În suportul vital avansat (SVA) sunt adevărate următoarele:

35. Complicațiile intubației oro-traheale sunt:

45. Care afirmație privind sistemele de administrare a oxigenului este adevărată?

50. Efectele fiziologice ale ventilației mecanice sunt următoarele, cu excepția:

55. Ringer lactat este o soluție care conține:

60. Tabloul clinic al stării de șoc variază în funcție de:

65. Șocul hiperdinamic se caracterizează clinic prin:

70. Care afirmație despre șocul septic este adevărată:

75. Care afirmație e corectă despre soluțiile de repleție volemică?

85. Care sunt cauzele alcalozei metabolice?

90. Următoarele afirmații referitoare la etiologia tulburărilor acido-bazice pot fi adevărate:

95. Cauzele alcalozei metabolice pot fi:

100. În acidoză sunt prezente următoarele semne clinice:

105. Despre modificarea gazelor arteriale se poate afirma că:

110. Expandarea de volum a spațiului extracelular, se manifestă clinic prin:

120. Cauze de hiperpotasemie sunt următoarele cu excepția:

125. Tratamentul în hiperpotasemie:

130. Managementul de bază al călor aeriene se face prin:

135. Despre I-gel sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

145. Defibrilarea manuală implică:

189. Este adevarat despre compresiile toracice externe la un adult de 65 ani:

199. Socul hemoragic de clasa III se caracterizeaza prin :

204. Tratamentul socului hemoragic presupune:

209. Tratamentul socului hemoragic presupune:

214. In functie de etiologie, starile de soc se clasifica in:

224. Arsurile electrice pot determina:

228. Despre hipotermie sunt adevarate următoarele afirmații:

247. Despre ventilația gură la gură putem afirma:

252. Tulburările de ritm cardiac asociate hipotermiei includ :

257. Antidoturile pot exercita un efect benefic prin:

273. În cazul unui pneumotorax sub tensiune este/sunt corecte afirmațiile:

283. Traumatismele forte ale extremităților necesită următoarele intervenții:

289. Evaluarea secundară are ca obiective răspunsurile la următoarele întrebări:

S-ar putea să vă placă și