ANESTEZIA GENERALĂ

1. Care dintre următoarele sunt teoriile narcozei:

a) Teoria clatatiţilor
b) Teoria pungilor hidrofile
c) Există mai multe teorii, dar niciuna nu a putut fi dovedită
d) Teoriile lipidice (hidrofobe)
e) Teoria lui Magill

2. Protecţia antişoc:
a) Priveşte o serie de manopere şi tehnici de păstrare a homeostaziei normale a pacientului
b) Are legătură doar cu funcţia respiratorie în timpul anesteziei generale
c) Este o componentă a patrulaterului anestezic ce priveşte doar anestezia generală
d) Respiraţia pacientului în timpul anesteziei generale este mereu respiraţie
asistată/controlată
e) Funcţia circulatorie este menţinută cu perfuzii intravenoase cu soluţii cristaloide sau
coloide

3. Anestezia generală:
a) este de două tipuri
b) poate fi total intravenoasă, total inhalatorie, combinată pe pivot volatil
c) pacienţii beneficiază întotdeauna de hipnoză, analgezie şi protecţie anti-şoc
d) induce o stare de hipnoză reversibilă
e) gold-standardul actual este anestezia combinată pe pivot volatil cu supliment de opiaceu

4. Anestezicele inhalatorii:
a) sunt depozitate în sticle transparente, la temperatura camerei
b) anestezicele halogenate produc hipnoză, amnezie, analgezie şi relaxare musculară
c) relaxarea musculară după enfluran şi isofluran este de mai proastă calitate, impunând
reducerea necesarului de relaxante musculare
d) xenonul este scump, dar are calităţile gazului inhalator ideal
e) protoxidul de azot este sigur pentru că nu induce hipoxie la administrare

5. Anestezicele intravenoase:
a) sunt reprezentate de benzodiazepine şi barbiturice
b) benzodiazepinele au o metabolizare şi eliminare renală
c) barbituricele determină hipotensiune, tahicardie şi creşterea consumului de O2 a miocardului
d) fenolii se leagă de proteinele plasmatice şi difuzează rapid la nivel cerebral
e) fenilciclinele induc o anestezie disociativă prin deprimarea transmisiei componenţei
emoţionale a durerii spre zonele corticale

6. Opioizii:
a) se împart în agonişti, antagonişti şi agonişti-antagonişti
b) deprimă în aceeaşi măsură miocardul precum anestezicele inhalatorii
c) pot da dependenţă, dar şi efecte gastro-intestinale precum greţuri şi vărsături, constipaţie
d) Fentanyul este utilizat pentru că are o durată lungă de acţiune intraoperatorie
e) Meperidina are o liposolubilitate mai mare decât morfina

7. Miorelaxantele:
a) non-depolarizante – mivacurium, atracurium, succinilcolină
b) se împart în depolarizante şi non-depolarizante
c) împiedică transmisia stimulului nervos sub forma moleculelor de acetilcolină (Ach) între
membrana presinaptică a terminaţiei nervoase şi membrana postsinaptică a fibrei musculare
d) miorelaxantele nedepolarizante se substituie moleculelor de Ach, ocupând rcceptorii
colenergici de la nivelul membranei presinaptice
e) există trei tipuri de blocuri neuromusculare

8. Circuitul anestezic:
a) rol de a livra gaze anestezice şi oxigen către bolnav şi de a îndepărta CO2 exhalat
b) cel mai utilizat este circuitul fără reinhalare
c) circuitul filtrant are tub de aducţiune, valve unidirecţionale inspiratorie şi expiratorie, tuburi
gofrate, piesa în Y, balon rezervor cu calce sodată şi o supapă de suprapresiune
d) toate aparatele moderne de anestezie sunt prevăzute cu un ventilator ataşat circuitului
e) toate sunt adevărate

9. Examenul preanestezic:
a) este irelevant în caz de urgenţă
b) include anamneza, examen fizic şi examinări de laborator
c) tratamentele cronice nu au nicio importanţă pentru anestezist
d) dacă pacientul a fost supus unei anestezii generale cu sevofluran în ultimile 6 luni este
recomandabil să se evite o nouă administrare
e) se bazează pe scalele de risc anestezic elaborate de ASA

10. Clasele de risc anestezic ASA – care sunt FALSE:

a) sunt 6 la număr – [?]
b) ASA II - pacient cu o afecţiune sistemică uşoară
c) ASA III - pacient cu o boală incapacitantă, care reprezintă un pericol vital constant
d) ASA V – pacient cu traumă
e) ASA VI - pacient muribund care nu este de aşteptat să supravieţuiască 24 ore cu sau fără
operaţie

11. Preanestezia:
a) asociază un agent parasimpaticolitic (atropină) şi un agent anxiolitic-sedativ (benzodiazepină).
b) se administrează cu 10 minute înaintea anesteziei
c) se poate asocia şi petidină i.m.
d) nu necesită antiemetice [?]
e) sunt corecte toate

12. Inducţia anesteziei:

a) poate fi realizată numai prin administrare intravenoasă de anestezice
b) este perioada parcursă până în momentul obţinerii unui nivel de anestezie adecvat operaţiei
c) este momentul când se protezează ventilator pacientul
d) intubaţia poate fi realizată după aministrarea unui miorelaxant
e) este momentul în care chirurgul poate începe manoperele dureroase

13. Complicaţiile din cursul inducţiei:

a) când se utilizează un anestezic volatil poate să apară tusea urmată de laringospasm
b) bronhospasmul este declanşat de eliberarea de histamină
c) injectarea paravenoasă de barbiturice poate cauza necroză tisulară
d) hipertensiunea arterială din cursul inducţiei survine mai frecvent la bolnavii hipovolemici
e) toate sunt adevărate

14. Despre componentele patrulaterului anestezic:

a) cele mai importante sunt analgezia şi hipnoza
b) păstrarea homeostaziei nu este obligatorie
c) relaxarea se asigură după necesităţi
d) analgezia se poate realiza şi cu medicamente curarizante
e) toate sunt false

15. Anestezia generală afectează:

a) funcţia somn-veghe
b) memoria
c) funcţia respiratorie
d) funcţia emoţională
e) excreţia
ANESTEZIA LOCO-REGIONALĂ

1. Selectaţi afirmaţia corectă despre anestezia loco-regională:

a) cuprinde anestezia spinală şi anestezia peridurală
b) este obţinută prin stocarea unui anestezic local în vecinătatea unei rădăcini nervoase, trunchi
nervos, în jurul componentelor unui nod nervos sau în LCR
c) tehnici care interceptează impulsul nociceptiv la nivelul receptorilor, la nivel de transmitere
(nerv/plex de nervi) sau măduva spinării
d) este obţinută prin injectarea narcoticelor la nivelul rădăcinii nervilor sau în LCR
e) anestezicele locale produc o inhibiţie temporală, complet reversibilă care abolesc sensibilitatea
şi motilitatea

2. Depolarizarea membranei:
a) se produce sub impulsul stimulilor electrici, fizici, chimici sau mecanici
b) Na+ există în axon
c) K+ intră în axon
d) potenţialul de membrană este de -20 mV
e) concentraţia normală de Na+ şi K+ este restaurată printr-un proces activ, reprezentat de pompa
Na-K

3. Anestezicele locale:
a) sunt amide şi esteri
b) sunt baze puternice, cu un nucleu aromatic legat de o grupare amino de tip ester sau amidă
c) esteri: bupivacaina, ropivacaina, tetracaina
d) amide: prilocaina, lidocaina
e) legătura ester poate fi hidrolizată de esteraze (colinesteraza plasmatică)

4. Anestezicele locale de tip amide – alegeţi răspunsurile FALSE:

a) lidocaina şi mepivacaina au timp de latenţă scurt cu toxicitate moderată
b) cea mai toxică este prilocaina
c) lidocaina are o durată de acţiune scurtă (60-90 min)
d) durata de acţiune a mepivacainei este extrem de scurtă (5-10 min)
e) ropivacaina este o amidă cu durată medie de acţiune

5. EMLA:
a) este destinată exclusiv anesteziei prin infiltraţie
b) este o emulsie ulei/apă de lidocaină cu bupivacaină
c) se aplică şi pe plăgile operatorii pentru analgezie de contact
d) este indicată puncţiilor arteriale sau venoase la copii
e) nu poate fi folosită în caz de biopsie cutanată

6. Toxicitatea anestezicelor locale:

a) la nivel cardiovascular, toxicitatea se manifestă prin fotofobie, tinitus şi tulburări de vedere
b) nu afectează SNC
c) în caz de apariţie a tahicardiei ventriculare se tratează prin electroconversie, antiaritmice,
menţinerea volemiei şi resuscitarea cardiopulmonară
d) reacţia toxică apare în caz de supradozare sau după injectarea accidentală intravenoasă
e) adăugarea vasoconstrictoarelor la soluţia de anestezic local previne efectele toxice

7. Analgezia regională interpleurală:

a) se face pentru combaterea durerii postoperatorii şi din traumatismele toracice
b) se poate realiza cu soluţie bupivacaină 0,5%
c) nu se poate utiliza pentru chirurgia rinichiului sau pentru tratamentul durerii din herpesul
zoster toracic
d) metoda este sigură la bolnavii cu colecţii sau fibroză pleurală
e) se realizează cu bolnavul poziţionat în decubit lateral

8. Rahianestezia:
a) cauza principalelor complicaţii intraanestezice – simpaticoliza
b) hipotensiunea poate fi corectată prin încărcare cu soluţii coloide (2000 ml) înaintea inducţiei
anesteziei
c) complicaţii postanestezice: cefaleea
d) cefaleea se combate prin utilizarea acelor Tuohy de calibru de 18 G
e) hipotensiunea arterială indusă de simpaticoliză nu este niciodată acompaniată de bradicardie

9. Anestezia peridurală:
a) se realizează prin injectarea în spaţiul epidural a substanţei anestezice
b) reperarea spaţiului se face prin tehnica pierderii rezistenţei
c) spaţiul epidural se află între ligamentul galben şi dura mater, fiind un spaţiu virtual anatomic
d) produce o anestezie „în bandă”
e) are o perioadă de latenţă mai mică decît anestezia subarahnoidiană

10. Anestezia peridurală vs subarahnoidiană:

a) spaţiul subarahnoidian este mai facil de identificat decât cel epidural
b) volumul şi doza totală de anestezic sunt asemănătoare
c) reacţiile toxice la anestezia subarahnoidiană sunt mai mari
d) blocul motor la a. epidurală este mai puţin exprimat decât la cea subarahnoidiană
e) calitatea anesteziei subarahnoidiene este mai proastă decât cea a a.epidurale

11. Accidente anestezia epidurală:

a) sunt acute sau la distanţă
b) acute – cefalee post-puncţia durei, injectarea intravasculară, leziunea măduvei
c) la distanţă – infecţie, hematom subdural
d) puncţia durei este o greşeală frecventă
e) introducerea cateterului este fără riscuri
DUREREA:

1. Durerea:
a) experienţă dezagreabilă senzorială şi emoţională asociată unei leziuni tisulare reală, potenţială
sau descrisă în termenii unei astfel de leziuni
b) la pacientul anesteziat nu există durere
c) durerea cronică nu este însoţită de reacţie vegetativă, simpato-adrenergică
d) durere reflectată - generată de distensia organelor cavitare
e) durerea funcţională - durerea în membrul fantomă

2. Căile de transmisie medulară şi cerebrală – care sunt GREŞITE:

a) aferenţele periferice care preiau informaţia de la nociceptori au corpul neuronal situat în
ganglionii spinali
b) lamina a-2a şi a-3a = deutoneuronii
c) sinapsele dintre neuroni nociceptivi şi simpatici sunt responsabile de apariţia reflexelor la
durere mediate simpatic
d) a şi b sunt greşite
e) toate sunt greşite

3. Reacţia la durere:
a) efecte neuroendocrine - initiate de hipertonia simpatico-adrenergică
b) creşte consumul global de oxigen, scade producţia de dioxid de carbon
c) scade tonusului sfincterian şi cresc mişcările peristaltice
d) efectele psihice: stări de anxietate, perturbarea ritmului normal veghe-somn
e) toate sunt false

4. Stimulii algogeni ai durerii:

a) capabili sa induca leziuni tisulare de natură mecanică
b) pot induce leziuni tisulare termice şi de natură chimică
c) stimulii chimici induc spasm muscular şi contracţie violentă
d) variaţiile extreme de temperatură nu constituie stimuli algogeni
e) doar a şi c sunt adevărate

5. Factori ce influenţează durerea:

a) sunt strict legaţi de fiziologia pacientului
b) anxietatea de bază, manipularea atenţiei de la stimulul dureros şi sexul pacientului sunt factori
fiziologici
c) vârsta pacientului nu are nicio importanţă
d) sunt fiziologici şi psihologici
e) ritmul circadian este un factor psihologic