Anestezice Generale

ANESTEZICE LOCALE
1Analgezice stupefiante
2Analgezice antipiretice
3Hipnotice
4Tranchilizante
5Anticonvulsivante
6Antiparkinsoniene
ANESTEZICE GENERALE
ANESTEZICE GENERALE
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. care dintre urmatoarele substante este un anestezic general inhalator gazos:
A. Eter etilic
B. Protoxid de azot
C. Halotan
D. Enfluran
E. Sevofluran
2. Perioada toxica a anestezicelor genrala cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
A. toate reflexele absente
B. paralizie bulbara
C. puls imperceptibil
D. miscari automate si intense ale globilor oculari
E. relaxarea sfincterelor
3. Urmatoarele substante nu trebuiesc intrerupte inaintea anestezicelor generale, cu
exceptia:
A. reserpina
B. antibiotice aminoglicozice
C. heparina
D. anticoagulante orale
E. antidiabetice orale
4. Urmatoarele afirmatii referitoare la hipertemia maligna produsa de anestezicele
generale sunt adevarate cu exceptia:
A. poate fi produsa anestezicele halogenate (halotan, enfluran)
B. poate fi produsa de N2O
C. tratamentul se face cu dantrolen (morelaxant)
D. se manifesta prin cresterea dramatica a temperaturii, acidoza si rigiditate
musculara
E. este o reactie idiosincrazica
5. De electie la astmatici si in pediatrie se foloseste ca anestezic general:
A. enfluran
B. ciclopropan
C. sevofluran
D. halotan
E. N2O
6. Urmatoarele afirmatiii referitoare la anestezicele generale i.v sunt adevarate, cu
exceptia:
A. midazolamul este un antagonist GABA A
B. tiopentalul este un anestezic general de inductie si durata urltrascurta
C. midazolamul produce euforie
D. tiopentalul este indicat la pacientii cu insuficienta respiratorie
E. ketamia este un terivat barbituric
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Anestezice generale inhalatorii lichide volatile sunt urmatoarele:
A. protoxid de azot
B. eter etilic
C. halotan
D. ciclopropan
E. isofluran
2. Anestezice generale administrate i.v. derivati barbiturici:
A. tiopental
B. ketamina
C. midazolam
D. hexobarbital
E. tiamilal
3. Medicatia adjuvanta a anesteziei generale cuprinde:
A. anticolinergice
B. simpatomimetice
C. atiemetice?
D. Opioide
E. Deprimante cardiace
4. Medicatia adjuvanta a anesteziei generale cuprinde:
A. miorelaxante
B. curarizante
C. nicotinomimetice
D. benzodiazepine
E. parasimpatomimetice?
5. Perioada de inductie a anesteziei generale cuprinde:
A. faza de analgezie
B. faza de somn superficial
C. faza de alarma (pretoxica)
D. faza de excitatie
E. faza de somn profund
6. Faza de somn profund a parioade de anestezie propriu-zisa cuprinde:
A. deprimarea maduvei spinarii
B. abolirea reflexului cornean
C. paralizie bulbara
D. TA si puls relativ normal
E. Relaxarea sfincterelor
7. Indicatiile anestezicelor generale
A. miastenia gravis
B. interventii chirurgicale
C. intoxicatii cu deprimante SNC
D. interventii chirurgicale cand este necesasra pierderea constientei
E. endoscopii
8. Neuroleptanalgezia este o tehnica a anesteziei pe cale i.v in care:
A. starea de constienta este pastrata
B. se asociaza un morfinomimetic cu un neuropeltic
C. starea de constienta este perduta
D. pierderea sensibilitatii dureroase si a reactiei la durere
E. apare starea de indiferenta (mineralizare)
9. Sindromul anticolinergic central, efect secundar al anesteziei generale, poate fi
indus cu:
A. enfluran
B. protoxid de azot
C. isofluran
D. atropina
E. ketamina
10. Unele substante pot produce sinergism la asocierea cu anestezice generale
A. antihipertensive
B. stimulante SNC
C. aminoglicozide
D. saluretice
E. deprimante SNC
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la anestezicele generale inhalatorii sunt adevarate:
A. halotanul are lopofilia cea mai inalta
B. N2O are lipofilia cea mai inalta

C. Sufera o distributie bifazica
D. Inductia si revenirea din anestezie este curta pentru eterul etilic
E. Inductia si revenirea din anestezie este scurta pentru N2O
12. Reactiile adverse cardiovasculare ale anestezicelor generale halogenate constau in:
A. deprimare cardiovasculara
B. extrasistole ventriculare
C. vasoconstrictie
D. scad debitul cadriac
E. hipotensiune arteriale
13. Farmacotoxicologia anestezicelor generale cuprinde urmatoarele efecte
idiosincrazice:
A. Hipertermie maligna
B. Toxicitate renala
C. Deprimarea respiratiei
D. Deprimare cardiaca
E. Hepatotoxicitate provocata de metaboliti
14. Avantajele anestezicelor generale constau in :
A. anestezie incompleta
B. inductie rapida
C. miorelaxare buna
D. revenire rapida
E. analgezie buna
15. Care afirmatii sunt corecte:
A. protoxidul de azot se foloseste pentru inductia anestezica
B. protoxidul de azot nu prezinta faza de excitatie
C. eterul etilic se indica in anestezia generala la astmatici
D. eterul etilic nu are efecte deprimante cardiace
E. eterul etilic nu are efecte toxice hepatice
16. Care afirmatii referitoare la anestezicele generale derivati halogenati sunt
adevarate:
A. isofluranul prezinta risc de precipitare a ischemiei miocardice la pacietii cu boala
coronariana
B. isofluranul prezinta toxicitate hepatica si renala intensa
C. halotanul prezinta lipofilie inalta
D. enfluranul prezinta risc crescut de convulsii
E. isofluranul are o molecula instabila
17. Care afirmatii referitoare la anestezicele generale derivati alogenati sunt corecte:
A. enfluranul prezinta acumulare redusa in tesutul adipos
B. esofluranul prezinta potential aritmogen
C. enfluranul prezinta risc mic de hepatotoxicitate
D. tratamentul hipertermiei maligne provocate de halotan se face cu dantrolen
E. enfluranul este indicat la pacientii cu antecedente convulsive
18. Care afirmatii referitoare la anestezicele generale derivati alogenati sunt corecte:
A. isofluranul sufera o metabolizare intensa
B. metabolizarea halotanului conduce la metabolit hepatotoxic
C. isofluranul nu prezinta potential epileptogen
D. desfluranul produce iritarea tractului respirator cu tuse si bronhospasm
E. desfluranul prezinta perioada de inductie si revenire scurta
19. Tiopentalul:
A. anestezic local
B. derivat barbituric
C. inductie si durata ultrascurte
D. poate produce deprimare respiratorie si laringospasm
E. anestezic i.v.
20. Midazolamul
A. este un derivat al acidului tiobarbituric
B. este un agonist GABA-A
C. este un anestezic general cu actiune de lunga durata
D. este indicat ca hipnotic
E. este un derivat benzodiazepinic

21. Ketamina
A. nu induce euforie
B. produce anestezie disociativa
C. produce stimulare cardiaca
D. i.v. indicat la pacientii cu AVC
ANESTEZICE LOCALE
1. Care dintre substantele de mai jos este un anestezic locale natural:
A. procaina
B. cocaina
C. lidocaina
D. morfina
E. pilocarpina
2. Care dintre urmatoarele anestezicele locale este un ester alchilic:
A. lidocaina
B. benzocaina
C. procaina
D. bupivacaina
E. tetracaina
3. Care dintre substantele de mai jos este anestezic local exclusiv de suprafata utilizat in
oftalmologie:
A. lidocaina
B. ropivacaina
C. tetracaina
D. proparacaina
E. benzocaina
4. Indicatiile anestezicelor locale sunt urmatoarele cu exceptia
A. interventii chirurgicale fara pierderea constientei
B. interventii chirurgicale cu pierderea constientei
C. tehnici de investigare invaziva

D. manevre endoscopice
E. farmacoterapia anemiei
5. Urmatoarele afirmatii cu referire la procaina sunt adevarate, cu exceptia:
A. procaina are potential mare alergizant, la aplicarea pe tegumente si mucoase
B. prezinta efecte secundare de stimulare a SNC
C. produce HTA
D. are actiune antispastica, spasmolitica
E. are actiune anestezica de infiltratie si de cunducere foarte buna
6. Care dintre afirmatiile urmatoare este falsa:
A. tetracaina are actiune anestezica locala de suprafata
B. tetracaina are potenta si toxicitate mare
C. benzocaina are absorbtie rapida si toxicitate mare
D. tetracaina are debut lent si durata lunga
E. benzocaina este utilizata externsub forma de creme, in plagi, arsuri, ulcere cutanate
7. Notati afirmatia falsa cu referire la cocaina:
A. alcaloid din frunzele speciei Erythroxilon coca
B. actiune vasodilatatoare locala
C. actiune euforizanta
D. stimulant SNC la doze mici
E. simpatomimetic prin inhibarea recaptarii noradrenalinei
8. Indicatiile lidoccainei sunt urmatoarle, cu exceptia:
A. anestezia locala de suprafata
B. anestezia locala de infiltratie
C. aritmii ventriculare la adm. i.v.
D. stimulant SNC
E. tinnitus
9. Notati afirmatia falsa:
A. toxicitatea lidocainei creste la asocierea cu cimetidina
B. lidocaina produce vasoconstricitie si HTA
C. lidocaina este contraindicata la pacientii cu antecedente convulsive

D. toxicitatea lidocainei creste la asocierea cu propranololul
E. lidocaina este indicata in aritmii
1. Structura chimica a unui anestezic local cuprinde:
A. grupare aminica
B. grupare hidrofila
C. grupare alcool
D. grupare ester sau amida
E. radical aromatic
2. Lantul intermediar anesteziofor din structura chimica a unui anestezic local poate fi:
A. grupare ester
B. grupare amina
C. radical aromatic
D. grupare amida
E. grupare alcool
3. Care sunt anestezice locale cu structura ester:
A. cocaina
B. lidocaina
C. benzocaina
D. procaina
E. bupivacaina
4. Care sunte anestezice cu structura amide
A. cloroprocaina
B. tetracaina
C. lidocaina
D. bupivacaina
E. benzocaina
5. Care afirmatii referitoare la anestezicele locate sunt adevarate
A. sunt baze organice insolubile in apa si solubile in lipide
B. forma nedisociata (aminica) este liposolubila si difuzeaza usor in membrana fibrei

nervoase
C. forma nedisociata este hidrosolubila si nu difuzeaza in membrana fibrei nervoase
D. forma disociata este lipofila
E. forma disociata este hidrofila
6. Absorbtia in circulatia generala a anestezicelor locale, cu disparitia efectului
anestezic local, are viteza mai mare, in urmatoarele situatii:
A. solutii diluate in volum mare
B. cand anestezicele locale au efect vasodilatator
C. cand anestezicele locale au efect vasoconstrictor
D. la aplicarea pe mucoase congestionate
E. tesut bogat vacularizat
7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. anestezicele locale se distribuie in tesuturi bogat vascularizate
B. difuzeaza prin placenta
C. toxicitatea sistemica a anestezilcelor locale esteri este mai mare
D. anestezicele locare sufera redistribuire in tesutul adipos si muscular
E. amidele sunt biotransformate hepatic prin N-dezalchilare
8. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. toate anestezicele locale eu efect stimulant SNC
B. cocaina are efecte simpatolitice
C. cocaina produce tahicardie si HTA
D. lidocaina are efect spasmolitic, prin mecanism musculotrop
E. procaina la administrarea i.v. are efect antiaritmic
9. Indicatiile anestezicelor locale in administrare i.v. sunt:
A. antiaritmic (lidocaina)
B. stimulant SNC (cocaina)
C. antiaritnic (procaina)
D. spasmolitic (procaina)
E. spasmolitic (benzocaina)
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la procaina sunt adevarate:

A. este hidrolizata rapid in sange
B. eficienta la administrate p.o.
C. are actiune anestezica locala de supragata slaba
D. are actiune relaxanta musculara prin mecanism musculotrop la administrate i.v.
E. are actiune antiaritmica la asministrarea i.v
11. Actiunule farmacodinamicr ale procainei la administratea i.v. sunt:
A. parasimpatolitica
B. antiinflamatoare, antihistaminica
C. antitermica
D. trofic tisular
E. hiperglicemianta
12. Procaina are urmatoarele indicatii:
A. anestezic local de infiltratie
B. anestezic general
C. in geriatrie ca trofic tisular
D. i.v ca vasodilatator periferic in boala Raynaud
E. p.o ca spasmolitic, antihipertensiv
13. Urmatoarele afirmatii referitoare la interactiunile medicamentoase ale procainei sunt
adevarate:
A. antagonism de efect, cu sulfamidele (prin acidul PAB)
B. anticolinesterazicele permit acumulare procainei
C. antagonism de efect cu suxametoniu
D. sinergism de potentate cu morfina
E. suxametoniu prelungeste durata de actiune a procainei
14. Notati afirmatiile corecte cu privire la cocainomanie:
A. cocaina produce dependenta fizica mare
B. cocaina produce dependenta psihica mare
C. cocaina produce toleranta si dependenta fizica redusa
D. la cocainomani apare perforarea septului nazal
E. se instaleaza sindrom de abstinenta semnificativ

15. Lidocaina:
A. Sufera biotransformare hepatica prin N- dezalchilare
B. T poate creste in insuficienta hepatica
C. Asocierea cu deprimantele cardiace scade T
D. Prezinta reactii alergice frecvente incrucisate cu procaina
E. Actiune antifibrilanta la administrarea i.v.
16. Notati afirmatiile corecte referitoare la mepivacaina
A. eficient ca anestezic local de suprafata
B. toxicitate relativ mare la nou nascut
C. potenta mare
D. latenta foarte scurta (sub un minut)
E. anestezic local de infiltratie si de conducere
17. Bupivacaina
A. potenta si toxicitate mare
B. toxicitate cardiaca marcata
C. la adminstrare i.v. produc aritmiii si deprimare cardiaca
D. este un anestezic general
E. debut lent si durata lunga
18. Avantajele administrarii bupivacainei constau in:
A. durata lunga
B. bloc semzitiv prelungit, cu analgezie postoperatorie
C. bloc motor
D. cardiotoxicitate
E. posibilitatea utilizariii in obstetrica
19. Ropivacaina
A. anestezic local de tip ester
B. toxicitate sistemica si cardiotoxicitate reduse
C. utilizat ca anestezic in chirurgie
D. este necesara asocierea adrenalin
CURARIZANTE
1. Curarizantele actioneaza la nivelul receptorilor colinergici:
A. M1;
B. M2;
C. M3;
D. N1;
E. N2.
2. Curarizante antidepolarizante sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. d-tubocurarina;
B. decametoniu;
C. pipecuonium;
D. galamina;
E. pancuronium.
3. Care din urmatoarele curarizante este de origine naturala:
A. suxametoniu;
B. d-tubocurarina;
C. atracurium;
D.decametoniu;
E. rocuronium.
4. Profiul farmacocinetic al curarizantelor derivati de cuaternari de amoniu cuprinde urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. absorbtie lenta si ineficienta la administrarea per os;
B. difuziune buna prin bariera hematoencefalica;
C. eliminare renala;
D. se adminisreaza exclusiv i.v.;
E. difuzeaza in 2 spatii hidrice.
5. Notati afirmatia adevarata:
A. suxametoniu are durata lunga de actiune;
B. mivacuronium are durata lunga de actiune;
C. doxacuronium este eliminat exclusiv pe cale biliara;
D. suxametoniu poate produce apnee prelungita la pacientii cu enzimopatie genetica;

E. atracuroniu se elimina in totalitate in forma nemetabolizata.
6. Care din urmatoarele curarizante sunt epurati exclusiv pe cale renala:
A. doxacurium;
B. d-tubocurarina;
C.galamina;
D.decametoniu;
E. suxametoniu.
7. Care din urmatoarel e afirmatii sunt adevarate:
A. curarizantele antidepolarizante sunt agonisti ai receptorilor N2;
B. curarizantele depolarizante sunt antagonisti ai receptorilor N2;
C. curarizantele antidepolarizante sunt antagonisti ai receptorilor N1;
D. efectul paralizant al curarizantelor antidepolarizante urmeaza dupa o faza initiala de stimulare cu
fasciculatii musculare;
E. curarizantele antidepolarizante sunt antagonisti ai receptorilor N2.
8. Care din urmatoarele curarizante are durata lunga de actiune:
A.suxametoniu;
B. mivacurium;
C. d-tubocurarina;
D.atracurium;
E. rapacurium;
9. Care din urmatoarele substante este un curarizant depolarizant:
A. d-tubocurarina;
B. decametoniu;
C. pipecuonium;
D. galamina;
E. pancuronium.
10. Antidot in intoxicatia cu curarizante antidepolarizante este:
A. neostigmina;
B. muscarina;
C. d-tubocurarina;
D. nicotina;
E. atropina.
11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
A. d-tubocurarina are actiune histaminoeliberatoare;
B. galamina are actiune parasimpatolitica;
C. la doze terapeutice curarizantele produc paralizia muschilor respiratori;
D. d-tubocurarina are actiune ganglioplegica la doze mari;
E. d-tubocurarina este un curarizant cu durata lunga de actiune.
12. Indicatiile curarizantelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. diagnosticul miasteniei gravis;
B. reducerea fracturilor;
C. endoscopie;
D. tratamentul miasteniei gravis;
E. interventii chirurgicale.
13. Care din urmatoarele curarizante are durata ultrascurta de actiune:
A.suxametoniu;
B. mivacurium;
C. d-tubocurarina;
D.atracurium;
E. rapacurium;
B. curarizantele depolarizante sunt agonisti ai receptorilor N2;
E. curarizantele depolarizante sunt antagonisti ai receptorilor N2.
15. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. anticolinesterazicele antagonizeaza efectele curarizantelor depolarizante;
B. anticolinesterazicele potenteaza efectele curarizantelor antidepolarizante;
C. aminoglicozidele antagonizeaza efectele curarizantelor;
D. anticolinesterazicele potenteaza efectele curarizantelor depolarizante;

E. diureticele hipokalimiante antagonizeaza efectele curarizantelor.
16. Apare sinergism la asocierea curarizantelor cu:
A. aminoglicozide;
B. clorura de potasiu;
C. atropina;
D.pilocarpina;
E. neostigmina.
17. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
D. efectul paralizant al curarizantelor depolarizante urmeaza dupa o faza initiala de stimulare cu fasciculatii
musculare;
18. La administrarea urmatoarelor antibiotice concomitent cu curarizante apare un sinergism de potentare:
A. peniciline;
B. cefalosporine;
C. aminoglicozide;
D. cloramfenicol;
E. eritromicina.
19. Urmatoarele afirmatii referitoare la d-tubocurarina sunt adevarate, cu exceptia:
A. durata lunga;
B. potenta mare;
C. potenta intermediara;
D. substanta naturala;
E. actiune ganglioplegica.
20. Nu se administreaza in tratamentul intoxicatiei cu d-tubocurarina:
A. respiratie artificiala;
B. atropina;
C. antihistaminice;
D. neostigmina;
E. pilocarpina.

21. Sunt curarizante depolarizante:
A. pipecuronium;
B. decametoniu;
C. suxametoniu;
D. d-tubocurarina;
E. galamina.
caracteristici:
D. se adminisreaza exclusiv i.v.;
E. difuzeaza in 2 spatii hidrice.
23. Notati afirmatiile adevarate:
A. suxametoniu are durata ultrascurta de actiune;
24. Care din urmatoarele curarizante sunt epurati exclusiv pe cale renala:
A. doxacurium;
B. pancuronium;
C.galamina;
D.decametoniu;
E. suxametoniu.
25. Curarizante antidepolarizante sunt urmatoarele:
A. d-tubocurarina;
B. decametoniu;
C. pipecuonium;
D. galamina;
E. pancuronium.
A. curarizantele depolarizante sunt agonisti ai receptorilor N2;
D. efectul paralizant al curarizantelor depolarizante urmeaza dupa o faza initiala de stimulare cu fasciculatii
musculare;
27. Care din urmatoarele curarizante au durata lunga de actiune:
A.suxametoniu;
B. mivacurium;
C. d-tubocurarina;
D.pancuronium;
E. rapacurium;
28. Sunt curarizante antidepolarizante:
A. pipecuronium;
B. decametoniu;
C. suxametoniu;
D. d-tubocurarina;
E. galamina.
caracteristici:
D. se adminisreaza exclusiv oral;
E. difuzeaza in toate spatiile hidrice ale organismului.
30. Notati afirmatiil false:
A. suxametoniu are durata lunga de actiune;

A. curarizantele antidepolarizante sunt antagonisti ai receptorilor N2;
B. curarizantele depolarizante sunt agonisti ai receptorilor N2;
A. d-tubocurarina;
B. decametoniu;
C. pipecuonium;
D. suxametoniu;
E. pancuronium.
33. Urmatoarele afirmatii referitoare la d-tubocurarina sunt adevarate:
A. actiune histaminoeliberatoare;
B. potenta mare;
C. potenta intermediara;
34. Tratamentul intoxicatiei cu d-tubocurarina consta in:
A. respiratie artificiala;
B. atropina;
C. antihistaminice;
D. neostigmina;
E. pilocarpina.
35. Sunt curarizante antidepolarizante:
A. rocuronium;
B. decametoniu;
C. suxametoniu;
D. alcuronium;
E. galamina.
A. produce bronhospasm;
B. se administreaza la astmatici;
C. nu produce reactii alergice;
37. Care din urmatoarel e afirmatii sunt false:
38. D-tubocurarina este contraindicata in:
A. interventii chirurgicale;
B. endoscopii;
C. astm bronsic;
D. teren alergic;
E. miastenie gravis.
39. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. d-tubocurarina are actiune histaminoeliberatoare;
B. galamina are actiune parasimpatolitica;
C. la doze terapeutice curarizantele produc paralizia muschilor respiratori;
D. d-tubocurarina are actiune ganglioplegica la doze mari;
E. d-tubocurarina este un curarizant cu durata scurta de actiune.
A. nu produce bronhospasm;
B. este contraindicata la astmatici;

C. produce reactii alergice;
D. durata ultrascurta de actiune;
41. Urmatoarele afirmatii referitoare la pancuronium sunt adevarate
A. potenta mare;
B. actiune parasimpatolitica;
C. numeroase reactii adverse;
D. durata lunga de actiune;
E. durata scurta de actiune.
42. Efecte ale suxametoniului care apar la doze mari sunt:
A. potential histamino-eliberator;
B. efecte nicotinice;
C. efecte muscarinice;
D. efect paralizant asupra musculaturii striate;
E. tahicardie.
43. Suxametoniu:
A. latenta lunga;
B. durata lunga de actiune;
C. efectul paralizant apare intr-o singura faza;
D. latenta ultrascurta;
E. durata ultrascurta.
44. Potenta mare au urmatoarele curarizante:
A. alcuronium;
B. galamina;
C. suxametoniu;
D. mivacurium;
E. pancuronium.
45. D-tubocurarina este contraindicata in:
A. endoscopii;
B. miastenie gravis;
C. astm bronsic;
D. interventii chirurgicale;
E. teren alergic.
A. aminoglicozide;
C. amfotericina B;
D.pilocarpina;
E. neostigmina.
47. Urmatoarele afirmatii referitoare la d-tubocurarina sunt adevarate
A. se acumuleaza in caz de insuficienta renala;
B. este indicat in miastenie gravis;
C. prouce hTA la doze mari;
D. este contraindicata la pacientii cu teren alergic;
E. nu produce bronhospasm.
48. Dozele mari de suxametoniu pot produce:
A. tahicardie;
B. bradicardie;
C. hiposecretie glandulara;
D. hipersecretie glandulara;
E. hTA
A. demetiltubocurarina;
B. decametoniu;
C. pipecuonium;
D. galamina;
E. succinilcolina.
50. Indicatiile curarizantelor sunt urmatoarele:
A. diagnosticul miasteniei gravis;
B. reducerea fracturilor;
C. endoscopie;

E. interventii chirurgicale.
51. Urmatoarele afirmatii referitoare la pancuronium nu sunt adevarate
A. potenta mare;
C. numeroase reactii adverse;
52. la dozele terapeutice curarizantele produc paralizia:
A. muschilor respiratori;
B. globilor oculari;
C. muschilor masticatori;
D. muschii cefei;
E. muschii membrelor superioare.
A. diuretice hipokaliemiante;
C. anestezice generale;
D.polimixine;
E. neostigmina.
54. Produc o potentare a efectelor curarizantelor:
A. neostigmina
B. lincomicina;
C. diureticele hipokaliemiante;
D. sarurile de Mg
E. clorura de potasiu.
55. Urmatoarele curarizante sunt alcaloizi naturali sau semisintetici:
A. pancuronium;
B. d-tubocurarina;
C. alcuronium;
D. succinilcolina;
E. vecuronium.
56. Apare antagonism la asocierea curarizantelor cu:
A. aminoglicozide;
C. atropina;
D.pilocarpina;
E. neostigmina.
57. Urmatoarele afirmatii referitoare la d-tubocurarina nu sunt adevarate:
A. nu produce bronhospasm;
B. este contraindicata la astmatici;
C. produce reactii alergice;
D. durata ultrascurta de actiune;
58. Farmacoterapia miorelaxantelor periferice cuprinde:

A. interventii chirurgicale;
B. endoscopie;
C. reducerea fracturilor;
E. diagnosticul miasteniei gravis.
59. Urmatoarele afirmatii referitoare la pancuronium sunt adevarate
A. potenta mica;
C. practic fara reactii adverse;
60. Indicatiile curarizantelor sunt urmatoarele:
A. reducerea fracturilor;
B. diagnosticul miasteniei gravis;
C. interventii chirurgicale;
E. endoscopie.
Tema nr. 9
Analgezice stupefiante
BIBLIOGRAFIE:
2. Farmacologie Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999

F1209001. Analgezicele stupefiante:
A. stimuleaza centrul tusei
B. deprima centrul vomei la doze mici
C. activeaza peristaltismul intestinal
D. deprima centrul respirator bulbar
E. relaxeaza sfincterul Oddi
(pag. 163-174)
F1209002. Care din afirmatiile referitoare la analgezicele morfinomimetice sunt adevarate:

A. au ca antagonist flumazenilul
B. pot produce la supradozare respiratie Cheyne-Stokes
C. nu pot produce deprimare respiratorie la nou-nascut
D. tratamentul toxicomaniei se face prin administrarea initiala a unui antagonist total
E. efectele sindromului de abstinenta la opioide sunt de tip colinergic
(pag. 163-174)
F1209003. Care din urmatoarele substante este cel mai puternic analgezic morfinomimetic:
A. fentanylul
B. morfina
C. codeina
D. petidina
E. dextrometorfanul
(pag. 163-174)
F1209004. Morfina:
A. nu traverseaza bariera placentara

B. creste metabolismul bazal si consumul de oxigen al organismului
C. se administreaza in dureri acute intense
D. se poate administra la astmatici
E. este contraindicata in infarctul miocardic acut
(pag. 163-174)
F1209005. Pentazocina:
A. este un antagonist kappa, agonist miu
B. este un antagonist miu, agonist kappa
C. prezinta un risc ridicat de dependenta
D. are o potenta analgezica superioara morfinei
E. este un antagonist total al receptorilor opioizi
(pag. 163-174)
F1209006. Tramadolul:
A. este un antagonist miu
B. este un agonist slab al receptorilor miu si kappa
C. prezinta un risc ridicat de dependenta
D. se asociaza frecvent cu IMAO
E. nu se poate administra pe cale orala
(pag. 163-174)
F1409007. Precizai care dintre urmtoarele analgezice stupefiante au un mecanism de aciune

complex (opiod i monoaminergic):
A. buprenorfina
B. tramadol
C. pentazocina
D. petidina
E. dextropropoxifen
(pag. 168)
F1409008. Toate afirmaiile referitoare la analgezicele opioide sunt corecte cu excepia:

A. deprim respiraia
B. relaxeaz sfincterul Oddi i reduc presiunea n cile biliare

C. provoac contracia muchilor ciliari ai irisului
D. stimuleaz centrul vomei
E. scad peristaltismul intestinal i secreiile digestive
(pag. 170)
F1509009. Analgezicele morfinomimetice prezint urmtoarele aciuni farmacodinamice la nivel

SNC,
cu excepia:
A. diminu capacitatea de concentrare
B. aciune analgezic
C. deprim centrul vomei din aria postrema
D. deprim centrul tusei
E. deprim centrul respirator bulbar
(pag. 170)
F1509010. Analgezicele morfinomimetice prezint urmtoarele aciuni farmacodinamice la nivelul

aparatului digestiv, cu excepia:
A. scderea secreiilor
B. creterea tonusului muchilor netezi
C. scaderea peristaltismului
D. relaxarea sfincterelor piloric i anal
E. contracia sfincterului Oddi
(pag. 170)
F1509011. n clasificarea morfinomimeticelor, care dintre afirmaiile de mai jos nu sunt reale?
A. agoniti medii i slabi: sufentanil, fentanil, morfin
B. agoniti k antagoniti miu: pentazocina, nalorfina
C. agoniti miu antagoniti k: buprenorfina
D. antagoniti pe receptorii miu i k: naloxon, naltrexon
E. mecanism complex (opioid i monoaminergic): tramadol
(pag. 168)
F1509012. n intoxicaia acut cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizeaz:

A. buprenorfina
B. oxicodona
C. naloxon
E. oximorfona
(pag. 169)
F1509013. La administrarea de morfin, tolerana nu se instaleaz pentru:

A. deprimare respiratorie
B. analgezie
C. emez
D. constipaie
E. vagotonie
(pag. 173)
F1509014. Morfina:
A. nu difuzeaz prin placent
B. nu difuzeaz n laptele matern
C. este agonist slab (miu i k)
D. tolerana se instaleaz pentru mioz
E. tolerana se instaleaz la analgezie
(pag. 172, 173)
F1609015. Care dintre afirmaiile urmtoare privind morfina este fals?

A. Tolerana se instaleaz pentru efectul analgezic, deprimant resprirator, emetic
B. Tolerana se instaleaz pentru efectul miotic
C. Scade metabolismul bazal i consumul celular de oxigen
D. Inhib colinesteraza, crescnd tonusul vagal (tendin la vagotonie)
E. Difuzeaz prin placent i n laptele matern
(pag. 172-173)
F1609016. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

A. Metabolizarea opioidelor endogene se face de ctre encefalinaz i aminopeptidaz
B. Biosinteza proteinelor precursoare ale opioidelor endogene are loc la nivel ribozomal
C. Opioidele endogene sunt recaptate prin mecanism activ cu nalt specificitate steric
Neuropeptidele opioide endogene nu pot fi utilizate ca medicamente analgezice pentru c nu traverseaz
bariera hemato-encefalic
D.
E. Opioidele endogene provin din precursori polipeptici cu molecul mare
(pag. 166-167)
F1609017. Sindromul de abstinen la oprirea administrrii opioidelor se datoreaz:

A. Sensibilizrii i externalizrii receptorilor NMDA (heteroreglare de tip "up regulation")
B. Sensibilizrii i externalizrii receptorilor adrenergici (heteroreglare de tip "up regulation")
C. Diminurii transmisiei inhibitoare glicin-ergice spinale
D. Creterii aciunii catalitice a acetilcolinesterazei neuronale
E. Scderii numrului de receptori setoninergici centrali (heteroreglare de tip "down regulation")
(pag. 171)
F1609018. Sunt agoniti puternici ai receptorilor miu i kappa:

A. Dextromoramida
B. Codeina
C. Pentazocina
D. Tilidina
E. Dextropropoxifenul
(pag. 168)
F1609019. Sunt efecte ale activrii receptorilor delta:

A. Hipertensiunea arterial
B. Analgezia supraspinal
C. Sedarea
D. Comportamentul de nvare i recompens
E. Farmacodependena
(pag. 167)
F1609020. Sunt efecte ale activrii receptorilor kappa:

A. Hipotensiunea arterial
B. Comportamentul de nvare i recompens
C. Sedarea
D. Euforia
E. Midriaza
(pag. 167)
F2109021. Medicamentele morfinomimetice au urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

A. analgezica
B. antitusiva
C. midriaza
D. cresterea tonusului tubului digestiv si arborelui biliar
E. cresterea tonusului vezicii urinare
(pag. 170)
F2109022. Nu este efect al activarii receptorilor miu:

A. analgezie supraspinala
B. euforie
C. hipotensiune arteriala
D. dependenta psihica
E. deprimarea centrului respirator
(pag. 167)
F2109023. Analgezicele morfinomimetice au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

A. farmacodependenta
B. deprimarea respiratiei
C. greturi, varsaturi
D. sindrom diareic
E. retentie urinara
(pag. 171)
F2109024. Notati efectul stimularii receptorilor opioizi kappa (k):

A. euforie
B. depresie respiratorie
C. farmacodependenta
D. analgezie spinala
E. analgezie supraspinala
(pag. 167)
F2109025. Morfina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. agonist al receptorilor miu si kappa
B. deprimant respirator
C. efect secundar vomitiv, la administrare injectabila
D. indicatie in durerile de orice intensitate
E. efect antitusiv
(pag. 168, 172, 173)
F2109026. Pentazocina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. analgezie spinala
B. sedare
C. doza echianalgezica cu 10 mg morfina este de cca 50 mg, s.c.
D. agonist miu si antagonist kappa
E. disforie
(pag. 173, 174)
F2109027. Doza minima letala de morfina, per os la indivizi neobisnuiti, este (in mg):
A. 30
B. 60
C. 120
D. 240
E. 480
(pag. 173)
F2109028. Pentazocina are urmatorul profil farmacologic :

A. euforizant
B. deprimant al centrului respirator
C. analgezic morfinomimetic puternic
D. agonist miu
E. agonist kappa
(pag. 173, 174)
F2209029. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analgezicele opioide sunt adevarate:
A. toleranta se instaleaza pentru toate efectele analgezicelor morfinomimetice
B. dependenta fizica are la baza un mecanism de hetero down-regulation

C. intoxicatia acuta cu opioide se trateaza cu metadona
D. antagonistii totali opioizi au efect toxicomanogen ridicat
E. caile implicate in toxicomania opioizilor sunt cai opioid-ergice si dopaminergice
(pag. 166-174)
F2209030. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu analgezice

morfinomimetice?
A. Pentazocina
B. Petidina
C. Dextropropoxifen
D. Naloxona
E. Tramadol
(pag. 172)
F2209031. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul analgezicelor morfinomimetice
cu
structura difenilpropilaminica?
A. Butorfanol
B. Codeina
C. Petidina
D. Naloxona
E. Metadona
(pag. 168)
F2209032. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele cu structura de benzomorfan:

A. Levorfanol
B. Petidina
C. Pentazocina
D. Fentanil
E. Nalorfina
(pag. 168)
F2209033. Notati afirmatiile corecte referitoare la pentazocina;

A. Este substanta activa din Mialgin
B. Produce deprimare respiratorie puternica.

C. Este un analgezic opioid slab.
D. Este un analgezic opioid puternic
E. Este anatgonist opiaceu total.
(pag. 174)
F2209034. Notati afirmatiile corecte despre tramadol:

A. Este substanta activa din produsul Fortral.
B. Riscul de dependenta este redus.
C. Asocierea cu IMAO nu creste toxicitatea.
D. Se administreaza exclusiv i.v.
E. Are structura fenantrenica.
(pag. 174)
F2309035. Pentazocina are urmatoarele proprietati farmacodinamice cu o exceptie:

A. agonist kappa;
B. agonist miu;
C. produce analgezie spinala;
D. antagonist miu;
E. produce disforie.
(pag. 166 - 174)
F2509036. In migren se folosesc:

A. analgezice opioide
B. Carbamazepin
C. Ergotamin
D. antispastice
E. antianginoase
(pag. 165)
F2509037. Chimic pentazocina face parte din clasa:

A. Fenantrene
B. Morfinani
C. Fenilheptilamine
D. Benzomorfani
E. Fenilpiperidine
(pag. 168)
F2509038. Structura chimic de tip fenantrene este ntlnit la:

A. Metadona
B. hidromorfon
C. oxicodon
D. codein
E. oximorfon
(pag. 168)
F2509039. Morfina produce urmtoarele efecte cu excepia:

A. scderea secreiilor digestive
B. greuri, vrsturi
C. diaree
D. contracia sfincterelor
E. contracia sfincterului Oddi
(pag. 170)
F2509040. Prin eliberarea de histamin morfina produce:

A. greuri, vrsturi
B. retenie de urin
C. delir
D. urticarie
E. mioz
(pag. 171)
F2509041. Preparate magistrale cu morfin sunt urmtoarele, cu excepia:

A. Pulbere de opiu
B. extract de opiu
C. tinctur de opiu
D. sirop de opiu
E. ap de opiu
(pag. 173)
F2609042. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:

A. cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. cimentarea lucrarilor de mica amploare
C. cimentarea n zonele de solicitari masticatorii
D. cimentare unei lucrari n zona premolara-molara
E. cimentari provizorii
(pag. 994)

F1209043. Analgezicele opioide:
A. se indica in dureri intense
B. sunt numai produse de sinteza
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranta si dependenta
E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu
(pag. 163-174)
F1209044. Analgezicele opioide:

A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala
C. deprima respiratia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid
(pag. 163-174)
F1209045. Care afirmatii sunt adevarate:

A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta
B. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up
C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant
D. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid
E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic
(pag. 163-174)
F1209046. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii :

A. fentanyl
B. metadona
C. pentazocina
D. naloxona
E. codeina
(pag. 163-174)
F1209047. Morfina:
A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimuleaza respiratia
D. are proprietati constipante
E. are efecte antihistaminice
(pag. 163-174)
F1209048. Opiodele:
A. stimuleaza centrul tusei
B. produc midriaza
C. produc deprimare respiratorie
D. produc greata si voma
E. produc retentie urinara
(pag. 163-174)
A. intra in preparatul Mialgin
B. este un agonist slab pe receptorii miu si kappa
C. are efect analgezic mai slab decat morfina
D. produce dependenta psihica mai slaba decat morfina
E. se poate administra la bolnavii cu neoplasm
(pag. 163-174)
F1209050. Se contraindica utilizarea opioizilor:

A. in insuficienta respiratorie
B. in hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. in anestezia generala
E. ca antitusive
(pag. 163-174)
A. este un analgezic-antipiretic
B. are un efect analgezic superior morfinei
C. este un agonist opioid central
D. prezinta un risc de dependenta mic
E. intra in preparatul Fortral
(pag. 163-174)
F1309052. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
D. deprimare respiratorie;
E. dependenta fizica.
(pag. 166 - 174)
F1309053. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
D. endorfine;
E. dinorfine.
(pag. 166 - 174)
F1309054. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
(pag. 166 - 174)
F1309055. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F1309056. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
(pag. 166 - 174)
F1309057. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
C. deprimare respiratorie;
D. diaree;
E. urticarie.
(pag. 166 - 174)
F1309058. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
(pag. 166 - 174)
F1309059. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F1309060. Morfina are urmatoarele contraindicatii:

A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
E. copii sub doi ani.
(pag. 166 - 174)
F1309061. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:

A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
(pag. 166 - 174)
F1309062. Profilul farmacocinetic al metadonei este:

A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice.
(pag. 166 - 174)
F1309063. Profilul farmacocinetic al morfinei este:
A. biodisponibilitate redusa p.o.;

B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin
hepatic.
(pag. 166 - 174)
F1309064. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:

A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
(pag. 166 - 174)
F1309065. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
(pag. 166 - 174)
F1309066. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:

A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
(pag. 166 - 174)
F1409067. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:

A. n dureri cronice intense
B. postoperator
C. la bolnavii cu abdomen acut

D. n arsuri intense
E. n patologia obstetrical
(pag. 172-173)
F1409068. Analgezicele morfinomimetice pot provoca:

A. retenie urinar
B. hipotensiune arterial
C. diaree
D. midriaz
E. iritaie gastric
(pag. 171)
F1409069. Care dintre urmtoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice:

A. relaxarea sfincterului Oddi
B. mioz
C. deprimarea respiraiei
D. midriaz
E. scderea secreiilor digestive
(pag. 170)
F1409070. Morfina este contraindicat n:

A. epilepsie
B. ulcer gastric
C. hipertensiune arterial
D. hipertrofia de prostat
E. abdomen acut
(pag. 173)

A. patologia obstetrical
B. copii sub 2 ani
C. infarct miocardic acut
D. edem pulmonar acut
E. hipertrofie de prostat
(pag. 173)
F1409072. Morfina:
A. provoac midriaz
B. traverseaz bariera feto-placentar
C. contract sfincterul Oddi
D. poate fi administrat pe cale oral
E. diminu contractilitatea miocardului
(pag. 172)
A. nu produce euforie
B. se administreaz exclusiv parenteral
C. induce dependen psihic
D. nu provoac deprimare respiratorie
E. are efect antagonist pe receptorii k i agonist pe receptorii
(pag. 174)
F1409074. Precizai aciunile farmacodinamice corecte ale analgezicelor morfinomimetice la

nivelul
aparatului digestiv:
A. calmarea greurilor i vomei
B. efect antidiareic
C. scad tensiunea n arborele biliar
D. cresc peristaltismul intestinal
E. contract sfincterul anal i piloric
(pag. 170)
F1409075. Precizai afirmaiile corecte referitoare la morfin:

A. provoac bronhoconstricie
B. crete secreiile digestive
C. crete metabolismul bazal
D. difuzeaz prin placent i laptele matern
E. provoac hipotensiune arterial
(pag. 172)
F1409076. Sindromul de abstinen la analgezicele morfinomimetice se manifest prin:

A. bradicardie
B. diaree
C. midriaz
D. transpiraii
E. tahicardie
(pag. 171)
F1409077. Sunt agoniti puternici ai receptorilor i k urmtoarele analgezice morfinomimetice:

A. dextropropoxifen
B. codeina
C. metadona
D. hidromorfona
E. petidina
(pag. 168)
F1409078. Tramadolul poate provoca:

A. tahicardie
B. transpiraii
C. greuri, vrsturi
D. bradicardie
E. diaree
(pag. 174)
A. are un efect analgezic similar cu codeina i dextropropoxifen
B. se administreaz exclusiv pe cale parenteral
C. are un risc de dependen mai mic dect morfina
D. nu deprim centrul respirator
E. acioneaz agonist la nivelul receptorilor i k
(pag. 174)
F1509080. Analgezicele morfinomimetice antagoniti miu i k sunt:
A. tramadol
B. naloxon
C. petidina
D. buprenorfina
E. naltrexon
(pag. 168)
F1509081. Analgezicele morfinomimetice prezint urmtoarele aciuni farmacodinamice:

A. aciune analgezic
B. deprimarea centrului tusei
C. deprimarea centrului respirator
D. deprimarea centrului vomei din aria postrema
E. constipaie
(pag. 170)
F1509082. Analgezicele morfinomimetice:

A. stimuleaz centrul respirator bulbar
B. produc bronhoconstricie
C. au aciune antitusiv
D. relaxeaz sfincterul Oddi
E. scad tonusul uterului gravid
(pag. 170)
F1509083. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate?

A. morfina difuzeaz prin placent i n laptele matern
B. pentazocina nu deprim centrul respirator
C. pentazocina produce euforie
D. pentru morfin, tolerana se instaleaz la analgezie i deprimare respiratorie
E. morfina este recomandat n hipertrofia de prostat
(pag. 172, 173, 174)
F1509084. n intoxicaia acut cu opiacee, pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizeaz

medicamente antidot tip antagoniti miu:
A. nalorfina
B. buprenorfina
C. naloxon
D. hidromorfona
E. naltrexon
(pag. 169)
F1509085. La administrarea analgezicelor morfinomimetice, ca efecte secundare pot s apar:

A. stimularea respiraiei
B. greuri, vrsturi
C. diaree
D. retenie urinar
E. delir i convulsii
(pag. 171)
F1509086. Notai caracteristicile farmacodinamice ale pentazocinei:

A. analgezic opioid slab
B. euforie
C. deprim centrul respirator
D. induce dependen psihic
E. agonist k i antagonist miu
(pag. 174)
F1509087. Tramadol:
A. este antagonist pe receptorii miu i k
B. este agonist slab al receptorilor miu, k, delta
C. prezint risc foarte mare de dependen
D. nu determin grea i vom
E. este indicat n durei moderate, acute i cronice
(pag. 174)
F1609088. Au aciune agonist pe receptorii kappa i antagonist pe receptorii miu:

A. Naloxona
B. Nalbufina
C. Pentazocina
D. Nalorfina
E. Levorfanolul
(pag. 168)
F1609089. Care dintre afirmaiile urmtoare este adevrat?

A. Concentraia crescut de ioni de Na conduce la o capacitate crescut de legare a agonitilor
B. Concentraia crescut de ioni de Na conduce la o capacitate crescut de legare a antagonitilor
C. Concentraia sczut de ioni de Na conduce la o capacitate crescut de legare a agonitilor
D. Concentraia sczut de ioni de Na conduce la o capacitate sczut de legare a agonitilor
E. Concentraia sczut de ioni de Na conduce la o capacitate crescut de legare a antagonitilor
(pag. 169)
F1609090. Efectele morfinomimeticelor prin acionarea unor receptori specifici se explic la nivel
molecular prin:
A. Scderea activitii adenilat ciclazei (printr-o protein Gi)
B. Deschiderea canalelor de calciu, cu creterea influxului transmembranar de calciu
C. Deschiderea canalelor de potasiu, cu creterea efluxului de potasiu
D. Stimularea activitii adenilat ciclazei printr-o protein Gs
E. Stimularea guanilat ciclazei cu activarea Ca-ATP-azei, sechestrarea i extruzia calciului
(pag. 167)
F1609091. Farmacocinetica analgezicelor morfinomimetice are urmtoarele caracteristici:

A. Coeficient de extracie hepatic mare pentru majoritatea morfinomimeticelor
B. Cleareance hepatic sczut
C. Efect intens al primului pasaj hepatic pentru majoritatea morfinomimeticelor
D. Dependen mare de mrimea debitului sanguin hepatic
E. Timp de njumtire mediu, cu excepia metadonei
(pag. 169)
F1609092. Intoxicaia acut cu morfinomimetice are urmtoarea simptomatologie clinic:

A. Midriaz intens, pupile fixe, reflex fotomotor abolit
B. Mioz (cu excepia petidinei)
C. Hipertensiune arterial marcat, cu risc de accident vascular cerebral
D. Hipotensiune arterial, colaps
E. Respiraie Cheyne Stokes, paralizia centrului respirator

(pag. 171+172)
F1609093. Mecanismele implicate n toxicomania produs de analgezicele opioide sunt:

A. Favorizarea transmisiei opioidergice prin intermediul receptorilor miu
B. Stimularea eliberrii glutamatului la nivel central
C. Diminuarea eliberrii de dopamin
D. Creterea eliberrii de dopamin
E. mpiedicarea hidrolizei acetilcolinei
(pag. 171)
F1609094. Mecanismul de aciune al tramadolului const n:

A. Aciune agonist pe receptorii opioizi (miu, kappa, delta)
B. Inhibarea recaptrii serotoninei
C. Inhibarea recaptrii adrenalinei, cu stimularea consecutiv a receptorilor alfa-2 presinaptici
D. Potenarea aciunii inhibitoare a cilor monoaminergice spinale
E. Stimularea receptorilor GABA-A la nivelul cilor nigro-striatale
(pag. 174)
F1609095. Morfinomimeticele au urmtoarele aciuni asupra SNC:

A. Deprimarea centrului tusei
B. Stimularea centrului respirator bulbar
C. Scderea sensibilitii centrului respirator la dioxidul de carbon
D. Stimularea centrului vomei
E. Analgezie
(pag. 170)
F1609096. Sunt antagoniti totali ai receptorilor opioizi, lipsii de aciune analgezic:

A. Piritramida
B. Naloxona
C. Nalorfina
D. Naltrexona
E. Nalbufina
(pag. 169)
F2109097. Efectele secundare ale morfinei sunt:

A. deprimarea respiratiei
B. retentie urinara
C. diaree
D. hipotensiune arteriala
E. voma
(pag. 171, 172)
F2109098. Contraindicatiile morfinei sunt:

A. adenom de prostata
B. astm bronsic
C. depresie repiratorie
D. abdomen acut
E. diaree
(pag. 173)
F2109099. Pentazocina are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. produce euforie
B. nu deprima centrul respirator
C. analgezic morfinomimetic puternic
D. agonist kappa
E. antagonist miu
(pag. 173, 174)
F2109100. Morfina are urmatoarele caracteristici:

A. agonist al receptorilor miu si kappa
B. deprimant respirator
C. efect secundar vomitiv, la administrare injectabila
D. efect antitusiv
E. este indicata in dureri de orice intensitate
(pag. 172, 173)
F2109101. Sunt analgezice agonisti puternici (miu si kappa):

A. levorfanol
B. piritramid
C. codeina
D. sufentanil
E. fentanil
(pag. 168)
F2109102. Analgezicele morfinomimetice pot prezenta urmatoarele tipuri de actiuni

farmacodinamice:
A. antivomitiva
B. antitusiva
C. bronhoconstrictoare
D. laxativ-purgativa
E. analgezica
(pag. 170)
F2109103. Morfina are urmatoarele actiuni:

A. produce eruptii cutanate
B. produce degranulare mastocitara, cu eliberare de histamina
C. creste metabolismul bazal
D. deprima centrul tusei
E. deprima centrul vomei
(pag. 170, 172, 173)
F2109104. Notati actiunile farmacodinamice corespunzatoare medicamentelor morfinomimetice:

A. analgezica
B. antitusiva
C. cresterea tonusului tubului digestiv si arborelui biliar
D. cresterea tonusului vezicii urinare
E. midriaza
(pag. 170)
F2109105. Notati agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi:

A. endorfine
B. dinorfine
C. encefalina
D. serotonina
E. endomorfina
(pag. 166)
F2109106. Tramadol are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. agonist puternic miu, kappa, delta
B. stimuleaza recaptarea noradrenalinei
C. stimuleaza recaptarea serotoninei
D. indicatie in dureri moderate, acute si cronice
E. doza maxima este 400 mg/zi
(pag. 174)
F2109107. Notati efectele activarii receptorilor opioizi kappa:

B. analgezie spinala
C. depresie respiratorie
D. disforie
E. dependenta psihica
(pag. 167)
F2109108. Notati efectele activarii receptorilor opioizi miu:

B. deprimarea centrului respirator
C. euforie
D. hipotensiune arteriala
E. dependenta psihica
(pag. 167)
F2109109. Notati morfinomimeticele agonisti puternici:

A. morfina
B. metadona
C. fentanil
D. petidina
E. pentazocina
(pag. 168, 169)
F2109110. Notati efectele adverse ale analgezicelor morfinomimetice:

A. farmacodependenta
B. deprimarea respiratiei
C. greturi, varsaturi
D. sindrom diareic
E. retentie urinara
(pag. 171)
F2109111. Notati efectele adverse ale morfinomimeticelor agonisti miu:

B. dependenta psihica
C. dependenta fizica cu sindrom de abstinenta
D. disforie
E. hipotensiune posturala
(pag. 167-171)
F2109112. Notati simptomele din intoxicatia acuta si supradozarea morfinomimeticelor:

A. mioza
B. respiratie Cheyne -Stokes
C. cianoza
D. incontinenta urinara
E. soc
(pag. 171, 172)
F2109113. Tramadolul are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. greata, voma
B. tahicardie, transpiratie
C. risc mic de farmacodependenta
D. CI asocierea cu IMAO
E. indicata asocierea cu antidepresive inhibitoare ale recaptarii serotoninei
(pag. 174)
F2209114. Pentru combaterea durerii pot fi utilizate:
A. analgezice-antipiretice
B. analgezice opioide
C. anestezice locale
D. antiemetice
E. antihistaminice H1
(pag. 166-174)
F2209115. Care analgezice morfinomimetice sunt antagonisti miu, agonisti k:

A. morfina
B. petidina
C. pentazocina
D. nalorfina
E. buprenorfina
(pag. 166-174)
F2209116. Analgezicele opioide produc:

A. deprimarea centrului tusei
B. relaxarea musculaturii netede digestive
C. stimularea centrului respirator
D. toleranta si dependenta
E. retentie urinara
(pag. 166-174)
F2209117. Analgezicele morfinomimetice se pot indica:

A. in dureri acute intense postoperatorii
B. in durerile din cancer
C. in tratamentul tuse seci
D. in tratamentul insuficientei respiratorii
E. in edemul pulmonar acut
(pag. 166-174)
F2209118. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt analgezice morfinomimetice?

A. Diclofenac.
B. Fenilbutazona.
C. Pentazocina.
D. Ibuprofenul.
E. Dextropropoxifena.
(pag. 168)
F2209119. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la naloxona si naltrexona sunt adevarate?
A. Sunt agonisti totali miu si K ai morfinei.
B. Au actiune analgezica superioara morfinei.
C. Produc deprimare respiratorie si dependenta.
D. Sunt antagonisti totali ai morfinei.
E. Sunt utilizate in intoxicatia acuta cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii.
(pag. 169)
F2209120. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de analgezicele morfinomimetice?

Cresterea pragului de percepere a durerii si de reactie la durere, cu inlaturarea reactiilor
psihice,vegetative
si somatice.
A.
B. Deprimarea centrului tusei.
C. Stimularea centrului respirator bulbar.
D. Deprimarea centrului respirator bulbar.
E. Cresterea peristaltismului intestinal si relaxarea sfincterelor.
(pag. 169,170)
F2209121. Indicatiile analgezicelor morfinomimetice sunt:

A. Dureri acute intense (postoperator, traumatisme).
B. Dureri dentare.
C. Migrene.
D. Dureri cronice intense (neoplasm).
E. Poliartrita reumatoida.
(pag. 172)
F2209122. Morfina:
A. Este un alcaloid cu structura fenantrenica.
B. Este un alcaloid cu structura pirazolica.
C. Are efect analgezic slab.

D. Nu produce toleranta si dependenta.
E. Se utilizeaza pentru tratament de scurta durata in dureri acute intense.
(pag. 168,172-173)
A. Este un agonist-antagonist al receptorilor opiacei.
B. Este antagonist total al receptorilor opiacei.
C. Nu prezinta efect analgezic.
D. Nu produce dependenta psihica
E. Este substanta activa din preparatul Fortral comprimate, fiole.
(pag. 173)
F2209124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Tramadol sunt adevarate?

A. Este un derivat de ciclohexanol.
B. Riscul de dependenta este mare.
C. Riscul de dependenta este mic.
D. Este indicat in dureri acute moderate si cronice.
E. Poate fi conditionat sub forma de capsule, solutie de uz intern, supozitoare si solutie injectabila.
(pag. 174)
F2209125. Care dintre urmatoarele analgezice morfinomimetice sunt obtinute prin sinteza?
A. Morfina
B. Oxicodona
C. Pentazocina
D. Levorfanol
E. Tramadol
(pag. 168)
F2209126. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati de fenantren:

A. Pentazocina
B. Fentanil
C. Metadona
D. Oxicodona
E. Codeina
(pag. 168)
F2209127. Care dintre urmatoarele actiuni farmacodinamice corespund analgezicelor

morfinomimetice?
A. Antitusiv
B. Antidiareic
C. Vomitiv
D. Cresterea secretiilor digestive.
E. Bronhoconstrictie
(pag. 169-170)
F2209128. Morfina este:

A. Un produs de sinteza.
B. Un derivat de difenilamina.
C. Indicata in dureri acute foarte intense.
D. Se administreaza oral sau parenteral.
E. Se administreaza in crize de astm
(pag. 172)
F2209129. Care dintre urmatoarele contraindicatii sunt adevarate in cazul morfinei?

A. Copii sub 2 ani
B. Hipertrofie de prostata.
C. Abdomen acut.
D. Dureri neoplazice
E. Preanestezie
(pag. 173)
F2209130. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice in intoxicatia acuta cu morfina?
A. Mioza accentuata
B. Hipotensiunea arteriala
C. Respiratia Cheyne-Stokes
D. Hipertensiune arteriala
E. Retentie urinara
(pag. 171-172)
F2209131. Tramadol :
A. Este agonist opioid, central.
B. Inhiba recaptarea serotoninei.
C. Are un risc de dependenta mic.
D. Se asociaza cu IMAO
E. Se administreaza oral, parenteral, rectal.
(pag. 174)
A. Este un analgezic opioid slab.
B. Produce euforie.
C. Deprima centrul respiratior.
D. Este conditionat in produsul Fortral.
E. Este un agonist miu si un antagonist k
(pag. 173-174)
F2209133. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele naturale:

A. Codetilina
B. Codeina
C. Hidromorfona
D. Morfina
E. Metadona
(pag. 168)
F2209134. Alegeti antagonistii opiacei totali (antidoti):

A. Petidina
B. Naltrexona
C. Naloxona
D. Tramadol
E. Levorfanol
(pag. 168)
F2209135. Alegeti morfinomimeticele cu structura de difenilpropilamina;
A. Petidina
B. Pentazocina
C. Piritramid
D. Metadona
E. Dextropropoxifen
(pag. 168)
F2209136. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacotoxicologia morfinomimeticelor:

A. Sunt potential toxicomanogene.
B. Deprima respiratia.
C. Nu produc retentie urinara
D. In supradozare apare midriaza accentuata.
E. In supradozare apare hipotensiune arteriala.
(pag. 171)
F2209137. Notati afirmatiile corecte despre morfina:

A. Nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern.
B. Este indicata in astmul bronsic
C. Este contraindicata in abdomen acut.
D. Favorizeaza eliberarea de histamina.
E. Deprima centrul tusei si centrul respirator
(pag. 172-173)
F2209138. Alegeti indicatiile corecte pentru morfina:

A. Dureri intense postoperator.
B. Preanestezie.
C. Abdomen acut
D. Constipatie cronica
E. Dureri acute in infarct miocardic.
(pag. 173)
F2209139. Simptomele frecvente in intoxicatia acuta cu morfinomimetice sunt:

A. Midriaza accentuata.
B. HTA
C. hTA
D. Diureza
E. Respiratie Cheyne-Stokes
(pag. 171-172)
F2209140. Receptorii opiozi:

A. pot fi de tip kapa
B. sunt receptori de tip canal ionic
C. sunt cuplati cu proteina G
D. pot fi de tip miu
E. prezinta stereospecificitate inalta
(pag. 166-174)
F2209141. Care din urmatoarele substante sunt agonisti puternici ai receptorilor opioizi:
A. naloxona
B. fentanilul
C. hidromorfona
D. oxicodona
E. dextromoramida
(pag. 166-174)
F2209142. Analgezicele morfinomimetice:

A. impiedica perceptia durerii la nivel talamic si cortical
B. stimuleaza centrul tusei
C. produc sedare si somnolenta
D. produc bronhodilatatie
E. produc frecvent diaree
(pag. 166-174)
F2209143. Morfina:
A. se poate elimina prin mucoasa gastrica
B. nu difuzeaza prin placenta
C. este histaminoeliberatoare
D. creste metabolismul bazal
E. se indica in dureri acute severe

(pag. 166-174)
A. este un agonist puternic al receptorilor opioizi
B. are si un mecanism monoaminergic spinal
C. prezinta un risc mic de dependenta
D. se poate asocia cu IMAO
E. se indica in dureri moderate
(pag. 166-174)
F2309145. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
(pag. 166 - 174)
F2309146. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
(pag. 166 - 174)
F2309147. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
D. diaree;
E. urticarie.
(pag. 166 - 174)
F2309148. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F2309149. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F2309150. Profilul farmacocinetic al morfinei este:

A. biodisponibilitate redusa p.o.;
B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin
hepatic.
(pag. 166 - 174)
F2309151. Profilul farmacocinetic al metadonei este:

A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice.
(pag. 166 - 174)
F2309152. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
(pag. 166 - 174)
F2309153. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:

A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
(pag. 166 - 174)
F2309154. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
(pag. 166 - 174)
F2309155. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:

A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
(pag. 166 - 174)
F2309156. Morfina are urmatoarele contraindicatii:

A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
E. copii sub doi ani.
(pag. 166 - 174)
F2309157. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:

A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
(pag. 166 - 174)
F2309158. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
(pag. 166 - 174)
F2309159. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
D. endorfine;
E. dinorfine.
(pag. 166 - 174)
F2309160. Efecte ale stimularii receptorilor opioizi miu sunt urmatoarele:

A. analgezie supraspinala;
B. euforie;
C. farmacodependenta;
E. analgezie spinala.
(pag. 166 - 174)
F2309161. Care din afirmatiile in legatura cu morfina nu sunt corecte?

A. agonist pe receptori miu si kappa;
B. deprimant respirator;
C. efect antitusiv intens;
D. stimulant respirator;
E. indicata in durerile de orice intensitate.
(pag. 166 - 174)
F2309162. Indicati efectul activarii receptorilor opioizi kappa:

A. sedare;
B. disforie;
D. farmacodependenta;
E. analgezie spinala.
(pag. 166 - 174)
F2309163. Care din urmatoarele opioide sunt antagonisti totali (miu si kappa) cu eficacitate
analgezica
mare:
A. metadona;
B. pentazocina;
C. morfina;
D. petidina;
E. fentanil.
(pag. 166 - 174)
F2509164. Sunt nociceptori:

A. chemoreceptori pentru mediatorii periferici ai durerii
B. mecanoceptori
C. adrenoreceptori
D. colinoreceptori
E. presoreceptori
(pag. 163)
F2509165. Mediatori algogeni la nivel periferic:

A. serotonina
B. histamina
C. bradikinina
D. substana P
E. acetilcolina
(pag. 163)
F2509166. Morfina este indicat n:

A. astm bronic
B. dureri din fracturi
C. dureri din neoplasm
D. hipotensiune arterial
E. preanestezie
(pag. 173)
F2509167. Morfina produce:

A. Bronhoconstricie grav la astmatici
B. scderea metabolismul bazal
277 C. creterea consumul de oxigen celular

D. creterea PCO2
E. deprimarea centrului tusei
(pag. 172, 173)

A. hipertrofie de prostat
B. astm
C. abdomen acut
D. neoplasm
E. copii sub 2 ani
(pag. 172,173)
F2509169. Dozele letale de morfin la toxicomani:

A. 60 mg
B. 120 mg
C. 250 mg
D. 50 g
E. 25 g
(pag. 173)
A. este agonist K
B. antagonist miu
C. analgezic opioid puternic
D. produce disforie
E. deprim centrul respirator
(pag. 173,174)
A. este agonist opioid central
B. are mecanism monoaminergic cortical
C. inhib recaparea noradrenalinei
D. inhib recaptarea serotoninei
E. provoac analgezie
(pag. 174)
F2509172. Neuromodulatorii sau opioide endogene:

A. endorfine
B. prostaglandine
C. dinorfine
D. endotelin
E. encefaline
(pag. 166)
F2609173. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:

A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. metoda de slefuire a bontului dentar
D. existenta unor arii de contact prea strnsa

E. procese carioase multiple
(pag. 983)
F2609174. Pentru ca n timpul cimentarii coroana sa nu se distanteaze de suprafetele bontului

trebuie
tinut cont de:
A. crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei
B. lacuirea bontului
C. supraextensiunea masei de ambalat
D. eroziunea galvanica
E. presiune mare la cimentare
(pag. 986)
F2609175. Fixarea provizoriu a lucrarilor protetice n cavitatea bucala se practica din mai multe
considerente:
A. posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei
B. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. testare compatibilitatii materialului lucrarii n mediul salivar
E. adaptarea la noua dimensiune vertivala de ocluzie
(pag. 988)
F2609176. Fixarea de durata se poate face cu:

A. cimenturi traditionale: FOZ<, CFF, si ZOE modificat
B. cimenturi polielectrolitice
C. cimenturi rasini
D. cimenturi "hibride"
E. elastomeri de sinteza
(pag. 990)
F2609177. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:

A. starea pulpei dintilor stlpi
B. gradul de paralelism al dintilor stlpi
C. retentia biomecanica a coroanei pe dintele stlpi
D. marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea

E. pretul de cost
(pag. 999)
F2609178. naintea cimantarii de durata trebuie executata urmatoarele manopere:

A. testarea vitalitatii dintilor stlpi
B. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
C. ndepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
D. verificarea existentei unor arii de contact prea strnse
E. verificarea formei bontului dentar
(pag. 1000)
F2609179. Pentru curatirea bontului dentare se indica:

A. alcoolul
B. apa oxigenata
C. stergerea cu neofalina
D. acid poliacrilic 30%
E. cloramina
(pag. 1001)
F2609180. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita:

A. afectarii odontoblastilor
278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
279 Rezidentiat
2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a II a
B. desicarea dentinei
C. crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar
D. ndepartarea smearlayer-ului
E. posibilitatii infectarii plagii dentinare
(pag. 1001)
F2609181. Cimenturile ionomere de sticla poseda:

A. adeziunea crescuta la preparatii si coroana
B. rata scazuta la carie secundara
C. toleranta pulpara scazuta
D. aspect inestetic
E. viscozitate scazuta
(pag. 995)
280
Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 10
Analgezice antipiretice
BIBLIOGRAFIE:

F1210001. Alegei afirmaiile corecte:
A. Benorilat este analgezic cu structur de pirazolon
B. Metamizolul are efect analgezic, antipiretic, antispastic
C. Paracetamolul se utilizeaz ca antipiretic, antiinflamator i antispastic
D. Acidul acetilsalicilic are efecte analgezice superioare metamizolului
E. Glafenina este analgezic cu structur de pirazolon
(pag. 175-181)
F1210002. Alegei afirmaiile false

A. n intoxicaia cu aspirin se folosete ca antidot specific acetilcisteina
B. Metamizolul poate fi administrat i.v. ca analgezic sau antipiretic
C. Paracetamolul este analgezic-antipiretic
D. Pirazolonele sunt contraindicate n leucopenie
E. Aspirina nu se administreaz naintea unei intervenii chirurgicale
(pag. 175-181)
F1210003. Care afirmaii referitoare la aspirin sunt corecte:
A. La doze mari este antiagregant plachetar

B. Efectul antiinflamator apare la doze mici
C. Este lipsit de aciune antipiretic
D. Inhib biosinteza de PGE2 citoprotectoare i scderea mucusului gastric
E. Stimuleaz biosinteza de PGE2 bronhodilatatoare prin acetilarea ireversibil a COX1
(pag. 175-181)
F1210004. Care dintre compuii urmtori au aciune analgezic-antipiretic i antiinflamatoare?

A. Petidina
B. Paracetamol
C. Acid acetilsalicilic
D. Metamizol
E. Tramadol
(pag. 175-181)
F1210005. Metamizolul sodic:

A. Este derivat de anilin
B. Nu se poate administra parenteral
C. Este contraindicat la copii
D. Nu se absoarbe prin mucoasa rectal
E. Nu este incriminat n inducerea cancerului gastric
(pag. 175-181)
F1210006. Notai afirmaiile corecte referitoare la paracetamol

A. Este o pirazolon
B. Este metabolitul activ al fenacetinei
C. Fenacetina este metabolitul su activ
D. Nu se poate asocia cu alte analgezice deoarece crete riscul reaciilor adverse
E. Nu se asociaz cu acidul ascorbic datorit pH-lui acid creat de acesta
(pag. 175-181)
F1210007. Notai afirmaiile corecte:

A. Antipireticele sunt substane hipotermizante
B. Analgezicele acioneaz numai prin mecanism periferic
Unele prostaglandine (PGE1) cresc sensibilitatea terminaiilor nervoase senzitive i eliberarea de

substan P, provocnd hiperalgie
C.
D. Analgezicele-antipiretice nu sunt eficiente n durerile somatice
E. Antipireticele inhib mecanismele de termoliz (transpiraie, vasodilataie periferic)
(pag. 175-181)
F1210008. Notai afirmaiile corecte:

A. Analgezicele-antipiretice produc euforie
B. Analgezicele-antipiretice deprim respiraia
C. Paracetamolul nu are efecte metemoglobinizante
D. Paracetamolul se poate administra i n caz de insuficien hepatic i renal
E. Pirazolonele pot produce tulburri sanguine: leucopenie, agranulocitoz, anemie aplastic.
(pag. 175-181)
F1310009. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii in afara de una dintre acestea:
A. astm bronsic;
B. cardiopatie ischemica;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. alergie la salicilati;
E. diateza hemoragica.
(pag. 175 - 181)
F1310010. Metamizolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. alergizant;
B. antispastic musculotrop;
C. cancerigen gastric;
D. leucopenizant;
E. analgezic.
(pag. 175 - 181)
F1310011. Paracetamolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. methemoglobinizant;
B. antipiretic;
C. analgezic;
D. antiinflamator;
E. hepatotoxic.
(pag. 175 - 181)
F1410012. Antidotul specific utilizat la bolnavii cu intoxicaie acut la paracetamol este:

A. deferoxamina
B. acidul edetic
C. acetilcistein
D. acidul cromoglicic
E. protamin
(pag. 181)
F1410013. Toxicitatea principal a paracetamolului n caz de intoxicaie acut este:

A. renal
B. hematologic
C. hepatic
D. neurologic
E. gastric
(pag. 181)
F1510014. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele contraindicaii, cu excepia:

A. diatez hemoragic
B. astm bronic
C. luxaii
D. alergii la salicilai
E. ulcer gastroduodenal
(pag. 179)
F1510015. Acidul acetilsalicilic:

A. nu are efect analgezic
B. are efect antiinflamator slab
C. are efect antiinflamator prin acetilare ireversibil a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
D. este hiperglicemiant
E. este hipercolesterolemiant
(pag. 178)
F1510016. Aminofenazona:
A. este derivat de anilin
B. este derivat de acid salicilic
C. produce frecvent hematurie
D. prezint efect antispastic musculotrop
E. este analgezic mai slab ca acidul acetilsalicilic
(pag. 180)
F1510017. Efectele secundare ce apar la administrarea de analgezice - antipiretice se explic prin:

A. stimularea ciclooxigenazei COX
B. inhibarea de COX-1 constitutiv
C. stimularea COX-2 inductibil
D. stimularea COX-1 constitutiv
E. efect central talamic
(pag. 177)
F1510018. Intoxicaia acut cu paracetamol produce:

A. toleran
B. euforie
C. deprimare respiratorie
D. necroz acut _____hepatic
E. leucopenie
(pag. 181)
F1510019. Reaciile alergice la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmtoarele, cu excepia:

A. eritem nodos
B. purpur
C. porfirie
D. microhemoragii gastrice
E. edem angioneurotic
(pag. 179)
F1610020. Aminofenazona este un analgetic antipiretic, din punct de vedere chimic fiind un
derivat de:
A. Acid salicilic
B. Pirazolon
C. Anilin
D. Chinolin
E. Fenil-etilamin
(pag. 176)
F1610021. Antidotul specific intoxicaiei cu paracetamol este:

A. Administrarea imediat a furosemidului
B. Edetatul disodic monocalcic (edetamina)
C. Acetilcisteina administrat n primele 12 ore
D. Fenobarbitalul
E. Fenitoina
(pag. 181)
F1610022. Doza antiinflamatorie medie a acidului acetilsalicilic este de:

A. 0,5 g/ zi
B. ntre 1-2 g/zi
C. 2 x 1,5 g/zi
D. Sub 0,5 g/zi
E. ntre 0,5-1 g/zi
(pag. 179)
F1610023. Efectele secundare ale acidului acetilsalicilic apar la nivelul:

A. Aparatului respirator tuse prin stimularea biosintezei de PGE2
B. Aparatului digestiv efect ulcerigen prin inhibarea biosintezei PGE2
C. SNC- depresie
D. Analizatori tulburri de vedere a culorilor
E. Snge antiagregant plachetar la doza de 3 g/zi
(pag. 179)
F1610024. Fenacetina face parte din derivaii de:

A. Pirazolon
B. Anilin
D. Chinolin
E. Acetilamin
(pag. 176)
F1610025. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate pentru paracetamol

A. Este antiinflamator
B. Este analgezic
C. Este antipiretic
D. Are efect metemoglobizant
E. Este hepatotoxic
(pag. 180-181)
F2110026. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele actiuni farmacodinamice, cu o exceptie:

A. analgezica antipiretica
B. antiinflamatoare
C. antiagreganta plachetara
D. uricozurica
E. hiperglicemianta
(pag. 178)
F2110027. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii, cu o exceptie:

A. ulcer gastro-duodenal
B. diateza hemoragica
C. astm bronsic
D. alergie la salicilati
E. diabet
(pag. 178, 179)
F2110028. Mecanismele actiunii antiagregant plachetare a acidului acetilsalicilic sunt:

A. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei COX -2
B. acetilarea cicloxigenazei COX-1 din trombocite
C. acetilarea ciclooxigenazei COX - 1 din endoteliul vascular
D. stimularea biosintezei plachetare de TXA2

E. inhibarea biosintezei de PGI2
(pag. 178)
F2110029. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii, cu o exceptie:

C. alergie la salicilati
D. cardiopatie ischemica
E. astm bronsic
(pag. 179)
F2110030. Paracetamolul are urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. anlgezic
B. antipiretic
C. antiinflamator
D. methemoglobinizant
E. toxic hepatic
(pag. 180, 181)
F2110031. Doza zilnica medie de acid acetilsalicilic ca antiagregant plachetar este (in grame):
A. 0,050
B. 0,200
C. 0,500
D. 1,000
E. 1,500
(pag. 180)
F2110032. Metamizol are urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. analgezic
B. antispastic musculotrop
C. leucopenizant
D. alergizant
E. cancerigen gastric
(pag. 179)
F2110033. In nevralgia de trigemen este medicament de electie:

A. acid acetilsalicilic
B. paracetamol
C. sumatriptan
D. carbamazepina
E. tramadol
(pag. 165)
F2210034. Metamizolul:
A. este un antiinflamator steroidian
B. are si proprietati antispastice musculotrope
C. poate induce cancerul gastric
D. se administreaza exclusiv oral
E. nu se poate administra la copii
(pag. 175-181)
F2210035. Care afirmatii referitoare la analgezicele-antipiretice sunt adevarate:

A. efectul analgezic are exclusiv mecanism central
B. sunt eficace in principal in durerile viscerale
C. produc hipotermie
D. pot avea proprietati antiinflamatoare
E. pot avea proprietati antispastice de tip anticolinergic
(pag. 175-181)
F2210036. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de pirazolona ?

A. Metamizol
B. Fenacetina
C. Benorilat
D. Paracetamol
E. Salicilamida
(pag. 176)
F2210037. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de anilina ?
A. Paracetamol
B. Metamizol
C. Glafenina
D. Salipirina
E. Propifenazona
(pag. 176)
F2210038. Care dintre urmatoarele analgezice antipiretice poseda si actiune antispastica

musculotropa?
A. Paracetamol
B. Acidul acetilsalicilic
C. Metamizol
286 Rezidentiat
D. Salipirina
E. Fenacetina
(pag. 176)
F2210039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase se administreaza ca antidot in

intoxicatii cu paracetamol?
A. Mesna
B. Bromhexin
C. Ambroxol
D. Carbocisteina
E. Acetilcisteina
(pag. 181)
F2210040. Notati afirmatiile corecte despre acidul acetilsalicilic:

A. Modul de conditionare nu influenteaza biodisponibilitatea.
B. Este un analgezic puternic.
C. La doze mari este antiagregant plachetar.
D. Nu are efecte antipiretice.
E. Biodisponibilitatea este dependenta de forma de cristalizare.
(pag. 178)
F2210041. Acetilcisteina este antidot specific in intoxicatie cu:

A. Aminofenazaona
B. Metamizol
C. Paracetamol
D. Acid acetilsalicilic
E. Codeina.
(pag. 181)
F2210042. Nu este indicata depasirea duratei de 5 zile in utilizarea :

A. Metamizol
B. Paracetamol
D. Fenobarbital
E. Acid ascorbic
(pag. 181)
F2310043. Acidul acetilsalicilic nu este conraindicat in:

A. ulcer duodenal;
B. angina pectorala (cardiopatie ischemica);
C. diateza hemoragica;
D. astm bronsic alergic;
E. ulcer gastric.
(pag. 175 - 181)
F2310044. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii in afara de una dintre acestea:
A. astm bronsic;
B. cardiopatie ischemica;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. alergie la salicilati;
E. diateza hemoragica.
(pag. 175 - 181)
287 Rezidentiat
F2310045. Paracetamolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. methemoglobinizant;
B. antipiretic;
C. analgezic;
D. antiinflamator;
E. hepatotoxic.
(pag. 175 - 181)
F2310046. Metamizolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. alergizant;
B. antispastic musculotrop;
C. cancerigen gastric;
D. leucopenizant;
E. analgezic.
(pag. 175 - 181)
F2510047. Derivati de acid salicilic sunt:

A. salipirina
B. benorilat
C. glafenina
D. metamizol
E. fenacetina
(pag. 176)
F2510048. Noraminofenazona:
A. este incriminata in producerea cancerului gastric
B. este utilizata p.o. si i.m.
C. nu produce alergii
D. este analgezic si antispastic mai slab decat aminofenazona
E. metabolitul sau activ este acidul rubazonic
(pag. 180)
F2510049. Acidul acetilsalicilic se asociaza frecvent in produsele farmaceutice cu:
A. piroxicam
B. morfina
C. adrenalina
D. cafeina
E. metamizol
(pag. 178)
F2510050. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. poate produce bronhoconstrictie
B. nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
C. efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6g/zi)
D. are efecte analgezice superioare metamizolului
E. stimuleaza biosinteza PGE2 bronhodilatatoare prin acetilarea ireversibila a COX-1
(pag. 178-179)
F2510051. Intoxicatia acuta cu paracetamol se manifesta prin:

A. alergii
B. necroza acuta hepatica
C. leucopenie
288 Rezidentiat
D. rabdomioliza
E. spasm piloric
(pag. 180)
F2510052. Care din urmatorii compusi au actiune analgezica- antipiretica si antiinflamatoare?

A. metamizol
B. tramadol
C. aminofenazona
D. paracetamol
E. petidina
(pag. 176)
F2610053. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?
A. Antiacidele alcalinizante scad absorbia gastric a substanelor bazice

B. Parasimpatoliticele ntrzie absobia medicamentelor luate concomitent prin influenarea motilitii
gastrice
C. Substanele mucilaginoase reduc absorbia medicamentelor prin reducerea contactului cu mucoasa
D. Creterea secreiei acide a stomacului favorizeaz absorbia substanelor cu caracter acid
Parasimpatomimeticele grbesc evacuarea stomacului i modific viteza absorbiei intestinale a
medicamentelor
E.
(pag. 63)
F2610054. Sunt reacii metabolice de oxidare nemicrozomial (citoplasmatice):

A. Oxidarea alcoolilor i aldehidelor
B. Dezaminarea oxidativ
C. S-oxidarea
D. N-oxidarea aminelor secundare
E. Hidroxilarea alifatic i aromatic
(pag. 127)
F2610055. Care dintre afirmaiile urmtoare este incorect?

A. Eliminarea substanelor prin bil are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active
B. Exist sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucurono-conjugai
Circuitul entero-hepatic conduce la scderea timpului de njumtire a medicamentelor, datorit eliminrii
biliare
C.
D. Eliminarea biliar a antibioticelor este util n infecii ale colecistului
E. Eliminarea biliar este dependent de mecanismele de transport activ
(pag. 141-142)
F2610056. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatic:

A. Paracetamol
B. Eritromicina
C. Griseofulvina
D. Petidina
E. Meprobamatul
(pag. 123)
F2610057. Consecinele inhibiiei enzimatice sunt:

A. Apariia tahifilaxiei
B. Instalarea brusc a sindromului de abstinen la toxicomani
C. Creterea incidenei i gravitii efectelor adverse
D. Creterea eliminrii renale a medicamentelor
E. Scderea timpului de njumtire a medicamentelor
289 Rezidentiat
(pag. 123)
F2610058. Care dintre medicamentele urmtoare este metabolit activ?

A. Enalapril
B. Primidona
C. Paracetamolul
D. Carbidopa
E. Levodopa
(pag. 107)

F1210059. Acidul acetilsalicilic se asociaza frecvent in produsele farmaceutice cu:
A. Piroxicam.
B. Cafeina
C. Metamizol sodi
D. Acid ascorbic
E. Paracetamol.
(pag. 174-181)
F1210060. Alegei afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. n intoxicaia acut produce convulsii, delir
B. Poate produce bronhoconstricie
C. Produce aceleai efecte terapeutice i adverse la doze mici i la doze mari
D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi).

(pag. 175-181)
F1210061. Analgezicele neopioide se pot asocia n preparate farmaceutice cu

A. Codeina
B. Cafeina
C. Fenobarbital
D. Morfina
E. Adrenalina
(pag. 175-181)
F1210062. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt

corecte?
A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare
B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea metabolismului.
C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn
D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere.
E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului
(pag. 175-181)
F1210063. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte?

A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune
C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. Nu poate fi administrat pe cale i.v
(pag. 174-181)
290 Rezidentiat
F1210064. Care dintre produsele farmaceutice date au ca substanta activa paracetamolul?

A. Acesol
B. Panadol
C. Tylenol
D. Tramadol
E. Eferalgan.
(pag. 175-181)
F1210065. Clasele structurale de analgezice anitipiretice sunt:

A. Anilide
B. Pirazolone
C. Derivai de acid salicilic
D. Dihidropiridine
E. Fenotiazine
(pag. 175-181)
F1310066. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii:

A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
(pag. 175 - 181)
F1310067. Acidul acetilsalicilic este:

A. sinonim cu aspirina;
B. acid 2-acetoxibenzoic;
C. analgezic, antipiretic, antiinflamator;
D. antialergic;
E. antiagregant plachetar.
(pag. 175 - 181)
F1310068. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism:

A. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite;
B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular;
C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2);
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2);
E. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2).
(pag. 175 - 181)
F1310069. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
E. neoplasm gastric.
(pag. 175 - 181)
F1310070. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:

A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
291 Rezidentiat
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 175 - 181)
F1310071. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. omprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.
(pag. 175 - 181)
F1310072. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica - antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic.
(pag. 175 - 181)
F1310073. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
(pag. 175 - 181)
F1310074. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
(pag. 175 - 181)
F1310075. Paracetamolul este:

A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.
(pag. 175 - 181)
F1310076. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice:

A. pitofenona;
B. propifenazona;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.
(pag. 175 - 181)
292 Rezidentiat
F1310077. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:

A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.
(pag. 175 - 181)
F1410078. Acidul acetilsalicilic este indicat n:

A. artralgii
B. infecii acute febrile
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebit acut
E. dismenoree
(pag. 178)

A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant
B. este antipireticul recomandat la pacienii cu teren atopic
C. este contraindicat nainte de o intervenie chirurgical
D. poate provoca citoliz hepatic
E. are efect uricozuric
(pag. 178-179)
F1410080. Aciunea farmacodinamic a acidului acetilsalicilic se caracterizeaz prin:

A. analgezie intens
B. bronhoconstricie
C. efect uricozuric
D. efect antiagregant plachetar la doze mari
E. efect ulcerigen
(pag. 178-179)
F1410081. Analgezicele antipiretice:
A. prezinta efect euforizant

B. au aciune analgezic n principal la nivelul talamusului ridicnd pragul perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens n afeciunile viscerale
D. unele au i efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant
(pag. 176)
F1410082. Metamizolul poate provoca:

A. leucopenie
B. cancer gastric
C. erupii alergice cutanate
D. necroz hepatic
E. retenie urinar
(pag. 180)
F1410083. Paracetamolul este contraindicat n:

A. insuficien respiratorie
B. insuficien renal
C. insuficien hepatic
293 Rezidentiat
D. insuficien coronarian
E. insuficien cardiac
(pag. 181)
F1410084. Paracetamolul poate provoca urmtoarele efecte adverse:

A. hipotensiune arterial
B. rabdomiolize
C. retenie urinar
D. necroz hepatic
E. microhemoragie gastric
(pag. 180-181)
F1410085. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic i analgezic moderat

B. la doze mici, subanalgezice, are aciune antiinflamatoare moderat
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice
(pag. 180)
A. este contraindicat la pacienii tratai cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit n cursul sarcinii
D. poate determina citoliz hepatic n caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari
(pag. 181)
F1410087. Precizai afirmaiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. provoac bronhoconstricie
B. se indic n obinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are aciune antipiretic mai intens dect paracetamolul
E. are efect uricozuric
(pag. 178)
F1410088. Precizai afirmaiile corecte referitoare la noraminofenazon:

A. la doze mari are i efect antiinflamator
B. poate induce cancer gastric
C. este un analgezic mai intens dect aminofenazona
D. poate provoca leucopenie
E. intr n compoziia preparatului Antinevralgic
(pag. 180)
F1410089. Precizai afirmaiile corecte referitoare la paracetamol:

A. are efect methemoglobinizant
B. este contraindicat n insuficien respiratorie
C. poate provoca rabdomiolize

D. este metabolitul activ al fenacetinei
E. poate induce cancer gastric
(pag. 180-181)
294 Rezidentiat
F1510090. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele aciuni farmacodinamice:

A. analgezic, antipiretic
B. antiinflamatoare puternic
C. antiagragant plachetar la doze subanalgezice
D. hipercolesterolemiant
E. hiperglicemiant
(pag. 178)
F1510091. Acidul acetilsalicilic are urmtoarele efecte adverse:

A. bronhoconstricie
B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici
C. acufene
D. edem angioneurotic
E. farmacodependen
(pag. 179)
F1510092. Aciunea analgezic antipiretic a AINS se realizeaz prin:

A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate n nocicepie
C. inhibarea COX-2 inductibil
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutiv
(pag. 176, 177)
F1510093. Aciunea antispastic musculotrop este caracteristic pentru:

A. metamizol
B. fenacetin
C. acid acetilsalicilic
D. paracetamol
E. aminofenazon
(pag. 176)
F1510094. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt reale:

A. benorilat derivat de pirazolon
B. diflunisal derivat de anilin
C. noraminofenazon derivat de pirazolon
D. paracetamol derivat de chinolin
E. fenacetina derivat de p-aminofenol
(pag. 176)
F1510095. La doze foarte mari antiinflamatoare, acidul acetilsalicilic:

A. stimuleaz COX-1 din endoteliul vascular
B. inhib biosinteza de PGI-2 antiagregant
C. este antiagregant plachetar
D. favorizeaz accidente trombotice
E. favorizeaz microhemoragii
(pag. 179)
F1510096. Paracetamolul prezint urmtoarele caracteristici farmacologice:

A. antiinflamator puternic
B. analgezic moderat
C. antipiretic moderat
295 Rezidentiat
D. toxicitate hepatic la doze mari

E. methemoglobinizant
(pag. 180)
A. este derivat de pirazolon
B. este derivat de anilin
C. este antiinflamator
D. are toxicitate hepatic
E. este methemoglobinizant
(pag. 180)
F1510098. Reaciile alergice mai frecvente la administrarea de acid acetilsalicilic sunt:

A. purpur
B. insuficien hepatic
C. eritem nodos
D. eritem pigmentat fix
E. edem angioneurotic
(pag. 179)
F1610099. Acidul acetilsalicilic se caracterizeaz prin:

A. Efect analgezic moderat
B. Efect antipiretic mai slab dect aminofenazona
C. Uricozuric
D. Antiagregant plachetar
E. Efect antiinflamator, antireumatic slab
(pag. 178)
F1610100. Aminofenazona se caracterizeaz prin:

A. Analgezic i antipiretic mai intens dect acidul acetilsalicilic
B. Antispastic miotrop
C. Antiinflamator moderat la doze mari
D. Efect antigaregant plachetar
E. Efect vasodilatator la nivel periferic i cerebral
(pag. 180)
F1610101. Care dintre afirmaii este adevrat?

A. Intoxicaia acut cu paracetamol apare la doze de cc6 g/zi
Noraminofenazona este incriminat n producerea cancerului gastric, prin favorizarea nitrozaminelor
cancerigene
B.
C. Acidul acetilsalicilic este contraindicat n diatez hemoragic

D. Acidul salicilic se prezint n 2 forme cristaline, ntre care exist diferene de biodisponibilitate
E. Acidul salicilic are aciune antiagregant plachetar numai la doze mari
(pag. 178-180)
F1610102. Clasa medicamentelor analgezice-antipiretice nu produce:

A. Sedare
B. Euforie
C. Hipotermie
D. Scderea febrei
E. Creterea diurezei
(pag. 178-179)
296 Rezidentiat
F1610103. Contraindicaiile administrrii paracetamolului sunt:

A. Insuficien renal
B. Copii precolari
C. Insuficien hepatic
D. Alergie la salicilai
E. Hipertensiune arterial
(pag. 181)
F1610104. Intoxicaia acut cu acid salicilic produce:

A. Alcaloz metabolic (iniial), datorit inhibrii eliminrii ionilor de bicarbonat (competiie)
B. Alcaloz respiratorie (iniial), prin hiperventilaie
C. Acidoz metabolic, prin formare de metabolii acizi
D. Acidoz respiratorie (prin retenie de dioxid de carbon)
E. Convulsii, delir (beie salicilic)
(pag. 179)
F1610105. Paracetamolul are urmtoarele efecte adverse:

A. Metemoglobinemie
B. Rabdomioliz
C. Eritem pigmentar fix

D. Hipotensiune cu caracter ortostatic
E. Bronhoconstricie
(pag. 180-181)
F1610106. Reaciile adverse ale aminofenazonei sunt:

A. Leucopenie
B. Anemie aplastic
C. Alergii
D. Ulcer gastric
E. Cancer gastric
(pag. 180)
F1610107. Reaciile alergice posibile la aministrarea paracetamolului constau n:

A. Erupii cutanate
B. Edem angioneurotic
C. Lezarea endoteliului vascular
D. Glomerulonefrit
E. Trombocitopenie
(pag. 179)
F2110108. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele reactii adverse:

A. iritatii gastro-duodenale
B. microhemoragii
C. bronhodilatatie
D. euforie
E. reactii alergice
(pag. 179)
F2110109. Metamizol are urmatoarele reactii adverse:

A. tulburari sangvine
B. reactii alergice
C. toxicitate hepatica
297 Rezidentiat
D. toxicitate renala
E. cancer gastric
(pag. 180)
F2110110. Paracetamolul poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. citoliza hepatica
B. methemoglobinemie
C. rabdomiolize
D. hemoragii gastrice
E. eruptii cutanate
(pag. 180)
F2110111. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament
cu
heparina:
A. inhiba sinteza de tromboxan A2
B. interfera cu metabolismul heparinei
C. este fibrinolitic
D. este antiagregant plachetar
E. este hipoprotrombinizant
(pag. 179)

C. alergie la salicilati
D. astm bronsic
E. cardiopatie ischemica
(pag. 179)
F2110113. Paracetamolul are urmatoarele efecte:

A. analgezic
B. antipiretic
C. antispastic
D. antiinflamator
E. methemoglobinizant
(pag. 180, 181)
F2110114. Sunt analgezice-antipiretice derivati de acid salicilic:

A. acid acetilsalicilic
B. aminofenazona
C. fenacetina
D. diflunisal
E. benorilat
(pag. 176)
F2110115. Notati efectele acidului acetilsalicilic

A. analgezic - antipiretic
B. antiinflamator
C. antiagregant plachetar
D. hiperuricemiant
E. hipercolesterolemiant
(pag. 178)
298 Rezidentiat
F2110116. Notati tipurile de efecte terapeutice ale analgezicelor antipiretice:

A. analgezica - antipiretica
B. antiinflamatoare
C. antispastica
D. antitusiva
E. hipotermizanta
(pag. 176, 177, 178)
F2110117. Notati efectele adverse ale aminofenazonei:

A. eruptii cutanate
B. leucopenie si agranulocitoza
C. creste incidenta cancerului gastric

D. methemoglobinemie
E. colaps
(pag. 180)
F2110118. Precizati efectele adverse ale acidului acetilsalicilic:

A. microhemoragii gastrice
B. eruptii cutanate
C. agravarea astmului bronsic
D. acidoza respiratorie
E. diminuarea acuitatii auditive
(pag. 179)
F2110119. Notati efectele adverse ale metamizolului (noraminofenazona):

A. eruptii cutanate
B. crize astmatiforme
C. agranulocitoza
D. methemoglobinemie
E. inducerea cancerului gastric
(pag. 180)
F2110120. Precizati mecanismul de actiune al acidului acetilsalicilic, ca antiagregant plachetar:

A. inhiba biosinteza TXA2 in plachete
B. inhiba biosinteza PGI2 in endoteliul vascular
C. inhiba ciclooxigenaza din trombocite
D. inhiba ciclooxigenaza din endoteliul vascular
E. inhiba lipooxigenaza
(pag. 178)
F2110121. Notati efectele adverse ale paracetamolului:

A. methemoglobinemie
B. citoliza hepatica
C. eruptii cutanate
D. rabdomiolize
E. nefrita interstitiala cronica

(pag. 180, 181)
F2110122. Precizati cauza ce explica actiunea antiagreganta plachetara a aspirinei la doze mici:
A. dozele mici inhiba biogeneza PGI2 din endoteliul vascular
B. dozele mici inhiba biogeneza TXA2 din trombocite
C. dozele mici inhiba fosfolipaza A2
299 Rezidentiat
D. ciclooxigenaza din trombocite este mai sensibila

E. ciclooxigenaza din endoteliul vascular este mai sensibila
(pag. 178)
F2110123. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament
cu
heparina:
A. inhiba sinteza vitaminei k
B. interfera cu metabolismul heparinei
C. este fibrinolitic
D. inhiba agregarea plachetara
E. beste hipoprotrombinizant
(pag. 179)
F2110124. Paracetamol are urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica
B. atopie
C. deficit de NADH-methemoglobin-reductaza
D. leucopenie
E. diateza hemoragica
(pag. 181)
F2210125. Care din urmatorii compusi sunt analgezice-antipiretice:

A. butilscopolamina
B. acidul acetilsalicilic
C. paracetamolul
D. metamizolul
E. proclorperazina
(pag. 175-181)
A. se metabolizeaza la fenacetina
B. are proprietati analgezice-antipiretice
C. are proprietati antiinflamatoare
D. produce citoliza hepatica la doze mari
E. nu se poate asocia cu alte analgezice-antipiretice
(pag. 175-181)
F2210127. Aspirina:
A. blocheaza reversibil ciclooxigenaza prin acetilare
B. nu are proprietati uricozurice
C. are proprietati antiagregante plachetare la doze mici
D. produce bronhoconstrictie cu agravarea astmului
doza pentru toate efectele sale: analgezic, antipiretic, antiinflamator, antiagregant plachetar este de 1,5-2
g
/ zi
E.
(pag. 175-181)
F2210128. Care din urmatorii compusi sunt analgezice neopioide:

A. paracetamolul
B. metamizolul
C. naloxonul
D. petidina
E. propifenazona
300 Rezidentiat
(pag. 175-181)
A. este un derivat de anilina
B. este noraminofenazona
C. are proprietati analgezice
D. nu se poate administra parenteral
E. intra in produsul Algocalmin
(pag. 175-181)
F2210130. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de acid salicilic?

A. Paracetamol.
B. Diflunisal.
C. Acid acetilsalicilic.
D. Propifenazona.
E. Salicilamida.
(pag. 176)
F2210131. Analgezicele-antipiretice pot fi utilizate in asociere cu alte substante medicamentoase

cum
ar fi:
A. Codeina
B. Fenobarbital
C. Mexiletina
D. Tolazolina
E. Cafeina
(pag. 178)
F2210132. Care dintre afirmatiile referitoare la acidul acetilsalicilic sunt corecte ?

A. Are efect analgezic comparativ cu al morfinei
B. Are efect antipiretic mai intens decat al Aminofenazonei
C. Are efect antiinflamator prin acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei
D. Are efect antiagregant plachetar la doze mici
E. Are efect uricozuric
(pag. 178)
F2210133. Care dintre afirmatiile referitoare la posologia acidului acetilsalicilic sunt corecte ?
A. Ca analgezic-antipiretic se utilizeza la adulti in doze de 0,5 g de 4 ori pe zi

B. Ca analgezic-antipiretic se utilizeza la adulti in doze de 0,5 g la 2-3 zile
C. Ca antiinflamator se utilizeaza in doze mari timp indelungat
D. Ca antiinflamator se utilizeaza in doze mici pe perioade scurte
E. Ca antiagregant plachetar se utilizeza in doze de 0,5 g la 2-3 zile
(pag. 179)
F2210134. Care dintre afirmatiile referitoare la aminofenazona sunt corecte ?

A. Este un derivat de pirazolona
B. Este un derivat de acid salicilic
C. Este analgezic si antipiretic mai intens decat acidul acetilsalicilic
D. Este antiinflamator moderat
E. Este antispastic miotrop
(pag. 180)
A. Este sinonim cu Noraminofenazona
301 Rezidentiat
B. Este derivat de anilina

C. Are proprietati analgezice si antispastice
D. Este conditionat sub forma de comprimate, supozitoare si solutie injectabila
E. Este conditionat numai sub forma de comprimate
(pag. 180)
A. Este metabolitul activ al fenacetinei
B. Este un analgezic-antipiretic moderat
C. Are efect antiinflamator intens
D. Nu are proprietati antiinflamatoare
E. Este methemoglobinizant
(pag. 180-181)
F2210137. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la acidul acetilsalicilic sunt adevarate ?
A. Prezinta doua forme polimorfe

B. Proprietatile farmacocinetice nu sunt influentate de forma polimorfa
C. Biodisponibilitatea este influentata de forma farmaceutica
D. Efectul analgezic se realizeaza exclusiv prin mecanism central talamic
Efectul analgezic se realizeaza prin mecanism central talamic si periferic de inhibare a biosintezei
prostaglandinelor
E.
(pag. 178)
F2210138. Care dintre urmatoarele substante medicamentose sunt derivati de anilina?

A. Paracetamol
B. Fenacetina
C. Metamizol
D. Salicilamida
E. Propifenazona
(pag. 176)
F2210139. Care dintre afirmatiile referitoare la paracetamol sunt adevarate?

A. Este un compus cu proprietati antiinflamatoare bune.
B. Este metabolitul activ al fenacetinei.
C. Are proprietati analgezice si antipiretice.
D. Poate produce methemoglobinemie.
E. Se administreaza si in cazul pacientilor cu insuficienta hepatica si renala.
(pag. 180)
F2210140. Care dintre afirmatiile referitoare la metamizol sunt adevarate?

A. Este antispastic musculotrop.
B. Are actiune analgezica.
C. Are actiune antipiretica.
D. Este mucolitic.
E. Este antispastic prin mecanism colinomimetic.
(pag. 180)
F2210141. Precizati care afirmatii sunt corecte:
A. Aminofenazona este sinonim cu metamizol.

B. Acidul acetilsalicilic este un antiinflamator si antireumatic puternic.
C. Paracetamolul poate produce rabdomioliza.
D. Paracetamolul are proprietati antiinflamatoare.
302 Rezidentiat
E. Acidul acetilsalicilic poate produce bronhoconstrictie.

(pag. 179-181)
F2210142. Acidul acetilsalicilic este contraindicat in:

A. Ulcer gastro-duodenal.
B. Astm bronsic
C. Dureri moderate
D. Diateza hemoragica.
E. Cu o saptamana inainte de interventii chirurgicale.
(pag. 179)

A. Poate produce bronhoconstrictie.
B. Se administreaza ca antiagregant plachetar in doze de 0.5g/2-3 zile.
C. Este antipiretic prin mecanism hipotalamic.
D. Se administreaza in doze de 1,5g de 2 ori/zi ca antialgic.
E. In intoxicatia acuta produce initial alcaloza respiratorie.
(pag. 179)
F2210144. Paracetamolul se gaseste asociat in diverse medicamente cu:

A. Alte analgezice neopioide.
B. Codeina
C. Cafeina
D. Fenobarbital
E. Tramadol
(pag. 178)
F2210145. Metamizolul se poate adminstra ca:
A. Analgezic
B. Antipiretic
C. Antihipertensiv
D. Antispastic
E. Euforizant
(pag. 180)
F2210146. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din clasa derivatilor de
pirazolona?
A. Metamizol
B. Paracetamol
C. Propifenazona
D. Fenacetina
E. Salicilamida
(pag. 176)
F2210147. Care dintre urmatoarele actiuni sunt prezente in cazul acidului acetilsalicilic?
A. Antiinflamator, antireumatic.
B. Uricozuric
C. Hipocolesterolemiant
D. Antiulceros
E. Bronhodilatator
(pag. 178)
303 Rezidentiat
F2210148. Notati afirmatiile corecte referitoare la analgezice-antipiretice:

A. De prima alegere sunt acidul acetilsalicilic si paracetamolul.
B. Acestea nu se pot asocia cu alte substante medicamentoase cu efect sinergic.
C. Se pot asocia cu cafeina, mai ales in cefalee.
D. Nu se asociaza cu codeina.
E. Nu se administreaza in infectii microbiene cu febra mare.
(pag. 178)
F2210149. Efectele acidului acetilsalicilic sunt:

A. Influentate semnificativ de posologie.
B. Analgezic moderat.
C. Antiagregant plachetar la doze mici.
D. Antiinflamator la doze mici.
E. Antireumatic la doze mari.
(pag. 178)
F2210150. Efectele secundare posibile la administrarea acidului acetilsalicilic sunt:

A. Efect ulcerigen
B. Microhemoragii gastrice
C. Bronhodilatatie
D. Tulburari de echilibru
E. Tulburari de vedere.
(pag. 179)
F2210151. Acidul acetilsalicilic este contraindicat in:

A. Alergie la salicilati
B. Dupa infarct miocardic
C. Ulcer gastro-duodenal
D. Astm bronsic
E. Artrita reumatoida.
(pag. 179)
F2210152. Mecanismele de actiune ale acidului acetilsalicilic sunt:

A. Acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei
B. Inhibarea biosintezei de PGE1
C. Inhibarea biosintezei plachetare de TXA2
D. Inhibarea biosintezei histaminei
E. Inhibarea biosintezei de PGE2.
(pag. 179)
F2210153. In dureri sau febra acidul acetilsalicilic poate fi asociat cu:

A. Acid ascorbic.
B. Paracetamol
C. Cafeina
D. Un antiinflamator puternic.
E. Un antiagregant plachetar.
(pag. 178)

A. Antiinflamator eficient
B. Analgezic moderat
C. Antipiretic bun.
304 Rezidentiat
D. Metabolitul activ al Fenazonei

E. Antiagregant plachetar.
(pag. 180)
F2210155. Analgezicele-antipiretice pot avea actiune:

A. analgezica
B. antipiretica
C. spastica musculotropa
D. antiinflamatoare
E. diuretica
(pag. 175-181)
F2210156. Aspirina:
A. este un derivat de pirazolona
B. are efect analgezic
C. este lipsita de actiune antipiretica
D. efectul antiinflamator apare la doze mari (3g pe zi)
E. la doze mari are efect antiagregant plachetar
(pag. 175-181)
A. este analgezic-antipiretic
B. are proprietati antiinflamatoare marcate

C. este metabolitul fenacetinei
D. se poate indica in nevralgii, mialgii
E. prezinta toxicitate hepatica
(pag. 175-181)

A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
(pag. 175 - 181)

A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.
(pag. 175 - 181)

A. sinonim cu aspirina;
B. acid 2-acetoxibenzoic;
C. analgezic, antipiretic, antiinflamator;
D. antialergic;
E. antiagregant plachetar.
(pag. 175 - 181)
305 Rezidentiat
F2310161. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:

A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 175 - 181)
F2310162. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. comprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.
(pag. 175 - 181)

(pag. 175 - 181)
F2310164. Medicamentele analgezice - antipiretice au urmatoarele tipuri de efecte terapeutice:

A. antispastica;
B. analgezica - antipiretica;
C. hipotermizanta;
D. antiinflamatoare;
E. antitusiva.
(pag. 175 - 181)
F2310165. Urmatoarele sunt contraindicatii pentru administrarea paracetamolului:

A. leucopenie;
B. deficit de NADH - methemoglobin - reductaza;
C. atopie;
D. diateza hemoragica;
E. insuficienta hepatica.
(pag. 175 - 181)
F2310166. Acidul acetilsalicilic si paracetamolul au urmatoarele actiuni farmacodinamice comune:

A. antiinflamatoare;
B. uricozurica;
C. analgezica;
D. antispastica;
E. antipiretica.
(pag. 175 - 181)
F2310167. Metamizolul si aminofenazona au urmatoarele actiuni farmacodinamice comune:

A. antispastica;
B. antiagreganta plachetara;
C. antipiretica;
306 Rezidentiat
D. analgezica;
E. antiinflamatoare.
(pag. 175 - 181)
F2310168. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica - antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic.
(pag. 175 - 181)


(pag. 175 - 181)
F2310170. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
(pag. 175 - 181)
F2310171. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
(pag. 175 - 181)
F2310172. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:

A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.
(pag. 175 - 181)
F2310173. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
(pag. 175 - 181)
307 Rezidentiat
F2510174. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la metamizol:

A. este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
C. nu poate fi administrat pe cale intravenoasa
D. poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. este analgezic si antispastic mai slab decat aminofenazona
(pag. 180)
F2510175. Medicamentele analgezice-antipiretice apartin urmatoarelor clase structurale:

A. dihidropiridine
B. pirazinoazepine
C. anilide
D. chinoline
E. pirazolone
(pag. 176)
F2510176. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la paracetamol:

A. fenacetina este metabolitul sau activ
B. este analgezic-antipiretic si antiinflamator
C. antidotul in intoxicatia acuta este acetilcisteina
D. este o pirazolona
E. administrarea pste 5 zile consecutive necesita precautii
(pag. 180-181)

A. astm bronsic
B. cardiopatie ischemica
C. ulcer gastro-duodenal
D. diateza hemoragica
E. artralgii, mialgii
(pag. 178-179)

A. antialergic
B. antiagregant plachetar la doze de 0,5g de 2-3 ori/zi
C. administrat inaintea unei interventii chirurgicale
D. proagregant la doze mari, prin inhibarea biosintezei de PGI2 antiagregante
E. antipiretic mai slab decat aminofenazona
(pag. 178-179)
F2510179. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului salicilic are ca mecanism:

A. acetilarea COX-1 din edoteliul vascular
B. inhibarea ireversibila a COX-2
C. inhibarea biosintezei plachetare de TXA2 proagregant, prin acetilarea ireversibila a COX-1 constitutive
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina PGI2
E. acetilarea COX-1 din trombocite
(pag. 175-181)
F2510180. Analgezice-antipiretice derivati de acid salicilic sunt:

A. diflunisalul
B. fenacetina
C. benorilatul
308 Rezidentiat
D. propifenazona
E. acidul acetilsalicilic
(pag. 176)
F2510181. Benorilatul:
A. este esterul acidului acetisalicilic cu paracetamolul
B. este esterul acidului acetilsalicilic cu fenacetina
C. are actiune analgezica-antipiretica
D. produce euforie
E. produce deprimarea respiratiei
(pag. 176-177)
F2510182. Care sunt formele sub care acidul acetisalicilic prezinta o biodisponibiliate ridicata?
A. forma cristalizata din n-hexan
B. forma cristalizata din metanol
C. comprimate efervescente
D. forma de acid
E. forma de sare de sodiu
(pag. 178)
F2510183. Notati afirmatiile corecte:

A. antipireticele sunt substante hipotermizante
B. PGF1alfa si PGE1 au rol hiperalgic
C. COX-1 este constitutiva si inductibila
D. mecanismul actiunii antiinflamatoare a analgezicelor-antipiretice este inhibarea COX-2
E. analgezicele actioneaza prin mecanism central si periferic
(pag. 176-177)
F2610184. Procesul de absorbie a medicamentelor decurge dupa o cinetica de ordinul 0 n cazul:

A. Administrrii orale a medicamentelor
B. Perfuziei i.v. cu debit constant
C. Administrrii medicamentelor pe cale rectal
D. Anesteziei generale cu debit constant de gaze
E. Administrrii intrarahidiene
(pag. 58)
F2610185. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce inducie enzimatic?

A. Rifampicina
B. Griseofulvina
C. Piracetamul
D. Tolbutamida
E. Eritromicina
(pag. 120)
F2610186. Care sunt consecinele induciei enzimatice?
A. Posologia insuficient a medicamentelor administrate concomitent

B. Favorizarea reaciilor adverse de tip imunologic
C. Creterea efectului terapeutic n timp
D. Tendina de cretere a dozei cu creterea frecvenei efectelor adverse
E. Scderea efectului terapeutic n timp
(pag. 122)
309 Rezidentiat
F2610187. Trec n secreia lactant:

A. Compuii cuaternari de amoniu, datorit solubilitii lor crescute
B. Medicamente bazice, care se pot concentra n lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente lipofile neionizate
E. Compui macromoleculari
(pag. 95)
F2610188. Calea sublingual:

A. Permite numai administrarea substanelor liposolubile i active la doze mici
B. Asigur o absorbie lent i durabil, datorit unei cinetici de ordinul 0
C. Se poate utiliza numai pentru substanele hidrosolubile care se dizolv lent n saliv
D. Asigur o absorbie prompt
E. Este util pentru medicamentele cu procent mare de extracie hepatic sau degradate de sucurile
digestive
(pag. 67-68)
F2610189. Se pot administra intravenos:

A. Saponine expectorante n tusea chinuitoare nocturn
B. Substane iritante pentru esuturi
C. Suspensii apoase sterile i apirogene
D. Soluii sterile i apirogene cu coninut de substane tensioactive
E. Soluii apoase sau emulsii ulei/ap foarte fine
(pag. 78-79)
F2610190. Calea intraarterial:

A. Este o cale de referin absolut
B. Exclude primul pasaj hepaj hepatic i pulmonar
C. Se utilizeaz n tulburri circulatorii periferice grave
D. Se preteaz la administrarea substanelor citotoxice n tumori canceroase
E. Nu evit inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)
F2610191. Sunt reacii de biotransformare de faz II (conjugri):

A. Glucuronoconjugarea
B. Hidroxilarea aromatic
C. O-, S-, N-metilarea
D. N-dezalchilarea aminelor secundare
E. Decarboxilarea
(pag. 128)
F2610192. Care dintre afirmaiile urmtoare este fals?

A. Legarea de proteine scade hidrosolubitatea medicamentelor liposolubile
B. Prin legare de proteine, medicamentele pot deveni antigenice
C. Substituenii de plasm au distribuie preponderent intracelular
D. Cinetica distributiei este influenat chiar la valori mici ale legrii de proteinele plasmatice
La administrarea concomitent a dou medicamente care se leag de proteine pe acelai situs, apar
interaciuni de deplasare
E.
(pag. 85-87)
F2610193. Fenomenul de inducie enzimatic se caracterizeaz prin:

A. Existena unui medicament care scade rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice
B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul
310 Rezidentiat
C. Efecte favorabile n icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei

D. Efecte favorabile n porfiria hepatic prin inducia ALA-sintetazei
E. Creterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos supraaditiv)

(pag. 120,122)
311 Rezidentiat
Tema nr. 11
Neuroleptice, antidepresive
BIBLIOGRAFIE:

F1211001. Care dintre urmtoarele neuroleptice au structur benzamidic:
A. Metoclopramid
B. Haloperidol
C. Droperidol
D. Sulpirid
E. Pimozid
(pag. 117-128; 143-152)
F1211002. n poziia 10 a neurolepticelor tioxantenice se afl un atom de:

A. Azot
B. Oxigen
C. Carbon
D. Sulf
E. Clor
(pag. 117-128; 143-152)
F1311003. Precizati neurolepticul sedativ:

A. haloperidol;
B. flufenazina;
C. proclorperazina;
D. levomepromazina;
E. fluspirilen.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1511004. Care dintre urmtoarele antidepresive acioneaz ca blocant al receptorilor alfa-2

presinaptici:
A. citalopram
B. mirtazepin
C. maprotilina
D. fenelzina
E. fluoxetin
(pag. 146)
F1511005. Haloperidolul:
A. are aciune neuroleptic sedativ
B. acioneaz prin depleia depozitelor de catecolamine
C. acioneaz prin antagonism predominant dopaminergic
D. nu determin tulburri extrapiramidale
E. este contraindicat n stri halucinatorii i delir acut
(pag. 120, 126)
F1511006. Neuroleptice "incisive (dezinhibitorii) sunt urmtoarele, cu excepia:
312 Rezidentiat
A. sulpirid
B. haloperidol
C. clorpromazina
D. flufenazina
E. pimozid
(pag. 119)
F1511007. Urmtoarele antidepresive sunt inhibitoare ale recaptrii NA i/sau 5-HT, cu excepia:
A. amitriptilina
B. imipramina
C. doxepina
D. citalopram
E. moclobemid
(pag. 146)
F1511008. Urmtoarele interaciuni sunt ntlnite n grupa antidepresivelor, cu excepia:

A. antidepresivele poteneaz efectele amfetaminei
B. antidepresivele poteneaz efectul hipertensiv al catecolaminelor
C. IMAO-A provoac crize hipertensive la consumul brnzeturilor fermentate
D. amitriptilina poteneaz efectele anticolinergice ale antiparkinsonienelor
E. antidepresivele poteneaz efectele analgezicelor opioide
(pag. 149)
F1511009. Urmtorii compui sunt neuroleptice fenotiazinice, cu excepia:

A. levomepromazina
B. tioridazina
C. flufenazina
D. flupentixol
E. proclorperazina
(pag. 125, 126)
F1611010. Acioneaz ca antidepresiv prin blocarea receptorilor alfa-2-presinaptici:

A. Fluoxetina
B. Moclobemida
C. Mirtazepina
D. Doxepina
E. Citalopramul
(pag. 146)
F1611011. Acioneaz prin inhibarea selectiv a MAO de tip A:

A. Mirtazepina
B. Selegilina
C. Entacapona
D. Moclobemida
E. Metaqualona
(pag. 146)
F1611012. Care dintre afirmaii nu este adevrat?

A. Antidepresivele triciclice potenaeaz efectele stimulatoare ale amfetaminei
B. Antidepresivele triciclice antagonizeaz efectele reserpinei
C. Antidepresivele triciclice au efect anticataleptic experimental
D. Miaserina poteneaz efectele excitant-centrale ale amfetaminei
313 Rezidentiat
E. n depresia agitat timolepticele de tip activator sunt contraindicate

(pag. 147,148,150)
F1611013. Care dintre afirmaiile urmtoare este fals?

A. Antidepresivele poteneaz efectele amfetaminei
B. Antidepresivele poteneaz efectele presoare ale catecolaminelor
C. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO provooac efecte de tip atropinic
D. IMAO neselective provoac reacii hipertensive la pacienii care consum alimente bogate n tiramin
E. Barbituricele cresc efectele antidepresivelor triciclice prin sinergism de aciune de tip farmacodinamic
(pag. 149)
F1611014. Sunt inhibitoare selective ale recaptrii noradrenalinei:

A. Citalopram
B. Fluoxetina
C. Nialamida
D. Maprotilina
E. Moclobemida
(pag. 146)
F1611015. Sunt neuroleptice cu structur benzamidic:

A. Clopentixol
B. Pimozid
C. Sulpirid
D. Clozapina
E. Oxipertina
(pag. 127)
F2111016. Risperidon are indicatie expresa in:

A. psihoze cu manifestari negative autistice
B. halucinatii
C. delir
D. boala Parkinson
E. sindroame depresive
(pag. 120)
F2111017. Neurolepticele clasice au urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. tranchilizant major
B. antipsihotic
C. miorelaxant
D. cresterea secretiei de prolactina
E. extrapiramidal
(pag. 119-123)
F2111018. Flufenazina decanoat are durata de actiune:

A. 8 ore
B. 12 ore
C. 24 ore
D. 3 - 4 saptamani
E. 1 - 2 luni
(pag. 118)
F2111019. Risperidon este neuroleptic prin urmatorul mecanism de actiune:
314 Rezidentiat
A. depletia depozitelor de catecolamine

B. agonist predominant dopaminergic D2
C. antagonist predominant D2
D. agonist predominant serotoninergic 5 - HT2
E. antagonist predominant 5 - HT2
(pag. 118)
F2111020. Moclobemid este antidepresiv cu mecanism de actiune:

A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor
B. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei
C. IMAO neselectiv i ireversibil
D. IMAO- A selectiv i reversibil
E. blocant al receptorilor alfa - 2 presinaptici
(pag. 146)
F2111021. Mirtazapin este antidepresiv cu mecanism de actiune:

A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor
B. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei
C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei
D. blocant al receptorilor alfa-2 presinaptici
E. IMAO-A selectiv i ireversibil
(pag. 146)
F2111022. Notati singurul mecanism corespunzator, pentru antidepresivul modern paroxetin:

A. inhibitor neselectiv al MAO (IMAO)
B. inhibitor selectiv al MAO-A (IMAO-A)
C. inhibitor selectiv al recaptarii NA i ADR
D. inhibitor selectiv al recaptarii 5HT
E. antagonist alfa-2 presinaptic
(pag. 146)
F2211023. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sarurile de litiu sunt corecte?
A. Se utilizeaza numai saruri organice ale Li.
B. Se utilizeaza numai saruri anorganice ale Li.
C. Se utilizeaza saruri organice si anorganice ale Li: carbonat, sulfat, citrat, glutamat, etc.
D. Nu au actiune normotimica.
E. Pot fi asociate cu neuroleptice de tip Haloperidol.
(pag. 151)
F2211024. Care dintre antidepresive sunt de electie in depresia severa?
A. Antidepresivele triciclice.
B. Antidepresivele tetraciclice.
C. IMAO
D. Inhibitoarele selective ale recaptarii serotoninei.
E. Neurolepticele hipnoinductoare
(pag. 148)
F2211025. Alegeti neurolepticele butirofenonice:

A. Tiotixen
B. Haloperidol
C. Pimozid
D. Sulpirid
315 Rezidentiat
E. Tioridazin
(pag. 124)
F2211026. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. butirofenonele se comporta asemanator cu fenotiazinele alchilice
B. tioxantenele se comporta asemanator cu fenotiazinele piperazinice
C. tioxantenele sunt neuroleptice atipice
D. fenotiazinele alchilice sunt neuroleptice incisive
E. difenilbutilpiperidinele sunt antipsihotice cu durata lunga de actiune
(pag. 117-127,143-151)
F2211027. Care din urmatoarele neuroleptice sunt fenotiazine piperidinice:

A. levomepromazina
B. pipotiazina
C. clorpromazina
D. flufenazina
E. fluvoxamina
(pag. 117-127,143-151)
F2311028. Precizati neurolepticul sedativ:
A. haloperidol;
B. flufenazina;
C. proclorperazina;
D. levomepromazina;
E. fluspirilen.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311029. Levomepromazina prezinta urmatoarele proprietati cu o exceptie:

A. neuroleptic sedativ;
B. antipsihotic;
C. neuroleptic incisiv;
D. anticolinergic;
E. anxiolotic.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311030. Durata de actiune a flufenazinei decanoat este:

A. 8 ore;
B. 3 - 4 saptamani;
C. 24 ore;
D. 1 - 2 luni;
E. 12 ore.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311031. Care este mecanismul de actiune corespunzator paroxetinei:

A. antagonist al receptorilor alfa -2 adrenergici (presinaptici);
B. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei;
C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei (5 hidroxi-triptaminei);
D. inhibitor selectiv al MAO de tip A;
E. inhibitor neselectiv al MAO.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311032. Care din urmatoarele medicamente antidepresive este un inhibitor selectiv al MAO tip A
316 Rezidentiat
(reversibil):
A. tranilcipromina;
B. fenelzina;
C. nialamida;
D. mirtazepam;
E. moclobemid.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2511033. Urmatoarele neuroleptice au structura benzamidica:

A. Haloperidol
B. Rispolept
C. Sulpirid
D. Pimozid
E. Penfluridol
(pag. 118)
F2511034. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Sulpiridul este antagonist pur D2
B. Antagonistii predominant 5-HT2 actioneaza in special pe simptomele negative ale shizofreniei
C. Rispolept este antagonist predominant 5-HT2
D. La administrarea neurolepticelor poate sa apara simdromul muscarinic
E. In timpul tratamentului cu neuroleptice pot aparea tulburari ale functiilor sexuale
(pag. 120-122)
F2511035. Prezinta actiune prelungita:

A. Clorprotixen
B. Flupentixol decanoat
C. Haloperidol
D. Trifluoperidol
E. Droperidol
(pag. 118)
F2511036. Neurolepticele incisive:

A. prezinta structura de fenotiazine piperazinilalchilice
B. au efect sedativ
C. au efect antipsihotic moderat asupra simptomatologiei pozitive ale schizofreniei
D. actioneaza intens pe simptomele negative ale schizofreniei
E. sunt indicate in stari de agitatie psihomotorie acuta
(pag. 119)
F2511037. Care din urmatoarele antidepresive sunt IMAO-A?

A. fenelzina
B. tranilcipromina
C. mirtazepin
D. moclobemid
E. sertralin
(pag. 146)

A. Amitriptilina prezinta efect anticolinergic
B. Barbituricele diminua efectul antidepresivelor
C. Antidepresivele scad efectul antihipertensivelor
317 Rezidentiat
D. Antidepresivele diminua efectele amfetaminei cu exceptia mianserinei

E. Antidepresivele au ca indicatie principala depresia endogena
(pag. 148-149)
F2611039. Antagonistul competitiv se caracterizeaz prin:

A. Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelai situs de legare la nivel receptorial
B. Activitate intrinsec submaximal
C. Lipsa afinitii fa de receptor
pD2 prim - logaritmul negativ al concentraiei molare de antagonist care reduce la jumtate efectul
agonistului
D.
E. Favorizarea legrii mediatorului, antagonistul legndu-se de acelai receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)
F2611040. Este antagonism farmacodinamic utilizat n terapeutic ca medicaie antidot:

A. Neostigmin + Succinilcolin
B. Neostigmin + Atracuriu
C. Spironolacton + Clorur de potasiu i.v.
D. Droperidol + Alfentanil
E. Tonicardiace + sruri de Ca i.v
(pag. 210-212)
F2611041. Este sinergism de potenare utilizat n terapeutic:

A. Sruri de Ca i.v. n insuficiena cardiac acut + tonicardiace
B. Antidiabetice orale + -adrenolitice
C. Sulfamide + Procainbenzilpenicilin
D. Antihipertensive + diuretice
E. Neostigmin + suxametoniu
(pag. 210)
F2611042. Un antagonist necompetitiv se caracterizeaz prin:

A. Legarea de receptor pe un alt situs, mpiedicnd legarea normal a mediatorului fiziologic
B. Activitate intrinsec maxim
C. pA2 - logaritmul concentraiei pentru care trebuie dublat doza de agonist pentru a produce acelai
efect
D. Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului
E. Favorizarea legrii mediatorului prin modificri sterice la nivelul receptorului
(pag. 226-228)
F2611043. Fenomenul "up regulation" este consecina:

A. Favorizrii degradrii metabolice a mediatorului
B. Stimulrii continue a receptorilor
C. Creterii eliberrii de mediator n fanta sinaptic
D. Inhibrii recaptrii mediatorului
E. Blocrii continue a receptorilor
(pag. 199)
F2611044. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ?

Esterii pseudotropanolului (pseudotropinei) au aciune parasimpatolitic, iar ai tropanolului (tropinei) au
aciune anestezic local.

A.
nlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivailor de morfinan (morfin,
oximorfon)
cu radicalul alil coonduce la obinerea de antagoniti ai receptorilor opioizi.
B.
Introducerea unor grupri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei crete durata aciunii
farmacodinamice
C.
D. Aminoacizii dextrogiri sunt utilizai preponderent pentru obinerea aminelor biogene, n defavoarea
celor
318 Rezidentiat
levogiri
Dopamina fiind o amin biogen penetreaz uor bariera hemato-encefalic, folosind sisteme
transportoare specifice pentru amine biogene
E.
(pag. 183-187)

F1211045. Care afirmatii sunt corecte?
A. Clorpromazina este un neuroleptic derivat de fenotiazina cu catena laterala alifatica
B. Clorpromazina este conditionata in preparatele Clordelazin drajeuri, Plegomazin drajeuri si fiole.
C. Levomepromazina este un antidepresiv benzoxazepinic
Levomepromazina este indicata in stari de agitatie, excitatii psihomotorii cu halucinatii, delir cronic,
psihoze
senile
D.
E. Levomepromazina este un hipnogen
(pag. 117-128; 143-152)

A. Haloperidol este un neuroleptic butirofenonic
B. Haloperidol este un neuroleptic benzamidic

C. Flupentixolul indicat in schizofrenie este conditionat sub forma "depot".
D. Zyprexa este un antipsihotic indicat in tratamentul schizofreniei
E. Metoclopramid este un neuroleptic triciclic
(pag. 1178-128; 143-152)
F1211047. Care dintre afirmaiile referitoare la butirofenone sunt adevrate:

A. Cei mai importani reprezentani sunt Flupentixolul i clopentixolul
B. Sunt neuroleptice incisive
C. Nu prezint efecte extrapiramidale
D. Sunt indicate n delir, halucinaii
E. Se administreaz numai pe cale oral
(pag. 117-128; 143-152)
F1211048. Care dintre urmatoarele antidepresive actioneaza ca inhibitoare selective ale recaptarii
serotoninei:
A. Amitriptilina
B. Fluoxetina
C. Paroxetina
D. Doxepina
E. Sertralina
(pag. 117-128; 143-152)
F1211049. Care dintre urmtoarele efecte pot apare la administrarea neurolepticelor

A. Antipsihotic
B. Sindrom extrapiramidal
C. Muscarinic
D. Alfa-1 adrenomimetic
E. Antihistaminic H1
(pag. 117-128; 143-152)
F1211050. Care dintre urmtoarele substane fac parte din grupul neurolepticelor cu structur
fenotiazinic:
A. Haloperidol
319 Rezidentiat
B. Sulpirid
C. Clorpromazina
D. Reserpina
E. Levomepromazina
(pag. 117-128; 143-152)
F1211051. Care sunt avantajele la administrarea neurolepticelor depot:

A. Se administreaz numai oral
B. Se pot administra n ambulator
C. Asigur o mai bun complian
D. Sunt diminuate reaciile adverse
E. Doza global este crescut
(pag. 117-128; 143-152)
F1211052. Din clasa psiholepticelor fac parte substantele medicamentoase cu actiune:

A. Antidepresiv
B. Neuroleptica
C. Hipnotica
D. Psihostimulenta
E. Anxiolitica.
(pag. 117-128; 143-152)
F1211053. Din grupa neurolepticelor inciseive fac parte urmtoarele substane

A. Tioridazina
B. Sulpirid
C. Flufenazina
D. Levomepromazina
E. Pimozid
(pag. 117-128; 143-152)
F1211054. Efectul tranchilizant major al neurolepticelor se manifest prin:

A. Scderea tensiunii nervoase
B. Suprimarea anxietii
C. Inducerea anxietii
D. Nervozitate
E. Neutralitate afectiv
(pag. 117-128; 143-152)
F1211055. Neurolepticele incisive prezint urmtoarele caracteristici:

A. Produc somnolen accentuat
B. Acioneaz asupra simptomelor positive ale schizofreniei
C. Nu acioneaz asupra simptomelor negative din schizofrenie.
D. Efectul antipsihotic este intens.
E. Efectul antipsihotic apare numai la doze crescut
(pag. 117-128; 143-152)
F1211056. Neurolepticele sunt indicate n:

A. Schizofrenie
B. Greuri i vomismente intense
C. Parkinson
D. Anesteziologie
E. Hipotensiune
320 Rezidentiat
(pag. 117-128; 143-152)
F1211057. Neurolepticele sunt substante medicamentoase derivati de:

A. Acid fenil acetic
B. Fenotiazina.
C. Butirofenona
D. Benzamida
E. Xantina.
(pag. 117-128; 143-152)
F1311058. Antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei sunt:

A. maprotilina;
B. fluoxetin;
C. paroxetin;
D. sertralin;
E. desimipramina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311059. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) au urmatorul profil

farmacologic:
A. efectul timoanaleptic scade odata cu cresterea efectului sedativ;
B. potenteaza efectele reserpinei;
C. potenteaza efectele noradrenalinei si serotoninei;
D. potenteaza efectele stimulatoare ale SNC ale amfetaminei (cu exceptia mianserinei);
E. prezinta efecte colinergice centrale.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311060. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice) prezinta frecvent urmatoarele reactii
adverse:
A. insomnie sau somnolenta;
B. psihoza deliranta, maniacala;
C. efecte secundare de tip colinergic;
D. efecte secundare anticolinergice;
E. anxietate.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311061. Care din urmatoarele actiuni sunt in legatura cu antidepresivele de tip triciclic?
A. blocarea recaptarii noradrenalinei;
B. actiune anticolinergica centrala;
C. actiune anticolinergica periferica;
D. efect inhibitor asupra monoaminoxidazei (MAO);
E. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT).
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311062. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de medicamentele neuroleptice?

A. scad tensiunea nervoasa;
B. calmeaza starile de hiperexcitabilitate;
C. actiune antipsihotica;
D. actiune antiparkinsoniana;
E. produc neutralitate afectiva si emotionala.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311063. Care din urmatoarele indicatii sunt in legatura cu neurolepticele?

A. parkinsonismul;
321 Rezidentiat
B. schizofrenia;
C. psihoza maniaco-depresiva;
D. tulburari psihotice (stari paranoide);
E. grata si voma (intense).
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311064. Care din urmatoarele neuroleptice sunt incisive?

A. clorpromazina;
B. haloperidol;
C. flufenazina;
D. levomepromazina;
E. sulpirid.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311065. Care din urmatoarele neuroleptice sunt sedative?

A. flufenazina;
B. clorpromazina;
C. levomepromazina;
D. haloperidol;
E. tioridazina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311066. Efectul antidepresiv al fenelzinei si tranilciprominei (IMAO) este dat de:

A. cresterea concentratiei catecolaminelor libere in SNC;
B. activarea receptorilor colinergici nicotinici din SNC;
C. blocarea enzimei monoaminooxidaza;

D. inhibarea enzimei fosfodiesteraza;
E. blocarea receptorilor adenozinei.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311067. Indicatiile pentru sarurile de litiu cuprind:

A. mania acuta (cand neurolepticele sunt contraindicate);
B. convulsii;
D. depresii (refractare la imipramina);
E. insuficienta cardiaca grava.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311068. Medicamentele antidepresive de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) potenteaza

efectele:
A. hipertensive ale simpatomimeticelor;
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului;
C. antihipertensivelor;
D. psihostimulantelor amfetaminice;
E. antiepilepticelor.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311069. Neurolepticele pot induce urmatoarele reactii adverse:

A. astenie, somnolenta;
B. tulburari extrapiramidale (sindrom neuroleptic);
C. miastenie (efect miorelaxant);
D. fenomene parkinsoniene;
322 Rezidentiat
E. tulburari endocrine (cresterea secretiei de prolactina).

(pag. 117-127; 143-151.)
F1311070. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice neurolepticelor sedative:

A. induc somnolenta;
B. efect sedativ;
C. reactii adverse neurologice intense;
D. efect anxiolitic intens;
E. actiune antihalucinanta (halucinolitica) intensa.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311071. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de haloperidol:

A. efecte vegetative simpatolitice (hipotensiune arteriala si bradicardie);
B. dificultati de mictiune, constipatie;
C. reactii adverse extrapiramidale intense (sindrom parkinsonian);
D. dislepsii (miscari involuntare ale gurii, limbii, gatului, membrelor);
E. tahicardia.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1411072. Acatisia produs de neuroleptice se caracterizeaz prin:

A. micri involuntare ale gurii, limbii i gtului
B. stare de nelinite subiectiv asociat cu nevoia imperioas de micare
C. crize oculogire
D. micri constante i necontrolate ale picioarelor
E. contracturi musculare regionale
(pag. 122)
F1411073. Antidepresivele poteneaz efectele:

A. clonidinei
B. amfetaminei
C. analgezicelor opioide
D. antiepilepticelor
E. guanetidinei
(pag. 149)
F1411074. Antidepresivele triciclice sunt contraindicate n:

A. boala Parkinson
B. sarcin
C. glaucom
D. hipertrofia de prostat
E. miastenie
(pag. 147-148)
F1411075. Antidepresivele triciclice:

A. pot provoca relativ frecvent reacii adverse de tip anticolinergic
B. toxicitatea lor este potenat de diureticele saluretice
C. au o laten scurt (2-3 zile)
D. eficiena lor terapeutic poate fi verificat dup minim 4 sptmni de la iniierea tratamentului
E. impun monitorizarea terapiei
(pag. 148-149)
F1411076. Clorpromazina are aciune:
323 Rezidentiat
A. anticonvulsivant
B. sedativ i deprimant psihomotorie
C. antipsihotic moderat
D. timoanaleptic
E. miorelaxant
(pag. 124)
F1411077. Fac parte din grupul antidepresivelor triciclice:

A. amitriptilina
B. doxepina
C. mianserina
D. moclobemid
E. imipramina
(pag. 145)
F1411078. Fac parte din grupul neurolepticelor butirofenonice:

A. sulpirid
B. flufenazina
C. droperidol
D. pimozid
E. haloperidol
(pag. 118)
F1411079. Flufenazina:
A. poate provoca tulburri extrapiramidale de tip diskinetic
B. are aciune antiemetic
C. prezint un efect antipsihotic intens
D. este un neuroleptic butirofenonic
E. antagonizeaz hipokinezia i rigiditatea n boala Parkinson
(pag. 124-125)
F1411080. Haloperidolul:
A. este un neuroleptic fenotiazinic
B. poate provoca tulburri extrapiramidale intense
C. are o aciune neuroleptic incisiv
D. prezint un efect sedativ i hipnogen
E. se administreaz exclusiv parenteral
(pag. 126)
F1411081. Neurolepticele incisive:

A. au efect sedativ i anxiolitic intens
B. au efect favorabil la bolnavii schizofreni cu autism
C. au un puternic efect antihalucinator i antidelirant
D. provoac somnolen
E. sunt preferate n strile de agitaie psihomotorie acut
(pag. 119)
F1411082. Precizai care sunt afirmaiile corecte referitoare la litiu:

A. este contraindicat n sarcin
B. toxicitatea litiului este potenat de diureticele saluretice
C. nu se recomand la bolnavii cu insuficien respiratorie
D. poate provoca fotosensibilizare
324 Rezidentiat
E. impune monitorizarea periodic a litemiei

(pag. 151)
F1411083. Precizai medicamentele incluse n grupa antidepresivelor:

A. zopiclona
B. fluoxetina
C. pimozidul
D. piracetam
E. doxepina
(pag. 146)
F1411084. Sindromul neuroleptic malign se caracterizeaz prin:

A. relaxarea accentuat a musculaturii striate
B. hipertermie
C. rigiditate muscular
D. tahiaritmii
E. mortalitate ridicat
(pag. 122)
F1411085. Sindromul parkinsonian provocat de neuroleptice nu este corelat cu aciunea

antipsihotic
a neurolepticelor clasice:
A. nu este corelat cu aciunea antipsihotic a neurolepticelor clasice
B. este mai frecvent i mai intens la neurolepticele clasice sedative
C. se caracterizeaz prin hipertonie i hiperkinezie
D. apare dup administrarea prelungit a neurolepticelor
E. este mai redus ca intensitate pentru neurolepticele clasice dezinhibitorii
(pag. 121)
F1411086. Sunt neuroleptice incisive:

A. sulpirid
B. tioridazina
C. pimozid
D. clorpromazina
E. haloperidol
(pag. 119)

A. antidepresivele au ca indicaie principal depresia endogen
B. n depresia anxioas, antidepresivele se pot asocia cu anxiolitice benzodiazepinice
C. la vrstnici, aminele triciclice nu produc efecte adverse
D. antidepresivele triciclice nu trec n laptele matern
E. trecerea la IMAO se poate face imediat dup ntreruperea aminelor triciclice
(pag. 148)
F1511088. Droperidolul:
A. la administrarea i.v. prezint laten i durata de aciune lungi
B. la administrarea i.v. prezint laten i durata de aciune scurte
C. este indicat n urgene psihiatrice
D. este utilizat n neuroleptanalgezie
E. sinonim cu haloperidol
(pag. 126)
325 Rezidentiat
F1511089. Enumerai greelile din clasificarea neurolepticelor dup structura chimic:

A. fenotiazine: levomepromazina
B. tioxantene: clopentixol
C. dibenzodiazepine: clozapina
D. benzamide: periciazina
E. butirofenone: penfluridol
(pag. 118)
F1511090. Grupa neurolepticelor incisive dezinhibitorii include:

A. haloperidol
B. sulpirid
C. clorpromazina
D. tioridazina
E. pimozid
(pag. 119)
F1511091. Mecanismele aciunii neuroleptice:

A. depleia catecolaminelor (dopamin, noradrenalin, adrenalin): rezerpina
B. antagonism predominant dopaminergic pe receptorii D2 i D1 n raport de 500:1 pentru clorpromazin
C. antagonism predominat dopaminergic pe receptorii D2 i D1 n raport de 5:1 pentru haloperidol
D. antagonist pur D2: sulpirid
E. antagonism predominant serotoninergic: risperidona (5-HT2/D2 = 25:1)
(pag. 118, 120)
F1511092. Neurolepticele acioneaz prin:

A. depleia depozitelor de catecolamine
B. agonism predominant dopaminergic
C. agonism predominant serotoninergic
D. antagonism predominant dopaminergic
E. antagonism predominant serotoninergic
(pag. 120)
F1511093. Neurolepticele clasice, antagoniti predominant dopaminergici, prezint reacii adverse

de
tip neurologic:
A. ginecomastie
B. sindrom Parkinson
C. dischinezii
D. acatizia
E. tendin la sinucidere
(pag. 121, 122)
F1511094. Reaciile adverse frecvente ale antidepresivelor tip amine triciclice sunt:
A. anxietatea
B. hipotensiunea arterial
C. psihoza delirant
D. neperceperea culorilor rou, verde
E. efecte secundare de tip anticolinergic

(pag. 147)
F1511095. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptrii serotoninei, cu excepia:

A. citalopram
B. mirtazepin
326 Rezidentiat
C. maprotilina
D. paroxetin
E. sertralin
(pag. 146)
F1611096. Efectele adverse ale litiului sunt potenate de:

A. Diuretice saluretice
B. Dieta hiperproteic
C. Dieta hiposodat
D. Haloperidol
E. Antiacide de tip bicarbonat de sodiu
(pag. 151)
F1611097. Inhib selectiv recaptarea serotoninei:

A. Fluvoxamina
B. Paroxetina
C. Imipramina
D. Tranilcipromina
E. Mirtazepina
(pag. 146)
F1611098. Mecanismul de aciune al neurolepticelor const n:

A. Depleia depozitelor de catecolamine
B. Antagonizarea receptorilor dopaminergici D1 i D2
C. Antagonizarea predominant a receptorilor serotoninergici 5-HT2
D. Stimularea eliberrii presinaptice a catecolaminelor
E. Inhibarea recaptrii dopaminei la nivelul sistemului limbic

(pag. 118)
F1611099. Neurolepticele butirofenonice se caracterizeaz prin:

A. Aciune neuroleptic incisiv
B. Tulburri extrapiramidale intense
C. Efecte vegetative de tip simpatolitic
D. Efecte de stimulare cardiac marcat
E. Hipertensiune arterial
(pag. 126)
F1611100. Sunt aciuni farmacodinamice specifice timolepticelor:

A. Potenarea efectelor catecolaminelor
B. Potenarea efectelor stimulatoare ale amfetaminei
C. Stimularea receptorilor dopaminergici D2 din nigrostriat
Stimularea receptorilor colinergici centrali (aciune colinergic central) n msur diferit, n funcie de
substan
D.
E. Blocarea receptorilor NMDA pentru acidul glutamic
(pag. 146-147)
F1611101. Sunt aciuni neurologice, specifice neurolepticelor:

A. Diskinezia tardiv
B. Akatizia
C. Sindromul extrapiramidal
D. Coreea
E. Scderea secreiei de prolactin
327 Rezidentiat
(pag. 120)
F1611102. Sunt aciuni psiho-fiziologice de tip neuroleptic:

A. Efectul tranchilizant major
B. Aciunea antiamfetaminic
C. Aciunea miorelaxant central

D. Efectul hipnogen
E. Stimularea contraciei musculaturii netede vezicale i biliare
(pag. 119)
F1611103. Sunt efecte endocrine produse de neuroleptice:

A. Creterea secreiei de prolactin
B. Ginecomastia
C. Creterea sintezei de gonadoreline
D. Apariia rezistenei periferice la aciunea hormonilor tiroidieni
E. Modificarea ciclului menstrual (amenoree-galactoree)
(pag. 123)
F1611104. Sunt neuroleptice piperazinilalchilice:

A. Triflupromazina
B. Trifluoperazina
C. Perimetazina
D. Proclorperazina
E. Flufenazina
(pag. 124)
F2111105. Sunt neuroleptice fenotiazinice aminoalchilice:

A. tioridazina
B. clorpromazina
C. trifluoperazina
D. flufenazina
E. levomepromazina
(pag. 124)
F2111106. Sunt neuroleptice cu efecte secundare vegetative de tip anticolinergic:

A. clorpromazina
B. pimozid
C. haloperidol
D. risperidon
E. sulpirid
(pag. 122)
F2111107. Haloperidolul poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. sindrom parkinsonian
B. retentie urinara
C. hipotensiune arteriala
D. dislepsii
E. hiposalivatie
(pag. 121, 122)
F2111108. Sunt antidepresive cu componenta psihomotorie sedativa:

A. doxepina
328 Rezidentiat
B. nortriptilina
C. amitriptilina
D. desipramina
E. imipramina
(pag. 146)
F2111109. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei:

A. sertralin
B. maprotilina
C. paroxetin
D. fluoxetin
E. moclobemid
(pag. 146)
F2111110. Antidepresivele amine triciclice au relativ frecvent urmatoarele reactii adverse si

contraindicatii:
A. glaucom
B. hipertrofie de prostata,
C. diaree
D. psihoza deliranta, maniacala

E. anxietate
(pag. 147)
F2111111. Doxepina este antidepresiv de tip:

A. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei
B. sedativ
C. amina triciclica
D. inhibitor MAO
E. stabilizator
(pag. 146)
F2111112. Sunt timeretice:

A. fenelzina
B. mirtazapin
C. doxepina
D. tranilcipromina
E. desipramina
(pag. 145)
F2111113. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian,

acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine si oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2111114. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA:

A. somnolenta
B. efecte toxice hepatice
C. reactii alergice
329 Rezidentiat
D. tulburari extrapiramidale intense

E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)
F2111115. Notati afirmatiile adevarate pentru medicamentul modern risperidon:

A. efect antidepresiv
B. efect antiparkinsonian
C. efect antivomitiv
D. antagonist 5 HT-2/D2
E. efect neuroleptic intens pe simptomele negative autistice ale schizofreniei
(pag. 118)
F2111116. Neurolepticele au urmatoarele efecte adverse:

A. miastenie
B. tulburari ale functiilor sexuale
C. sindrom de tip parkinsonian
D. acatizie
E. diskinezii
(pag. 121-122)
F2111117. Neurolepticele clasice au urmatoarele caracteristici:

A. efect antipsihotic
B. efecte adverse neurologice
C. efecte secundare vegetative
D. agonisti ai receptorilor D2
E. actiune antiamfetaminica
(pag. 119-122)
F2111118. Notati afirmatiile corecte pentru profilul farmacologic al antidepresivelor amine

triciclice si
tetraciclice:
A. latenta scurta (1 - 5 zile)
B. eficienta la minim 4 saptamani de tratament
C. asocierea cu antidepresive IMAO este indicata

D. intre tratamentul cu triciclice si IMAO este obligatorie o pauza de 2 saptamani
E. antagonizeaza efectul anticolinergicelor
(pag. 149)
F2111119. Notati afirmatiile corecte pentru profilul farmacologic al sarurilor de litiu:

A. indicele terapeutic este mare
B. RA pot sa apara chiar in zona terapeutica a concentratiilor plasmatice
C. asocierea cu haloperidol este indicata
D. efectele sunt diminuate de Na+
E. RA sunt potentate de dieta hiposodata
(pag. 151)
F2111120. Moclobemid are urmatorul profil farmacologic:

A. inhibitor de MAO
B. inhibitor selectiv si reversibil al MAO-A
C. antidepresiv
D. neuroleptic
E. efectul branzei (cheese effect) absent
(pag. 150)
330 Rezidentiat
F2111121. Nortriptilina are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. antidepresiv
B. inhibitor predominant al recaptarii noradrenalinei
C. contraindicatie in depresiile agitate
D. componenta psihomotorie sedativa
E. amina triciclica
(pag. 145-148)
F2111122. Notati afirmatiile corecte privind farmacoterapia depresiilor:

A. formele usoare nu necesita antidepresive
B. antidepresivele sunt indicate in depresiile endogene
C. in depresia agitata, cu hiposomnie, sunt indicate antidepresive IMAO

D. in depresia endogena schizofrenica sunt indicate levomepromazina sau tioridazina
E. la varstnici, aminele triciclice se prescriu in doze mai mari, fata de adult
(pag. 148-149)
F2211123. Antidepresivele pot actiona:

A. inhiband recaptarea serotoninei
B. favorizand recaptarea noradrenalinei
C. blocand receptorii GABA
D. inhiband selectiv MAO-B
E. blocand receptorii alfa2 presinaptici
(pag. 117-127,143-151)
F2211124. Antidepresivele triciclice:

A. au latenta lunga
B. tratamentul nu dureaza mai mult de o saptamana
C. au efecte colinergice
D. inhiba MAO-A
E. pot avea efecte sedative
(pag. 117-127,143-151)
F2211125. Antidepresivele:
A. antagonizeaza efectele amfetaminei
B. amitriptilina potenteaza efectele antiparkinsonienelor anticolinergice
C. antidepresivele IMAO pot da "efectul branzei"
D. scad efectele analgezicelor opioide
E. cresc efectele antiepilepticelor
(pag. 117-127,143-151)
F2211126. Care dintre clasele structurale enumerate mai jos prezinta compusi cu actiune
neuroleptica?
A. Fenotiazine
B. Tioxantene
C. Butirofenone
D. Compusi cuaternari de amoniu
E. Alcooli tertiari
(pag. 118)
F2211127. Care dintre efectele enumerate sunt produse de neuroleptice?

A. Scad tensiunea nervoasa, calmeaza hiperexcitabilitatea.
B. Actiune antipsihotica in psihoze acute si cronice.
C. Actiune antihistaminica H2
331 Rezidentiat
D. Actiune alfa-adrenolitica centrala.

E. Actiune excitanta SNC.
(pag. 119-120)
F2211128. Care dintre urmatoarele neuroleptice sunt neuroleptice incisive?

A. Haloperidol.
B. Levomepromazina.
C. Flufenazina.
D. Clorpromazina.
E. Pimozidul.
(pag. 119)
F2211129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Droperidol sunt corecte?

A. Este un derivat de butirofenona.
B. Este un derivat de tioxantena.
C. Se administreaza intravenos, are actiune rapida si de scurta durata.
D. Se administreaza numai oral si are timp lung de actiune.
E. Este indicat in neuroleptanalgezie si urgente psihiatrice.
(pag. 126)
F2211130. Care dintre urmatoarele caracteristici structurale enumerate sunt importante pentru
actiunea neurolepticelor fenotiazinice?
A. Prezenta unei catene cu azot in pozitia 10 a nucleului fenotiazinic.
B. Azotul din catena trebuie sa fie la 3 atomi de carbon distanta fata de cel din pozitia 10.
C. Azotul din catena trebuie sa fie la 2 atomi de carbon distanta fata de cel din pozitia 10.
D. Prezenta unui substituent adecvat in pozitia 2 ( Cl, Br, CF3 ).

E. Prezenta unei catene alchilice ramificate in pozitia 2.
(pag. 124)
F2211131. Neurolepticele fenotiazinice prezinta urmatoarele tipuri de actiuni:

A. Actiune neuroleptica.
B. Actiune antiemetica
C. Actiune hipotermizanta
D. Actiune simpatomimetica
E. Actiune vegetativa, simpatolitica si parasimpatolitica.
(pag. 124)
F2211132. Care dintre urmatoarele clase structurale prezinta actiune antidepresiva?

A. Dibenzoazepine.
B. Dibenzocicloheptadiene.
C. Pirazinoazepine.
D. Butirofenone.
E. Fenotiazine.
(pag. 145)
F2211133. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt inhibitoare MAO?

A. Fenelzina.
B. Nialamida.
C. Amitriptilina.
D. Imipramina.
E. Moclobemidul.
(pag. 146)
332 Rezidentiat
F2211134. Care dintre urmatoarele afirmatii rerferitoare la amitriptilina sunt corecte?

A. Este derivat de dibenzocicloheptadiena.
B. Face parte din clasa timolepticelor.
C. Face parte din clasa timereticelor.
D. Are efect psihomotor sedativ si anxiolitic,de diminuare a agitatiei.

E. Are efecte anticolinergice centrale si periferice.
(pag. 145-147)
F2211135. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din grupul
neurolepticelor
butirofenonice?
A. Clorprotixen
B. Fluspirilen
C. Haloperidol
D. Droperidol
E. Reserpina
(pag. 126)
F2211136. Care dintre urmatoarele substante sunt neuroleptice fenotiazinice?

A. Periciazina
B. Flufenazina
C. Tioridazina
D. Pimozid
E. Trifluoperidol
(pag. 126)
F2211137. Care dintre urmatoarele neuroleptice fac parte din seria fenotiazinelor cu catena
piperazinalchilica?
A. Levomepromazina
B. Pipotiazina
C. Proclorperazina
D. Flufenazina
E. Prometazina
(pag. 124)
F2211138. Neurolepticele fenotiazinice piperazinilalchilice au urmatorul profil farmacologic:

A. Sunt slab sedative.
B. Au efecte vegetative evidente
C. Sunt antiemetice.
D. Au efect antipsihotic intens

E. Efectele extrapiramidale sunt reduse.
(pag. 125)
F2211139. Clorpromazina:
A. Este un neuroleptic cu structura butirofenonica.
B. Are efect sedativ, hipnogen.
C. Este indicat in stari de excitatie psihotica.
D. Nu prezinta efecte vegetative.
E. Sidromul extrapiramidal este redus
(pag. 125)
F2211140. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din grupa
antidepresivelor cu
structura de amina triciclica ?
333 Rezidentiat
A. Imipramina
B. Sertralina
C. Doxepina
D. Tranilcipramina
E. Maprotilin
(pag. 145)
F2211141. Care dintre urmatoarele antidepresive actioneaza prin inhibarea recaptarii

noradrenalinei si
serotoninei?
A. Nortriptilina
B. Amitriptilina
C. Citalopram
D. Moclobemid
E. Imipramina
(pag. 146)
F2211142. Care dintre urmatoarele reactii adverse apar relativ frecvent la administrarea
antidepresivelor triciclice?
A. Anxietate
B. Efecte de tip anticolinergic
C. Insomnie sau somnolenta
D. Dependenta fizica
E. Agranulocitoza
(pag. 147)
F2211143. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Antidepresivele potenteaza efectele analgezicelor opioide
B. IMAO neselective pot provoca crize hipertensive la pacientii care consuma alimente bogate in tiramina.
C. Antidepresivele diminua efectele antiepilepticelor.
D. Barbituricele potenteaza efectele antidepresivelor.
E. Antidepresivele cresc efectul antihipertensiv al Clonidinei.
(pag. 149)
F2211144. Mentionati afirmatiile corecte referitoare la Moclobemid:

A. Este substanta activa din produsul Aurorix.
B. Este o amina triciclica.
C. Face parte din grupul IMAO-A selectiv.
D. Este un IMAO-B selectiv.
E. Este un antidepresiv la care "cheese efect" este puternic.
(pag. 150)
F2211145. Mianserin este:

A. Un neuroleptic butirofenonic.
B. Un antidepresiv triciclic.
C. Un antidepresiv tetraciclic.
D. Un antidepresiv ce inhiba efectele stimulatoare ale amfetaminei.
E. Este un antidepresiv cu efect psihomotor stabilizator.
(pag. 145, 150)
F2211146. Litiul:
A. Se utilizeaza sub forma de carbonat, sulfat sau glutamat.
B. Are actiune normotimica.
334 Rezidentiat
C. Efectele sale sunt potentate de ionii de sodiu.

D. Este un antidepresiv indicat in manie acuta cand neurolepticele sunt contraindicate.
E. Se poate administra in sarcina si alaptare.
(pag. 151)
F2211147. Neurolepticele au ca actiuni psihofiziologice:

A. Scaderea tonusului bazal al SNC
B. Efect tranchilizant major
C. Imbunatatirea facultatilor intelectuale si a gandirii.
D. Efect hipnoinductor.
E. Accentueaza agresivitatea si agitatia.
(pag. 119)
F2211148. Neurolepticele au ca actiuni neurologice nedorite:

A. Sindrom extrapiramidal
B. Actiune antipsihotica
C. Diskinezie
D. Efect de echilibrare psihomotorie.
E. Akatizie.
(pag. 119-120)
F2211149. Farmacotoxicologia neurolepticelor cuprinde:

A. Obisnuinta si dependenta fizica.
B. Efecte de tip extrapiramidal.
C. Hipotensiune si hipotermie.
D. Hipertensiune arteriala marcata.
E. Efecte antimuscarinice.
(pag. 120-121)
F2211150. Indicatiile terapeutice ale neurolepticelor sunt:

A. Ca neuroleptice in psihoze.
B. Ca vomitive in intoxicatii acute.

C. In neuroleptanalgezie.
D. Ca tranchilizante in doze mici.
E. In sindrom parkinsonian.
(pag. 121,123)
F2211151. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la neuroleptice:

A. Cele incisive se indica in simptomele pozitive ale schizofreniei (halucinatii).
B. Cele sedative se administreaza preferabil seara, in stari de agitatie psihomotorie.
C. Formele depot se preferea in psihoze cronice.
D. Droperidolul nu este indicat in neuroleptanalgezie.
E. Formele depot si retard nu au avantajul unor reactii adverse diminuate.
(pag. 123)
F2211152. Alegeti neurolepticele fenotiazinice:

A. Levomepromazina
B. Trifluoperazina
C. Flupentixol
D. Droperidol
E. Sulpirid
(pag. 124)
335 Rezidentiat
F2211153. Notati neurolepticele conditionate in formele retard pentru administrare i.m.

A. Droperidol
B. Haloperidol
C. Clopentixol
D. Flupentixol
E. Levomepromazina
(pag. 126)
F2211154. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la utilizarea litiului in terapie:

A. Are actiune normotimica
B. Farmacoterapia se optimizeaza prin monitorizarea concentratiilor plasmatice, a functiei renale.

C. Nu da interactiuni de tip sinergism sau antagonism cu alte medicamente.
D. Reactiile adverse pot sa apara la dozele terapeutice.
E. Este indicat in mania acuta.
(pag. 151)
F2211155. Antidepresivele:
A. Potenteaza efectul hipertensiv al catecolaminelor
B. Potenteaza efectele amfetaminei.
C. Potenteaza efectele analgezicelor opioide.
D. Nu influenteaza efectele anticolinergicelor.
E. Se pot administra concomitent cu IMAO
(pag. 149)
F2211156. Care neuroleptice sunt prezente in preparate retard:

A. flupentixolul
B. haloperidolul
C. levomepromazina
D. flufenazina
E. olanzapina
(pag. 117-127,143-151)
F2211157. Neurolepticele pot produce:

A. diskinezie tardiva
B. sindrom parkinsonian
C. scaderea prolactinei
D. acatizie
E. efecte simpatomimetice
(pag. 117-127,143-151)
F2211158. Neurolepticele se indica in:

A. parkinson
B. voma
C. neuroleptanalgezie
D. rahianestezie
E. psihoze
(pag. 117-127,143-151)
F2211159. Neurolepticele pot fi:

A. agonisti dopaminergici
B. agonisti GABA-ergici
336 Rezidentiat
C. antagonisti predominant D2
D. antagonisti predominant 5HT2
E. agonisti colinergici
(pag. 117-127,143-151)
F2211160. Care din urmatoarele antidepresive fac parte din grupul celor triciclice:
A. sertralina
B. amitriptilina
C. moclobemida
D. imipramina
E. pimozidul
(pag. 117-127,143-151)
F2311161. Neurolepticele pot induce urmatoarele reactii adverse:

A. astenie, somnolenta;
B. tulburari extrapiramidale (sindrom neuroleptic);
C. miastenie (efect miorelaxant);
D. fenomene parkinsoniene;
E. tulburari endocrine (cresterea secretiei de prolactina).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311162. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de medicamentele neuroleptice?

A. scad tensiunea nervoasa;
B. calmeaza starile de hiperexcitabilitate;
C. actiune antipsihotica;
D. actiune antiparkinsoniana;
E. produc neutralitate afectiva si emotionala.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311163. Care din urmatoarele actiuni sunt in legatura cu antidepresivele de tip triciclic?
A. blocarea recaptarii noradrenalinei;
B. actiune anticolinergica centrala;
C. actiune anticolinergica periferica;
D. efect inhibitor asupra monoaminoxidazei (MAO);
E. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311164. Efectul antidepresiv al fenelzinei si tranilciprominei (IMAO) este dat de:

A. cresterea concentratiei catecolaminelor libere in SNC;
B. activarea receptorilor colinergici nicotinici din SNC;
C. blocarea enzimei monoaminooxidaza;
D. inhibarea enzimei fosfodiesteraza;
E. blocarea receptorilor adenozinei.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311165. Care din urmatoarele neuroleptice sunt incisive?

A. clorpromazina;
B. haloperidol;
C. flufenazina;
D. levomepromazina;
E. sulpirid.
(pag. 117-127; 143-151.)
337 Rezidentiat
F2311166. Care din urmatoarele neuroleptice sunt sedative?

A. flufenazina;
B. clorpromazina;
C. levomepromazina;
D. haloperidol;
E. tioridazina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311167. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice neurolepticelor sedative:

A. induc somnolenta;
B. efect sedativ;
C. reactii adverse neurologice intense;
D. efect anxiolitic intens;
E. actiune antihalucinanta (halucinolitica) intensa.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311168. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de haloperidol:

A. efecte vegetative simpatolitice (hipotensiune arteriala si bradicardie);
B. dificultati de mictiune, constipatie;
C. reactii adverse extrapiramidale intense (sindrom parkinsonian);
D. dislepsii (miscari involuntare ale gurii, limbii, gatului, membrelor);
E. tahicardia.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311169. Antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei sunt:

A. maprotilina;
B. fluoxetin;
C. paroxetin;
D. sertralin;
E. desimipramina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311170. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) au urmatorul profil

farmacologic:
A. efectul timoanaleptic scade odata cu cresterea efectului sedativ;
B. potenteaza efectele reserpinei;
C. potenteaza efectele noradrenalinei si serotoninei;
D. potenteaza efectele stimulatoare ale SNC ale amfetaminei (cu exceptia mianserinei);
E. prezinta efecte colinergice centrale.

(pag. 117-127; 143-151.)
F2311171. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice) prezinta frecvent urmatoarele reactii
adverse:
A. insomnie sau somnolenta;
B. psihoza deliranta, maniacala;
C. efecte secundare de tip colinergic;
D. efecte secundare anticolinergice;
E. anxietate.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311172. Medicamentele antidepresive de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) potenteaza

efectele:
A. hipertensive ale simpatomimeticelor;
338 Rezidentiat
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului;

C. antihipertensivelor;
D. psihostimulantelor amfetaminice;
E. antiepilepticelor.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311173. Indicatiile pentru sarurile de litiu cuprind:

A. mania acuta (cand neurolepticele sunt contraindicate)
B. convulsii;
D. depresii (refractare la imipramina);
E. insuficienta cardiaca grava.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311174. Urmatoarele reactii adverse pot fi induse de clorpromazina:

A. reactii alergice (fotoalergii);
B. efecte hepatotoxice;
C. reactivarea crizelor de epilepsie;

D. tulburari extrapiramidale intense;
E. somnolenta.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311175. Care din urmatoarele indicatii sunt in legatura cu neurolepticele?

A. parkinsonismul;
B. schizofrenia;
D. tulburari psihotice (stari paranoide);
E. greata si voma (intense).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2511176. Urmatoarele neuroleptice sunt fenotiazine aminoalchilice:

A. Proclorperazina
B. Levomepromazina
C. Tioridazina
D. Flufenazina
E. Triflupromazina
(pag. 124)
F2511177. Care afirmatii sunt adevarate?

A. Neurolepticele sedative au actiune antipsihotica slaba
B. Neurolepticele incisive au efect antipsihotic intens asupra simptomatologiei pozitive ale schizofreniei
C. Neurolepticele fenotiazinice prezinta sinergism de actiune cu antiparkinsonienele
Antidepresivele potenteaza efectele stimulatoare ale amfetaminei cu exceptia mianserinei care
antagonizeaza
D.
E. Mirtazepin blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT3
(pag. 119,150)
F2511178. Avantaje la administrarea neurolepticelor depot sunt:

A. asigurarea a unei bune compliante
B. se administreaza numai pe cale orala
C. doza globala este crescuta

D. se pot administra in ambulator
339 Rezidentiat
E. sunt diminuate reactiile adverse

(pag. 123)
F2511179. Clasa psiholepticelor cuprinde substante medicamentoase cu actiune:

A. antidepresiva
B. neuroleptica
C. psihostimulanta
D. anxiolitica
E. neurotonice
(pag. 119,145)
F2511180. Sunt neuroleptice incisive:

A. Sulpirid
B. Tioridazina
C. Flufenazina
D. Levomepromazina
E. Pimozid
(pag. 119)
F2511181. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. neurolepticele fenotiazinice prezinta radicali in pozitiile 2 si 10
B. radicalul trifluormetil induce intensitatea cea mai mare de actiune neuroleptica antipsihotica
C. levomepromazina este indicata in preanestezie
D. neurolepticele tioxantenice prezinta in pozitia 10 un atom de S
E. clorprotixenul are actiune antidepresiva
(pag. 124-126)
F2511182. Neurolepticele sunt indicate in:

A. schiozofrenie
B. hipotensiune
C. greturi si voma intensa

D. anesteziologie
E. depresie anxioasa ca adjuvante ale antidepresivelor
(pag. 125)
F2511183. Neurolepticele sunt derivati de:

A. Xantina
B. Butirofenona
C. Fenotiazina
D. Difenilbutilpiperidina
E. Dihidropiridina
(pag. 124-127)
F2511184. Antidepresivele de tip triciclic prezinta urmatoarele actiuni:

A. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT)
B. actiune anticolinergica periferica
C. blocarea recaptarii noradrenalinei (NA)
D. actiune anticolinergica centrala
E. efect inhibitor asupra monoaminooxidazei
(pag. 146-147)
F2611185. Un agonist complet se caracterizeaz prin:
340 Rezidentiat
A. Afinitate fa de receptori
B. Efect farmacologic submaximal
C. Efect farmacologic maxim
D. Activitate intrinsec
E. Lipsa activitii intrinseci
(pag. 224-225)
F2611186. Sunt interaciuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism

de
potenare) cu semnificaie clinic (risc crescut de reacii adverse):
A. Guanedidina + antidepresive triciclice

B. Antibiotice bactericide n faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. Inhibitori de enzim de conversie + spironolacton
D. Antidiabetice orale + -adrenolitice
E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)
F2611187. Sunt boli autoimune ale receptorilor:

A. Boala Conn
B. Miastenia gravis
C. Reumatismul poliarticular acut poststreptococic
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent
E. Sindromul adreno-genital
(pag. 200)
F2611188. Cauzele posibile ale reactivitii particulare la medicaia SNC la vrstnici sunt:
A. Cretrea eliberrii endogene de endorfine
B. Scderea numrului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale)
C. Creterea cantitii de mediatori (catecolamine, serotonin, acetilcolin)
D. Creterea afinitii i a numrului receptorilor -adrenergici
Scderea numrului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
E.
(pag. 195-196)
F2611189. Concentraia ionilor de Na influeneaz capacitatea de legare a receptorilor opioizi

astfel:
A. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti
B. Creterea concentraiei ionilor de Na scade afinitatea pentru agoniti
C. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti
D. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti
E. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti
(pag. 198)
F2611190. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ?
A. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina stimulrii continue a receptorilor

B. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina internalizrii receptorilor n membran
C. Reglarea descendent ("down regulation") este procesul de scdere a numrului de receptori
D. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina blocrii continue a receptorilor
E. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina externalizrii receptorilor n membran
(pag. 199)
F2611191. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat?

A. Hormonii estrogeni cresc cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
B. Hormonii tiroidieni cresc cmpul receptorial 1-adrenergic
341 Rezidentiat
C. Hormonii estrogeni scad cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici

D. Hormonii tiroidieni scad cmpul receptorial 1-adrenergic
E. Progesteronul scade numrul receptorilor oxitocinici
(pag. 199)
F2611192. Consecinele farmacologice ale fenomenului "up regulation" sunt:

A. Efect rebound la oprirea administrrii medicaiei
B. Apariia intoleranei dobndite
C. Apariia sindromului de abstinen la oprirea administrrii medicaiei
D. Creterea capacitii de metabolizare a enzimelor microzomiale
E. Instalarea toleranei (obinuinei)
(pag. 199)
F2611193. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecine farmacodinamice:

A. Hipercolesterolemia ereditar
B. Feminizarea ftului masculin
C. Fenilcetonuria
D. Acatalazia
E. Porfiria hepatic
(pag. 200)
342 Rezidentiat
Tema nr. 12 Hipnotice

BIBLIOGRAFIE:

F1212001. Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?
A. Derivaii barbiturici nu sunt indicai n insuficien hepatic grav
B. Fenobarbitalul este indicat i n unele forme de epilepsie.
C. In anestezia general se administreaza ciclobarbital i.v.
D. Tiopentalul este un derivat tiobarbituric
E. Barbituricele produc dependen.
(pag. 99-100)
F1212002. Care dintre urmtoarele hipnotice fac parte din grupul ciclopirolonelor:
A. Nitrazepam
B. Amobarbital
C. Zolpidem
D. Triclofos
E. Zopiclon
(pag. 99-100)
F1212003. Care dintre urmtoarele substane se utilizeaz ca hipnoinductoare

A. Fenobarbital
B. Ciclobarbital
C. Tiopental
D. Cloralhidrat
E. Flunitrazepam
(pag. 99-100)
F1312004. Barbituricele hipnotice au urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. au efecte gradate in functie de doza;
B. produc datorie de somn paradoxal;
C. deprimare selectiva a SNC;

D. produc efecte de tip "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri);
E. produc inductie enzimatica.
(pag. 99 - 109)
F1312005. Barbituricele produc urmatoarele efecte adverse in afara de unul dintre acestea>
A. inhibitie enzimatica;
B. obisnuinta;
C. deprimarea respiratiei;
D. "datorie" de somn paradoxal;
E. efect "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri).
(pag. 99 - 109)
F1312006. Care din urmatoarele medicamente nu au efect hipnotic:

A. nitrazepam;
343 Rezidentiat
B. fenobarbital;
C. indometacina;
D. flunitrazepam;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F1312007. Care este mecanismul de actiune care nu apartine barbituricelor?

A. hiperpolarizare postsinaptica;
B. potentarea transmisiei GABA-ergice;
C. scaderea pragului excitabilitatii neuronale;
D. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
E. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare.
(pag. 99 - 109)
F1312008. Dintre urmatoarele barbiturice unul este cu actiune de foarte scurta durata:
A. amobarbital;
B. ciclobarbital;
C. pentobarbital;
D. fenobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F1312009. Precizati mecanismul prin care barbituricele diminua efectul unor medicamente ca
anticoagulante de sinteza sau beta-adrenolitice (tip propranolol):
A. inductie enzimatica;
B. inhibitie enzimatica;
C. deplasarea de pe proteinele plasmatice;
D. mecanism farmacodinamic;
E. mecanism farmacotoxicologic.
(pag. 99 - 109)
F1512010. Care dintre barbituricele hipnotice urmtoare are durat lung de aciune (8 - 10 ore)?
A. hexobarbital
B. pentobarbital
C. secobarbital
D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 106)
F1512011. Care dintre urmtorii compui este barbituric cu durat ultrascurt (10 - 20 min) de
aciune?
A. secobarbital
B. hexobarbital
C. ciclobarbital
D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 106)
F1512012. Forma grav a sindromului de abstinen la ntreruperea brusc a tratamentului

ndelungat
cu barbiturice este caracterizat de:
A. insuficien renal acut
B. crize convulsivante de mare ru epileptic

C. coma hepatic
344 Rezidentiat
D. accident cerebral hemoragic

E. scderea acuitii vizuale
(pag. 106)
F1512013. Indicaiile barbituricelor sunt urmtoarele, cu excepia:

A. anestezia general
B. epilepsie
C. insomnii
D. insuficien renal sever
E. preanestezie
(pag. 107)
F1512014. La ntreruperea brusc a unui tratament ndelungat cu barbiturice se declaneaz:

A. toleran ncruciat cu alte medicamente
B. inducie enzimatic
C. inhibiie enzimal
D. sindrom de abstinen
E. insuficien hepatic
(pag. 106)
F1512015. Scderea treptat a dozelor la ntreruperea tratamentului ndelungat cu barbiturice se

face
pentru a preveni:
A. tolerana dobndit
B. tolerana ncruciat cu alte medicamente
C. sindromul de abstinen
D. insuficiena hepatic
E. insuficiena renal
(pag. 106)
F1612016. Eliminarea renal a barbituricelor este favorizat de:

A. Alcalinizante urinare
B. Acidifiante urinare
C. Hormon antidiuretic
D. Vasoconstricia la nivel renal
E. Administrarea de clorur de amoniu perfuzabil
(pag. 107)
F1612017. Este ciclopirolon hipnoinductoare:

A. Metaqualona
B. Zopiclona
C. Amfepramona
D. Naloxona
E. Canrenona
(pag. 103)
F1612018. Este derivat imidazopiridinic hipnoinductor:

A. Meropenem
B. Zolpidem
C. Imipenem
D. Carumonam
E. Tigemonam
(pag. 103)
345 Rezidentiat
F1612019. Este hipnocoercitiv cu structur chinazolonic:

A. Buspirona
B. Nalbufina
C. Butorfanolul
D. Metaqualona
E. Zopiclona
(pag. 103)
F1612020. Mecanismele instalrii sindromului de abstinen la barbiturice sunt.

A. Creterea afinitii GABA pentru situsul receptorial
B. Sensibilizarea receptorilor glutamat-ergici
C. Diminuarea transmisiei inhibitoare prin glicin
D. Creterea activitii aminopeptidazei M
E. Creterea transmisiei inhibitoare prin glicin
(pag. 106)
F1612021. Sunt efecte adverse specifice dup utilizarea bromurilor:

A. Excitaie central
B. Convulsii epileptiforme
C. Impoten sexual la brbai
D. Hipertensiune arterial
E. Tolerana
(pag. 109)
F1612022. Sunt ureide aciclice utilizate ca hipnotice:

A. Zolpidemul
B. Barbitalul
C. Hidroxidiona
D. Bromizovalul
E. Carbamida
(pag. 103)
F2112023. Hipnoticele barbiturice provoaca dupa administrare repetata urmatoarele reactii

adverse, cu
exceptia:
A. dependenta fizica si convulsii n abstinenta
B. cresterea consumului de oxigen si glucoza al creierului
C. obisnuinta
D. inductie enzimatica
E. efect rebound cu vise neplacute, la oprire brusca
(pag. 102-105)
F2112024. Mecanismele sindromului de sevraj la hipnoticele barbiturice:
A. instalarea inhibitiei enzimatice

B. sensibilizarea receptorilor glutamatergici
C. hetero "down" reglare
D. sensibilizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
E. internalizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
(pag. 106)
F2112025. Efectele hipnocoercitivelor barbiturice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. deprima selectiv SNC
B. au efecte gradate n functie de doza
346 Rezidentiat
C. reduc somnul paradoxal REM

D. produc "datorie" de somn paradoxal
E. produc efect "rebound" cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112026. Barbituricele nu au ca mecanism de actiune:

A. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare
B. potentarea transmisiei GABA
C. marirea timpului de deschidere a canalelor de Cl
D. scaderea pragului de excitabilitate neuronala
E. hiperpolarizare postsinaptica
(pag. 105)
F2112027. Hipnocoercitivele au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

B. obisnuinta
C. inhibitie enzimatica
D. "datorie" de somn paradoxal
E. efect rebound, cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112028. Notati mecanismul prin care barbituricele diminua efectele unor medicamente (ca
anticoagulantele de sinteza sau beta-adrenolitice tip propranolol):

A. farmacodinamic
B. farmacotoxicologic
C. deplasare de pe proteinele plasmatice
D. inhibitie enzimatica
E. inductie enzimatica
(pag. 102,108)
F2112029. Hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele efecte de tip hipnocoercitiv, cu o

exceptie:
A. efectele deprimante SNC cresc gradat doza-dependent
B. forteaza somnul si la indivizi fara hiposomnie
C. reduc durata de somn N REM
D. produc "datorie de somn paradoxal"
E. deprima gradat doza-dependent respiratia, aparatul cardio-vascular si temperatura
(pag. 102)
F2112030. Notati eroarea din tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice:

A. analeptice respiratorii
B. analeptice cardiovasculare
C. perfuzie cu NH4Cl pentru acidifierea urinii si reducerea reabsorbtiei renale tubulare
D. diureza osmotica cu solutie de manitol 5%, i.v.
E. ventilatie respiratorie cu administrare de oxigen
(pag. 107)
F2112031. Precizati hipnoinductoarele:

A. nitrazepam
B. clordiazepoxid
C. flunitrazepam
D. medazepam
E. oxazepam
347 Rezidentiat
(pag. 103)
F2212032. Nitrazepamul:
A. este hipnocoercitiv
B. este hipnoinductor
C. are un timp de injumatatire scurt (2-3 ore)
D. se leaga in procent redus de proteinele plasmatice
E. nu sufera efectul primului pasaj hepatic
(pag. 99-109)
F2212033. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt considerate hipnoinductoare?

A. Barbiturice.
B. Bromuri.
C. Benzodiazepine.
D. Chinazolone.
E. Compusi cuaternari de amoniu.
(pag. 103)
F2212034. Care dintre urmatoarele barbiturice au durata scurta de actiune?

A. Ciclobarbital.
B. Fenobarbital.
C. Amobarbital.
D. Pentobarbital.
E. Barbital.
(pag. 106)
F2212035. Care dintre urmatoarele hipnotice fac parte din grupul aldehidelor?
A. Secobarbitalul
B. Triclofos
C. Glutetimida
D. Cloralhidrat
E. Diazepam
(pag. 103)
F2212036. Alegeti dintre hipnotice pe cele cu structura de imidazo-piridina:
A. Glutetimid
B. Zolpidem
C. Metaqualona
D. Secobarbital
E. Nitrazepam
(pag. 103)
F2212037. Alegeti hipnoticul cu structura de ciclopirolona:

A. Zopiclon
B. Metaqualona
C. Ciclobarbital
D. Zolpidem
E. Glutetimid
(pag. 103)
F2212038. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la hipnoticele barbiturice:

A. Sunt derivati ai acidului tiobarbituric.
348 Rezidentiat
B. Sunt derivati N-alchilati ai acidului barbituric.

C. Sunt disubstituiti la carbonul 5 din acidul barbituric.
D. Nu prezinta efecte sedative.
E. Nu provoaca inductie enzimatica.
(pag. 102-103)
F2312039. Care din urmatoarele medicamente nu au efect hipnotic:

A. nitrazepam;
B. fenobarbital;
C. indometacina;
D. flunitrazepam;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F2312040. Dintre urmatoarele barbiturice unul este cu actiune de foarte scurta durata:
A. amobarbital;
B. ciclobarbital;
C. pentobarbital;
D. fenobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F2312041. Care este mecanismul de actiune care nu apartine barbituricelor?

A. hiperpolarizare postsinaptica;
B. potentarea transmisiei GABA-ergice;
C. scaderea pragului excitabilitatii neuronale;
D. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
E. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare.
(pag. 99 - 109)
F2312042. Barbituricele hipnotice au urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. au efecte gradate in functie de doza;
B. produc datorie de somn paradoxal;
C. deprimare selectiva a SNC;
D. produc efecte de tip "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri);
E. produc inductie enzimatica.
(pag. 99 - 109)
F2312043. Barbituricele produc urmatoarele efecte adverse in afara de unul dintre acestea:
A. inhibitie enzimatica;
B. obisnuinta;
C. deprimarea respiratiei;
D. "datorie" de somn paradoxal;
E. efect "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri).
(pag. 99 - 109)
F2312044. Precizati mecanismul prin care barbituricele diminua efectul unor medicamente ca
anticoagulante de sinteza sau beta-adrenolitice (tip propranolol):
A. inductie enzimatica;
B. inhibitie enzimatica;
C. deplasarea de pe proteinele plasmatice;
D. mecanism farmacodinamic;
349 Rezidentiat
E. mecanism farmacotoxicologic.
(pag. 99 - 109)
F2312045. Medicamentul zopiclon are urmatoarele caracteristici:

A. tranchilizanta;
B. benzodiazepina;
C. hipnoinductoare;
D. miorelaxanta;
E. ciclopirolona.
(pag. 99 - 109)
F2512046. Alegeti afirmatiile corecte:

A. derivatii acidului barbituric substituiti la C5 sunt barbiturice hipnotice
B. derivatii N-alchilati sunt barbiturice hipnotice
C. amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general
D. fenobarbitalul are caracter slab bazic
E. actiunea hipnotica este scazuta in intensitate de substituentii asimetrici
(pag. 103-106)
F2512047. Care afirmatii sunt false?

A. La intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu barbiturice se declanseaza sindrom de
abstinenta
B. Nitrazepamul este derivat din 7-nitro-1,4-benzodiazepina
C. Cloramfenicolul creste efectul barbituricelor administrate concomitent
D. Amobarbitalul este utilizat in preanestezie
E. Ciclobarbitalul este indicat in marele rau epileptic
(pag. 103-107)
F2512048. Tratamentul intoxicatiei acute cu hipnotice consta in:
A. Perfuzie cu NaHCO3 pentru alcalinizarea urinii si reducerea reabsorbtiei tubulare

B. Administrarea de furosemid i.v.
C. Administrare de excitante ale SNC
D. Perfuzie cu glucoza hipertona
E. Administrarea de metoclopramid i.v.
(pag. 107)
F2512049. Hipnocoercitive cu structura de ureide aciclice sunt:

A. Glutetimida
B. Metilpentinolul
C. Benzactizina
D. Bromizovalul
E. Meprobamatul
(pag. 103)
F2512050. Hipnoinductoare sunt:

A. Zopiclona
B. Metaqualona
C. Naloxona
D. Imipenem
E. Metilprilona
(pag. 103)
350 Rezidentiat
A. este derivat din 7-nitro-1,4-benzodiazepina

B. are actiune tranchilizanta
C. are durata scurta de actiune
D. se leaga de proteinele plasmatice in procent redus
E. efect al primului pasaj hepatic redus
(pag. 108-109)
F2612052. Care dintre urmtoarele reacii alergice sunt de tip citolitic-citotoxic?
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. ocul anafilactic;
C. Dermatita exfoliativ;
D. Edemul Quinque;
E. Reacia anafilactoid
(pag. 251)
F2612053. Urmtoarele reacii adverse au baz procese imune:

A. Alergia medicamentoas
B. Idiosincrazia
C. Efectul rebound
D. Tolerana cronic
E. Reaciile de tip toxic
(pag. 249)
F2612054. La baza producerii toleranei cronice st:

A. Competiia de substrat la nivelul enzimelor metabolizante hepatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
D. Inhibarea recaptrii mediatorului
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F2612055. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic:

A. ocul anafilactic
B. Boala serului
C. Criza de porfirie acut prin inducia ALA-sintetazei
D. Glomerulonefrita
E. Tahifilaxia
(pag. 245)
F2612056. Sunt substane incriminate n apariia unor efecte adverse cancerigene:

A. Acidul ascorbic
B. Corticosteroizii
C. Tiamina
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele -lactamice
(pag. 242)
351 Rezidentiat

A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune.
B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic
C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata
D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune
E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune
(pag. 99-100)
F1212058. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la barbiturice sunt adevarate?

A. Sunt derivati ai acidului barbituric disubstituiti la carbonul 5.
B. Sunt derivati ai acidului barbituric substituiti numai la unul dintre atomii de azot
C. Actiunea hipnotica este mai intensa la derivatii substituiti in pozitia 5 cu resturi diferite.
D. Sunt inductori enzimatici.
Compusii substituiti in pozitia 5 cu resturi nesaturate sau ramificate au o durata a actiunii hipnotice de mai
scurta durata.
E.
(pag. 99-100)
F1212059. Ce modificri ale funciilor fiziologice pot apare n timpul somnului fiziologic?
A. Starea de contien este suprimat
B. Motilitatea voluntar nu este abolit
C. Motilitatea reflex este diminuat
D. Pragul reflex este sczut
E. Metabolismul bazal este crescut
(pag. 99-100)
F1212060. Derivaii barbiturici determin

A. Deprimarea respiraiei celulare
B. Accentueaz oxidarea glucozei
C. Blocheaz sinteza de ATP
D. Crete consumul de oxigen la nivelul creierului
E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului.
(pag. 99-100)
F1212061. Hipnocoecitivele:
A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central
B. n funcie de doz produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-com-moarte
C. Deprim respiraia
D. Nu modific EEG nocturn
E. Reduc durata somnului paradoxa REM
(pag. 99-100)
F1212062. Hipnoinductoarele
A. Nu produc somn narcotic
B. Acioneaz selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. Trezirea din somn se face greu cu stri de obnubilare
D. Efectele asupra SNV, circulaie i respiraie sunt intense
E. Produc o inducie enzimatic marcat.
(pag. 99-100)
352 Rezidentiat
F1212063. Hipnoinductoarele fac parte din urmtoarele clase structurale

A. Ureide ciclice
B. Aldehide
C. Alcooli
D. Benzodiazepine
E. Imidazopiridine
(pag. 99-100)
F1212064. Indicati afirmatiile corecte:

A. Amitalul este un medicament indicat ca sedativ-hipnotic
B. Ciclobarbitalul este substanta activa din produsul Extraveral.
C. Zopiclon (Imovane) este un preparat indicat in insomnii
Midazolam este o benzodiazepina si este conditionat sub forma de fiole si comprimate in produsul
Dormicum
D.
E. Ramnolax este un hipnotic cu actiune de lunga durata.
(pag. 99-100)
F1212065. Somnul lent (NREM) are urmtoarele caracteristici:

A. Are unde EEG rapide i de amplitudine mare
B. Ocup 75% din totalul timpului de somn
C. Durata i profunzimea sa este mai mare n prima jumtate a nopii
D. Predomin n a 2-a jumtate a nopii.
E. Se caracterizeaz prin micri oculare rapide
(pag. 99-100)
F1212066. Substantele medicamentoase cu actiune hipnotica si sedativa fac parte din urmatoarele
clase structurale:
A. Barbiturice
B. Benzodiazepine.
C. Ciclopirolone
D. Imidazopiridine.
E. Pirazolon
(pag. 99-100)
F1212067. Terapia insomniilor const n administrarea de

A. Nootrope
B. Sedative
C. Hipnotice
D. Psihostimulente
E. Anxiolitice
(pag. 99-100)
F1312068. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:

A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
(pag. 99 - 109)
F1312069. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism

farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
353 Rezidentiat
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
(pag. 99 - 109)
F1312070. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:

A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F1312071. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:

A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.

(pag. 99 - 109)
F1312072. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii

adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
(pag. 99 - 109)
F1312073. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:

A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
(pag. 99 - 109)
F1312074. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:

A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
(pag. 99 - 109)
F1312075. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:

A. alcool etilic;
B. diazepam;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
354 Rezidentiat
(pag. 99 - 109)
F1312076. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:

A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
(pag. 99 - 109)
F1412077. Bromurile:
A. administrate prelungit pot provoca impoten sexual
B. administrarea de NaCl le ncetinete eliminarea
C. nu au risc alergizant
D. se recomand frecvent n prescripii magistrale
E. sunt indicate n enurezisul nocturn
(pag. 109)
F1412078. Care dintre afirmaiile de mai jos referitoare la fenobarbital o considerai corect:
A. produce somnolen diurn rezidual
B. la doze mari provoac convulsii
C. are i efect inhibitor enzimatic
D. se administreaz exclusiv oral
E. dezvolt farmacodependen
(pag. 106)
F1412079. Care dintre urmtoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?

A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
(pag. 108)
F1412080. Care dintre urmtoarele medicamente au aciune hipnotic:

A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina
(pag. 108-109)
F1412081. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durat de aciune ultrascurt
B. este indicat n insomnia incipient datorat hiperexcitabilitii nervoase
C. are laten i durat scurt
D. sufer intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administreaz exclusiv parenteral
(pag. 108)
F1412082. Cloralhidratul:
A. are efect timoanaleptic
355 Rezidentiat
B. se administreaz n asociere cu mucilagiul de gum arabic

C. este o substan cu efect hipnotic
D. are efect iritant pe mucoas
E. nu se recomand la bolnavii cu hipertrofie de prostat
(pag. 109)
F1412083. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:

A. la bolnavii cu insuficien hepatic grav
B. n preanestezie
C. la conductorii auto
D. la pacienii epileptici
E. n insuficiena renal sever
(pag. 107)
F1412084. Hipnoticele barbiturice sunt indicate n:

A. preanestezie
B. enurezis nocturn
C. epilepsie
D. anestezie general
E. atacul de panic
(pag. 107)
F1412085. Hipnoticele hipnoinductoare:

A. acioneaz selectiv asupra unor receptori specifici
B. nu induc somn narcotic nici la doze mari
C. trezirea din somn este dificil i nsoit de somnolen rezidual
D. declaneaz efectul de "rebound cu vise neplcute la oprirea brusc a tratamentului
E. nu reduc durata de somn paradoxal (REM)
(pag. 102-103)
F1412086. Hipnoticele hipocoercitive:

A. la oprirea brusc a tratamentului nu produc "rebound cu vise neplcute
B. provoac inducie enzimatic ncruciat
C. reduc durata somnului paradoxal (REM)
D. trezirea din somn este uoar
E. supradozarea nu poate fi utilizat n scop suicidar
(pag. 102-103)
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durat de 6-8 ore
C. prezint i activitate timoanaleptic
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
(pag. 108)
F1412088. Simptomele intoxicaiei acute cu barbiturice sunt:

A. febr
B. cianoz tegumentar
C. midriaz
D. hipotensiune arterial pn la colaps
E. deprimare respiratorie
356 Rezidentiat
(pag. 107)
F1412089. Sindromul de abstinen la hipnoticele barbiturice se manifest prin:

A. hipotensiune
B. halucinaii
C. insomnie
D. diaree
E. stare de agitaie psihic
(pag. 106)
F1412090. Sunt barbiturice cu durat scurt de aciune:

A. tiopental
B. ciclobarbital
C. fenobarbital
D. amobarbital
E. pentobarbital
(pag. 106)
F1412091. Tratamentul intoxicaiei acute cu barbiturice se face cu:

A. furosemid iv
B. perfuzie cu NaHCO3
C. perfuzie cu glucoz hiperton
D. soluie de manitol 5%
E. metoclopramid iv
(pag. 107)
F1512092. Care dintre urmtorii compui sunt barbiturice narcotice?

A. tiopental
B. amobarbital
C. flunitrazepam
D. barbital
E. hexobarbital
(pag. 106)
F1512093. Care dintre urmtorii compui sunt hipnotice benzodiazepine?

A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam
(pag. 108)
F1512094. Ciclobarbitalul:
A. are laten i durat de aciune scurt
B. se administreaz pe termen nelimitat
C. este lipsit de efecte adverse
D. se utilizeaz ca anestezic general
E. indicat n insomnii incipiente datorate hiperexcitabilitii nervoase
(pag. 108)
F1512095. Fenobarbitalul:
A. este barbituric cu durat scurt de aciune
357 Rezidentiat
B. este barbituric cu durat lung de aciune

C. este utilizat ca antiepileptic
D. este puternic inductor enzimatic
E. se asociaz cu alte medicamente pentru a le crete eficacitatea
(pag. 106, 137)
F1512096. Hipnoticele barbiturice determin:

A. activarea unui situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic efector
B. cresc frecvena deschiderii canalelor de clor

C. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
D. determin hiperpolarizare i inhibiie neuronal
E. inhib eliberarea de GABA
(pag. 105)
F1512097. Hipnoticele benzodiazepine:

A. sunt reprezentate de cloralhidrat
B. modific structura somnului
C. poteneaz transmisia inhibitoare GABA-ergic
D. cresc frecvena de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvena de deschidere a canalelor de clor
(pag. 108)
F1512098. Indicaiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

A. preanestezie
B. insomnii
C. miastenia gravis
D. glaucom
E. anestezia general
(pag. 107)
A. nu se absoarbe digestiv
B. are T 1/2 lung, peste 20 de ore
C. induce somn de 6-8 ore foarte apropiat de somnul fiziologic
D. modific structura somnului
E. nu se mai utilizeaz ca hipnotic
(pag. 108, 109)
F1512100. Reaciile adverse la administrarea de hipnotice barbiturice sunt:

A. toleran dobndit (obinuina) pentru aciunea hipnotic
B. sindrom de abstinen la ntreruperea brusc a unui tratament ndelungat
C. sindrom de abstinen la scderea treptat a dozelor
D. hipertensiune arterial
E. toleran ncruciat cu alte medicamente
(pag. 106)
F1612101. Aciunea hipnotic a barbituricelor este crescut n intensitate de urmtoarele

configuraii
structurale:
A. Substitueni simetrici la C5
B. Halogeni
C. Substitueni ramificai la C5
D. Desfacerea nucleului pirimidinic
358 Rezidentiat
E. Lipsa substituenilor la C5
(pag. 104)
F1612102. Hipnocoercitivele:
A. Sunt deprimante SNC neselective care inhib difuz diferitele segmente ale SNC
B. Produc somn n orice condiii i la indivizii normali
C. Reduc perioadele somnului paradoxal
D. Produc obinuin cu tendina de cretere a dozelor
E. Cresc perioadele somnului paradoxal
(pag. 102)
F1612103. Hipnoticele:
A. Sunt deprimante selective ale SNC
B. Sunt deprimante neselective ale SNC
C. Favorizeaz instalarea unui somn asemntor celui fiziologic
D. La doze terapeutice au efect antipsihotic
E. Produc scderea funciilor fiziologice centrale i periferice la nivel bazal11
(pag. 101)
F1612104. Mecanismul de aciune a benzodiazepinelor const n:

A. Acionarea unor receptori specifici
B. Potenarea aciunii GABA

C. Blocarea receptorilor NMDA
D. Stimularea transmisiei icosanoidergice
E. Blocarea receptorilor glicinergici spinali
(pag. 103)
F1612105. Medicamentele sedative:

A. Sunt deprimante neselective ale SNC
B. n doze terapeutice produc o stare de linitire
C. Diminu hiperexcitabilitatea senzitiv i psihomotorie
D. n doze terapeutice produc o deprimare selectiv a SNC i SNV
E. Produc reacii vegetative marcate
(pag. 101)
F1612106. Sindromul de abstinen la barbiturice se manifest prin:

A. Excitaie SNC
B. Convulsii de tip epileptiform
C. Stupoare
D. Aritmii cardiace
E. Hipotermie sever
(pag. 106)
F1612107. Sunt hipnocoercitive:

A. Ciclobarbitalul
B. Amobarbitalul
C. Glutetimida
D. Zopiclona
E. Zolpidemul
(pag. 102-103)
F1612108. Sunt hipnoinductoare:
359 Rezidentiat
A. Nitrazepam
B. Flunitrazepam
C. Metaqualona
D. Zolpidem
E. Glutetimida
(pag. 103)
F2112109. Sunt hipnocoercitive:

A. flunitrazepam
B. fenobarbital
C. zolpidem
D. glutetimida
E. bromizoval
(pag. 103)
F2112110. Nitrazepamul are urmatoarele proprietati:

A. hipnocoercitiv
B. derivat de 7- nitro-1,4-benzodiazepina
C. activeaza complexul receptor GABA-A postsinaptic
D. se biotransforma la metaboliti activi
E. nu reduce durata somnului de tip REM
(pag. 108)
F2112111. Zopiclon este:

A. imidazopiridina
B. ciclopirolona
C. hipnoinductor
D. hipnocoercitiv
E. antiepileptic
(pag. 103)
F2112112. Actiunile farmacodinamice ale fenobarbitalului sunt

A. hipnoinductoare
B. sedativa
C. anticonvulsivanta
D. antipsihotica
E. antidepresiva
(pag. 105)
F2112113. Barbituricele au ca mecanism de actiune:

A. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare
B. inhibarea transmisiei GABA
C. marirea timpului de deschidere a canalelor de ClD.
scaderea pragului de excitabilitate neuronala
E. hiperpolarizare postsinaptica
(pag. 105)
F2112114. Sunt barbiturice utilizate ca anestezice generale:

A. fenobarbital
B. ciclobarbital
C. amobarbital
D. metohexital
360 Rezidentiat
E. tiopental
(pag. 106)
F2112115. Notati mecanismul prin care barbituricele diminua efectele unor medicamente (ca
anticoagulantele de sinteza sau beta-adrenolitice tip propranolol):
A. farmacocinetic
B. inductie enzimatica
C. deplasare de pe proteinele plasmatice
D. inhibitie enzimatica
E. stimularea activitatii SOMH
(pag. 108)
F2112116. Precizati hipnocoercitivele:

A. hipnoticele piperidindione
B. tranchilizantele dicarbamati
C. hipnoticele barbiturice
D. antidepresivele sedative
E. neurolepticele fenotiazine
(pag. 103)
F2112117. Notati efectele hipnocoercitivelor barbiturice:

A. deprima selectiv SNC
B. au efecte gradate in functie de doza
C. reduc somnul paradoxal REM
D. produc "datorie" de somn paradoxal
E. produc efect "rebound" cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112118. Notati actiunile farmacodinamice ale fenobarbitalului:

A. hipnotica
B. sedativa
D. antipsihotica
E. miorelaxanta
(pag. 105)
F2112119. Zopiclona este:

A. benzodiazepina
B. ciclopirolona
C. tranchilizanta
D. hipnoinductoare
E. miorelaxanta
(pag. 103)
F2112120. Zolpidem este:

A. imidazopiridina
B. ciclopirolona
C. hipnoinductor
D. hipnocoercitiv
E. antiepileptic
(pag. 103)
361 Rezidentiat
F2112121. Mecanismele sindromului de sevraj la hipnoticele barbiturice sunt:

A. sensibilizarea receptorilor glutamatergici
B. desensibilizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
C. hetero-reglare "up"
D. auto-reglare "down"
E. instalarea inductiei enzimatice
(pag. 106)
F2112122. Apar interactiuni cu potentarea efectelor barbituricelor, la asocierea cu:

A. diazepam
B. alcool
C. cimetidina
D. rifampicina
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 107-108)
F2112123. Barbituricele administrate timp indelungat induc antagonism farmacocinetic cu

scaderea
eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. beta-adrenolitice
B. digoxina
C. anticoagulante cumarinice
D. teofilina
E. contraceptive orale
(pag. 108)
F2112124. Nitrazepamul are urmatoarele proprietati:

A. derivat de 7- nitro-1,4-benzodiazepina
B. hipnoinductor
C. activeaza complexul receptor GABA-A postsinaptic

D. T1/2 scurt si durata scurta
E. reduce durata somnului de tip REM
(pag. 108-109)
F2212125. Barbituricele:
A. potenteaza neurotransmisia glutamat-ergica
B. sunt hipnocoercitive
C. pot deprima sistemul nervos central in functie de doza
D. sunt hipnoinductoare
E. au un mecanism de actiune GABA-ergic
(pag. 99-109)
F2212126. Hipnoticele:
A. produc intotdeauna un somn asemanator celui fiziologic
B. produc pierderea temporara a cunostintei
C. in doze mici au efect sedativ
D. produc analgezie
E. se utilizeaza in tratamentul insomniilor
(pag. 99-109)
F2212127. Care din urmatoarele substante pot avea actiune hipnotica:

A. zolpidem
B. nitrazepam
362 Rezidentiat
C. lidocaina
D. clorpromazina
E. loratadina
(pag. 99-109)
A. au eliminare rapida
B. administrarea clorurii de sodiu creste eliminarea bromurilor
C. pot produce impotenta

D. sunt sedative la doze de 1-3 g pe zi
E. au ca mecanism inlocuirea GABA in creier
(pag. 99-109)
A. are un timp de injumatatire de peste 20 ore
B. nu sufera un circuit enterohepatic
C. absorbtia sa prezinta o variabilitate interindividuala mare
D. este un hipnocoercitiv
E. induce un somn de 6-8 ore
(pag. 99-109)
A. potenteaza transmisia glutamatergica
B. deprima formatiunea reticulata ascendenta activatoare
C. blocheaza enzimele flavoproteice din lantul citocromilor
D. sunt hipnocoercitive
E. favorizeaza sinteza de ATP
(pag. 99-109)
F2212131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Hipnoticele sunt deprimante neselective aleSNC.
B. Hipnoticele, la doze mici au efect sedativ.
C. Hipnoticele, la doze mici au efect stimulant SNC.
D. La doze terapeutice hipnotice favorizeaza instalarea unui somn asemanator celui fiziologic.
E. La doze terapeutice hipnotice prezinta efect hipotermizant.
(pag. 101-102)
F2212132. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt considerate hipnocoercitive?

A. Barbituricele.
B. Ureidele aciclice.
C. Aldehidele si alcoolii cu actiune hipnotica.
D. Bromurile
E. Benzodiazepinele.
(pag. 103)
F2212133. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipnocoercitive sunt adevarate?

A. Hipnocoercitivele sunt deprimante neselective ale SNC, care inhiba difuz diferite segmente ale SNC.
B. Efectele deprimante SNC nu depind de doza.
C. Nu au efecte deprimante asupra respiratiei, aparatului cardiovascular si temperaturii.
D. Produc obisnuinta, cu tendinta de marire a dozelor.
E. Produc inductie enzimatica.
(pag. 102)
363 Rezidentiat
F2212134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipnoinductoare sunt adevarate?

A. Actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici.
B. Efectul hipnogen este mai evident in hiposomnie.
C. Fenomenele de inductie enzimatica sunt reduse sau absente.
D. Produc inductie enzimatica.
E. Efectele deprimante SNC nu sunt doza-dependente.
(pag. 102-103)
F2212135. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte?

A. Derivatii acidului tiobarbituric sunt barbiturice narcotice.
B. Forma enolica a derivatilor barbiturici are caracter slab bazic.
C. Derivatii barbiturici pot forma saruri solubile cu acizii minerali.
D. Forma enolica a derivatilor barbiturici are caracter slab acid.
E. Derivatii barbiturici pot forma saruri solubile cu hidroxizii alcalini.
(pag. 104)
F2212136. Hipnoticele barbiturice prezinta urmatoarele caracteristici structurale:

A. Sunt derivati ai acidului barbituric.
B. Prezinta doi substituenti la C5 (simetrici sau diferiti).
C. Prezinta un singur substituent la C5.
Actiunea hipnotica creste in intensitate daca exista grupari hipnofore: substituenti ramificati, dubla si tripla
legatura.
D.
Actiunea hipnotica scade in intensitate daca exista grupari hipnofore: substituenti ramificati, dubla si tripla
legatura.
E.
(pag. 104)
F2212137. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenobarbital sunt adevarate?

A. Are durata lunga de actiune si latenta lunga.
B. Are durata scurta de actiune si latenta scurta.
C. Nu se utilizeaza ca hipnotic datorita somnolentei reziduale.
D. Principala indicatie este ca hipnotic datorita duratei lungi de somn provocate.
E. Se utilizeaza ca sedativ (la doze mici) si ca antiepileptic.
(pag. 106)
F2212138. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la benzodiazepinele hipnotice sunt adevarate?
A. Sunt derivati de 7nitro 1,4 benzodiazepina
B. Se metabolizeaza in ficat cu obtinerea de metaboliti mai activi.
C. Sunt hipnotice moderne preferate hipnoticelor clasice hipnocoercitive.
D. Mecanismul de actiune este potentarea transmisiei inhibitoare GABA-ergice.
E. Au ca dezavantaj modificarea structurii somnului cu reducerea somnului REM.
(pag. 108)
F2212139. Terapia insomniilor consta in:

A. Tratarea cauzelor (anxietate, depresie, durere)
B. Administrarea de sedative.
C. Adimistrarea de hipnotice ca prima alegere.
D. Psihoterapie
E. Masuri igieno-dietetice
(pag. 101)
F2212140. In functie de etiologie hiposomniile pot fi:

A. Simptomatica
364 Rezidentiat
B. Toxica
C. Cronica
D. Pasagera
E. Neurologica
(pag. 101)
F2212141. Mentionati afirmatiile corecte

A. Barbituricele se administreaza ca sedative, in doze mici.
B. In epilepsie este recomandat ciclobarbitalul.
C. In preanestezie se pot utiliza barbituricele cu durata medie.
D. In anestezia generala se administreaza fenobarbital.
E. Fenobarbitalul este utilizat ce hipnotic de prima alegere.
(pag. 107)
F2212142. Care dintre urmatoarele substane sunt benzodiazepine indicate ca hipnotice?

A. Medazepam
B. Nitrazepam
C. Amobarbital
D. Flunitrazepam
E. Meprobamat
(pag. 108)
F2212143. Care dintre urmatoarele substante medicamentose sunt hipnoinductoare?

A. Zolpidem
B. Nitrazepam
C. Zopiclon
D. Ciclobarbital
E. Bromura de sodiu
(pag. 103)
F2212144. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupa barbituricelor cu durata scurta
de
actiune?
A. Pentobarbital
B. Barbital
C. Hexobarbital
D. Secobarbital
E. Tiopental
(pag. 106)
F2212145. Care dintre afirmatii sunt corecte?

A. Nitrazepamul este un hipnotic modern care induce un somn de 6-8 ore.
B. Diazepamul este un hipnocoercitiv.
C. Hexobarbitalul este indicat in criza din marele rau epileptic.
D. Flunitrazepamul are la baza o structura de 7-cloro-1,5-benzodiazepina.
E. Nitrazepamul se leaga de proteinele plasmatice in proportie ridicata (87%).
(pag. 106, 108,109)
F2212146. Care dintre urmatoarele substante fac parte din clasa barbituricelor cu efecte
ultrascurte?
A. Ciclobarbital
B. Tiopental
C. Tiobutabarbital
D. Ketamina
365 Rezidentiat
E. Midazolam
(pag. 106)

A. Metabolizarea barbituricelor consta in hidroxilare alifatica sau aromatica.
Toleranta proprie si incrucisata, in cazul derivatilor barbiturici, se poate explica prin fenomenul de inductie
enzimatica.
B.
C. Barbituricele sunt hipnocoercitive.
D. Barbituricele sunt inhibitoare enzimatice.
E. Eliminarea renala a barbituricelor se grabeste prin acidularea urinii.

(pag. 104, 105)

A. Metabolizarea barbituricelor se realizeaza prin alchilare aromatica.
B. Barbituricele produc inductie enzimatica.
C. Durata scurta a actiunii barbituricelor este datorata prezentei catenelor ramificate la C1.
D. Barbituricele sunt hipnoinductoare.
E. Toleranta proprie si incrucisata este datorata inductiei enzimatice.
(pag. 104, 105)
F2212149. Alegeti hipnoticele din clasa benzodiazepinelor:

A. Triclofos
B. Nitrazepam
C. Ciclobarbital
D. Flunitrazepam
E. Barbital
(pag. 99)
F2212150. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipnoticele benzodiazepinice:

A. Nu modifica structura somnului.
B. Somnul este apropiat de cel fiziologic (6-8 ore)
C. Au timp de injumatatire scurt.
D. Sunt derivati de 7-nitro-1,4-benzodiazepina.
E. Actioneaza prin cresterea frecventei de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 108)
F2212151. Alegeti hipnocoercitivele din clasa derivatilor barbiturici:

A. Glutetimida
B. Pentobarbital
C. Diazepam
D. Fenobarbital
E. Ciclobarbital
(pag. 103)
F2212152. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la structura derivatilor barbiturici:

A. Sunt derivati de 2,4,6-tricetohexahidropirimidina.
B. Sunt disubstituiti la carbonul din pozitia 5.
C. Cu hidroxizii alcalini formeaza saruri solubile in apa.
D. Actiunea hipnotica este mai scazuta in intensitate cand substituientii de la carbonul 5 sunt asimetrici.
E. Gruparile hipnofore din pozitia 5 sunt: legaturile duble, triple, halogeni, substitienti ramificati
(pag. 103-104)
366 Rezidentiat
F2212153. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la hipnotice:

A. Barbituricele sunt hipnoinductoare.
B. Metaqualona este hipnocoercitiv
C. Ciclobarbitalul este hipnocoercitiv
D. Zoplicone este hipnoinductor.
E. Nitrazepam este hipnoinductor.
(pag. 102-103)
F2212154. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la barbiturice:

A. Sunt hipnocoercitive
B. Difuzeaza prin placenta.
C. Produc inductie enzimatica
D. Nu dau toleranta
E. Durata de actiune nu este influentata de structura.
(pag. 103-104)
F2212155. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacotoxicologia barbituricelor:

A. Pot da toleranta la utilizare de 10-12 zile.
B. Nu apare sindromul de abstinenta la intreruperea brusca a unui tratament indelugat.
C. Dozele toxice sunt de cca 5 ori dozele hipnotice.
D. Profilaxia sindromului de abstinenta se face prin cresterea treptata a dozelor.
E. Cianoza tegumentelor este semn al intoxicatiei acute.
(pag. 106-107)
A. sunt inhibitori enzimatici
B. pot produce anestezie generala
C. inhiba actiunea GABA
D. deprima respiratia la doze mari
E. nu se pot administra intravenos
(pag. 99-109)
F2212157. Barbituricele se pot indica in:

A. insomnii
B. epilepsie
C. hipertensiune arteriala
D. intoxicatia acuta cu alcool
E. preanestezie
(pag. 99-109)
A. modifica EEG nocturna
B. cresc durata somului REM
C. pot declansa efecte rebound la oprirea brusca a tratamentului
D. forteaza somnul si la indivizii normali
E. stimuleaza respiratia
(pag. 99-109)
F2312159. Care din urmatoarele medicamente sunt hipnocoercitive:

A. ciclobarbital;
B. zolpidem;
C. glutetimida;
367 Rezidentiat
D. bromizoval;
E. zopiclona.
(pag. 99 - 109)
F2312160. Medicamentul zolpidem are urmatoarele caracteristici:

A. hipnocoercitiv;
B. anticonvulsivant (antiepileptic);
C. imidazopiridina;
D. ciclopirolona;
E. hipnoinductor.
(pag. 99 - 109)
F2312161. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca hipnotice:

A. fenobarbital;
B. amobarbital;
C. nitrazepam;
D. ciclobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F2312162. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:

A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
(pag. 99 - 109)
F2312163. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:

A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
(pag. 99 - 109)
F2312164. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:

A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
(pag. 99 - 109)
F2312165. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii

adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
(pag. 99 - 109)
368 Rezidentiat
F2312166. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:

A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
(pag. 99 - 109)
F2312167. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:

A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F2312168. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:
A. alcool etilic;
B. diazepam;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
(pag. 99 - 109)
F2312169. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism

farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
(pag. 99 - 109)
F2312170. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:

A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
(pag. 99 - 109)
F2312171. Fenobarbitalul prezinta urmatoarele actiuni farmacodinamice:

A. anticonvulsivanta (antiepileptica);
B. miorelaxanta;
C. sedativa;
D. antipsihotica;
E. hipnotica.
(pag. 99 - 109)
F2512172. Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

A. enurezis nocturn
B. insomnii
369 Rezidentiat
C. preanestezie
D. epilepsie
E. incontinenta urinara
(pag. 107)
F2512173. Semnele intoxicatiei cu barbiturice sunt:

A. insomnia
B. cianoza tegumentelor
C. mioza
D. HTA
E. deprimarea respiratiei
(pag. 107)
A. sunt deprimante SNC selective
B. actiunea deprimanta se manifesta doza-dependent
C. forteaza somnul si la indivizii normali care nu sufera de insomnie
D. reduc durata somnului NREM
E. reduc durata somnului REM
(pag. 102)
A. provoaca impotenta sexuala la tratament prelungit
B. administrarea de NaCl le grabeste eliminarea
C. nu prezinta potential alergizant
D. se administreaza i.v., p.o. si intrarectal
E. se elimina lent
(pag. 109)
F2512176. Efectele barbituricelor sunt potentate la asociere cu:

A. alcool etilic
B. branzeturi fermentate
C. cimetidina
D. fenotiazine
E. rifampicina
(pag. 107-108)
F2512177. Hipnoinductoarele:
A. produc somn narcotic la doze mari
B. reduc durata somnului REM
C. supradozarea poate fi utilizata in scop suicidal
D. efectul hipnogen este mai evident in hiposomnii
E. efectele asupra circulatiei si respiratiei sunt reduse
(pag. 102-103)
F2512178. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta ultrascurta sunt:

A. secobarbital
B. hexobarbital
C. pentobarbital
D. metohexital
E. tiobutabarbital
(pag. 106)
370 Rezidentiat
F2512179. In tratamentul hiposomniilor sunt utilizate:

A. anxiolitice
B. neuroleptice
C. nootrope
D. psihostimulente
E. hipnotice
(pag. 101)
F2512180. Alegeti afirmatiile corecte:

A. somnul lent (NREM) ocupa cca 75% din timpul total de somn
B. somnul rapid (REM) este un proces de reechilibrare psihica

C. insomnia este extrem de frecventa
D. hiposomnia apare frecvent in bolile psihice
E. nitrazepamul produce rebound cu vise neplacute
(pag. 100-103)
F2612181. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz:

A. nstalarea induciei enzimatice
B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
C. Modificarea densitii receptoriale prin externalizare
D. Scderea filtrrii glomerulare
E. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
(pag. 260)
F2612182. Tolerana medicamentoas poate avea drept cauz:

A. Epuizarea stocurilor de mediatori
B. Fenomenul de "down regulation
C. Fenomenul de "up regulation
D. Inducia enzimatic
E. Scderea eliminrii renale
(pag. 260)
F2612183. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrarea de histamin, pentru desenbilizare
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v.
C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. Prin administrare de adrenalin i.v.
E. Prin administrare de H 2 - blocante
(pag. 254)
F2612184. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic:

A. Acatalazia
B. Tulburrile de acetilare datorate polismporfismului N-acetil-transferazei
C. Sindromul Gray la nou-nscut
D. Deficiena de glucozo-6-fosfat dehidrogenaz

E. Dermatita exfoliativ
(pag. 244, 246, 247)
F2612185. Reaciile adverse de tip toxic se caracterizeaz prin:

A. Apariia lor numai la doze toxice
B. Apariia lor cauzat de fenomene imunologice
371 Rezidentiat
C. Determinare de tip farmacogenetic (anomalii innscute de metabolism)

D. Efecte toxice la doze terapeutice
E. Relatie de tip doz-dependent
(pag. 235)
F2612186. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Succinilcolina
B. Eritromicina
C. Izoniazida
D. Clorochina
E. Mafenidul
(pag. 244, 247)
F2612187. Reactiile adverse de tip alergic:

Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
A.
B. Apar numai la indivizi cu anomalii enzimatice nnscute
C. Sunt independente de doz
D. Au la baz mecanisme imune
E. Se datoreaz metabolizrii pe ci alternative la nivelul citocromului P450
(pag. 249-250)
F2612188. Reaciile alergice pot aprea n urma administrrii urmtoarelor medicamente:

A. Ampicilina
B. Procaina
C. Astemizolul
D. Adrenalin
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)
F2612189. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt:

A. Creterea chemotactismului i a migrrii macrofagelor
B. Inhibarea mieloperoxidazei
C. Creterea sintezei de anticorpi
D. Hipoplazia medular indus
E. Stimularea secreiei de eritropoetin
(pag. 257)
F2612190. La ntrerupere brusc, urmtoarele grupe de medicamente pot declana efect rebound:
A. Anticolinesterazicele
B. -blocante
C. antihistaminice H2-blocante
D. Parasimpatomimetice directe
E. Antidiareice
(pag. 264)
372 Rezidentiat
Tema nr. 13 Tranchilizante

BIBLIOGRAFIE:

F1213001. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la benzodiazepine nu sunt adevrate?
A. Sunt indicate n miastenia gravis
B. Au aciune anxiolitic
C. Nu se recomand conductorilor auto.
D. Au efect anticonvulsivant
E. Sunt indicate n tulburri neuro-vegetativ
(pag. 110-116)
F1213002. Care dintre urmtoarele benzodiazepine prezint o aciune de scurt durat?

A. Diazepam
B. Clorazepat
C. Oxazepam
D. Flunitrazepam
E. Nitrazepam
(pag. 110-116)
F1213003. Care dintre urmtoarele substane au n structura lor nucleul 1-5 benzodiazepinic?
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Tofisopam
D. Clobazam
E. Alprazolam
(pag. 110-116)
F1213004. Care dintre urmtoarele substane nu fac parte din grupul tranchilizantelor
benzodiazepinice?
A. Diazepam
B. Meprobamat
C. Nitrazepam
D. Midazolam
E. Clobazam
(pag. 110-116)
F1213005. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu

benzodiazepine:
A. Flunitrazepamul
B. Lorazepamul
C. Tofisopamul
D. Flumazenilul
E. Bromazepamul
(pag. 110-116)
F1213006. Care dintre urmtoarele tranchilizante sunt derivai difenilmetanici?
373 Rezidentiat
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Buspirona
D. Benzoctamina
E. Tofisopam
(pag. 110-116)
F1313007. Diazepamul nu este conditionat in:

A. comprimate 50 mg;
B. fiole;
C. comprimate 2 mg;
D. comprimate 10 mg;
E. solutie rectala;
(pag. 110 - 116)
F1313008. Diazepamul nu este indicat in:

A. ca hipnogen;
B. alcoolism;
C. status epilepticus;
D. miastenie;
E. anesteziologie.
(pag. 110 - 116)
F1413009. Efectele teratogene produse de benzodiazepinele administrate n primul trimestru de

sarcin se caracterizeaz prin:
A. malformaii cardiace
B. fisuri labio-palatine
C. spina bifida
D. malformaii ale membrelor
E. moartea ftului n uter
(pag. 115)
F1513010. Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat?

A. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihic
B. meprobamatul are aciune miorelaxant
C. diazepamul are aciune anticonvulsivant
D. tranchilizantele modific intens facultile intelectuale i funciile senzoriale
E. tranchilizantele tempereaz reaciile emoionale
(pag. 111)
F1513011. Care dintre urmtoarele benzodiazepine are aciune miorelaxant intens?

A. medazepam
B. bromazepam
C. lorazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 115)
F1513012. Care dintre urmtoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor i nu

caracterizeaz
toate tranchilizantele:
A. somnolen
B. tulburri de coordonare motorie
374 Rezidentiat
C. obinuina i dependena fizic

D. efecte teratogene la administrarea n primul trimestru de sarcin
E. sindrom de abstinen
(pag. 115)
F1513013. n intoxicaia cu benzodiazepine se utilizeaz ca antidot:

A. manitol
B. furosemid
C. flumazenil
D. oxazepam
E. alcool
(pag. 115)
F1513014. n starea de ru epileptic se administreaz i.v.:

A. hidoxizin
B. meprobamat
C. clonazepam
D. buspirona
E. midazolam
(pag. 113)
F1513015. Meprobamatul este contraindicat n:

A. stri spastice ale muchilor striai
B. miastenia gravis
C. sindrom anxios
D. sindrom nevrotic
E. insomnii psihogene
(pag. 112, 113)
F1613016. Antidotul specific n intoxicaia acut cu benzodiazepine este:

A. Bemegridul
B. Flumazenilul
C. Nicetamida
D. Cafeina
E. Amfetamina
(pag. 115)
F1613017. Au timp de njumtire foarte lung (peste 50 h):

A. Clordiazepoxidul
B. Oxazepamul
C. Midazolamul
D. Lorazepamul
E. Nitrazepamul
(pag. 113)
F1613018. Care dintre urmtoarele medicamente se utilizeaz n inducia anesteiei generale i

preanestezie:
A. Clonazepamul
B. Flumazenil
C. Midazolam
D. Doxapram
E. Pimeclona
375 Rezidentiat
(pag. 115)
F1613019. Dintre benzodiazepine, au timp de njumtire scurt:

A. Diazepamul
B. Clordiazepoxidul
C. Nitrazepamul
D. Oxazepam
E. Clobazamul
(pag. 113)
F1613020. n strile spastice ale musculaturii striate se utilizeaz:

A. Papaverina
B. Drotaverina
C. Trimebutina
D. Diazepamul
E. Oxifenoniu
(pag. 115)
F1613021. Pot produce supradozare relativ a barbituricelor prin inhibarea metabolizrii lor
hepatice:
A. Rifampicina
B. Insecticidele organo-clorurate
C. Cimetidina
D. Griseofulvina
E. Nistatina
(pag. 107)
F1613022. Sunt benzodiazepine hipnoinductoare:

A. Diazepamul
B. Clordiazepoxidul
C. Nitrazepam
D. Flumazenil
E. Clobazam
(pag. 113, 115)
F2113023. Despre hidroxizina sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. este tranchilizant
B. este antiserotoninic
C. este antihistaminic H1
D. este anticonvulsivant
E. este antispastic
(pag. 116)
F2113024. Benzodiazepinele au urmatoarele indicatii farmacoterapeutice, cu exceptia:

A. anxiolitica
B. miorelaxanta
D. inductoare ale anesteziei generale
E. hipnocoercitiva
(pag. 112, 113)
F2113025. Meprobamatul are urmatoarele proprietati farmacologice, cu o exceptie:

A. tranchilizant
376 Rezidentiat
B. antispastic
C. miorelaxant
D. potentat de alcool
E. contraindicat in miastenia gravis
(pag. 116)
F2113026. Notati benzodiazepina cu semiviata eliminarii scurta:

A. diazepam
B. clordiazepoxid
C. clonazepam
D. nitrazepam
E. oxazepam
(pag. 113)
F2113027. Cimetidina poate potenta efectul diazepamului, prin urmatorul mecanism:

A. favorizarea absorbtiei
B. inductie enzimatica
C. inhibitie enzimatica
D. modificarea pH-ului acid gastric
E. diminuarea eliminarii
(pag. 116)
F2113028. Antidotul in intoxicatia acuta cu benzodiazepine este:

A. naloxon
B. flumazenil
C. neostigmina
D. obidoxima
E. protamina
(pag. 115)
F2113029. Precizati diazepina utilizata in terapeutica, ca inductor in anestezie:

A. clordiazepoxid
B. medazepam
C. nitrazepam
D. midazolam
E. tiopental
(pag. 98,115)
F2213030. Benzodiazepinele pot prezenta actiune:

A. tranchilizanta
B. hipnocoercitiva
C. antispastica
D. antipsihotica
E. analgezica
(pag. 110-116)
F2213031. Care este antidotul specific in intoxicatia acuta cu benzodiazepine:

A. diazepam i.v.
B. adrenalina s.c.
C. plasma proaspata
D. flumazenil i.v.
E. naloxona i.v.
377 Rezidentiat
(pag. 110-116)
F2213032. Care din urmatoarele tranchilizante nu actioneaza prin mecanism GABA-ergic:

A. alprazolam
B. buspirona
C. clorazepat dipotasic
D. clobazam
E. lorazepam
(pag. 110-116)
F2213033. Tranchilizantele produc frecvent urmatoarele reactii adverse:

A. psihoze
B. reactii adverse extrapiramidale
C. somnolenta
D. hipertensiune arteriala
E. diaree
(pag. 110-116)
F2213034. Tranchilizantele se contraindica in:

A. inductia anesteziei generale
B. sindromul anxios
C. insomnii psihogene
D. miastenia gravis
E. stari convulsivante
(pag. 110-116)
F2213035. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la meprobamat sunt adevarate?

A. Este un tranchilizant.
B. Este un inhibitor MAO
C. Este un neuroleptic
D. Se indica in miastenia gravis.
E. Actiunea deprimanta SNC nu este potentata de alcool.
(pag. 116)
F2213036. Care dintre urmatoarele tranchilizante fac parte din grupa azaspirodecandionelor?
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Tofizopam
D. Oxazolam
E. Buspirona
(pag. 112)
F2313037. Diazepamul nu este indicat:
A. ca hipnogen;
B. in alcoolism;
C. in status epilepticus;
D. in miastenie;
E. in anesteziologie.
(pag. 110 - 116)
F2313038. Diazepamul nu este conditionat in:

A. comprimate 50 mg;
378 Rezidentiat
B. fiole;
C. comprimate 2 mg;
D. comprimate 10 mg;
E. solutie rectala;
(pag. 110 - 116)
F2313039. Ca antidot in intoxicatiile cu tranchilizante benzodiazepine se foloseste:

A. un medicament cu actiune vasoconstrictoare generala in perfuzie;
B. flumazenil i.v. bolus sau diluat in perfuzie;
C. manitol in perfuzie;
D. stimulante cardiace in perfuzie;
E. o benzodiazepina cu t1/2 scurt in perfuzie.
(pag. 110 - 116)
F2313040. Care dintre urmatoarele reactii adverse sunt proprii benzodiazepinelor?

A. somnolenta;
B. tulburari de coordonare motorie;
C. teratogenitatea (spina bifida) la administrare in primul trimestru de sarcina;
D. obisnuinta;
E. dependenta fizica cu sindrom de abstinenta redus.
(pag. 110 - 116)
F2513041. Anxietatea se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. somnolen
B. nelinite psiho motorie
C. team nedesluit
D. team pentru un presupus pericol iminent
E. reacii vegetative
(pag. 110)
F2513042. In aciunea tranchilizant nu ntlnim:

A. reducerea strii de tensiune psihic
B. temperarea reaciilor emoionale
C. echilibrarea comportamentului afectiv
D. nlturarea halucinaiilor
E. dimunarea anxietii
(pag. 111)
F2513043. Tranchilizantele au urmtoarele aciuni, cu excepia:

A. aciune miorelaxant
B. aciune anticonvulsivant
C. hipnoinductoare
D. aciune antidepresiv
E. aciune inductoare a anesteziei generale
(pag. 111)
F2513044. Alprazolam face parte din grupa chimic:

A. tiazolbenzodiazepine
B. oxazolobenzodiazepine
C. 1,5 benzodiazepine
D. 2,3 benzodiazepine
E. 7-nitro-1,4-benzodiazepin
379 Rezidentiat
(pag. 113)
F2513045. Care dintre benzodiazepine face parte din grup hipnoticelor:
A. alprazolam
B. nitrazepam
C. oxazepam
D. triazolam
E. clobazam
(pag. 113)
F2513046. Meprobamat face parte din gupa chimic:

A. difenilmetani
B. propandioli dicarbamai
C. dibenzooctadiene
D. benzodiazepine
E. azaspirodecandione
(pag. 112)
F2513047. Care dintre urmtoarele benzodiazepine sunt eliminate redus la fumtori:

A. diazepam
B. clobazam
C. oxazepam
D. alprazolam
E. triazolam
(pag. 114)
F2613048. Este rezistent la majoritatea -lactamazelor i are structur monobactamic:

A. Aztreonam
B. Tazobactam
C. Cilostatina
D. Spectinomicina
E. Ceftriaxona
(pag. 61)
F2613049. Sunt izoxazolilpeniciline, rezistente la penicilinaz:

A. Cloxacilina
B. Ticarcilina
C. Ampicilina
D. Acidul clavulanic
E. Carindacilina
(pag. 47)
F2613050. n furunculoza cu stafilococ auriu penicilinazo-secretor se pot utiliza urmtoarele

peniciline:
A. Oxacilina
B. Amoxicilina
C. Benzilpenicilina
D. Benzatinbenzilpenicilina
E. Fenoximetilpenicilina
(pag. 47)
F2613051. Sunt particulariti care caracterizeaz amoxicilina:

A. Are spectrul de activitate asemntor cu al benzilpenicilinei
380 Rezidentiat
B. Acioneaz bacteriostatic, dar influeneaz i germenii n repaus metabolic

C. Este activ pe Pseudomonas aeruginosa
D. Are absorbie digestiv i difuziune tisular foarte bune
E. Asocierea cu tetracicline este avantajoas, mai ales n infecii cu bacili gram-negativ
(pag. 50, 51)

F1213052. Benzodiazepine nu sunt recomandate:
A. Conductorilor auto
B. n stri anxioase
C. n miastenia gravis
D. n anesteziologie
E. n insomnii
(pag. 110-116)
F1213053. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune
A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB

B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA.
C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni
D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni.
E. Inhibarea recaptarii serotoninei.
(pag. 110-116)
F1213054. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate:

A. Este o substanta cu structura benzamidica
B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium
C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica
D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei.
E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi
(pag. 110-116)
F1213055. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la benzodiazepine sunt adevrate?

A. Se absorb bine la administrare oral
B. Se metabolizeaz la compui activi
C. Nu trec bariera hematoencefalic
D. Prin metabolizare se obin i compui 3-hidroxilai
E. La administrarea i.m. absorbia este mai crescut comparativ cu cea oral.
(pag. 110-116)
F1213056. Care dintre urmtoarele benzodiazepine au la baz nucleul 1-4 benzodiazepinic?

A. Clobazam
B. Tofisofam
C. Alprazolam
D. Medazepam
E. Clordiazepoxid
(pag. 110-116)
F1213057. Care dintre urmtoarele efecte pot apare n cazul benzodiazepinelor?

A. Tranchilizant
B. Anticonvulsivant
381 Rezidentiat
C. Psihostimulent
D. Miorelaxant
E. Antiagregant plachetar
(pag. 110-116)
F1213058. Care dintre urmatoarele preparate sunt indicate ca anxiolitice?

A. Tranxene.
B. Xanax.
C. Diclotard.
D. Rudotel.
E. Aerius.
(pag. 110-116)
F1213059. Mentionati afirmatiile corecte:

A. Alprazolam este o benzodiazepina indicata in anxietate si este foarte eficienta in atacul de panic
Medazepamul este indicat in sindromul psihoneurovegetativ si este conditionat in produsul Rudotel
comprimate
B.
C. Tranxene contine ca substanta activa o benzodiazepina cu efect anxiolitic, hipnogen.
D. Alprazolam este o substanta anxiolitica cu structra difenilmetanica
E. Diazepamul este un tranchilizant cu structura dibenzotiazepinica.
(pag. 110-116)
F1213060. Tranchilizantele
A. Diminu anxietatea
B. Cresc starea de tensiune psihic
C. Tempereaz reaciile emoionale
D. Poteneaz deprimantele SNC
E. Se pot asocia cu alcoolul
(pag. 110-116)
F1313061. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni:
A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
(pag. 110 - 116)
F1313062. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;
E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 110 - 116)
F1313063. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?

A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat
382 Rezidentiat
(pag. 110 - 116)
F1313064. Diazepamul este indicat in:

A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.
(pag. 110 - 116)
F1313065. Medazepamul se contraindica la:
A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
(pag. 110 - 116)
F1313066. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?

A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
(pag. 110 - 116)
F1313067. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?

A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
(pag. 110 - 116)
F1313068. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?

A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
(pag. 110 - 116)
F1313069. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?

A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;

D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
(pag. 110 - 116)
F1313070. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
383 Rezidentiat
B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici;

C. nu produc toleranta;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut.
(pag. 110 - 116)
F1313071. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?

A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.
(pag. 110 - 116)
F1313072. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:

A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;
(pag. 110 - 116)
F1413073. Benzodiazepinele au aciune:

A. antipsihotic
B. miorelaxant
C. anxiolitic
D. antiemetic
E. sedativ-hipnoinductoare
(pag. 115)
F1413074. Benzodiazepinele au urmtoarele indicaii terapeutice:

A. curele de dezintoxicare n alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii
(pag. 115)
F1413075. Benzodiazepinele sunt contraindicate n urmtoarele situaii clinice:

A. primul trimestru de sarcin
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. miastenie gravis
E. tetanos
(pag. 115)
F1413076. Care dintre afeciunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam:
A. depresia endogen
B. sindromul anxios
C. starile spastice ale musculaturii striate
D. nevralgia de trigemen
E. epilepsia
384 Rezidentiat
(pag. 115)
F1413077. Din punct de vedere farmacocinetic, benzodiazepinele din grupul A (tip diazepam) se
caracterizeaz prin:
A. metabolizare n proporii mari prin dou ci oxidative
B. absorbie oral nalt, cu diferene privind viteza absorbiei

C. glicuronoconjugare n procent ridicat (80%) n metabolii inactivi
D. eliminare mai accelerat la fumtori
E. semiviaa eliminrii mare
(pag. 114)
F1413078. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:

A. cimetidin
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafein
(pag. 116)
F1413079. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore):
A. oxazepamul
B. nitrazepamul
C. clonazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F1413080. Meprobramatul:
A. poate induce obinuin i dependen fizic
B. are efect miorelaxant intens
C. prezint efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale oral i parenteral
E. la doze mari are i proprieti neuroleptice
(pag. 116)
F1413081. Meprobramatul:
A. are aciune antispastic musculotrop
B. este contraindicat la persoanele care necesit integritatea funciilor psihomotorii
C. are efect antiserotoninic
D. accentueaz deprimarea SNC indus de alcool

E. nu dezvolt farmacodependen
(pag. 116)
F1413082. Precizai afirmaiile corecte referitoare la benzodiazepine:

A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapid pentru substanele mai lipofile (diazepam)
B. pe cale intramuscular rata absorbiei este mai mare dect per os
C. se leag slab de proteinele plasmatice
D. multe benzodiazepine sunt metabolizate n compui activi
E. proprietile farmacocinetice difer n funcie de structura chimic a benzodiazepinei
(pag. 114)
F1413083. Precizai afirmaiile corecte referitoare la Hidroxizin:

A. are aciune antispastic musculotrop
385 Rezidentiat
B. este un tranchilizant eficient

C. diminu starea de anxietate din alcoolism
D. are i efect inhibitor enzimatic
E. nu se recomand a fi asociat cu antidepresivele triciclice
(pag. 116)
F1413084. Sunt incluse n grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore):

A. flunitrazepam
B. diazepam
C. oxazepam
D. clordiazepoxid
E. clorazepat
(pag. 113)
F1413085. Urmtoarele afirmaii referitoare la hidroxizin sunt corecte:

A. are efect antihistaminic H1
B. la doze mari are i efect antipsihotic
C. este un anxiolitic
D. poate dezvolta farmacodependen

E. se administreaza exclusiv oral
(pag. 116)
F1513086. Aciunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt:

A. anxiolitic
B. antipsihotic
C. antiparkinsonian
D. anticonvulsivant
E. miorelaxant
(pag. 115)
F1513087. Benzodiazepinele tip diazepam (grupul 1) sunt biotransformate n metaboliii activi:

A. nordazepam
B. lorazepam
C. oxazolam
D. clorazepat
E. oxazepam
(pag. 114)
F1513088. Benzodiazepinele tranchilizante sunt utilizate n:

A. sindromul anxios
B. stri spastice ale muchilor striai
C. Parkinson
D. schizofrenie
E. convulsii i epilepsie
(pag. 115)
F1513089. Benzodiazepinele tranchilizante:

A. nu se administreaz pe cale oral
B. au difuziune bun prin bariera hematoencefalic
C. se leag n procent mare de proteinele plasmatice
D. sunt lipsite de efecte adverse
E. n caz de intoxicaie nu exist antidot
386 Rezidentiat
(pag. 114, 115)
F1513090. Care dintre urmtorii compui sunt tranchilizante benzodiazepine?

A. buspirona
B. meprobamat
C. bromazepam
D. medazepam
E. alprazolam
(pag. 112)
F1513091. Diazepamul este utilizat n:

A. sindromul anxios
B. miastenia gravis
C. stri spastice ale muchilor striai
D. inducia anesteziei generale
E. convulsii i epilepsie
(pag. 115)
F1513092. Dintre urmtoarele tranchilizante, aciune miorelaxant intens prezint:

A. flunitrazepam
B. diazepam
C. meprobamat
D. hidroxizin
E. lorazepam
(pag. 112)
F1513093. n convulsii i epilepsie se administreaz:

A. clonazepam
B. midazolam
C. nitrazepam
D. oxazolam
E. diazepam
(pag. 115)
F1513094. Tranchilizantele benzodiazepine:

A. au situsul de legare localizat pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A
B. au situsul de legare localizat pe subunitatea beta a complexului receptor postsinaptic GABA-A
C. sunt metabolizate n metaboliii activi nordazepam i oxazepam
D. produc hiperpolarizare i inhibiie neuronal
E. scad frecvena de deschidere a canalelor de clor
(pag. 114)
F1613095. Aciunea tranchilizant const n:

A. Diminuarea anxietii
B. Reducerea strii de tensiune psihic
C. Temperarea reaciilor emoionale
D. Diminuarea facultilor intelectuale
E. Efecte vegetative marcate
(pag. 111)

A. Inhibitoarele enzimatice cresc efectele benzodiazepinelor care se metabolizeaz prin oxidare
387 Rezidentiat
B. Nu se recomand asocierea benzodiazepinelor ntre ele, datorit competiiei pentru situsurile de leagre
C. Asocierea benzodiazepinelor permite folosirea de doze mai mici, cu reducerea efectelor adverse
D. Benzodiazepinele au efecte de tip antipsihotic, utile la bolnavii agresivi
E. La doze mari, benzodiazepinele produc reacii extrapiramidale
(pag. 116)
F1613097. Mecanismul de aciune a benzodiazepinelor const n:

A. Potenarea efectelor glicinei la nivel spinal
B. Potenarea neurotransmisiei GABA-ergice
C. Inhibarea recaptrii adenozinei
D. Blocarea receptorilor NMDA
E. Stimularea receptorilor domaninergici la nivel mezolimbic-mezocortical
(pag. 114)
F1613098. Meprobamatul:
A. Are efect miorelaxant intens
B. Este un potent inhibitor enzimatic
C. Este contraindicat n miastenia gravis
D. Este indicat pentru diagnosticarea i tratamentul miasteniei gravis
E. Este un antidepresiv triciclic cu efecte sedative
(pag. 116)
F1613099. Reaciile adverse comune ale anxioliticelor sunt:

A. Somnolen
B. Obinuin
C. Tulburri de cooordonare motorie
D. Sindrom de abstinen marcat la oprirea tratamentului
E. Inducia enzimatic marcat
(pag. 112)
F1613100. Sunt anxiolitice nebenzodiazepinice:

A. Hidroxizina
B. Benzoctamina
C. Fenilpropanolamina
D. Amfetamina
E. Buspirona
(pag. 112)
F1613101. Sunt metabolii activi:

A. Nordazepamul
B. Clobazamul
C. Oxazepamul
D. Flunitrazepamul
E. Alprazolamul
(pag. 114)
F1613102. Tranchilizantele minore au urmtoarele efecte:
A. Miorelaxant
B. Anxiolitic
C. Antipsihotic
D. Hipnoinductor
E. Analgezie supraspinal
388 Rezidentiat
(pag. 111)
F2113103. Buspirona este:

A. agonist al receptorilor GABA-A
B. hipnoinductor
C. anxiolitic
D. agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
E. benzodiazepina
(pag. 112)
F2113104. Meprobamatul este:

A. tranchilizant
B. miorelaxant
C. hipnocoercitiv
D. anticonvulsivant
E. un propandiol dicarbamat
(pag. 112, 116)
F2113105. Diazepamul are profilul farmacocinetic caracterizat prin:

A. absorbtie per os scazuta
B. biotransformare la metaboliti activi
C. variabilitate interindividuala mare
D. procent mare de legare de proteinele plasmatice
E. semiviata eliminarii lunga
(pag. 114)
F2113106. Benzodiazepinele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:
A. activarea unui situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A

B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor
C. hiperpolarizare neuronala
D. inhibarea recaptarii adenozinei n neuroni
E. cresc durata de deschidere a canalelor de clor
(pag. 114)
F2113107. Sunt 1, 4-benzodiazepine:

A. diazepam
B. oxazepam
C. alprazolam
D. tofisopam
E. clobazam
(pag. 113)
F2113108. Meprobamatul are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. tranchilizant
B. antispastic
C. miorelaxant
D. este potentat de alcool
E. este contraindicat n miastenia gravis
(pag. 116)
F2113109. Tranchilizantele au urmatoarele actiuni:

A. diminuarea anxietatii
389 Rezidentiat
B. excitatie psihomotorie
C. temperarea reactiilor emotionale
D. potentarea altor deprimante SNC
E. echilibrarea comportamentului afectiv
(pag. 111)
F2113110. Au actiune anxiolitica
A. tioridazina
B. fenobarbital
C. buspirona
D. diazepam
E. meprobamat
(pag. 112, 125)
F2113111. Precizati actiunile farmacodinamice prezente la buspirona:

A. anxiolitica
B. miorelaxanta
C. tranchilizanta
D. anticonvulsivanta
E. hipnotica
(pag. 112)
F2113112. Precizati tranchilizantele utilizate in terapeutica ca miorelaxante:

A. meprobamat
B. midazolam
C. clonazepam
D. diazepam
E. nitrazepam
(pag. 111,112,115,116,141)
F2113113. Notati actiunile farmacodinamice pe care le pot avea tranchilizantele, dintre

urmatoarele
actiuni:
A. miorelaxanta
B. anxiolitica
D. inductoare a anesteziei generale
E. hipnocoercitiva
(pag. 111-113)
F2113114. Notati mecanismele de actiune ale benzodiazepinelor tranchilizante:

A. potentarea neurotransmiterii GABA-ergice
B. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor

C. inhiba recaptarea adenozinei
D. inhiba recaptarea serotoninei
E. inhiba recaptarea noradrenalinei
(pag. 114-115)
F2113115. Notati efectele ce diferentiaza tranchilizantele de neuroleptice:

A. efectul tranchilizant este minor
B. nu au actiune antipsihotica
C. nu au efecte extrapiramidale
D. produc stare cataleptica
390 Rezidentiat
E. nu au actiune antiamfetaminica
(pag. 111,119-120)
F2113116. Diazepamul are urmatoarele caracteristici:

A. metabolit activ este nordazepam
B. metabolit activ este oxazepam
C. T1/2 este lung
D. T1/2 este mediu
E. efect teratogen, cu fisuri labio-palatine
(pag. 114-115)
F2113117. Indicatiile tranchilizantelor pot fi:

A. sindrom nevrotic
B. hiposomnii psihotice
C. stari de contractura a muschilor striati
D. stare de rau epileptic
E. inductia anesteziei generale
(pag. 112-113)
F2113118. Sunt 1, 4 - benzodiazepine din grupul 1, cu timp de injumatatire (T1/2) lung, tip
diazepam:
A. medazepam
B. clordiazepoxid
C. clorazepat
D. bromazepam
E. tofisopam
(pag. 113)
F2113119. Buspirona este :

A. azaspirodecandiona
B. tranchilizant
C. agonist 5HT 1A presinaptic
D. stimulator al transmisiei GABA
E. stimulator al transmisiei serotoninergice
(pag. 112)
F2113120. Benzodiazepine anxiolitice cu durata lunga de actiune, sunt :

A. oxazepam
B. clobazam
C. diazepam
D. clorazepat
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2213121. Care din urmatoarele substante au actiune tranchilizanta:

A. hidroxizina
B. hidroclorotiazida
C. fenobarbitalul
D. alprazolamul
E. fenitoina
(pag. 110-116)
F2213122. Benzodiazepinele se indica in:
391 Rezidentiat
A. nevroze
B. miastenia gravis
C. preanestezie
D. epilepsie
E. cure de dezintoxicare la alcoolici
(pag. 110-116)
F2213123. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele de actiune ale

tranchilizantelor
sunt adevarate:
A. pot actiona prin facilitarea transmisiei inhibitoare GABA-ergice
B. pot accentua transmisia glutamat-ergica
C. se pot fixa pe receptorii opioizi kapa
D. pot actiona agonist pe autoreceptorii serotoninergici 5HT1 presinaptici
E. pot actiona agonist asupra receptorilor dopaminergici D2
(pag. 110-116)
F2213124. Care din afirmatiile referitoare la structura chimica a tranchilizantelor sunt adevarate:
A. clobazamul este un derivat difenilmetanic
B. buspirona este o azaspirodecandiona
C. tofizopamul este un derivat benzodiazepinic
D. meprobamatul este un derivat fenotiazinic
E. medazepamul este un derivat tioxantenic
(pag. 110-116)
F2213125. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile benzodiazepinelor sunt adevarate:

A. midazolamul se poate administra in inductia anesteziei generale
B. diazepamul se administreaza preferential in depresii
C. clonazepamul se poate administra in epilepsie
D. nitrazepamul se prefera in tratamentul narcolepsiei
E. diazepamul i.v. se administreaza in miastenia gravis
(pag. 110-116)
F2213126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la substantele tranchilizante sunt

adevarate?
A. Diminua anxietatea.
B. Reduc starea de tensiune psihica.
C. Echlibreaza comportamentul afectiv.
D. Au actiune antidepresiva.
E. Au actiune excitanta SNC.
(pag. 111)
F2213127. Tranchilizantele potenteaza efectul altor clase de substante medicamentoase, cum ar fi:
A. Anestezice generale.
B. Hipnotice.
C. Anticonvulsivante.
D. Analgezice.
E. Anestezice locale.
(pag. 111)
F2213128. Care dintre urmatoarele clase structurale au actiune tranchilizanta?

A. Barbiturice.
B. Benzodiazepine.
C. Azaspirodecandione.
392 Rezidentiat
D. Pirazolidindione.
E. Propandioli.
(pag. 112)
F2213129. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune tranchilizanta?

A. Buspirona.
B. Fenobarbitalul.
C. Diazepamul.
D. Meprobamatul.
E. Amitriptilina.
(pag. 112)
F2213130. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diazepam sunt corecte?l
A. Este o 1,4 benzodiazepina.

B. Are o durata scurta de actiune.
C. Difuzeaza prin bariera hemato-encefalica.
D. Sufera biotransformare cu obtinerea de metaboliti activi.
E. Eliminarea din organism este mai rapida la fumatori.
(pag. 113,114)
F2213131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diazepam sunt corecte?

A. Nu se absoarbe dupa administrare per os.
B. Se absoarbe bine dupa administrare per os.
C. Este indicat ca miorelaxant in stari spastice ale muschilor striati.
D. Este indicat ca anticonvulsivant in starea de rau epileptic.
E. Este indicat in miastenia gravis.
(pag. 112,113,114)
F2213132. Actiunile farmacodinamice proprii benzodiazepinelor tranchilizante sunt:

A. Anxiolitica.
B. Sedativ-hipnoinductoare.
C. Miorelaxanta.
D. Anticonvulsivanta.
E. Analgezica.
(pag. 115)
F2213133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oxazepam sunt corecte?

A. Este derivat de 3 hidroxi 1,4 benzodiazepina.
B. Este derivat de 7 nitro 1,4 benzodiazepina
C. Are semiviata eliminarii scurta.
D. Este biotransformat prin gluconoconjugare la metaboliti inactivi.
E. Este biotransformat in metaboliti activi ceea ce-I confera un T1/2 lung.
(pag. 113,114)
F2213134. Care dintre afirmatiile referitoare la hidroxizin sunt adevarete?

A. Din punct de vedere structural este o benzodiazepina.
B. Din punct de vedere structural este un derivat difenilmetanic.
C. Este un tranchilizant.
D. Are proprietati antispastice musculotrope si anticolinergice.
E. Are proprietati antihistaminiceH1 si antiserotoninice.
(pag. 112,116)
393 Rezidentiat
F2213135. Care dintre urmatoarele actiuni sunt caracteristice tranchilizantelor?

A. Miorelaxanta
B. Echilibrant al comportamentului afectiv
C. Hipnocoercitiva
D. Reducerea efectelor altor deprimante SNC
E. Calmarea excitatiei psiho-motorii
(pag. 111)
F2213136. Tranchilizantele sunt indicate ca:

A. Anxiolitice
B. Hipnoinductoare
C. Inductoare ale anesteziei generale
D. Antidepresive
E. Antialergice
(pag. 112,113)
F2213137. Care dintre urmatoarele tranchilizante sunt benzodiazepine cu semiviata a eliminarii

lunga?
A. Oxazepam
B. Clonazepam
C. Clorazepat
D. Diazepam
E. Meprobamat
(pag. 113)
F2213138. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati de 1,4-benzodiazepine?

A. Clobazam
B. Tofisopam
C. Bromazepam
D. Alprazolam
E. Triflubazam
(pag. 113)
F2213139. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de 3-hidroxi-1,4-benzodiazepina?

A. Diazepam
B. Meprobamat
C. Clordiazepoxid
D. Oxazepam
E. Lorazepam
(pag. 113)
F2213140. Care dintre urmatorii compusi au un timp de injumatatire lung?

A. Medazepam
B. Flurazepam
C. Oxazepam
D. Clobazam
E. Tofisopam
(pag. 113)
F2213141. Care dintre compusi sunt benzodiazepine cu actiune anticonvulsivanta?

A. Diazepam
B. Clonazepam
C. Fenobarbital
394 Rezidentiat
D. Acid valproic
E. Madazepam
(pag. 115)
F2213142. Care dintre urmatoarele actiuni sunt proprii Hidroxizinului?

A. Antispastica
B. Antihistaminica H2
C. Antiserotoninica
D. Antiagreganta plachetara
E. Tranchilizanta
(pag. 116)
F2213143. Meprobamatul este:

A. Un derivat difenilmetanic
B. Indicat in miastenia gravis
C. Un tranchilizant benzodiazepinic.
D. O substanta medicamentoasa ce nu se asociaza cu alcool.
E. Un tranchilizant cu actiune miorelaxanta.
(pag. 111, 112, 116)
F2313144. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:

A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;
(pag. 110 - 116)
F2313145. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?

A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
(pag. 110 - 116)
F2313146. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?

A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;

E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
(pag. 110 - 116)
F2313147. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clordiazepoxid?

A. este un antidepresiv;
B. produce agitatie psihomotorie;
C. diminua performantele intelectuale;
D. antagonizeaza deprimantele SNC;
E. se indica in stress.
(pag. 110 - 116)
395 Rezidentiat
F2313148. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?

A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
(pag. 110 - 116)
F2313149. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?

A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
(pag. 110 - 116)
F2313150. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?

A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.
(pag. 110 - 116)
F2313151. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense;
C. nu produc toleranta la varstnici;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascu
(pag. 110 - 116)
F2313152. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?

A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat.
(pag. meprobamat)
F2313153. Diazepamul este indicat in:

A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.
(pag. 110 - 116)
F2313154. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
396 Rezidentiat
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;

E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 110 - 116)
F2313155. Medazepamul se contraindica la:

A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
(pag. 110 - 116)
F2313156. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele ac

A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
(pag. 110 - 116)
F2313157. Care dintre urmatoarele tranchilizante apartin clasei 1-4-benzodiazepine?

A. diazepam;
B. oxazepam;
C. alprazolam;
D. clobazam;
E. oxazapam.
(pag. 110 - 116)
F2313158. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tranchilizante benzodiazepine?
A. difuziune prin bariera hematoencefalica scazuta;
B. difuziune prin bariera hematoencefalica buna (mai rapida pentru cele lipofile);
C. se leaga in procent mare de proteinele plasmatice;
D. eliminarea este lenta;
E. prin biotransformare rezulta in toate cazurile metaboliti inactivi.
(pag. 110 - 116)
F2313159. In functie de structura chimica tranchilizantele apartin urmatoarelor clase:

A. propandioli;
B. benzodiazepine;
C. difenilmetani;
D. butirofenone;
E. tioxantene.
(pag. 110 - 116)
F2513160. Tranchilizantele produc:

A. obinuin
B. sindrom de abstinen redus
C. dependen fizic
D. tulburri de coordonare motorie
E. convulsii
(pag. 112)
397 Rezidentiat
F2513161. Oxazepam:
A. Are efecte potenate prin cimetidin
B. are efecte potenate prin disulfiram
C. la asocierea cu alte benzodiazepine efectele sunt potenate
D. nu se asociaz cu alte benzodiazepine
E. este metabolit activ al diazepamului
(pag. 116, 114)
F2513162. Hidroxizin are efecte proprii:

A. antispastic musculotrop
B. antihistaminic H1
C. antiserotoninic
D. antispastic anticolinergic
E. antipiretic
(pag. 116, 114)
F2513163. Farmacoterapia benzodiazepinelor:

A. Sindrom anxios
B. hiposomnii nevrotice
C. miastenia gravis
D. convulsii
E. tratamentul alcoolismului
(pag. 116, 114)
F2513164. Tranchilizantele se clasific funcie de mecanismul de aciune n:

A. stimulator al transmisiei GABA
B. simpatolitic central: beta-adrenolitic
C. muscarincolinolitic
D. agonist presinaptic alfa-2
E. agonist pe autoreceptorii 5-HT1A.
(pag. 111,112)
F2513165. Benzodiazepine cu semiviaa eliminrii lung:

A. diazepam
B. oxazepam
C. clonazepam
D. clorazepat
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2513166. Benzodiazepine cu semivia de eliminare intermediar

A. nitrazepam
B. flunitrazepam
C. oxazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2513167. Nordazepamul este metabolitul activ pentru:
A. Diazepam
B. flurazepam
C. oxazolam
398 Rezidentiat
D. tofisopam
E. medazepam
(pag. 113,114)
F2513168. Tranchilizantele se contraindic la conductorii auto deoarece:

A. produc somnolen
B. produc dependen fizic
C. produc tulburri de coordonare motorie
D. produc efect miorelaxant
E. produc obinuin
(pag. 112,113)
F2613169. Care dintre urmtoarele afirmaii nu caracterizeaz ticarcilina:

A. Este inactiv fa de stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv
B. Se utilizeaz n micobacterioze, inclusiv tuberculoza i lepra
C. Nu se asociaz cu aminoglicozide datorit efectelor antagonice
D. Are spectru de tip benzilpenicilinic
E. Este activ pe bacili gram-negativ
(pag. 50, 54)

A. Cefalosporinele acioneaz prin blocarea ARN-polimerazei bacteriene
Cefalosporinele produc tulburri de permeabilitate la nivelul membranei citoplasmatice i induc
pierederea
unor metabolii eseniali pentru metabolismul bacteriilor
B.
C. Cefsulodinul are aciune foarte intens pe Pseudomonas
Cefoperazon se utilizeaz n meningite cu germeni gram-negativi, datorit penetrrii eficiente a barierei
hemato-encefalice;
D.
E. Ceftriaxona este cefalosporina cu timpul de njumtire foarte scurt
(pag. 56-59)
F2613171. Care dintre urmtoarele antibiotice sunt derivai structurali cu nucleu -lactamic?
A. Azlocilina
B. Aztreonamul
C. Lincomicina
D. Bacitracina
E. Ticarcilina
(pag. 53, 54, 61)
F2613172. Sunt inhibitori de -lactamaz:

A. Acidul clavulanic
B. Acidul tranexamic
C. Acidul etacrinic
D. Acidul niflumic
E. Sulbactamul
(pag. 60-61)
F2613173. Sunt cefalosporine care se administreaz pe cale oral:

A. Cefalotina
B. Cefazolina
C. Cefalexina
D. Ceftriaxona
E. Cefadroxil
399 Rezidentiat
(pag. 57-60)
F2613174. Stafilococul auriu penicilinazo-secretor nu este sensibil la urmtoarele antibiotice:

A. Benzilpenicilina
B. Vancomicina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Oxacilin
(pag. 47, 49, 85)
F2613175. Nu se pot administra pe cale oral, datorit absorbiei reduse sau inactivrii:
A. Amikacina
B. Meticilina
C. Fenoximetilpenicilina
D. Ampicilina
E. Ceftriaxona
(pag. 41-60)
F2613176. Benzilpenicilina:
A. Este antibioticul de elecie n lues
B. Este antibioticul de elecie n infecii cu Psedomonas aeruginosa
C. Prezint ototoxicitate marcat
D. Prezint nefrotoxicitate doz-dependent
E. Prezint sinergism de aciune cu aminoglicozidele
(pag. 46)
F2613177. Benzilpenicilina potasic:

A. Se administreaz numai parenteral
B. Se administreaz numai n aplicaii topice
C. Are timp de njumtire foarte lung, necesitnd administrarea n perfuzie i.v.
D. Inhib ARN-polimeraza bacterian
E. Este activ fa de actinomicete
(pag. 42)
F2613178. Carbenicilina se caracterizeaz prin:

A. Spectru larg de activitate
B. Aciune fa de piocianic
C. Aciune electiv pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv
D. Efect bactericid n infecii cauzate de Chlamydii i Ricketsii
E. Toxicitate marcat la nivelul aparatului vestibular

(pag. 53)
F2613179. Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice ampicilinei?

A. Este inactivat de -lactamaze
B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare
C. Se administreaz numai parenteral sub form de sare sodic
D. Se poate asocia cu sulbactam
E. Este activ pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 50, 61)
F2613180. Care dintre urmtoarele propriei caracterizeaz fenoximetilpenicilina?

A. Este gastrorezistent
400 Rezidentiat
B. Este penicilinazo-rezistent
C. Este util n infecii streptococice uoare
D. Este indicat n osteomielita cu stafilococ auriu
E. Este antibiotic de elecie n ornitoz
(pag. 46)
401 Rezidentiat

Tema nr. 14 Anticonvulsivante
BIBLIOGRAFIE:

F1214001. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismul de aciune al antiepilepticelor
sunt
corecte:
A. acidul valproic crete influxul de calciu la nivel neuronal
B. acidul valproic inhib ireversibil GABA-aminotransferaza
C. acetazolamida stimuleaz anhidraza carbonic
D. trimetadiona deschide canalele de clor

E. lamotrigina favorizeaz eliberarea glutamatului
(pag. 134-139)
F1214002. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

A. starea de rau epileptic nu este considerat o urgen medical
B. antiepilepticele se administreaz n funcie de tipul crizei epileptice
C. in starea de rau epileptic antiepilepticele se administreaz numai pe cale orala
D. in status epilepticus nu se intervine medicamentos
E. starea de rau epileptic apare numai la copii
(pag. 134-139)
F1214003. Fenitoina:
A. are un potenial farmacotoxicologic redus
B. se indic n micul ru epileptic
C. are i proprieti antiaritmice
D. acioneaz prin creterea influxului de sodiu la nivel neuronal
E. poate da anemie feripriva
(pag. 134-139)
A. se administrez oral n status epilepticus
B. este un inhibitor enzimatic
C. este anticonvulsivant de elecie la copii mici
D. asociat cu contraceptivele orale le crete eficacitatea
E. in cazul obinerii unor efecte terapeutice reduse, tratamentul se ntrerupe brusc
(pag. 134-139)
F1214005. Principii de tratament n epilepsie:

A. scheme de tratament generalizate pentru grupe mari de pacienti
B. initial se administreaza doze crescute care ulterior vor fi reduse treptat
C. se monitorizeaza reactiile adverse pe parcursul tratamentului
D. pentru un efect terapeutic bun antiepilepticele se administreaza numai parenteral
E. in cazul unui esec terapeutic, intreruperea brusca a tratamentului este benefica de cele mai multe ori.
(pag. 134-139)
F1414006. Acidul valproic are aciune:
402 Rezidentiat
A. antihalucinatorie
B. timoanaleptic
C. anxiolitic
D. anticonvulsivant
E. antimigrenoas
(pag. 139)
F1414007. Printre efectele adverse produse de fenitoin se numr:

A. alopecia
B. tulburrile de ritm ventricular
C. hipertrofia gingival
D. sindromul de hipertermie malign
E. afectarea cartilajelor articulare
(pag. 138)
F1414008. Sindromul de abstinen cu convulsii clonico-tonice apare:

A. la ntreruperea tratamentului cu acid valproic
B. la ntreruperea brusc a tratamentului cronic cu fenobarbital
C. la cteva zile de la iniierea tratamentului anticonvulsivant cu fenitoin
D. n primele ore de la iniierea tratamentului anticonvulsivant cu fenobarbital
E. mai frecvent dac se utilizeaz anticonvulsivantele la copii mici
(pag. 138)
F1514009. Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat?

A. fenobarbitalul se utilizeaz n marele ru epileptic
B. carbamazepina este contraindicat n sarcin
C. clonazepam se administreaz i.v. lent n status epilepticus
D. sindromul de abstinen apare la ntreruperea tratamentului cronic cu fenitoin
E. sindromul de abstinen apare la ntreruperea tratamentului cronic cu fenobarbital
(pag. 138, 139)
F1514010. Care dintre urmtoarele substane nu are eficacitate n micul ru epileptic?

A. trimetadiona
B. acetazolamida
C. etosuximida
D. acidul valproic
E. vigabatrina
(pag. 136)
F1514011. Fenitoina poate provoca urmtoarele efecte adverse, cu excepia:

A. nistagmus
B. halucinaii
C. agresivitate
D. icter
E. anemie megaloblastic
(pag. 138)
F1514012. n starea de ru epileptic se administreaz intravenos:

A. acid valproic
B. lamotrigin
C. diazepam
D. fenobarbital
403 Rezidentiat
E. primidona
(pag. 136)
F1514013. Urmtoarele mecanisme de aciune moleculare sunt descrise n cadrul clasei de

anticonvulsivante, cu excepia:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. blocarea canalelor de calciu de tip L
C. activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A
D. inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale
E. mpiedicarea eliberrii neuromediatorului excitator glutamat

(pag. 137)
F1514014. Urmtoarele medicamente sunt anticonvulsivante - antiepileptice, cu excepia:

A. vigabatrina
B. gabapentin
C. levodopa
D. acid valproic
E. primidona
(pag. 136)
F1614015. Acioneaz prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:

A. Metoclopramida
B. Acetazolamida
C. Etosuximida
D. Clorpropamida
E. Clortalidona
(pag. 137)
F1614016. Acioneaz prin inhibarea ireversibil a GABA-aminotransferazei:

A. Fenobarbitalul
B. Primidona
C. Etosuximida
D. Etotoina
E. Vigabatrina
(pag. 137)
F1614017. Are aciune analgezic util n nevralgia de trigemen:

A. Fenobarbitalul
B. Primidona
C. Fenitoina
D. Carbamazepina
E. Picrotoxina
(pag. 139)
F1614018. Gabapentinul:
A. Este un derivat benzodiazepinic, care blocheaz canalele de Na
B. Este un analog structural al GABA, dar nu fixeaz pe receptorii GABA
C. Inhib eliberarea glutamatului
D. Este utilizat n marele ru epileptic
E. Se administreaz i.v. n status epilepticus
(pag. 139)
404 Rezidentiat
F1614019. mpiedic eliberarea acidului glutamic, neurotransmitor cu rol excitator n SNC:

A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Trimetadiona
D. Sultiamul
E. Lamotrigina
(pag. 137)
F1614020. Pe aciunea anticonvulsivant, carbamazepina prezint:

A. Efect antihipertensiv
B. Efect diuretic
C. Efect antidiuretic n diabetul insipid
D. Efect antianginos
E. Efect hipoglicemiat
(pag. 139)
F2114021. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic, cu o exceptie:

A. indicatie n micul rau epileptic
B. de electie la copii mici
C. induce anemie megaloblastica
D. poate provoca sindrom de abstinenta, cu convulsii clonico-tonice
E. este un puternic inductor enzimatic
(pag. 137, 138)
F2114022. Fenitoina are urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:

A. icter
B. gingivita hipertrofica
C. anemie feripriva
D. anemie megaloblastica
E. efecte toxice cutanate
(pag. 138)
F2114023. Notati reactia adversa ce apartine fenitoinei:

A. crize convulsive
B. dislepsie
C. sindrom extrapiramidal
D. gingivita hipertrofica
E. anemie feripriva
(pag. 138)
F2114024. Este benzodiazepina cu actiune anticonvulsivanta:

A. medazepam
B. flunitrazepam
C. clordiazepoxid
D. clonazepam
E. oxazepam
(pag. 136)
F2114025. Notati barbituricul utilizat ca antiepileptic:

A. fenobarbital
B. ciclobarbital
C. tiopental
405 Rezidentiat
D. hexobarbital
E. amobarbital
(pag. 136)
F2114026. Este anticonvulsivant utilizat si in nevralgia de trigemen:

A. paracetamol
B. acid valproic
C. carbamazepina
D. metamizol
E. fenitoina
(pag. 138-139)
F2114027. Urmatoarele medicamente sunt utilizate in epilepsie, cu exceptia:

A. lidocaina
B. diazepam
C. clonazepam
D. amobarbital
E. etosuximida
(pag. 136)
F2214028. Care din urmatoarele antiepileptice inhiba degradarea GABA:

A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Lamotrigina
D. Vigabatrina
E. Etosuximida
(pag. 134-139)
F2214029. Care din afirmatiile referitoare la fenitoina nu sunt adevarate:

A. Poate produce hiperplazie gingivala
B. Produce anemie megaloblastica prin deficit folic
C. Administrata i.v. rapid poate produce oprirea inimii
D. Nu se poate administra in epilepsia psihomotorie
E. Se administreaza in marele rau epileptic
(pag. 134-139)
F2214030. Clonazepamul:
A. Este un derivat dibenzoazepinic
B. Este un derivat barbituric

C. Este util in micul rau epileptic si in statusul epileptic (administrat intravenos)
D. Se administreaza exclusiv per os
E. Nu este utilizat ca antiepileptic
(pag. 139)
F2214031. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au structura dibenzazepinica si se

utilizeaza ca anticonvulsivant?
A. Vigabatrina
B. Lamotrigen
C. Clobazam
D. Carbamazepina
E. Acetazolamida
(pag. 136)
406 Rezidentiat
F2514032. Gabapentin este:

A. derivat de feniltriazina
B. pentapeptid asemanator structural cu acidul gama-aminobutiric
C. benzodiazepina
D. barbituric
E. inhibitor al anhiodrazei carbonice
(pag. 136)
F2514033. Sultiamul este:

A. hidantoina
B. barbituric
C. pirimidindiona
D. inhibitor al anhidrazei carbonice
E. derivat de feniltriazina
(pag. 136)
F2514034. Principiile de tratament in epilepsie sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. monitorizarea concentratiei plasmatice a antiepilepticului

B. monitorizarea efectelor adverse
C. calea de administrare i.v.in status epilepticus
D. intreruperea brusca a tratamentului
E. anestezia generala pentru cazurile grave refractare la antiepileptice
(pag. 137)
F2514035. Notati benzodiazepina cu actiune anticonvulsivanta:

A. flunitrazepam
B. clonazepam
C. sultiam
D. oxazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 136)
F2514036. Notati barbituricul utilizat ca antiepileptic:

A. tiopental
B. fenitoina
C. fenobarbital
D. ciclobarbital
E. amobarbital
(pag. 136)
F2514037. Acidul valproic actioneaza prin:

B. deschiderea canalelor de clor
C. deschiderea canalelor de calciu de tip T
D. inhibarea ireversibila a enzimei GABA- T
E. inhibarea eliberarii glutamatului
(pag. 137)
F2614038. Sunt utile n meningite cu germeni sensibili urmtoarele antibiotice:

A. Neomicina
B. Fenoximetilpenicilina
C. Cloramfenicolul
407 Rezidentiat
D. Colistin sulfat
E. Polimixina B
(pag. 62, 66, 81, 88)
F2614039. Care dintre urmtoarele proprieti caracterizeaz bacitracina?

A. Are efect bactericid fa de germenii gram pozitivi
B. Produce frecvent leziuni renale
C. Se administreaz oral, fiind foarte bine tolerat
D. Nu se recomand n aplicaii locale, produce frecvent reacii alergice, inclusiv dermatit exfoliativ
E. Are o absorbie oral bun, d concentraii tisulare ridicate, inclusiv n LCR
(pag. 88)
F2614040. Doxiciclina:
A. Este un antibiotic contraindicat n perioada graviditii
B. Poate produce aplazie medular ireversibil
C. Se administreaz numai parenteral i.m.
D. Prezint sinergism de aciune cu antibioticele -lactamice
E. Fenobarbitalul i poteneaz efectul
(pag. 80)
F2614041. Care dintre urmtoarele antibiotice permite administrarea unei singure prize zilnice?
A. Tetraciclina
B. Doxiciclina
C. Oxitretraciclina
D. Clortetraciclina
E. Rolitetraciclina
(pag. 77)
F2614042. Colistina (Colimicina):

A. Are biodisponibilitate oral de cca. 65%
B. Acioneaz bactericid asupra bacililor gram negativ
C. Este folosit doar topic

D. Se asociaz cu aminoglicozidele datorit sinergismului de potenare
E. Are aciune tuberculostatic minor (antituberculos de alternativ)
(pag. 87)

F1214043. Aciunea anticonvulsivanta se realizeaz prin urmatoarele mecanisme:
A. stabilizarea membranei neuronale
B. scaderea pragului de excitabilitate
C. cresterea pragului de excitabilitate
D. cresterea tendinei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic
E. scaderea tendinei de iradiere a excitaiei in afara focarului epileptogen
(pag. 134-139)
F1214044. Anticonvulsivantele:
A. cresc pragul convulsivant
B. scad pragul de excitabilitate neuronala
C. diminua tendinta de iradiere a excitatiei
D. deschid canalele de sodiu si calciu
408 Rezidentiat
E. faciliteaza inhibitia GABA-ergica

(pag. 134-139)
F1214045. Carbamazepina:
A. se indic n micul ru epileptic
B. se indic n marele ru epileptic
C. nu se folosete n epilepsia parial psihomotorie
D. acioneaz ca antiepileptic prin blocarea canalelor de sodiu la nivel neuronal
E. acioneaz ca antiepileptic prin inchiderea canalelor de clor la nivel neuronal
(pag. 134-139)
F1214046. Care anticonvulsivante se utilizeaza in criza de petit mal:

A. primidona
B. trimetadiona
C. etosuximida
D. acidul valproic
E. vincamina
(pag. 134-139)
F1214047. Care anticonvulsivante se utilizeaza in crizele de grand mal:

A. fenilbutazona
B. fenitoina
C. fenobarbitalul
D. acidul valproic
E. fentolamina
(pag. 134-139)
F1214048. Care din urmtoarele antiepileptice sunt indicate in micul ru epileptic:

A. fenobarbitalul
B. acetazolamida
C. trimetadiona
D. carbamazepin
E. fenitoina
(pag. 134-139)
F1214049. Care din urmatoarele substane au proprieti antiepileptice:

A. tolperisonul
B. sultiamul
C. primidona
D. amantadina
E. selegilina
(pag. 134-139)
A. blocheaza canalele membranare de sodiu
B. se indica in marele rau epileptic
C. are proprietati aritmogene
D. poate produce hiperplazie gingivala

E. are potential farmacotoxicologic redus
(pag. 134-139)
409 Rezidentiat
A. este un inductor enzimatic puternic

B. este un anticonvulsivant de electie la copii mici
C. se poate administra in marele rau epileptic
D. blocheaza receptorii muscarinici
E. inhiba anhidraza carbonica
(pag. 134-139)
F1314052. Antiepilepticele actioneaza prin:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea anhidrazei carbonice;
C. cresc inhibarea sinaptica mediata de GABA;
D. inhiba GABA-transaminaza;
E. stimularea monoaminooxidazei.
(pag. 134 -139)
F1314053. Care din urmatoaree afirmatii sunt corecte pentru diazepam?

A. indicat in status epilepticus;
B. nu se administreaza in dismenoree;
C. este tranchilizant;
D. se administreaza i.v. repede;
E. doza activa este de 10 mg.
(pag. 134 -139)
F1314054. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru fenitoina?

A. este eficace in epilepsia psihomotorie;
B. nu produce deprimarea SNC;
C. nu este inductor enzimatic;
D. blocheaza canalele de sodiu;

E. este antiaritmic.
(pag. 134 -139)
F1314055. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru primidona?

A. derivat de difenilhidantoina;
B. se metabolizeaza in fenobarbital;
C. inactiva in micul rau epileptic;
D. eficace in marele rau epileptic;
E. creste efectul contraceptivelor orale.
(pag. 134 -139)
F1314056. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vigabatrin?

A. este un analog GABA;
B. inhiba GABA - transaminaza;
C. scade nivelul GABA in creier;
D. antiepileptic;
E. stimuleaza eliberarea glutamatului ca neurotransmitator inhibitor;
(pag. 134 -139)
F1314057. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru acidul valproic?
A. eficace in convulsii febrile la copii;
B. creste continutul GABA in creier;
C. stimuleaza GABA - transaminaza;
D. este hepatotoxic;
410 Rezidentiat
E. scade transaminazele serice GOT si GPT.

(pag. 134 -139)
F1314058. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru carbamazepina?

A. puternic inductor enzimatic;
B. indicat in nevralgia de trigemen;
C. antiepileptic;
D. se administreaza la gravide;
E. stimuleaza agresivitatea intre crize.
(pag. 134 -139)
F1314059. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru fenobarbital?

A. inductor enzimatic;
B. inactiv in marele rau epileptic;
C. antiepileptic de electie la copii;
D. intreruperea administrarii se face gradat;
E. eliminare mai mare in urina acida.
(pag. 134 -139)
F1314060. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza in tratamentul epilepsiei?

A. carbamazepina;
B. amantadina;
C. primidona;
D. fenitoina;
E. pentazocina.
(pag. 134 -139)
F1314061. Care din urmatoarele medicamente sunt active in micul rau epileptic?
A. trimetadiona;
B. levodopa;
C. metadona;
D. fenilbutazona;
E. etosuximida.
(pag. 134 -139)
F1314062. Care interactiuni ale fenitoinei sunt corecte?

A. efectul fenitoinei scade in alcoolism;
B. scade efectul contraceptivelor orale;
C. scade efectul carbamazepinei;
D. scade efectul furosemidului;
E. cimetidina scade efectul fenitoinei.
(pag. 134 -139)
F1314063. Fenitoina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. anemie megaloblastica;
B. osteomalacie prin hipovitaminoza D;
C. inductie enzimatica asupra vitaminei K;
D. sedare excesiva;
E. tulburari extrapiramidale.
(pag. 134 -139)
F1314064. Indicatiile fenitoinei cuprind:
411 Rezidentiat
A. marele rau epileptic (epilepsia majora);

B. micul rau epileptic (epilepsia minora);
C. epilepsia psihomotorie;
D. aritmii cardiace;
E. stop cardiac.
(pag. 134 -139)
F1314065. Tratamentul corect al epilepsiei se face cu:

A. tratament individualizat;
B. tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad gradat;
C. se controleaza periodic bolnavul;
D. tratamentul se intrerupe brusc daca bolnavul nu mai are crize;
E. nu se injecteaza prea repede.
(pag. 134 -139)
F1414066. Aciunea anticonvulsivant se caracterizeaz prin:

A. stabilizarea membranei celulare
B. stabilizarea membranei neuronale
C. creterea pragului de excitabilitate
D. crete pragul de descrcare a impulsului nervos
E. prelungete durata potenialului de aciune
(pag. 136)
F1414067. Carbamazepina este indicat n:

A. miastenie
B. nevralgia de trigemen
C. marele ru epileptic
D. epilepsia psihomotorie
E. parkinsonism medicamentos
(pag. 138-139)
A. are o absorbie oral bun
B. este eficace n marele ru epileptic
C. este inhibitor enzimatic
D. produce efecte teratogene (spina bifida)
E. este eficace i n aritmiile cardiace
(pag. 138)
F1414069. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint principii de tratament n epilepsie:

A. se ncepe cu doze mari ce se scad progresiv
B. este necesar individualizarea antiepilepticului i a dozelor
C. este necesar monitorizarea concentraiei plasmatice a antiepilepticului
D. durata tratamentului este de 3-6 luni
E. ntreruperea tratamentului se face prin reducerea treptat a dozelor
(pag. 137)
F1414070. Care dintre urmtoarele efecte adverse se pot ntlni n cursul terapiei cu
anticonvulsivante:
A. anemia megaloblastic
B. efect teratogen
C. hiperplazia gingiilor
D. sindrom lupoid
412 Rezidentiat
E. edem glotic
(pag. 138)
F1414071. Care dintre urmtoarele medicamente sunt cu eficacitate predominant n marele ru

epileptic:
A. fenitoina
B. lidocaina
C. carbamazepina
D. carbonatul de litiu
E. acidul valproic
(pag. 136)
F1414072. Fac parte din grupul medicamentelor anticonvulsivante:

A. selegilina
B. pimozidul
C. primidona
D. acidul valproic
E. fenitoina
(pag. 136)
F1414073. Fenitoina este indicat n:

A. miastenia gravis
B. nevralgia de trigemen
C. epilepsia psihomotorie
D. aritmii cardiace
E. marele ru epileptic
(pag. 138)
A. produce osteomalacie
B. hiperplazia gingiilor
C. este indicat i n aritmii cardiace
D. are o eficacitate foarte bun n nevralgia de trigemen
administrat n doze mari, intravenos, rapid, poate declana hipotensiune arterial, deprimare respiratorie
etc.
E.
(pag. 138)
F1414075. n cursul tratamentului cronic cu fenobarbital din epilepsie pot aprea urmtoarele
efecte
adverse:
A. anemie feripriv
B. anemie megaloblastic
C. marele ru epileptic
D. osteomalacie
E. ulcer gastro-duodenal
(pag. 138)
F1414076. Mecanismul la nivel molecular al anticonvulsivantelor se realizeaz prin:

B. blocarea canalelor de potasiu
C. blocarea canalelor de calciu tip L
D. deschiderea canalelor de clor
E. cresterea nivelului de GABA in creier
413 Rezidentiat
(pag. 137)
F1414077. Precizai afirmaiile corecte referitoare la carbamazepin:

A. este comercializat sub numele de Convulex sau Depakine
B. blocheaz canalele de sodiu
C. este eficient n nevralgia de trigemen
D. blocheaz canalele de calciu de tip T
E. deschide canalele de clor
(pag. 137-139)
F1514078. Carbamazepina este indicat n:

A. marele ru epileptic
B. micul ru epileptic
C. status epilepticus
D. aritmii cardiace
E. nevralgia de trigemen
(pag. 138, 139)

A. fenobarbitalul activeaz complexul receptor postsinaptic - GABA
B. lamotrigin stimuleaz eliberea neuromediatorului excitator glutamatul
C. vigabatrina crete nivelui GABA n creier
D. acetazolamida stimuleaz anhidraza carbonic cerebral
E. carbamazepina blocheaz canalele de sodiu
(pag. 137)
F1514080. Fenitoina este indicat n:

A. marele ru epileptic
B. epilepsie psihomotorie
C. aritmii cardiace
D. micul ru epileptic
(pag. 138)
A. este indicat n marele ru epileptic
B. este antiepilepticul cel mai toxic
C. este inhibitor enzimatic
D. se asociaz cu anticoncepionale orale pentru a le spori eficacitatea
E. poate produce osteomalacie
(pag. 137, 138)
F1514082. Gabapentin:
A. este indicat n status epilepticus
B. este indicat n epilepsia parial a adultului
C. structural este analog cu GABA
D. inhib anhidraza carbonic cerebral

E. stimuleaz anhidraza carbonic cerebral
(pag. 139)
F1514083. n starea de ru epileptic se pot administra i.v.:

A. diazepam
414 Rezidentiat
B. fenobarbital
C. primidona
D. acid valproic
E. clonazepam
(pag. 136)
F1514084. n tratamentul cronic cu fenobarbital pot s apar urmtoarele efecte adverse:

A. anemie megaloblastic
B. hiperplazie gingival
C. osteomalacie
D. sindrom lupoid
E. sindrom de abstinen la ntreruperea brusc
(pag. 138)
F1514085. Notai medicamentele antiepileptice utile i n convulsii neepileptice:

A. fenobarbital
B. diazepam
C. carbamazepina
D. gabapentin
E. acidul valproic
(pag. 105,115,138)
F1514086. Urmtorii compui sunt anticonvulsivante (antiepileptice):

A. etosuximida
B. primidina
C. trihexifenidil
D. levodopa
E. vigabatrina
(pag. 136)
F1614087. Acidul valproic acioneaz prin:

A. Blocarea canalelor de Na
B. Inhibarea ireversibil GABA-aminotransferazei
C. mpiedicarea eliberrii glutamatului
D. Inhibarea anhidrazei carbonice
E. Blocarea canalelor de calciu de tip T
(pag. 137)
F1614088. Acioneaz ca blocante ale canalelor de calciu de tip T:

A. Clonazepamul
B. Diazepamul
C. Acetazolamida
D. Trimetadiona
E. Etosuximida
(pag. 137)
F1614089. Actioneaz ca blocante ale canalelor de sodiu:

A. Vigabatrina
B. Fenobarbitalul
C. Carbamazepina
D. Fenitoina
E. Acidul valproic
415 Rezidentiat
(pag. 137)
F1614090. Aciunea anticonvulsivant se realizeaz prin:

A. Stabilizarea membranei neuronale
B. Creterea pragului de excitabilitate
C. Creterea pragului convulsivant
D. Scderea pragului de excitabilitate

E. Scderea pragului convulsivant
(pag. 136)
F1614091. Cresc activitatea GABA-ergic central, favorizeaz influxul de clorur:

A. Carbamazepina
B. Clonazepamul
C. Fenobarbitalul
D. Sultiamul
E. Picrotoxina
(pag. 137)
F1614092. n marele ru epileptic se utilizeaz:

A. Fenobarbitalul
B. Fenitoina
C. Carbamazepina
D. Acidul valproic
E. Etosuximida
(pag. 136)
F1614093. Oprirea brusc a a tratamentului cronic cu fenobarbital poate produce:

A. Convulsii
B. Sensibilizarea receptorilor pentru acid glutamic
C. Toleran
D. Hipertensiune arterial
E. Crize anginoase
(pag. 138)
F1614094. Reacile advrese produse de fenitoin sunt:

A. Hiperplazie gingival
B. Hipertensiune arterial
C. Hirsutism
D. Sindrom lupoid
E. Sedare marcat
(pag. 138)
F1614095. Tratamentul cronic cu fenobarbital poate produce:

A. Sindrom lupoid
B. Osteomalacie
C. Anemie megaloblastic
D. Anemie feripriv
E. Depozite corneene cu afectarea acuitii vizuale
(pag. 138)
F2114096. Sunt antiepileptice folosite in marele rau epileptic

A. fenobarbital
416 Rezidentiat
B. carbamazepina
C. fenitoina
D. acid valproic
E. trimetadiona
(pag. 136)
F2114097. Sunt antiepileptice folodite in micul rau epileptic

A. trimetadiona
B. fenobarbilat
C. etosuximida
D. acid valproic
E. carbamazepina
(pag. 136)
F2114098. Sunt benzodiazepine cu actiune anticonvulsivanta:

A. clonazepam
B. medazepam
C. alprazolam
D. flunitrazepam
E. diazepam
(pag. 136)
F2114099. Sunt medicamente utilizate n epilepsie:

A. lamotrigin
B. meprobamat
C. etosuximida
D. fenobarbital
E. vigabatrina
(pag. 136)
F2114100. Carbamazepina are urmatorul profil farmacologic:

A. indicatie in micul rau epileptic
B. indicatie in diabet insipid hipofizar
C. indicatie in nevralgia de trigemen
D. contraindicata in sarcina
E. blocheaza canalele de sodiu
(pag. 137-139)
F2114101. Sunt mecanisme de actiune anticonvulsivanta:

A. blocarea canalelor de calciu
B. blocarea canalelor de clor
C. blocarea canalelor de sodiu
D. inhibarea eliberarii glutamatului
E. inhibarea metabolizarii GABA
(pag. 136, 137)
F2114102. Actiunea anticonvulsivanta se datoreaza:

A. stabilizarii membranei neuronale
B. ridicarii pragului convulsivant
C. favorizarii depolarizarii neuronale
D. hiperpolarizarii membranei neuronale
E. diminuarii tendintei la iradiere a excitatiei in afara focarului epileptogen
417 Rezidentiat
(pag. 136)
F2114103. Sunt anticonvulsivante:

A. fenobarbital
B. amobarbital
C. diazepam
D. clonazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 136)
F2114104. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic:

A. indicatie in marele rau epileptic
B. de electie la copii mici
C. induce anemie megaloblastica
D. poate provoca sindrom de abstinenta, cu convulsii clonico-tonice
E. este un puternic inhibitor enzimatic
(pag. 137-138)
F2114105. Fenitoina are urmatoarele reactii adverse:

A. sindrom lupoid
B. nistagmus
C. dizartrie
D. hiperplazie gingivala
E. anemie feripriva
(pag. 138)
F2114106. Carbamazepina are urmatorul profil farmacologic:

B. contraindicatie in diabet insipid hipofizar
C. indicatie in nevralgia de trigemen
D. contraindicata in sarcina
E. efect teratogen tip spina bifida
(pag. 138-139)
F2114107. Notati medicamentele antiepileptice:
A. fenobarbital
B. acid valproic
C. fenitoina
D. baclofen
E. primidona
(pag. 136)
F2114108. Acidul valproic nu are urmatoarele actiuni:

A. analgezic antipiretic
B. antiinflamator
C. miorelaxant
D. antiepileptic
E. diuretic
(pag. 136-139)
F2114109. Carbamazepina este indicata in:

A. marele rau epileptic
418 Rezidentiat
B. epilepsia psihomotorie
C. nevralgia de trigemen
D. micul rau epileptic
E. status epilepticus
(pag. 138-139)
F2114110. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic:

B. de electie la copiii mici
C. poate induce anemie megaloblastica
D. este un puternic inhibitor enzimatic
E. induce efecte de supradozare a anticoagulantelor orale cumarinice
(pag. 137-138)
F2114111. Fenitoina poate provoca urmatoarele R.A.:
A. ataxie, dizartrie
B. nistagmus, cataracta
C. hiperplazie gingivala
D. anemie feripriva
E. ileus mecanic letal
(pag. 138)
F2114112. Medicamente folosite in micul rau epileptic, sunt :

A. trimetadiona
B. etosuximida
C. lidocaina i.v
D. diazepam i.v
E. carbamazepina
(pag. 136)
F2114113. Inhiba GABA aminotransferaza, anticonvulsivantele :

A. fenobarbital
B. acid valproic
C. vigabatrina
D. lamotrigina
E. acetazolamida
(pag. 137)
A. Este o benzodiazepina
B. Blocheaza canalele de K
C. Are efect antiparkinsonian
D. Se indica in nevralgie de trigemen
E. Se contraindica la gravide
(pag. 134-139)
F2214115. Care din urmatoarele efecte sunt caracteristice fenitoinei:

A. nistagmus
B. alopecie
C. ataxie
D. anemie megaloblastica
E. sedare
419 Rezidentiat
(pag. 134-139)
F2214116. Care compusi au proprietati antiepileptice si antiaritmice:

A. Chinidina
B. Fenitoina
C. Atenololul
D. Lidocaina
E. Fenobarbitalul
(pag. 134-139)
F2214117. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:

A. Tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad treptat
B. Posologia poate fi optimizata prin monitorizarea concentratiei plasmatice a antiepilepticului
C. Tratamentul se poate intrerupe brusc fara urmari deosebite
D. In status epilepticus medicamentele se administreaza oral
E. Intervalul dintre doze depinde de timpul de injumatatire
(pag. 134-139)
A. Este un puternic inductor al SOMH
B. Este de electie in micul rau epileptic
C. La intreruperea brusca a tratamentului pot sa apara convulsii tonico-clonice
D. Este contraindicat in marele rau epileptic
E. Este de electie la copii mici
(pag. 134-139)
A. este o hidantoina
B. este un derivat iminostilbenic
C. prezinta efecte teratogene

D. se indica in marele rau epileptic
E. este contraindicata in epilepsia psihomotorie
(pag. 134-139)
F2214120. Antiepilepticele:
A. Scad pragul de excitabilitate si pragul convulsivant
B. Stabilizeaza membrana neuronala
C. Blocheaza canalele de calciu de tip L (trimetadiona)
D. Scad nivelele GABA in creier (vigabatrina)
E. Blocheaza canalele de sodiu (carbamazepina)
(pag. 134-139)
A. Este un analog GABA
B. Se indica in epilepsia partiala a adultului
C. Este un derivat barbituric
D. Se indica in status epilepticus
E. Intra in preparatul Depakine
(pag. 134-139)
F2214122. Substantele medicamentoase anticonvulsivante pot sa apartina urmatoarelor clase

structurale:
A. Barbiturice
420 Rezidentiat
B. Pirimidindione
C. Benzodiazepine
D. Fenotiazine
E. Butirofenone
(pag. 136)
F2214123. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase prezinta actiune anticonvulsivanta

?
A. Levomepromazina
B. Carbamazepina
C. Acidul valproic
D. Acidul mefenamic
E. Fenitoina
(pag. 136)
F2214124. Alegeti dintre urmatoarele denumiri comune internationale pe cele care apartin unor
substante medicamentoase cu actiune anticonvulsivanta.
A. Gabapentin
B. Acid acetilsalicilic
C. Trimetadiona
D. Diazepam
E. Amantadina
(pag. 136)
F2214125. Care dintre afirmatiile referitoare la fenobarbital sunt adevarate ?

A. Este un anticonvulsivant din clasa barbituricelor
B. Este util in marele rau epileptic
C. Este contraindicat la copii mici
D. Este de electie ca anticonvusivant la copii mici
E. La intreruperea brusca a tratamentului cronic apare sindromul de abstinenta cu convulsii tonico-clonice
(pag. 136, 138)
A. Este un derivat hidantoinic
B. Este un derivat benzodiazepinic
C. Este indicata in marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
D. Are si efect antiaritmic
E. Este foarte bine tolerata, nu da reactii adverse
(pag. 136, 138)
A. Are structura dibenzoazepinica
B. Este derivat de acid barbituric

C. Are efecte benefice in nevralgia de trigemen
D. Prezinta efecte teratogene
E. Este indicata in marele rau epileptic si epilepsia psihomotorie
(pag. 136, 138-139)
A. Este un analog GABA
B. Se fixeaza pe receptorii GABA
C. Este utilizat in status epilepticus doar sub forma injectabila
D. Este utilizat in epilepsia partiala a adultului ca tratament adjuvant altor anticonvulsivante
421 Rezidentiat
E. Se conditioneaza sub forma de capsule in preparatul Neurontin

(pag. 139)
F2214129. Care dintre urmatoarele anticonvulsivante fac parte din grupul succinimidelor?
A. Fenitoina
B. Sultiam
C. Trimetadiona
D. Morsuximida
E. Etosuximida
(pag. 136)
F2214130. Carbamazepina este:

A. Un compus cu efect teratogen.
B. Indicat in nevralgia de trigemen
C. Contraindicata in diabetul insipid.
D. Activ in marele rau epileptic si epilepsie psihomotorie
E. Un compus cu structura difenilmetanica.
(pag. 138, 139)
F2214131. Gabapentin este:

A. Un analog structural al acidului aminocaproic
B. Substanta activa din produsul Neurontin

C. Compus ce actioneaza prin fixarea pe receptorii GABA
D. Indicat in epilepsia partiala a adultului
E. Un antiepileptic cu spetru larg.
(pag. 139)
F2214132. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase se administreaza in epilepsia

partiala,
focala?
A. Sultiam
B. Amobarbital
C. Vigabatrin
D. Flumazenil
E. Lamotrigin
(pag. 136)
F2214133. Care dintre urmatorii compusi sunt indicati in marele rau epileptic?
A. Gabapentin
B. Carbamazepina
C. Fenitoina
D. Medazepam
E. Ciclobarbital
(pag. 136)

A. Fenobarbitalul este un derivat hidantoinic.
B. Clonazepamul este o benzodiazepina indicata in micul rau epileptic
C. Fenacemida este un antiepileptic cu spectru larg utilizat numai de rezerva
D. Acidul valproic este substanta activa din produsul Depakine
E. Carbamazepina este un antiepileptic care se administreaza in sarcina
(pag. 137, 138)
422 Rezidentiat
F2214135. In tratamentul cronic cu fenobarbital, in doze mari pot sa apara:

A. Osteomalacie
B. Hiperplazia gingiilor
C. Anemie megaloblastica
D. Sindrom de abstinenta la intreruperea brusca a tratamentului
E. Cresterea sigurantei la administrarea contraceptivelor orale
(pag. 138)
F2214136. Fenitoina este:

A. Un derivat de hidantoina.
B. Indicata in aritmii cardiace
C. Indicata in epilepsia psihomotorie
D. Un compus care se poate administrat in doze mari, i.v. fara sa apara reactii nedorite.
E. Un compus care poate produce hiperplazia gingiilor.
(pag. 138)
F2214137. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt antiepileptice si fac parte din
clasa
sulfamidelor inhibitoare ale anhidrazei carbonice?
A. Acetazolamida
B. Lamotrigin
C. Etosuximida
D. Trimetadiona
E. Sultiam
(pag. 136)
F2314138. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru fenobarbital?

A. inductor enzimatic;
B. inactiv in marele rau epileptic;
C. antiepileptic de electie la copii;
D. intreruperea administrarii se face gradat;
E. eliminare mai mare in urina acida.
(pag. 134 -139)
F2314139. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru fenitoina?
A. este eficace in epilepsia psihomotorie;

B. nu produce deprimarea SNC;
C. nu este inductor enzimatic;
D. blocheaza canalele de sodiu;
E. este antiaritmic.
(pag. 134 -139)
F2314140. Antiepilepticele actioneaza prin:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea anhidrazei carbonice;
C. cresc inhibarea sinaptica mediata de GABA;
D. inhiba GABA-transaminaza;
E. stimularea monoaminooxidazei.
(pag. 134 -139)
F2314141. Tratamentul corect al epilepsiei se face cu:

A. tratament individualizat;
B. tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad gradat;
423 Rezidentiat
C. se controleaza periodic bolnavul;

D. tratamentul se intrerupe brusc daca bolnavul nu mai are crize;
E. nu se injecteaza prea repede.
(pag. 134 -139)
F2314142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru primidona?

A. derivat de difenilhidantoina;
B. se metabolizeaza in fenobarbital;
C. inactiva in micul rau epileptic;
D. eficace in marele rau epileptic;
E. creste efectul contraceptivelor orale.
(pag. 134 -139)
F2314143. Care interactiuni ale fenitoinei sunt corecte?
A. efectul fenitoinei scade in alcoolism;

B. scade efectul contraceptivelor orale;
C. scade efectul carbamazepinei;
D. scade efectul furosemidului;
E. cimetidina scade efectul fenitoinei.
(pag. 134 -139)
F2314144. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru carbamazepina?

A. puternic inductor enzimatic;
B. indicat in nevralgia de trigemen;
C. antiepileptic;
D. se administreaza la gravide;
E. stimuleaza agresivitatea intre crize.
(pag. 134 -139)
F2314145. Care din urmatoaree afirmatii sunt corecte pentru diazepam?

A. indicat in status epilepticus;
B. nu se administreaza in dismenoree;
C. este tranchilizant;
D. se administreaza i.v. repede;
E. doza activa este de 10 mg.
(pag. 134 -139)
F2314146. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru acidul valproic?
A. eficace in convulsii febrile la copii;
B. creste continutul GABA in creier;
C. stimuleaza GABA - transaminaza;
D. este hepatotoxic;
E. scade transaminazele serice GOT si GPT.
(pag. 134 -139)
F2314147. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vigabatrin?

A. este un analog GABA;
B. inhiba GABA - transaminaza;
C. scade nivelul GABA in creier;

D. antiepileptic;
E. stimuleaza eliberarea glutamatului ca neurotransmitator inhibitor;
(pag. 134 -139)
424 Rezidentiat
F2314148. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza in tratamentul epilepsiei?

A. carbamazepina;
B. amantadina;
C. primidona;
D. fenitoina;
E. pentazocina.
(pag. 134 -139)
F2314149. Fenitoina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. anemie megaloblastica;
B. osteomalacie prin hipovitaminoza D;
C. inductie enzimatica asupra vitaminei K;
D. sedare excesiva;
E. tulburari extrapiramidale.
(pag. 134 -139)
F2314150. Care din urmatoarele forme continand fenobarbital exista in farmacie?

A. comprimate a 100 mg;
B. drajeuri a 500 mg;
C. comprimate a 15 mg;
D. fiole a 200 mg;
E. capsule a 1 mg.
(pag. 134 -139)
F2314151. Care din urmatoarele medicamente sunt active in micul rau epileptic?
A. trimetadiona;
B. levodopa;
C. metadona;
D. fenilbutazona;
E. etosuximida.
(pag. 134 -139)
F2314152. Indicatiile fenitoinei cuprind:

A. marele rau epileptic (epilepsia majora);
B. micul rau epileptic (epilepsia minora);
C. epilepsia psihomotorie;
E. stop cardiac.
(pag. 134 -139)
F2314153. Fenitoina este indicata in:

A. sindrom lupoid;
B. cataracta;
C. marele rau epileptic;
E. dermatita exfoliativa.
(pag. 134 - 139)
F2314154. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru carbamazepina?

A. este indicata in marele rau epileptic;
B. este indicata in micul rau epileptic;
425 Rezidentiat
C. este indicata in nevralgia de trigemen;

D. este indicata in diabetul insipid hipofizar;
E. prezinta efecte teratogene.
(pag. 134 - 139)
F2314155. Care dintre urmatoarele nedicamente se utilizeaza in status epilepticus?

A. acid valproic;
B. clonazapam;
C. gabapentin;
D. acetazolamida;
E. diazepam.
(pag. 134 - 139)
F2314156. Anticonvulsivantele actioneaza prin urmatoarele mecanisme de actiune:

A. inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale (ex.: sultiam);
B. deschiderea canalelor de clor, prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A (ex.:
fenobarbital);
C. blocarea canalelor de sodiu (ex.: carbamazepina);
D. blocarea canalelor de calciu de tip T (ex.: etosuximida);
E. activarea canalelor de sodiu (ex.: fenitoina).
(pag. 134 - 139)
F2314157. Care dintre urmatoarele anticonvulsivante antagonizeaza in conditii experimentale

convulsiile produse prin electrosoc?
A. fenobarbital;
B. trimetadiona;
C. etosuximida;
D. fenitoina;
E. primidona.
(pag. 134 - 139)
F2514158. Notati reactiile adverse ce apartin fenitoinei:

A. hiperplazia gingiilor
B. anemie feripriva
C. sindrom lupoid
D. alopecie
E. dizartrie
(pag. 138)
F2514159. Carbamazepina este utila in:

A. micul rau epileptic
B. status epilepticus
C. marele rau epileptic
D. diabet insipid hipofizar

(pag. 138- 139)
F2514160. Gabapentin:
A. se fixeaza pe receptorii GABA
B. analog structural cu GABA
C. este indicat in status epilepticus
D. este antiepilepticul cel mai toxic
E. este utilizat in epilepsia partiala la adult
426 Rezidentiat
(pag. 139)
F2514161. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic
B. fenitoina se utilizeaza de electie la copiii mici
C. carbamazepina se utilizeaza in spina bifida
D. clonazepamul se utilizeaza in status epilepticus
E. fenacemida este cel mai toxic antiepileptic
(pag. 137- 139)
F2514162. Fenitoina poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. dermatita exfoliativa
B. oprirea inimii
C. spina bifida
D. ataxie, dizartrie, halucinatii
E. paranoia, delir
(pag. 138- 139)
A. potenteaza efectul anticoagulantelor orale
B. este inhibitor enzimatic
C. poate provoca anemie megaloblastica
D. este util in marele rau epileptic

E. se utilizeaza de regula la copiii mici
(pag. 137- 138)
F2514164. Notati medicamentele utilizate in epilepsie:

A. fensuximida
B. etotoina
C. selegilina
D. lamotrigin
E. suxametoniu
(pag. 136)
F2514165. Clonazepam este util in:

A. marele rau epileptic
B. micul rau epileptic
C. epilepsia partiala a adultului
D. status epilepticus
E. epilepsia psihomotorie
(pag. 139)
F2614166. Cresc efecte cloramfenicolului:

A. Cimetidina
B. Carbamazepina
C. Griseofulvina
D. Paracetamolul
E. Meprobamatul
(pag. 83)
F2614167. Care dintre urmtoarele antibiotice pot fi utilizate n infecii biliare?

A. Amoxicilina
427 Rezidentiat
B. Fenoximetilpenicilina
C. Eritromicina
D. Polimixina B
E. Neomicina
(pag. 50, 62)
F2614168. Sunt aminoglicozide:

A. Gentamicina
B. Amikacina
C. Claritromicina
D. Azitromicina
E. Josamicina
(pag. 66-75)
F2614169. Urmtoarele proprieti caracterizeaz aminoglicozidele:

A. Nu se absorb pe cale oral
B. Travereseaz bariera hemato-encefalic
C. Sunt nefrotoxice i neurotoxice
D. Prezint aciune de tip curarizant
E. Se asociaz frecvent ntre ele pentru efecte sinergice
(pag. 66, 67)
F2614170. Eritromicina este antibiotic de elecie n infeciile cu:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Salmonella typhi
D. Mycobacterium leprae
E. Bacteriodes fragilis
(pag. 62)
F2614171. Urmtoarele proprieti farmacocinetice caracterizeaz eritromicina:

A. Absorbie digestiv foarte bun (90%), neinfluenat de alimente
B. Concentraii crescute n LCR
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare n form activ n bil
E. Metabolizare hepatic intens prin desfacerea inelului lactonic
(pag. 62)
F2614172. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:

A. Cefalosporinele
B. Ampicilina
C. Polimixina E
D. Diuretice de ans
E. Amfotericina B
(pag. 67)
F2614173. Cloramfenicolul poate induce:

A. Enterit stafilococic sever
B. Pancitopenie
C. Disurie
D. Candidoze
E. Hiperpotasemie
428 Rezidentiat
(pag. 82)
F2614174. Cloramfenicolul are efecte clinice bune n:

A. Febr tifoid
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Rickettsioze
D. Aspergiloz pulmonar
E. Trichomoniaz
(pag. 82-83)
F2614175. Tratamentul sifilisului se poate face cu:

A. Eritromicina
B. Kanamicina
C. Ofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Benzilpenicilin
(pag. 42, 62, 76)
429 Rezidentiat
Tema nr. 15 Antiparkinsoniene

BIBLIOGRAFIE:

F1215001. Anticolinergicele centrale:
A. nu influenteaza sialoreea
B. au o tolerabilitate redusa comparativ cu medicamentele antiparkinsoniene dopaminergice
C. se indica in formele incipiente de parkinsonism, cand predomina hipertonia
D. se contraindica in sindromul extrapiramidal produs de neuroleptice
E. se pot administra si la bolnavii cu adenom de prostata
(pag. 128-133)
F1215002. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul cu levodopa sunt adevarate:

A. este contraindicata asocierea levodopa-carbidopa
B. levodopa se asociaza in mod curent cu medicamente simpatomimetice
C. levodopa prezinta efecte dopaminergice centrale
D. terapia cu levodopa este lipsita de reactii adverse
E. fenomenul "on-off produs de levodopa se atenueaza pe parcursul tratamentului
(pag. 128-133)
F1215003. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la parkinsonism sunt adevarate:

A. este consecinta distrugerii neuronilor dopaminergici din sistemul mezolimbic
B. este consecinta distrugerii neuronilor dopaminergici din substanta neagra
C. in boala Parkinson apare un dezechilibru intre sistemele dopaminergice si adrenergice
D. are o evolutie fulminanta
E. nu poate fi produs de medicamente
(pag. 128-133)
F1215004. Levodopa:
A. nu traverseaza bariera hematoencefalica
B. nu poate produce miscari anormale involuntare de tip coreiform

C. creste secretia hipofizara de prolactina
D. poate produce fenomene on-off, care se intensifica treptat
E. sufera o biotransformare hepatica la serotonina
(pag. 128-133)
F1215005. Selegilina:
A. este un anticolinergic
B. inhiba neselectiv monoaminoxidaza
C. amelioreaza fenomenele on-off la L-dopa
D. poate da efecte semnificative de tip amfetaminic la doze terapeutice
E. intra in preparatul Akineton
(pag. 128-133)
A. este un inhibitor selectiv al MAO-A
430 Rezidentiat
B. este un inhibitor selectiv al MAO-B

C. nu se poate asocia cu levodopa
D. se comercializeaza sub denumirea comerciala de Aurorix
E. blocheaza receptorii muscarinici
(pag. 128-133)
F1215007. Tratamentul bolii Parkinson:

A. se face numai cu levodopa
B. dozele de medicament se cresc brusc
C. in formele incipiente ale bolii se pot administra anticolinergice
D. intreruperea administrarii medicamentelor se face brusc
E. in parkinsonismul medicamentos se contraindica anticolinergicele
(pag. 128-133)
F1315008. Amantadina are actiune antiparkinsoniana prin urmatorul mecanism:

A. creste tonusul colinergic in nucleii subcorticali;
B. este agonist al receptorilor dopaminergici;

C. stimuleaza biosinteza de dopamina;
D. este anticolinergic;
E. eliberarea dopaminei din neuronii tractului nigrostriat.
(pag. 128-133)
F1415009. Acidul homovanilic rezult din metabolizarea:

A. fenobarbitalului
B. dopaminei de ctre MAO, COMT
C. selegilinei
D. fenitoinei
E. amantadinei
(pag. 131)
F1415010. In schema de tratament a parkinsonismului medicamentos intr urmtoarele

medicamente:
A. dopaminergicele
B. anticolinergicele de tipul trihexifenidil
C. amitriptilina
D. selegilina
E. fenitoina
(pag. 130)
F1415011. Sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice se trateaz cu:

A. levodopa
B. selegilina
C. trihexifenidil
D. amantadina
E. carbidopa
(pag. 132)
F1515012. Antiparkinsoniene agoniti dopaminergici D2 sunt urmtoarele, cu excepia:

A. bromocriptina
B. lergotril
C. pergolid
D. biperiden
E. lisurid
431 Rezidentiat
(pag. 130)
F1515013. Antiparkinsoniene anticolinergice sunt urmtoarele, cu excepia:

A. levodopa
B. trihexifenidil
C. benzatropina
D. biperiden
E. prociclidina
(pag. 129)
F1515014. Antiparkinsoniene care stimuleaz transmisia dopaminergic sunt urmtoarele, cu

excepia:
A. biperiden
B. levodopa
C. selegilina
D. amantadina
E. lisurid
(pag. 129)
F1515015. n formele avansate de boal Parkinson se administreaz:

A. levomepromazin
B. amantadin
C. trihexifenidil
D. levodopa
E. tioridazina
(pag. 130)
F1515016. Sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice se trateaz cu:

A. levodopa
B. trihexifenidil
C. benserazid
D. carbidopa
E. piribedil
(pag. 130)
F1515017. Trihexifenidilul:
A. antagonizeaz hipertonia
B. induce hipertonie
C. produce sialoree
D. induce tremor
E. induce hipokinezie
(pag. 132)
F1615018. Boala Parkinson are ca etiologie:

A. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i colinergic, n favoarea sistemului colinergic
B. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i colinergic, n favoarea sistemului dopaminergic
C. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i serotoninergic, n favoarea sistemului
dopaminergic
D. Dezechilibrul funcional ntre sistemul colinergic i serotoninergic, n favoarea sistemului colinergic
E. Dezechilibrul funcional ntre sistemul dopaminergic i histaminergic, n favoarea sistemului
dopaminergic
(pag. 128)
F1615019. Parkinsonismul medicamentos indus de neuroleptice se trateaz cu:

A. Trixefenidil
432 Rezidentiat
B. Levodopa
C. Benserazid
D. Carbidopa
E. Lisurid
(pag. 130)
F1615020. Stimularea receptorilor D2-dopaminergici produce:

A. Inhibarea adenilat-ciclazei printr-o protein Gi
B. Creterea IP3 i diacilglicerolului printr-o protein Gq

C. Creterea activitii catalitice a adenilat-ciclazei printr-o protein Gs
D. Activarea pompei calcice
E. Inhibarea fosfodiesterazei
(pag. 130)
F1615021. Stimuleaz eliberarea dopaminei la nivel nigro-striatal:

A. Carbidopa
B. Benserazida
C. Amantadina
D. Ciproheptadina
E. Clozapina
(pag. 129)
F1615022. Sunt agoniti dopaminergici, cu excepia:

A. Bromocriptina
B. Piribedilul
C. Lisuridul
D. Mirtazepina
E. Lergotrilul
(pag. 130)
F1615023. Sunt antiparkinsoniene care inhib monoaminoxidaza de tip B:

A. Carbidopa
B. Levodopa
C. Alfametildopa
D. Selegilina
E. Ajmalina
(pag. 129)
F2115024. Levodopa are urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

A. este precursor al noradrenalinei
B. are efecte anticolinergice
C. produce miscari coreiforme
D. produce obisnuinta la tratament indelungat

E. la tratament lung cu doze mari, poate produce stare paranoida
(pag. 131, 132)
F2115025. In farmacoterapia bolii Parkinson se tine seama de urmatoarele principii, cu o exceptie:

A. formele incipiente se trateaza cu trihexifenidil si amantadina
B. sindromul parkinsonian indus de neuroleptice se trateaza cu anticolinergice
C. formele usoare se treateaza cu levodopa
D. dozele se cresc treptat
E. levodopa se administreaza asociat cu carbidopa sau benserazid
433 Rezidentiat
(pag. 130, 131)
F2115026. Trihexifenidil are urmatorul profil farmacologic

A. colinergic
B. induce sialoree
C. antiglaucomatos
D. antiparkinsonian in formele incipiente
E. contraindicat in parkinsonismul medicamentos
(pag. 132-133)
F2115027. Levodopa are urmatorul profil farmacologic:

A. transfer pasiv prin membranele biologice
B. este metabolitul activ al dopaminei
C. antagonism cu simpatomimeticele
D. indicat in formele avansate ale bolii Parkinson
E. util in psihoze paranoide
(pag. 131-132)
F2115028. Selegilina are urmatorul profil farmacologic:

A. biotransformare la dopamina
B. T1/2 scurt
C. efecte secundare antiamfetaminice
D. antiparkinsonian IMAO-B
E. antagonizeaza efectele levodopei
(pag. 132)
F2115029. Precizati mecanismul de actiune antiparkinsoniana pentru amantadina:

A. stimuleaza biosinteza de dopamina
B. este agonist al receptorilor dopaminergici
C. este anticolinergic
D. elibereaza dopamina din axonii nigrostriati
E. creste tonusul colinergic in nucleii subcorticali
(pag. 129)
F2115030. Urmatoarele afirmatii privind trihexifenidilul sunt corecte, cu exceptia :

A. este contraindicat in glaucom
B. este indicat in sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice
C. antagonizeaza hipertonia din parkinson
D. anuleaza sialoreea
E. adenomul de prostata reprezinta o indicatie
(pag. 132-133)
F2215031. Anticolinergicele centrale:

A. au o tolerabilitate inferioara dopaminergicelor
B. antagonizeaza intens hipokinezia
C. accentueaza sialoreea
D. au eficacitate inferioara dopaminergicelor
E. se pot administra in adenomul de prostata
(pag. 128-133)
F2215032. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Trihexifenidil sunt corecte ?

A. Accentueaza sialoreea din boala Parkinson
434 Rezidentiat
B. Este indicat in sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice

C. Nu prezinta efecte anticolinergice periferice
D. Se asociaza cu benzserazida si carbidopa pentru a-l proteja de actiunea decarboxilazelor

E. Nu se asociaza cu alte antiparkinsoniene
(pag. 132-133)
F2215033. In cazul bolii Parkinson apare un dezechilibru intre sistemele:

A. Dopaminergic-colinergic
B. Dopaminergic-adrenergic
C. Dopaminergic-serotoninergic
D. Colinergic-adrenergic
E. Adrenergic-serotoninergic
(pag. 129)
F2215034. Care dintre urmatoarele antiparkinsoniene prezinta si actiune antivirala?

A. Levodopa
B. Lergotril
C. Piribedil
D. Amantadina
E. Lisurid
(pag. 131)
F2215035. In sindromul parkinsonian:

A. tratamentul medicamentos este etiologic
B. exista un dezechlibru la nivel mezolimbic si mezocortical
C. exista o hiperactivitate colinergica
D. apare o hiperactivitate dopaminergica
E. exista un exces de nicotina la nivel central
(pag. 128-133)
F2315036. Amantadina are actine antiparkinsoniana prin urmatorul mecanism:

A. creste tonusul colinergic in nucleii subcorticali;
B. este agonist al receptorilor dopaminergici;
C. stimuleaza biosinteza de dopamina;
D. este anticolinergic;
E. eliberarea dopaminei din neuronii tractului nigrostriat.
(pag. 128-133)
F2315037. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false pentru levo-dopa?

A. este precursor al dopaminei;
B. produce obisnuinta cu diminuarea intensitatii si duratei efectului la tratament indelungat;
C. inhiba secretia de prolactina;
D. produce cresterea secretiei de hormon somatotrop;
E. nu prezinta efecte dopaminergice centrale.
(pag. 128 - 133)
F2515038. Medicamentele utile in boala Parkinson sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. biperiden
B. amantadina
C. pergolid
D. sulpirid
E. piribedil
435 Rezidentiat
(pag. 129- 130)

A. selegilina este inhibitor selectiv al enzimei MAO- B
B. selegilina este precursor al dopaminei
C. MAO- B este marker genetic pentru boala Parkinson
D. levodopa creste biosinteza dopaminei
E. amantadina stimuleaza eliberarea dopaminei
(pag. 129- 132)
F2515040. Precizati mecanismul de actiune antiparkinsoniana pentru trihexifenidil:

A. stimuleaza eliberarea dopaminei
B. inhiba enzima MAO- B
C. este agonist dopaminergic D2
D. este anticolinergic
E. stimuleaza transmisia colinergica
(pag. 129)
F2515041. Parkinsonismul medicamentos se trateaza cu:

A. selegilina
B. amantadina
C. trihexifenidil
D. levodopa
E. bromocriptina
(pag. 130)
F2515042. Tratamentul in boala Parkinon are urmatoarele caracteritici, cu exceptia:

A. trebuie continuat toata viata
B. se administreaza doze mari de levodopa in formele incipiente
C. se administreaza levodopa in formele avansate
D. dozele sunt crescute treptat
E. la levodopa apare efect de obisnuinta dopaminergica
(pag. 130)
F2515043. Levodopa:
A. este cel mai eficace antiparkinsonian
B. inhiba enzima MAO-B
C. stimuleaza eliberarea dopaminei
D. prezinta tranport pasiv prin membranele biologice
E. nu este biotransformat la nivel hepatic
(pag. 131)
F2615044. Mecanismul de aciune al sulafmidelor antibacteriene const n:

A. Antagonizarea competitiv a acidului para-aminobenzoic
B. Inhibarea enzimei giraz
C. mpiedicarea sintezei de ergosterol
D. Blocarea reducerii dihidrofolatului
E. Inhibarea sintezei proteice bacteriene
(pag. 91)
F2615045. Sulfamidele antibacteriene au urmtoarele indicaii:
A. Nocardioz
436 Rezidentiat
B. Ascita tuberculoas
C. Aspergiloz pulmonar
D. Tifos exantematic
E. Trichomoniaz vaginal
(pag. 93)
F2615046. Trimetroprimul:
A. Inhib reaciile de transpeptidare implicate n sinteza peretelui celular
B. Antagonizeaz acidul para-aminobenzoic, precursor al acidului folic
C. Inhib dihidrofolat reductaza bacterian
D. Crete permeabilitatea membranei citoplasmatice bacteriene
E. Se fixeaz pe subunitatea ribozomal 50S, fiind activ pe germenii n repaus metabolic
(pag. 99)
F2615047. Care dintre urmtoarele proprieti caracterizeaz sulfametoxidiazina:

A. Are efecte locale la nivel intestinal, utile n colita ulceroas
B. Este o sulfamid sistemic cu efect retard
C. Se utilizeaz sub form de colir n trahom
D. Intr n preparatul co-trimoxazol alturi de trimetoprim
E. Are timp de njumtire scurt
(pag. 92, 95)
F2615048. Mecanismul de aciune al chinolonelor const n:

A. Inhibarea enzimei ADN-giraza
B. Inhibarea enzimei dihidrofolat-reductaza
C. Inhibarea enzimei ARN-polimeraza
D. Inhibarea sintezei proteice la nivel ribozomal
E. Inhibarea replicrii virale
(pag. 100)
F2615049. Urmtoarele proprieti caracterizeaz nitrofurantoina:
A. Aciune sistemic, cu difuziune tisular bun

B. Eliminare renal, cu concentrare la nivel urinar
C. Se metabolizeaz intens la nivel hepatic, cu formare de metabolii activi
D. Traverseaz bariera hematoencefalic
E. Are efect sinergic cu acidul nalidixic, util n infecii urinare complicate
(pag. 104)
F2615050. Urmtoarele proprieti caracterizeaz furazolidona:

A. Se concentreaz n form activ n urin
B. Inhib aldehid-dehidrogenaza i produce efecte neplcute la asociere cu alcoolul
C. Absorbie bun din tubul digestiv, neinfluenat de alimente
D. Se distribuie larg n esuturi, dnd nivele active antibacterian
E. Poate interfera cu funcia tiroidian, prin mpiedicarea peroxidazei tiroidiene
(pag. 105)
437 Rezidentiat

F1215051. Antiparkinsonienele care influenteaza mediatia colinergica:
A. blocheaza receptorii colinergici
B. antagonizeaza intens hipokinezia din parkinson
C. au eficacitate superioara antiparkinsonienelor dopaminergice
D. se contraindica in glaucom
E. reduc tremorul si rigiditatea
(pag. 128-133)
F1215052. Antiparkinsonienele ce influenteaza transmisia dopaminergica:

A. pot creste nivelul dopaminei
B. favorizeaza metabolizarea dopaminei
C. pot favoriza eliberarea dopaminei
D. blocheaza receptorii dopaminergici
E. sunt de electie in parkinsonismul medicamentos
(pag. 128-133)
F1215053. Care din afirmatiile referitoare la boala Parkinson sunt adevarate:

A. au loc distrugeri de neuroni colinergici in sistemul nigrostriat
B. au loc distrugeri de neuroni dopaminergici in substanta neagra
C. se instaleaza o hiperactivitate dopaminergica
D. se instaleaza o hiperactivitate colinergica
E. are loc proliferarea neuronilor dopaminergici din nigrostriat
(pag. 128-133)
F1215054. Care din afirmatiile referitoare la antiparkinsoniene sunt adevarate:

A. levodopa este un inhibitor al MAO-B
B. amantadina stimuleaza eliberarea dopaminei
C. carbidopa este un agonist dopaminergic
D. selegilina actioneaza antiparkinsonian prin inhibarea MAO-B
E. benserazidul nu se poate asocia cu levodopa
(pag. 128-133)
F1215055. Care din urmatoarele substante si produse sunt antiparkinsoniene:

A. dopamina
B. flufenazina
C. metoclopramidul
D. Madoparul
E. trihexifenidilul
(pag. 128-133)
F1215056. In tratamentul bolii Parkinson:

A. se pot utiliza agonisti dopaminergici
B. in formele avansate se administreaza levodopa
C. dozele se cresc treptat
D. asocierile de antiparkinsoniene sunt contraindicate
E. dopaminergicele sunt medicatia de electie in parkinsonismul medicamentos
(pag. 128-133)
F1215057. L-dopa:
438 Rezidentiat
A. poate fi un precursor al noradrenalinei

B. nu trece bariera hemato-encefalica
C. da efecte periferice de tip simpatomimetic
D. se foloseste in asociere cu inhibitori de dopa-decarboxilaza periferica
E. tratamentul se poate intrerupe brusc
(pag. 128-133)
A. intensifica sialoreea
B. influenteaza intens hipertonia din Parkinson
C. este mai bine tolerat decat dopaminergicele antiparkinsoniene
D. se poate administra in glaucom
E. se poate asocia cu levodopa
(pag. 128-133)
F1315059. Care din efectele adverse sunt caracteristice pentru levodopa?

A. diskinezie (miscari involuntare ale capului si extremitatilor);
B. fluctuatii in eficacitate;
C. efect on-off;
D. hipocolesterolemie;
E. bronhospasm.
(pag. 128 - 133)
F1315060. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru tratamentul cu levodopa?
A. se asociaza cu neuroleptice;
B. este cel mai eficace antiparkinsonian;
C. se asociaza cu benserazida;
D. nu se asociaza cu carbidopa;
E. inhibita extracerebrala a dopa-decarboxilazei ii scade efectele adverse.
(pag. 128 - 133)
F1315061. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru trihexifenidil?

A. este anticolinergic;
B. anuleaza sialoreea;
C. este anticonvulsivant;
D. este antiparkinsonian;
E. se recomanda in sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice.
(pag. 128 - 133)
F1315062. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind tratamentul antiparkinsonian?
A. tratamentul medicamentos este etiologic;
B. tratamentul este individualizat;
C. tratamentul nu se intrerupe brusc;
D. medicatia se administreaza toata viata;
E. se administreaza dopamina.
(pag. 128 - 133)
F1315063. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru bromocriptina?

A. agonist dopaminergic;
B. suprima lactatia postpartum;
C. nu se recomanda la acromegali;
D. antiparkinsonian;
439 Rezidentiat
E. antiviral.
(pag. 128 - 133)
F1315064. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru levodopa?

A. nu traverseaza bariera hematoencefalica;
B. in organism se transforma in dopamina;
C. este precursorul catecolaminelor;
D. dopa-decarboxilaza inhiba transformarea sa;
E. este un medicament de substitutie.
(pag. 128 - 133)
F1315065. Care din urmatoarele medicamente sunt active in boala Parkinson?

A. bromocriptina;
B. azelastina;
C. lovastatina;
D. selegilina;
E. amantadina.
(pag. 128 - 133)
F1315066. Ce manifestari caracterizeaza boala Parkinson?

A. rigiditate musculara;
B. tremor;
C. hiperuricemie;
D. afecteaza persoanele varstnice;
E. are tendinta evolutiva.
(pag. 128 - 133)
F1315067. Indicati antiparkinsonienele care stimuleaza transmisia in sinapsa dopaminergica

inhibitoare de la nivel nigrostriat:
A. bromocriptina;
B. levodopa;
C. haloperidol;
D. amantadina;
E. trihexifenidil.
(pag. 128-133)
F1315068. Indicati medicamentele utile in boala Parkinson:

A. clonazepam;
B. levodopa;
C. selegilina;
D. ergocriptina;
E. trihexifenidil.
(pag. 128-133)
F1315069. Medicamentele antiparkinsoniene actioneaza prin:

A. stimularea biosintezei dopaminei;
B. stimuleaza MAO-B;
C. inhiba MAO-B;
D. stimuleaza MAO-A;
E. stimularea eliberarii dopaminei.
(pag. 128 - 133)
440 Rezidentiat
F1315070. Prin ce se caracterizeaza boala Parkinson?

A. pierdere de neuroni dopaminergici;
B. carenta in GABA;
C. exces de acetilcolina;
D. carenta de serotonina;
E. carenta de dopamina.
(pag. 128 - 133)
F1315071. Urmatoarele proprietati farmacologice caracterizeaza levodopa:

A. fiind aminoacid, este transportata activ prin membranele biologice;
B. este transformata in dopamina, metabolitul ei activ;
C. este utila in psihoze;
D. este indicata in formele avansate de boala Parkinson;
E. la asocierea cu simpatomimetice apare un antagonism.
(pag. 128-133)
F1315072. Urmatoarele proprietati farmacologice caracterizeaza trihexifenidilul:

A. induce sialoree;
B. este indicat in sindromul parkinsonian medicamentos;
C. este antiglaucomatos;
D. este indicat in formele incipiente de boala Parkinson;
E. este colinergic.
(pag. 128-133)
F1415073. Asocierea selegilinei la tratamentul cu levodopa:

A. crete biodisponibilitatea oral a acesteia
B. amelioreaz unele din efectele adverse ale tratamentului cu levodopa( fenomenul on-off )
C. permite reducerea dozelor de selegilin la jumatate

D. crete T1/2 al levodopei
E. permite reducerea dozelor de levodopa
(pag. 132)
F1415074. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

tratamentul cu levodopa prezint un efect advers numit efect "on-off (fluctuaii mari ale strii bolnavului
pe
parcursul zilei)
A.
B. preparatul Madopar este o asociere de levodopa+carbidopa
C. levodopa stimuleaz secreia hipofizar de prolactin
D. trihexifenidilul este indicat n formele incipiente de parkinsonism, mai ales cnd predomin hipertonia
asocierea selegilin+levodopa amelioreaz unele efecte nedorite ale tratamentului cu levodopa (fenomen
"on-off, obisnuinta)
E.
(pag. 131-132-133)
F1415075. Care dintre urmtoarele medicamente sunt utilizate n formele incipiente de parkinson
conform principiilor de tratament:
A. anticolinergice(trihexifenidil)
B. fenobarbital
C. fenitoin
D. carbamazepin
E. stimulatoare ale eliberrii dopaminei(amantadina)
(pag. 130)
F1415076. La ntreruperea brusc a medicaiei antiparkinsoniene pot s apar:

A. efecte de rebound adrenergic
441 Rezidentiat
B. efecte de rebound colinergic

C. nevroze anxios depresive
D. efect de reglare "downa receptorilor dopaminergici

E. psihoze
(pag. 130)
F1415077. Levodopa:
A. este metabolizat hepatic, prin decarboxilare, la dopamin
B. crete secreia de hormon somatotrop
C. produce ca efect advers hiperplazia gingiilor
D. este contraindicat n adenomul de prostat
E. d obinuin dup aprox. 2 ani
(pag. 131)
F1415078. Madoparul este:

A. un medicament antipakinsonian
B. un medicament anticonvulsivant
C. o asociere de levodopa cu benserazid
D. un medicament antidepresiv
E. o asociere de levodopa cu carbidopa
(pag. 132)
F1415079. Mecanismele care stau la baza aciunii medicaiei antiparkinsoniene sunt:

A. stimularea enzimei MAO-B ce metabolizeaz dopamina
B. stimularea eliberrii dopaminei
C. cresc biosinteza dopaminei
D. stabilizarea membranei neuronale
E. inhib anhidraza carbonic cerebral
(pag. 129)
F1415080. Micrile anormale involuntare de tip coreiform:

A. sunt consecia manifestrii unei hiperfuncii dopaminergice n putamen n cursul tratamentului cu
levodopa
B. apar la ntreruperea tratamentului cu levodopa
C. apar la ntreruperea tratamentului cu selegilin
D. apar la 6 luni de la iniierea tratamentului cu levodopa
E. apar dup doi ani de tratament i se manifest la circa 1-4 ore de la administrarea levodopei
(pag. 131)
A. are o legare de proteinele plasmatice de 90% i fixare pe trombocite
B. are o legare de proteinele plasmatice de 95% i fixare n hematii
C. este un inhibitor selectiv al MAO-B
D. administrat precoce ntrzie cu 6-9 luni necesitatea tratamentului cu levodopa
E. are un T1/2 scurt
(pag. 132)
A. ntrzie evoluia bolii parkinson
B. se metabolizeaz la amfetamin i metamfetamin
C. se administreaz precoce n tratamentul epilepsiei
D. este cel mai eficace antiparkinsonian
E. poteneaz unele efecte secundare date de levodopa
442 Rezidentiat
(pag. 131-132)
F1415083. Sinemetul este:

A. un medicament antiparkinsonian dopaminergic
B. un medicament antiepileptic
C. asociere de levodopa cu benserazid
D. asociere de levodopa cu carbidopa
E. un medicament antiparkinsonian anticolinergic
(pag. 132)
A. are un T1/2 lung
B. antagonizeaz intens hipertonia
C. se poate recomanda i pacienilor ce asociaz adenom de prostat
D. intensific sialoreea
E. se utilizeaz n asociere cu levodopa, pentru reducerea dozelor
(pag. 132-133)
F1515085. n boala Parkinson:

A. hiperactivitatea colinergic produce tremor
B. hiperactivitatea colinergic produce hipokinezie
C. hiperactivitatea dopaminergic produce hipokinezie
D. hipoactivitatea dopaminergic produce hipokinezie
E. hipoactivitatea colinergic produce rigiditate
(pag. 129)
F1515086. n formele incipiente de boal Parkinson se administreaz:

A. levodopa
B. anticolinergice (trihexifenidil)
C. benserazid
D. carbidopa
E. stimulatoare ale eliberrii dopaminei (amantadina)
(pag. 130)
F1515087. Levodopa este contraindicat n:

A. boala Parkinson
B. psihoze
C. asociere cu neurolepticele
D. asociere cu inhibitori ai dopa-decarboxilazei
E. afeciuni cardiovasculare grave
(pag. 131)
F1515088. Levodopa se asociaz cu inhibitorii dopa-decarboxilazei:

A. carbidopa
B. levomepromazin
C. clorpromazina
D. benserazida
E. droperidol
(pag. 132)
F1515089. Levodopa:
A. este precursor al dopaminei
443 Rezidentiat
B. scade secreia de hormon somatotrop

C. crete secreia de prolactin
D. are efecte dopaminergice centrale
E. este precursorul noradrenalinei
(pag. 131)
A. are T 1/2 scurt
B. sufer biotransformare la amfetamin i metamfetamin
C. are T 1/2 lung (24 ore)
D. nu se asociaz cu levodopa
E. poatre produce halucinaii
(pag. 132)
F1515091. Sindromul Parkinson se manifest clinic prin:

A. hipertonie
B. hipokinezie
C. hipotonie
D. tremor al extremitilor
E. hiperkinezie
(pag. 128)
F1515092. Trihexifenidilul este contraindicat n:

A. glaucom
B. formele de parkinsonism n care predomin hipertonia
C. adenom de prostat
D. asociere cu levodopa
E. sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice
(pag. 133)
A. este indicat n formele incipiente de parkinsonism

B. este indicat n formele cu hipotonie muscular marcat
C. nu se asociaz cu levodopa
D. este indicat n sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice
E. este indicat n glaucom
(pag. 133)
F1615094. Anticolinergicele centrale utilizate n parkinsonism:

A. Antagonizeaz hipertonia
B. Reduc sialoreea
C. Favorizeaz rigiditatea muscular i tremorul
D. Produc mioz la nivelul ochiului
E. Cresc eliberarea de dopamin n nigrostriat
(pag. 132)
F1615095. Care dintre urmtoarele medicamente are aciune aciune anticolinergic central util
n
parkinsonism?
A. Levodopa
B. Biperiden
C. Trihexifenidil
D. Pergolid
444 Rezidentiat
E. Piribedil
(pag. 129-130)
F1615096. Care dintre urmtoarele medicamente favorizeaz transmisia dopaminergic?

A. Haloperidolul
B. Amantadina
C. Selegina
D. Biperiden
E. Trihexifenidilul
(pag. 129-130)
F1615097. Care dintre urmtorii compui sunt inhibitori ai DOPA-decarboxilazei?

A. Selegilina
B. Levodopa
C. Carbidopa
D. Metildopa
E. Benserazida
(pag. 129)
F1615098. Levodopa:
A. Este precursorul dopaminei
B. Are efecte dopaminergice centrale
C. Stimuleaz secreia hipofizar de prolactin
D. Se asociaz cu inhibitori periferici ai DOPA-decarboxilazei
E. nltur sialoreea
(pag. 131-132)
F1615099. Medicaia antiparkinsonian, n funcie de mecanismul de aciune se clasific n:

A. Medicaie anticolinergic
B. Medicaie colinergic
C. Medicaie care stimuleaz transmisia dopaminergic
D. Medicaie care blocheaz specific receptorii D2 dopaminergici
E. Medicaie care blocheaz receptorii D1 i D2 dopaminergici
(pag. 129)
F1615100. Sindromul Parkinson se manifest prin:

A. Tremor al extremitilor
B. Hipertonie muscular
C. Hipotonie muscular
D. Hipokinezie
E. Sialoree
(pag. 128)
F1615101. Sunt agoniti ai receptorilor D2-dopaminergici utilizai n parkinsonism:
A. Bromocriptina
B. Lisurid
C. Pimozid
D. Droperidol
E. Fluspirilen
(pag. 130)
F1615102. Sunt agoniti dopaminergici:
445 Rezidentiat
A. Pergolidul
B. Sulpiridul
C. Bromocriptina
D. Piribedilul
E. Metoclopramidul
(pag. 130)
F2115103. Sunt antiparkinsoniene:

A. moclobemid
B. selegilina
C. biperiden
D. dopamina
E. amantadina
(pag. 129)
F2115104. Sunt antiparkinsoniene ce stimuleaza transmisia dopaminergica:

A. trihexifenidil
B. levodopa
C. selegilina
D. piribedil
E. biperiden
(pag. 129, 130)
F2115105. Sunt antiparkinsoniene anticolinergice:
A. trihexifenidil
B. bromocriptina
C. lisurid
D. amantadina
E. biperiden
(pag. 129, 130)
F2115106. Trihexifenidil are urmatorul profil farmacologic:

A. anticolinergic
B. antiglaucomatos
C. produce constipatie
D. produce tulburari de mictiune
E. antagonizeaza sialoreea
(pag. 132, 133)

A. transfer activ prin membranele biologice
B. se metabolizeaza la dopamina
C. este indicat in Parkinson indus de neuroleptice
D. antiparkinsonian in formele incipiente
E. potenteaza simpatomimeticele
(pag. 131, 132)

A. efecte secundare de tip amfetaminic
B. potenteaza efectele levodopei
C. biotransformare la dopamina
D. inhiba dopa-decarboxilaza
446 Rezidentiat
E. se leaga masiv de proteinele plasmatice

(pag. 129, 132)
F2115109. Actiunea antiparkinsoniana poate avea ca mecanism:
A. stimularea biosintezei de dopamina

B. antagonizarea receptorilor colinergici
C. stimularea enzimei MAO-B
D. inhibarea enzimei MAO-A
E. simularea eliberarii de dopamina
(pag. 129)
F2115110. Despre levodopa sunt adevarate urmatoarele:

A. se administreaza in asociere cu benserazid
B. induce obisnuinta dopaminergica
C. prezinta efect "on-off" cu mari fluctuatii zilnice
D. este indicata in parkinsonismul medicamentos
E. tratamentul cu levodopa se incepe in stadiile incipiente ale bolii Parkinson
(pag. 131)
F2115111. Sunt antiparkinsoniene:

A. biperiden
B. amantadina
C. pergolid
D. carbidopa
E. risperidona
(pag. 129-130)

A. anticolinergic
B. efect rebound colinergic
C. indicat in Parkinson manifestat cu hipertonie
D. indicat in formele avansate ale bolii Parkinson
E. indicat in sindromul neurologic extrapiramidal indus de neuroleptice
(pag. 130,132-133)

A. indicat in asociere cu benserazid
B. induce obisnuinta dopaminergica
C. efect "on-off" cu mari fluctuatii zilnice

D. indicat in formele incipiente ale bolii Parkinson
E. indicat in parkinsonismul medicamentos
(pag. 130-132)
F2115114. Selegilina are urmatorul profil farmacologic

A. biotransformare in amfetamina
B. efecte de tip amfetaminic la mai mult de 10 mg/zi
C. intarzie nevoia tratamentului cu levodopa
D. potenteaza efectele levodopei
E. induce fenomenul "on-off" si obisnuinta dopaminergica
(pag. 132)
F2115115. Notati medicamentele utile in boala Parkinson:
447 Rezidentiat
A. levodopa
B. selegilina
C. trihexifenidil
D. ergocriptina
E. clonazepam
(pag. 129-130)
F2115116. Notati antiparkinsonienele ce stimuleaza transmisia dopaminergica la nivel nigrostriat:

A. amantadina
B. levodopa
C. bromcriptina
D. trihexifenidil
E. haloperidol
(pag. 129-130)
F2115117. Notati afirmatiile corecte:

A. MAO-A este marker genetic pentru boala Parkinson
B. trihexifenidil provoaca obisnuinta dopaminergica
C. levodopa provoaca efect rebound colinergic

D. amantadina este indicata in profilaxia infectiei cu virus gripal
E. levodopa poate induce miscari de tip coreiform, dupa 2 ani de tratament
(pag. 130-131)
F2115118. Actiunile farmacodinamice ale levodopa, sunt :

A. inhiba secretia hipofizara de prolactina
B. creste secretia de hormon somatrotop
C. are efecte dopaminergice centrale si periferice
D. blocheaza receptorii colinergici centrali
E. potenteaza neurolepticele
(pag. 131)
F2115119. Inhibitori de DOPA decarboxilaza sunt :

A. selegilina
B. carbidopa
C. benserazid
D. amantadina
E. bromocriptina
(pag. 129)
F2115120. Sunt corecte afirmatiile :

A. levodopa este precursorul dopaminei
B. trihexifenidil este contraindicat in adenom de prostata
C. carbidopa inhiba DOPA decarboxilaza
D. levodopa este indicta in sindromul extrapiramidal produs de neuroleptice
E. selegilina inhiba MAO B
(pag. 129-132)
F2215121. Care dintre afirmatiile referitoare la boala Parkinson sunt adevarate:

A. evolueaza acut si rapid
B. are la baza distrugerea neuronilor colinergici in striat
C. se manifesta prin tulburari motorii caracteristice
D. are la baza distrugerea neuronilor dopaminergici in substanta neagra
448 Rezidentiat
E. hipoactivitatea dopaminergica este responsabila de hipokinezie

(pag. 128-133)
F2215122. Care din afirmatiile referitoare la antiparkinsoniene sunt adevarate:

A. amantadina este un inhibitor COMT
B. levodopa influenteaza pozitiv nivelele dopaminei
C. selegilina actioneaza anticolinergic
D. pergolidul este un agonist dopaminergic D2
E. bromocriptina este un precursor al dopaminei
(pag. 128-133)
F2215123. Levodopa:
A. este un precursor al serotoninei
B. produce efecte dopaminergice centrale
C. poate produce miscari anormale involuntare de tip coreiform
D. stimuleaza secretia hipofizara de prolactina
E. se poate asocia cu carbidopa
(pag. 128-133)
A. se leaga in procent redus de proteinele plasmatice
B. se poate biotransforma la amfetamina si metamfetamina
C. inhiba selectiv MAO-B
D. nu influenteaza fenomenul "on-off" produs de levodopa
E. are un timp de injumatatire de aproximativ 24 ore
(pag. 128-133)
F2215125. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt utile in boala Parkinson?
A. Selegilina.
B. Trihexifenidilul.
C. Ajmalina.
D. Nialamida.
E. Levodopa.
(pag. 129)
F2215126. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune anticolinergica si sunt

utile
in boala Parkinson ?
A. Levodopa
B. Selegilina
C. Trihexifenidilul
D. Orfenadrina
E. Biperiden
(pag. 129)
F2215127. Care dintre urmatoarele antiparkinsoniene actioneaza prin stimularea transmisiei

dopaminergice ?
A. Selegilina
B. Trihexifenidilul
C. Amantadina
D. Bromocriptina
E. Prociclidina
(pag. 129)
449 Rezidentiat
F2215128. Care dintre afirmatiile referitoare la antiparkinsoniene sunt adevarate ?

A. Levodopa este cel mai eficace antiparkinsonian
B. Selegilina creste si prelungeste actiunea Levodopa, permitand reducerea dozelor acesteia
Amantadina nu are actiune antiparkinsoniana, este utilizata doar ca antiviral in profilaxia infectiilor cu
virus
gripal A
C.
D. Amantadina este utilizata ca adjuvant in boala Parkinson
E. Este utila asocierea antiparkinsonienelor dopaminergice cu neuroleptice
(pag. 131)
F2215129. Levodopa:
A. Este un antiparkinsonian
B. Este biotransformata hepatic, prin decarboxilare, la dopamina
C. Are efecte dopaminergice centrale
D. Nu are efecte dopamininergice periferice
E. Inhiba secretia hipofizara de prolactina
(pag. 131)
F2215130. Care dintre afirmatiile referitoare la Levodopa sunt corecte ?

A. Levodopa influenteaza pozitiv metabolismul dopaminei
B. Este un precursor al Dopaminei si Noradrenalinei
C. Este stabila metabolic, nu este influentata de actiunea decarboxilazelor
D. Nu prezinta efecte dopaminergice centrale deoarece nu trece bariera hemato-encefalica
E. Se asociaza cu inhibitori ai dopa-decarboxilazelor periferice de tipul benzserazidei si carbidopei
(pag. 129-132)
A. Este un antiparkinsonian
B. Actioneaza inhiband monoaminoxidaza B
C. Este biotransformata in Amfetamina si Metamfetamina
D. Are timpul de injumatatire foarte scurt
E. Nu poate fi asociata cu Levodopa din cauza efectelor secundare numeroase
(pag. 132)
A. Este antiparkinsonian anticolinergic
B. Are eficacitate superioara antiparkinsonienelor dopaminergice
C. Prezinta efecte secundare de tip anticolinergic
D. Poate fi asociat cu Levodopa pentru scaderea dozelor
E. Are efecte favorabile in glaucom si adenom de prostata
(pag. 129, 132-133)
F2215133. Medicamentele antiparkinsoniene pot actiona prin urmatoarele mecanisme:

A. Anticolinergic
B. Colinergic
C. Adrenergic
D. Adrenolitic
E. Stimulente ale transmisiei dopaminergice
(pag. 129)
F2215134. Care dintre urmatoarele antiparkinsoniene actioneaza prin mecanism anticolinergic?

A. Carbidopa
B. Selegilina
450 Rezidentiat
C. Trihexifenidil
D. Biperiden
E. Lisurid
(pag. 129,130)
F2215135. In boala Parkinson apare:

A. Hiperactivitate colinergica
B. Hiperactivitate dopaminergica
C. Hipoactivitate adrenergica
D. Hipoactivitate dopaminergica
E. Hipoactivitate colinergica
(pag. 129)
F2215136. MAO-B metabolizeaza:

A. Noradrenalina
B. Serotonina
C. Dopamina
D. Benzilamina
E. Tiramina
(pag. 130)
F2215137. MAO-A metabolizeaza:

A. Dopamina
B. Feniletilamina
C. Benzilamina
D. Noradrenalina
E. Serotonina
(pag. 130)
F2215138. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de ergot si sunt indicati ca
antiparkinsoniene?
A. Ergotamina
B. Ergometrina
C. Bromocriptina
D. Pergolid
E. Piribedil
(pag. 130)

A. Benserazid se asociaza cu carbidopa pentru a creste concentratia dopaminei la nivel periferic.
B. Benserazid se asociaza cu amantadina pentru a o proteja de degradarea centrala.
C. Carbidopa se asociaza cu levodopa pentru a creste concentratia de dopamina la nivel periferic.
D. Benserazid se asociaza cu levodopa pentru a o proteja de degradare la nivel periferic.
E. Carbidopa si benserazid sunt inhibitoare ale dopa-decarboxilazei la nivel periferic.
(pag. 132)
A. Anuleaza sialoreea.
B. Antagonizeaza intens hipertonia.
C. Se administreaza si la persoanele cu glaucom.
D. Are actiune redusa asupra hipokineziei.
E. Este indicata in sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice
(pag. 132)
451 Rezidentiat
F2215141. Levodopa:
A. Este un precursor al dopaminei si noradrenalinei.

B. Prezinta efecte dopaminergice centrale.
C. La tratament indelungat nu apare obisnuinta.
D. Se asociaza cu carbidopa sau benserazid pentru a creste concentratia de dopamina la nivel periferic.
E. Madopar este produsul ce contine asocierea levodopa-benserazid.
(pag. 131)
A. Este un inhibitor selectiv al MAO-B.
B. Este conditionat in produsul Jumex.
C. Nu se leaga de proteinele plasmatice.
D. Actioneaza prin mecanism parasimpatomimetic.
E. Adminstrata precoce intarzie cu 6-9 luni nevoia tratamentului cu levodopa.
(pag. 132)
F2215143. Care din urmatoarele substante sunt inhibitori ai dopa-decarboxilazei periferice:

A. selegilina
B. carbidopa
C. levodopa
D. benserazida
E. amantadina
(pag. 128-133)
F2215144. Levodopa:
A. nu se absoarbe oral
B. prezinta efecte dopaminergice centrale
C. prezinta efecte simpatolitice periferice
D. poate produce stare paranoida
E. nu se asociaza cu selegilina
(pag. 128-133)
A. este un antihistaminic H1
B. antagonizeaza intens hipertonia din parkinson
C. reduce secretiile exocrine

D. are eficacitate superioara levodopei in parkinson
E. se utilizeaza in tulburarile extrapiramidale produse de neuroleptice
(pag. 128-133)
F2215146. Care din urmatoarele antiparkinsoniene cresc activitatea dopaminergica:

A. atropina
B. selegilina
C. amantadina
D. bromocriptina
E. fenitoina
(pag. 128-133)
F2315147. Levodopa prezinta urmatoarele reactii adverse:

A. stare paranoida (la tratamentul indelungat cu doze mari);
B. uscaciunea gurii, cicloplegie;
452 Rezidentiat
C. efecte secundare periferice de tip simpatomimetic;

D. obisnuinta cu diminuarea intensitatii si duratei efectului;
E. rotatii spontane ale trunchiului, membrelor si capului dupa tratament indelungat (1 - 2 ani).
(pag. 128 - 133)
F2315148. Care dintre urmatoarele medicamente antiparkinsoniene influenteaza transmisia

dopaminergica?
A. bromocriptina;
B. trihexifenidil;
C. orfenadrina;
D. amantadina;
E. seligilina.
(pag. 128 - 133)
F2315149. Ce manifestari caracterizeaza boala Parkinson?

A. rigiditate musculara;
B. tremor;
C. hiperuricemie;
D. afecteaza persoanele varstnice;
E. are tendinta evolutiva.
(pag. 128 - 133)
F2315150. Prin ce se caracterizeaza boala Parkinson?

A. pierdere de neuroni dopaminergici;
B. carenta in GABA;
C. exces de acetilcolina;
D. carenta de serotonina;
E. carenta de dopamina.
(pag. 128 - 133)
F2315151. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind tratamentul antiparkinsonian?
A. tratamentul medicamentos este etiologic;
B. tratamentul este individualizat;
C. tratamentul nu se intrerupe brusc;
D. medicatia se administreaza toata viata;
E. se administreaza dopamina.
(pag. 128 - 133)
F2315152. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru levodopa?

A. nu traverseaza bariera hematoencefalica;
B. in organism se transforma in dopamina;
C. este precursorul catecolaminelor;
D. dopa-decarboxilaza inhiba transformarea sa;
E. este un medicament de substitutie.
(pag. 128 - 133)
F2315153. Care din efectele adverse sunt caracteristice pentru levodopa?

A. diskinezie (miscari involuntare ale capului si extremitatilor);
B. fluctuatii in eficacitate;
C. efect on-off;
D. hipocolesterolemie;
E. bronhospasm.
453 Rezidentiat
(pag. 128 - 133)
F2315154. Medicamentele antiparkinsoniene actioneaza prin:

A. stimularea biosintezei dopaminei;
B. stimuleaza MAO-B;
C. inhiba MAO-B;
D. stimuleaza MAO-A;
E. stimularea eliberarii dopaminei.
(pag. 128 - 133)
F2315155. Care din urmatoarele medicamente sunt active in boala Parkinson?

A. bromocriptina;
B. azelastina;
C. lovastatina;
D. selegilina;
E. amantadina.
(pag. 128 - 133)
F2315156. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru tratamentul cu levodopa?
A. se asociaza cu neuroleptice;
B. este cel mai eficace antiparkinsonian;
C. se asociaza cu benserazida;
D. nu se asociaza cu carbidopa;
E. inhibitia extracerebrala a dopa-decarboxilazei ii scade efectele adverse.
(pag. 128 - 133)
F2315157. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru trihexifenidil?

A. este anticolinergic;
B. anuleaza sialoreea;
C. este anticonvulsivant;
D. este antiparkinsonian;
E. se recomanda in sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice.
(pag. 128 - 133)
F2315158. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru bromocriptina?

A. agonist dopaminergic;
B. suprima lactatia postpartum;
C. nu se recomanda la acromegali;
D. antiparkinsonian;
E. antiviral.
(pag. 128 - 133)
F2315159. Urmatoarele proprietati farmacologice caracterizeaza trihexifenidilul:

A. induce sialoree;
B. este indicat in sindromul parkinson medicamentos;
C. este antiglaucomatos;
D. este indicat in formele incipiente de boala Parkinson;
E. este colinergic.
(pag. 128-133)
F2315160. Urmatoarele proprietati farmacologice caracterizeaza levodopa:

A. fiind aminoacid, este transportata activ prin membranele biologice;
454 Rezidentiat
B. este transformata in dopamina, metabolitul ei activ;

C. este utila in psihoze;
D. este indicata in formele avansate de boala Parkinson;
E. la asocierea cu simpatomimetice apare un antagonism.
(pag. 128-133)
F2315161. Indicati antiparkinsonienele care stimuleaza transmisia in sinapsa dopaminergica

inhibitoare de la nivel nigrostriat:
A. bromocriptina;
B. levodopa;
C. haloperidol;
D. amantadina;
E. trihexifenidil.
(pag. 128-133)
F2315162. Indicati medicamentele utile in boala Parkinson:

A. clonazepam;
B. levodopa;
C. selegilina;
D. ergocriptina;
E. trihexifenidil.
(pag. 128-133)
F2315163. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru selegilina?

A. nu este recomandata asocierea selegilinei la tratamentul cu levodopa;
B. este un inhibitor selectiv al monoaminooxidazei de tip A;
C. este biotransformata la amfetamina si metamfetamina;
D. se fixeaza in hematii;
E. potenteaza unele efecte secundare date de levodopa.
(pag. 128 - 133)
F2315164. Trihexifenidilul prezinta urmatoarele contraindicatii:

A. forme incipiente de parkinsonism cand predomina hipertonia;
B. glaucom;
C. sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice;
D. adenom de prostata;
E. asocierea cu levodopa (datorita potentarii efectelor secundare ale acesteia).
(pag. 128 - 133)

A. indicata in Parkinsonismul medicamentos
B. precursor al dopaminei si noradrenalinei
C. efect de obisnuinta dopaminergica
D. efect "on-off" cu fluctuatii ale starii bolnavului pe parcursul unei zile
E. indicata in asociere cu neuroleptice

(pag. 131)
F2515166. Medicamentele utile in boala Parkinson sunt:

A. benzatropina
B. prociclidina
C. biperiden
D. tiotixen
455 Rezidentiat
E. lergotril
(pag. 129- 130)
F2515167. Antiparkinsoniene agonisti dopaminergici D2 sunt:

A. carbidopa
B. amantadina
C. lisurid
D. pergolid
E. selegilina
(pag. 130)
F2515168. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. levodopa se asociaza cu tioridazina
B. levodopa se asociaza cu benserazida
C. selegilina creste si prelungeste efectele levodopei
D. selegilina nu se asociaza cu levodopa
E. selegilina potenteaza unele efecte secundare date de levodopa (insomnie, greata)
(pag. 131- 132)

A. T1/2 scurt
B. T1/2 lung (24 ore)
C. grabeste nevoia tratamentului cu levodopa
D. impune reducerea dozelor de levodopa
E. doza uzuala 5 mg de doua ori pe zi

(pag. 132)

A. antagonizeaza intens hipertonia din boala Parkinson
B. antagonizeaza intens hipokinezia din boala Parkinson
C. este cel mai eficace antiparkinsonian
D. indicat in formele incipiente ale b. Parkinson
E. indicat in sindromul extrapiramidal indus de neuroleptice
(pag. 132-133)
F2515171. Antiparkinsoniene anticolinergice sunt:

A. levodopa
B. prociclidina
C. benzatropina
D. bromocriptina
E. orfenadrina
(pag. 129- 130)
F2515172. Pentru medicamentele antiparkinsoniene exista urmatoarele principii de tratament:

A. formele incipiente de b. Parkinson se trateaza cu levodopa
B. formele avansate de b. Parkinson se trateaza cu trihexifenidil
C. intreruperea administrarii se face treptat
D. asocierile de antiparkinsoniene sunt contraindicate
E. Parkinsonismul medicamentos se trateaza cu anticolinergice
(pag. 130)
F2515173. Farmacotoxicologia pentru levodopa cuprinde:
456 Rezidentiat
A. obisnuinta la tratamentul indelungat (dupa cca 2 ani)

B. efect rebound colinergic la intreruperea brusca a tratamentului
C. efect "on-off" cu mari fluctuatii zilnice
D. miscari anormale de tip coreiform
E. efecte secundare periferice simpatomimetice

(pag. 131- 132)
F2615174. Sunt sulfamide sistemice cu durat de aciune scurt:

A. Sulfatiazolul
B. Sulfadoxina
C. Sulfametoxazol
D. Sulfafurazolul
E. Sulfametoxidiazina
(pag. 92)
F2615175. Sunt sulfamide cu aciune sistemic de lung durat:

A. Sulfametoxidiazina
B. Sulfalenul
C. Ftalilsulfatiazolul
D. Mafenidul
E. Sulfafurazolul
(pag. 91, 93)
F2615176. Care dintre efectele adverse urmtoare sunt caracteristice sulfamidelor?

A. Cristalurie
B. Anemie hemolitic la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaz
C. Fenomene de tip Jarish-Herxheimer
D. Fenomene de fotosensibilizare
E. Hiperglicemie (diabet sulfamidic)
(pag. 91, 92)
F2615177. Sulfamidele sistemice au urmtoarele proprieti farmacocinetice:

A. Nu traverseaz bariera hemato-encefalic
B. Metabolizare hepatic prin acetilare
C. Metabolizare hepatic prin conjugare cu glutationul
D. Absorbie digestiv redus
E. Difuziune dificil n focare supurative ncapsulate
(pag. 91)
F2615178. Scad efectul antimicrobian al sulfamidelor:

A. Procaina
B. Acidul folic
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene
D. Metotrexatul
E. Trimetoprimul
(pag. 91-93)
F2615179. Care dintre urmtoarele chinolone este activ n infecii sistemice cu germeni grampozitiv?
A. Acidul nalidixic
B. Rosoxacina
C. Norfloxacina
D. Pefloxacina
457 Rezidentiat
E. Ofloxacina
(pag. 102-103)
F2615180. Ciprofloxacina:
A. D concentraii active numai la nivel urinar
B. Este activ pe germeni gram-pozitiv i gram-negativ, pe mycoplasme, chlamydii
C. Crete concentraia plasmatic a teofilinei administrat concomitent
D. Este antibiotic de alternativ n sifilis
E. Este util n gonoreea acut necomplicat
(pag. 103)
F2615181. Urmtoarele afirmaii caractezizeaz dapsona:

A. Antagonism competitiv cu acidul para-aminobenzoic
B. Este medicaia de elecie n lepr
C. Se elimin prin secreia lactant
D. Se elimin biliar, are circuit entero-hepatic
E. Se utilizeaz n infestrile cu Entamoeba hystolitica
(pag. 109)

Anestezice Generale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anestezice Generale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANESTEZICE LOCALE

B. N2O are lipofilia cea mai inalta

E. este un derivat benzodiazepinic

C. tehnici de investigare invaziva

C. lidocaina este contraindicata la pacientii cu antecedente convulsive

B. forma nedisociata (aminica) este liposolubila si difuzeaza usor in membrana fibrei

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la procaina sunt adevarate:

E. se instaleaza sindrom de abstinenta semnificativ

D. suxametoniu poate produce apnee prelungita la pacientii cu enzimopatie genetica;

D. anticolinesterazicele potenteaza efectele curarizantelor depolarizante;

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

B. mivacuronium are durata lunga de actiune;

B. este contraindicata la astmatici;

D. tratamentul miasteniei gravis;

58. Farmacoterapia miorelaxantelor periferice cuprinde:

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1209002. Care din afirmatiile referitoare la analgezicele morfinomimetice sunt adevarate:

A. nu traverseaza bariera placentara

F1409007. Precizai care dintre urmtoarele analgezice stupefiante au un mecanism de aciune

F1409008. Toate afirmaiile referitoare la analgezicele opioide sunt corecte cu excepia:

B. relaxeaz sfincterul Oddi i reduc presiunea n cile biliare

F1509009. Analgezicele morfinomimetice prezint urmtoarele aciuni farmacodinamice la nivel

F1509010. Analgezicele morfinomimetice prezint urmtoarele aciuni farmacodinamice la nivelul

F1509012. n intoxicaia acut cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizeaz:

F1509013. La administrarea de morfin, tolerana nu se instaleaz pentru:

F1609015. Care dintre afirmaiile urmtoare privind morfina este fals?

F1609016. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

F1609017. Sindromul de abstinen la oprirea administrrii opioidelor se datoreaz:

F1609018. Sunt agoniti puternici ai receptorilor miu i kappa:

F1609019. Sunt efecte ale activrii receptorilor delta:

F1609020. Sunt efecte ale activrii receptorilor kappa:

F2109021. Medicamentele morfinomimetice au urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

F2109022. Nu este efect al activarii receptorilor miu:

F2109023. Analgezicele morfinomimetice au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

F2109024. Notati efectul stimularii receptorilor opioizi kappa (k):

F2109025. Morfina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

F2109026. Pentazocina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

F2109028. Pentazocina are urmatorul profil farmacologic :

B. dependenta fizica are la baza un mecanism de hetero down-regulation

F2209030. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu analgezice

F2209032. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele cu structura de benzomorfan:

F2209033. Notati afirmatiile corecte referitoare la pentazocina;

B. Produce deprimare respiratorie puternica.

F2209034. Notati afirmatiile corecte despre tramadol:

F2309035. Pentazocina are urmatoarele proprietati farmacodinamice cu o exceptie:

F2509036. In migren se folosesc:

F2509037. Chimic pentazocina face parte din clasa:

F2509038. Structura chimic de tip fenantrene este ntlnit la:

F2509039. Morfina produce urmtoarele efecte cu excepia:

F2509040. Prin eliberarea de histamin morfina produce:

F2509041. Preparate magistrale cu morfin sunt urmtoarele, cu excepia:

F2609042. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1209044. Analgezicele opioide:

F1209045. Care afirmatii sunt adevarate:

F1209046. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii :

F1209050. Se contraindica utilizarea opioizilor:

F1309052. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

F1309053. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

F1309054. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

F1309055. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

F1309056. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

F1309057. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

F1309058. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?