Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colica biliară:
A. Este declanşată de alimente grase, stres, premenstrual
C. Este o durere intensă, cu debut brusc de obicei nocturn
D. Durează cel puţin 30 de minute
I. Este localizată în epigastru sau hipocondrul drept
J. Este cauzată de migrarea calculului
B. Nu iradiază
E. Episodul colicativ se sfârșește lent
F. Nu se însoțește de abdomen dureros la palpare
G. Administrarea de antispastice este ineficientă
H. Manifestările digestive de tip grețuri, vărsături bilioase, meteorism abdominal nu însoțesc colicabiliară
În ceea ce privește diagnosticul litiazei biliare:
A. Semnul caracteristic la ecografie abdominală este imaginea reflectogenă cu con de umbrăposterior
B. Colangiografia este o metodă sensibilă pentru litiaza de căi biliare
D. Examenul CT abdominal ste util pentru caracterizarea procentului de calciu din calculi în
vedereastabilirii indicației de tratament prin disoluție
I. Ecografia abdominală este investigaţia de primă linie
J. Radiografia abdominală pe gol poate evidenția doar calculii radioopaci, vezicula biliară de
porţelan,prezenţa aerului în căile biliare
C. Colangiografia endoscopică retrogradă nu permite extragerea calculilor coledocieni
E. Semnul caracteristic de imagine reflectogenă cu con de umbră posterior se obiectivează
lacolangiografie
F. Radiografia abdominală pe gol poate identifica toate tipurile de calculi biliari
G. Ecoendoscopia se utilizează frecvent
H. Colangiografia este investigaţia de primă linie
Cancerul gastric:
A. Forma histopatologică cea mai frecventă este adenocarcinomul
B. Este de două ori mai frecvent la bărbați
H. Este o tumoră malignă localizată la nivelul stomacului
I. Incidenţa variază mult în funcţie de zona geografică
J. Este mai frecvent peste vârsta de 60 ani
C. Este mai frecvent la vârste tinere
D. Incidența nu variază în funcție de zona geografică
E. Adenocarcinomul este o formă histopatologică rară
F. În Japonia și Coreea de Sud are o incidență scăzută
G. Este mai frecvent la femei
Factori de risc adiționali infecţiei cu Helicobacter Pylori implicați în apariția cancerului gastricsunt:
D. Fumatul, consumul de etanol
E. Stările precanceroase, care sunt afecțiuni asociate cu risc crescut de cancer gastric comparativ
cupopulația generală
G. Factorul genetic
H. Alimentația săracă în fructe și legume
J. Dieta, mai ales prin modul de preparare (alimente sărate, conservate, afumate)
A. Rudele de gradul I ale pacienților cu cancer gastric au același risc de a dezvolta neoplazia ca șipopulația
generală
B. Dieta mediteraneană nu a demonstrat beneficii privind scăderea riscului de cancer gastric
C. Alimente sărate, conservate, afumate nu influențează carcinogeneza gastrică
F. Gastrita acută este o leziune precanceroasă
I. Nu sunt descrise forme familiale de cancer gastric
Cancerul colorectal:
A. Este a 3-a cauză de cancer la ambele sexe
D. Cancerul rectal este situat până la 15 cm deasupra marginii anale
E. Este a 4-a cauză de mortalitate prin cancer după localizarea pulmonară, gastrică şi hepatică
G. În România este cel mai frecvent cancer cu localizare digestivă
I. Cancerul colorectal reprezintă totalitatea tumorilor maligne cu origine în mucoasa colică
B. În România este cel mai rar întâlnit cancer cu localizare digestivă
C. Prevalența scade peste vârsta de 50 de ani
F. Este mai rar în ţările dezvoltate
H. Cancerul rectal este situat la peste 15 cm deasupra marginii anale
J. Prevalența este maximă la vârsta de 50 de ani
În formele severe de pancreatită acută pot fi prezente următoarele semne legate de complicaţii:
C. Pleuro-pulmonare
D. Infecţioase
E. Encefalopatie pancreatică
F. IRA
H. Coagulare diseminată intravasculară
A. IRC
B. HDI
G. Icter
I. Distensie abdominală
J. Encefalopatie hepatică
În pancreatita cronică:
A. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPRE) este metoda standard pentru diagnostic
B. Simptomul dominant este durerea abdominală
H. Durerea poate fi declanşată variabil de alimentaţie (prânzuri bogate în grăsimi, abuz de alcool)
I. Există o lungă perioadă asimptomatică, de ani de zile, până la debutul simptomelor
C. În stadii precoce apar semnele malnutriţiei
D. Există o scurtă perioadă asimptomatică, de zile, până la debutul simptomelor
E. Diagnosticul cert rămâne evidenţierea calcificărilor pancreatice
F. Radiografia abdominală pe gol este metoda standard pentru diagnostic
G. Durerea poate fi declanşată variabil de alimentaţie (prânzuri bogate în carbohidraţi, abuz de alcool)
J. Durerea abdominală este un simptom de însoţire
Tratamentul hemoragiei prin varice esofagiene in ciroza hepatica include urmatoarele masuri:
C. Somatostatin
D. Propranolol administrat profilactic
E. Transfuzii de sange
H. Ligatura varicelor mari
A. Nu are tratament
B. Nu este necesar un tratament
F. Sunturi portosistemice
G. Nu se administreaza propranolol
I. Administrare de digoxin
J. Nu sunt necesrae transfuziile de sange
Encefalopatia hepatica din ciroza hepatica poate avea urmatoarele caracteristici clinice
siparaclinice:
A. Sindrom extrapiramidal
C. Perturbari de atentie
G. Tulburari de vorbire
H. Coma
I. Tremor caracteristic
B. Pacientii nu au tulburari de somn
D. Nu este afectata atentia
E. Pacientii nu au tulburari de scris
F. Pacientii nu au tulburari de memorie
J. Pacientii nu au amnezie
A. Imbunatatirea neurotransmiterii
B. Administrarea de lactuloza
I. Scaderea amoniogenezei
J. Scaderea hiperamonemiei
C. Nu are tratament
D. Nu necesita tratament
F. Cresterea amoniogenezei
H. Cresterea amonemiei
A. Determina trombocitopenie
C. Este congestiva
H. Determina anemie
D. Nu determina trombocitopenie
G. Nu determina pancitopenie
I. Nu determina anemie
A. Terapeutic
B. Evacuator
C. Diagnostic si terapeutic
G. Diagnostic
I. Diagnostic si evacuator
E. Nu are indicatii
J. Nu este necesara
A. Meteorism abdominal
C. INR > 2
F. Abdomen acut chirurgical
H. Aderente peritoneale
I. Trombocitopenie severa
B. Nu are contraindicatii
B. Proteine
D. Glucoza
E. Amilaze
H. Aspect macroscopic
J. Citologie
C. Punctia alba
D. Sincopa
G. Acoperirea cu epiploon
I. Lezarea intestinului
J. Hematurie
In etiopatogenia colecistitei acute sunt implicate urmatoarele mecanisme si cauze:
B. Staza biliara
C. Neoplazii
G. Infectia bacteriana
H. Boli cardiace
J. Calculii biliari
C. Infectii bacteriene
J. Neoplazii
A. Debut acut
B. Durere epigastrica
C. Varsaturi
F. Febra
G. Durere in hipogastru
J. Debut insidios
A. Frisoane
B. Icter
E. Febra
A. Crestere de bilirubina
D. Leucocitoza
F. Crestere de transaminaze
I. Amilaze crescute
C. Pacientii nu au leucocitoza
B. Colecistectomie laparoscopica
C. Tratament antibiotic
D. Reechilibrare hidroelectrolitica
I. Repaus digestiv
J. Colecistectomie deschisa
A. Colecistectomia endoscopica nu este o optiune
F. Varsaturi bilioase
A. Hematurie
C. Disurie
G. Polakiurie
I. Durere hipogastrica
A. RMN
D. Ecografia abdominala
H. CT
C. Ecocardiografia
G. Radiografia toracica
I. Electromiograma
A. Peritonita
B. Pericolecistita
E. Angiocolita acuta
H. Pancreatita
J. Colecistita
B. Litotritie extracorporeala
C. Endoscopic retrograd
E. Colecistectomie laparoscopica
G. Colecistectomie deschisa
D. Nu are tratament
A. Litiaza biliara
B. Idiopatica
E. Cauze infectioase
G. Cauze metabolice
I. Alcoolism
C. Nu poate fi idiopatica
D. Litiaza renala
A. Hipotensiunea arteriala
F. Starile de soc
G. Postchirurgical
H. Cauze toxice
I. Traumatisme abdominale
C. Nu poate fi idiopatica
J. Litiaza renala
B. Varsaturi
F. Echimoze abdominale
H. Anxietate
C. Lombalgii
I. Poliurie
B. Febra
C. Ascita
E. Tahipnee
I. Durere epigastrica
J. Tahicardie
D. Hipertensiune arteriala
F. Hipersfigmie
G. Dureri hipogastrice
B. Amilazuria
C. Ecografia abdominala
D. Amilazemia
E. Lipaza serica
J. Computer tomografia
A. Urografia intravenoasa
F. Aortografia
G. Electromiograma
A. Leucocitoza
C. Hiperglicemie tranzitorie
D. Lipaza serica
H. Ecografia abdominala
G. Aortografia
I. Leucopenie
J. Urografia intravenoasa
E. Pleurezii
G. Hemoragie digestiva
H. Abces pancreatic
I. Pseudochist pancreatic
A. Boala renala cronica
B. Nu are complicatii
D. Hipertensiune arteriala
F. Stenoza aortica
J. Stenoza mitrala
B. Stare de soc
D. Pericardita
I. Pericardita
J. Flegmon pancreatic
A. Disectia de aorta
C. Stenoza mitrala
E. Nu are complicatii
F. Stenoza aortica
A. Tratament chirurgical
C. Antalgice
I. Reechilibrare hidroelectrolitica
G. Nu are tratament
B. Litiaza biliara
C. Complicatii
D. Infectia ariilor necrotice
J. Infectia colectiilor
F. Nu are tratament
H. Litiaza renala
E. 2-6% dezvolta UG
C. Infectia cu H.pylori
F. Consum de AINS
G. Administrare de corticosteroizi
H. Factori genetici
J. Factori de mediu
A. Hiposecretie acida
D. Administrarea de Naloxona
D. Periodicitate sezoniera
A. Hipogastrica
H. Iradiaza interscapular
J. Apare la trezire
B. Fumatul
E. AINS
G. Consum de cafea
I. Stres
A. Expunerea la frig
C. Infectia cu H.pylori
D. Medicatie antiemetica
F. Consum de ciocolata
H. Administrare de IPP
B. Inhiba secretia de PG
H. Eliberarea de H+
I. Inhibitia COX 1 si 2
A. Interactiunea cu IPP
G. Nu afecteaza COX
C. Pancreatita cronica
D. Boala Crohn
J. Boala Cushing
B. Boala coronariana
E. Bronhopneumonie
F. Peritonite cronice
G. Hipotensiunea arteriala
A. Subcardial
D. Pe mica curbura
F. Prepiloric
H. Pe marea curbura
E. La jonctiunea cu duodenul
I. Pe duoden
A. Senzatie de foame
B. Intensa
D. Profunda
F. Roadere
G. Senzatie de arsura
C. Iradiere in mandibula
E. Senzatie de constrictie
H. Nelocalizabila
J. Suportabila
A. Eructatii
C. Varsaturi
D. Meteorism abdominal
F. Pirozis
I. Greata
B. Ileus paralitic
E. Hipertensiune arteriala
G. Palpitatii
H. Sindrom diareic
J. Constipatie
A. Varsaturi persistente
B. Scadere ponderala
C. Tumora palpabila
F. HDS
J. Disfagie
D. Eructatii
E. Disparitia durerilor
G. Constipatie
H. Cresterea apetitului
I. Disfonie
A. Ulcere HP negative
F. Ulcerul Curling
I. Sindromul Zollinger-Ellison:
B. Ulcerul Valsalva
E. Sindromul Cushing
G. Sindromul Eisenmenger
D. Malignizarea
F. Perforatia
G. Stenoza pilorica
H. Penetratia
A. Hemoptizia
B. Pneumotorax
C. Rectoragia
E. Stenoza aortica
J. Icterul
A. Prezinta hematemeza
E. Prezinta melena
B. Prezinta hemoptizie
I. Prezinta epistaxis
A. Prevenirea recurentelor
C. Vindecarea ulcerului
I. Eradicarea infectiei HP
J. Prevenirea complicatiilor
B. Ameliorarea complicatiilor
G. Combaterea fumatului
H. Tratamentul cu IPP
B. Cresterea apetitului
D. Durere in hipogastru
F. Varsaturile apar precoce
E. Medicatie antisecretorie
B. Consum de corticosteroizi
D. Dieta hiposodata
F. Eradicarea HP
J. Combaterea fumatului
B. Medicatie citoprotectoare
I. Tratament de eradicare a HP
J. Antiacide
C. Antiemetice
F. Medicatie citoreductoare
G. Bicarbonat de sodiu
H. Inhibitori de fosfodiesteraza
C. Ranitidina
F. Cimetidina
I. Famotidina
J. Nizatidina
A. Histidina
B. Liraglutide
D. Omeprazol
E. Adenozina
G. Pantoprazol
H. Roxatidina
H. Realizeaza hemostaza
D. Inactiveaza pepsina
A. Activeaza pepsina
G. Inactiveaza gastrina
B. Cancer gastric
D. Dispepsie functionala
G. Litiaza biliara
H. Afectiuni pancreatice
J. Durere neuromusculara
A. Boala Chron
C. Litiaza renala
E. Sindromul Tietze
F. Cancer esofagian
I. Rectocolita ulcerohemoragica
I. Este optional in UD
B. Este obligatorie in UD
I. Prevalenta UGD este determinata de cele 2 cauze majore AINS si Helicobacter pylori
E. Absența pulsului
F. Respirații agonice
I. Cianoză
C. Respirații normale
D. Prezența pulsului
E. Verificarea respirației
H. Compresiile toracice
C. Efectuarea ecocardiografiei
D. Administrarea medicației
G. Recotlarea de analize
J. Efectuarea electrocardiogramei
A. Efectuarea ventinației
B. Defibrilarea
D. Compresiile toracice
E. Verificarea respirației
C. Terapia medicamentoasă
G. Efectuarea electrocardiogramei
A. Administarea medicației
C. Evaluarea electrocardiografică
D. Asigurarea circulației
E. Asigurarea respirației
J. Defibrilarea
F. Asigurarea ventilației
Sunt adevărate următoarele afirmații despre esuscitarea cardio-respiratorie la pacienții din spital:
J. Se recomandă hiperventilația
I. Asigurarea liberă a căilor aeriene se realizeaza prin hiperextensia capului și ridicarea mandibulei
A. Se vor realiza din lateral, cu salvatorul în genunchi în cazul în care victima este întinsă pe jos
J. Pentru aplicarea unei ventilații, nu se va întrerupe masajul cardiac pentru mai mult de 10 secunde
E. Pentru aplicarea unei ventilații, nu se va întrerupe masajul cardiac pentru mai mult de 10 secunde
Următoarele afirmații despre măsurile avansate de suport vital (ASL) sunt adevărate:
Următoarele afirmații despre măsurile avansate de suport vital (ASL) sunt adevărate:
I. Fiecare ciclu este relativ similar, cu 2 minute de RCR înainte de evaluarea ritmului
Următoarele afirmații despre măsurile avansate de suport vital (ASL) sunt adevărate:
D. După injectarea medicației, se indică ridicarea membrului resprectiv timp de 10-20 secunde
E. După injectarea medicației, se indică ridicarea membrului contralateral timp de 10-20 secunde
Următoarele afirmații despre măsurile avansate de suport vital (ASL) sunt false:
F. Fiecare ciclu este relativ similar, cu 2 minute de RCR înainte de evaluarea ritmului
C. Monitorizarea ritmului cardiac prin intermediul padelelorsau electrozilor ECG este o componentă
obligatorie a ASL
C. Adenom Conn
E. Hipertiroidie
F. Nefropatii glomerulare
H. Rinichi polichistic
B. Ulcer gastro-duodenal
I. Fibroza pulmonara
A. Poliglobulie
B. Coarctaţia de aortă
E. Insuficienţa aortică
H. Sarcina
G. Spasmul esofagian
I. Steatoza hepatica
A. Tratament cu eritropoetina
I. Fistule arterio-venoase
D. Litiaza renala
E. Tratament cu anticoagulante
F. Tratament cu antidepresive
G. Colon iritabil
J. Fibroza pulmonara
D. Consumul de AINS
I. Rinichi polichistic
J. Insuficienta aortica
A. Ciroza hepatica
H. Tratamentul cu beta-blocante
A. Poliglobulia
E. Adenomul Conn
H. Coarctatia de aorta
I. Boala Cushing
B. Tromboembolismul pulmonar
J. Socul septic
A. Acromegalia
E. Sindromul Cushing
B. Fibroza pulmonara
C. Spasmul esofagian
F. Litiaza urinara
G. Colon iritabil
I. Steatoza hepatica
A. Coarctatia de aorta
C. Hipertiroidia
E. Rinichi polichistic
J. Nefropatii glomerulare
B. Colelitiaza
D. Ulcer duodenal
G. Steatoza hepatica
H. Ciroza hepatica
D. Tratamentul cu eritropoetina
G. Consumul de corticoizi
A. Stenoza carotidiana
C. Pareza faciala
E. Litiaza coledociana
F. Boala Crohn
J. Astm bronsic
C. Acromegalia
D. Poliglobulia
G. Hipertiroidia
H. Adenom Conn
I. Fistula arterio-venoasa
B. Ciroza hepatica
J. Rectocolita ulcero-hemoragica
Cauzele HTA secundare sunt:
A. Hipertiroidia
B. Consumul de corticoizi
E. Insuficienta aortica
I. Poliglobulia
J. Feocromocitom
C. Steatoza hepatica
D. Litiaza urinara
F. Fibroza pulmonara
H. Spondiloza cervicala
A. Hiperinsulinemia şi insulinorezistenţa
C. Homeostazia sodiului
E. Sistemele vasodepresoare
F. Sistemul endotelinelor
D. Bariera hemato-encefalica
G. Ciclul Krebs
H. Membrana alveolo-capilara
I. Secretia de gastrina
B. Vasul arterial
D. Retina
F. Creier
G. Cord
J. Rinichi
A. Stomacul
C. Ficatul
E. Sectorul venos periferic
H. Tiroida
I. Plamanul
Factorii de risc implicati in evaluarea riscului cardiovascular global la un pacient cu HTA, sunt:
A. Diabetul zaharat
C. Obezitatea
E. Fumatul
H. Varsta
I. Menopauza precoce
D. Anemia
F. HDL-colesterol >50mg%
Factorii de risc implicati in evaluarea riscului cardiovascular global la un pacient cu HTA, sunt:
A. Sedentarismul
C. Sexul
H. Acud uric
I. HDL-colesterol <40mg%
B. Saturatia oxigenului
E. Normoponderabilitatea
G. Hiperpotasemia
J. Hipopotasemia
Factorii de risc implicati in evaluarea riscului cardiovascular global la un pacient cu HTA, sunt:
F. Factori socio-economici
G. Factori psiho-sociali
J. Diabet zaharat tip I
A. Hiperbilirubinemia
D. Hiperpotasemia
E. HDL-colesterol >60mg%
H. HDL-colesterol >70mg%
B. Retinopatie avansată
C. Hiperbiluribinemie
E. Retinopatie absenta
F. Gusa nodulara
G. Hepatomegalie
G. HVS (ecocardiografic)
B. Hiperbiluribinemie
D. Hepatomegalie
E. Gusa nodulara
A. Scăderea HDL-colesterol
C. Modificarea glicemiei à jeun
I. Obezitate abdominală
B. Cresterea LDL-colesterol
D. Hiperpotasemia
G. Hipercolesterolemia
J. Anemia
A. Scăderea HDL-colesterol
G. Obezitate abdominală
D. Cresterea HDL-colesterol
E. Trigliceride <150mg%
F. Cresterea LDL-colesterol
H. VSH crescut
J. Hiperbilirubinemia
I. Scăderea HDL-colesterol
J. Obezitate abdominală
B. Cresterea HDL-colesterol
C. Hiperuricemia
D. Sedentarismul
F. Anemia
H. Fumatul
Factorii de risc care definesc sindromul metabolic sunt următorii:
C. Obezitate abdominală
J. Scăderea HDL-colesterol
D. Obezitatea ginoida
G. Hiperbiluribinemie
G. Diuretice
J. Betablocante
A. Digoxin
C. Eritropoetina
E. Aminofilina
H. Beta 2 mimetice
E. Betablocante
G. Diuretice
B. Antiemetice
C. Probiotice
F. Laxative
I. Antispastice
J. Prokinetice
B. Diuretice
F. Betablocante
A. Probiotice
D. Prokinetice
G. Beta 2 mimetice
I. Anticoagulante
J. Antiagregante
G. Diuretice
I. Betablocante
D. Antiagregante
E. Neuroleptice
H. Antivertiginoase
J. Probiotice
A. Diabetul zaharat
B. Hipertensiunea
E. Dislipidemia
C. Ulcerul duodenal
D. Endocardita
F. Hepatita cu virus B
H. Steatoza hepatica
G. Artera poplitee
B. Artera temporala
F. Artera gastro-epiploica
B. Pilozitate redusa
C. Gangrena uscata
D. Tegumente marmorate
I. Tegumente palide
J. Unghii friabile
A. Placarde keratozice
E. Melanom
G. Eruptie buloasa
H. Psoriazis
Metodele de diagnostic paraclinic (de prima linie) in boala arteriala periferica sunt:
F. Indicele glezna-brat
C. Ph metria esofagiana
E. Spirometria
I. Colonoscopia
G. Tratamentul de revascularizare
C. Dispozitive intracardiace
E. Tratamentul naturist
I. Tipul exercitiului: banda sau covor rulant până la limita suportabilității claudicației
D. Frecvența: 1 sesiune/an
E. Durata programului: 1 zi
A. Tegumente reci
B. Paloare
D. Lipsa pulsului
H. Parestezii locale
J. Durere C. Tahicardie
E. Febra
I. Tegumente calde
B. Pete eritro-cianotice
E. Anestezie
J. Rigor
H. Hipertensiune arteriala
I. Heparinoterapie
A. Tratament cu antispastice
D. Gheata local
G. Fizioterapie locala
J. Unguente locale
7. Intre masurile urgente de luat in ischemia arteriala acuta periferica, minimul bilant functionale
cuprinde:
B. Ecocardiografie transtoracica
D. Teste coagulare
F. Electrocardiograma
I. Functie renala
A. IRM cranio-cerebral
C. Spirometrie
E. Ecocardiografie de stress
G. Teste imonologice
F. Sprijin prelungit
A. Continuarea fumatului
C. Calmarea durerii
D. Asigurarea temperaturii optime
G. Heparinoterapie
I. Anticoagularea orala
B. Continuarea fumatului
H. Cresterea in greutate
11. Stadiul III a clasificarii Rutherford din ischemia arteriala acuta periferica:
J. La examenul Doppler pulsul arterial este inaudibil si cel venos este audibil
F. La examenul Doppler pulsul arterial este inaudibil si cel venos este audibil
A. Protezele valvulare
F. Sonde de pacemaker
J. Defibrilator implantabil
D. Vena poplitee
I. Vena jugulara
I. Neoplazii
A. Colon iritabil
B. Ulcer gastric
D. Ulcer duodenal
F. Pareza faciala
H. Steatoza hepatica
J. Adenocarcinom pancreatic
D. Streptococul fecalis
E. Streptococul viridans
G. Stafilococul auriu
I. Stafilococul epidermidis
A. Brucella
B. Vibrio cholerae
C. Bartonella
F. Helicobacter
J. Legionella
A. Actinobacillus
B. Kingella
E. Haemophilus
H. Cardiobacterium hominis
J. Eikenella
C. Brucella
D. Legionella
F. Helicobacter
G. Vibrio cholerae
I. Bartonella
B. Kingella
C. Stafilococul epidermidis
F. Cardiobacterium hominis
G. Stafilococul auriu
I. Streptococul fecalis
A. Bacillus anthracis
D. Clostridium difficile
E. Mycobacterium bovis
H. Clostridium botulinum
J. Treponema pallidum
D. Stafilococul epidermidis
F. Stafilococul auriu
G. Actinobacillus
H. Eikenella
I. Cardiobacterium hominis
A. Shigella dysenteriae
B. Lactobacillus acidophilus
C. Corynebacterium diphtheriae
E. Bacteroides fragilis
J. Chlamydophila psittaci
B. Streptococul viridans
F. Kingella
G. Stafilococul auriu
I. Stafilococul epidermidis
J. Eikenella
A. Bordetella parapertussis
C. Legionella pneumophila
D. Helicobacter pylori
E. Campylobacter jejuni
H. Rickettsia
22. Agenţii infecţioşi consideraţi specifici pentru EI sunt:
B. Actinobacillus
D. Kingella
E. Stafilococul auriu
F. Stafilococul epidermidis
G. Haemophilus
A. Lactococcus
C. Yersinia pseudotuberculosis
H. Mycobacterium leprae
I. Shigella dysenteriae
J. Paracoccus denitrificans
A. Stafilococul epidermidis
E. Actinobacillus
G. Streptococul fecalis
H. Haemophilus
I. Stafilococul auriu
B. Helicobacter hepaticus
C. Bifidobacterium
D. Mycobacterium paratuberculosis
F. Mycobacterium avium
J. Treponema pallidum
C. Perforaţii de valve
E. Rupturi de cordaje
F. Abcese perivalvulare
G. Abcese valvulare
B. Rectoragii
D. Hipertensiune arteriala
H. Steatoza hepatica
I. Pareza faciala
J. Ulcer gastro-duodenal
A. Hemoculturile
I. Ecocardiografia transtoracica
C. Testul de efort
G. Colonoscopia
H. Electromiograma
J. Spirometrie
D. Fenomene vasculare (embolii arteriale, anevrisme micotice, infarcte pulmonare, leziuni cutanate)
J. Febră
A. Fumatul
I. Ulcer gastric
27. Diagnosticul cert de EI va fi stabilit dacă există următoarele asocieri de criterii:
A. 1 criteriu major
C. 3 criterii minore
E. 2 criterii majore
G. 5 criterii minore
H. 4 criterii minore
B. Infarct renal
D. Insuficienţa cardiacă
F. Abcese cerebrale
G. Abces miocardic
A. Boala hemoroidala
C. Ulcer gastric
E. Hipertensiune
I. Steatoza hepatica
J. Neoplasm bronhopulmonar
C. Tulburari de conducere
G. Meningoencefalită
H. Abces miocardic
I. Infarct renal
J. Embolii periferice
A. Fibroza pulmonara
B. Steatoza hepatica
D. Colon iritabil
E. Boala Crohn
F. Spondiloza cervicala
A. Abces miocardic
E. Insuficienta renala
F. Tulburari de ritm
H. Anevrism micotic
J. Meningoencefalită
B. Sindrom Gilbert
C. Mucoviscidoza
D. Hipertensiune
G. Boala Fabry
I. Rinichi polichistic
E. Insuficienta cardiaca
F. Trombocitopenie
H. Infarct renal
J. Embolii cerebrale
B. Colon iritabil
C. Hipertensiune
D. BPOC
G. Poliglobulie
I. Fibroza pulmonara
A. Durata tratamentului este de minim 4-6 săptămâni în funcţie de agentul etiologic şi tipul de EI
C. In cazul EI cu hemoculturi negative, există scheme care acoperă tot spectrul etiologic bacterian
implicat în EI
F. In formele severe, tratamentul este iniţiat cu antibiotice alese empiric pentru a acoperi un
spectru cât mai larg, până la rezultatul hemoculturilor
H. Se face după scheme prestabilite, standardizate, adaptate germenelui şi tipului de valvă afectată
B. Tratamentul EI pe valva nativa sau protetica este acelasi ca tip de antibiotic si durata
E. In formele severe, pacientul este externat cat mai rapid, de preferat la 5-7 zile
A. Embolii septice
D. Abces valvular
E. Diagnostic incorect
G. Alergia medicamentoasă
J. Flebita de cateter
F. Criza ulceroasa
C. Kingella
D. Actinobacillus
E. Haemophilus
F. Streptococul viridans
H. Streptococul fecalis
A. Helicobacter hepaticus
B. Bordetella parapertussis
G. Burkholderia
I. Vibrio cholerae
J. Legionella pneumophila
C. Virală
D. Bacteriană
F. Tuberculoasă
G. Fungică
H. Parazitară
B. Disecție de aortă
I. Traumatism toracic
J. Mixedem
A. Postiradiere
D. Mixedem
G. Uremie
B. Virală
C. Tuberculoasă
E. Parazitară
F. Fungică
I. Bacteriană
39. Următoarele afirmații despre tabloul clinic al pericarditei lichidiene sunt adevărate:
G. Semnele sunt reprezentare de: asurzirea zgomotelor cardiace, creșterea matității ariei cardiace
42. Următoarele afirmații despre explorările paraclinice în pericardita infecțioasă sunt adevărate:
distribuția și cantitatea sa
F. Examenele de laborator nu sunt specifice pentru diagnostic, dar pot fi adjuvante în stabilirea
etiologiei
43. Următoarele afirmații despre examenul citologic al lichidului pericardic sunt adevărate:
percutană cu balon
J. Asociere AINS+colchicină
H. Nu se asociaza AINS+colchicină
46. Următoarele afirmații despre tabloul clinic în tamponada cardiacă sunt adevărate:
48. Următoarele afirmații despre explorările paraclinice în tamponada cardiacă sunt adevărate:
C. Este un proces de inflamație cronică, fibroză, calcificare și aderare la nivelul pericardului visceral
și parietal, cu efect compresiv asupra cordului
J. Simptomele sunt: distensie, dureri abdominale, hepatalgii, dispnee de efort, ortopnee, tuse,
fatigabilitate
B. Semnele sunt: distensie, dureri abdominale, hepatalgii, dispnee de efort, ortopnee, tuse,
fatigabilitate
A. Electivă: Scăderea tensiunii arteriale sistolice cu >30mmHg față de valoarea cunoscută anterior
B. Soluție antiseptică
D. Robinet cu 3 căi
F. Ac de puncție
E. Foarfec
G. Seringi (2ml)
I. Pensă Pean
J. Robinet cu 6 căi
B. Procedeu Marfan-la nivelul unghiului dintre apendicele xifoid și rebordul costal stâng
F. Procedeu Dieulafoy -la nivelul unghiului dintre apendicele xifoid și rebordul costal stâng
G. În mod clasic, abordul subxifoidian a fost preferat, fiind condiserat calea cea mai sigură fără
ghidare ecografică
A. Neoplazii
H. Chimioterapie
J. Trombofilie
B. Vârsta înaintată
E. Obezitate
I. Traumatisme majore
56. Factorii predispozanți cu risc scăzut pentru tromboembolismul venos sunt următorii:
E. Varice
G. Vârsta înaintată
J. Obezitatea
A. Traumatisme majore
B. Chimioterapie
F. Neoplazii
57. Următoarele fac parte din mecanismele responsabile pentru producerea TVP:
E. Hipercoagulabilitatea
J. Staza venoasă
A. Hipocoagulabilitatea
C. Poliglobulia
I. Anemia
parenterale
E. Venele profunde ale membrelor inferioare, venele din abdomen și pelvis sunt colectate de vena
cavă inferioară
G. Pentru fiecare arteră există una sau doua vene cu același traiect
I. Venele profunde ale membrelor inferioare, venele din abdomen și pelvis sunt colectate de vena
cavă superioară
D. Edeme
E. Manifestări generale
I. Durere
A. Hepatomegalie
B. Dispnee
G. Ortopnee
H. Absența pulsului
J. Tegumente reci
60. Următoarele afirmații despre diagnosticul clinic al trombozei venoase profunde sunt adevărate:
D. În absența tratamentului, flebita albastră evolueaza către gangrenă venoasă, embolie pulmonară
și deces
A. CT cranio-cerebral
B. Electrocardiograma
C. Ultrasonografia de copresie
D. Venografia CT
E. Testarea D-dimerilor
F. Ecocardiografia
G. Venografia
J. Flebografia
63. Următoarele afirmații despre evoluția si complicațiile trombozei venoase profunde sunt
adevărate:
64. Următoarele afirmații despre tratamentul profilactic în tromboza venoasă profundă sunt
adevărate:
E. Este indicată mobilizarea precoce dacă imobilizarea va dura mai mult de 3 zile
66. Următoarele afirmații despre tratamentul curativ în tromboza venoasă profundă sunt
adevărate:
G. Heparinele nefracționate sunt administrate subcutanat în priză unică sau la 12 ore în funcție de
preparat
67.Următoarele afirmații despre tratamentul curativ în tromboza venoasă profundă sunt adevărate:
E. Cel mai frecvent materialul este reprezentat de emboli proveniți din trombi
C. Dispnee
D. Sincopă
E. Tahipnee
I. Tahicardie
A. Cefalee
B. Durere anginoasă
F. Bradipnee
G. Bradicardie
J. Vertij
73. Următoarele afirmații despre tabloul clinic al emboliei pulmonare sunt adevărate:
74. Următoarele explorări paraclinice sunt utilizate în algoritmul diagnostic al emboliei pulmonare:
D. Angio-Ct spiral
E. Ultrasonografia cu copresie
J. Ecocardiografia
A. CT cranio-cerebral
C. Spirometria
G. Testul de efort
H. Scintigrafia cardiacă
I. Coronarografia
A. Coronarografia
C. Scintigrafia cardiacă
F. CT cranio-cerebral
H. Testul de efort
B. Dozarea troponinelor
D. Ecocardiografia
E. Gazometria arterială
G. Radiografia toracică
J. ECG
76. Următoarele afirmatii despre algoritmul de diagnostic în embolia pulmonară sunt adevărate:
77. Următoarele afirmații despre evoluția naturală a emboliei pulmonare sunt adevărate:
C. Profilaxia secundară este obligatorie la orice pacient care a avut un episod de TEP
H. Dacă factorul de risc nu a fost identificat durata tratamentului este de cel puțin 3 luni
79. Următoarele afirmații despre tratamentul curativ în embolia pulmonară sunt adevărate:
B. Filtrele permanente asigură protecția pe terment lung, dar sunt grevate de complicații
B. Clasificarea este în parte arbitrară, deoarece durerea este un element subiectiv, puţin specific,
care apare în mod variabil
H. Stenoza este numită critică când determină reducerea lumenului arterial cu 75%
A. Stenoza este numită critică când determină reducerea lumenului arterial cu 50%
E. Inima este un organ care necesită aport adecvat de oxigen pentru o funcţionare corespunzătoare
E. Este forma cea mai frecventă şi mai comună de boală cardiacă ischemică dureroasă
F. Este un sindrom clinic caracterizat prin durere toracică anterioară cu caracter specific
D. Iradiază tipic în membrul superior stâng pe faţa interna a antebraţului şi marginea cubitală a
mâinii (“ mâna de violinist”)
E. Apare la efort fizic sau la echivalenţe de efort şi dispare în repaus sau dupa administrarea de
nitroglicerina
F. Este descrisă întotdeauna cu întreaga palmă aplicată pe stern (diagnosticul nonverbal al durerii)
I. Durata crizei este de ordinul minutelor, în general 2-5 minute, rareori pana la 15 minute
B. Iradiaza tipic în membrul superior stâng pe faţa internă a antebraţului şi marginea cubitală a mâinii
(“ mână de pianist”)
G. Iradiaza tipic în membrul superior drept pe faţa internă a antebraţului şi marginea cubitala a mâinii
(“ mână de violinist”)
A. Durata crizei este de ordinul minutelor, în general 2-5 minute, rareori pana la 15 minute
J. Dispare în rapaus
B. Dispare la efort
G. Apare în repaus
88.Din punct de vedere clinic angina pectorală stabilă atipică poate fi:
F. Funcţională- apare în situaţii care cresc consumul miocardic de oxigen (febra, tulburări de ritm,
J. Nocturnă- produsă în ultima fază a somnului, care are variaţii accentuate ale frecvenţei cardiace
şi TA
G. Doar la efort
I. Funcţională- apare în situaţii care scad consumul miocardic de oxigen (febra, tulburări de ritm,
89. Despre electrocardiograma pacienţilor cu angina pectorală stabilă sunt adevarate urmatoarele:
A. Modificările ecg apar într-un set de derivaţii care corespund teritoriului miocardic irigat de
artera coronară afectată
segment ST
F. Testul de efort se utilizează când durerile sunt atipice la pacienţi cu factori de risc coronarian
C. Condiţii psihogene
G. Afecţiuni digestive
H. Afecţiuni pleuro-pulmonare
B. Afecţiuni urologice
D. Senzaţia de foame
J. Afecţiuni genitale
B. Pericardita acută
D. Pneumotorax
F. Pneumonie
I. Ulcerul gastro-duodenal
J. Disecţie de aorta
A. Cistita
E. Senzaţia de foame
H. Cefaleea
E. Continuarea fumatului
95. Pentru controlul simptomelor şi a ischemiei miocardice în angina pectorală se pot folosi
A. Betablocantele
J. Nitroglicerina
D. Decongestionante nazale
F. Paracetamol
G. Antiinflamatoare nesteroidiene
H. Antibiotice
I. Antiinflamatoare steroidiene
F. Nivelul de troponine cardiace defineşte necroza miocardică şi este criteriul esenţial pentru
definirea infarctului miocardic
J. Nivelul de hemoglobină defineşte necroza miocardică şi este criteriu esenţial pentru definirea
infarctului miocardic
97. În cazul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST, durerea
anginoasă poate avea urmatoarele tipuri de manifestari clinice:
B. Durerea anginoasă poate fi tipică şi este insoţită de transpiraţii, greţuri, dureri abdominale,
dispnee şi sincopă
D. Agravată sau crescendo – durerile anginoase devin mai frecvente , mai intense sau au durată mai
lungă, apar la eforturi mai mici, iar raspunsul al NTG este inconstant
F. Nou aparută (“de novo”) – durere severă cu debut recent, aparută în ultimele 4-8 saptămâni
A. Agravată sau crescendo – durerile anginoase devin mai rare , mai putin intense sau cu durată mai
scurtă
G. Nu există durere
C. Este necesar evaluarea factorilor de risc clasici pentru boala coronariana (glicemie, lipidograma,
H. Nu se efectuează coronarografie
99. Măsurile generale de fază acută la pacienţii cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de
segment ST include:
100. Despre tratamentul în fază acută la pacienţii cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare
de segment ST sunt adevarate urmatoarele:
sângerare)
D. În etapa iniţială se utilizează asociere de aspirină şi clopidogrel în doză de încarcare apoi în doză
de intreţinere
H. În etapa iniţială se utilizează asociere de aspirina şi clopidogrel sau mai nou ticagrelor
I. Doza de încărcare pentru clopidogrel este dublă în caz de adresare a pacientului la coronarografie
cuprinde:
A. În funcţie de evaluarea riscului iniţial al pacientului se va decide cât de urgentă este indicaţia de
G. În funcţie de evaluarea riscului iniţial al pacientului se va decide dacă pacientul va face sau nu
coronarografie
105. Despre tratamentul pacienţilor cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment
ST şi risc scăzut sunt adevarate urmatoarele:
In sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST, despre strategia invazivă
urgentă sunt adevarate următoarele:
B. Se face la pacienţii cu semne de insuficienţă cardiacă
C. Trebuie aplicată imediat dupa internare (< 2 ore)
D. Se face la pacienţii cu modificări ECG de ischemie severă
G. Se face la pacienţii cu dureri recurente în ciuda tratamentului intensiv antianginos
I. Se face la pacienţii cu aritmii ameninţătoare vital (tahicardie/fibrilaţie ventriculară)
A. Se face doar la pacientul stabil hemodinamic
E. Trebuie aplcată la > 2 ore de la internare
F. Trebuie aplicată la > 12 ore de la internare
H. Trebuie aplicată la < 12 ore de la internare
J. Trebuia aplicată la > 72 ore de la internare
In sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST, despre strategia invazivă
precoce sunt adevarate următoarele:
B. Include pacienţii cu troponină pozitivă
C. Include pacienţii cu modificări dinamice de segment ST/ unda T
F. Se aplică în primele 72 de ore la pacienţii ce raspund la tratament conservator dar care au cel puţin un factor
de risc
G. Include pacienţii instabili hemodinamic
H. Include pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală
J. Include pacienţii cu FE < 40%, angina precoce post IMA sau cu revascularizare anterioara
A. Se aplică în primele 72 de ore la pacienţii ce nu raspund la tratament conservator
D. Se aplică în primele 2 ore de la internare
E. Include pacienţii cu aritmii ameninţătoare de viaţă
I. Se aplică în primele 72 de ore la pacienţii ce raspund la tratamentul conservator fără factori de risc
E. Durerea torcică anterioară poate lipsi (STEMI silenţios) sau este atipică la diabetici, vârstnici, pacienţi cu sechele de
AVC sau demenţa senilă
F. Poate fi precedat de manifestări prodromale de angină pectorală agravată sau de novo, adeseori neglijate de pacient
G. Durerea toracică anterioară este intensă, cu durată prelungită (peste 20 de minute), fără raspuns la NTG
J. Survine fără factori precipitanţi evidenţi ( 50% din cazuri) sau după efort fizic intens sau stres psihic intens
I. Durerea toracică anterioară este prezentă întotdeauna, mai ales la pacienţii diabetici
Despre evoluţia aspectului ECG- stadiul electric, infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST sunt
adevarate următoarele afirmaţii:
A. Stadiul subacut- se reduce amplitudinea spradenivelarii ST, unda T devine negativă, ascuţită, este prezentă unda Q
patologică
C. Stadiul acut- supradenivelare de segment ST concavă în jos, amplă, care înglobează unda T
Despre localizarea (topografia) pe ECG a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST sunt
adevărate următoarele:
F. Antero-septal: V1-V3
C. Posterior: V1-V6
G. Inferior: V1-V3
B. Pentru surprinderea imaginii directe sunt uneori necesare derivaţii suplimentare: posterioare sau precordiale drepte
J. Pe ECG se va înregistra imaginea indirecta (în oglindă) în derivaţiile opuse teritoriului afectat
A. Pe ECG se va înregistra imaginea indirectă (în oglindă) în derivaţiile tributare teritoriului afectat
F. Embolie pulmonară
I. Disecţie de aortă
J. Pericardita acută
A. Cistită
C. Gonartroză
D. Gastroenterită
E. Apendicită
H. Coxartroză
F. Bradiaritmii
I. Aritmii supraventriculare
J. Aritmii ventriculare
G. Şocul cardiogen
Referitor la clasificarea Killip pentru caracterizarea clinică hemodinamică a STEMI sunt adevarate următoarele
afirmaţii:
E. Killip IV- şoc cardiogen asociat cu necroză întinsă a masei VS (peste 40%)
C. Obiectivul major este aplicarea rapidă a unei metode de revascularizare pentru restabilirea fluxului coronarian
H. Revascularizarea este piatra de temelie a tratamentului STEMI şi se aplică în primele 12 ore de la debut
J. În faza acută are doua etape obligatorii: prespital şi în spital în unitaţi specializate pentru coronarieni
B. Obiectivul major este aplicarea rapida a unei metode de obstrucţie a arterei coronare afectate
H. Pate fi suspectat cand există: hipotensiune, absenţa ralurilor de stază, clinic jugulare turgescente
C. Continuarea fumatului
G. Se recomandă sedentarismul
H. Începerea fumatului
F. Aspirina 75-100 mg/zi toata viaţa, clopidogrel 75 mg/zi cel puţin 12 luni/ ticagrelor 180 mg/zi
G. IECA/sartani şi antialdosteronice se administreaza obligatoriu în IMA cu insuficienţă cardiacă (FE< 40%), HTA, diabet
zaharat
J. Statine tuturor pacienţilor pe temen nedefinit cu menţinerea LDL optim < 70 mg%
C. Dispneea de repaus se caracterizează prin creșterea bruscă a presiunii a presiunii venoase pulmonare
F. Dispneea de repaus se caracterizează prin scăderea bruscă a presiunii a presiunii venoase pulmonare
Următoarele afirmații despre explorările de primă linie în insuficiența cardiacă sunt adevărate:
A. Valorile diagnostice în IC- BNP > 35 pg/ml și/sau NT-proBNP > 125 pg/mL
I. Valori normale ale peptidelor natriretice exclud insuficiența cardiaca drept cauză a dispneei
B. Valorile diagnostice sunt BNP < 35 pg/ml și/sau NT-proBNP > 125 pg/mL
C. Valori normale ale peptidelor natriuretice nu pot exclude dispneea de origine cardiacă
Următoarele afirmații despre explorările de a doua linie în insuficiența cardiacă sunt adevărate, cu excepția:
B. ECG oferă informații specifice în insuficiența cardiacă
Următoarele afirmații despre clasificarea insuficienței cardiace în funcție de fracția de ejecție sunt adevărate,
cu excepția:
A. Pentru stabilirea diagnosticului de IC cu FE păstrată este nu obligatorie creșterea peptidelor natriuretice.
B. Pentru stabilirea diagnosticului de IC cu FE redusă este obligatorie creșterea peptidelor natriuretice.
C. IC cu FE intermediară, FE 45-49%.
D. IC cu FE redusa, FE 40-45%.
E. Pentru stabilirea diagnosticului de IC cu FE intermediară este nu obligatorie prezența disfuncției diastolice
F. Pentru stabilirea diagnosticului de IC cu FE păstrată este obligatorie creșterea peptidelor natriuretice
G. Pentru stabilirea diagnosticului de IC cu FE redusă este nu obligatorie creșterea peptidelor natriuretic
H. IC cu FE redusa, FE<40%
I. IC cu FE intermediară, FE 40-49%
J. IC cu FE păstrată, FE>50%
Următoarele afirmații despre măsurile nefarmacologice în insuficiența cardiacă sunt adevărate, cu excepția
A. Tratamentul poate fi întrerupt intermitent
B. Restricție de sare >3g/zi
C. Vaccinare anuală antigripală
D. Restricție de lichide >2l/zi în formele severe cu hiponatremie
E. Nu este necesar modificarea stilului de viață
F. Nu este necesară vaccinarea anuală antigripală
G. Controlul factorilor de risc
H. Restricție de lichide 1,5l/zi în formele severe cu hiponatremie
I. Cântărire zilnică
J. Restricție de sare <3g/zi
Următoarele afirmații despre clasele de medicamente utilizate în tratamentul de primă linie în insuficiența
cardiaca sunt adevărate:
A. Antagoniști de aldosteron
B. Betablocantele
C. IECA
D. Aspirina
E. Acenocumarol
F. Anticoagulantele directe
G. Amiodarona
H. Sacubitril-Valsartan
I. Diureticele de ansă
J. Statinele
A. Hiponatremie
B. Hiperuricemie
C. Gută
D. Hipokaliemie
E. Hipernatremie
F. Retentie hidro-salina
G. Hiperkaliemie
H. Bradicardie Sinusală
I. Deshidratare
J. Hipertensiune Arterială
Următoarele afirmații despre tratamentul digitalic în insuficiența cardiacă sunt adevărate, cu excepția:
A. Este indicat în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
B. Este indicat în STEMI
C. Se utilizează de obicei în doze mari de întreținere
D. Reprezentanți sunt amiodarona și sotalolul
E. Nu necesită monitorizarea funcției renale
F. Necesită monitorizare ECG
G. Poate determina tulburări de ritm/conducere
H. Poate fi utilizat și în ritm sinusal
I. Este indicat pacienților care asociază și fibrilație atrială
J. Necesită monitorizarea funcției renale și K
Următoarele afirmații despre ARNI (inhibitori duali ai SRAA și endopeptidazelor) sunt adevărate
Următoarele afirmații despre etiopatogenia insuficienței cardiace acute sunt adevărate, cu excepția:
A. Angina pectorală de efort stabilă
B. Extrasistolia atrială
C. Angina pectorală microvasculară
D. Tamponada cardiacă
E. Sindrom coronarian cronic
F. Atacul de panică
G. Embolia Pulmonară
H. Criza hipertensivă
I. STEMI și NSTEMI
J. Disfuncția de proteză
Următoarele afirmații despre drogurile utilizate în insuficiența cardiacă acută sunt adevărate:
A. Agent vasodilatator-nitroglicerina
D. Agent vasopresor-norepinefrina
F. Agent inotrop pozitiv și vasodilatator-levosImendan
H. Agenți inotropi pozitivi-dopamina, dobutamina
I. Agent vasopresor-digoxinul
J. Diuretic de ansă-furosemid
B. Agent vasoconstrictor-nitroprusiatul de sodiu
C. Diuretic de ansă-spironolactona
E. Agent vasodilatator-norepinefrina
G. Agenți inotropi pozitivi-bisoprolol, carvedilol
Următoarele afirmații despre tratamentul formelor de insuficiență cardiacă acută sunt adevărate,
cu excepția:
D. În embolia pulmonară-revascularizare miocardică.
E. În IC hipertensivă-pericardiocenteză.
F. În ICA asociată SCA -tromboliză de primă intenție chiar și cand există posibilitatea de
revascularizare precoce intervențională.
G. În ICA decompensată-IECA și betablocant.
I. În IC decompensată-morfină și digoxin dacă există hipotensiune arterială.
A. În EPA-morfina, NTG p.i.v, furosemid i.v.
B. În ICA decompensată- furosemid i.v., NTG p.i.v, agenți inotropi pozitivi în caz de hipotensiune
arterială
C. În ICA asociată SCA- revascularizare miocardică precoce
H. În tamponada cardiacă-pericardiocenteză
J. În embolia pulmonară-tromboliză
Cauzele de FV sunt:
C. Ischemie miocardica acuta
D. Insuficienta cardiaca severa
G. Tulburari electrolitice (ale sodiului)
H. Efect proaritmic medicamentos
I. Miocardita
J. Cardiomiopatie dilatativa
A. Bloc atrioventricular grad I
B. Endocardita
E. Tratament betablocant
F. Fibrilatia atriala
În relații cu spirometria:
B. Contraindicată la pacienții cu infarct miocardic recent
C. Contra indicate în pneumotorax
D. Testează volume pulmonare statice
H. Se efectuează cu pacientul în poziția șezândă
J. Aparatul folosit este spirometrul
A. Se efectuează la pacient în decubit lateral stâng
E. Se poate efectua la pacienții cu hemoptizie
F. Se poate efectua pentru pacienții cu infecții respiratorii acute
G. Testează dimenisiunea cavității toracice
I. Aparatul folosit este laparascop
A. Se caracterizează prin tuse cu expectorație zilnică cel putin 3 luni pe an, minimum 2 ani consecutiv
C. Are perioade de somnolență și cefalee
D. Are ca simptom expir prelungit, wheezing și tiraj
E. Tuse cu expectorație zilnică
F. Considerată ca afecțiune obstructivă
I. Are tuse cu expectorație zilnică
B. Se defenește ca tuse cu expectorație continuă minimum un an de zile
G. Are ca simptom tusea seacă chinuitoare
H. Are una din forme bronșită asmatiformă
J. Complicația frecventă este Adenocarcinom
Raportat la mecanismul apariției revărsatelor pleural toate variantele următoare sunt corecte:
A. Resorbție scăzută de lichid din spațiul pleural
B. Scăderea presiunii coloidosmotice
C. IRA (insuficiența renală acută)
D. Creșterea tensiunii arteriale sistolice > 165mmHg
E. Creșterea presiunii hidrostatice de filtrare
F. Hipoxemie
G. Creșterea permeabilității capilare
H. Insuficiența cardiacă
I. Producția crescută de lichid față de normal
J. Scăderea proteinelor sanguine
Următoarele noțiuni sunt corecte în ceea ce privește clasificarea stadială a cancerului bronho-
pulmonar:
A. T—indică tumora
B. N1—N3 indică localizarea adenopatiei
F. T1---T4 indică diminsiuni și caracteristici
H. N—indică adenopatii , N0 indică absența adenopatiei
J. M indică metastaze la distanță—M0 metastaza absentă, M1 metastaza prezentă
C. N----indică natura și tipul tumorii
D. T1-----T3 indică distributia adenopatiei
E. T--- indică localizarea pulmonară a tumorei
G. M indică prezența tumorii
I. M1-----M4 indică volumul și diminsiunea tumorii
Urmatoarele situatii clinice pot provoca insuficienta renala acuta de cauza prerenala:
A. Arsuri
C. Diuretice administrate in exces
G. Sepsis
H. Hipovolemia
J. Debit cardiac scazut
B. Litiaza urinara
D. Debit cardiac crescut
E. Adenomul periuretral
F. Hipervolemia
I. Hidratarea adecvata
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre profilaxia secundara in reumatismul articular acut:
A. Este sufienta o singura doza de Moldamin
B. Se realizeaza pentru a preveni noi atacuri reumatismale dupa un prim atac
E. Pentru pacientii alergici la penicilina este indicata eritromicina
G. Se efectueaza dupa ce pacientul a avut un prim atac reumatismal
C. Nu este necesara antibioterapia
D. Nu este necesara antibioterapia
F. Penicilinoterapie pe o durata variabila functie forma primului atac reumatismal
H. Nu este necesara
I. Moldaminul este cea mai comoda metoda de antibioterapie
J. Necesita tratament antiinflamator
Conversia fibrilatiei atriale la ritm sinusal in stenoza mitrala este indicata in urmatoarele situatii:
C. Pacientul nu are antecedente tromboembolice
G. Fibrilatie atriala mai recenta de 1 an
A. Nu are tratament
B. Atriu stang mic
D. Pacientul este corect anticoagulat
E. Absenta trombilor atriali stangi ecografic
F. Nu exista indicatii de conversie a fibrilatiei atriale
H. Sunt prezenti trombi atriali stangi
I. Fibrilatie atriala veche
J. Pacientul nu este corect anticoagulat
521 Elemente anatomopatologice ce sunt intalnite in insuficienta aortica cronica pot fi:
A. Hipertrofia excentrica a ventriculului stang
B. Hipertrofia concentrica a ventriculului stang
C. Ventriculul stang nu se dilata
D. Ventricul stang de dimensiuni normale
E. Dilatarea inelului aortic
F. Ingustarea orificiului mitral
G. Dilatarea ventriculului stang
H. Dilatarea inelului mitral
I. Dilatarea si hipertrofia excentrica a ventricului stang
J. Nu apar modificari anatomopatologice
522 Tabloul simptomelor clinice in insuficienta aortica cronica poate cuprinde, caracteristic:
A. Dispnee
B. Icter
C. Angina
D. Pacientii nu au simptome in insuficienta aortica severa
E. Hematurie
F. Disurie
G. Sindrom hiperkinetic
H. Pulsatii resimtite la nivelul gatului
I. Polakiurie
J. Fatigabilitate
525 Explorarile paraclinice pot evidentia urmatoarele elemente in insuficienta aortica cronica:
A. Cord bovin pe radiografia toracica
B. Severitatea insuficientei aortice la examinarea ecocardiografica
C. Dilatare ventriculara stanga la examinarea ecocardiografica
D. Ecocardiografia nu poate evidentia cauzele
E. Coplicatii ale insuficientei aortice la examinarea ecocardiografica
F. Coronarografia nu este necesara
G. Hipertrofie ventriculara stanga pe electrocardiograma
H. Pe radiografia toracica nu se observa cardiomegalie
I. Ecocardiografia nu este necesara
J. Explorarile paraclinice nu sunt necesare
528 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul chirur gical in insuficienta aortica cronica:
A. Se realizeaza prin protezarea valvei aortice si eventual a aortei ascendente
B. Se poate realiza prin inlocuirea aortei ascendente prin conduct aortic valvulat, functie de cauza
C. Regurgitarea aortica minima nu necesita interventie
D. Protezarea aortei ascendente nu este posibila
E. Tratamentul chirurgical nu este necesar
F. Nu se folosesc proteze mecanice
G. Protezarea valvei aortice nu este posibila
H. Se poate realiza prin protezare valvulara aortica, functie de cauza
I. Se intervine si in regurgitarile aortice minime
J. Este indicat in insuficienta aortica severa
540 Sunt posibile manifestari clinice extrahepatice in hepatitele cronice, cu urmatoarele caracteristici:
A. Sunt mai frecvente in hepatita cu virus E
B. Sunt mai frecvente in hepatita cu virus C
C. Glomerulonefrita
D. Prin mecanism imun
E. Purpura
F. Sunt mai frecvente in hepatita cu virus A
G. Presiune arteriala diferentiala divergenta
H. Artralgii
I. Suflu diastolic aortic
J. Hipersfigmie
589 Următoarele afirmații despre palparea șocului apexian sunt adevărate, cu excepția:
A. Șocul apexian poate fi palpat în caz de obezitate importantă
B. Este deplasat înafară în caz de pericardită cu cantitate mare de lichid
C. Șocul apexian nu poate fi palpat în revărsatul pericardic important
D. În dilatarea cardiacă șocul apexian este deplasat în jos și înafară
E. Șocul apexian amplu se întâlnește în stenoza aortică
F. Șocul apexian este amplu în insuficiența aortică
G. Palparea se efectuează la jumatatea distanței dintre spațiul IV și V intercostal pe
linia medioaxilară
H. Palparea a două impulsuri apicale se poate întâlni în anevrismul de ventricul stâng
I. Se efectuează în spațiul V intercostal stâng pe linia axilara anterioară
J. În situații patologice ca ascita și obezitatea șocul apexian este deplasat înafară