Sunteți pe pagina 1din 80

1.

Simptomul principal al atreziei de esofag este:


A .Disfagia;
B. Hipersalivatia;
C. Regurgitatia de alimente;
D. Cianoza;
E. Dispnea, polipnea.
2. Secretia salivara abundenta de la nastere la copilul nou - nascut este simptomul principal n:
A. Fistula eso - traheala
B. Stenoza esofagiana
C. Hernie diafragmatica
D. Duplicatie de esofag
E. Atrezie de esofag
3. Simptomul dominant n fistula eso - traheala (fistula n H) este:
A. Hipersalivatia si stagnarea bucofaringiana a secretiilor;
B. Refluarea laptelui supt dupa 1-2 nghititura;
C. Cianoza generalizata de la nastere;
D. Respiratia zgomotoasa, dispneea din primele ore de viata;
E. Tusea repetata n timpul suptului (suptul este ntrerupt de pusee de tuse).
4. Pneumonia recurenta la sugar cel mai frecvent se ntlneste n urmatoarea afectiune
congenitala:
A. Diverticuli esofagieni;
B. Achalazia esofagului (cardia spastica);
C. Fistula eso - traheala;
D. Hernia diafragmatica congenitala;

E. Stenoza hipertrofica de pilor.


5. Nou - nascutul, care se asfixiaza si respira greu, iar gura i se umple cu secretii salivare are:
A.

Emfizem lobar congenital acut;

B.

Chist bronhogen tensionat;

C.

Pneumotorax spontan tensionat;

D.

Fistula eso - traheala

E.

Atrezie de esofag.

6. Invertograma (manevra Wangensteen - Rice) este indicata n:


A.

Stenoze ano - rectale;

B.

Duplicatii de rect;

C.

Agenezia sau atrezia ano - rectala;

D.

Fistule congenitale recto - vaginale (cu rect si anus normal dezvoltate);

E.

Ileus meconial.

7. Tusea repetata n timpul suptului este simptomul principal n urmatoarea afectiune:


A. Atrezia esofagiana;
B. Fistula eso - traheala;
C. Stenoza hipertrofica de pilor;
D. Hernia diafragmatica;
E. Emfizemul lobar congenital.
8. Simptomul principal n stenoza hipertrofica de pilor este:
A. Dispneea
B. Voma alimentara
C. Voma bilioasa

D. Balonarea abdomenului
E. Hemoragia digestiva
9. n stenoza hipertrofica de pilor varsatura este:
A. Precoce de la nastere
B. Bilioasa
C. Alba n jet, exploziva
D. Rar ntlnita
E. Fara repercusiuni asupra dezvoltarii staturo-ponderale a copilului
10. Varsaturile alimentare "albe" n " jet", explozive la copilul de 6 saptamni snt prezente
permanent n:
A. Intoleranta la anumite feluri de lapte;
B. Stenoza congenitala hipertrofica de pilor;
C. Stenoza duodenului;
D. Sindromul Ladd;
E. Hernia hiatala.
11. Semnul de certitudine n diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este:
A. Varsatura de la nastere;
B. Pliul cutanat lenes;
C. Scaunul cu caracter de constipatie;
D. Palparea olivei
E. Stagnarea staturo - ponderala;
12. Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este:
A. Ascensiunea termica;
B. Agitatia copilului;

C. Varsatura bilioasa repetata;


D. Varsatura "alba", n get;
E. Constipatia severa.
13. Diagnosticul diferential al stenozei hipertrofice de pilor n primul rnd se face cu:
A. Pancreasul inelar;
B. Spasmul piloric;
C. Ileusul meconial:;
D. Stenoza duodenala;
E. Volvulus intestinal.
14. Simptomul dominant n atrezia duodenului este:
A. Varsatura alimentara de culoarea laptelui ingerat, n get;
B. Varsatura bilioasa precoce, repetata;
C. Varsatura bilioasa, apoi meconiala;
D. Varsatura cu aspect meconial, apoi fecaloid;
E. Abdomenul distensiat.
15. Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale nalte se bazeaza pe:
A. Varsaturi alimentare;
B. Varsaturi bilioase, lipsa tranzitului meconial;
C. Varsaturi meconiale, apoi fecaloide;
D. Varsaturi meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial;
E. Varsaturi hemoragice;
16. Diagnosticul ocluziei congenitale nalte se precizeaza:
A. Radiograma toraco-abdominala simpla n pozitie ortostatica;

B. Laparascopia;
C. Irigografia;
D. Pneumoirigografia;
E. Fibroesofagogastroscopia.
17. Prezenta a 2 imagini hidroaerice n etajul abdominal superior (de o parte si de alta a
coloanei vertebrale) la radiograma toraco - abdominala simpla n pozitie ortostatica
precizeaza diagnosticul:
A. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor;
B. Atrezia duodenului;
C. Stenoza duodenului;
D. Ileusul meconial;
E. Peritonita meconiala.
18. Varsatura bilioasa la nou nascut este simptomul capital n:
A. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
B. Spasmul piloric
C. Stenoza duodenului
D. Atrezia duodenului
E. Malformatii cardiotuberozitare (hernie hiatala)
19. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale nalte este:
A. Varsatura alimentara
B. Varsatura bilioasa
C. Varsatura alimentara cu striuri sanguine
D. Tranzitul meconial redus
E. Distensia abdominala impresionanta.

20. Ileusul meconial este cauzat de:


A. Hernii interne
B. Stenoza intestinului
C. Duplicatia intestinului subtire
D. Duplicatia intestinului gros
E. Fibroza chistica a pancreasului
21. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este:
A. Varsaturi bilioase din primele 24 ore de viata
B. Varsaturi bilioase dupa 24-48 ore de viata, apoi varsaturi cu continut intestinal
C. Durere colicativa abdominala
D. Rectoragie spontana
E. Meconiu foarte vscos, aderent la peretele intestinului
22. Orice nou - nascut care varsa bilios trebuie sa fie suspectat de:
A. Reflux gastro - esofagian;
B. Stenoza hipertrofica de pilor;
C. Obstructie congenitala duodenala;
D. Peritonita meconiala;
E. Megacolon congenital.
23. Hidramniosul este cea mai frecventa cauza de nastere prematura a copiilor cu:
A. Stenoza hipertrofica de pilor;
B. Obstructie congenitala duodenala;
C. Afectiunea Hirschprung;
D. Malformatii anorectale;
E. Peritonita meconiala.

24. Sarcina evoluiaza (n majoritatea cazurilor) cu hidramnios n cazul:


A. Atreziilor digestive nalte;
B. Stenozelor digestive nalte;
C. Atreziilor digestive joase;
D. Stenozelor digestive joase;
E. Megacolonului congenital.
25. Imaginea n taler de balanta (la radiografia toraco - abdominala simpla n pozitia
ortostatica) precizeaza diagnosticul de:
A. Atrezie de esofag, forma obisnuita;
B. Stenoza hipertrofica de pilor;
C. Atrezie de duoden;
D. Stenoza de duoden;
E. Atrezie de ileon.
26. Complicatia cea mai frecventa si grava a malrotatiei intestinuluii este:
A.Stenoza de ileon;
B. Invaginatia ntestinala;
C. Gastrita meconiala;
D. Enterocolita ulceroasa;
E. Volvulusul intestinului.
27. Elementul esential care determina aparitia megacolonului congenital este:
A. Stenoza rectala congenitala;
B. Stenoza anala congenitala;
C. Aganglionoza, hipoganglionoza;
D. Cauze functionale;

E. Atrezii ano-rectale
28. Aparitia afectiunii Hirschprung este determinata de:
A. Atrezii ano-rectale complecte;
B. Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;
C. Fistule congenitale ano-rectale;
D. Aganglionoza sau hipoganglionoza rectala si/sau rectosigmoidala;
E. Alimentatie incorecta.
29. Pentru colonul distal, rect si anus inervatia parasimpatica provine din:
A. Radacinile T1 - T2 - T3
B. Radacinile L3 - L4 - L5
C. Radacinile L4 - L5 - S1
D. Radacinile S2 -S3 - S4
E. Ganglionul stelat
30. n megacolonul congenital efectul aganglionozei este:
A. Hiperperistaltism n segmentul aganglionar;
B. Dilatatie a segmentului aganglionar;
C. Atrezie colica;
D. Absenta peristalticii n segmentul aganglionar;
E. Absenta peristalticii la nivelul intestinului supraiacent.
31. n megacolonul congenital efectul aganglionozei este:
A. Hiperperistaltism n segmentul supraiacent segmentului aganglionar;
B. Hiperperistaltism n segmentul aganglionar;
C. Absenta peristaltismului n segmentul supraiacent segmentului aganglionar;

D. Dilatatie a segmentului aganglionar;


E. ngustarea segmentului supraiacent segmentului aganglionar
32. Diagnosticul pozitiv al megacolonului congenital se stabileste:
A. Numai pe semne clinice;
B. Numai pe tuseu rectal;
C. Numai ecografic;
D. Pe semne clinice, tuseu rectal, irigografie, ecografie;
E. Numai pe irigografie.
33. Aganglioza rectala si/sau rectosigmoidala este cauza:
A. Afectiunii Hirschprung;
B. Atreziei anale;
C. Atreziei rectale;
D. Ageneziei ano-rectale;
E. Stenozei ano-rectale.
34. Constipatia este simptomul principal (cu variatii de la caz la caz) n perioada neonatala, de
sugar si n restul copilariei n urmatoarea afectiune:
A. Stenoza anorectala;
B. Megacolon idiopatic;
C. Megacolon simptomatic;
D. Megacolon congenital;
E. Malrotatiile intestinului.
35. Cea mai frecventa forma de invaginatie intestinala la sugar este:
A. Ileo - ileala;

B. Colo - colica;
C. Ileo - colo - colica;
D. Ileo - cecala;
E. Ileo - ceco - colica.
36. Invaginatia acuta a sugarului apare cel mai frecvent:
A. La vrsta de 1-2 luni;
B. La vrsta de 12 luni;
C. n primele 7 zile de viata;
D. ntre 4 -10 luni;
E. n primele ore dupa nastere.
37. Cauza determinanta a invaginatiei intestinale a sugarului este:
A. Dezvoltarea anormala a regiunii ceco-colice n raport cu intestinul subtire;
B. Lipsa de acolare a ceco-colonului ascendent la peritoneul parietal posterior;
C. Peristaltismul intestinal accelerat;
D. Diversificarea alimentatiei;
E. Malrotatia intestinala.
38. Cauza determinanta a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
A. Diverticulul Meckel
B. Parazitozele
C. Tumorile benigne
D. Tumorile maligne
E. Hiperperistaltismul intestinal
39. Durerile colicative asociate cu varsaturi alimentare n plina stare de sanatate la sugarul
trecut la alimentatie diversificata apar n:

A. Diverticulita;
B. Apendicita acuta;
C. Gastroenterita;
D. Invaginatie intestinala;
E. Enterocolita ulcero-necrotica.
40. Rectoragia spontana, instalata la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu
abdominala colicativa si varsaturi alimentare apare n:

durere

A. Diverticulul Meckel
B. Enterocolita ulcero - necrotica
C. Polipoza rectocolica
D. Polipul rectal
E. Invaginatia intestinala
41. Durerile abdominale paroxistice n alternanta cu perioade de acalmie, nsotite de varsaturi
alimentare, sngerare rectala la sugarul de 7 luni reprezinta triada simptomatica clasica n:
A. Apendicita acuta;
B. Volvulus intestinal
C. Invaginatie intestinala
D. Enterocolita acuta
E. Diverticul Meckel hemoragic.
42. Cea mai frecventa localizare a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
A. Ileo - ceco - colica
B. Colo - colica
C. Ileo - ileala
D. Jejuno - jejunala
E. Ileo - cecala

43. Diagnosticul de certitudine n invaginatia intestinala a copilului mare se pune:


A. Doar pe examenul clinic
B. Pe examenul clinic, radiografia abdominala simpla, pneumoirigografia, echografia
abdominala
C. Doar pe radiografia abdominala simpla
D. Doar pe pneumoirigografie
E. Doar pe echografia abdominala
44. Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:
A. Fenomene de peritonita
B. Fenomene de hemoragie interna
C. Infarct entero - mezenteric
D. soc anafilactic
E. Hemoragie intestinala inferioara
45. Urmatoarele afirmatii referitor la invaginatia intestinala la sugar sunt adevarate:
A. Este o ocluzie intestinala functionala;
B. Debutul afectiunii este lent;
C. Se ntlneste predominant la copilul mare;
D. Nu se ntlneste la sugar;
E. Tratamentul este conservator si /sau chirurgical;
46. Tumora de invaginatie ce se formeaza este compusa obisnuit din:
A. Trei cilindri;
B. Patru cilindri
C. Cinci cilindri
D. sase cilindri

E. sapte cilindri
47. Simptomul cardinal al invaginatiei intestinale la sugar este:
A. Durerea paroxistica n alternanta cu perioade de acalmie;
B. Durerea abdominala continua;
C. Varsaturile alimentare repetate;
D. Scaun diareic la debutul afectiunii;
E. Meteorismul abdominal
48. n invaginatia acuta a sugarului la debutul bolii varsatura este ;
A. Alimentara;
B. Bilioasa;
C. Cu striuri de sange;
D. Cu continut intestinal;
E. Cu aspect fecaloid.
49. Urmatoarele afirmatii referitor la varsaturi n invaginatia intestinala sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Pot aparea precoce cu ocazia primei crize dureroase;
B. Pot aparea la scurt timp de la prima criza dureroasa;
C. Sunt abundente, bilioase;
D. Sunt alimentare;
E. Sunt un semn precoce functional.
50. Urmatoarele afirmatii referitor la sngerarea rectala n invaginatia intestinala la sugar
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;
B. Este un semn tardiv;

C. n ce priveste gradul sngerarii, sub raport cantitativ, exista variatii;


D. Aspectul sngelui eliminat este diferit;
E. Prin tuseu rectal sngele trebuie cautat nu asteptat.
51. Tratamentul chirurgical n invaginatia intestinala la copil este indicat ntotdeauna:
A. La sugar;
B. La copilul mare;
C. La sugar n primele 12 ore de la debut;
D. La copilul mare mai trziu de 12 ore de la debutul afectiunii;
E. La orice vrsta.
52. La debutul invaginatiei intestinale varsaturile la sugar sunt:
A. Abundente, bilioase;
B. Cu continut intestinal;
C. Produse de obstructia lumenului intestinal;
D. Reflexe;
E. Alimentare cu striuri de snge.
53. Simptomul major al ocluziei intestinale mecanice la sugar este:
A. Durerea colicativa, intermitenta;
B. Poate fi durerea colicativa, intermitenta;
C. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale;
D. Poate fi oprit tranzitul intestinal pentru gaze;
E. Hematochezia.
54. Urmatoarele afirmatii despre examinarea rectala n ocluziile intestinale mecanice la copil
sunt false, cu exceptia:
A. Tuseul rectal este indicat la copil ori de cte ori se suspecta o ocluzie intestinala;

B. Tuseul rectal este indicat la copilul mare;


C. Tuseul rectal este contraindicat la nou - nascut si sugar;
D.Tuseul rectal evidentiaza o ampula rectala goala cu emisie de gaze (dupa examinare);
E. Tuseul rectal evidentiaza emisie de materii fecale lichide cu mucozitati (dupa examinare);
55. Cea mai frecventa complicatie a apendicitei acute la copil este:
A. Plastronul apendicular
B. Hemoragia interna;
C.Abcesul periapendicular
D. Abcesul hepatic
E. Peritonita difuza
56. Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta la sugar sunt adevarate, cu exceptia:
A. Apendicita acuta la sugar este rar ntlnita si deosebit de grava;
B. Diagnosticul adeseori se stabileste n faza complicatiilor peritoneale;
C. Apendicita acuta la sugar evolueaza cu o stare de agitatie neobisnuita cu perturbarea
somnului;
D. n apendicita acuta la sugar apararea musculara este nlocuita de o usoara tensiune a
peretelui abdominal n fosa iliaca pe dreapta;
E. Complicatia cea mai frecventa a apendicitei acute la sugar este plastronul apendicular.
57. Simptomul dominant n apendicita acuta la copilul mare este:
A. Durerea colicativa periombilicala;
B. Durerea continuie n fosa iliaca dreapta;
C. Varsatura repetata;
D. Febra;
E. Constipatia.

58. Cel mai important simptom al apendicitei acute la copil este;


A. Tulburarile tranzitului intestinal;
B. Distensia abdominala;
C. Apararea musculara cu sediul n fosa iliaca dreapta;
D. Edemul suprapubian si circulatia colaterala;
E. Febra.
59. Simptomul principal functional al apendicitei acute este:
A. Inapetenta;
B. Varsaturile bilioase;
C. Durerea abdominala continua;
D. Durerea abdominala colicativa;
E. Meteorismul abdominal
60. Cea mai frecventa tulburare de tranzit n apendicita acuta la nou - nascut este:
A. Constipatia;
B. Diareea;
C. Rectoragia;
D. Scaune diareice cu mucozitati sangvinolente;
E. Nici un raspuns nu este corect.
61. Cea mai frecventa tulburare de tranzit n apendicita acuta la sugar este:
A. Diareea;
B. Scaune diareice cu mucozitati sangvinolente;
C. Rectoragia;
D.Constipatia;
E. Nici un raspuns nu este corect.

62. Inflamatia diverticului Mechel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de


nedeosebit de:
A. Limfadenita mezenterica;
B. Ulcerul peptic perforat;
C. Invaginatia intestinala;
D. Apendicita acuta;
E. Pancreatita acuta.
63. Debutul peritonitei primitive la copil este
A. Brutal, cu durere abdominala violenta
B. Poate fi brutal, cu durere colicativa
C. Lent, cu durere difuza stearsa
D. Lent, cu durere colicativa
E. Lent, cu durere crescnda
64. Urmatoarele afirmatii despre peritonita acuta primitiva la copil sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Aceste peritonite se ntlnesc numai la nou - nascut;
B. Aceste peritonite se ntlnesc att la nou - nascut, sugar, copilul mic, ct si la copilul mare;
C. Aceste peritonite se ntlnesc rar la copilul mare;
D. Debutul afectiunii este brutal;
E. Se instaleaza o stare febrila.
65. Complicatia cea mai frecventa a enterocolitei ulcero - necrotice la nou - nascut, sugarul
mic este:
A. Plastronul intraperitoneal;
B. Invaginatia intestinala;
C. Volvulus intestinal;

D. Peritonita perforativa;
E. Metastazele septice viscerale.
66. Simptomatologia dominanta n enterocolita ulcero - necrotica la nou - nascut, sugar:
A. Stare de agitatie, varsaturi alimentare, lipsa scaunului si gazelor;
B. Stare de agitatie, stare febrila, meteorism abdominal;
C. Stare febrila, varsaturi bilioase, scaun diareic redus cantitativ, meteorism abdominal;
D. Stare febrila, varsaturi bilioase, scaun diareic abundent,
E. Stare de agitatie, varsaturi alimentare, rectoragie.
67. Sindromul Peutz - Jeggers se manifesta prin, cu exceptia :
A. Episoade repetate de dureri abdominale;
B. Durerile abdominale sunt de fapt invaginatii intestinale;
C. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melena;
D. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeza;
E. Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.
68. Polipul rectal juvenil prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. Se ntlneste foarte frecvent ntre 2 si 4 ani;
B. n majoritatea cazurilor are un pedicul;
C. Dupa exterpare nu recidiveaza si nu are potential malign;
D. Dupa extirpare recidiveaza si are un potential malign nalt
E. Aspectul rectoragiei este caracteristic: sngele rosu, proaspat pateaza bolul fecal.
69. Cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare adevarate la copil sunt, cu
exceptia:
A. Tumorile maligne ale intestinului gros;

B. Polipoza recto - colica


C. Angiomatoza hemoragica congenitala;
D. Dublicatiile de intestin;
E. Invaginatia intestinala tumorala la copilul mare (n toate cazurile);
70. Urmatoarele afirmatii referitor la cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare
la copil sunt adevarate, cu exceptia:
A. Invaginatia intestinala pseudoapendiculara la copilul mare (n toate cazurile);
B. Invaginatia intestinala la sugar;
C. Volvulusul acut de intestin la nou - nascuti;
D. Diverticul Meckel ulcerat;
E. Tumorile bemigne si maligne ale intestinului gros.
71 Selectati cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare la copil:
A. Polipoza recto - colica;
B. Invaginatia intestinala cronica recidivanta la copilul mare (n toate cazurile);
C. Volvulus cronic de intestin la sugar;
D. Sarcoidoza;
E. Boala hemoragica a nou - nascutului.
72. La sugar hemoragia digestiva inferioara este cauzata predominant de:
A. Sindromul Peutz - Jeggers;
B. Invaginatia intestinala acuta;
C. Diverticulul Meckel;
D. Purpura Werlhoff;
E. Volvulusul cronic de intestin subtire.

73. La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de urmatoarele
afectiuni, cu exceptia:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Hernii hiatale;
E. Afectiunea seresevschii - Terner.
74. Rectoragia la copil are drept cauza urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. Invaginatia intestinala acuta la sugar;
B. Volvulusul de intestin
C. Angiomatoza hemoragica congenitala
D. Polipii rectali solitari
E. Megacolonul congenital.
75. Copilul nou-nascut peste 5 ore de la nastere prezinta dispnee expiratorie progresiva,
polipnee, cianoza, tuse. La inspectie hemitoracele stng este bombat cu coastele
orizontalizate si spatiile intercostale largite. La percutie se constata hipersonoritate, iar
stetacustic murmurul vezicular este absent. Abdomenul fara modificari. Diagnosticul?
A. Pneumotorax spontan
B. Hernie congenitala diafragmatica
C. Chist aerian congenital
D. Bronsiectazie congenitala
E. Emfizem lobar congenital
76. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu exceptia:
A.

n emfizemul lobar congenital manifestarile clinice sunt absente n toate formele;

B.

n emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septica nsotita de febra;

C. n emfizemul lobar congenital simptomatologia dominanta este dispnea, polipnea,


cianoza progresive;
D. n emfizemul lobar congenital simptomul dominant este tusea nsotita de o sputa
mucopurulenta;
E. n emfizemul lobar congenital radiologic se observa o imagine rotunda hidroaerica n
hemitoracele afectat;
77. Emfizemul lobar congenital consta:
A.

Dintr-un teritoriu pulmonar neaerat;

B.

Chiste multiple;

C.

Distensie difuza, anormala si uniforma a alveolelor;

D.

Din tesut pulmonar de tip sclero-chistic;

E.

Din tesut pulmonar de tip fetal;

78. Selectati raspunsul corect referitor la bronsectazia congenitala:


A.

Se poate manifesta din primele ore dupa nastere;

B.

Copilul prezinta dispnee, polipnee, cianoza;

C.

Simptomul dominant este tusea nsotita de o sputa mucopurulenta;

D.

La inspectie se constata bombarea hemitoracelui afectat;

E.

Respiratia copilului este suieratoare.

79. Radiologic (radiograma toraco - abdominala) n emfizemul lobar congenital se


vizualizeaza:
A.

O opacitate sferoida multichistica n lobul bazal;

B.

Imagine rotunda aerica;

C.

Hiperclaritate a hemitoracelui respectiv cu hernie intermediastinala a lobului afectat;

D.

Imagini aerice multiple pe un lob;

E. Desen bronho - vascular accentuat

80. Manifestarile clinice ale emfizemului mediastinal:


A. Dispnee, tuse uscata chinuitoare
B. Durere retrosternala, dispnee, tuse, ascensiune termica
C. Durere n hemitorace pe dreapta, dispnee, emfizem subcutanat
D. Durere retrosternala, dispnee, voce ragusita, emfizem subcutanat n regiunile
suprasternala, supraclaviculare
E. Dispnee, tusa uscata, hemoragie pulmonara
81. Pericardita la copil mai frecvent survine n:
A. Tumora mediastinala
B. Pneumonie purulenta distructiva
C. Emfizem lobar congenital
D. Pneumotorax spontan
E. Viciu congenital cardiac
82. Simptomul permanent al pneumomediastinitei este:
A. Tahicardia extrema
B. Tusea chinuitoare
C. Hemoptizia
D. Emfizemul subcutanat supraclavicular si cervical
E. Dispneea
83.. Simptomul principal, dominant n nefroblastom (tumora Wilms) este:
A. Disuria
B. Retentia acuta de urina
C. Incontinenta de urina
D. Tumora abdominala n flanc cu contact lombar

E. Durerea abdominala violenta


84. Durerea n sarcomul osteogen e cauzata de:
A. Marirea tensiunii n canalul medulo-osos
B. Distrugerea stratului cortical
C. Afectarea periostului
D. Concresterea tesuturilor moi
E. Toate afirmatiile sunt corecte
85. Tumorile maligne mai frecvent intlnite la copil la vrsta de 0-2 ani:
A. Melanomul
B. Reticulosarcomul Ewing
C. Sarcomul osteogen
D. Rabdomiosarcomul
E. Teratoblastomul
86. Reticulosarcomul Ewing mai frecvent afecteaza:
A. Epifiza oaselor tubulare lungi
B. Diafiza oaselor tubulare lungi
C. Oasele pelviene
D. Oasele craniului
E. Vertebrele
87. Sarcomul osteogen mai frecvent afecteaza:
A. Metafiza oaselor tubulare lungi
B. Diafiza oaselor tubulare lungi
C. Articulatiile

D. Oasele craniului
E. Vertebrele
88. Tumorile maligne mai frecvent ntlnite la sugar:
A.Reticulosarcomul Ewing;
B.Neuroblastomul;
C.Sarcomul osteogen;
D.Limfomul malign Hodgkin
E. Limfangiomul
89. Tumorile maligne ntlnite mai frecvent la vrsta 2- 4 ani:
A.

Sarcomul osteogen;

B.

Reticulosarcomul Ewing;

C.

Nefroblastomul;

D.

Limfomul malign Hodgkin;

E.

Hepatoamul.

90. Teratomul sacro - coccigian se opereaza la vrsta :


A. Prima luna de viata;
B. Primele trei luni de viata;
C. 3 - 6 luni;
D. 6 -12 luni;
E. 12 - 24 luni.
91. Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou -nascutului este:
A. Echimoza
B. Limfostaza

C. Hiperemia
D. Zemuirea cutanata
E. Sectorul afectat e strict limitat
92. Consecinta omfalitei:
A. Poate fi fistula ombilicala;
B. Poate fi aparitia si dezvoltarea sindromului de hipertensiune portala;
C. Este aparitia si dezvoltarea sindromului de hipertensiune portala;
D. Este hernia ombilicala;
E. Nici un raspuns nu este corect.
93. Selectati simptomele locale ale erizipelului la nou nascut:
A. Placard rosu cu marginile bine conturate, proimenente la suprafata tegumentului;
B. Placard rosu cu marginile neconturate, neproiminente la suprafata tegumentului;
C. Sectoare de induratie a tesutului celular subcutan cu tegumentul supraiacent uscat, dur,
rece
D. Infiltrate multiple, dure, nedureroase, cu tegumentul supraiacent infiltratelor nemodificat;
E. Placard rosu cu sectoare violacee
94. Selectati simptomele locale ale scleremei la nou - nascut:
A. Infiltrate multiple, dure, nedureroase, cu tegumentul supraiacent infiltratelor nemodificat;
B .Placard rosu cu sectoare violacee
C. Placard rosu cu marginile bine conturate, proiminente la suprafata tegumentului;
D. Placard rosu cu marginile neconturate, neproiminente la suprafata tegumentului;
E. Sectoare de induratie a tesutului celular subcutan cu tegumentul supraiacent uscat, dur,
rece
95. Selectati simptomele locale ale adiponecrozei la nou nascut:

A. Placard rosu cu marginile neconturate, neproiminente la suprafata tegumentului;


B. Sectoare de induratie a tesutului celular subcutan cu tegumentul supraiacent uscat, dur, rece
C. Infiltrate multiple, dure, nedureroase, cu tegumentul supraiacent infiltratelor nemodificat;
D .Placard rosu cu sectoare violacee
E. Placard rosu cu marginile bine conturate, proiminente la suprafata tegumentului;
96. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A.

Osteomielita hematogena acuta este afectiune osoasa grava a organismului n crestere;

B.

Se localizeaza la nivelul metafizei osoase;

C.

Afecteaza cu predilectie oasele plate;

D.

Afecteaza mai frecvent oasele tubulare lungi;

E.

Mai des se mbolnavesc baiteii.

97. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Factorul determinant este flora microbiana;
B. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
C. Poate afecta copilul de orice vrsta;
D. Evolutia este grava sau foarte grava;
E. Are tendinta spre cronizarea procesului.
98. Cea mai frecventa complicatie precoce a osteomielitei hematogene acute este:
A. Luxatia patologica;
B. Exostoza osoasa ;
C. Septicopiemia ;
D. Necroza osoasa aseptica ;
E. Fractura patologica ;

99. Debutul brutal al afectiunii (n plina stare de sanatate) cu febra (39 - 40 grade), frison,
inapetenta, durere vie n regiunea unui segment osos, impotenta functionala totala a
membrului respectiv corespunde:
A. Flegmonului de parti moi;
B. Reticulosarcomului Ewing;
C. Sinovitei traumatice acute;
D. Osteomielitei hematogene acute;
E. Afectiunei Legg-Calve-Perthes.
100. Osteomielita hematogena acuta a perioadei de crestere este:
A. Inflamatie osoasa grava, de cauza microbiana
B. Un proces de hiperostoza marcata, care ngroasa osul
C. Caracterizata prin atipia si polimorfismul elementelor componente ale afectiunii,
capacitatea lor de a distruge tesutul osos
D. Caracterizata prin necroza avasculara si tulburari de osificare encondrala la nivelul
centrilor de osificare
E. Afectiune localizata numai la nivelul epifizei proximale a femurului.
101. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
B.

Factorul determinant este flora microbiana;

C.

Starile de carenta n hipoalimentatie favorizeaza declansarea procesului osteomielitic;

D. Afectiunile infectioase, starile toxice favorizeaza aparitia osteomielitei hematogene


acute.
E.

Evolutia osteomielitei hematogene acute este grava cu complicatii septice

102. Numiti factorul determinant al osteomielitei hamatogene acute:


A. Afectiunile virale;
B.

Starile toxice;

C.

Traumatismele osteo - articulare;

D.

Flora microbiana;

E.

Hipoavitaminozele.

103. Procesul osteomielitic afecteaza cu predominanta:


A.

Oasele plate;

B.

Oasele tubulare lungi;

C.

Oasele tubulare scurte;

D.

Oasele craniului;

E.

Vertebrele

104. Sediul preferential al osteomielitei hematogene acute l constituie regiunea metafizara


fiindca:
A.

Este vascularizata n exces;

B.

Este vascularizata insuficient

C.

Are o circulatie exagerata;

D.

Are o vascularizare n exces si o circulatie lenta

E.

Are o vascularizare insuficienta si o circulatie lenta

105. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu exceptia: n osteomielita hematogena acuta


procesul inflamator poate fi:
A.

Monostic;

B.

Poliostic;

C.

n acelas segment scheletic pot exista focare duble;

D.

Totdeauna exista focare multiple succesive;

E.

Pot exista focare multiple simultane sau succesive.

106. Simptomul capital al osteomielitei hematogene acute este:


A.

Durerea osoasa vie exacerbata de miscari;

B.

Durerea nocturna;

C.

Durerea vie migratoare;

D.

Durerea continue exacerbata n repaus;

E.

Nici un raspuns nu este corect.

107 Incontinenta urinara permanenta, prezenta de la nastere, concomitenta cu mictiile


normale la copilul, care se dezvolta conform vrstei e semnul:
A. Extrofiei de vezica
B. Duplicatiei vezicale;
C. Sindromului megavezica - megaureter;
D. Rinichiului dublu cu ectopia ureterului
E. Fistulei de uraca.
108 . Urmatoarele afirmatii despre torsiunea de testicul sunt adevarate, cu exceptia:
A. Sensul torsiunii se face spre linia mediana a corpului;
B. Se ntlneste la orice vrsta;
C. Simptomul dominant este durerea violenta si continua n hemiscrotul afectat;
D. Ridicarea scrotului afectat calmeaza durerea;
E. Ridicarea scrotului afectat exacerbeaza durerea.
109. n sindromul scrotal acut ridicarea scrotului exacerbeaza durerea n:
A. Torsiunea hidatidei Morgagni;
B. Torsiunea de testicul;
C. Traumatismele scrotale;
D. Orhiepididimita acuta microbiana;
E. Edemul scrotal acut.

110. Tumora "fantoma" abdominala la nou nascut este simptom patognomonic n:


A. Volvulus intestinal acut
B. Invaginatie intestinala.
C. Hidronefroza congenitala
D. Sindromul dopului de meconiu
E. Chist de mezenter
111. Simptomatologia limfadenitei mezenteriale include, cu exceptia:
A. Durere periombilicala sub forme de crize repetate;
B. Durere subombilicala vie, continue;
C. Stare febrila (39 grade C);
D. Pot fi prezente varsaturi frecvente;
E. Varsaturile pot lipsi.
112. Inflamatia diverticului Mechel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de
nedeosebit de:
A. Limfadenita mezenterica;
B. Ulcerul peptic perforat;
C. Invaginatia intestinala;
D. Apendicita acuta;
E. Pancreatita acuta.
113. Secretia muco-purulenta prin ombilic e prezenta n:
A. Tumorete chistice
B. Granulom ombilical
C. Celulita necrozanta
D. Tromboza a vienei ombilicale

E. Fistula omfalo - enterica


114. Hernia inghinala congenitala se produce datorita:
A. Persistentei canalului peritoneo-vaginal
B. Obliterarii incomplete a procesului vaginal
C. Obliterarii incomplete proximale a procesului vaginal
D. Obliterarii incomplete proximale si distale a procesului vaginal
E. Obliterarii incomplete distale a procesului vaginal
115. Peretele abdominal anterior lipseste la nivelul ombilicului n:
A. Hernia ombilicala
B. Laparaschizis
C. Omfalocel
D. Meningocel
E. Extrofie de vezica
116. Semnul dominant, care diferentiaza omfalocelul de hernia ombilicala este:
A. Prezenta formatiunii tumorale n regiunea ombilicala
B. Lipsa tegumentului la nivelul formatiunii tumorale
C. Fanta para-ombilicala dreapta
D. Absenta peretelui abdominal subombilical
E. Inelul ombilical marit n dimensiuni
117.

Cel mai important semn n hernia inghinala strangulata la sugar este:

A. Agitatia copilului
B. Varsaturile alimentare
C. Oprirea tranzitului intestinal

D. Tumora inghinala evidenta, situata la orificiul extern al canalului inghinal, dureroasa la


palpare, de mobilitate redusa, ireductibila
E. Tumora inghinala evidenta, nedureroasa la palpare, cu mobilitate laterala, ireductibila
118. n hernia inghinala strangulata la sugar cel mai important semn fizic este::
A. Durerea, manifestata prin plns neobisnuit si agitatie;
B. Abdominul destins;
C. Scaune diareice sau hemoragie intestinala inferioara
D. Tumora inghinala evidenta de dimensiuni mari, ireductibila;
E. Tumora inghinala evidenta de dimensiuni restrnse, consistenta ferma.
119. Urmatoarele afirmatii despre chistul cervical median sunt corecte, cu exceptia:
A. Chistul cervical median este tumoreta de dimensiuni variabile, situata pe linia mediana a
gtului sub osul hioid
B. Tegumentele supraiacente tumoretei sunt usor destinse, de coloratie normala
C. La palpare tumoreta este elastica fluctuenta, nedureroasa
D. La palpare tumoreta este ntotdeauna dura, dureroasa
E. Chistul cervical median se poate suprainfecta, fistualiza
120. Selectati raspunsul fals referitor la posibilitatile de evolutie patologica a diverticulului
Meckel la copil:
A. Diverticulita Meckel;
B. Invaginatia intestinala;
C. Ocluzia intestinala prin volvulus;
D. Hemoragia digestiva inferioara;
E. Diverticulul Meckel poseda un potential nalt de malignizare la copil.
121. Simptomatologia dominanta la nou nascutul cu atrezie de esofag
A. Tuse si cianoza n momentul fiecarei alimentatii;

B. Regurgitatie de alimente;
C. Hipersalivatie si stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare;
D. Criza dramatica de asfixie cu tuse si cianoza la tentativa de a alimenta copilul;
E. Respiratie polipneica
122.. Manifestarile clinice ale atreziei esofagiene cu fistula eso-traheala inferioara sunt:
A. Pasaj involuntar al continutului gastric n esofag ;
B. Hipersalivatie;
C. Stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare;
D. La radiograma toraco-abdominala: abdomen opac, neaerat;
E. La radiograma toraco-abdominala: abdomen aerat (aerarea tubului digestiv)
123. Urmatoarele afirmatii despre atrezia de esofag sunt adevarate:
A. Afectiunea este imcompatibila cu viata;
B. Frecvent se asociaza cu alte malformatii a organelor de nsemnatate vitala;
C. Pentru stabilirea diagnosticului se utilizeaza contrastarea esofagului;
D. Pentru a confirma diagnosticul se foloseste cateterismul esofagian;
E Scena clinica este dominata de imposibilitatea deglutitiei.
124. n fistula eso-traheala congenitala simptomatologia este dominata de:
A.

Tuse n momentul alimentatiei;

B.

Cianoza n momentul alimentatiei;

C.

Salivatia perioro-nazala;

D.

Dispnee de la nastere;

E.

Stagnare ponderala.

125. Urmatoarele afirmatii referitor la fistula eso - traheala congenitala sunt adevarate:

A.

Localizarea mai frecventa este la nivelul claviculilor;

B.

Este oblica dinspre esofag spre trahee;

C.

Localizarea mai frecventa este la nivelul bifurcatiei traheii;

D.

Se manifesta prin tuse si cianoza n timpul alimentatiei;

E.

Intensitatea simptomelor este strns legata de dimensiunile fistulei.

126. n perforatiile esofagiene copilul poate prezenta:


A. Durere retrosternala vie ascutita
B. Durere cu sediu corelabil cu sediul perforatiei, agravata de deglutitie
C. Disfagie
D. Emfizem subcutanat supraclavicular, cervical
E. Distensie abdominala
127. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor:
A. Este o ocluzie nalta
B. Este o ocluzie medie
C. Este o ocluzie joasa
D. Nu este ocluzie
E. Este datorata hipertrofiei musculaturii pilorului
128. Semne concludente n stabilirea diagnosticului stenozei congenitale de pilor:
A. Dureri colicative abdominale
B. Varsaturi bilioase
C. Varsaturi n jet de culoarea laptelui ingerat
D. Unde peristaltice vizibile n epigastru
E. Prezenta tumorii pilorice .

129. n stenoza hipertrofica de pilor se descriu urmatoarele forme clinice:


A. Forme precoce ;
B. Forme diareice ;
C. Forme cu debut tardiv;
D. Forme hemoragice ;
E. Forme icterice .
130. n stenoza hipertrofica de pilor modificarile anatomo - patologice includ:
A. Pilor marit n dimensiuni;
B. Pilor de dimensiuni reduse;
C. Pilor dur la palpare;
D. Mucoasa pilorica normala;
E. Musculatura pilorica ngrosata.
131. Varsatura n stenoza hipertrofica congenitala de pilor:
A. Este rar ntlnita;
B. Apare n jurul vrstei de 14-21 zile de viata;
C. Este alba cu striuri de snge;
D. Este alba;
E. Poate contine striuri de snge.
132. La examenul fizic n stenoza hipertrofica de pilor se evidentiaza:
A. Bula Bichat poate fi absenta;
B. Pliu cutanat lenes;
C. Contractura musculara abdominala;
D. Durere la palpare n epigastru;
E. La palpare - oliva pilorica.

133. n stenoza hipertrofica de pilor:


A. Copilul creste normal n greutate;
B. Copilul stagneaza apoi scade n greutate;
C. Urinile sunt hipercrome;
D. Urinile sunt hipocrome ;
E. Scaunele sunt abundente.
134. Diagnosticul diferential n stenoza hipertrofica de pilor se face cu:
A. Greselile de alimentatie;
B. Hernia diafragmatica;
C. Atreziile duodenale;
D. Stenozele duodenale incomplete;
E. Hernia hiatala;
135. Simptomatologia n cadrul stenozei hipertrofice congenitale de pilor cuprinde:
A. Varsatura bilioasa, n jet, exploziva;
B. Varsatura alba, n jet, exploziva;
C. Urine hipercrome;
D. Scaune diareice;;
E. Scaune rare, sub forma de scibale.
136. n stenoza hipertrofica congenitala de pilor copilul afectat are:
A. Scaune rare
B. Scaune reduse cantitativ
C. Scaune sub forma de scibale
D. Scaune nemodificate

E. Scaune diareice abundente cu mucozitati


137. La copilul de sase saptamni cu stenoza hipertrofica de pilor poate aparea:
A. Deshidratarea
B. Alcaloza metabolica
C. Hiponatriemia
D. Hipercloremia
E. Hipokaliemea
138. Numiti formele clinice ale stenozei congenitale hipertrofice de pilor:
A. Forme comune;
B. Forme precoce;
C. Forme cu debut tardiv;
D. Forme diareice;
E. Sindromul Roviralta
139. n stenoza congenitala hipertrofica de pilor varsatura; :
A. Este din 1 - 2 zi de viata;
B. Este bilioasa;
C. Este alimentara, alba, exploziva;
D. Apare la a 14 - 21 zi de la nastere
E. Apare dupa diversificarea alimentatiei
140. Selectati afirmatiile corecte referitor la simptomul principal al stenozei congenitale
hipertrofice de pilor:
A. Varsaturile apar la 2-3 saptamni de viata a copilului;
B. Varsaturile sunt abundente, frecvente de la debut;
C. La debut copilul varsa o data de doua ori pe zi;

D. Continutul expulzat este alb, lipsit de coloratie bilioasa;


E. Continutul expulzat este bilios la debutul afectiunii.
141. Selectati afirmatiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale
hipertrofice de pilor:
A. Varsaturile albe reprezinta simptomul dominant al bolii;
B. Varsaturile albe abundente, frecvente de la debutul bolii;
C. Copilul si pierde apetitul de la debutul bolii;
D. Copilul si pastreaza apetitul si, imediat ce varsa, este dispus sa suga;
E. Pe masura progresarii stenozei varsaturile devin mai frecvente, se produc n jet, la distanta.
142. n stenoza hipertrofica de pilor copilul are scaune:
A. Ne modificate;
B. Diareice;
C. Cu aspect de constipatie ntrerupte de scaune diareice;
D. Rare, reduse cantitativ;
E. Cu aspect de constipatie.
143. n stenoza hipertrofica de pilor:
A. La copil se instaleaza poliuria;
B. La copil se instaleaza oliguria;
C. La copil se instaleaza anuria;
D. Urinile sunt hipercrome;
E. Urinile sunt hipocrome.
144 Urmatoarele afirmatii despre greutatea copilul n stenoza hipertrofica de pilor sunt
adevarate:
A. Copilul adauga n greutate conform vrstei;

B. Stagneaza n greutate la debutul bolii;


C. Stagneaza n greutate pe tot parcursul bolii;
D. Pe masura ce boala progreseaza apare pierderea n greutate;
E. Boala nu influinteaza greutatea copilului.
145. Urmatoarele afirmatii referitor la semnele clinice n stenoza hipertrofica de pilor sunt
adevarate:
A. Tegumente sunt uscate, se ncretesc;
B. n epigastru se poate observa peristaltismul gastric, mai ales n timpul alimentatiei; sub
forma undelor contractile vizibile;
C. n epigastru permanent se observa peristaltismul gastric sub forma undelor contractile
vizibile;
D. n hipocondrul drept subhepatic se poate palpa oliva pilorica;
E. n hipocondrul drept subhepatic permanent se palpeaza oliva pilorica
146. La copilul cu stenoza hipertrofica de pilor din cauza deshidratarii se instaleaza:
A. Oliguria;
B. Alcaloza;
C. Hipopotasemia;
D. Hiperpotasemia;
E. Hipocloremie
147 Cauzele ocluziei duodenale congenitale sunt:
A. Atrezia cordonala a duodenului;
B. Diafragmul neperforat intraduodenal;
C. Pancreasul inelar;
D. Torsia intestinului mediu;
E. Persistenta ductului omfalo - enteric.

148 Simptomatologia dominanta la copilul cu atrezia duodenului:


A. Varsatura bilioasa
B. Varsatura alimentara
C. Abdomen distensiat cu edem al peretelui abdominal inferior
D. Abdomen retractat
E. Scaunul meconial apare normal
149. Urmatoarele afirmatii despre simptomatologia atreziilor duodenale sunt adevarate:
A. Simptomul dominant este varsatura alimentara;
B. Simptomul dominant este varsatura bilioasa;
C. Scaunul meconial lipseste;
D. Dupa stimulari rectale poate aparea o cantitate mica de materii colorate cenusiu, murdar;
E. Dupa stimulari rectale apar eliminari meconiale abundente..
150. Diagnosticul clinic n atrezie de duoden se bazeaza pe:
A. Varsaturi alimentare;
B. Varsaturi bilioase;
C. Lipsa tranzitului meconial;
D. Constipatie urmata de crize diareice;
E. Abdomen destins.
151. Diagnosticul n atrezie de duoden se bazeaza pe:
A. Varsaturi alimentare;
B. Varsaturi bilioase;
C. Abdomen retractat;
D. Lipsa tranzitului meconial;

E. Radiografia toraco - abdominala simpla evidentiaza doua imagini hidroaerice n etajul


abdominal superior.
152. Manifestarile clinice ale volvulusului acut prin malrotatie la nou - nascut includ:
A. Stare de agitatie;
B. Varsaturi bilioase repetate;
C. Lipsa tranzitului meconial;
D. Abdomen destins;
E. Abdomen retractat.
153.. Simptomatologia dominanta n ocluzia congenitala jejun - ileonala este:
A. Din prima zi dupa nastere varsaturi bilioase frecvente si reduse cantitativ
B. Din prima zi dupa nastere varsaturi bilioase frecvente, abundente, apoi varsaturi cu aspect
meconial
C. Abdomen distensiat;
D. Abdomen retractat;
E. Lipsa meconiului sau prezenta mucozitatilor cu putine materii de culoare cenusie
154. Simptomatologia dominanta n ileus meconial.
A. Varsaturi bilioase
B. Varsaturi bilioase, apoi fecaloide
C. Abdomen destins
D. Abdomen retractat
E. Lipsa tranzitului meconial
155.. Diagnosticul ileusului meconial se stabileste:
A. Varsaturi alimentare de la nastere;
B. Varsaturi bilioase;

C. Abdomen destins;
D. La palparea abdomenului - o "mpastare" n partea dreapta si subumbilical;
E. Radiografia toraco - abdominala pe "gol" - imagini aerice;
156. Aspecte clinice cnd sediul obstructiei este pe partea distala a ileonului:
A. Varsatura bilioasa din primele ore dupa nastere;
B. Debutul varsaturilor poate depasi 24 ore dupa nastere;
C. Debutul varsaturilor depaseste 24 ore dupa nastere;
D. Varsatura este redusa cantitativ;
E. Varsatura are aspect meconial, apoi fecaloid.
157. Triada simptomatica principala a atreziei de ileon distal este:
A. Varsatura alimentara;
B. Varsatura bilioasa;
C. Distensia abdominala;
D. Lipsa tranzitului meconial;
E. Rectoralgia.
158.

Simptomele principale n sindromul ocluziv neo-natal jos snt:

A. Varsaturi bilioase, apoi cu continut intestinal;


B. Abdomen meteorizat;
C. Peristaltica vizibila la peretele abdominal;
D. Abdomen retractat;
E. Melena.
159. Urmatoarele afirmatii despre atreziile colonice sunt adevarate:
A. Simptomul dominant este varsatura

B. Varsaturile apar din primele ore de viata


C. Varsaturile apar dupa 24-48 ore de la nastere
D. Abdomenul are aspect absolut normal
E. Abdomenul se meteorizeaza
160. Semnele radiologice ale atreziei colonice includ:
A. Imagini hidroaerice numeroase n etajul superior si inferior al abdomenului
B. Imagini hidroaerice numeroase, n etajul superior al abdomenului
C. Opacitate difuza a abdomenului
D. Opacitatea etajului abdominal inferior
E. Doua imagini hidroaerice n etajul abdominal superior
161. Urmatoarele afirmatii despre afectiunea Hirschprung sunt adevarate:
A. Este o obstructie partiala organica;
B. Este o obstructie partiala functionala;
C. Este provocata de absenta celulelor ganglionare din plexul mienteric Auerbach si
Meissner;
D. n aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se extinde pe ntreg cadrul colic;
E. n aproximativ 90 % din cazuri aganglionoza se limiteaza la rect si zona rectosigmoidului;
162. Selectati formele clinice ale megacolonului congenital:
A. Forma entero - colitica;
B. Forma grava, maligna;
C. Forma tolerata;
D. Forma benigna;
E. Forma nou - nascutului prematur.

163. Urmatoarele afirmatii despre forma tolerata a megacolonului congenital sunt adevarate:
A. Constipatia se instaleaza dupa primele luni de viata, cnd se diversifica alimentatia;
B. Sugarii au scaune zilnic;
C. Sugarii au scaune la 3 - 4 zile;
D. Sugarii pot prezenta ocluzie sau subocluzie;
E. Sugarii pot avea scaune la 2 - 3 zile;
164. n forma maligna de megacolon congenital (a nou - nascutului) diagnosticul diferential
se face cu:
A. Ileusul meconial;
B. Sindromul de meconiu gros;
C. Peritonita meconiala;
D. Pancreasul inelar;
E. Enterocolita prematurului
165. Urmatoarele afirmatii despre forma grava - maligna a megacolonului congenital sunt
adevarate:
A. Nou-nascutul nu elimina meconiu;
B. Nou-nascutul prezinta varsaturi bilioase, apoi cu continut intestinal;
C. La tuseul rectal se constata ca ampula rectala este plina de meconiu;
D. Pe radiografia abdominala simpla se observa imagini hidroaerice si distensia cadrului
colonic;
E. Starea generala a nou-nascutului este satisfacatoare.
166.. n forma maligna de megacolon congenital:
A. Nou -nascutul prezinta varsaturi albe n jet;
B. Nou -nascutul prezinta varsaturi bilioase apoi cu continut intestinal;
C. Nou -nascutul prezinta distensie abdominala, prezenta, uneori de la nastere;

D. La tuseul rectal ampula rectala contine meconiu;


E. La tuseul rectal ampula rectala nu contine meconiu;
167. Pentru boala Hirschsprung sunt caracteristice:
A. Absenta reflexului de deschidere a sfincterului anal
B. Lipsa controlului constient al defecatiei
C. Encomprezisul
D. Enterocolita ulceroasa
E. Insuficienta sfincterului vezical
168. Diagnosticul pozitiv n boala Hirschsprung se pune prin:
A. Semne clinice
B. Tuseu rectal
C. Pasaj eso-gastro-intestinal
D. Colonoscopie
E Irigografie
169. n forma maligna de megacolon congenital:
A. Simptomul dominant al bolii este constipatia;
B. Constipatia variaza de la caz la caz;
C. Obstructia poate fi absoluta timp de mai multe zile;
D. Se poate observa o ntrziere n evacuarea meconiului;
E. Eliminarea meconiului se produce la timp.
170. n forma maligna de megacolon congenital:
A. Fazele de constipatie sunt ntrerupte de enterocolita;
B. Scaunele diareice sunt abundente si putride;

C. Enterocolita este o complicatie grava;


D. Enterocolita nu agraveaza starea generala a copilului;
E. Degradarea starii generale se instaliaza rapid, prin deshidratare si pierderi
electrolitice.
171. Simptomatologia afectiunii Hirschprung n perioada de sugar si copil:
A. Simptomul principal este constipatia;
B. Scaunele spontane sunt frecvente;
C. Scaunele spontane devin din ce n ce mai rare;
D. Enterocolita, complicatie grava, are frecventa si gravitatea din perioada neonatala;
E. Enterocolita, complicatie grava, nu mai are frecventa si gravitatea din perioada neonatala;
172. n afectiunea Hirschprung forma grava enterocolita este produsa de:
A. Imunitatea diminuata a organismului copilului;
B. Obstructia functionala;
C. Staza prelungita a materiilor fecale;
D. Distensia si hipertrofia straturilor musculare a colonului;
E. Ischemia vasculara.
173. Selectati complicatiile care pot aparea n evolutia megacolonului congenital forma
maligna:
A. Sindromul ocluziv;
B. Volvulusul intestinal acut;
C. Entrerocolita ulceroasa;
D. Peritonita;
E. Hemoragia intestinala.

174. Megacolonul este:


A. O marire a ntregului cadru colic n toate dimensiunile;
B. O marire a unui segment de colon n toate dimensiunile;
C. Gigantismul congenital de organ;
D. Meteorismul grav produs de constipatie;
E. Colopatie post antibiotice.
175. Cauze favorizante n producerea invaginatiei intestinale a sugarului sunt:
A. Polipozele intestinale
B. Virozele sezoniere
C. Diversificarea alimentatiei
D. Dezvoltarea anormala a regiunii ceco-colice n raport cu intestinul subtire
E. Lipsa de acolare a ceco - colonului ascendent la peritoneul parietal posterior
176. Mecanismul prin care se pot produce invaginatiile intestinale la copil sunt:
A. Prolaps
B. Volvulus
C. Rasturnare
D. Strangulare
E. Mixte
177. Modificarile fizio - patologice la nivelul ansei intestinale invaginate sunt:
A. Compresie la nivelul circulatiei venoase
B. Afectarea circulatiei limfatice
C. Afectarea circulatiei arteriale
D. Compresiune de nervi
E. Vasodilatatie datorata durerii

178.

Numiti formele clinice n invaginatia intestinala la copilul mare:

A. Forma icterica
B. Forma tumorala
C. Forma pseudo - apendiculara
D. Forma hemoragica
E. Forma cronica - recidivanta
179. Invaginatia intestinala acuta a sugarului poate prezenta:
A. Forme enterocolitice
B. Forme recidivante
C. Forme precoce
D. Forme toxico - septice
E. Forme clinice cu simptomatologie saraca
180. Tabloul clinic al invaginatiei intestinale la sugar n primele 12 ore include:
A. Stare de agitatie;
B. Abdomen meteorizat
C. Varsaturi cu continut intestinal
D. Semnul biberonului
E. Varsaturi alimentare
181. Dupa 12 - 24 ore de la debutul invaginatiei intestinale la sugar, simptomatologia
include:
A. Meteorizarea abdomenului;
B. Varsaturi frecvente cu continut intestinal;
C. Varsaturi frecvente cu striuri de snge;
D. Varsaturile nceteaza;

E. Rectoragia apare spontan.


182. Simptomatologia invaginatiei intestinale a sugarului la debut include:
A. Durere abdominala colicativa
B. Durere abdominala continua
C. Varsaturi alimentare
D. Varsaturi albe explozive, n jet
E. Scaune cu snge sau serozitati sanguinolente
183. Semnele fizice n invaginatia intestinala acuta a sugarului includ:
A. Aparare musculara;
B. Contractura musculara
C. Se poate palpa tumora de invaginatie
D. Se palpeaza ntotdeaunaa tumora de invaginatie;
E. Poare fi prezent semnul fosei iliace drepte goale (semnul Dance)
184. Selectati afirmatiile corecte, referitor la "budinul" de invaginatie n invaginatia
intestinala la sugar:
A. Se poate palpa usor n perioada de acalmie;
B. Nu se palpeaza la sugar;
C. Trebuie cautat n flancul drept al abdomenului;
D. Mai frecvent este situat subhepatic;
E. Se poate palpa, uneori, n flancul stng al abdomenului.
185. Budinul de invaginatie se poate palpa mal frecvent:
A. n flancul drept;
B. n flancul stng aproape le linia mediana;

C. Subhepatic;
D. Hipogastru;
E Regiunea gastrica.
186. Selectati afirmatiile corecte, referitor la "budinul" de invaginatie n invaginatia
intestinala la copil:
A. Are o forma cilindrica, alungita cu suprafata neteda;
B. Are o forma rotunda cu suprafata boselata;
C. Este de consistenta elastica;
D. Este de consistenta dura;
E. Este sensibil la palpare.
187. Tuseul rectal constitue o manevra obligatorie ori de cte ori se suspecta invaginatia,
deoarece:
A. n urma tuseului rectal se evidentiaza sngerarea;
B. Se determina continutul ampulei rectale;
C. n cazuri rare ntrziate se percepe capul invaginatului;;
D. Se percepe capul invaginatului ntotdeauna, comparabil cu un col uterin;
E. Prin palpare bimanuala se percepe mai bine tumora de invaginatie
188. Triada simptomatica clasica n invaginatia intestinala acuta la sugar include:
A. Durere colicativa;
B. Durere acuta continua;
C.Varsaturi alimentare reflexe;
D. Scaune diareice sangvinolente;
E. Rectoragie

189. Urmatoarele afirmatii referitor la invaginatia intestinala la sugar sunt adevarate:


A. Se ntlneste rar la sugar;
B. Mai frecvent afecteaza sexul masculin;
C. Simptomul cardinal al afectiunii este durerea colicativa;
D. Simptomul cardinal al afectiunii este varsatura bilioasa
E. Debutul afectiunii este prezentat prin sngerare rectala n plina stare de sanatate.
190. n invaginatia intestinala a sugarului, faza de epuizare, datorata infarctizarii ansei
intestinale invaginate, se manifesta:
A. nceteaza starea de agitatie;
B. Sugarul este palid, somnolent, devine indiferent;
C. Varsaturile nceteaza;
D. n faza aceasta se palpeaza usor tumora: de invaginatie
E. n faza aceasta tumora de invaginatie este imposibil de determinat
191. Diagnosticul diferential n invaginatia intestinala a sugarului se face cu:
A. Apendicita acuta
B. Stenoza hipertrofica de pilor
C. Polipoza recto - colica
D. Enterocolita dizenteriforma
E. Diverticul Meckel sngernd prin ulcer peptic
192. n invaginatia intestinala a copilului mare diagnosticul se pune pe:
A. Rezonanta magnetica nucleara
B. Radiografia abdominala simpla
C. Tomografia computerizata
D. Clisma baritata

E. Echografie abdominala
193. Forma cronica recidivanta a invaginatiei intestinale la copilul mare cuprinde n tabloul
clinic urmatoarele semne si simptome:
A. Dureri abdominale colicative neregulate
B. Tumora fantoma la palparea abdomenului
C. Meteorism accentuat
D. Abdomen nedureros
E. Emisie de snge prin anus
194. Aspecte clinice n forma tumorala a invaginatiei intestinale la copilul mare:
A. Dureri colicative de intensitate paroxistica;
B. Dureri intermitente pe parcursul mai multor zile si chiar saptamni;
C. Durerile pot fi nsotite de greata, varsaturi, diaree;
D. Rectoragie abundenta;
E. Varsaturi bilioase.
195. Aspecte clinice n forma tumorala a invaginatiei intestinale la copilul mare;
A. Dureri intermitente pe parcursul mai multor zile;
B. Varsaturi alimentare permanent nsotesc durerile abdominale;
C. Sngerare rectala de la debutul afectiunii;
D. Prezenta tumorii de invaginatie, care dispare si poate sa reapara.
E. Tranzitul intestinal este ntrerupt de la debutul afectiunii.
196. Aspecte clinice n forma pseudoapendiculara a invaginatiei intestinale la copilul mare;
A. Dureri abdominale n fosa iliaca dreapta sau n flancul drept;
B. Varsaturi alimentare apoi bilioase de la debutul bolii;
C. Rectoragie spontana;

D. Temperatura subfebrila;
E..La palparea abdomenului se constata o mpastare n fosa iliaca dreapta sau flancul drept.
197. Factorii favorizanti functionali ai invaginatiei intestinale la sugar:
A. Modificarea alimentatiei copilului;
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
D. Lipsa de acolare a ceco - colonului la peretele posterior parietal peritoneal;
E. Persistenta mezoului comun.
198. Factorii favorizanti mecanici ai invaginatiei intestinale la sugar:
A. ntrzierea proceselor de covalescenta a mezourilor;
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
D. Lipsa de acolare a ceco - colonului la peretele posterior parietal peritoneal;
E. Modificarea alimentatiei copilului;
199.

Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:

A. Fenomene de peritonita
B. Fenomene de hemoragie interna
C. Infarct entero - mezenteric
D. soc anafilactic
E. Tulburari mari hidro - electrolitice.
200. Semnele care permit diferentierea invaginatiei intestinale, forma pseudoapendiculara de
apendicita acuta sunt:
A. Durere spontana n fosa iliaca dreapta;

B. Durerile sunt colicative situate mai frecvent spre flancul drept;


C. Varsaturi;
D. Afebrilitate;
E. Leucocite normale.
201. Dupa 24 ore de evolutie a invaginatiei intestinale, simptomatologia cuprinde:
A. Starea de agitatie continua;
B. Varsaturile se opresc;
C. Faciesul este suferind cu ochi ncercanati;
D. Limba are aspect normal;
E. Rectoragia apare spontan.
202. Fiziopatologia invaginatiei intestinale cuprinde:
A. Circulatia arteriala este prima afectata de compresie;
B. Se produce staza n capilarele din mucoasa ansei invaginate;
C. Ultima care este afectata este circulatia limfatica;
D. Ansa se necrozeaza prin hipoxie;
E. Compresia pe nervi determina colici abdominale.
203. n forma tumorala a invaginatiei la copilul mare:
A. Copilul nu acuza dureri;
B. Tranzitul se opreste complet;
C. Tranzitul intestinal, de obicei, nu se opreste;
D. Copilul acuza dureri abdominale de intesitate variabila;
E. "Tumora" abdominala este nedureroasa, mobila, si modifica locul;

204. Simptomatologia volvulusului acut la nou nascut:


A. Stare de agitatie;
B. Varsaturi bilioase;
C. Oprirea tranzitului intestinal;
D. Abdomenul este destins;
E. Abdomenul poate fi destins.
205. Volvulusul acut la nou -nascut se manifesta :
A. Stare febrila;
B. Stare de agitatie;
C. Varsaturi bilioase;
D. Oprirea tranzitului intestinal;
E. Radiografia abdominala "pe gol" arata o imagine dubla aerica n talere de balanta.
206. Volvulusul acut la sugar se manifesta:
A. Varsaturi bilioase;
B. Stare de agitatie;
C. Oprirea tranzitului intestinal;
D. Abdomenul este retractat;
E. Abdomenul este destins.
207. Volvulusul cronic la sugar se manifesta:
A. Varsaturi neregulate;
B. Dureri abdominale de intensitate variabila;
C. Pofta de mncare scazuta;
D. Stagnare staturo - ponderala;

E. Radiografia abdominala "pe gol" arata o imagine dubla aerica n talere de


balanta.
208. Simptomatologia n volvulus acut la sugar este dominata de:
A. Varsaturi alimentare
B. Varsaturi bilioase
C. Stare de agitatie
D. Oprirea tranzitului intestinal
E. Abdomen destins
209. Rotatiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera:
A. Volvulus acut sau cronic;
B. Stenoze de duoden prin compresie extrinseca;
C. Hernii srtangulate interne n diverse fosete mezenterice;
D. Invaginatii intestinale;
E. Megacolon simptomatic.
210. Semnele dominante ale apendicitei acute la nou - nascut:
A. Varsaturi repetate
B. Stare febrila;
C. Distensie abdominala
D. Scaune diareice
E. Constipatie
211. Semnele dominante ale apendicitei acute la sugar:
A. Stare de agitatie neobisnuita cu perturbarea somnului
B. Varsaturi, refuzul alimentatiei
C. Distensie abdominala

D. Sensibilitate dureroasa difuza, mai accentuata periombilical


E. Episoade dureroase intermitente
212. Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:
A. Durere difuza pe tot abdomenul
B. Stare febrila
C. Varsaturi repetate
D. Constipatie
E. Abdomen retractat
213. La copilul de vrsta mica cu apendicita acuta (la debutul bolii) examenul palpatoriu al
abdomenului evidentiaza:
A. Formatiune tumorala dureroasa la palpare
B. Contractura musculara generalizata
C. Sensibilitate difuza a peretelui abdominal
D. Un oarecare grad de rezistenta a peretelui abdominal
E. Flexia coapsei drepte pe abdomen n timpul palpatiei
214. Selectati afirmatiile corecte referitor la apendicita acuta la copil:
A. Este cea mai frecventa afectiune chirurgicala;
B. Tabloul clinic si evolutia bolii difera la copilul mic fata de adult:
C. Tabloul clinic si evolutia bolii nu difera la copilul mic fata de adult:
D. Nu se ntlneste la nou - nascut si sugar;
E. Poate evolua imprevizibil si nselator.
215. Diagnosticul diferential al apendicitei acute la sugar:
A. Otita

B. Enterocolita
C. Pneumopatiile
D. Afectiunea Hirschprung
E. Afectiunile renoureterale
216. Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copilul mic:
A. Pneumonii bazale sau pleurezii pe dreapta;
B. Amigdalita acuta;
C. Varsaturi acetonemice;
D. Megacolonul congenital;
E. Gastroenterita si enterocolita acute
217. Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copilul mare:
A. Limfadenita mezenterica - consecutiva infectiilor rinofaringiene si respiratorii
B. Afectiuni renourinare
C. Purpura reumatoida Henoch
D. Leziunile anexiale (la fetite)
E. Otita acuta
218. Semnele ce permit diferentierea apendicitei acute de coprostaza:
A. Durere abdominala difuza progresanta
B. Durere abdominala violenta, colicativa
C. Varsaturi alimentare violente
D. Lipsa scaunului la copil
E. Disparitia durerii abdominale dupa clister evacuator

219. Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta la copil sunt adevarate:


A. La copil apendicita acuta este cea mai rara afectiune chirurgicala
B. La copil apendicita acuta este cea mai frecventa afectiune chirurgicala
C. La copilul nou-nascut si sugar apendicita acuta nu se ntlneste
D. Incidenta maxima a apendicitei acute la copil este ntre 8 - 15 ani
E. Evolutia apendicitei acute la copil este mai rapida si mai grava ca la adult
220. Selectati raspunsurile corecte referitor la simptomatologia apendicitei acute la copilul
mic:
A.

Debuteaza n plina perioada de sanatate;

B.

Copilul devine agitat;

C.

Copilul este febril;

D.

Are scaune diareice;

E.

Scaunul lipseste;

221. Selectati raspunsurile corecte referitor la simptomatologia apendicitei acute la copilul


mic:
A. Are debut lent;
B. Copilul este somnolent;
C. Copilul varsa;
D. Abdomenul se meteoriziaza;
E. Copilul este febril (39 - 40 grade C).
222. n apendicita acuta la copilul mic:
A. Starea generala se prabuseste n 12 - 24 ore;
B. Copilul prezinta (dupa 12 - 24 ore de la debut) "facies toxic" ochii ncercanati;
C. Starea copilului se poate agrava n 12 - 24 ore de la debut;
D. Examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza o sensibilitate difuza;

E. Examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza o formatiune tumorala moderat sensibila


cu suprafata neteda.
223. n apendicita acuta la copilul mic examenul palpatoriu al abdomenului evidentiaza:
A. Sensibilitate difuza a peretelui abdominal anterior;
B. Contractura musculara generalizata;
C. Un oarecare grad de "rezistenta" a peretelui abdominal anterior;
D. Flexia coapsei drepte pe abdomen n timpul examenului palpatoriu;
E. Durere insuportabila pe toata aria abdominala.
224. Selectati raspunsurile corecte referitor la apendicita acuta la copil:
A. Este cea mai frecventa cauza de abdomen acut la copil;
B. Incidenta maxima este la copilul mic;
C. Incidenta maxima este ntre 8 - 15 ani;
D. Nu se ntlneste la sugar;
E. Se ntlneste foarte rar la sugar.
225. Cauzele favorizante ale apendicitei acute la copil sunt:
A.

Inflamatiile acute ale regiunii ilio-cecale;

B.

Inflamatiile cronice ale regiunii ilio-cecale;

C.

Verminozele (n special oxiurii, ascarizii);

D.

Traumatismele abdominale;

E.

Flora microbiana.

226. Semnele caracteristice ale peritonitei meconiale sunt:


A. Varsaturi bilioase precoce si repetate;
B. Varsaturi alimentare apoi intestinale;

C. Lipsa tranzitului meconial;


D. Distensie abdominala importanta;
E. Edem hipogastric si circulatie colaterala.
227. n prima luna de viata a copilului pot aparea peritonite cu diverse puncte de plecare:
A. n majoritatea cazurilor copilul se naste cu peritonita;
B. Ulcerul acut de stres;
C. Ruptura gastrica pe peretele posterior;
D. Perforatiile intestinului subtire - consecinta enterocolitei ulcero-necrotice;
E. Perforatia colonului - consecinta megacolonului congenital benign.
228. Tabloul clinic al peritonitei neonatale se manifesta:
A. Distensie abdominala moderata;
B. Distensie abdominala impresionanta;
C. Cianoza, tulburari respiratorii;
D. Edem suprapubian;
E. Varsaturi bilioase.
229. Diagnosticul peritonitei neonatale prin perforatie include:
A. Varsaturi bilioase;
B. Distensie abdominala cu circulatie colaterala;
C. Edem suprapubian si al organelor genitale externe;
D. Scaune diareice;
E Radiologic ca semn patogmonic apare aspectul de "vitraliu".
230. n peritonita apendiculara, copilul acuza:
A.

Dureri abdominale generalizate;

B.

Dureri abdominale n flancul drept;

C.

Varsaturi;

D.

La palparea abdomenului - contractura musculaturii sale;

E.

La palpare abdomenul este foarte sensibil n fosa iliaca dreapta.

231. Peritonita apendiculara la copil:


A. Apare n cteva ore dupa criza dureroasa;
B. Poate aparea n cteva ore dupa criza dureroasa;
C. Mai frecvent se instaleaza dupa o evolutie dureroasa de 2 - 3 zile;
D. Se instaleaza dupa o evolutie dureroasa de 2 - 3 zile;
E. Are evolutie rapida spre generalizare.
232. n peritonita apendiculara generalizata, copilul prezinta:
A. Dureri abdominale generalizate;
B. Varsaturi;
C. Facies alterat;
D. Aparare musculara abdominala si puls accelerat;
E. Rectoragie.
233. n peritonitele acute primitive la copil surse de infectie pot fi:
A. Infectiile tegumentare;
B. Plagile ombilicale (la nou - nascut);
C. Otitele;
D. Pneumopatiile;
E. Apendicita acuta flegmonoasa sau gangrenoasa.

234. Manifestarile clinice ale peritonitei acute primitive la nou - nascut:


A. Stare febrila (39 - 40 grade C);
B. Varsaturi alimentare;
C. Scaune diareice;
D. Constipatie;
E. Meteorism abdominal.
235. Manifestarile clinice ale peritonitei acute primitive la nou - nascut:
A. Contractura musculara generalizata;
B. Meteorism abdominal;
C. Edem al peretelui abdominal n etajul inferior si pe flancuri;
D. Tegumentele abdominale sunt lucioase, destinse;
E. Este evidenta circulatia venoasa n regiunea peretelui abdominal inferior.
236. Manifestarile clinice ale peritonitei acute primitive la sugar:
A. Varsaturi alimentare;
B. Stare febrila (39 - 40 grade C);
C. Scaune diareice;
D. Abdomenul retractat;
E. La palparea abdomenului o stare de "rezistenta".
237. Semnele care permit diferentierea purpurei Henoch - schonlein de apendicita acuta sunt:
A. Durerile abdominale n fosa iliaca dreapta;
B. Durerile abdominale difuze;
C. Varsaturile;
D. Uneori rectoragii;
E. Eruptie purpurica periarticulara.

238. Hemoragia digestiva superioara la copil are drept cauza:


A. Hernia hiatala
B. Invaginatia intestinala
C. Varicele esofagiene - consecinta hipertensiunii portale
D. Diverticulul Meckel
E. Fistula eso-traheala
239. Sindromul Peutz - Jeggers prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Hemoragii digestive superioare, repetate
B. Hemoragii digestive joase, repetate
C. Lentiginoza cutaneo-mucoasa (pete brune, negricioase, distribuite peribucal, pe mucoasa
bucala)
D. Invaginatii sincrone
E. Scaun redus cu caracter de constipatie
240. Sindromul Peutz - Jeggers se manifesta prin:
A. Episoade repetate de dureri abdominale;
B. Durerile abdominale sunt de fapt invaginatii intestinale;
C. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melena;
D. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeza;
E. Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.
241. La sugar hemoragia digestiva inferioara este cauzata predominant de:
A. Sindromul Peutz - Jeggers;
B. Invaginatia intestinala acuta;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Volvulusul acut de intestin subtire;

E. Volvulusul cronic de intestin subtire.


242. La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Hernii hiatale;
E. Afectiunea seresevschii - Terner.
243. La copilul mai mare de 3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Sindromul Peutz - Jeggers;
B. Polipi solitari rectali;
C. Polipoza intestinala;
D. Invaginatia intestinala cronica recidivanta (n toate cazurile);
E. Invaginatia intestinala pseudoapendiculara (n toate cazurile);
244. La copilul mai mare de 7 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Varice esofagiene;
B. Varice rectale;
C. Invaginatia intestinala cronica recidivanta (n toate cazurile);
D. Ulcere peptice;
E. Tumori benigne si maligne a intestinului subtire si gros.
245. Polipoza colica familiara prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Este eriditara si se transmite dominant autosomal;
B. Se limiteaza la colon si rect;

C. Se limiteaza la colon si rect, dar poate afecta, n o treime din cazuri, si ileonul
distal;
D. Marele pericol este degenerescenta maligna;
E. Este lipsita de potential de malignizare.
246. Selectati afirmatiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de cai biliare:
A. Copilul prezinta de la nastere o culoare galbena a tegumentelor persistenta, progresiva;
B. Copilul prezinta, uneori, de la nastere o culoare galbena a tegumentelor persistenta,
progresiva;
C. Copilul prezinta, uneori, la 10 - 15 zile de la nastere o culoare galbena a tegumentelor
persistenta, progresiva;
D. Meconiul poate fi decolorat;
E. Urina este nchisa la culoare.
247. Simptomatologia atreziei de cai biliare include:
A. Icter de intensitati oscilante;
B. Icter fara remisiuni, accentundu-se n intensitate;
C. Meconiul poate fi decolorat;
D. Meconiul la nceput, poate fi, de aspect verzui; devenind ulterior cenusiu;
E. Culoarea meconiului se mentine uniforma
248. n atrezia de cai biliare constatam:
A. Hepatomegalie dura, depasind limitele caracteristice vrstei;
B. Splenomegalie;
C. Splina poate fi, uneori, marita;
D. O bilirubinemie directa mult crescuta;
E. O bilirubinemie indirecta mult crescuta;

249. Simptomatologia dominanta la nou - nascutul cu emfizem lobar congenital include:


A. Dispnee expiratorie progresiva;
B. Polipnee, cianoza;
C. Bombarea hemitoracelui afectat cu largirea spatiilor intercostale;
D. Abdomenul este suplu;
E. Abdomenul este fara modificari.
250. Diagnosticul diferential al emfizemului lobar congenital se face cu:
A. Pneumotoraxul
B. Hernia diafragmatica
C. Chistul aerat bronhogenic congenital
D. Hidatidoza pulmonara
E. Bronsiectazia
251. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt adevarate:
A.

De obicei afecteaza un lob superior;

B.

Afecteaza un lob superior;

C.

Lobul afectat este uniform si masiv extins;

D.

Lobul afectat este neuniform extins;

E.

Lobul afectat nu comunica cu circulatia pulmonara.

252. Simptomatologia n emfizemul lobar congenital este dominata de:


A.

Dispnee, polipnee;

B.

Cianoza;

C.

Bombarea hemitoracelui respectiv;

D.

Tuse cu sputa mucopurulenta;

E.

Stare febrila.

253. Emfizemul lobar congenital se manifesta:


A.

Dispnee, polipnee, cianoza, tuse;

B.

Dispnee, polipnee, cianoza, respiratie suieratoare;

C.

Stare febrila;

D.

Nou - nascutul este oxigeno - dependent;

E.

Hemitoracele afectat bombeaza;

254. Complicatiile pneumoniei purulente distructive la copil:


A. Septicopiemia;
B. Mediastinita,
C. Emfizemul mediastinal;
D. Emfizemul lobar;
E. Hemoragia pulmonara;
255. Diagnosticul diferential al pneumoniei purulente distructive la copilul mic:
A. Apendicita acuta;
B. Bronsectazia;
C. Ocluzie intestinala;
D. Chist congenital pulmonar complicat;
E. Hernie diafragmatica.
256. Clasic pneumoniile purulente distructive la copil debuteaza:
A.

Brusc, n plina sanatate aparenta;

B.

Lent;

C.

Cu febra de 39 - 40 grade C;

D.

Dispnee, polipnee;

E.

Cianoza.

257. Pneumomediastinita la copil este cauzata de:


A. Pneumonii purulente distructive
B. Tumori mediastinale
C. Bronsiectazii
D. Leziuni traumatice ale esofagului
E. Leziuni traumatice ale traheei
258. Simptomatologia dominanta la nou - nascutul cu hernie diafragmatica pe stnga cu
manifestari acute:
A. Dispnee si cianoza progresive, impresionante cu fiecare ora ce trece;
B. Respiratie polipneica cu mare efort;
C. Regurgitatii cu sange modificat;
D. Disfagie;
E. Zgomotele cardiace tahicardice se aud pe dreapta
259. Diagnosticul diferential al herniei diafragmatice cu manifestari acute se face cu:
A. Atelectaziile pulmonare ale nou-nascutului ;
B. Emfizemul lobar congenital;
C. Bronsiectazia congenitala;
D. Bronhopneumonia nou-nascutului;
E. Malformatia cardiaca cianogena.
260. Simptomatologia dominanta n omfalita:
A. Edem, roseata, induratia bontului ombilical;
B. Regiunea ombilicala este congestionata, tumefiata;

C. Dupa caderea bontului ombilical plaga ombilicala nu se cicatrizeaza, n centrul ei se vede


un orificiu cu eliminari seroase;
D. Stare febrila;
E. Palparea regiunii ombilicale este dureroasa.
261. Complicatiile precoce ale omfalitei:
A. Fistula ombilicala;
B. Peritonita;
C. Sindromul de hipertensiune portala;
D. Tromboza venei porta;
E. Flegmon al peretelui abdominal anterior.
262. Simptomatologia mastitei la nou nascut:
A. Procesul, de obicei este unilateral;
B. Tumefierea, edemul glandei mamare;
C. Tegumentul este ne modificat;
D. Roseata, caldura locala;
E. Palparea este foarte dureroasa.
263. Simptomatologia flegmonului necrotic extensiv al nou - nascutului include:
A. Placard rosu cu marginile proeminente la suprafata tegumentului;
B. Placard rosu cu marginile neproeminente la suprafata tegumentului;
C. Placard rosu cu marginile bine conturate, reliefate;
D. Placard rosu cu marginile ne conturate;
E. Suprafata afectata este rece.
264. Localizarea mai frecventa a flegmonului necrotic extensiv al nou -nascutului este:
A. Fata;

B. Regiunea interscapulara;
C. Regiunea toracelui;
D. Regiunea lombo-sacrata;
E. Membrele superioare.
265. Flegmonul necrotic extensiv al nou - nascutului nu se localizeaza n regiunea:
A. Membrelor superioare;
B. Membrelor inferioare;
C. Fetei;
D. Palmelor;
E. Talpilor.
266. Simptomatologia erizepelului:
A. Debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
B. Debut brusc, temperatura 39-40 grade, alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos;
C. Dupa aparitia placardului erizipelatos starea generala se amelioreaza;
D. Sediul mai frecvent al placardului erizipelatos este fata;
E. Placardul erizipelatos este proeminent, cu marginile bine conturate
267. Osteomielita hematogena acuta a perioadei de crestere se caracterizeaza prin:
A. Debut brutal cu ascensiune termica
B. Durere spontana vie, continua
C. Sediul durerii este metafizar
D. Durere suportabila osoasa cu intensificare n repaos;
E. Durere osoasa intermitenta cu maximum nocturn

268.. n forma septica pioemica a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este


dominata de:
A. Debut brutal cu ascensiune termica, care poate atinge 39-40 grade C, frison
B. Durere violenta localizata la nivelul unui segment de membru
C. Durere violenta articulara
D. Impotenta functionala partiala sau totala a membrului afectat
E. Agitatia sau adinamia bolnavului, tahicardie, respiratie accelerata
269. Simptomele permanente principale ale osteomielitei epimetafizare la nou-nascut:
A. Edem osteoarticular;
B. Contractura articulara;
C. Agitatia copilului la mobilizarea membrului afectat;
D. Roseata (hiperemie) locala, periarticulara;
E. Imobilitatea membrului afectat;
270. Diagnosticul diferential al osteomielitei hematotogene acute se efectueaza cu:
A. Reumatismul poliarticular acut la debut;
B. Fracturile metafizare si decolarile epifizare fara deplasare;
C. Reticulosarcomul Ewing;
D. Tuberculoza osteo-articulara;
E. Infirmitati motorii centrale;
271. Diagnosticul diferential al osteomielitei epimetafizare la nou-nascut se efectueaza cu:
A. Flegmonul necrotic extensiv;
B. Reumatismul articular activ;
C. Traumatismele obstetricale ale membrelor;
D. Fractura subperiostica;

E. Paralizie perinatala;
272. Care este sediul cel mai frecvent al osteomielitei hematogene acute la copilul mare?
A. Femurul
B. Tibia
C. Humerusul
D. Oasele craniene
E. Vertebrele
273. Care din urmatoarele semne apar n osteomielita hematogena acuta la copilul mare?
A. Durerea violenta localizata la nivelul metafizar al osului;
B. Durerea locala continua, foarte intensa, exacerbata de miscari;
C. Membrul afectat este imobil n pozitie antalgica;
D. Febra continua (39-40 grade C ), precedata de frison;
E. Durere, edem strict articulare.
274. Care sunt factorii favorizanti n aparitia osteomielitei hematogene acute?
A. Starile toxice;
B. Osteocondropatiile localizate;
C. Tulburarile osteogenezei;
D. Traumatismele juxta -articulare;
E. Starile carentiale de subnutritie.
275. Forme clinice ale osteomielitei hematogene acute:
A. Forma hiperostozanta si necrozanta localizata
B. Abcesul central Brodie
C. Forma adinamica, toxica

D. Forma septica piemica


E. Forma locala
276. Complicatiile precoce ale osteomielitei epimetafizare:
A. Cronizarea osteomielitei
B. Scurtimea segmentului afectat
C. Flegmonul periarticular
D. Artrita articulatiei adiacente
E. Septicopioemia
277. Sechele ale osteomielitei epimetafizare:
A. Fracturi pe os patologic;
B. Scurtimea segmentului afectat
C. Artrite purulente
D. Septicopioemia
E. Luxatii patologice;
278. Complicatiile precoce ale osteomielitei hematogene acute la copil:
A. Fracturi pe os patologic
B. Scurtimea segmentului afectat
C. Septicopiemia
D. Metastaze piogene n alte segmente osoase
E. Metastaze piogene pleuropulmonare
279. Complicatiile tardive ale osteomielitei hematogene la copilul mare:
A. Cronizarea procesului;
B. Luxatii patologice;

C. Fracturi pe os patologic;
D. Malignizare;
E. Metastaze septice;
280. Urmatoarele afirmatii referitor la evolutia osteomielitei hematogene acute (dupa 3-4 zile
de la debut) sunt adevarate:
A.

Starea generala se amelioreaza;

B.

Persista si progreseaza intoxicatia;

C.

Starea generala se altereaza;

D.

Semnele locale se modifica n sensul exteriorizarii supuratiei catre partile moi;

E.
Semnele locale se modifica n sensul micsorarii edemului, tumefactiei, diminuarii
durereii locale.
281. Pentru teratom este caracteristic:
A. Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiana;
B. Tumora adulta contine portiuni mai din toate tesuturile organismului;
C. Tumora este ncapsulata;
D. Are un potential malign crescut;
E. Prognostic favorabil ntotdeauna;
282. Cauza tumorii palpatorii n abdomen la copil poate fi:
A. Diverticulita
B. Hidronefroza
C. Rinichi polichistic
D. Nefroblastom
E. Chist mezenterial

283. La copil mai frecvent se ntlnesc urmatoarele tumori maligne:


A. Cancerul gastric
B. Cancerul pulmonar
C. Nefroblastomul
D. Sarcomul osteogen
E. Reticulosarcomul Ewing
284. Nefroblastomul prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Formatiune tumorala de dimensiuni variabile, neteda sau usor boselata
B. Tumora usor mobila cu contact lombar
C. Tumora cilindrica, elastica, dureroasa la palpare
D. Tumora poate creste exploziv
E. Hematurie macroscopica
285. Triada simptomatica clasica a nefroblastumului:
A.

Ascensiunea termica;

B.

Tumora palpabila n abdomen;

C.

Durerea abdominala, uneori iradiata spre coapsa;

D.

Oliguria;

E.

Hematuria.

286. Neuroblastomul prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Se poate ntlni la copilul foarte mic (de la nou - nascut pna la 3-4 ani)
B. Se localizeaza numai retroperitoneal
C. Se dezvolta oriunde, dar n majoritatea cazurilor se dezvolta n spatiul retroperitoneal
D. Este o tumora nencapsulata, invaziva
E. Este o tumora ncapsulata, neinvaziva

287. Neuroblastomul retroperitoneal este:


A. Tumora maligna abdominala masiva
B. Tumora ne ncapsulata si neinvaziva
C. Tumora dura, neregulata
D. Tumora dura de consistenta ferma, cu suprafata rotunda
E. Tumora fixa, ncalca linia mediana
288. Ganglioneurinomul este:
A. Tumora ne ncapsulata
B. Tumora ncapsulata
C. Tumora neinvaziva
D. Tumora invaziva
E. Tumora extirpabila
289. Tumora Wilms este :
A. Cea mai frecventa tumora maligna a sistemului urinar la copil;
B. Tumora embrionara;
C. Tumora bilaterala;
D. Tumora poate fi bilaterala;
E. Tumora se dezvolta pe rinichi polichistic;
290. Diagnosticul omfalocelului prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult largit
B. Exteriorizarea intestinului subtire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal
anterior
C. Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrana avasculara
D. Ansele intestinale eviscerate sunt retractate si edematiate

E. Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale


291. Diagnosticul laparoschizisului prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical mult largit
B. Exteriorizarea intestinului subtire printr-un defect paraombilical al peretelui abdominal
anterior
C. Viscerele eviscerate sunt acoperite de o membrana avasculara
D. Ansele intestinale eviscerate sunt retractate si edematiate
E. Ombilicul cu depresiunea sa sunt normale
292. Hernia inghinala congenitala are urmatoarele caracteristici:
A. Aparitia unei tumefactii n regiunea inghinala, accentuata n timpul plnsului, la tuse,
efort fizic;
B. Variabilitatea dimensiunii tumefactiei n timp;
C. Disparitia periodica a tumefactiei;
D. Absenta durerii (cu exceptia situatiilor n care hernia devine ireductibila sau strangulata);
E. n hemiscrotul respectiv nu se palpeaza testiculul
293. Torsiunea de testicul la copil are urmatoarele caracteristici:
A. Debut brutal n plina stare de sanatate
B. Durere violenta si continua n hemiscrotul afectat cu iradiere spre regiunea inghinala si
radacina coapsei, exacerata la palpare
C. Debut lent cu durere moderata n hemiscrotul afectat
D. Hemiscrot moderat marit, edematiat
E. Palparea evidentiaza o glanda marita de volum ascensionata spre pube
294. Urmatoarele afirmatii despre hemangiom sunt adevarate:
A. Hemangiomul ntotdeauna evolueaza spre disparitie;
B. Hemangiomul poate cuprinde zone mari;

C. Evolutia unui hemangiom nu se poate prevedea niciodata;


D. Hemangiomul tuberos este cea mai frecventa forma;
E. Evolutia spontana a hemangiomului este spre extindere, ulcerare, sngerare
295. Simptomatologia dominanta a limfangiomului:
A. Formatiune tumorala n regiunea cervicala prezenta de la nastere
B. Formatiune tumorala elastica, fluctuenta, nedureroasa la palpare
C. Formatiune tumorala dura, dureroasa la palpare
D. Formatiune tumorala dura de 1-3 cm diametru
E. Formatiuni tumorale dure cu aderarea tegumentului
296. Urmatoarele afirmatii despre limfangiom sunt adevarate:
A. Sunt formatiuni tumorale limfatice
B. Macroscopic poate fi formatiune tumorala impresionanta
C. Se pot infiltra n muschi si adera la vase si nervi
D. Nu adera la tesuturile adiacente
E. Poseda un potential nalt de malignizare
297. Simptomatologia dominanta a hemangiomului:
A. "Pata" rosie, violacee, care sub presiune digitala dispare pe portiunea supusa compresiei
si revine imediat dupa ncetarea presiunii;
B. Tumoreta cu suprafata granulara rosie, depaseste cu ctiva milimetri tegumentul;
C. Tumoreta de consistenta elastica, fluctuenta, nu adera la tegument, tegumentul este
nemodificat
D. "Pata" de culoare cafenie, care nu dispare sub presiune digitala
E. "Pata" rosie dureroasa la palpare

298. Semnele clinice ale displaziei de sold la sugar:


A. Asimetria pliurilor cutanate ale coapselor;
B. Rotatia interna a membrului inferior;
C. Rotatia externa a membrului inferior;
D. Limitarea de abductie n articulatiile de sold;
E. Limitarea de adductie n articulatiile de sold.
299. La nou - nascut n fracturile cu nfundare lasarea pe loc a nfundarii osoase:
A. Duce la tulburari neurologice imediate;
B. Poate fi urmata de tulburari neurologice imediate;
C. Poate fi urmata de suferinte neurologice tardive;
D. Poate duce la suferinte paralitice;
E. Poate duce la suferinte convulsive.
300. n enterocolita ulcero-necrotica cu perforatie la sugar simptomatologia este dominata de:
A. Varsaturi fecaloide
B. Abdomen intens meteorizat cu tegumente lucioase, circulatie venoasa evidenta
C. Scaune diareice abundente, rau mirositoare
D. Rectoragie abundenta
E. Lipsa tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.