Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B.
C.
D.
E.
Atrezie de esofag.
B.
Duplicatii de rect;
C.
D.
E.
Ileus meconial.
D. Balonarea abdomenului
E. Hemoragia digestiva
9. n stenoza hipertrofica de pilor varsatura este:
A. Precoce de la nastere
B. Bilioasa
C. Alba n jet, exploziva
D. Rar ntlnita
E. Fara repercusiuni asupra dezvoltarii staturo-ponderale a copilului
10. Varsaturile alimentare "albe" n " jet", explozive la copilul de 6 saptamni snt prezente
permanent n:
A. Intoleranta la anumite feluri de lapte;
B. Stenoza congenitala hipertrofica de pilor;
C. Stenoza duodenului;
D. Sindromul Ladd;
E. Hernia hiatala.
11. Semnul de certitudine n diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este:
A. Varsatura de la nastere;
B. Pliul cutanat lenes;
C. Scaunul cu caracter de constipatie;
D. Palparea olivei
E. Stagnarea staturo - ponderala;
12. Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este:
A. Ascensiunea termica;
B. Agitatia copilului;
B. Laparascopia;
C. Irigografia;
D. Pneumoirigografia;
E. Fibroesofagogastroscopia.
17. Prezenta a 2 imagini hidroaerice n etajul abdominal superior (de o parte si de alta a
coloanei vertebrale) la radiograma toraco - abdominala simpla n pozitie ortostatica
precizeaza diagnosticul:
A. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor;
B. Atrezia duodenului;
C. Stenoza duodenului;
D. Ileusul meconial;
E. Peritonita meconiala.
18. Varsatura bilioasa la nou nascut este simptomul capital n:
A. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
B. Spasmul piloric
C. Stenoza duodenului
D. Atrezia duodenului
E. Malformatii cardiotuberozitare (hernie hiatala)
19. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale nalte este:
A. Varsatura alimentara
B. Varsatura bilioasa
C. Varsatura alimentara cu striuri sanguine
D. Tranzitul meconial redus
E. Distensia abdominala impresionanta.
E. Atrezii ano-rectale
28. Aparitia afectiunii Hirschprung este determinata de:
A. Atrezii ano-rectale complecte;
B. Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale;
C. Fistule congenitale ano-rectale;
D. Aganglionoza sau hipoganglionoza rectala si/sau rectosigmoidala;
E. Alimentatie incorecta.
29. Pentru colonul distal, rect si anus inervatia parasimpatica provine din:
A. Radacinile T1 - T2 - T3
B. Radacinile L3 - L4 - L5
C. Radacinile L4 - L5 - S1
D. Radacinile S2 -S3 - S4
E. Ganglionul stelat
30. n megacolonul congenital efectul aganglionozei este:
A. Hiperperistaltism n segmentul aganglionar;
B. Dilatatie a segmentului aganglionar;
C. Atrezie colica;
D. Absenta peristalticii n segmentul aganglionar;
E. Absenta peristalticii la nivelul intestinului supraiacent.
31. n megacolonul congenital efectul aganglionozei este:
A. Hiperperistaltism n segmentul supraiacent segmentului aganglionar;
B. Hiperperistaltism n segmentul aganglionar;
C. Absenta peristaltismului n segmentul supraiacent segmentului aganglionar;
B. Colo - colica;
C. Ileo - colo - colica;
D. Ileo - cecala;
E. Ileo - ceco - colica.
36. Invaginatia acuta a sugarului apare cel mai frecvent:
A. La vrsta de 1-2 luni;
B. La vrsta de 12 luni;
C. n primele 7 zile de viata;
D. ntre 4 -10 luni;
E. n primele ore dupa nastere.
37. Cauza determinanta a invaginatiei intestinale a sugarului este:
A. Dezvoltarea anormala a regiunii ceco-colice n raport cu intestinul subtire;
B. Lipsa de acolare a ceco-colonului ascendent la peritoneul parietal posterior;
C. Peristaltismul intestinal accelerat;
D. Diversificarea alimentatiei;
E. Malrotatia intestinala.
38. Cauza determinanta a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
A. Diverticulul Meckel
B. Parazitozele
C. Tumorile benigne
D. Tumorile maligne
E. Hiperperistaltismul intestinal
39. Durerile colicative asociate cu varsaturi alimentare n plina stare de sanatate la sugarul
trecut la alimentatie diversificata apar n:
A. Diverticulita;
B. Apendicita acuta;
C. Gastroenterita;
D. Invaginatie intestinala;
E. Enterocolita ulcero-necrotica.
40. Rectoragia spontana, instalata la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu
abdominala colicativa si varsaturi alimentare apare n:
durere
A. Diverticulul Meckel
B. Enterocolita ulcero - necrotica
C. Polipoza rectocolica
D. Polipul rectal
E. Invaginatia intestinala
41. Durerile abdominale paroxistice n alternanta cu perioade de acalmie, nsotite de varsaturi
alimentare, sngerare rectala la sugarul de 7 luni reprezinta triada simptomatica clasica n:
A. Apendicita acuta;
B. Volvulus intestinal
C. Invaginatie intestinala
D. Enterocolita acuta
E. Diverticul Meckel hemoragic.
42. Cea mai frecventa localizare a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
A. Ileo - ceco - colica
B. Colo - colica
C. Ileo - ileala
D. Jejuno - jejunala
E. Ileo - cecala
E. sapte cilindri
47. Simptomul cardinal al invaginatiei intestinale la sugar este:
A. Durerea paroxistica n alternanta cu perioade de acalmie;
B. Durerea abdominala continua;
C. Varsaturile alimentare repetate;
D. Scaun diareic la debutul afectiunii;
E. Meteorismul abdominal
48. n invaginatia acuta a sugarului la debutul bolii varsatura este ;
A. Alimentara;
B. Bilioasa;
C. Cu striuri de sange;
D. Cu continut intestinal;
E. Cu aspect fecaloid.
49. Urmatoarele afirmatii referitor la varsaturi n invaginatia intestinala sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Pot aparea precoce cu ocazia primei crize dureroase;
B. Pot aparea la scurt timp de la prima criza dureroasa;
C. Sunt abundente, bilioase;
D. Sunt alimentare;
E. Sunt un semn precoce functional.
50. Urmatoarele afirmatii referitor la sngerarea rectala n invaginatia intestinala la sugar
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Apare precoce cu ocazia primelor crize dureroase;
B. Este un semn tardiv;
D. Peritonita perforativa;
E. Metastazele septice viscerale.
66. Simptomatologia dominanta n enterocolita ulcero - necrotica la nou - nascut, sugar:
A. Stare de agitatie, varsaturi alimentare, lipsa scaunului si gazelor;
B. Stare de agitatie, stare febrila, meteorism abdominal;
C. Stare febrila, varsaturi bilioase, scaun diareic redus cantitativ, meteorism abdominal;
D. Stare febrila, varsaturi bilioase, scaun diareic abundent,
E. Stare de agitatie, varsaturi alimentare, rectoragie.
67. Sindromul Peutz - Jeggers se manifesta prin, cu exceptia :
A. Episoade repetate de dureri abdominale;
B. Durerile abdominale sunt de fapt invaginatii intestinale;
C. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin melena;
D. Adeseori pot surveni hemoragii manifestate prin hematemeza;
E. Pot fi pierderi hemoragice oculte intestinale.
68. Polipul rectal juvenil prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. Se ntlneste foarte frecvent ntre 2 si 4 ani;
B. n majoritatea cazurilor are un pedicul;
C. Dupa exterpare nu recidiveaza si nu are potential malign;
D. Dupa extirpare recidiveaza si are un potential malign nalt
E. Aspectul rectoragiei este caracteristic: sngele rosu, proaspat pateaza bolul fecal.
69. Cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare adevarate la copil sunt, cu
exceptia:
A. Tumorile maligne ale intestinului gros;
73. La copilul de 1-3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de urmatoarele
afectiuni, cu exceptia:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
C. Diverticul Meckel ulcerat;
D. Hernii hiatale;
E. Afectiunea seresevschii - Terner.
74. Rectoragia la copil are drept cauza urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. Invaginatia intestinala acuta la sugar;
B. Volvulusul de intestin
C. Angiomatoza hemoragica congenitala
D. Polipii rectali solitari
E. Megacolonul congenital.
75. Copilul nou-nascut peste 5 ore de la nastere prezinta dispnee expiratorie progresiva,
polipnee, cianoza, tuse. La inspectie hemitoracele stng este bombat cu coastele
orizontalizate si spatiile intercostale largite. La percutie se constata hipersonoritate, iar
stetacustic murmurul vezicular este absent. Abdomenul fara modificari. Diagnosticul?
A. Pneumotorax spontan
B. Hernie congenitala diafragmatica
C. Chist aerian congenital
D. Bronsiectazie congenitala
E. Emfizem lobar congenital
76. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu exceptia:
A.
B.
n emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septica nsotita de febra;
B.
Chiste multiple;
C.
D.
E.
B.
C.
D.
E.
B.
C.
D.
D. Oasele craniului
E. Vertebrele
88. Tumorile maligne mai frecvent ntlnite la sugar:
A.Reticulosarcomul Ewing;
B.Neuroblastomul;
C.Sarcomul osteogen;
D.Limfomul malign Hodgkin
E. Limfangiomul
89. Tumorile maligne ntlnite mai frecvent la vrsta 2- 4 ani:
A.
Sarcomul osteogen;
B.
Reticulosarcomul Ewing;
C.
Nefroblastomul;
D.
E.
Hepatoamul.
C. Hiperemia
D. Zemuirea cutanata
E. Sectorul afectat e strict limitat
92. Consecinta omfalitei:
A. Poate fi fistula ombilicala;
B. Poate fi aparitia si dezvoltarea sindromului de hipertensiune portala;
C. Este aparitia si dezvoltarea sindromului de hipertensiune portala;
D. Este hernia ombilicala;
E. Nici un raspuns nu este corect.
93. Selectati simptomele locale ale erizipelului la nou nascut:
A. Placard rosu cu marginile bine conturate, proimenente la suprafata tegumentului;
B. Placard rosu cu marginile neconturate, neproiminente la suprafata tegumentului;
C. Sectoare de induratie a tesutului celular subcutan cu tegumentul supraiacent uscat, dur,
rece
D. Infiltrate multiple, dure, nedureroase, cu tegumentul supraiacent infiltratelor nemodificat;
E. Placard rosu cu sectoare violacee
94. Selectati simptomele locale ale scleremei la nou - nascut:
A. Infiltrate multiple, dure, nedureroase, cu tegumentul supraiacent infiltratelor nemodificat;
B .Placard rosu cu sectoare violacee
C. Placard rosu cu marginile bine conturate, proiminente la suprafata tegumentului;
D. Placard rosu cu marginile neconturate, neproiminente la suprafata tegumentului;
E. Sectoare de induratie a tesutului celular subcutan cu tegumentul supraiacent uscat, dur,
rece
95. Selectati simptomele locale ale adiponecrozei la nou nascut:
B.
C.
D.
E.
97. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
A. Factorul determinant este flora microbiana;
B. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
C. Poate afecta copilul de orice vrsta;
D. Evolutia este grava sau foarte grava;
E. Are tendinta spre cronizarea procesului.
98. Cea mai frecventa complicatie precoce a osteomielitei hematogene acute este:
A. Luxatia patologica;
B. Exostoza osoasa ;
C. Septicopiemia ;
D. Necroza osoasa aseptica ;
E. Fractura patologica ;
99. Debutul brutal al afectiunii (n plina stare de sanatate) cu febra (39 - 40 grade), frison,
inapetenta, durere vie n regiunea unui segment osos, impotenta functionala totala a
membrului respectiv corespunde:
A. Flegmonului de parti moi;
B. Reticulosarcomului Ewing;
C. Sinovitei traumatice acute;
D. Osteomielitei hematogene acute;
E. Afectiunei Legg-Calve-Perthes.
100. Osteomielita hematogena acuta a perioadei de crestere este:
A. Inflamatie osoasa grava, de cauza microbiana
B. Un proces de hiperostoza marcata, care ngroasa osul
C. Caracterizata prin atipia si polimorfismul elementelor componente ale afectiunii,
capacitatea lor de a distruge tesutul osos
D. Caracterizata prin necroza avasculara si tulburari de osificare encondrala la nivelul
centrilor de osificare
E. Afectiune localizata numai la nivelul epifizei proximale a femurului.
101. Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Factorul determinant este traumatismul osteo - articular;
B.
C.
Starile toxice;
C.
D.
Flora microbiana;
E.
Hipoavitaminozele.
Oasele plate;
B.
C.
D.
Oasele craniului;
E.
Vertebrele
B.
C.
D.
E.
Monostic;
B.
Poliostic;
C.
D.
E.
B.
Durerea nocturna;
C.
D.
E.
A. Agitatia copilului
B. Varsaturile alimentare
C. Oprirea tranzitului intestinal
B. Regurgitatie de alimente;
C. Hipersalivatie si stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare;
D. Criza dramatica de asfixie cu tuse si cianoza la tentativa de a alimenta copilul;
E. Respiratie polipneica
122.. Manifestarile clinice ale atreziei esofagiene cu fistula eso-traheala inferioara sunt:
A. Pasaj involuntar al continutului gastric n esofag ;
B. Hipersalivatie;
C. Stagnarea bucofaringiana a secretiilor salivare;
D. La radiograma toraco-abdominala: abdomen opac, neaerat;
E. La radiograma toraco-abdominala: abdomen aerat (aerarea tubului digestiv)
123. Urmatoarele afirmatii despre atrezia de esofag sunt adevarate:
A. Afectiunea este imcompatibila cu viata;
B. Frecvent se asociaza cu alte malformatii a organelor de nsemnatate vitala;
C. Pentru stabilirea diagnosticului se utilizeaza contrastarea esofagului;
D. Pentru a confirma diagnosticul se foloseste cateterismul esofagian;
E Scena clinica este dominata de imposibilitatea deglutitiei.
124. n fistula eso-traheala congenitala simptomatologia este dominata de:
A.
B.
C.
Salivatia perioro-nazala;
D.
Dispnee de la nastere;
E.
Stagnare ponderala.
125. Urmatoarele afirmatii referitor la fistula eso - traheala congenitala sunt adevarate:
A.
B.
C.
D.
E.
C. Abdomen destins;
D. La palparea abdomenului - o "mpastare" n partea dreapta si subumbilical;
E. Radiografia toraco - abdominala pe "gol" - imagini aerice;
156. Aspecte clinice cnd sediul obstructiei este pe partea distala a ileonului:
A. Varsatura bilioasa din primele ore dupa nastere;
B. Debutul varsaturilor poate depasi 24 ore dupa nastere;
C. Debutul varsaturilor depaseste 24 ore dupa nastere;
D. Varsatura este redusa cantitativ;
E. Varsatura are aspect meconial, apoi fecaloid.
157. Triada simptomatica principala a atreziei de ileon distal este:
A. Varsatura alimentara;
B. Varsatura bilioasa;
C. Distensia abdominala;
D. Lipsa tranzitului meconial;
E. Rectoralgia.
158.
163. Urmatoarele afirmatii despre forma tolerata a megacolonului congenital sunt adevarate:
A. Constipatia se instaleaza dupa primele luni de viata, cnd se diversifica alimentatia;
B. Sugarii au scaune zilnic;
C. Sugarii au scaune la 3 - 4 zile;
D. Sugarii pot prezenta ocluzie sau subocluzie;
E. Sugarii pot avea scaune la 2 - 3 zile;
164. n forma maligna de megacolon congenital (a nou - nascutului) diagnosticul diferential
se face cu:
A. Ileusul meconial;
B. Sindromul de meconiu gros;
C. Peritonita meconiala;
D. Pancreasul inelar;
E. Enterocolita prematurului
165. Urmatoarele afirmatii despre forma grava - maligna a megacolonului congenital sunt
adevarate:
A. Nou-nascutul nu elimina meconiu;
B. Nou-nascutul prezinta varsaturi bilioase, apoi cu continut intestinal;
C. La tuseul rectal se constata ca ampula rectala este plina de meconiu;
D. Pe radiografia abdominala simpla se observa imagini hidroaerice si distensia cadrului
colonic;
E. Starea generala a nou-nascutului este satisfacatoare.
166.. n forma maligna de megacolon congenital:
A. Nou -nascutul prezinta varsaturi albe n jet;
B. Nou -nascutul prezinta varsaturi bilioase apoi cu continut intestinal;
C. Nou -nascutul prezinta distensie abdominala, prezenta, uneori de la nastere;
178.
A. Forma icterica
B. Forma tumorala
C. Forma pseudo - apendiculara
D. Forma hemoragica
E. Forma cronica - recidivanta
179. Invaginatia intestinala acuta a sugarului poate prezenta:
A. Forme enterocolitice
B. Forme recidivante
C. Forme precoce
D. Forme toxico - septice
E. Forme clinice cu simptomatologie saraca
180. Tabloul clinic al invaginatiei intestinale la sugar n primele 12 ore include:
A. Stare de agitatie;
B. Abdomen meteorizat
C. Varsaturi cu continut intestinal
D. Semnul biberonului
E. Varsaturi alimentare
181. Dupa 12 - 24 ore de la debutul invaginatiei intestinale la sugar, simptomatologia
include:
A. Meteorizarea abdomenului;
B. Varsaturi frecvente cu continut intestinal;
C. Varsaturi frecvente cu striuri de snge;
D. Varsaturile nceteaza;
C. Subhepatic;
D. Hipogastru;
E Regiunea gastrica.
186. Selectati afirmatiile corecte, referitor la "budinul" de invaginatie n invaginatia
intestinala la copil:
A. Are o forma cilindrica, alungita cu suprafata neteda;
B. Are o forma rotunda cu suprafata boselata;
C. Este de consistenta elastica;
D. Este de consistenta dura;
E. Este sensibil la palpare.
187. Tuseul rectal constitue o manevra obligatorie ori de cte ori se suspecta invaginatia,
deoarece:
A. n urma tuseului rectal se evidentiaza sngerarea;
B. Se determina continutul ampulei rectale;
C. n cazuri rare ntrziate se percepe capul invaginatului;;
D. Se percepe capul invaginatului ntotdeauna, comparabil cu un col uterin;
E. Prin palpare bimanuala se percepe mai bine tumora de invaginatie
188. Triada simptomatica clasica n invaginatia intestinala acuta la sugar include:
A. Durere colicativa;
B. Durere acuta continua;
C.Varsaturi alimentare reflexe;
D. Scaune diareice sangvinolente;
E. Rectoragie
E. Echografie abdominala
193. Forma cronica recidivanta a invaginatiei intestinale la copilul mare cuprinde n tabloul
clinic urmatoarele semne si simptome:
A. Dureri abdominale colicative neregulate
B. Tumora fantoma la palparea abdomenului
C. Meteorism accentuat
D. Abdomen nedureros
E. Emisie de snge prin anus
194. Aspecte clinice n forma tumorala a invaginatiei intestinale la copilul mare:
A. Dureri colicative de intensitate paroxistica;
B. Dureri intermitente pe parcursul mai multor zile si chiar saptamni;
C. Durerile pot fi nsotite de greata, varsaturi, diaree;
D. Rectoragie abundenta;
E. Varsaturi bilioase.
195. Aspecte clinice n forma tumorala a invaginatiei intestinale la copilul mare;
A. Dureri intermitente pe parcursul mai multor zile;
B. Varsaturi alimentare permanent nsotesc durerile abdominale;
C. Sngerare rectala de la debutul afectiunii;
D. Prezenta tumorii de invaginatie, care dispare si poate sa reapara.
E. Tranzitul intestinal este ntrerupt de la debutul afectiunii.
196. Aspecte clinice n forma pseudoapendiculara a invaginatiei intestinale la copilul mare;
A. Dureri abdominale n fosa iliaca dreapta sau n flancul drept;
B. Varsaturi alimentare apoi bilioase de la debutul bolii;
C. Rectoragie spontana;
D. Temperatura subfebrila;
E..La palparea abdomenului se constata o mpastare n fosa iliaca dreapta sau flancul drept.
197. Factorii favorizanti functionali ai invaginatiei intestinale la sugar:
A. Modificarea alimentatiei copilului;
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
D. Lipsa de acolare a ceco - colonului la peretele posterior parietal peritoneal;
E. Persistenta mezoului comun.
198. Factorii favorizanti mecanici ai invaginatiei intestinale la sugar:
A. ntrzierea proceselor de covalescenta a mezourilor;
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
D. Lipsa de acolare a ceco - colonului la peretele posterior parietal peritoneal;
E. Modificarea alimentatiei copilului;
199.
A. Fenomene de peritonita
B. Fenomene de hemoragie interna
C. Infarct entero - mezenteric
D. soc anafilactic
E. Tulburari mari hidro - electrolitice.
200. Semnele care permit diferentierea invaginatiei intestinale, forma pseudoapendiculara de
apendicita acuta sunt:
A. Durere spontana n fosa iliaca dreapta;
B. Enterocolita
C. Pneumopatiile
D. Afectiunea Hirschprung
E. Afectiunile renoureterale
216. Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copilul mic:
A. Pneumonii bazale sau pleurezii pe dreapta;
B. Amigdalita acuta;
C. Varsaturi acetonemice;
D. Megacolonul congenital;
E. Gastroenterita si enterocolita acute
217. Diagnosticul diferential al apendicitei acute la copilul mare:
A. Limfadenita mezenterica - consecutiva infectiilor rinofaringiene si respiratorii
B. Afectiuni renourinare
C. Purpura reumatoida Henoch
D. Leziunile anexiale (la fetite)
E. Otita acuta
218. Semnele ce permit diferentierea apendicitei acute de coprostaza:
A. Durere abdominala difuza progresanta
B. Durere abdominala violenta, colicativa
C. Varsaturi alimentare violente
D. Lipsa scaunului la copil
E. Disparitia durerii abdominale dupa clister evacuator
B.
C.
D.
E.
Scaunul lipseste;
B.
C.
D.
Traumatismele abdominale;
E.
Flora microbiana.
B.
C.
Varsaturi;
D.
E.
C. Se limiteaza la colon si rect, dar poate afecta, n o treime din cazuri, si ileonul
distal;
D. Marele pericol este degenerescenta maligna;
E. Este lipsita de potential de malignizare.
246. Selectati afirmatiile corecte referitor la simptomatologia atreziei de cai biliare:
A. Copilul prezinta de la nastere o culoare galbena a tegumentelor persistenta, progresiva;
B. Copilul prezinta, uneori, de la nastere o culoare galbena a tegumentelor persistenta,
progresiva;
C. Copilul prezinta, uneori, la 10 - 15 zile de la nastere o culoare galbena a tegumentelor
persistenta, progresiva;
D. Meconiul poate fi decolorat;
E. Urina este nchisa la culoare.
247. Simptomatologia atreziei de cai biliare include:
A. Icter de intensitati oscilante;
B. Icter fara remisiuni, accentundu-se n intensitate;
C. Meconiul poate fi decolorat;
D. Meconiul la nceput, poate fi, de aspect verzui; devenind ulterior cenusiu;
E. Culoarea meconiului se mentine uniforma
248. n atrezia de cai biliare constatam:
A. Hepatomegalie dura, depasind limitele caracteristice vrstei;
B. Splenomegalie;
C. Splina poate fi, uneori, marita;
D. O bilirubinemie directa mult crescuta;
E. O bilirubinemie indirecta mult crescuta;
B.
C.
D.
E.
Dispnee, polipnee;
B.
Cianoza;
C.
D.
E.
Stare febrila.
B.
C.
Stare febrila;
D.
E.
B.
Lent;
C.
Cu febra de 39 - 40 grade C;
D.
Dispnee, polipnee;
E.
Cianoza.
B. Regiunea interscapulara;
C. Regiunea toracelui;
D. Regiunea lombo-sacrata;
E. Membrele superioare.
265. Flegmonul necrotic extensiv al nou - nascutului nu se localizeaza n regiunea:
A. Membrelor superioare;
B. Membrelor inferioare;
C. Fetei;
D. Palmelor;
E. Talpilor.
266. Simptomatologia erizepelului:
A. Debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
B. Debut brusc, temperatura 39-40 grade, alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos;
C. Dupa aparitia placardului erizipelatos starea generala se amelioreaza;
D. Sediul mai frecvent al placardului erizipelatos este fata;
E. Placardul erizipelatos este proeminent, cu marginile bine conturate
267. Osteomielita hematogena acuta a perioadei de crestere se caracterizeaza prin:
A. Debut brutal cu ascensiune termica
B. Durere spontana vie, continua
C. Sediul durerii este metafizar
D. Durere suportabila osoasa cu intensificare n repaos;
E. Durere osoasa intermitenta cu maximum nocturn
E. Paralizie perinatala;
272. Care este sediul cel mai frecvent al osteomielitei hematogene acute la copilul mare?
A. Femurul
B. Tibia
C. Humerusul
D. Oasele craniene
E. Vertebrele
273. Care din urmatoarele semne apar n osteomielita hematogena acuta la copilul mare?
A. Durerea violenta localizata la nivelul metafizar al osului;
B. Durerea locala continua, foarte intensa, exacerbata de miscari;
C. Membrul afectat este imobil n pozitie antalgica;
D. Febra continua (39-40 grade C ), precedata de frison;
E. Durere, edem strict articulare.
274. Care sunt factorii favorizanti n aparitia osteomielitei hematogene acute?
A. Starile toxice;
B. Osteocondropatiile localizate;
C. Tulburarile osteogenezei;
D. Traumatismele juxta -articulare;
E. Starile carentiale de subnutritie.
275. Forme clinice ale osteomielitei hematogene acute:
A. Forma hiperostozanta si necrozanta localizata
B. Abcesul central Brodie
C. Forma adinamica, toxica
C. Fracturi pe os patologic;
D. Malignizare;
E. Metastaze septice;
280. Urmatoarele afirmatii referitor la evolutia osteomielitei hematogene acute (dupa 3-4 zile
de la debut) sunt adevarate:
A.
B.
C.
D.
E.
Semnele locale se modifica n sensul micsorarii edemului, tumefactiei, diminuarii
durereii locale.
281. Pentru teratom este caracteristic:
A. Sediul mai frecvent este regiunea sacro-coccigiana;
B. Tumora adulta contine portiuni mai din toate tesuturile organismului;
C. Tumora este ncapsulata;
D. Are un potential malign crescut;
E. Prognostic favorabil ntotdeauna;
282. Cauza tumorii palpatorii n abdomen la copil poate fi:
A. Diverticulita
B. Hidronefroza
C. Rinichi polichistic
D. Nefroblastom
E. Chist mezenterial
Ascensiunea termica;
B.
C.
D.
Oliguria;
E.
Hematuria.