Sunteți pe pagina 1din 16

Caz 1. U.Z. 17 ani, U.

Pacienta in varsta de 17 ani, mediul urban care se interneaza in serviciul nostru la data de
3. 01. 1998 n urma cu10h, n conditii de urgenta, pentru:
-dureri abdominale localizate n fosa iliaca dreapta
-greturi, varsaturi
-subfebrilitate
-inapetenta
-adinamie, astenie fizica.
Din antecedentele heredocolaterale nu retinem nimic semnificativ pentruboala actuala.
Antecedentele personale fiziologice: M=13ani, ultima menstruatie16. 12. 1997. cicluri
regulate. Din antecedentele personale patologice nu retinem nimic semnificativ pentru
boala actuala.
Bolnava neaga consumul de: medicamente, alcool si tutun.
Din istoricul afectiunii aflam ca suferinta actuala dateaza de circa24h, instalata brusc
prin aparitia unei dureri abdominale localizate n epigastru cu caracter colicativ, fara
iradiere, de intensitate medie insotita de greturi, varsaturi initial alimentare apoi
bilioase, adinamie, astenie fizica, subfebrilitate 37, 8. n perioada urmatoare simptomele
initiale au evoluat spre agravare, durerea si-a modificat aspectul localizndu-se n fosa
iliaca dreapta, cu caracter de apasare continua, fara. Durerea nu cedeaza la administrarea
de atntalgice (Algocalmin tb. nr. 3, Scobutil tb. Nr 3)
La examenul obiectiv general: stare generala alterata, n pozitieantalgica, facies
ncercanat. La palpare am constatat un abdomen suplu, elastic, sensibil dureros la palpare
superficiala n fosa iliaca dreapta n trunghiul Iakobovici si n punctele: Morris, Mac
Burney, Lanz, Sonnemburg; cu aparare musculara: manevra Blumberg pozitiva, semnul
Meltzer pozitivat prin manevra Iavorski-Lapinski; hiperetezia; la percutie am constatat
somnul clopotelului Mandel prezente triada simptomatica Dieulafoy, m-am orientat catre
un diagnostic de apendicita acuta sustinut de: durerea spontana localizata n fosa iliaca
dreapta cu debut brusc n plina sanatate aparenta, insotita de greturi, varsaturi, anorexie si
subfebrilitate; durerea provocata la palpare, insotita de aparare musculara si hiperestezie
cutanata n fosa iliaca dreapta.
Diagnostic diferential:
Limfadenita mezenterica-apare n context infectios, cu dureri migratoare iar la palpare in
decubit lateral stng durerea devine periombilicala. RAA VSH crescut, ASLO>200/ml,
PCR pozitiva.
Colica biliara, hepatica -durere localizata n hipocondrul drept cu iradiere interscapulo-
vertebrala fara aparare, examinare ecografica: litiaza biliara afectiuni genitale
feminine:salpingita acuta, colica uterina menstruala, desfasurarea unui avort spontan.
Afectiuni urologice: pielita, pielonefrita, litiaza reno-ureterala cu colica
renala .
Boli infecto-contagioase care pot da dureri ce pot mima apendicita acuta: rujeola, orion,
zona zooster.
B. Alte cauze de abdomen acut chirurgical:
Ginecologice: avort tubar rupt, chist ovarian hematic rupt, torsiunea chistului ovarian
excluse de anamneza.
Diverticulita Meckel -dureri periombilicale de cele mai multe ori descoperita
intraoperator.
Ulcer gastro-duodenal perforat: debut brusc la un vechi bolnav de ulcer Invaginatia ileo-
colica: debut brusc, tumora palpabila, OI, TR snge proaspat.
Ocluzie intestinala /anamnestic operatii n trecut bride sau volvulus. IEM-snge pe
manusa la TR, tumora palpabila.
Colecistita acuta: dureri colicative cu iradiere posterioara, ecografie.
Pancreatita acuta: anamnestic durere caracteristica n bara, rezultatele de laborator.
Evolutia cazului:
Cazul este de indicatie chirurgicala tratamentul medical intrnd n discutie doar cu titlu de
pregatire preoperatorie, adjuvant sau de completare.
Obiectivul operatiei l reprezinta ndepartarea apendicului vermicular inflamat si
nfundarea bontului apendicular n bursa cecala si explorarea ileonului terminal si a
anexelor pentru a identifica o eventuala afectiune concomitenta. Calea de abord este
incizia Lanz n vrtej. n fosa iliaca dreapta, apropiata de orizontala pe linia
bispinoasa pentru ca ofera avantajul cosmetic al unei cicatrici aproape invizibile precum
si posibilitatea prelungirii pna la linia mediana si chiar dincolo de aceasta n
cazul descoperirii unei afectiuni genitale ce necesita o sanctiune chirurgicala.
Timpii operatori sunt urmatorii:
-se sectioneaza cu electrocauterul tesutul celular subcutanat pna la aponevroza oblicului
extern care se sectioneaza.
-disociem n lungul fibrelor musculare ale oblicului extern, transversul abdominal si
fasciile transversale
-sectionarea si izolarea peritoneului
-explorarea intraperitoneala ne arata un apendic situat mezoceliac, retroileal, marit n
volum, turgescent, erectil, cu luciul seroasei disparut, acoperit de false membrane de
fibrina, cu aspect de limba de clopot cu mezoapendix infiltrat, edematiat, friabil cu
adenopatie accentuata.
-pensarea, sectionarea si ligatura mezoapendixului la baza apendicelui.
-ligatura la baza apendicelui.
-insailarea bursei cecale.
-sectionarea apendicelui si nfundarea bontului apendicular n bursa cecala.
-controlul hemostazei.
-explorarea ultimilor 50 de cm de ileon terminal si a anexelor ncheie timpul peritoneal.
-laparorafia n planuri anatomice.
-pansament steril.
Ingrijirile postoperatorii: sunt cele comune interventiilor de amploare medie.
-antialgice, mobilizare precoce, reluare treptata dar ct mai precoce a unei alimentatii
naturale;
-reechilibrare hidroelectrolitica si antibioterapie cu (Penicilina G 4x2mi, Gentamicina
3x1f de 80mg, Metronidazol 4x250)
-urmarirea evolutiei parietale, schimbarea pansamentului zilnic si scoaterea firelor la 7
zile postoperator.
Complicatiile postoperatorii: incidenta lor este diferita n functie de forma
anatomopatologica astfel: locale generale
1. catarala 2% 1%
2. flegmonoasa 8% 2%
3. gangrenoasa 25% 5%
4. plastron 47% 27%
5. peritonita localizata 45% 23%
6. peritonita generalizata 40% 11%
Complicatiile postoperatorii imediate:
a) locale:
-hemoragia prin plaga din perete necesita hemostaza; prin deraparea ligaturilor de pe
mezou cu soc hipovolemic reinterventie-ligatura arterei si reechilibrare volemica.
-hematomul plagii necesita evacuare.
-tulburari digestive functionale: dilatatie acuta de stomac, parezele intestinale se evita
prin reechilibrare hidroelectrolitica.
b) generale:
-lipotimia corectarea dezechilibrelor, hidroelectrolitice. -sincopa, stopul cardiorespirator
resuscitare energica.
-retentie acuta de urina:sondaj.
Complicatiile postoperatorii precoce:
a) locale
-peritonita localizata sau generalizata datorita toxicitatii deosebite a florei din lumenul
apendicular necesita diagnosticul precoce, reinterventie, toaleta cavitatii peritoneale,
drenaje si antibioterapie.
-peritonita de ziua a 5-a prin desfacerea bursei cecale necesita reinterventie si
ndepartarea focarului de nsamntare peritoneala, toaleta, drenaje si antibioterapie.
-continuarea procesului de peritonita si postoperator datorat unor abcese ncrustate,
reziduale intramezenterice, ntre anse n Douglas, subhepatice, subfrenice impun
reinterventie pentru toaleta, drenaj si antibioterapie generala.
-ocluzia intestinala precoce mecano-inflamatorie postoperatorie necesita reinterventie,
toaleta, drenaj, plicatura anselor.
-infectia plagii: celulita, abcesul, celulita subcrepitanta sub fascia Scarpa posibil fatala,
gangrena cutanata progresiva cronica -necesita incizii, evacuare, toaleta, recoltare pentru
antibiograma si antibioterapie.
-pileflebita cu abcese hepatice multiple si septicemie (E. Coli, aerobacterii, G negativi)
necesita tratament anticoagulant si antibioterapie.
-fistula stercorala datorata ligaturii incorecte a bontului apendicular sau deficientelor de
nfundare impune tratament conservator suficient n majoritatea cazurilor pentru
vindecarea traiectului fistulos. Fistulele persistente necesita interventii operatorii
secundare cu excizia traiectului si nchiderea orificiului intern al traiectului.
Complicatiile postoperatorii la distanta:
-abcesul pulmonar : prin embolie septica sau prin contiguitate de la un abces sufrenic
necesita antibioterapia si de la caz la caz interventie chirurgicala cu drenaj.
-empiemul toracic produs prin aceleasi mecanisme impune pleurotomie, drenaj,
antibioterapie si tratament de sustinere.
-pericardita necesita antibioterapie si drenaj.
-abcesul necesita drenaj si antibioterapie.
Complicatii precoce neinfectioase:
-colica intraluminala ce rezulta prin sngerarea la locul de amputatie a apendicelui. Dupa
ce s-a eliminat ligatura bontului nfundat, necesita reechilibrare hidroelectrolitica.
-dehiscenta plagii insotita de supuratia plagii necesita ndepartarea firelor si toaleta plagii.
-evisceratia necesita reinterventie de urgenta urmata de plastia peretelui abdominal.
-invaginatia bontului apendicular (4 cazuri n literatura: punctul care a determinat
invaginatia a fost bontul nfundat al apendicelui -reinterventia si tratamentul invaginatiei.
Complicatii postoperatorii tardive si sechelare:
-ocluzia intestinala prin bride - reinterventii si adezioliza.
-eventratia postoperatorie necesita plastia peretelui abdominal.
-hernia inghinala dreapta postapendicectomie prin sectionarea nervilor motorii ai
peretelui abdominal inferior-necesita cura herniei.
-cicatricea inestetica vicioasa, cheloida, dureroasa.
-apendicita postapendicectomie apare n cazul plastronului periapendicular fara
apendicectomie. n cazul apendicectomiei incomplete sau n cazurile n care blocul
apendicular nu a fost nfundat, necesita reinterventie si complectarea apendicectomie.
-granulomul de fir impune incizie, extragerea firelor sau drenajul microabceselor din
jurul firelor.
Se va externa bolnava n ziua a 3-4-a postoperator cu urmatoarele recomandari:
-regim igieno-dietetic
-schimbarea pansamentului zilnic si scoaterea firelor n ziua a 7-a.
-reluarea treptata a activitatii, evitarea eforturilor fizice timp de 6 luni
-reintegrare socio-profesionala
Prognosticul cazului imediat si la distanta, vital, anatomic si functional este bun
mortalitatea postoperatorie apropiata de zero.
Particularitatea cazului: este vorba despre o apendicita acuta flegmonoasa la o pacienta
tnara fara tare organice.

CAZ 2. A.M. 57 ani, R

Bolnavul A.M. n vrsta de 57 ani, din mediul rural, internat prin policlinica, n urma cu 7
zile, pentru : disfagie, inapetenta, scadere ponderala, durere retrosternala.
Din antecedentele heredocolaterale si personale patologice nu retinem date semnificative
pentru boala actuala, exceptnd consumul zilnic de cantitati mici de alcool.
Din relatarile bolnavului reiese ca boala actuala debuteaza insidios n urma cu
aproximativ 6 luni, printr-o durere moderata localizata retrosternal provocata de trecerea
alimentelor solide. Durerea nu este permanenta, cednd, initial, spontan sau la analgetice
uzuale. In evolutie episoadele dureroase cresc ca frecventa, la care se adauga disfagia
initial intermitenta si numai la alimente solide, pentru ca n evolutie aceasta sa se
accentueze, devenind prezenta si la lichide. n aproximativ 3 saptamni devine aproape
completa. n paralel cu accentuarea disfagiei starea generala se altereaza, aparnd astenia,
fatigabilitatea, precum si o scadere ponderala accentuata (aproximativ 15 kg. n 6 luni) .
Se prezinta la medic, unde n urma investigatiilor paraclinice se evidentiaza o stenoza a
esofagului toracic inferior, motiv pentru care bolnavul este ndrumat n serviciul nostru
pentru tratament de specialitate.
La internare : bolnav afebril, cu tegumente palide, stare de slabire evidenta, apetit pierdut,
diureza, tranzit prezent, disfagie aproape completa cu durere retrosternala. Pe parcursul
celor 2 zile a beneficiat de solutii perfuzabile si vitamine, starea generala ameliorndu-se
usor, dar neseminificativ.
Din examenul clinic general pe aparate si sisteme nu retienm date semnificative pentru
boala actuala, exceptnd starea de slabiciune a bolnavului (naltime=173 cm, G=50kg.)
tegumentele palide, uscate, tesut adipos subcutanat practic absent.
Pe baza anamnezei (disfagie, durere retrosternala, scadere ponderala) mi-am axat
examenul local asupra aparatului digestiv, dar care nu mi ofera elemente patologice
semnificative.
Pe baza anamnezei (disfagie progresiva, durere retrosternala care devine relativ
permanenta, de intensitate moderata, scadere ponderala, anemie) si a examenului clinic
general si local care inafara de tegumente palide, uscate, cu turgor scazut, scadere
ponderala marcata n timp scurt, ma orienteaza spre un diagnostic de probabilitate de
stenoza esofagiana verosimil maligna, n 1/3 inferioaera a esofagului toracic.
Tratamentul chirurgical este singurul capabil sa aduca ameliorarea, tratamentul medical
venind n discutie cu titlul de pregatire preoperatorie
Anestezia de preferat este cea generala cu IOT, singura care asigura o buna monitorizare
a functiilor vitale ale bolnavului. Acesta va primi un sedativ n seara premergatoare
operatiei pentru a se asigura un somn linistit, iar cu ora naintea interventiei, atropina 1
fiola, mialgin 1 fiola, diazepam 1 fiola pentru sedare, potentarea anesteziei si scaderea
secretiilor.
Bolnavul se afla n decubit dorsal cu membrele superioare la 90 grade cu 2 linii venoase
prinse, dintre care una sa fie cu cateter central, sonda vezicala pentru monitorizarea
diurezei si 2 unitati de snge pregatite. Se efectueaza o laparotomie mediana
xifoombilicala. Dupa patrunderea n cavitatea abdominala si explorarea viscerelor se
evidentiaza hiatul esofagian si se elibereaza esofagul la acest nivel ocazie cu care se
sectioneaza transversal ntre pense stlpul drept diafragmatic, largindu-se astfel hiatusul
esofagian. Se elibereaza digital esofagul de tesutul lax inconjurator. Printr-o cervicotomie
stnga se repereaza esofagul prin care se introduce o sonda, organul mobilizndu-se
digital si pe aceasta cale. Sub control manual se tine sonda prin esofag, capatul superior
al organului se solidarizeaa la sonda care se trage progresiv, efectund
stripping-ul esofagian. Apoi se rezeca mica curbura gastrica din considerente oncologice,
incercnd sp se pastreze pilorul, transa suturndu-se n 2 planuri. Marea curbura este
subtilizata n afara arcadei vasculare gastroepiploice, ncercnd sa se conserve si splina.
Tubul gastric izoperistaltic este trecut mediastinal, anastomoza esogastrica efectundu-se
n regiunea cervicala T-T sau T-L. Pentru alungirea tubului este utila o larga decolare
duodeno-pancreatica dupa cum indicata este si piloroplastia sau pilororo. mucoasa.
Printre accidentele intraoperatorii putem enumera lezarea pleurei, fapt care impune
instalarea unui dren pleural si cel mai de temut, hemoragia greu de controlat n cursul
manevrelor de mobilizare a esofagului fapt care impune toracotomia si hemostaza la
vedere.
De mentionat ca daca tumoarea nu este imobilizabila, nu se forteaza. n acest caz rezectia
esofagului facndu-se la vedere prin toracotomie dreapta sau toraco-freno-laparotomie
stnga, plastia esofagiana efectunduse ntr-unul sau n 2 timpi. Interventia chirurgicala
(procedeul AKYAMA) se ncheie cu instalarea drenurilor abdominal si cervical si
refacerea planurilor.
CAZ 3. S.F. 33 ani, U.

Am examinat bolnava S. F. n vrsta de 33 ani, mediu urban, care s-a internat n serviciul
nostru la data de 3 IV 1994 n conditii de urgenta pentru : dureri n hipocondrul drept,
greturi, balonari postprandiale.
Antecedentele heredocolaterale fara importansa pentru boala actuala.
Din antecedentele personale retinem: PM la 14 ani, UM la 25 VII 1994, S=0, A=0, cicluri
menstruale regulate. Antecedente patologice : amigdalite acute repetate, RAA la 7 ani,
amigdalectomie n 1968, cardiopatie reumatismala, stenoza mitrala reumatismala la 12
ani, comisurotomie n 1977, inlocuire valvulara mitrala cu proteza n 1992.
Conditiile de viata, de munca si de mediu : corespunzatoare.
Boala actuala debuteaza de aproximativ 1 an, brusc, ca urmare a unei ingestii alimentare,
prin aparitia durerilor colicative n hipocondrul drept cu iradiere n spate, greturi, senzatie
de greutate n epigastu. Crizele apar de obicei seara si noaptea, dureaza n medie 2-4 ore,
iradiaza n spate si transversal spre hipocondrul stng. n perioada urmatoare semnele au
evoluat catre agravare, crizele dureroase au devenit mai frecvente, capricioase, fara
legatura cu alimentatia, cedeaza partial la antialgice si antispastice. A beneficiat de
tratament medical, n IV 1993, cnd n urma unei ecografii abdominale s-a diagnosticat
litiaza veziculara ; a urmat tratament intermitent cu Algocalmin, Metoclopramid, Piafen
si Papaverina.
Se prezinta n clinica noastra ca urmare a prelungirii crizelor dureroase, prezentnd n
ultima saptamna dureri colicative foarte intense. Examenul obiectiv pe aparate si sisteme
ne arata o bolnava normostenica, n pozitie activa, facies necaracteristic semiologic,
orientata temporo-spatial, tegumente si mucoase normal colorate, tesut celular subcutanat
normal reprezentat, aparat muscular normoton si normokinetic, sistem limfoganglionar
fara modificari patologice, aparat osteo-articular integru si nedureros. Aparatul
respirator : torace normal conformat, cicatrice postoperatorie mediosternala submamara
stnga, vindecata per primam, ambele hemitorace participa simetric la miscarile
respiratorii,
freamat pectoral prezent simetric bilateral, sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular bilateral. Aparat cardio-vascular : AMC n limite normale, soc apexian n
spatiul i.c. V pe LMC stnga, zgomote cardiace ritmice, zgomote de proteza auzibile
distinct, fara sufluri supraadaugate, TA=110/70mmHg, P=72/min, pulsuri periferice
perceptibile. Aparat urogenital : loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili, mictiuni
spontane, organe genitale externe conform sexului. Sistem neuro-endoctin : ROT,
RFM prezente, pupile egale si centrale, glanda tiroida si glandele mamare fara modificari
patologice.
Examenul local al aparatului digestiv :
Inspectie : abdomen deasupra planului xifo-pubian simetric. Mobil cu miscarile
respiratorii, cicatrice ombilicala de aspect normal, punctele herniare libere, pilozitate
pubiana conform sexului.
Palpare : abdomen suplu, elastic, dureros, manevra Murphy pozitiva, ficat la rebord,
consistenta de organ, margine regulata, splina nepalpabila. Percutie : zone de matitate cu
zone de timpanism matitate prehepatica de 10cm, matitate splenica ntre C9-C11 pe
LAM.
Auscultatie : murmur intestinal prezent. TR : sfincter normoton, canal anal faramodificari
si ampula rectala plina cu fecale, fara secretii patologice pe manusa. Pe perioada
internarii bolnava este afebrila, echilibrata hemodinamic si respirator, TA=110-100/80-70
mmHg, P=70-77/min, cu tranzit intestinal prezent si scaune de aspect normal, mictiuni
fiziologice, curba ponderala constanta.
Datele anamnestice ne sugereaza, iar examenul clinic local pe aparate si sisteme ne
sustine orientarea catre o suferinta biliara respectiv spre un diagnostic de probabilitate de
litiaza biliara, colecistita cronica calculoasa, care mi se pare bine sustinut de : crizele
dureroase cu caracter colicativ n hipocondrul drept cu iradiere n spate, greturi, balonari
postprandiale, crize declansate de alimente colecistokinetice si care cedeaza partial la
antispastice, sensibilitate la palpare n hipocondrul drept.
Pe baza datelor anamnestice (dureri colicative n hipocondrul drept, greturi, varsaturi,
balonari postprandiale) , a examenului clinic local si general si a examinarilor paraclinice
permit conturarea diagnosticului pozitiv : litiaza veziculara, stare dupa inlocuire
valvulara mitrala.
Diagnosticul definitiv este : litiaza biliara, colecistita cronica calculoasa, stare dupa
nlocuire valvulara mitrala pentru stenoza mitrala de etiologie reumatismala.
Evolutia cazului :
Fara tratament : evolueaza catre complicatii mecanice, infectioase, degenerative :
1. Complicatii mecanice :
-hidropsul vezicular care apare de obicei dupa inclavarea unui calcul n regiunea
infundibulara, care se poate infecta si se transforma n colecistita acuta
-litiaza secundara de coledoc : prin migrarea unui calcul prin canalul cistic sau ca urmare
a unei fistule biliare interne.
-Complicatiile litiazei hepatocoledociene acute, pancreatita cronica satelita, oddita
scleroasa.
-fistule veziculare si anume fistula veziculara externa, rara, consecinta unei colecistite
acute, flegmonul peretelui abdominal si apoi solutie de continuitate parietala.
-fistule biliare interne - fistule biliobiliare . fistule biliodigestive (fistule
colecistoduodenale, cauza ulterioara de ocluzie inalta la nivelul duodenului -
sindromul Bouvert, sau ileonul terminal ; pusee de angiocolita, diaree, scadere
ponderala) .
-fistule biliobronsice prin intermediul abcesului hepatofrenic si exprimate prin bilioptizie.
2. Complicatiile infectioase :
-colecistita acuta consecinta obstructiei cisticului, caz n care sunt prezente semnele
specifice de inflamatie, prezentind aspecte evolutive variate, de la faza de congestie pna
la cea de gangrena si perforatie cu peritonita.
3. Complicatii degenerative :
-cancerul vezicii biliare foarte frecvent cu litiaza veziculara.
Ca interventie chirurgicala propun colecistectomie retrograda. Incizia este mediana
xifoombilicala, izolarea tegumentelor, deschidem si izolam cavitatea peritoneala,
exploram vizual si palpatoric stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul, rinichii, colonul,
splina, cavitatea pelviana. Se palpeaza colecistul si pedculul hepatic. Se aplica pensa en
coeur pe fundul vezicii biliare, se elibereaza colecistul si pediculul hepatic de
eventualele aderente. Se evidentiaza jonctiunea cistocoledociana, fata anterolaterala a
coledocului, se diseca artera cistica n triunghiul lui Budde, se sectioneaza si se
ligatureaza. Sectionam canalul cistic ntre pense, patrundem n planul de clivaj si decelam
colecistul retrograd, protejnd patul colecistului.Hemostaza n patul hepatic, se
ligatureaza canalul cistic razant la coledoc, drenaj subhepatic. Refacem peretele
abdominal, ata la piele, pansament steril.
COMPLICATIILE POSTOPERATORII :
Precoce :
-generale : stop cardiac, IMA, embolie pulmonara si bronhopneumonie, flebite ale
membrelor inferioare, retentie acuta de urina, tulburari de ritm cardiac, decompensare
cardiaca acuta, accident vascular cerebral, insuficienta respiratorie de tip restrictiv care
implica oxigenoterapie si chiar intubatieorotraheala cu presiune pozitiva intermitenta,
endocardita bacteriana.
-locale : hemoragia (exteriorizata pe tubul de dren sau formarea unui hematom) impune
hemostaza sau evacuarea ; fistula biliara externa pe tubul de dren (necesita interventie n
functie de sediul fisurii) ; icterul mecanic postoperator, ocluzia intestinala precoce,
evisceratia necesita plastia peretelui abdominal, supuratia plagii, pancreatita acuta
postoperatorie.
Tardive : granulom de fir, neurinom, cicatrice cheloida si cancerizarea cheloidului,
ocluzie intestinala, malignizarea cicatricii postoperatorii.
Prognosticul cazului : imediat si ndepartat este bun
Mortalitate : aproape zero.
Recomandari la externare : repaus, evitarea eforturilor fizice, regim igienodietetic,
control chirurgical.
Particularitatea cazului : bolnava cu litiaza biliara veziculara si proteza valvulara mitrala.

Caz 4. O.U. 62 ani, R.

Am avut de examinat bolnava O. U. de 62 ani, sex feminin, provenita din mediul rural,
internata n clinica noastra n conditii de urgenta, pentru : durere epigastrica, meteorism
oprirea tranzitului intestinal, marirea volumului formatiunii tumorale abdominale,
dispnee, edeme ale membrelor inferioare, alterarea moderata a starii generale.
Antecedentele heredocolaterale sunt fara importanta pentru afectiunea actuala.
Din antecedentele personale fiziologice retinem: se afla la menopauza de la 45 ani (deci
de 17 ani), precum si numarul mare de nasteri duse la termen (8) .
Din antecedentele personale patologice retinem: o interventie chirurgicala n 1973 pentru
ocluzie intestinala, afectiune cardiaca din 1987 aflata sub tratament medicamentos (pe
care nu-l poate preciza), boala varicoasa a membrelor inferioare din 1989. Neaga stari
alergice. Conditiile de viata si de munca ne atrag atentia asupra faptului ca bolnava
provine din mediul rural si depune zilnic efort fizic de intensitate moderata.
Boala actuala debuteaza n urma cu 20 ani, n urma unei interventii abdominale (efectuata
pentru ocluzie intestinala) . Bolnava observa aparitia unei formatiuni tumorale la nivelul
cicatricei postoperatorii, de dimensiuni reduse, nedureroasa care n evolutie, lent dar
progresiv, creste n dimensiuni, accentundu-se la efort si reducndu-se n clinostatism.
Pe lnga cresterea n volum a formatiunii tumorale, episodic se adauga si fenomene
subocluzive, respectiv intreruperea tranzitului intestinal cu aparitia meteorismului,
accidente pe care bolnava le rezolva singura prin repaus, manevre de reducere a
formatiunii tumorale si purtarea unei centuri abdominale. n ultimii aproximativ trei ani
purtarea centurii abdominale devine permanenta datorita cresterii excesive n volum a
formatiunii tumorale (n lipsa centurii, n ortostatism apare o durere epigastrica
accentuata la efort) . Cu aproximativ 24 ore naintea internarii, n urma unui efort fizic si
n lipsa centurii abdominale, formatiunea tumorala creste brusc n dimensiuni, durerea
epigastrica este violenta, apare meteorismul si se ntrerupe tranzitul intestinal, motiv
pentru care se prezinta n serviciul nostru pentru consult si tratament de specialitate.
Mentionez ca bolnava prezinta de aproximativ 5 ani o afecttiune cardiacaa, respectiv
cardiopatie ischemica cronica si insuficienta cardiaca, pentru care urmeaza tratament cu
tonicardiace, diuretice, hipotensoare, tratament neglijat n ultimul timp, fapt care a dus la
cresterea valorilor tensionale si decompensare cardiaca. De aproximativ patru ani
prezinta si varice ale membrelor inferioare cu tulburari trofice, respectiv
hemosideroza.
La internare starea generala relativ alterata, afebrila, dureri epigastrice accentuate n
ortostatism, meteorism si tranzit intestinal absent, dispnee, edeme accentuate ale
membrelor inferioare. In cele 9 zile scurse de la internare a beneficiat de tratament cu
perfuzii de glucoza 10%, Scobutil 3x1 fiole, Papaverina 3x1 fiole, Digoxin 1 tableta pe
zi, Nitropector 3x1 pe zi, Nifedipin 3x1 pe zi, Aspacardin 3x1 pe zi, Furantril 1 tableta la
doua zile, fapt care a dus la ameliorarea starii generale, reluarea tranzitului, reducerea
edemelor membrelor inferioare, n prezent fiind echilibrata din punct de vedere
cardiocirculator si hemodinamic.
Bolnava este n greutate de 65 kg, 160 cm. naltime, constitutie normostenica, pozitie
activa, facies expresiv tradnd suferinta, somn linistit, tranzit intestinal reluat, mictiuni
fiziologice, apetit pastrat, curba ponderala n platou, orientat temporo-spatial.
Tegumentele normal colorate, tesut adipos subcutanat normal reprezentat, sistem
muscular cu tonicitate pastrata, coloana vertebrala cu curburi fiziologice.
Examen local : am observat bolnava n ortostatism si n clinostatism
In ortostatism : jumatatea inferioara a abdomenului formatiune tumorala voluminoasa,
asimetrica, ce se extinde pe partea dreapta a abdomenului, de aproximativ 25X20 cm, cu
suprafata boselata, acoperita de tegumente subtiri, deplasate, pe linia mediana,
subombilical, evidentiindu-se o cicatrice cheloida. Cicatricea ombilicala este partial
stearsa. n aceasta pozitie bolnava acuza discomfort epigastric, iar la tuse formatiunea
tumorala este moderat expansibila, discomfortul epigastric accentundu-se.
In clinostatism :
Formatiunea tumorala isi reduce moderat volumul, senzatia de discomfort epigastric
disparnd (dimensiunile formatiunilor tumorale mai sus mentionate se mentin)
Tegumentele sunt subtiri, papiracee, cheloidul postoperator ombilico-pubian este subtire,
deplasat ca si cicatricea ombilicala. Periodic este vizibila peristaltica intestinala.
Palpare : formatiunea tumorala are suprafata neteda, este renitent elastica, moderat
dureroasa, acuzele dureroase accentundu-se la tentativele de repunere a acesteia n
cavitatea abdominala, motiv pentru care nu am putut palpa marginile defectului parietal,
tentativele de repunere (nereusite) au fost nsotite de zgomote hidroaerice. Ficat la
aproximativ 1 cm. de rebordul costal pe LMC dreapta, consistenta de organ, margine
rotunjita, suprafata neteda. Splina cu polul inferior nepalpabil, puncte herniene libere.
Percutie : formatiunea tumorala prezinta timpanism, diametrul prehepatic este de
aproximativ 11cm. Auscultatie : zgomote hodroaerice perceptibile la nivelul ariei
abdominale si la nivelul formatiunii tumorale. Din datele anamnestice, a examenului
local si general pe aparate si sisteme ne sustine orientarea spre un diagnostic de
probabilitate de eventratie postoperatorie giganta, care mi se pare bine sustinut de
prezenta unei formatiuni tumorale la nivelul cicatricii postoperatorii ombilicopubiene,
care creste progresiv n dimensiuni, moderat expansibila la tuse si reductibila n
clinostatism si prin taxis, la care se adauga periodic fenomene subocluzive, si durere
epigastrica care se accentueaza la efort n lipsa centurii abdominale.
Obiectivele tratamentului chirurgical :
-tratarea sacului si a continutului
-reintegrarea viscerelor n cavitatea abdominala
-refacerea sacului abdominal, avnd grija sa pastram o asepsie perfecta, sa efectuam o
hemostaza minutioasa si sa cautam sa obtinem o cicatrice solida care nu este n tensiune.
Tehnica chirurgicala : se practica o incizie eliptica, simetrica cu deosebita grija pentru a
nu leza sacul de eventratie si continutul sau. Prin disectie minutioasa se prepara sacul de
tesuturile inconjuratoare, nti de o parte, apoi de cealalta, si se deschide progresiv cu
atentie, ncepnd cu partea (presupus) libera, pe masura ce efectuam liza aderentelor
viscerelor la sac. Daca este necesar efectuam si visceroliza, dupa care repunem viscerele
n cavitatea abdominala si exploram n ntregime organele intraabdominale. n caz ca
totul este n ordine trecem la refacerea peretelui abdominal n planuri anatomice, dupa
ndepartarea cu atentie a tuturor cmpurilor izolatoare. n acest caz procedeul chirurgical
va fi ales n functie de marimea defectului parietal si de starea tesuturilor. Daca situatia
o permite se prepara planurile musculo-aponevrotice pe o distanta de 2-2, 5cm. de
marginile defectului parietal. Sacul de eventratie se rezeca pna la o distanta de
aproximativ 0, 5 cm. de marginile defectului. Se aplica fire separate ce trec prin planul
aponevrotic si gulerasul seroaponevrotic nnodndu-se de asemenea maniera pentru ca n
final sutura sa fie n moderata tensiune (firele utilizate sunt din material neresorbabil,
bine tolerat de organism).
Daca apreciem ca tensiunea va fi excesiva, se sutureaza peritoneul. Apoi se sectioneaza
foita ventrala a tecii dreptilor la aproximativ 1 cm. de linia mediana urmata de sutura
buzelor mediane a inciziilor aponevrotice cu fire de material neresorbabil . n acest caz
muschii drepti abdominali se apropie suturndu-se ntre ei la nivelul interstitiilor
aponevrotice . Foita ventrala a tecii dreptilor nu se reconstituie, ei vindecndu-se sub
forma de tesut fibros. Poate intra n discutie plastia cu plasa de material sintetic
( Dacron, Terom) suturata fie la marginile defectului aponevrotic, ntre ea si masa
viscerala interpunndu-se marele epiploon sau se sutureaza peritoneul, apoi se aplica
plasa sintetica care de asemenea se sutureaza n tensiune moderata la marginile defectului
( a doua varianta intra n discutie atunci cnd epiplonul disponibil nu este suficient,
tinnd cont de faptul ca plasa nu se aplica niciodata direct pe masa intestinala
subiacenta). Drenajul subcutan este obligatoriu, putnd fi pasiv sau aspirativ ;
tegumentele se sutureaza n usoara tensiune, desfiintndu-se astfel fundurile de sac ce pot
ramne dupa rezectia sacului de eventratie.

Caz 5. MM 65 ani, R.

Am avut de examinat bolnavul MM de 65 ani, pensionar, provenit din mediul rural,


internat prin programare la policlinica n urma cu o zi pentru : prezenta unei formatiuni
tumorale n regiunea inghinala dreapta, dureri n regiunea inghinala dreapta.
Din antecedentele heredocolaterale retinem: tatal decedat cu neo gastric si un frate cu
diabet zaharat sub tratament.
Din antecedentele personale retinem: apendicectomie, hepatita cronica.
Boala actuala debuteaza n urma cu patru luni, cnd n urma unui efort intens acuza dureri
n regiunea inghinala dreapta, cu caracter de arsura. Dupa doua saptamni bolnavul
observa aparitia unei formatiuni tumorale de aproximativ 3 cm. diametru mai ales dupa
ortostatism prelungit si mers, insotita de dureri cu caracter de arsura. Formatiunea
tumorala se reduce spontan la trecerea n clinostatism sau n repaus, precum si prin
compresiune manuala. In decursul evolutiei formatiunea tumorala creste progresiv n
dimensiuni si prezinta episoade repetate de repuneri spontane sau prin compresiune
manuala de catre bolnav, episoade insotite de dureri cu caracter de arsura, fara iradiere. n
ultimul timp durerile cresc n intensitate, ajung sa fie prezente si n repaus, motive pentru
care bolnavul se prezinta n serviciul nostru.
In ortostatism :
Inspectie : regiunea inghinala stnga fara modificari, regiunea inghinala dreapta :
cicatrice postoperatorie pararectala dreapta, vindecata per primam, precum si o
formatiune tumorala de 4x4 cm. ce reprezinta expansiune la tuse cu tegumente
supraiacente fara modificari. Pilozitate pubiana conform vrstei si sexului
In clinostatism : regiunea inghinala stnga fara modificari, regiunea inghinala dreapta
formatiunea tumorala se reduce pe un traiect dinauntru inafara, din superficial spre
profunzime.
Palpare : regiunea inghinala stnga puncte herniene libere : regiunea inghinala dreapta
tumora bine delimitata, de 3 cm. diametru, contur net, suprafata regulata, neteda,
sensibila la palpare, de consistenta moale, care se reduce n cavitatea abdominala
dinauntru n afara si din superficial spre profunzime printr-un orificiu cu diametrul de 3
cm, margini sesile, durere la palpare. Dupa reducerea formatiunii tumorale, punem
bolnavul sa tuseasca si evidentiem impulsiune la tuse. Medial de formatiunea tumorala
palpam pulsul arterei epigastrice. Polul superior al formatiunii tumorale se continua n
cavitatea abdominala printr-un pedicul. Starea prezenta : stare generala buna, dureri n
regiunea inghinala dreapta, cu caracter de arsura, afebril, tensiunea arteriala de 120/70
mmHg, puls 72/min, curba ponderala stabila.
Pentru diagnosticul de organ si precizarea continutului herniei : irigografie, urografie,
cistografie, gastriscopie, bariu pasaj gastrointestinal In vederea diagnosticului diferential
as avea nevoie de urmatoarele examinari paraclinice complementare : Rx bazin si Rx
coloana, arteriografie si flebografie, IDR la tuberculina, IDR Cassoni precoce.
Diagnosticul definitiv : hernie inghino-pubiana dreapta, oblica externa, necomplicata;
hepatita cronica.

Caz 6. I.P. 50 ani, U

Am avut de examinat bolnava I.P. n vrsta de 50 ani, mediul urban, internata n urma cu
3 zile, n conditii de programare prin cabinetul de chirurgie din policlinica teritoriala.
Motivele internarii au fost: dureri localizate n regiunea ombilicala si aparitia unei
formatiuni tumorale la nivelul ombilicului.
Din antecedentele heredocolaterale retinem ca bolnava a avut un frate care a decedat n
urma unui ulcer (?) gastric,
Antecedentele fiziologice : PN 12 ani, S=VI, N=IV, AV=II, UM=la vrsta de 40 ani.
Din antecedentele patologice personale retinem ca bolnava a fost diagnosticata cu HTA
pentru care a urmat un tratament cu Nifedipin 2 tb/zi, Propranolol 3X20 mg/zi si Furantril
0 tableta la 3 zile.
Istoricul bolii: bolnava ne relateaza ca boala actuala debuteaza n urma cu aproape 3 ani
cnd constata aparitia unei formatiuni tumorale la nivelul ombilicului. Formatiunea
respectiva creste treptat n volum ajungnd la dimensiunea de 3-4 cm diametru si se
reduce aproape complet n pozitia de clinostatism. n ortostatism formatiunea tumorala
creste n volum devenind moderat dureroasa, motive pentru care bolnava se prezinta
n serviciul nostru. La internare stare generala buna, -cu acuzele de mai sus-, tranzit
intestinal prezent.
Cicatrice ombilicala normal situata dar deplasata si deformata de o formatiune tumorala
de aproximativ 4 cm. diametru ce bombeaza sub tegumentul indemn. n pozitie ortostaica
formatiunea creste n volum disparnd aproape complet n clinostatism dar cicatricea
ombilicala ramne deplasata. La efortul de tuse formatiunea se reface. La palpare
superficiala abdomen elastic usor destins cu sensibilitate dureroasa moderata mai ales
ombilical si periombilical. La palparea regiunii ombilicale se constata formatiunea
tumorala de consistenta moale depresibila printr-o bresa parietala la nivelul ombilicului
cu margini dure cu diametru de aprox. 3 cm. Formatiunea prezinta semnul impulsiunii si
expansiunii la tuse.
Pe baza datelor anamnestice: aparitia unei formatiuni tumorale n regiunea ombilicala
care se reduce n clinoastatism si se reface n ortostatism, a examenului clinic obiectiv:
formatiune ce se reduce printr-o bresa parietala prezentnd semnul impulsiunii si
expansiunii la tuse, si a datelor paraclinice am interpretat cazul ca o HERNIE
OMBILICALA NECOMPLICATA.

Caz 7. T.G. 65 ani, R.

Am avut de examinat bolnavul TG de 65 ani din mediul rural, pensionar, internat n


conditii de urganta cu 5 zile n urma, pentru:icter mucotegumenta scaune acolice, urini
hipercrome, prurit tegumentar, scadere ponderala, astenie.
Din antecedentele heredocolaterale nu retinem date cu importanta pentru boala actuala.
Din antecedentele personale patologice retinem o hipertensiune arteriala veche de 20 ani
sub tratament zilnic cu Nifedipin 3x1, Dipiridamol 3x1, Maycor 3x1 si o cardiopatie
ischemica cronica. Mai importanta mi se pare existenta cu o luna n urma a unei
tromboflebite a membrului inferior drept, rezolvata fara complicatii prin tratament
medical.
Din istoricul afectiunii aflam ca boala actuala debuteaza cu circa o saptamna naintea
internarii, prin aparitia progresiva a icterului mucotegumentar nsotit de prurit cutanat,
scaune acolice, urini hipercrome. Se prezinta la Clinica de boli infectioase unde se
exclude hepatita virala acuta si este trimis n serviciul nostru.
Bolnavul mai relateaza prezenta de cteva luni a disconfortului epigastric nsotit de
inapetenta, greturi, scadere ponderala 10 kg. n 3 luni.
Laborator:
- Htc 38% - usoara anemie
-leucocite 6200 /mmc n limite normale
-trambocite 160000/ mmc
-VSH 80/100 mm crescut
Glicemia pentru excluderea unui diabet : 110 mg% (normala)
In vederea interventiei chirurgicale : TS=0min50sec, TC=7min40sec, timp de
protrombina partiala=50 sec (normal 40 sec), timp de tromboplastina Quick 50 (normal
70-120%), timp de trombina plasmatica 20sec (normal 13-17 secunde).
Se constata prelungirea tuturor acestor valori : tulburari de coagulare probabil datorate
deficitului de vitamina K si propun un test terapeutic : administrarea vit. K 3x10 mg/zi .
Daca nu se corecteaza tulburarile hemostazei inseamna ca este vorba de un deficit
hepatocitar nu datorita absorbtiei vitaminei K si se recomanda transfuzii de plasma
proaspata si componenti hemostatici.
Pentru functia hepatica : BiT=17, 2 mg% ; BiD=15, 8 mg%; BiI=2, 4 mg%. Fostaza
alcalina= 356 (crescuta) . Probe functionale hepatice : SGOT =150 U/l, SGPT=165U/l
(sunt usor crescute) . Proteinemie 6, g/l n limite normale.
Diagnostic: neoplasm de cap de pancreas.

Caz 8, B.N. 53 ani, U.

Am examinat bolnavul B. N., 53 ani, de profesie tehnician, din mediul urban care s-a
internat n serviciul nostru la data de 7. XI. 1994 cu cinci zile n urma n conditii de
ambulator, pentru anorexie, scadere ponderala, scaune diareice, rectoragii, tenesme
vezicale.
Din antecedentele heredocolaterale si personale ale bolnavului am retinut o fractura de
tibie stnga operata n 1993. Bolnavul neaga boli infecto-contagioase, boli cronice, alergii
medicamentoase. Nu este fumator, consuma ocazional cafea, alcool.
Din istoricul afectiunii aflam ca boala actuala dateaza de 9 luni, cnd a debutat insidios,
cu alternante constipatie-diaree, necesitate de scaun fara rezultat si mici rectoragii
teminale. A fost diagnosticat si tratat in alt centru medical ca o colita de fermentatie prin
regim dietetic, Salazopirina, Imodium, timp de 1 luna dar fara rezultate benefice. n
perioada urmatoare scaunele initial au evoluat catre agravare, a aparut anorexia, scaderea
ponderala (24 kg. n noua luni) astenie fizica, debacluri diareice (amestec de materii
fecale, snge, mucozitati), senzatie de corp strain (defecatii incomplete), tenesme
rectale. A fost internat la Spitalul Brasov, unde n urma investigatiilor se ridica
suspiciunea unui proces proliferativ rectal.
-TR : bolnavul n pozitie genupectorala : sfincter anal hiperton, canal anal fara modificari
patologice, la 5 cm. de orificiul anal se palpeaza pe peretele anterior al rectului o
formatiune tumorala vegetanta stenozanta cu baza de implantare larga (aproximativ 5 cm.
diametru transversal) dureroasa, centrata de un crater de aproximativ 2 cm. diametru, cu
margini neregulate, tumoarea este fixata pe planurile profunde subiacente ; polul superior
a formatiunii tumorale nedecelabil palpatoric ; snge proaspat pe manusa.
Pe perioada internarii : bolnav afebril, echilibrat hemodinamic si respirator, tranzit
intestinal prezent (10-20 scaune pe zi), mictiuni fiziologice, curba ponderala n scadere.
Din elementele de anamneza, examenul clinic general si local pe aparate si sisteme m-a
orientat catre o suferinta de tip digestiv, catre un diagnostic de probabilitate de neoplasm
rectal stenozant, care mi se pare bine sustinut de prezenta rectoragiilor, a scaunelor
explozive, falsele necesitati, prezenta sindromului Savitschi si a formatiunii tumorale
rectale cu caracter de malignitate.
Tehnica chirurgicala : dupa ce se aseptizeaza tegumentele abdominale si perineale cu
alcool si iod si dupa izolarea cmpului operator practicam o incizie mediana
supraombilicala ; exploram organele din cavitatea peritoneala, stabilim operabilitatea
tumorii ; trecem la eliberarea laterala, anterioara si posterioara a rectului punnd n
evidenta ureterele si vasele iliace. Preparam rectul n portiunea subperitoneala si sub
controlul palpatoric stabilim caracterul radical sau paleativ al operatiei n functie de
raporturile tumorii cu organele vecine. Ligaturam artera mezenterica inferioara fie la
nivelul Treitz, fie sub prima ramura a arterei sigmoide. Ligaturam colonul la 15 cm.
supratumoral, dupa efectuarea unei izolari n vederea protectiei septice a cmpului
operator ; capetele sectionate dupa nfundarea n bursa se acopera cu degete de manusa.
Extirpam ganglionii tributari arterei mezenterice inferioare, cei situati periaortic .
Efectuam anusul iliac stng. Trecem apoi la timpul perineal : eliberam canalul anal
prin sectionarea ridicatorilor anali, disectia presacrata cu mna introdusa n spatiul
presacrat fara a rupe vasele din fascia presacrata, se elibereaza lateral rectul prin
sectionarea ntre pense a aripioarelor inferioare ale rectului ; se diseca spatiul
rectoprostatic si recto-vezical pna la aparitia n plan a foitei peritoneale. Capitonam
cavitatea restanta cu tampon de tifon, peritonizam cavitatea pelviana, drenam cavitatea
peritoneala printr-un tub de dren plasat n pelvis deasupra peritonizarii, refacem peretele
abdominal, pansam.

Caz 9. OPERATIA Milles.

Am avut de examinat bolnavul XY de 61 ani, de profesie muncitor, din mediul urban care
s-a internat n serviciul nostru n data de 30. 04 1995 n urma cu 5 zile n conditii de
ambulator, pentru : scadere ponderala, rectoragii, fatigabilitate.
Din antecedentele heredocolaterale si personale ale bolnavului am retinut o interventie
chirurgicala n 1962, ocazie cu care s-a efectuat plastia peretelui abdominal pentru hernie
inghinala dreapta. Bolanvul neaga boli infecto-contagioase, boli cronice, alergii
medicamentoase. Nu este fumator, consuma ocazional alcool, cafea.
Din istoricul afectiunii aflam ca boala actuala a debutat insidios, n urma cu aproximativ
1 an, cnd observa aparitia sngelui, n cantitate mica, de culoare nchisa, pe bolul fecal.
Aceste sngerari sunt episodice, cu o frecventa variabila, pe care nu o poate preciza. De
aproximativ 4 luni observa subtierea bolului fecal, care constant prezinta striuri
sanguinolente, precum si senzatii false de defecare, actul fiziologic fiind urmat doar de
emisie de gaze si snge, n cantitate mica de culoare nchisa. Tot n ultimele luni relateaza
prezenta fatigabilitatii si a asteniei, precum si o scadere ponderala (aproximativ 4 kg. n
ultimele 3 luni), nu relateaza despre prezenta durerilor, tulburarilor de tranzit, a
modificarilor consistentei bolului fecal si nici prezenta altor elemente patologice n scaun
n afara sngelui.
Examenul obiectiv pe aparate si sisteme ne arata un bolnav ntr-o stare generala buna,
normostenic, cu facies necaracteristic semiologic, n pozitie activa. Tegumente si
mucoase palide, tesut celular subcutanat normal, aparat limfoganglionar fara modificari
patologice, aparat osteoarticular integru, tesut muscular normoton. La examenul
aparatului cardio-vascular am retinut o arie precordiala usor marita spre stnga, socul
apexian n spatiul 6 intercostal, lateral de LMC stnga, zgomote cardiace aritmice,
bradicardie, fara asocieri patologice.

Caz 10. B.I. 36 ani, R. PANCREATITA ACUTA

Am avut de examinat bolnavul BI de 36 ani, sex masculin, de profesie tinichigiu,


provenit din mediul rural, internat de urgenta la data de 05. 10. 1995, n urma cu o zi
pentru : dureri violente n etajul abdominal superior, greturi, varsaturi, alterarea starii
generale.
Antecedente heredo-colaterale : fara importanta pentru boala actuala.
Din antecedentele personale patologice retinem sase internari n serviciul de chirurgie
pentru pusee de pancreatita acuta, ncepnd cu decembrie 1994, ultima fiind n
septembrie 1995.
Condiitiile de viata si de munca ne atrag atentia asupra faptului ca bolnavul este un mare
consumator de alcool, precum si fumator (20-40 tigari pe zi), nu prezinta alergii
medicamentoase.
Boala actuala debuteaza insidios n ziua de 4. 10. 1995 n urma unui consum ndelungat
de alcool, prin dureri moderate epigastrice care n evolutie cresc n intensitatedevenind
insuportabile, cu iradiere spre hipocondrul stng. La aceasta durere de intensitate mare se
adauga greturile si varsaturile de aspect alimentar, care nu usureaza durerea. Concomitent
se altereaza si starea generala. fara a urma un tratament medicamentos se
prezinta la Serviciul de Urgenta al Clinicii noastre pentru investigatii si tratament de
specialitate.
Mentionez ca bolnavul a prezentat n ultimul an sase internari pentru o simptomatologie
asemanatoare care s-a rezolvat de fiecare data n urma tratamentului instituit, fiind
etichetat ca pancreatita acuta.
Palpare : abdomen suplu, cu sensibilitate marita n epigastru si hipocondrul stng.
Semnele Winceslaw-Grott si Mallet-Guy prezente. Ficatul marit cu 3 cm. sub rebordul
costal, are suprafata neteda, margine ascutita, consistenta de organ. Splina nepalpabila.
Tratamentul chirurgical poate fi de urgenta imediata (primele 8-24 ore), de urgenta
precoce (24 ore-7 zile), semitardive (8-21 zile) sau tardive (21-45 zile) si este dictat de
evolutia bolnavului sub tratament precum si de aparitia eventualelor complicatii.
(alterarea starii cu prabusire tensionala sau imposibilitatea mentinerii TA la valori
normale 6-12 ore sub tratament medical.
Interventia chirurgicala : laparotomie exploratorie.
Incizia de preferat este cea subcostala, bolnavul fiind asezat pe masa n decubit dorsal, cu
membrele superioare n abductie, cu sonda gastrica, sonda urinara si cel putin un cateter
venos instalate.
Dupa incizia tegumentelor se sectioneaza cu electrocauterul foita anterioara a tecii
dreptilor abdominali si aponevrozele oblicilor externi, apoi se sectioneaza muschii drepti
si cei antero-laterali, urmate de incizia tecii posterioare a dreptilor si a peritoneului. Se
izoleaza cavitatea peritoneala si se exploreaza sistematictoata cavitatea si se face o
inventariere minutioasa a leziunilor. Daca este prezenta ascita se recolteaza pentru
determinari enzimatice. Daca interventia este de urgenta ne rezumam la minim necesar,
respectiv colecistostomie, coledocostomie cu explorarea coledocului si a papilei,
instalarea unui drenaj tip Kehr, la care asociem decolare duodeno-pancreatica, decolarea
capsulei pancreatice, infiltratia locala cu Xilina si instalarea unor tuburi multiple de dren
n bursa omentala, subhepatic si Douglas de asemenea maniera ca sa faca posibil
lavajul continuu postoperator La acesta se poate asocia si necrectomia. Daca situatia
locala o impune se practica pancreatectomie subtotala cu sau fara splenectomie sau
duodenopancreatectomie totala.
Daca interventia este semitardiva pot intra n discutie necrectomiile, drenajul abcesului
sau a pseuochistului, iar daca sunt tardive abcesul beneficiaza de lavaj, drenaj,
pseudochistul de drenaj sau de anastomoza cu un organ cavitar, iar n caz de sechestrarese
prectica necrectomie si drenaj. Prezenta fistulei pancreatice impune anastomoza acesteia
cu un organ cavitar (stomac, jejun), iar chistul pancreatic impune ablatia acestuia (incizia
pancreatica) .