Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Preeclampsia este:
a. Disgravidie tardivă majoră complexă
b. Disgravidie precoce
c. Complicaţia hipertensiunii materne
d. Afecţiune cardio-vasculară
e. Consecinţa traumatismului obstetrical
2. Preeclampsia este:
a. Complicaţia HTA indusă de sarcină
b. Complicaţia tulburărilor de ritm cardiac
c. Complicaţia hipotiroidiei
d. Complicaţia hipertensiunii arteriale
e. Complicaţia icterului gestaţional
1
7. Primul ajutor (la dispensar) în preeclampsie:
a. Monitorizare clinica 48 de ore
b. Perfuzie cu ser clorurat 9 ‰
c. Diazepam+ Nifedipin+ Sulfat de Mg
d. Transfuzie cu sange izogrup izo Rh
e. Antispastice + antiemetice
2
a. trombocitoză, scăderea probelor hepatice(TGO< 70 UI)şi bilirubinemie
b. trombocitopenie, scăderea probelor hepatice(TGO< 70 UI) şi bilirubinemie
c. trombocitopenie, creşterea probelor hepatice (TGO>70 UI) şi bilirubinemie
d. trombocitopenie, scăderea probelor hepatice (TGO>70 UI) şi bilirubinemie
e. trombocitoză, creşterea probelor hepatice(TGO>70 UI)şi bilirubinemie
15. În formele uşoare sau medii ale HTA indusă de sarcină, semnele subiective sunt:
a. Cefalele în cască
b. Edeme posturale
c. Acufene
d. Greţuri şi vărsături
e. Absente
3
a. Preeclampsia şi eclampsia
b. Rupturi de canal moale la nastere
c. Infectii puerperale
d. Infectii urinare
e. Torsiunea uterului gravid
4
e. Hiperprolactinemie
5
a. Oligurie, albuminurie, hematurie
b. Debut lent, cu modificarea tardivă a stării generale
c. Debut brusc, cu modificarea rapidă a stării generale
d. TA este iniţial scăzută, apoi poate să crească
e. BCF normale
6
e. Uterul este indemn
NAŞTEREA NORMALĂ
7
e. Contracţiile muşchiului uterin
6. Se consideră că naşterea este declanşată când sunt prezente două simptome din
următoarele:
a. Contracţii uterine ritmice, sistematizate( 2 contracţii în 10 minute)
b. Contracţii uterine ritmice, sistematizate( 3 contracţii în 10 minute)
c. Dilatarea colului de cel puţin 2 cm
d. Dilatarea colului de cel puţin 3 cm
e. Dilatarea colului de cel puţin 4 cm
8. Prezentaţia reprezintă:
a. Prima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară
b. A II-a parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară
c. Ultima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară
d. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de
pe conturul strâmtorii superioare
e. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de
pe conturul strâmtorii inferioare
9. Poziţia reprezintă:
a. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de pe
conturul strâmtorii inferioare
b. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de
pe conturul strâmtorii superioare
c. Prima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea inferioară
d. Raportul dintre un punct convenţional de pe prezentaţie şi un punct de reper de
pe conturul strâmtorii mijlocii
e. Ultima parte a fătului ce ia contact cu strâmtoarea superioară
8
a. Pelvină
b. Transversă
c. Craniană
d. Frontala
e. Facială
9
a. Angajarea umerilor se face cu un timp complementar: tasarea umerilor
b. Coborârea umerilor se face cu 2 timpi complementari: rotaţia internă şi înclinarea
umărului anterior înainte şi în jos
c. Degajarea se face cu un timp complementar: inflexiunea în jurul axului simfizei
d. Angajarea umerilor se face doi timpi complementari: tasarea umerilor şi rotaţia
internă
e. Coborârea umerilor se face cu un timp complementar: rotaţia internă
10
a. Mentonul
b. Bregma
c. Sacrul
d. Nasul
e. Occiputul
25. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia frontală sunt următoarele, cu excepţia:
a. Nazo-iliacă stângă anterioară(N.I.S.A)
b. Nazo-iliacă stângă posterioară(N.I.S.P)
c. Nazo-iliacă dreaptă posterioară (N.I.D.P)
d. Nazo-iliacă dreaptă anterioară(N.I.D.A)
e. Nazo-iliacă transversală (N.I.T)
11
28. Anomalii ale mecanismului de naştere în prezentaţia frontală sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Hipertonie uterină
b. Hipotonie uterină
c. Lipsa rotaţiei spre simfiză
d. Anclavarea craniului în excavaţie
e. Rotaţie posterioară
30. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia facială sunt următoarele, cu excepţia:
a. Mento-iliacă stângă anterioară(M.I.S.A)
b. Mento-iliacă stângă posterioară(M.I.S.P)
c. Mento-iliacă dreaptă posterioară (M.I.D.P)
d. Mento-iliacă dreaptă anterioară(M.I.D.A)
e. Mento-sacrată (M.S)
32. Poziţiile cele mai frecvente în prezentaţia transversă sunt următoarele, cu excepţia:
a. Acromio-iliacă dreaptă a umărului drept
b. Acromio-iliacă dreaptă a umărului stâng
c. Acromio-iliacă stângă a umărului stâng
d. Acromio-iliacă stângă a umărului drept
e. Acromio-sacrată a umărului drept
12
34. Diagnosticul de prezentaţie transversă se pune după efectuarea examenului clinic,
astfel:
a. Abdomen mărit de volum, cu axul mare orientat transversal
b. În hipogastru nu se identifică nici un pol fetal
c. BCF se percep pe linia mediană, periombilical
d. În hipogastru se palpează polul cefalic, iar în epigastru se palpează polul pelvin
e. BCF se parcep la ½ liniei spino-ombilicale, de aceeaşi parte cu spatele fetal
38. Decolarea placentei de pe suprafaţa de inserţie uterină se face prin două mecanisme:
a. Mecanismul Baudelocque
b. Mecanismul Bracht
c. Mecanismul Duncan
d. Mecanismul Mauriceau
e. Mecanismul Noble
13
a. Hipotonia uterină
b. Decolarea patologică a placentei
c. Rupturile canalului moale
d. Hipertonia uterină
e. Tratamentul cu antispastice şi ocitocice
COMPLICAŢIILE NAŞTERII
14
a. retenţia prelungită de făt mort
b. disgravidii tardive severe
c. embolie amniotică
d. decolare prematură a placentei normal inserate
e. hemoragie prin retenţie de placentă
15
b. rupturile de canal moale
c. hemoragiile prin tulburări de coagulare
d. hipertonia uterină
e. fisurile labiale
12. Complicaţiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:
a. colapsul
b. şocul
c. exitus
d. sindromul Sheehan
e. anemia
13. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:
a. sindromul Sheehan
b. colapsul
c. anemia
d. decerebrare
e. IRA
14. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:
a. boala tromboembolică
b. anemia
c. infecţiile locale sau generale
d. colapsul
e. exitusul
16. Conduita profilactică în hemoragiile din perioada a III-a a naşterii constă în:
a. urmărirea strictă a cantităţii de sânge pierdut
b. administrarea preparatelor de tipul Ergomet
c. controlul placentei şi al membranelor
d. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele
e. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor
16
18. În hipotonia uterină se procedează la următoarele, cu excepţia:
a. nu se masează uterul
b. se masează extern uterul
c. se evacuează vezica urinară prin sondaj
d. se administrează Oxitocină şi Ergomet
e. se urmăreşte decolarea placentei
17
c. vitaminoterapie
d. oxigenoterapie
e. administrarea de EAC şi Trasilol pentru a preveni CID în hemoragiile mari
18
c. anestezie bine ţintită
d. evitarea anesteziei
e. evitarea perfuziilor cu Oxitocină
34. Complicaţiile grave tardive din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:
a. sindromul Sheehan
b. infecţiile locale
c. anemia
d. boala tromboembolică
e. toate de mai sus
35. Complicaţiile grave imediate din hemoragiile din perioada a III-a a naşterii sunt:
f. şocul
g. toate raspunsurile sunt corecte
h. IRA
i. colapsul
j. exitusul
36. Conduita profilactică în hemoragiile din perioada a III-a a naşterii constă în:
a. depistarea şi tratarea anemiilor
b. tratarea tulburărilor de coagulabilitate
c. controlul placentei şi al membranelor
d. tracţiune pe cordon pentru a ajuta expulzia rapidă a placentei şi membranelor
e. împingere la fundul uterului pentru a expulza placenta şi membranele
19
37. Semnele hemoragiei interne sunt următoarele:
a. paloarea accentuată a tegumentelor
b. hipotensiune, tahicardie
c. tahipnee
d. bradipnee
e. hipertensiune, bradicardie
LEHUZIA FIZIOLOGICĂ
20
2. Lehuzia se caracterizează prin:
a. o perioadă scurtă de labilitate psiho-motorie
b. o perioada lunga de labilitate psiho-motorie
c. revenirea organismului matern la echilibrul din starea de negraviditate
d. evoluţia uterină cu 1,5 cm pe zi
e. congestia mamară cu dureri difuze la nivelul sânilor
4. Conduita în primele 2 ore după expulzia anexelor fetale din cavitatea uterină este:
a. lehuza rămâne sub strictă supraveghere urmărind: starea generală, TA, puls,
temperatură, prezenţa globului de siguranţă şi cantitatea de sânge eliminată pe căile
genitale externe
b. tratamentul lehuziei prin măsuri igieno-dietetice, cu limitarea aportului lichidian,
evacuarea artificială a sânului, antalgice, antiinflamatoare
c. se indică mobilizarea precoce a lehuzei şi se urmăresc pulsul, TA, temperatura şi
diureza
d. inspecţia şi palparea sânilor lehuzei şi respectarea tehnicii corecte a suptului
e. consult ginecologic la fiecare 30 minute
5. Lehuzia imediată este perioada care urmează după expulzia anexelor fetale din
cavitatea uterină şi durează:
a. 2 ore
b. 3 ore
c. 4 ore
d. 5 ore
e. 6 ore
21
8. Lehuzia îndepărtată este perioada care urmează lehuziei propriu-zise şi durează:
a. 10 zile
b. 20 zile
c. 30 zile
d. 40 zile
e. 50 zile
10. Involuţia uterină până la dimensiunile unei portocale (organ pelvin) are loc în:
a. 8 zile
b. 10 zile
c. 12 zile
d. 14 zile
e. 16 zile
11. Modificările ce se produc în involuţia uterină din punct de vedere histologic sunt:
a. reducerea numerică a fibrelor musculare şi atrofia lor cu mărirea vascularizaţiei
b. reducerea numerică a fibrelor musculare şi atrofia lor şi reducerea vascularizaţiei
c. atrofia fibrelor musculare şi reducerea secreţiei lactate
d. reducerea volumului fibrelor musculare şi mărirea vascularizaţiei
e. reducerea numerica a fibrelor musculare si hipertrofia lor
22
c. sange si colostru
d. lapte si colostru
e. sange si transsudat de pe fata interna a uterului
23
21. Faza de lactatie propriu-zisa se instaleaza in:
a. a 3-4a zi postpartum
b. a 1-2a zi postpartum
c. a 4-5a zi postpartum
d. la 2 ore dupa nastere
e. la 12 ore dupa nastere
24
c. la sistemul nervos si aparatul genital
d. la aparatele respirator, cardiovascular, digestiv, renal si genital
e. la sistemul nervos, hematopoietic, osteomuscular si la aparatul respirator,
cardiovascular, digestiv, renal si genital
25
c. dupa lehuzia imediata
d. dupa lehuzia indepartata
e. imediat dupa nastere
38. Evacuarea tubului digestiv la lehuza se produce de obicei spontan dupa nastere la:
a. 2-10 ore
b. 10-12 ore
c. 12-24 ore
d. 24-36 ore
e. 36-72 ore
26
40. Parametrii cardiaci (debitul cardiac, frecventa si presiunea venoasa centrala) revin la
normal in timpul lehuziei in:
a. primele 6 zile
b. primele 7 zile
c. primele 8 zile
d. promele 9 zile
e. primele 10 zile
LEHUZIA PATOLOGICA
3. Daca hemoragia in lehuzia imediata este mai importanta, se poate ajunge rapid la:
a. anemie acuta
b. uter marit de volum
c.aderente anormale ale placentei
d. colaps si soc hemoragic
e.exitus
27
5. Hemoragia in lehuzia imediata poate fi:
a. numai externa
b. numai interna
c. mixta
d. externa sau mixta
e. externa, interna sau mixta
6. In hipotonia uterina examenul local prezinta:
a. uter normal, globulos
b. uter marit de volum, globulos
c. uter redus de voum, globulos
d. uter redus de volum, flasc
e. uter de volum normal, cu contur neregulat
10. In cazul hemoragiilor din lehuzia imediata rupturile pot fi la urmatorul nivel:
a. col uterin, vagin, uter, planseu pelvi-perineal
b. col uterin, vagin, vulva, planseu pelvi-perineal
c. col uterin, vulva, planseu pelvi-perineal
d. col uterin, vagin, vulva
e. vagin, vulva, planseu pelvi-perineal
28
11. Rupturile planseului pelvi-perineal in cazul hemoragiilor din lehuzia imediata pot fi:
a. profunde si complete
b. superficiale, dar complicate
c. profunde sau superficiale, dar complete
d. superficiale, profunde, complete, complicate
e. superficiale si complete
14. Solutiile de continuitate in cazul unei hemoragii in lehuzia imediata, lehuza fiind la
dispensar, sunt tratate astfel:
a. hemostaza locala prin compresiune sau fire de hemostaza
b. sutura sfincterului anal, mucoasei vaginale si a tegumentului
c. sutura peretelui rectal, apoi a sfincterului anal cu fire in „U”, a ridicatorului
anal, mucoasei vaginale si a tegumentului
d. transfuzie cu sange proaspat
e. administrate de hipercoagulante
29
a. 2 grade
b. 3 grade
c. 4 grade
d. 5 grade
e. 6 grade
30
e. celulita pelvina
24. Toaleta locala zilnica a lehuzei se face in scop profilactic folosind antiseptic de tip:
a. oxitocina, Betadine
b. Betadine, hipermanganat
c. fibrinogen, plasma trombocitara
d. Trasilol, hipermanganat
e. Betadine. Trasilol
31
30. Conduita profilactica in cazul infectiilor joase adauga antibioterapia numai la lehuzele cu
membranele rupte de peste:
a. 8 ore
b. 10 ore
c. 12 ore
d. 14 ore
e. 16 ore
31. Instruirea mamelor in ceea ce priveste tehnica alaptarii si respectarea regulilor de igiena
locala a sanului este absolut necesara pantru a preveni:
a. infectiile puerperale ale sanului
b. infectiile tegumentului nou-nascutului
c. infectiile vaginului si vulvei
d. infectiile trompelor si ovarelor
e. infectiile orale ale nou-nascutului
32. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca
sunt respectate regulile de asepsie NU intra:
a. diabetul
b. multiparitatea
c. obezitatea
d. avitaminozele
e. anemiile severe
33. In cadrul terenului favorizant, ce poate predispune la aparitia infectiei mamare, chiar daca
sunt respectate regulile de asepsie NU intra:
a. subnutritia
b. obezitatea
c. avitaminozele
d. hipercolesterolemia
e. modificarile morfologice mamelonare
32
36. Mastita acuta este procesul inflamator localizat la nivelul:
a. cervixului
b. unui lob glandular mamar
c. vaginului
d. uterului
e. mamelonului
MEDICAMENTELE SI SARCINA
33
2. Efectele adverse asupra embriogenezei se pot manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
a. moartea embrionului
b. intarziere in cresterea intrauterine
c. cresterea mortalitatii perinatale si infantile
d. malformatii
e. avort
7. Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare
organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia:
a. cordul – zilele 20-40 de sarcina
b. membrele- zilele 20-36 de sarcina
c. SNC – zilele 25-35 de sarcina
d. SNC – zilele 15-25 de sarcina
e. globii oculari – zilele 24-42 de sarcina
34
8. . Perioada critica proprie de maxima vulnerabilitate pentru viitorul organism , pentru fiecare
organ in parte, este urmatoarea, cu exceptia:
9. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. ampicilina
b. diazepam
c. fenobarbital
d. oxitocina
e. trimetadiona
10. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. fenitoina
b. diclofenac
c. diazepam
d. clorpromazina
e. imunoglobulina umana normala
11. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. fenilbutazona
b. fenobarbital
c. hidroxiprogesteron
d. pirimidona
e. acetazolamidal
12. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. diazepam
b. trifluoperazina
c. meclozina
d. succinat + piridoxina
e. clotrimazol
13. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. dicicloverin + doxilamina
b. amoxicilina + acid clavulanic
c. etinilestradiol + noretisteron
35
d. meclozin + piridoxina
e. succinat + doxilamina
14. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt,
cu exceptia:
a. sultiam
b. fenitoina
c. metoclopramid
d. prometazin
e. ampicilina
15. Medicamentele care au produs 40% din cazurile de malformatii raportate la OMS sunt, cu
exceptia:
a. ampicilina
b. algocalmin
c. diazepam
d. fenobarbital
e. imunoglobulina umana normala
36
20. Podofilina administrata in sarcina are urmatoarele efecte teratogene:
a. focomelie
b. resortie fetala
c. defecte de auz
d. sindrom cenusiu
e. leziuni ale nervului VIII
37
d. micromelie
e. focomelie
38
33. In primul trimestru de sarcina au contraindicatie absoluta urmatoarele medicamete, cu
exceptia:
a. estrogeni sintetici
b. busulfan
c. vincristina
d. metothrexat
e. sintalgon
39
a. diazepam
b. reserpina
c. clorochina
d. meprobamat
e. rifampicina
FIBROMIOMATOZA UTERINA
1. In diagnosticul pozitiv al fibromului uterin care este cel mai important semn?
A. Leucoreea
B. Durerea
C. Metroragia
D. Tulburari vezicale
E. Tulburari rectale
40
4. In ce proportie (%) este intalnit fibromul uterin in populatia feminina:
A. 2%
B. 20-25%
C. 50%
D. 100%
E. 1%
7.Dintre varietatile anatomice de fibrom uterin, cel mai hemoragic si expus riscului infectios
este:
A. fibromul submucos
B. fibromul interstitial
C. fibromul subseros
D. fibromul de istm
E. fibromul de col
9. Care este cea mai actuala teorie care explica etiopatogenia fibromului uterin:
A. teoria congenitala
B. teoria hormonala
C. teoria ereditara a lui Conheim
D. teoria vasculara a lui Klebs-Pillot
E. teoria infectioasa a lui Virchow
10. Care dintre afectiunile de mai jos intra in diagnosticul diferential al fibromului uterin:
41
A. sarcina normala
B. avortul
C. metrita cronica
D. sarcina extrauterina
E. toate de mai sus
11. Care dintre variantele de mai jos fac parte din indicatiile tratamentului chirurgical al
fibromului uterin :
A. fibroame asociate cu stari patologice (endometrioza, chist de ovar)
B. fibroame complicate (dureri, tulburari urinare, avorturi repetate)
C. fibroamele care determina stari de urgenta (hemoragii, torsiune, necrobioza)
D. fibroamele voluminoase
E. toate de mai sus
12. La o pacienta de 48 de ani cu un fibrom de 8 cm diametru, care vi se pare cel mai potrivit
act chirurgical:
A. miomectomia
B. miometrectomia
C. histerectomia subtotala
D. histerectomia totala cu anexectomie bilaterala
E. histerectomia largita Werteim
13. Care dintre fibroamele uterine este cel mai hemoragic şi cel mai ameninţat de infecţie :
A. fibromul intracervical
B. fibromul submucos
C. fibromul intraligamentar
D. fibromul pediculat
E. fibromul fundic
14. În caz de fibrom uterin şi sarcină, dacă naşterea se rezolvă prin operaţie cezariană, conduita
referitoare la fibrom va fi :
A. miomectomie obligatorie
B. nu se va practica miomectomie datorită riscului hemoragic
C. histerectomie subtotală de hemostază
D. histerectomie totală de hemostază
E. pensarea şi ligaturarea arterelor uterine
42
A. Histerectomia totala
B. Histerectomia subtotala
C. Miomectomia
D. Miometrectomia
E. Histerectomia supraistmica
18. Cea mai viabilã teorie etiopatogenicã a fibromului uterin este cu exceptia:
A. teoria cromozomialã
B. teoria hormonalã
C. teoria carcinogeneticã
D. teoria multiplicativã
E. teoria dispersie
19. Consistenta fermã (durã) a fibromului uterin este determinatã de predominenta în structura
sa a:
A. tesutului conjunctiv
B. tesutului muscular
C. tesutului vascular
D. tesutului nervos
E. tesutului limfatic
21. Miomectomia este tipul de interventie indicat la femeile tinere, dar comportã urmãtoarele
riscuri:
A. endometrioza
B. recidiva
C. chistul ovarian
D. apendicita acutã
E. litiaza biliarã
43
C. teoria hormonala
D. teoria infectioasa
E. nici una din variante
26. Tratamentul hormonal modern al fibromului uterin este reprezentat de tratamentul cu:
A. Testosteron
B. Estrogeni
C. Estro-progestative
D. Progestative
E. Analogi de GnRH
27. Care dintre investigatiile paraclinice sunt utile pentru diagnosticul unui fibrom uterin:
A. ecografia
B. examen cito-hormonal vaginal
C. chiuretajul uterin biopsic
D. explorari hormonale
E. celioscopia si histeroscopia
44
E. Prevenirea recidivelor postoperatorii
29. In raport cu micul bazin, dupa sediul de dezvoltare, fibroamele uterine pot fi:
A. Fibroame cu dezvoltare abdominala;
B. Fibroame cu dezvoltare pelvina;
C. Fibroame cu dezvoltare abdomino-toracica;
D. Fibroame cu dezvoltare inghinala;
E. Fibroame cu dezvoltare mediastinala.
34. Care dintre semnele clinice de mai jos fac parte din simptomatologia fibromului uterin:
A. durerea
B. depresia
C. constipatia
D. hemoragia
E. leucoreea
45
35. Care sunt metodele care fac parte din arsenalul de terapie medicamentoasa a fibromului
uterin:
A. terapia progesteronica
B. terapia estrogenica
C. terapia estro-progestativa
D. terapia cu analogi de LH-RH (Gn-RH)
E. toate cele de mai sus
37. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele părţi ale uterului
A. fibrom de corp uterin
B. fibrom de istm
C. fibrom de col
D. fibrom subseros
E. fibrom intramural
38. Care sunt varietăţile anatomice ale fibromului uterin în raport cu diferitele straturi ale
uterului :
A. fibrom intraligamentar
B. fibrom subseros
C. fibrom interstiţial
D. fibrom istmic
E. fibrom submucos
46
NEOPLASMUL DE COL UTERIN, NEOPLASMUL DE ENDOMETRU
47
7. Ce tip de virus este incriminat in etiologia cancerului de col?
A. Hpv
B. mononucleozei infectioase
C. tip 1
D. tip 2
E. tip 3
9. Stadializarea cancerului de col uterin asociat cu sarcina este mai dificila datorita:
A. hormonilor de sarcina;
B. ascensiunii uterului in abdomen;
C. constipatiei;
D. imbibitiei hidrice din parametre;
E. prezentei hemoroizilor.
10. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori epiteliale maligne sunt:
A. carcinomul scuamos
B. sarcomul stromal adenocervical
C. carcinosarcomul
D. adenosarcomul
E. leiomiosarcomul
11. In cancerul de col uterin, care este cea mai frecvent întâlnită cale de extensie:
A. din aproape în aproape, ca o “pată de ulei”
B. calea limfatică
C. calea hematogenă
D. calea limfatică şi hematogenă
E. nici una din cele de mai sus
12. Pentru stadializarea corectă a cancerului de col uterin sunt obligatorii următoarele
examinări:
A. examenul cu valve şi tact vaginal
B. tact rectal
C. urografia intravenoasă, cistoscopie, rectoscopie
D. toate examinările de mai sus
E. sunt suficiente examinările paraclinice
13. Diagnosticul pozitiv, în stadiile incipiente ale cancerului de col uterin, se realizează prin:
A. examen cu valve, citologie
B. testul Lahm-Schiller
48
C. colposcopia şi biopsia ţintită
D. toate cele 4 examinări anterioare
E. este suficient testul Lahm-Schiller
17. Rolul factorului infectios in etiologia cancerului de col uterin este sustinut de prezenta:
A. virusul Epstein - Barr;
B. HIV;
C. virus rujeolic
D. virusul rubeolic;
E. HPV
19. Care din următoarele metode nu contribuie la diagnosticul precoce al cancerului de col
uterin?
A. testul Lahm-Schiller
B. examenul cu valve
C. citologia
D. urografia i.v.
E. colposcopia
49
20. Ce factori infectiosi sunt incriminati in etiologia cancerului de col uterin:
A. chlamidia
B. haemophilus vaginalis
C. candida albicans
D. trichomonas vaginalis
E. human papiloma virus
21. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer
de col uterin:
A. greturile
B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual
C. hemoragie digestive superioara
D. hematurie in stadii avansate
E. incontinenta anala
22. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului
de col uterin?
A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara
B. parteneri sexuali multiplii
C. nasterea prin operatie cezariana
D. prima sarcina la 25 de ani
E. virginitatea
50
26. Cancerul endometrial este characteristic :
A. pubertatii
B. varstei 20-35 de ani
C. varstei 35-45 de ani
D. celei de-a 3 decade de viata
E. postmenopauzei
51
D. negativ minor
E. fara importanta
52
39. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi:
A. manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervical
B. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a colului
C. forma de "butoiaş" a colului
D. manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervical
E. durerea apare de la început
2. Care dintre urmatoarele metode detine rolul major in tratamentul cancerului ovarian?
A. hormonoterapia
B. stimulatorii ovulatiei
C. tratamentul antiinflamator
D. chirurgia
E. radioterapia
3. Care dintre urmatorii markeri este cel mai studiat la ora actuala in cancerul ovarian?
A. alfafetoproteina
B. antigenul carcinoembrionar
C. fosfataza alcalina placentara umana
D. urokinaza
E. CA 125
53
5. Cel mai important factor de risc in etiologia cancerului ovarian este:
A. sarcina
B. anticonceptionalele
C. istoria familiala a rudelor de gradul I (mama, sora, fiica)
D. infertilitatea
E. dieta bogata in grasimi
6. Care este markerul tumoral cel mai studiat in scopul depistarii cit mai precoce a cancerului
ovarian?
A. antigenul carcino-embrionar (CEA)
B. CA 125
C. alfa - fetoproteina
D. fosfataza alcalina placentara umana
E. gonadotropina ovariana umana
7. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cancerului ovarian este adevarata:
A. necesita un tratament complex, secvential;
B. chimioterapia nu este tratament adjuvant nici in primul stadiu al bolii, nici in stadiile
avansate:
C. tratamentul chirurgical este cel mai important in stadiile avansate ale bolii;
D. efectele chimioterapiei sunt mai bune in prezenta tumorilor de dimensiuni mari;
E. 10% din pacienti se prezinta la prima consultatie in stadii incurabile chirurgical.
54
B. chistadenocarcinomul seros
C. coriocarcinomul
D. tumorile cu celule granuloase
E. ginandroblastomul
12. Cea mai frecventa tumora ovariana epiteliala maligna este reprezentata de:
A. carcinomul seros
B. carcinomul mucinos
C. carcinomul endometrioid
D. tumora cu celule clare
E. tumori nediferentiate
13. Tumorile chistice benigne ovariene prezinta in functie de volumul tumorii urmatoarele
stadii:
A. pelvin
B. abdominal
C. toracic
D. toate cele de mai sus
E. nici un raspuns correct
16. Care dintre urmatorii factori are un efect protector fata de riscul cancerului ovarian
A. istoricul familial
B. fumatul
C. contraceptia orala
D. sarcinile ectopica
E. substantele stimulatoare ale ovulatiei
55
C. limfadenectomia periaortica
D. histerectomia totala abdominala, anexectomia bilaterala si omentectomia
E. anexectomia bilaterala
18. Pentru cancerul ovarian, cea mai bunã metodã de screening este:
A. Examinarea pelvinã;
B. Markerii tumorali serici;
C. Sonografia abdominalã;
D. Sonografia transvaginalã, asociatã cu determinarea CA-125;
E. Citologia vaginalã.
23. Care dintre urmatoarele cai de administrare sunt utilizate in chimioterapia cancerului
ovarian?
A. per os
B. calea sistemica
C. subcutanat
D. calea intraperitoneala
56
E. intramuscular
27. La examenul clinic al pelvisului, in cancerul de ovar, se pot gasi urmatoarele simptome
A. ascita
B. dismenoreea
C. dureri pelvine
D. metroragii
E. dispareunie
28. Care din urmatorii factori contribuie la stabilirea unui prognostic favorabil in cazul
cancerului ovarian:
A. varsta tanara;
B. conditia sociala buna;
C. forma mucinoasa cu celule clare;
D. diferentiere celulara redusa;
E. volum tumoral mic.
57
30. In teoriile etiologice ale cancerului ovarian intra:
A. ovulatia continua;
B. cresterea timpului de expunere la gonadotropina hipofizara;
C. tratament prelungit cu anticonceptionale;
D. prezenta unor chisturi de incluziune;
E. multiparitatea.
31. Valori crescute de CA-125 in afara de cancerul ovarian epitelial se mai pot evidentia:
A. in sarcina
B. in endometrioza
C. in boala inflamatorie pelvina
D. litiaza biliara
E. apendicita
58
B. schirul mamar
C. aparitia unei tumori in san
D. mastita carcinomatoasa
E. adenopatia axilara fara alte semen
59
D. ombilicarea mamelonului dacă nu este congenitală, totdeauna este sugestivă pentru cancer
E. tumora phyllodes este o stare premergătoare carcinomului mamar
12. Prezenţa metastazelor în ganglionii mamari interni în cadrul cancerului mamar, aparţine
categoriei:
A. No
B. N1
C. N2
D. N3
E. nici uneia
60
14. Depistarea precoce a cancerului de san pana la 30 de ani se face prin:
A. mamografie de rutina
B. tomografie computerizata
C. autopalpare
D. rezonanta magnetica nucleara
E. termografie cutanata
61
B. opacitate bine deliminata;
C. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor;
D. edem peritumoral ce apare ca un halou transparent;
E. opacitate sub forma de plaja noroasa cu contur sters;
22. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta
forme particulare ale diseminarii la distanta:
A. plamanul;
B. pleurezia;
C. limfangioza pulmonara;
D. sistemul osos;
E. ascita.
25. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale
mamare:
A. nivelul antigenului CA15-3;
B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare;
C. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate;
D. examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau
ganglionare;
E. examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare
62
26. Tumoarea de san maligna este:
A. dura
B. dureroasa
C. aderenta la tesuturi
D. bine delimitata
E. suprafata regulate
30. Diagnosticul paraclinic al cancerului mamar este formulat de o serie de explorări devenite
clasice care pot furniza date exacte despre tumoră:
A. tomografia computerizata
B. rezonanţa magnetică cu substanţă de contrast
C. scintigrafia cu tecneţiu
D. mamografia
E. ecografia
32. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare, trebuie să precizeze
63
A. sediul, număr, forma, consistenţa si limitele tumorii
B. raporturile tumorii cu fascia sau cu muşchiul pectoral şi/sau peretele toracic
C. adenopatie axilară
D. edemul peritumoral
E. prezenţa microcalcificărilor la nivelul tumorii
33. Următorii factori de prognostic pot fi oferiţi de rezultatul histo-patologic al unui cancer
mamar operat
A. volumul tumorii
B. starea ganglionilor limfatici axilari
C. prezenţa receptorilor estrogenici
D. ritmul de evoluţie al tumorii
E. infiltratul inflamator peritumoral
36. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:
A. afectiuni inflamatorii acute
B. afectiuni inflamatorii cronice
C. dermatita eroziva
D. hematomul post-traumatic recent al regiunii mamare
E. tumora Phyllodes
64
D. obezitatea postmenopauză
E. alăptatul la sân
4. Factorii care scad rezistenta generala a organismului si favorizeaza astfel aparitia infectiilor
genitale feminine sunt urmatorii,cu exceptia:
a) manevrele abortive
b) anemia
65
c) infectia urinara
d) candida
e) carentele alimentare
66
11. Sursele de infectie genitala feminina sunt urmatoarele:
a) exogena
b) endogena
c) autogena
d) heterogena
e) nici o varianta corecta
14. Cea mai frecventa cale de infectie a aparatului genital feminin este:
a) sanguina
b) digestiva
c) canaliculara mucoasa
d) limfatica
e) nici o varianta corecta
15. Examenul local din vulvite se poate caracteriza prin urmatoarele,cu exceptia:
a) congestie cutaneo-mucoasa
b) dureri
c) leucoree
d) hemoragie
e) adenopatie
17. Simptomele subiective caracteristice ale vulvitei senile sunt urmatoarele,cu exceptia:
67
a) congestie
b) leucoree purulenta
c) dispareunie
d) prurit
e) vezicule
21. Leucoreea are aspect spumos aerat cu miros de mucegai in infectia cu:
a) candida
b) gonococ
c) E.coli
d) gardnerella
e) trichomonas
22. Leucoreea are aspect galben-cenusiu cu miros de varza murata in infectia cu:
a) E.coli
b) trichomonas
c) gonococ
d) candida
e) condiloma accuminata
68
e) estrogeni locali
69
a) acuta
b) cronica
c) endometrita
d) endomiometrita
e) exocervicita
70
e) nici una din formele enumerate
CONTRACEPTIA
71
3. Mecanismele de actiune ale contraceptivelor hormonale sunt:
a) impiedica nidatia prin transformarea endometrului
b) faciliteaza miscarea spermatozoizilor
c) inhiba ovulatia
d) stimuleaza miscarile trompei
e) inhiba capacitatea de fertilizare a spermatozoizilor
72
9. Insuficienta progestagenica se manifesta prin:
a) sangerari timpurii (ziua 1-9)
b) flux menstrual abundent
c) sangerare de privare intarziata
d) flux menstrual redus
e) sangerari tardive (ziua 10-21)
10. Daca femeia alapteaza, se evita administrarea contraceptivelor hormonale pana la:
a) 3 luni de la nastere
b) 6 luni de la nastere
c) 1 an de la nastere
d) ablactare
e) 1 luna de la nastere
12. Efecte secundare ale administrarii contraceptivelor orale combinate in primele 3 cicluri:
a) senzatie de tensiune in sani
b) sangerare de privare
c) cefalee
d) leucoree
e) varsaturi,diaree
13. Pacienta se va adresa de urgenta la medic daca apar urmatoarele simptome de alarma dupa
administrarea contraceptivelor hormonale:
a) dureri toracice severe
b) diaree
c) tulburari de vedere
d) dureri severe la nivelul moletului sau coapsei
e) icter
73
b) contine levonorgestrel
c) protectia fata de sarcina incepe la 24 ore de la insertie
d) protectia este asigurata pe o durata de 5 ani
e) fertilitatea se redobandeste tarziu dupa scoaterea capsulelor
74
22. Semnele de alarma pentru pacienta cu DIU si care impun prezentarea la medic sunt:
a) dureri in molet
b) dureri pelvine
c) leucoree purulenta
d) metroragii anormale
e) febra
25. Spermicidele:
a) principalul agent: nonoxinol-9
b) se folosesc in asociere cu diafragma sau cupola cervicala
c) sunt prezente sub forma de creme,geluri,ovule,spray-uri,bureti vaginali
d) sunt recomandate la femeile cu fertilitate crescuta
e) faciliteaza transportul spermatozoizilor in tractul genital feminin
26. Metode naturale de contraceptie sunt:
a) prezervativul
b) coitul intrerupt
c) abstinenta totala
d) alaptatul la san
e) metoda calendarului
75
d) monitorizarea tensiunii arteriale
e) glera cervicala
31. Dupa contactul sexual neprotejat, contraceptia hormonala de urgenta trebuie aplicata in
primele:
a) 12 ore
b) 24 ore
c) 72 ore
d) 48 ore
e) 96 ore
76
35. Tipuri de pilule contraceptive combinate sunt:
a) bifazice
b) trifazice
c) tetrafazice
d) monofazice
e) nici o varianta corecta
77
c) avortul in evolutie
d) avortul eugenic
e) avortul incomplet
78
e) dupa realizarea avortului, este nevoie intotdeauna de un chiuretaj mecanic
79
d) avortul din trimestrul II
e) avortul delictual
15. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt:
a) Consumul exagerat de alcool
b) Tabagismul
c) Aport insuficient de iod
d) Infectii acute
e) Afectiuni tiroidiene
18. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt,cu exceptia:
a) Consumul exagerat de alcool
b) Tabagismul
c) Aport insuficient de iod
d) Infectii acute
e) Afectiuni tiroidiene
19. Factorii care actioneaza asupra gametilor in avortul spontan sunt cu exceptia:
a) Infectii cronice
b) Intoxicatii
c) Sinechia uterine partiala
d) Hipoplazia uterine
80
e) Anemii grave
22. Factorii materni care intervin in producerea avortului spontan sunt, cu exceptia:
a) gametopatii sau embriopatii determinate de afectiuni virale
b) patologia anexelor (placenta, membrane, lichid amniotic)
c) consum exagerat de alcool
d) anemii grave
e) afectiuni tiroidiene
23. Factorii de mediu extern ce actioneaza dupa conceptie in avortul spontan sunt, cu exceptia:
a) Consumul exagerat de alcool
b) Tabagismul
c) Aport insuficient de iod
d) Infectii acute
e) Afectiuni tiroidiene
81
a) tulburari menstruale
b) complicatii toxice
c) complicatii tromboembolice
d) leziuni cervicale si uterine
e) infertilitatea
29. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan sunt corecte:
a) frecventa generala este de 35%
b) este intotdeauna unic
c) apare dupa 28 de saptamani
d) prognosticul matern este in general prost
e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul
30. Care din urmatoarele afirmatii despre avortul spontan nu sunt corecte:
a) frecventa generala este de 35%
b) este intotdeauna unic
c) apare dupa 28 de saptamani
d) prognosticul matern este in general prost
e) in cazul avortului habitual este dificil de apreciat prognosticul
82
e) diagnosricul diferential se face cu sarcina molara
83
a) este o metoda des intalnita
b) se realizeaza sub anestezie generala
c) se practica in avorturile din primul si al doilea trimestru
d) se realizeaza prin abordul abdominal al uterului
e)se realizeaza sub anestezie loco-regionala
40. Urmatoarele afirmatii despre prognosticul fetal al avortului spontan sunt corecte:
a) se apreciaza ca dupa doua avorturi riscul este de 20%
b) riscul e de 75% dupa al treilea
c) poate fi bun daca este depasita etapa iminentei de avort
d) prognosticul in avortul habitual este usor de apreciat
e) este mai bun daca se cunoaste etiologia si numarul de avorturi
1) Incidenta globala estimata a maladiilor sexual transmisibile este (250 milioane de cazuri):
a) veruci vaginale 20
b) gonoree 25
c) trihomoniaza 50
d) veruci genitale 30
e) hepatita B 120
84
a) contactul sexul (10% din cazuri)
b) transfuzia de sange
c) inocularea accidentala prin intepatura
d) transmiterea prin umori infectate (sange, saliva, sperma, urina)
e) obiecte contaminate
85
d) treponemele nu mai persista in organism
e) treponemele mai persista in organism
12) Urmatoarele afirmatii despre sifilisul prenatal precoce sunt adevarate, cu exceptia:
a) apare la nastere sau in primii 2 ani de viata
b) apare numai la nastere
c) apar semnele cutaneo- mucoase
d) craniotabes
e) manifestari viscerale
86
a) bartonilite
b) skenite
c) periuretrita
d) cistita
e) pelviperitonita
87
e) localizarile la femeie sunt numai pe colul uterin
88
a) este precedata de prurit arsura si durere locala
b) evolutia spre vindecare spontana in 3-4 saptamani
c) la femei leziunile sunt superficiale
d) interesarea este exclusiv cervicala
e) leziunea are un contur policiclic
33) Poliadenopatia aparuta in sifilis este cea mai rar intalnita in grupa:
a) cervicale posterioare
b) suboccipitale
c) retroauriculare
d) inghinale
e) supraclaviculare
89
e) diabetul nu favorizeaza aparitia candidozei
90