externi qi deco,larea glandei sint preferabile pentru cI asigurA un dre-

& funla naj- mai br.rn.

Eficrenta intervenfiei depinde nu numai de calea de abord ;i eficien[a
drenajului ii qi de exacta evaluare a focarelor supurative gi drenajul lor,
+l
dacd sint rirultipte. Depistanea focarelor supurative rnultiple se face prin.
& rude de incizii largi gi explorarre digitali.
A-baesele premamare sau retromamare, foarte rar€; so dreneazl prin
-+&naticd, aceleaqi c5i de acces.
Poitoperator se vfl urmdri curba termici qi palpator aparilia unui nou
abce.s, pentru a interveni in timp util. Se va urrnlri inhibarea cit mai
cu fta{i, rapidl a secreliei lactate.
a glanclci sudoripare areo-
(4lzil
Abcesul subareolar ltuberw)
- supura{ie dacd
lare.'_ se dreneazd prin incizie periareolarS: este recidiva,nt, se re-
curge la rez.gcfia glandei supurate prin incizie similarir.
Flegmonu! difuz impune uneori probleme dificile de diagnostic cu
pu- mastiti carcihomatoasd acuti. Numai dacd:diagnosticul de flegmon este
gisite. confirmat se recurge la intervenlii.Ei in'cizii largi, eventttal multiple, cu
pentru depistgrea Ei evaorarea colec{iilor gi
a abcesu- explorare
-
Anestezia generali, ,irnciziile largi 9i. drenajul
'larg, sfacelurilor.
cu tuburi bine
flmwrrficisls;, plasate, eventual'tu aspiratie contin'ui fur abcesele mari, contribuie la
rall eircum- vindecarea bolnavei fdrl supurafii trenante, fistule, cicatrice deformante
pe cel mai ' intervenlli
gi repetate
Antibioierapia este indicatfl, dar ng suplinbste o interven{ie insufi-
ilu un tra-
cienti.
Se poete
'a ln- Mostitele cronice
mmni estetici.
Din pturiC de vedere etiologic se impart in 5 categorii:
mastite cronice nespeeifice cu agen{i patogeni obi$nuiti;
'-- mastite cronice specifice (T.B.C., lues);
sau lateral.S micoze marnare:
- ptazitoze mamare;
- mastitd cu celule gigante.
-
Mastitele eronice nesPecifice
. se intilnesc in practica medicalS ourenti sub urmitoarele. forme
Abcesul cronic nespbcific apare in doui circumstante: consecutiv
mastitei acute insuficient sau incomplet tistate, sau i'n'urma unei infec-
[ii geherale sau traumatism local. De multe ori f(barul cronic se giseq-
te'Jub cicatrioea virrdecaG a rlnei incizii de3rbce3 mamar aout, favori-
zat deseori de terenul diabetic. Clinic se prezintd'ca un nodul fibios de
dimensiuni variabile, prost delimitat de fesutul din jur. Pe sictiu,ne
oentnrl excavat confine o. micd cantitate de puroi, .serozitate tulbure,
v-erzuie sau sangyilrolentd. Peretele abcesul,ui gstg. 9Io6, qrneori dur Ei
cind focarul evolueazi de mai mu$i ani poatg chier calcificqrt.
Debrrtut este insidios, dunerea fiind de interxitate variabili.'De mare
valoare este durerea prov(rcatn prfur palpare. Turnora este mobili pe
p.lanurile.superficible Ei profunde, dar irn cazurile mai vechi pielea poat€
fi prinsi, mamelonul poate fi retractat iar cind cavitqtea npdr-4ului cp-.
munici cu canalele g-alaetqfore, cvmpresiunea provoacA o sclrrgene se-
frgrnarl. roase $au seropurulenti prfur mamelon. La rpalpaqea. axilgi preeen*a ade-

{83
nopatiei .este frecvent eonstatati. Cu toate caracterele clirrice inflama-
torii, siqgura metodi. corecti de diagnostic qi tratament in acelaqi. timp
este extirparea ahirurgicali cu biopsie extemporanee.
Galactocelul este un abbes erofuc, o cole4ie inflamatorie cronicd care
confine lapte alterat qi apare tardiv dupi intrerupenea lactafiei. Anato-
mopatologic se constatd o cavitate cu peretele format din fesut fibrps
ce cc{ine leucocite, in eare se desctrid rnai nnrtte canale galactofore-
nu este acoperit de epiteliu (pseudochist), iar con[inu-
Peretele cavi$i$ii'cazeos
tul este cremos, sau lichidian lactoscent. In fundurile de sae glan-
dular se g6sesc adesea colonii stafil'ococire
Din punet de ved-ere clinic se prezilr.ti ca o tumqi bine circumscrisi,
mobile pe toate planurile, ou suprafati netedE, de consistenti fluctuen-
t5, renitent6, duri sau moale dupd corr{inut. Scurger.ea de lapte alterat
prin mamelon qi uneori semnul godeului (amprenta lisati la airisare)
completeazi tabloul clinic. ln evolu{ie iqi miregte progresiv dimensiu-
nile. foarte lent, pind la aparifia supuratiei.
Tratamentul ctnstl in extirparea chirurgicali a pseudochistului.
Flegmolul cronic lignos al sinului Sinul apare mirit de volum, cu
earacter de formatiune tumorali mare sau coqglomerat de noduli duri,
riu delimitati. Pielea este tle culoare roz qi cu aspeet de_eoajd de poito-
calS iar mamelonrd retractat gi adererrt l,a shaturile profunde. Adenopa'
tia a:rilari apare cu ganglionii mobili, in pachete qi eu caracter inflarna-
tor. Dvolu$ia este fie spne regresiune spontani,, fie iin puseuri repetate.
Diagnosticul diferenfial se face in primul rind eu cancerul mamar qi'
tuberculoza

llorfirele cronice epecifice

Tuberculoza sinului se intilneqte la femei ln perioada de activitate
genritali. Ibcalizarea tub€rctrlozei mamare este unilateralS; in tuberculo-
Ia primitivi a sinului bacilul Koch pdtrunde in gtande pe cale sangvini
sau limfaticd; in hrberculoza secundari mamela este ouprfursi din aprca-
pe in apnoape datoritii unei leziuni tuberculoase inveeinate.
Anatomaptologic se disting :
.- forrna diseminatA cu multipli noduli miei cazeoqi, izolafi u.nii de
dtu;
-- forma localizatS, confluentS, veritabil abees rece intraglandular,
an confinut cazeos sau purulent;
forma pseudoneoplazid,, de schir tuberculos;
- forha de galactoforiti.tuberculoasi, inchistati sau vegetant5.
-
Histologic, follculul turberculos ctr celule gtgante este caracteristie-
Perifoial, reacfia c.oniunctivo-scleroasd este erridentd.
Clinin:
diseminat5 se intilneqte la femeile crrne au qi alte localizdii
- forma viscerale avansate. Sinul se m6regte de volum, tegurnentele
trbercutpase
nu se modificd; la palpare se percep nodull multipli izolali Ei adenopa-
tie axila6.
forma localizatEi evolueazi in doud faze: faza de cruditate c.u tu-
wre - bine circumscrise, cu marginile neregulate qi adenopatie axilari;
frr de ramolisment tn care tumora devine flrrctuenti, pielea'se inro-
$e*e, frtnora tl4d€ sn fistuleze eu evasuare de puroi grunjos' cazeos'
cr.cteristsc. Flstulele sint multiple Ei intrefin supura{ia cronici care

H
 isflama- duce la pr{nderea succesive a intregului {,esut rnamar. Gaaglionii axilari
ft"d*$ timp dupi qi, mai rar, inaintea focarul'tri mamar.
---Su*""feconcomit€nt,
su,pur€aze
generale iint'aceieb ale impregnafier bacilare. Intregul !a-
care blou cfnic este agravat qi precipitat de sarcind. Pentru tuberculozi p-le-
Anato- deaza rrrultiplicititea focirelor, preccitatea adenitei axilare qi lipsa du-
@t fibros rerii.
m$adofore. Dingnosticul ilifercnlial se faee cu:
,fiu'cmfinu- iatt Oi tt de cruclitate:
w glan- - adenomml: nedurcros, incapsulat, lipsa adenopatiei;
- goma sifiliticd : reacfi,e senologici pozitivi;
- mastita tronictr:
f,nchrea- - can""i"l slnului: examenul histoto$ic extempcaneu stabileqte
altaat -
diagnosticul
,lle @sare) l" staaiut de ramolismerrt:
ffimensiu- - abcesul eronic;
- galactocelul;
lui. - goma lueticd;
m'm&um, cu - ihistut hidatic al sinului-
,oudnaliduri, -fr;;;;e"i-In formele seoundare se lirniteazi la ptr,nctii evacuatda-re.
de porto- In contextul terapiei specifiee antituberculoase: in formele primitive
Adcnopa- r.- r*o-r"da amdutatia sfnutui cwrservarea perioade pectorali.
qi muqehilo_r
ffilama- Siiifisuf sinulu'i-po'ai" A ioUlriit in diferitele evolutive ale
!"petate. bolii:
tnRflrfirl2r Sr -:'- qancnd sifilitic apare sub forma arleera{iei unice sau.multiple.-loga;
lizate la baza mamelonului. Eroziunea este roiundd sau ovalard cu fiindUl
neted sau ros,u, nefiind dureros. Ea este duri qi inso[iti de adenopatie
axilarl;
sititisut secundar ie cararterizeazd prin prezenfa sifilidelor seeun-
adivitate Oare- (rozeolelor) pe pielea sinului. Sulmamar pot evolua sifilide papuloa-
ffictfo- ''" (forme tumorale);
se
sMgvind '-f
go*-" ,;iilltttd caracteristicl perioadei terliare evolueazl in cele 3 sta-
ffiim afmoa- aii ouilnuii"r ramolisment, ulceratie. La inceput se descoperi la
"*oiu.te,
sinul bblnav unul sau mai mulli noduli izolali un'ul de altul, duri, nedure-
iori. neaderenti la piele qi la pianurile prof,urnde, flrd adenopatie axilarS.
unii de b,iie "it"'na luni nodulii se nflrncsc, devin fl,uctuen{i, pielea i-si pierde
r,:o6ilitatea iar prin desehiderea in afard apare ulcerafia caracteristicit,
gomoasd, rotundh, cu margini ascufitg qi fund cu sfaceluri.
Forma 'sclero-gomoasd:este mai difuzi 9i se caraetet'rzeazd prin infil-
tralia masivd a glandei qi ci{iva noduli diseminafi.
'Pentru diagilctiouil'formelor secundare qi terliare probele serologice
sint indispensabile.
Tratainent. Tratamentul de fond este cel antil,uetic zub care leziunile
retrocedeaz[ rapid, mai pulin cele scleroase care se vindecfl ineomplet,
fiind necesard uneori extirparea chirurgicald.
i'@lizefi
ihpmentele
mi ademopa- Micozele momore
Actinomicoza mamari. Exceplionali in practici, poate fi primitivi
an tu- sau mai fregnerrt secundari unei invaddri din aproape in aproape, pl€-
rrilari; cind de la un focar pleuropulmonar satr un foear la distanta.
se foro- La nivelul sinului apar focare multiple care fishrlizeazd, rcgid trets-
cztzegs, formind mamela intr-o rnasi dr:ra, lemnoasi, nedureroasd, mobili pe
care planurile proftrnde dar aderenti la piele. Examenul bac'teriologic prurre
d&5
 in crvitlen{ir grurrula{iile cirrirctcristicc. Trrltatnt'nt gtrncr:rl cu antibiotiee.
tratarncnt iodurat qi, in funr:fie dc grrrdul de distrtrc{ie al sintrlrti, fczcc[ie
partiall pinii la amputa{ie.
Sporotricoza marnar6, maladic cxccp[ional 'dc rarS; se 1:t'ttzitrt.ir ca
un proccs trrmoral carc irr evoluliar ulterioarh se poatc ramoli 1i exttlct'rit.
$i in acest tip cle micoz:-r .evolufia este severi. Diagnosticul st' stabilc$te
prin punclie iau prelevare directti (forma ulccrati), culturilc identifici;rd
agcntul patogcn (Sporotrichurn betrmonni).

Pnrnzilozele momcre
Chistul hiciatic nl sinultti'rcprr:.zintir' o.locllizirrc rarir a irf<:c!iltnii. Iir-
vaclerea glandei se produce probabil'prin anastomozt'le vcnclor ligutrrt'rrtrt-
Iui suspcnsor'al ficatului cu vcnele mamare. Diagnosticul prc'o1:t'l'lttor
poate fi l:irnuit doarr in prrzen{a antecedentclor eclr!nococozci. Trattttrrr.'nlttl
c'orrstii clintr-o rezectie.cunciformi a nlamelci r:u extirparca c'ltistu!tti
qi a {esulului glandulilr inconjuritor 1i, binein{t,ies,'asanarea focitrr:ltti
primitiv.

. l,toslilo gronulomoleasd cu celule gigqnle'

Maftita granulomatoasd cu ceiule gigirnte tonstituie o entitato rcct'rrt
studiatii. puf,in cunoscutd, ce pune problcnre uneori clclicate ,le diagrloslic
u'"B:::li;t::*r:::li:; qi woroch in rt72. cstc .aracterizrrtir printr-.n
.proc€s tunroral mamar etr manifestirri inflamat<irii acute sau cronice, cu
evolu{ie trenanti, recidivantir
Etioltglirt $i pxiogenio sint practic rrecunosciute. Unir din ipoteze orien-
, tetrzir spre un proc'es imunopu+-ologic asomtinir[oi' celtti din tiroiditclc
cronice' sauorhiti granulornatrxtsti.
-'.Sediiculir o ctiologie infectioasi. Se pare cii boala ntt c<xrstituie o
rcuciic la corpi strlini.
dxamenul c'upital pentru diagnostic estc cel histolqlic.
C:rnncterul ltistologic, tirre clifercnfiirt, estc reprczentat dc microgranrr-
loame formate din celule epiteloide disptrse in coroani delimitind mit:i
speilii <,u Icuior:!ic alterate (microabcese). La periferic se remarcl itlt
sirat oelular, format din celuJe glga1te multinucleate de tip Langhans
;i di.n clemerite inflamatorii de tip limfoid,
Mastita gr:rnulomatoasd cu celulc gigantc, in iorma ei purit, se in-
tilne;te la fcmei tinere, zu'b 45 ani.
Examenul glandei .rnamare evidernfiazd un proces tttmoral ctt caretcter
inflamator acui sau mai curind cronic, fistulizat.
Adenopatia este de rcguld prezentS. Fie spontan, prin fistulizrtp.
fie in urma inciziilor, uneori repetate, inflamafia devine cronici, trcnitnt.i.
recidivantir, impttrnind u,neqri frecventc incizii de derani, dar fiira ir
duce lar vindecare. in accasti perioadd de evolu{ie cronicii, dtt;rit un
debut acut, diagnosticul clinic preopera,tor cx;te incert, fiind posilrilir
confnzia cu tuberculoza mamarl sau neoplasmul stlpurat..
Dar, este necesar a se avea in veclere qi asocierea leziunilor tle tttus-
titd granulomatoasd cu alte leziuni ale glandei lnamare.
Distingem astfel, in fu,ncfie dc criteriile clinice qi de examcnttl ctnrt-
tamoFp;t@ie, doud categorii :

AW
 1) ntastita granulomatoasil ('u <r:lttlc gigi,rntc ('il . uni(: prr)ct's pitttr:
mwrms,rtia logic.
" 2) coexistenp mastitei granulomatoase cu c'elule gigante t'u lcziuni tltt
(\a
limlogranulomatozl, mastitir cu plasmocite, mastozl chisticl. p:rpilom in-
nl- traductal. adenocarcinom trabecular t'tc.
;te
rd Mastita eu plasrnocite rcrprezintir o a,fcCtiune a mamelei caritcterizati
prlur cctazia s€gmente-lor subareolare ale ca,nalelor galactof_orc, reten{ia
prodtrHrlui de secretie Ei galactoforiti cronic[ sclerbzantir ducind la
obliterareil canalelor galactofore.
'canalcle galactofclrc dilatate, pline cu un pro-
Ilti(:',:o:copie se observ5
il- !ir- clus de secrefie omogen satl ncomogen. in iurul canalelOi galactoforc
ttl- ap rr -fibrc colagerne $i elasticr' -clispuse lincar, precum 5i un prgcqs
n:!ur inflam:rtor'cronic. reprezentat dc limfocitc, plasmocite, histiocitc qi celulc
I trl gigilnte.
Se eonsideri in euolu[ia ac€stei trfectiti'ni 3 faie:
l) faza I cu formarea prdt$ului clc secr€tie in canalele galactofore
si ectazie dttctalS:
' 2l laza 1I, urmarea rupturii canitlclor galactofore cu galactoforitir ;i
mastitA circumdu'ctald cr<lnici, progresivit ;
3l faza III, dominatd de aspe:tul mastitei granulomatoase cu prczen{a
FCr-- nt de celul,e giginte. Dar, in mastita cu plasmocite qi sinrdrgT + retenfie,
dlrcgnosli<' aspectele d"&rise sint localizate predbmi.na,nt subareolar. Afec{iu'nea apa-
re in special la femdi'mai'in virstir.
wintr-rtn granulomatoasi cu cclule giganle-nq.a-.e 'semne de retentie
Ivleitita *galactofore
iCU, C'-t in cunnlele ,si se intiltre$te de reguld la femei tinere.
Atituilin6a ternpeuticd cea mai corectd, asupra mastitei gr:Ijtriomil-
orrerl- toase cu caluic gigantt, este sectorc.ctornis largi'a lesutrrlui pat<ilogic cu
t"iroiditclc biol:sie exterinpdrrint'e, urrnatii 'de exirmondl histologic Ia parafinit. si,n-
'si stabiletscil
guri:l' capabil cliaghosticiri. Astfel, finalitatcr rcitrltti
tuie o teraireutic poate fi ;i intcrven{iat cu caracter radical,

T$ASTOPATIA FIBROCHISIICA
Anll- .

ncl mi<:i Mastopatia fibro:,histicti estc o irfdc{itrnc mamari frecvorrt intilnitii,

ci alt apirrind li ferneia adultir, nr:ti itlts.in ii.4-e doeadir 4 vicfi!, daf .ti' l:l
'.
[.-rnghans
pubertate, mt'nopitu:rii ;i, ttxccptional, Lt bdrbat. Caract!:rrrl crlmplex ii
-8. sc .in gcncra! ilso('ii;t al lc:l!unikrr' inicroscoliei' i1 fitc''tt ca itcttal;h-t entitatc
anato:no-clinicir sir sc intilnc:rsgir sub diverse denumiri, de altfel sinonime:
boala iteclus-18110; bl:tla,schinrnrc'lbusr:i:; mastit:l cronici chisticir etc.
earactcr
Etiopatogenie
fistuliznrc. Ivlajoritatea autorllor'c.onsidcfi ('i cste vo-rba de o lczitrne tlis'lrificti
treni.tnl.:'i. glairdrriru'ir 'favorizatit'rie fiil'to:i hocironirli. in prez.entr.-se..cttnolste. .eit
*hipcrfoliculinemia
dar fririi ir
producc altcrrhrilc glandei mamarc intilnitc i.rr t'llasto-
patia fibrochistici.
dtr.rir un ' Ivlastopatia fibrochistidir pOatc coexista cu fibroadenoamele nli.rmare,
posilrilir
sub influen{e hormonale sinrilare.
Acceptind teoria endocrinl, sc pot exglica gi diferitele forme ale bolii
{: in rlpori eu virsta. Astfel,, la itrupul bolna'velor mai tincre, din deda
l€
frmr'nrrl
3-4'de viati, domini forma hipcrplazicd a bolii chistiee, manifestat-r
':1'
crnrr-
printr-o hiperptazie.simplS sau papiloraatoagi ,a epiteliuiui ducl.al ;i a
tesutului ctn juc*iv incoa iurltor;
'%l

:f

487
 La lotul bolnavelc virstnice, din decada a 6-a de viati, dominantir
este forma atrofrcd a bolii ohistice, oaracterizati printr-o predominanli
a tesui.ului conjunctiv periductal cu o atrofie a epiteliului canalicular;
elenrcntele mioepiteliale pot suferi qi ele. o invoula{ie fibroid5. La decada
mijlocie cele douA forme se. asooiazd. Proceeele fiziologice de invo'lutie
pot trece in mod curent in domeninrl patologic, delimitarea fii'nd dificild
dar posibild cind se recurge la examenul histologic.
Anatomie patologicl
Sinul poate fi interesat numai intr-o zonE, leziunile fiind aparent circum-
scrise, dar microscopic sc confirml cI nu sint niciodati nct delimitate.
Uneori sinul este afectat ih totalitate, iar altqrri leziunile sint"bilaterale.
Maeroscopic,,pe secfiunre se pot ctrstata trei elemente predominante:
* chisturi de talie inegald, solitare, multiplc sau cu caracter con- $

tttat'"orrlinutul.chisturilor, $
ce poate fi un lichid gdlbui, bruri, albistrui
uneori viscos, sub tensiune: $

. 5gls162[ difuzd cbre separd chlsturilc intre ele.

Microscopic se pot aacia: chisturi, sclerozi qi atro'fie, fenomene de $
hiirerplazie qi metaplazie. I

Chistr:rile se formeazfi prin proliferarea epiteliali a acinilon, canale- $

lor intralobulare sau canalelor galactofore. Con$nuhrl variazi de la un
nraterial proteic amorf sau lipide amorfe, tablete de colesterol prove- fi

nite din autoliza celular5, pini la celu:le descuamate cu citoplasma de

ff,
tr
$
aspe.ct xarrtornatos.
Seleroza duce la substituirea sau reduceiea fesutului adipos de la ni- fr
velul acinilor qi spa[iutui interacinos printr-un tesut conjunctiv dens, tr

uneori aproape acelular qi cu caracter lobular.

Hiperptaziile epiteliale determind atit multiplicanea acinilor 9i tupi-
tor. dir ii prolifernri endochistice papilifere cu ax corfuctivo-vassular
ramifie'rt, aioperit de epiteliu bistratificat cane continul inveliqgl ohistic.
iliperplazjile epitelible, mioepitetiale ..si eventual stromale pot determina
ap-ariiia nodutrilor de adenozi diseminafi in zonele fibrsctristice. ln ace-
ste cazuri dificultSlile de diagnostic diferen{ial cu prtliferdrile neopla-
ziee sint mari datoritA delimtlrii slabe a elementelor rnioepiteliale de
stroma iorccrniirritore. Caradterul activ al celulelor epiteliale reiese din
analiza ultrastructttrii lor: bog6{ia de glicogen in citoplasmi poate fi
pusd in legdturd cu influen{e estrogerice asupra metabolismului glucidic
(Murad
' Si Haam).
Metaplaziile epiteliale de la nivelul chisturilor pot imbrica aspectul
galaetofor, cel .mai frecvent, a.spectul hidrosadenoid (cu elernente vo-
luminome, de tipul .morfologic.al celulelor s,udoripare apocrine) qi foarte
rar aspcrtul epidermoid cu formare d'e ctristuri epidermoide.
.Sintetiztnd aspec{ele microscopice, mastopatia fib'rochistici se poate
penta sub trei forme: ,
pneponderent chisticd:
- pepondererrt fibroa.si:
- cu proliferare epiteliali deosebit de pronunfati (pnoliferiri papili-
fere- endochistic'e, noduli de adenozi).
Datorita faptului ci studiile efecttrate pe lohrri mari de bolnave arati
o freerrerrla de 3-4 ori mai mane a carcinomului la sinii cu leziunii de
,{88
 mastozi fib'rochistici, se discuti rnr.alt relafia bolii Reclus cu canerul
rnamar. Transformarea cahceroasd se traduee prirr mperea bazalei de
ciitre proliferdrile epiteliale endochistice papilifere ;i compacte, cr-r apa-
ilfum:s.lt
rifia leziunilor de careinom, deseori cu aspect multicentric plurifocal.
fuimMie
fficili
Studiu clinie
Simptomatologia este in general slracd, bolnava descoperind prin
autoexaminart prezenla unor forma{iuni tumorale la nivelul sinilor sau
rdEE[,Itrn- schimbarea permanentd a consistem{ei acestora
Mastodinia apare ca un sindrom dur"ems de sin, cu exacerbare pre-
menstruall, sinul putlnd fi moclerat turnefiat, ehiar cu uqoari circulafle
cplateralS-
, Seurgerea mamelonari saroasi sau sero-labteseentd, prezenla nodu-
lului unie, cu fluctua{ii in funcfie de ciclu, pot fi semnalate de cdtre
*nfinftd<trui bolnavd.
La inspecfie, nu se eviden{iazi. modificdri aparente ale grandei decit
de
in cazuri cu evolufie indelungati. La palparea sistematici a sinului,
intre mirid qi peretele toracic se penc€p o serie de noduli disemfinafi,
de mdrimi variabile, c€ pot da impresia unui eiorchine de strugqre sau
" oale- :r unui conglomerat de bile sau alice. consistenla acestora este'ferm5,
de la un sint net delimitafi, izolafi unul de celSlalt, mobili sub tegumente, earac-
Irove- tere foarte importante pentru diagnosticul pozitiv. Aderenta ,la pla,nu-
de rile superifieiale gi/sau profunde, diminuarea delimitirii nete sau a
mobilitSfii sint semne care pledeazd in favoarea unei cventuale asocia-
de }a ni- fii maligne.
derrs,
Este_ obligatorie cdu,tarea atenti a adenopatiei axilare s,i supraclavi-
culare. In general nu .s€ intilne,sc ga'nglioni prezen{i, dar dacd se percep
* hrbi- sint elastici, ugor dureroqi, avind caractere de benignitate. Boalt fiind
d€seori bilaterali este obligatoriu examenul atent al sinului opus.
chistic.
deternfna Chishd solitar reprezint5 o formd localizatd a mastozei fibrohhistice.
!n rce- Acesta apare mai frecverrt la femeile in preclimax, fiind rotund, bine
mpla- delimitat, neaderent la tegumente sau Ia straturile profunde, fiind ab-
de sent5. adenopatia axilarS. Tumora poate cre$te in timp relativ scurt gi
reiese din deveni durd.
poate fi Punc{ia explgratorie qi, in cazul cind. permite, aspirarrea unei mici
glucidic cantitdli de lichid,. nu aduce elemente, de diagnostic. Mamografia poate
da imagini opac€ rohmde sau orralare, cu crntururi nete in otristut- soli-
aspectul tar sau multiple opacitdfi relativ rotunde, care pot avea pere{ii calcifi-
vo- cali in chisturile multiple. Chisturile rnici sau.alte aspectC ale bolii sint
Ei foarte dificil de depistat. Elementul de bazd irn stabilirea diagnosticutui rdmine
examenul histopatologic prin biopsia sau extirparea formafiunii tumorale.
se poate Diagnosticul diferen{iat se face cu mare parte din afecliunile sinu.
lui. In formele localizate se faoe cu fibroadenomul mamar, galactecelul,
mastita cronicii, hemangiomul, epiteliomul intracanalicular (in care scur-
gerea sangvi,nolentd este frecventil.
papili- Diferenlierea lezirrnii unice de cancrerul de sin trebuie fdcutd cu gri-
j5. Dintre elementele de diferenfiere ami,ntim doar: aderenfa ta pie[e
ve arati sau la planurile profunde, existenfa prel.ungirilor ramificate Ei adenopa,-
leziunii de tia exilarii caracteristicS.

4$9
 EvoLQia bolii este in'geireral len-ti-r. pc pilrctirstti a ci{iva ani. Pusee-
le evolutive 11 evnluf;* 3f3flic5 a afectiunii s'lnt leqate cle fenonrene itr-
it'fi'r1'r';,11' r';r:.. !)tls()Lr hornte;niile, illlr(rpiel€a lilenop3uzei, helirltelapic'
lloala pt.raie li frjinertir de menopauza naturalir sau ovariectomia bilatcral5.
'i1l.ioritatetste benign, atita
Ir;'ocyrinslictrl timp cit ntt apar sem:ne de malignitittc.
Mure. a autorilor consid€rA afecfiuneu ca o stare,precancero-a-
sii qi cstt' bine cunoscutS $i posilrilitatea asocierii cu_ uin. cancer de sin.
Co,lrli,,zi,, ;:ructicA utiu au"i-.i to*b.ti" atent supravegheati bolnava, rnai
ities ciulti-r 40 clc ani, prin control sistematic, repetat lunar qi dupi extir-
lllr(la lczitrnilor satt biopsia zonelor suspecte.
Tratament
l'xttTtnentrd med,ical hormonat cu estrogeni qi androgeni se foloseS-
te r.u prrudcn{d. putind determina atit tulburiri secundare endocrine cit
rii l:iciuili.a cvolutiei unui canccr mascat de maladia sclerochisticd- Ra-
clioteraipiir cstc total i,neficientd.
'f1.at(nv,nt1rl corect este cel chirurgical gi constl in sectorectornie in
r1pt;!.t dc iutinderea procesului lezional, eu examen histopato,logic. O{cg
mlsii ttrrngrala existenth la sin trebuie si fie privitd cu un potenlial
cilnccriqcn trtita timp cit examenul histo-logic ,nu vine sd -precizeze.na-
tur:.r lez.itrrrii, ca singur eriteriu ceft d€ diferentiere a neoplaziei maligne
dc celelaltc lezirtni tumorale. Rareori, in formele diseminate ale masto-
pittiei fibrochistice se indica mamectomia. (mai ales cind existd chisturi
iiu dirrnri',i.rtr mai mare 'de 2 cm) obiqnuiti sau subcutanatd, urmatd de
r:xuminarc histologicl extemporanee.

TUMORITE IAAMANE

In acest capitol de patologie mamari trebuie incluse toate formafiu-

nile tumorale dezvolta6 pu iegiunea mamard, infelegind atit turnorile
gllrrdei propriu-zise, eit qi cele ale {esuturilor care o acoperd;
Ftmtorili, l;1n.rrrtt'e reprczintd aspecte variate de patologie in care dia-
gircsticul si irtitudinea terapeuticd impllci intr-un grad inalt respornsa-
bilit:-rtelr rnerlicalir. in esenfii, prima problen,d care se pune estc aceea
it <iiirgnosticr.rlui de tumorri mamard; i'n al doilea rind, dar tot aqa de im-
pci'tanlir, estc stabiiirea (prezumtivi), pe date clinice 5i paraclinice, a
;r;rttrlii accstci ltumori. Indiferent de diagnosticul clinc, deeiza terapeu-
ti<':i trt'buie sir fic promptn qi mai ales corcctir-
Nu este inutil si ream,intim ci dseori se trerr: ritt prea mullir usurin[6
ltt.ste o tumor:l mamard care este considcrati bonigntt, litrii l se indica un
tr';rtlimt.nt corclt, astfcl incit frccvent evoiucazd -.- fie firir nir:i ttn trat-
tlrrrerrt. fic cu un tratamcnt hormonal un canccr milmilr.
Pr.int'ipitrl t'are trebuie si ne
-
conducit in fata unei tum()t'i mamare sau
rr rcgiunii manlare este ci tumora poate fi tln neoplasm ;i ca atare eo
trcbuie r:orect diagnosticatA qi mai ales solu{ionatir.
Nco.ior4rc{iunite pietii si ale tesutului grdsos. Pielei regiunii nlamare}
gxralc fi st'dlul oriclror formafiuni tumorale benigne sau- maligne.- ca ;i
in restul organi;mulni, ;i anume: angioarte, papiloame, chisturi sebacee,
lipoarnc, dpitelioame cutanate, cu caracterele lor specifice.

490