EvoLQia bolii este in'geireral len-ti-r. pc pilrctirstti a ci{iva ani.

Pusee-
le evolutive 11 evnluf;* 3f3flic5 a afectiunii s'lnt leqate cle fenonrene itr-
it'fi'r1'r';,11' r';r:.. !)tls()Lr hornte;niile, illlr(rpiel€a lilenop3uzei, helirltelapic'
lloala pt.raie li frjinertir de menopauza naturalir sau ovariectomia bilatcral5.
'i1l.ioritatetste benign, atita
Ir;'ocyrinslictrl timp cit ntt apar sem:ne de malignitittc.
Mure. a autorilor consid€rA afecfiuneu ca o stare,precancero-a-
sii qi cstt' bine cunoscutS $i posilrilitatea asocierii cu_ uin. cancer de sin.
Co,lrli,,zi,, ;:ructicA utiu au"i-.i to*b.ti" atent supravegheati bolnava, rnai
ities ciulti-r 40 clc ani, prin control sistematic, repetat lunar qi dupi extir-
lllr(la lczitrnilor satt biopsia zonelor suspecte.
Tratament
l'xttTtnentrd med,ical hormonat cu estrogeni qi androgeni se foloseS-
te r.u prrudcn{d. putind determina atit tulburiri secundare endocrine cit
rii l:iciuili.a cvolutiei unui canccr mascat de maladia sclerochisticd- Ra-
clioteraipiir cstc total i,neficientd.
'f1.at(nv,nt1rl corect este cel chirurgical gi constl in sectorectornie in
r1pt;!.t dc iutinderea procesului lezional, eu examen histopato,logic. O{cg
mlsii ttrrngrala existenth la sin trebuie si fie privitd cu un potenlial
cilnccriqcn trtita timp cit examenul histo-logic ,nu vine sd -precizeze.na-
tur:.r lez.itrrrii, ca singur eriteriu ceft d€ diferentiere a neoplaziei maligne
dc celelaltc lezirtni tumorale. Rareori, in formele diseminate ale masto-
pittiei fibrochistice se indica mamectomia. (mai ales cind existd chisturi
iiu dirrnri',i.rtr mai mare 'de 2 cm) obiqnuiti sau subcutanatd, urmatd de
r:xuminarc histologicl extemporanee.

TUMORITE IAAMANE

In acest capitol de patologie mamari trebuie incluse toate formafiu-

nile tumorale dezvolta6 pu iegiunea mamard, infelegind atit turnorile
gllrrdei propriu-zise, eit qi cele ale {esuturilor care o acoperd;
Ftmtorili, l;1n.rrrtt'e reprczintd aspecte variate de patologie in care dia-
gircsticul si irtitudinea terapeuticd impllci intr-un grad inalt respornsa-
bilit:-rtelr rnerlicalir. in esenfii, prima problen,d care se pune estc aceea
it <iiirgnosticr.rlui de tumorri mamard; i'n al doilea rind, dar tot aqa de im-
pci'tanlir, estc stabiiirea (prezumtivi), pe date clinice 5i paraclinice, a
;r;rttrlii accstci ltumori. Indiferent de diagnosticul clinc, deeiza terapeu-
ti<':i trt'buie sir fic promptn qi mai ales corcctir-
Nu este inutil si ream,intim ci dseori se trerr: ritt prea mullir usurin[6
ltt.ste o tumor:l mamard care este considcrati bonigntt, litrii l se indica un
tr';rtlimt.nt corclt, astfcl incit frccvent evoiucazd -.- fie firir nir:i ttn trat-
tlrrrerrt. fic cu un tratamcnt hormonal un canccr milmilr.
Pr.int'ipitrl t'are trebuie si ne
-
conducit in fata unei tum()t'i mamare sau
rr rcgiunii manlare este ci tumora poate fi tln neoplasm ;i ca atare eo
trcbuie r:orect diagnosticatA qi mai ales solu{ionatir.
Nco.ior4rc{iunite pietii si ale tesutului grdsos. Pielei regiunii nlamare}
gxralc fi st'dlul oriclror formafiuni tumorale benigne sau- maligne.- ca ;i
in restul organi;mulni, ;i anume: angioarte, papiloame, chisturi sebacee,
lipoarnc, dpitelioame cutanate, cu caracterele lor specifice.

490
 fumorile benigne ole glondei momore
Aeestea se clas'ificd dupd natura lesutului de provenienfd in urmi-
---- forme:
toarele
lipoame, fibroame ;
tumori'conjunctive
-
tumori epitelio-conjunctive adenofibroame;
i& s8n- - tumori iiitetiate gi' tumori- vegetante i'ntracanaliculare papi-
rillllllEtl
lom-intraductal:
-
Mfo- tumori cu fesuturi mixte care normal 'nu se gisesc in glandi
-
CartilaginoaSer osoase, condroame, osteoame .sau tumori epiteliaie mal-
-
pighiene etc.;
tumori vas'culare angioame, endotelioamcl.
ffiil{urp}- Nu toate Varietdtile_- au aceeagi importanfi practici deoarcce unele
dt sint foarte rare.
il. Be
Lipoomele
mIP lll
ffie Lipoamele se diagnosticheazd cilinic dupd caracterele de benignitate
pmnm[i,al ql histologic dupa (esutul grdsos incapsulat din care sint formate.
tra-
nmdfigne Fibroomele
ilMAStC-
cfrfisfini Fibroamele sint bine incapsulate, bine delimitate, iar histologic sint
formate din tesut conjuctiv tindr, fIrI nici un element glandular. Eler
pot suferi necrobiozd gi degenerescen{d malignd, de aceea trebuie opcrtt:c.

Adenolibromul
Ad,enofihrornul mamar cste forma cea mai frecventd 5i ceit mai rn-
noscutd de tumori mamard benignd. Strgctura sa histologicir este mixtii:
fff@rllrrratiu- epiteliald (adenom) 9i conjunctivl (fibrom).
tmmorile li?ortopatologie. Macroscopic tumora este de volum vaiiabil. tnai r:tt
mare, de formd rotundi, uneori lobatS. Unele adenofibroame sint poli-
r*r.e dia- lobate (adenofibrom arborescent). Tumora este bine incapsulati, durd ;i
F€mGnsa- pe sectiu,ne a.pare alb-roqiaticS, uneori cu cavitifi chistice multiple
AC€EA mici sau unice (adenomul chistic). -
de im- AISturi ''de iorma unici, bine incapsulatd Ei uqor enucleabild, existii'
.a forme i,n care o parte a tumorii se contirnui cu gl4nda sau are prelungiri
i,fl?peu- care formeazd nodulii. Alteori, se gdsesc adenoame multiple.
Caracteristica histopatologicd a adenofibromuiui o constituie proli-
usurin[i ferarea conjunctivd qi epiteliald, de obicei cu predominan{a celei con-
irrdica un "junctive. Elementele celulare sint absolut tipice, nq se constati ruptura
i un trar- Lazalei sau infiltra{ii epiteliale in {esutul conjunctiv inconjurdtor.
In .adenofibroniul pericanalicular:, fibi"ele conj,unctivb sint dispusc
sau inelar, in' jurul acinilor pe care ii comprimS.
iJtare eir In' a-aenofibromul iitracanalicular ttum-orile phyllodes) plin proliferarerr
se ,tace in lume$iul canalului. Acesta este foarte deptins qi cu fcr-
fitami.lre '*l!ild?iitri"u.
matiuni vegetante epitelio-conjunctive.
ca sr
Iibala apar6 la femei,intre 20 $i 30 de ani +i mult rnai
rar la birbali. Adenofibroinul reprpzinti cam 18--2,@/.0 din turnoritre bine lrla-
sebacee, pqriferia netedd"
;il. Tumoii, obignuit tocalizafi la gJand-ei, este
aeliritrta, rnoUiU ia{a de piele, de glandi Si & planuril€ di' ft:r, ac"-
49I
 dUreroas5; se descoperd incidental. Evolueazdlent dar poate fi modifica-
tide ciciul menstrual, sarcin5, menopauzd. Adenofibromul Popte- aegg-
nera malign, de aceea trebuie ,extirpat de indati ce s€ diagnosticheazdi

Tumorile phyllodes
. Tumora phyllo{es este o tumord mamara'benignd, bitisulara (epitg-
fiaH si conii*iti"a fibroadenom) cu aspecte clinice 9i histologice de
-
; ilg&t;iG;it"t , "n pot*tgiat t"itns de malignitate-.(19-2@/o din ca--
,u"ii a*r c,t recidive fr'ecvenle. Sint tumori rar intilnite reprezentind,
Juoa Sicara. 3o7o din totalut tumorilor sinului qi dupd F?iihling 9i Le
efil t6olo din iumorile benigne ale sinului. Recunosc in ultimii a,ni o
frecven(5
. in cregtere.
Tumorile phyllodes se dezvolti cu precSdere la sexul feminin, doar
t--i;/r- 6i;-""r.iri fii,nal intilnite intre 1S .qi 25 de 1ni..d*i la o virstd
mai mare decit cea la t" i"tilnegte mai frecvent fibroadenomu!' Iq
*r*itot "o" este 'urnilateralS, formele bilaterale'fiind
-"i""it t
foarte rare."
localizarea

Influenfele hormonale asupra evolufiei turnorilor sint in

unele cazuri certe: ln men l. acee-
lega*ta in liqPqlsareinii. ve
l;-menopa.rzd- Turnora ptrilbG poate apirea pe ury sin anterior nor-
mal. sau pe un sl,n cu o'trimoripieexistenti, care- cel mai.frecvent este
;;U;;"iib"o-. s,r""esiunea adbnofibrorn-tumord phyllodes este pre-
,""ta i" aproximativ 500/o din gazuri. Aspectul clinic.. clasic este acela
ae iumora'volumi,niata la prima vedere sugereazd sarcomul. ln l'i-
teraturS sint citate cazuri "*"
de tumord phyllodes de 7 kg'
f*-Tumora phyllodes se prezintd clinic ca o formafiune bine'delimitatd,
J ner&utatd. boielatS, neadelentd la planurile veeine, cu consistentd une-,
i o"i ii"nuli. putind oferi simultan cele trei aspecte: duritate,tegumentul' fluctuenld,
l-*Ifi;Af-Trifrorit"t mamelonul qi respectd multi vreme
"f"tti"iirte.'Nu-rnodificd
voluminoase, pielea poate fi modificatd prin compresiune
pinl la ulceralie. Gareligolli-SFtilall nu sint niciodata afectati. D99e9r!'
;p*"i; i" sora dinffiffie, timp mai
realizind
mult sau
t;blo;l c[nic bt gnei tumori ticute, rnici, indolore.
inddlungat, care apoi suferd o creqtere rapidi in citeva sdp-
-ui-p"ti"
ia-itii, perioadd in- care apaf du"eri locale, atribuite . dilacerdrii brutale
a glandei, compresiunii fiietelor nervoase sau punerii tegumentului in'
tensitrne.
Puseul evolutiv brUtal care, dupd Sicard, domind semiologia tumorii,
corespunde in general unor modificdri de- profil endocrin genital, ,cum
ar fi instalarea menopauzei, al5ptarea etc.
Examenul clinic nu ,poate preciza daci o tumora malnard,'cta 9ara9-
t€rel,e amintit€, este turnord pliyllodes sau adenofibrom,, atunnci cind este
de talie mic6, sau sartom in cazul tumorilor volurninoase. ,

Dintre examenele paraclinice, mamografia nu poate face distincfie

n€65 intre trmora phyliodes qi adenofibrom, imaginea caracteristici fiind
cea poticiclicd, crr lizeieu de securitate mai mult sau mai pulin net.
, dacd evidenfiazd Pro-
celulare, de tip epite-
tiat gtaodular ;r de tip conjunctiv.

4n
 ' Aspectul macroscopic intraoperator este de tumord boselatd, de con-
sistenti neregu,latS, cu fante otristice pe see[iune, evocind un aspect fo-
liat, de unde gi numele de phyllodes. Tumora impinge restul glandei
fdrd a o invada qi rnu prezinti o'capsulS adevdratd, ci o zoni perifericd
de tesut glandular comprirnat. Trei caractere morfoJogice particulare
permit orientarea diagnosticului: lobula{ia destul de netd a tumorii, as-
ffirytu pectut foliat pe tranqa de sec{iune, tendinfa 'de enucleare prin simpla
de preslune a lobilor.
lffim e Examenul histologic extemporarqeu este indispensabil, sancfi,rmea'
terapeutici fii,nd in f.u,n'ctie de rezultatul lui. Uneori insi, nici examenul
fiE L€ extemporaneu nu ,poate preciza-diagnosticul de tumori phyllodes, sec-
do fiunite examinate avind aspect adenofibromatos sau sarcomatos si fiind
interpretate ea atare.

qffi
tu In aeste.situatii, numai examernd histologic al pieselor 'la parafini
prdzeazd diagnosticul corect:
,rm
[n Mieroscopic tumora. phyllodes este bitisular5, formatd dintr-o cpm-
ffind ponqntA epitelialn cu punct de plecare in, tubii galactofori, pe care ii
obstrueazi, gi dintr-o componentii cwrir:nctivi formati din fibre mla-
gene qi celule fibroblastice.
Mtn Aspectul epitelia,l este uneori foarte apropiat de cel de adenofibrorn
SF intraeanalicular, unitd{ile strueturale fiind insd mult mai mari, motiv
pentru' care tumora este denumiti adenofibrom gigant intracanalieular.
: ur- Elementele epiteliale sint ftrtotdeauna fdrd anbmalii care sd puni in
fr €ste dubiu natura constant benignd a proliferdrii epitbliale. In cadrul com-
Fre- ponentei eonjunctive care domind ln general, dispozitia belulari poate
eda fi regulatd, fasciculatii sau turbionari, sau anarhicS. Capsula tumoral5
ln E- este constituiti din pa,renchim mamar comprimat, fiind deci o pseudo-
capsulS. Piesele de exerezi au demonstrat prezenla, atit la nivelul cap-
sulei cit qi in afara ei, a mici noduli fibroadenomatoqi phyllodes, aceas-
td constatare avind implicalii terapeutiee deosebite, impunind exereza
la <fistanfi de tumori in-fesut sinitoi.
In funefic de densitatea qi reparti{ia oelulari, de anomaliile citqru-
clcare Ei modific5rile substanlei fundamentale, Contessa Ei Lasser de-
teseori, srcriu in 197B patru tipuri histologice de tumord phyllodes:
nrwrEizind
Tipul- 1, sau adenofibrom phyllodes, este un fibroadenom vegeta,nt
rmrnnrBL sau - intracanalicular, foarte bogat in eelule (fa{i de un fibioadd
sdp. nom banal) gi care prezinti remanieri edematoase.
ktale Tipul II cu componenti conjunctivd importantS, cu dispozifie regu-
lllr - lataaelementelor,frecventfasciculat5,abscn{aanomalii1orce-
lulare qi posibile remanieri necrotice sau mixoide.
r,morii, Tip,l III carc difer5 de trpul II prin dispozi{ia neregtdatd, Jnarhici
eum - a elementelor conjuctive qi prezenla de atipii nucleare, une-
]

ori importante, dar fdrd mitoze.anormale.

cxfr earacL
tud este Tipul lV sarcomatos, in eare tumora phyllodes este franc maligni,
- de tip fibroblastic: saLr mai rar hipoblastic. De re'marcat faptul
ci plajele maligne pot interesa doar sectoarq mici, adesea peri-
dilstinctie ferice ale tumorii
fiind
Cele 4 tipuri histologice pot evolua succesiv, eu ocazia recidivelor
eonstatindu-se modificarea tipulnri initial intilnit.
e pro- ln privinfa evolu{iei acestor tumori se evidenfiazi earacterul lor re-
@ €Site- 'r cidivant, reeidiva surveni'nd la interval variabil de. .timp, de
la' eiteva
'luni la ciliva ani. Sint descrise qi evolu{ii spontane ,legatL de modific5ri
493
endocrine (disparifia tumorii la sfirqitul perioadei de alSptare, tumora
apirind dupi mai mu$i ani, cu ocazia unei alte perioade de aldptare qi
nemaidispdri.nd de aceastd dati, impunind extirparea chirurgicald).
Aspectul clinic aI recidivei este in general identic cu ci:l al tumorii
primare. Situati adesea la nivelul cicatricei sau in vecinltatea ei, recidi-
va pdstreazir acelaEi aspect de benignitate ca li tumora ini{iall. Dintre
recidive,'o parte sint recidive adeverate, iar o parte sint de fapt pseu-
dorecidivarte. fiind rezultate prin evolu,tia unor micronoduli phylloizi
capsulari sau pericapsulari restan{i dupi o priml intervenfie i'nsuficient
de largi.
Formele de tip I dau foarte rar recidive, chiar dupd exerezd li.mita-
td, formele de tip II si III slnt frecvent fecidivante du,pi exerezd limi-
tatd, imptrni.nd extirparea la distan{d a tumorii prirn sectorestomie sau
rnamectomie in funclie de volumul tumorii, iar formele de tip IV reci-
diveazl de reguki dupi interven{ii limitate, impunind rezectii largi (ma-
-"f;tflfl;ect
al evolufiei tumori'lor phyllodes este cel al transformdrii,
maligne, i.ndicele de malignizare fiind dupi unii autori de 150/s.,In ca.
drul transforfitirrilor maligne circa 500/o prezi,ntd metastaze care, fiind
de tip'sarcomatos, evitd in general ganglionii, interesind in special sche-
letrrt qi pliminii.
finind seama de datele clinice acumulate, de posibilitlfile evoluttive
9i de diferitele aspecte histopatologice, tratamentul chirurgical al tumo-
rilor phyllodes este diferenfiat di.n punct de vedere al intirnderii exere-:
zei. Interven{iile limitS, enuelearea' gi rnamectomia radicalS" Halsted nu.
.acceptate,
mai sint astdzi prima fiind insuficientd, a doua excesivE.
Doui tipuri de i,ntervenlii sint ast5zi practicate: sectorectomia gi ma-
mectomia, optiuhea intre cele doud tipuri de operafii fdcindu-se prin
coroborarea aspectului clinic (volum, recidivl) cu examenul histopato-
logic extem;ioraneu, care este obligatoriu qi linind seama de virst5.
Astfel, cind tumora este mici, nerecidivati, se r€comandd sectorec-
tomia, in tinnp ce 'pentru tumori voluminoase, de peste 7-70 cm, cane
de f:pt cuprind 2-3 setoare, se va practica mamectomia simplA, care
eviti recidiva. ln cazul tumorilor mari, la femei tiner.e ce inu acceptir
deficitul estetic, se vor practiea rezecfii par{iale mai largi, deplsincl'li-
mitele unui sector.
Irt tumorile phyl'lodes recidivate se recomandi mamectomitr simplir,
acreasta suprimind posibilitatea unei noi recidive sau o evolulie sarco-
matoasd.
Daci diagnosticul i,ntraoperator nu concordi cu cel posto,perator (la
parafind), cind s-a practicat o simpli ehucleare pentru un ,,fibroadenom{s
care s-a dovedit a fi o tumori phyllodes, nu este necesari reinterven{ia,
impunindu-se dispensarizare gi urmdrirea atentS pentrg sesizarea preco-
ce a recidivelor, iar cind s-a practicat o intervenlie limitati pentru o
hunora phyllodes care 'Ia examenui de parafind s-a dovedit de tip sarco-
metoasi, se va reinterveni pentru a realiza mamectomia, aceasta fiind
obligatorie pentru toate tumorile ce se incadreala in tlput IV sarcoma-
!G- Tinind seama de posibilitatea unor evolulii maligrre cu interesarea
gagl.ionitor axilari, sirrrt autori care in cazul tipului sarcomatos recoman-
dd interventii radicale tdrgite (cu evidare ganglionard axilari) qi'radio-
terapie pctoperatorie.

$s1
lEptare, tumora . Adenomul momor pur
: de aliptare qi .,ir,lltrr i;.i:,:i r.'!::'; il.' ;.rr:.r' (J,r'cliic:',:.: r: 6.f1tg'iiitiit) e;tc o turn'i:,i foarte
drurgicald). r.l';'-i, cu c!o.1i1 i'.11;1e histologice: fortna acinoasi proliferare de tip
r cil at tumorii acino.s, normarl sau chistic; forma tubulard -
proliferare de tip tubular.
tatea ei, recidi- Tunrora estc ciuri, nu scir{iie la sec{iune-(lipseqte fesutul. conjunctiv).
ini{iali. Di,ntre Diagnostictrl de varietate se stabilegte numai histologic.
t de fapt pseu-
roduli phylioizi Tr.oril" vegelonte intrsconoliculore
nfie i.nsuficient
Se caracte rizeazd prin proliferarea epiteliului intracanalicular.' Sint
exerczd li.mita- cunoscute in literaturi sub mai multe denumiri sinonime: epiteliom flen-
|a exereza .Illil- dritic, epiteliom papilar papiloame intracanalare, carcinom vilos intra-
etorestomie sau canalioular -
de tip IV reci- ,Se aseamdni cu tumorile phyllodes, dar aici proJiferarea este epi-
recfii targi (ma- teliali purir. Boala apare la 30--50 de ani prin doud semne: scuagerea de
si.rrge prin mamelon, primul sernn, apoi dup{ l-2 ani apane tumora.
rl transformdrii, Tumora este micd, situatd strb marnelon, nu ddera h piele, este notrur;
& lAa/o.,in ca- d5, mamelonul nu este retractat,.dar tracfiunea exercitati pe el se trans-
taze care,. fiind mite f<rrmafiunilor tumorale, ceeb ce indicd dependen{a sa de'un canal
galactofor.-Canalele galactofore se pot dilata chistic. Presiunea exerci-
In special sche- tate pe tumori determind* aparilia de secrefie sangvinolenti prin ma-
melon. Ganglionii axilari sint indemni. Evolu{ia este inceati, 10-15 ani.
ititile evoluttive Degenerescenfa malignd este posibild. Unii autori le incadreazi de la
r$€al al tumo-. lnceput in cancerele mamare.
ntinderii €x€f€-: Morfopatologie. Leziunea se caracterize"zi prin prezenfa unor ve-
.eli Halsted nu.
la excesivS.
getalii intracanaliculare dszvoltate din epiteliul canalelor galactofore.
Vegeta{iile mult ramificate, cu carrcter dendgitic, au un ax conjunctiv
rectomia si ma- vascular. Uneori vasele iau caracter angiomatos qi explici singerarea.
fftindu-se prin Canalele sint profund modificate, lirgite, iau caractere ihistiee si conlin
rcnul histopato- o secrefie rqginie, care se elimind- prin mamelon. Peretele canalului
, de virstS. esre totdeauna- respectat, neinfiltrat. in cad de degenerare malignd, pere-
tramde sectorec- telc canalului este i.nvadat de celule epiteliale.
?-10 cm, cane Diagnosticul sc stabilegte clinic pe cele doui semne amintite: scur-
tra stmpla, care gerea de singe (prin rnamelon) qi prezenla unei tumori cu car*te-re be-
: oe nu acceptir fugne. Galactografia poate fi, sugestivS, ardtind prezenfa tumorii in ca-
gi, depdgind li- nalul galactofor.
. Aceste tumori trebuie totdearxra. solufionate chirurgieal. Determina-
eetomiu simplir, rea exactir a sediuiui tumorii este absolut ne<esar5, dupd carc se exeeutd
et-olu{ie sarco- mamectornia sectoriali urmati de biopsie extemporanee. La femei in
vrrstd se pr3cticd mamectomie de la inceput. Este forma de o tumord
postoperator (la .,benigni( care dI deseori su.rprize biopsice gi gregeli de atitudine.
r -fibroadenom((
ri reintervenfia, Tumorile cu leruluri heferotipice
gizarea preco-
aitatA pentru o Sint tLrmori rare, se dezvoltd din fesuturi care nrr sc giisesc normal
fit de tip sarco- rn glanda mamarl, qi anume:
s, aceasta fiind : {esutul conjunctiV sau derfuatele acestuia, cartilaje, lesut <ros
xd fV sarcoma- etc.;
: crr interesarea --- {esutul epitelial: este vorba de metaplazii malpighiene, sub formd
Eatos recoman- de globi perlali sau oornofi, fie chishrri chisturi. sebacee. Alteori ce-
Eifar4 qi raclio- -
lulele tumorale sint impregnate eu cplesterini. Rareori pot fi qi teratoa-
nre.

195
- Dgui-r teorii patogenice incearcd si explice provenienfa acestora,
fic metaplazia lesuturilor propr,ii ale regiunii, fie incluziunile embrionare.
Aceste tumori benigne prin structura lor pot qi ele degenera malign
este necesard extirparea chirurgicali eu examen anatomopatolo-
-deci
gic.

' Tumorile vosculore

Angioamele-.se dezvolti din stroma conjunctiv-vascularA a glandei.
Glanda ss 6trgfiaz5 qi este inlocuitd de tumora vascularS.
Endotdlioamele derivd din pcretele vascular.

. Tumorile moligne ole glondei momore.

Generotitdli
glandei mamare pot fi impdrgite
Neop_l.asrnele in doud categorii dupi
fesutul din care derivi forma{iunea tumorafd:
epitelioamele maligne sau cancerul si'nului;
- sarcoamele.
-Dpitelioamele maligne constituie forma cea mai frecvent intilrnitii,
apar obi;nuit la femei intre 40 si 60 de ani, dar se lntilhesc de asemenea
la tinere. la bdtrine ca qi la barba{i. ,Este greu si discutim de factorii
etiologici gi patogenici totusi trebuie sd re{inem urnele date, gi an,ume:
. - preexistenfa tumorilor benigne qi a leziunilor . distrofice, in ante-"
ceilentele unor bolnave cu cancer mamar, este relativ frecventi. Aceasta
ridicd problema degenerdrii maligne a unor tumori benigne mamane sau
poate concomitenta lor;
_.- hormonodependenfa cancerelor manrare, deEi insuflcient ldmuritd,
se bazeazi pe unele fgpte de observafie ca qi pe cele experimerntale;
admi'nistrarea indelungatd de estrogeni la qoricioaicele castrate
- caneer;
produce
- la femeile castrate cancer,ul mamar este foarte rar:
administrarea anarhicd si masivd de estrogeni ra femei favorizea-
-
zi aparitia ca'ncerului; i
in anteceil-entele femeilor cu cancer mamar existd tulbur6ri ale
- menrstnual (hipomenoree, dismemoree) sau tu,lburiri ale ciclului
citlului 1ff:
ovarian (avorturi repetate, lipsa sarcinilor etc.);
influenta favorabili a cdstririi asupia'metastazelor osoase qi a
unor- forme avansab de neoplasm n!€tmar.

Dote genersle de etiopotogenie.

Hormonodependenlo conclrelor momore
Progresele endocrinoiqgiei moderne evidonliazi iensibilitatea par-
ticuiard a epiteliului marnar la excitafiile endocrine, Ei in special capa-
citatea hormcnr.ilor estrogeni de a imfluen{a dezvoltarea qi maturarea
tesuturilor ce alcdtuiesc sinul.
Cercetdrile experimentale au aritat gi ele rolul difer:itelor sistcrne
endocrine ;'n proli-ferarea carcinoamelor mamare, induse la animalul de
laborator. Aceste ob.serva{ii iru determinat introduccrea termenului de
potential ]:orrnono-responsiv at fesutului mamar (Huggins, 1g4S).

196